alarma · arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 alarma revist^ editat^ de asocia]ia român^...

44
Arta de a tr^i în siguran]^ Alarma numărul 2/2014 Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "CÂT E HALATU' "? NOI STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARM | { I PROTEC } IA ÎMPOTRIVA CRIMEI TENDIN } E { I EVOLU } II PE PIA } A DE SECURITATE DIN ROMÂNIA

Upload: others

Post on 15-Jan-2020

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

Arta de a tr^i în siguran]^Alarman

um

ăru

l 2/2

014

Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

"Cât e HALAtU' "?

NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe De ALARM|{I PROteC}IA ÎMPOtRIVA CRIMeI

teNDIN}e {I eVOLU}IIPe PIA}A De SeCURItAte DIN ROMâNIA

Page 2: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 3: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

3

numărul 1/2009CuprinsAlarma Alarma

AlarmaArta de a tr^i în siguran]^

ISSN 1582-4152

Revistă editată de Asociaţia Română

pentru Tehnica de Securitate

REDACŢIA:Asociaţia Română pentru

Tehnica de SecuritateSplaiul Independenţei 319, O.B. 152

Scara A, Etaj 2, Sector 6(incinta SEMA Parc)Bucureşti, România

www.arts.org.roe-mail: [email protected]

Coordonator ştiinţific:Cristian Soricuţ

Coordonator marketing:Adina Cioclei

Tehnoredactare: A.R.T.S.

Articolele publicate nu angajeazădecât răspunderea autorilor.

Reproducerea materialelor din acest buletin se poate face numai cu indicarea sursei.

Se primesc la redacţie pentru publicare:rezultatele unor studii şi cercetări îndomeniul apărării vieţii oamenilor laacţiunile factorilor de risc; analize aleunor evenimente produse în ţară sau

străinătate, cu concluzii şi învăţămintepentru activitatea de prevenire, precum

şi pentru pregătirea şi desfăşurareaintervenţiei; note documentare pentru

promovarea măsurilor preventive pentru apărarea vieşii oamenilor la

acţiunile factorilor de risc.

Conform uzanţelor editoriale, manuscrisele - publicate sau nepublicate -

nu se restituie autorilor.

SE DISTRIBUIE GRATUIT

nu

măru

l 2/2

014

CUVÂNT ÎNAINTE CU PRILEJUL DESCHIDERII RSF2014 4

TENDINŢE ŞI EVOLUŢIIPE PIAŢA DE SECURITATE DIN ROMÂNIA 6

CONSIDERAŢII PRIVIND EVALUAREA ŞI TESTAREAELEMENTELOR DE ÎNTÂRZIERE DIN CADRULSISTEMELOR INTEGRATE DE SECURITATE FIZICĂ 10

INTERVIU CU DOMNUL LUCIAN ŞTIRBAN,FONDATOR BENTEL SISTEM/BNT 16

CÂT E HALATU’? 18

NOI STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARMĂŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA CRIMEI 20

SERVICIILE DE SERVICE ŞI MENTENANŢĂ SUNT ABSOLUT OBLIGATORII ÎN DOMENIUL SISTEMELOR DE SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ ELECTRONICĂ 24

LISTA SOCIETĂŢILOR MEMBRE ALE A.R.T.S 27

PROFILUL COMPANIILOR MEMBRE ALE A.R.T.S. 32

INVESTIŢI ÎNTR-UN VIITOR MAI SIGUR 35

COMPONENTELE RISCULUI LA SECURITATE FIZICĂ 36

Page 4: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

4

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Distinşi cititori,

Am privilegiul de a va adresa câteva rânduri cu privire la cea de a treia ediţie a ROMANIAN SECURITY FAIR, eveniment expoziţional organizat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA DE SECURITATE, care - pot spune - devine o tradiţie în domeniul nostru de activitate.

În ultimele două decade definiţia securităţii a fost lărgită incluzând cele mai multe dintre circumstanţele care pot afecta bunăstarea naţională sau interesele comunităţii, într-o gamă de ameninţări pornind de la schimbările climatice şi dezastrele naturale şi până la atacurile teroriste. Necesitatea de asigurare a securităţii se manifestă la toate nivelurile societăţii de la cetăţean până la infrastructurile critice naţionale şi europene.

Deşi în societate cele mai multe dintre activităţi şi infrastructuri se află în proprietate şi/sau administrare privată, cetăţenii aşteaptă ca guvernele lor să asigure climatul de siguranţă şi securitate, precum şi menţinerea în funcţiune a serviciilor esenţiale, de aici decurgând provocarea privind participarea în parteneriat public-privat la procesul de creştere a nivelului de securitate.

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICĂ DE SECURITATE are o bogată experienţă în organizarea târgurilor de profil, iar ROMANIAN SECURITY FAIR se bucură deja de o recunoaştere solidă în rândul producătorilor şi distribuitorilor naţionali şi internaţionali. Ca de fiecare dată, aceştia vor aduce la expoziţie cele mai importante noutăţi din domeniu.

Evenimentul nu se va limita însă la soluţii de securitate high-end. Producătorii vor prezenta o gamă deosebit de largă de tehnică de calitate, gândită să acopere cele mai diverse nevoi, atât pentru end-user-ii individuali cât şi pentru obiective industriale sau pentru mediul business în general. Evenimentul este gândit astfel încât să satisfacă o arie largă de segmente de public. Pentru dezvoltatorii imobiliari, companiile din domeniul construcţiilor, birourile de arhitectură şi proiectanţi, ROMANIAN SECURITY FAIR este un mijloc de a rămâne la curent cu ultimele evoluţii în domeniu şi a-şi îmbogăţi şi moderniza, la rândul lor, ofertele. Companiile de asigurări, băncile, firmele de pază şi protecţie precum şi alţi profesionişti din domeniul securităţii (sau domeniile adiacente) sunt deja consideraţi public consacrat. La fel şi marile ramuri ale infrastructurii, precum companiile din sectorul energetic, de transport, sau spitalele şi centrele medicale. Şi persoanele private au însă ce vedea la această ediţie a expoziţiei. Din ce în ce mai mulţi români încep să înţeleagă beneficiile pe termen lung ale investiţiilor făcute în domeniul sistemelor de securitate, iar ROMANIAN SECURITY FAIR este cu siguranţă cel mai bun loc în care să expolreze domeniul cel mai bine.

Rezultatele primelor două ediţii ale ROMANIAN SECURITY FAIR au reprezentat dovada clară că asigurarea securităţii se manifestă la toate nivelurile societăţii şi reprezintă o reală necesitate în soluţionarea celor mai multe dintre circumstanţele care pot afecta bunăstarea naţională sau a comunităţii. De aceea, sperăm ca şi de această dată să vă captăm interesul pentru domeniul atât de larg al tehnicii de securitate, oferindu-vă următoarele soluţii şi servicii:

- Sisteme de securitate şi alarmare- Sisteme antifurt- Sisteme de detectare, avertizare şi alarmare

în caz de incendiu- Sisteme de protecţie şi siguranţă contra

dezastrelor- Echipamente de luptă împotriva incendiilor - Sisteme mecanice de securitate- Echipamente de control al accesului- Sisteme de comunicare în caz de urgenţă- Sisteme de supraveghere video- Servicii şi echipamente pentru transportul şi

protecţia banilor- Sisteme de descoperire şi prevenire a

crimelor şi infracţiunilor- Echipamente şi îmbrăcăminte de protecţie- Echipamente pentru auto-apărare- Servicii de pază şi protecţie- Sisteme de protecţie şi alarmare a populaţiei

civile- Sisteme şi echipamente de monitorizare- Protecţia şi securitatea informaţiei

Sperăm ca acest eveniment să constituie un etalon de calitate şi performanţă în parteneriate directe şi durabile prin mobilizarea tuturor celor implicaţi pe piaţa de securitate şi prin îmbinarea experienţei, cunoştinţelor şi eforturilor noastre comune, pentru a asigura un nivel ridicat de profesionalism şi un climat de încredere, pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite şi pentru satisfacerea beneficiarilor de securitate.

La această ediţie şi-au anunţat participarea peste 60 de companii expozante, pe o suprafaţă de aproximativ 2500 mp şi sunt aşteptaţi peste 5000 de vizitatori.

Vă invit să participaţi la o manifestare spectaculoasă a performanţei, în cadrul ROMANIAN SECURITY FAIR 2014, eveniment organizat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA DE SECURITATE şi găzduit de pavilionul Central ROMEXPO în perioada 8-10 octombrie 2014. Mult succes!

Silviu Dumitru CLEP,

Preşedinte al ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE

Page 5: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 6: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

6

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Stelian Arion – Director general Secant Security, Vicepreşedinte A.R.T.S.

TendinŢe Şi evoluŢii pe piaŢa de securiTaTe din românia

Contextul de ameninţări actual şi în perspectivă

Europa şi implicit ţara noastră se confruntă cu o gamă sporită de riscuri de securitate. Globalizarea, acutizarea concurenţei în condiţiile unor creşteri economice modeste sau negative, progresul accelerat şi prezenţa universală a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, precumşi multiplicarea zonelor cu risc de conflict armat a condus la extinderea gamei de riscuri de securitate cu care sunt confruntate statele, infrastructurile critice, companiile de orice fel şi în ultimă instanţă cetăţenii.

Tendinţele menţionate au toate şansele de a se perpetua, decidenţii diferitelor organizaţii şi angajaţii de specialitate având sarcina de a gestiona aceste schimbări prin adaptarea modalităţilor concrete de reducere şi control a riscurilor de securitate.

Devine tot mai evident faptul că securitatea se poate asigura numai prin efortul conjugat al statului, proprietarilor şi prestatorilor de profil, dar încă nu sunt agreate pe deplin alocările de responsabilitate, limitele de competenţă sau modalităţile de cooperare.

Domeniile de securitate naţională, ’’homeland security’’ sau securitate a întreprinderii au zone de suprapunere şi este dificil de stabilit frontiere clare. Pe de altă parte domeniile aplicative de securitate, precum securitatea fizică, securitatea informaţiei, securitatea de personal etc. sunt abordate de multe ori independent, fără o corelare sistematică, ceea ce are drept consecinţă suprapuneri sau breşe în securitatea obiectivului.

Reglementarea în domeniul securităţii şi rolul entităţilor guvernamentale

Evoluţiile recente au condus la punerea în aplicare a unor concepte de securitate complexe, bazate pe managementul riscului, pe cooperare, subsidiaritate şi complementaritate cu scopul de a se putea asigura un control asupra riscurilor şi un răspuns de urgenţă/

continuitate optim. Dacă asigurarea securităţii făcea parte în trecut de bunele practici de administrare a unei organizaţii, astăzi conceptele complexe de securitate sunt aplicate prin instrumente legale şi entităţi de reglementare şi/sau răspuns.

Două abordări recente la nivel european, dar pentru care există preocupare şi pe alte continente sunt protecţia infrastructurilor critice şi securitatea cibernetică. Pornite din necesităţi evidenţiate în special de evenimente care au impresionat opinia publică şi care au relevat vulnerabilitatea societăţii moderne, cele două abordări prezintă suprapuneri dar şi contradicţii, riscă să conducă la un consum exagerat de resurse dacă nu sunt analizate atent şi aplicate coordonat. În plus ambele presupun o participare consistentă din partea statului (şi cheltuieli publice pe măsură) şi nu este clar la acest moment nici cu cât participă sectorul privat la finanţarea mecanismelor de securitate şi nici cât din activitatea concretă revine expertizei din entităţile bugetare, respectiv prestatorilor privaţi.

Inclusiv la nivel conceptual există suprapuneri, precum, de exemplu între noţiunea de infrastructură critică de informaţii şi infrastructură cibernetică de importanţă naţională. Astfel protecţia infrastructurilor critice este reglementată prin OU 98/2010, Legea 18/2011, şi câteva decizii ale Primului Ministru, iar pentru securitatea cibernetică se află în dezbatere publică un proiect de lege care va intra în toamnă în dezbaterea parlamentului. Aceste reglementări au fost inspirate de reglementări sau propuneri de reglementări europene (Directiva 114/2008 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, strategia de securitate cibernetică a UE şi propunerea de directivă privind securitatea reţelelor şi a informaţiei în Uniune) ş adaptate particularităţilor naţionale.

În ambele domenii, pentru infrastructuri desemnate de guvern după anumite criterii, companiile care le deţin au responsabilitatea să realizeze managementul riscurilor de securitate de asemenea manieră încât să reducă plauzibilitatea şi impactul

Page 7: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

7

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

unor atacuri/incidente şi să optimizeze răspunsul de urgenţă/continuitate, să furnizeze autorităţilor informaţiile necesare pentru coordonare şi acţiuni de securitate naţională. Parte din responsabilitate revine autorităţilor, care, dincolo de reglementare şi control, au rol activ în aplicarea măsurilor şi răspuns efectiv.

Se pune întrebarea cum se valorifică oferta de servicii, expertiza şi experienţa acumulată de prestatorii privaţi, ce responsabilităţi revin acestora şi ce responsabilităţi revin decidenţilor şi autorităţilor de profil, care sunt resursele pe care statul le alocă şi care ar fi raportul optim efectivitate/cost pentru guvern.

De asemenea, domeniul industriei de securitate, înţelegând prin acesta atât producţia de tehnologie specifică cât şi întreaga gamă de servicii, este considerat de UE ca fiind unul dintre pilonii creşterii economice în perspectiva apropiată, după cum reiese din Comunicatul Comisiei Europene COM(2012) 417 final privind

"Plan de acţiuni pentru o industrie de securitate inovativă şi competitivă". Este deci în interesul fiecărui stat membru să ia măsurile necesare pentru încurajarea sectorului privat din acest domeniu şi să se pregătească pentru perspectiva pieţii europene de securitate, obiectiv declarat al Comisiei Europene.

Extinderea gamei de servicii de securitate

România se află printre statele membre UE cu cadrul legislativ cel mai avansat în securitate, cadru care se adresează securităţii fizice, securităţii la incendiu, protecţiei infrastructurilor critice şi în perspectiva apropiată securităţii cibernetice. Acest tablou este completat de legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate, a informaţiilor personale, a informaţiilor procesate de operatorii de telecomunicaţii etc.

Sub aspectul dezvoltării industriei de securitate cel mai avansat domeniu în ţara noastră pare a fi cel al securităţii fizice. În acest domeniu furnizorii de

Page 8: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

8

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

servicii sunt licenţiaţi, există o gamă de ocupaţii specifice, standarde ocupaţionale şi cadrul de formare de competenţe, este încurajată utilizarea standardelor pentru a asigura calitatea serviciilor şi, nu în ultimul rând, a fost pus în aplicare un cadru de reglementare a activităţii de management al riscurilor de securitate, proces fundamental în fiecare dintre abordările moderne ale securităţii.

Această evoluţie a fost posibilă datorită iniţierii şi consolidării unui dialog real între autorităţi - I.G.P.R. şi I.G.S.U. - şi mediul profesional, care a permis un aport consistent din partea mediului profesional, prin intermediul asociaţiilor şi federaţiei de profil. De remarcat participarea la acest dialog a unor asociaţii profesionale care reprezintă sectoare de activitate interesate de aspectele de securitate, precum cel bancar şi cel al jocurilor de noroc.

Acest tablou se poate completa cu prezenţa activă a reprezentanţilor mediului profesional în activitatea asociativă la nivel european - ca membri ai Euralarm şi COESS - participarea în consorţii internaţionale la proiecte de securitate cu finanţare europeană. Una dintre aceste activităţi se referă la dezvoltarea unui standard european pentru calitatea serviciilor în domeniul sistemelor de alarmă la efracţie şi incendiu şi punerea în practică a unor modalităţi de certificare în raport cu acest standard.

Desigur mai sunt multe detalii de pus la punct, iar piaţa naţională de securitate fizică este încă afectată de fenomene precum concurenţa neloială, abuzuri ale autorităţilor sau lipsa de calitate a unora dintre prestaţii.

De asemenea, nu toate autorităţile manifestă aceeaşi deschidere pentru dialogul cu mediul profesional. Unul dintre domenii este cel al protecţiei infrastructurilor critice, la care tentativele de dialog iniţiate de mediul privat nu au avut mare ecou. Un exemplu în acest sens este şi cel al strategiei industriei de securitate. Această strategie a fost elaborată de o comisie formată din reprezentanţi ai sectorului guvernamental, cu o excepţie, cea a reprezentanţilor Patromil, patronat care reprezintă industria de apărare şi a fost nevoie de eforturi susţinute pentru ca industria de securitate privată să poată transmite comisiei puncte de vedere (prin A.R.T.S. şi A.R.P.I.C.). Rezultatul este simptomatic, strategia industriei de securitate este clasificată şi nu cunoaştem care sunt prevederile ei.

Sunt conştient că nu sunt uşor de împăcat cerinţele muncii din domeniul securităţii naţionale (confidenţialitate, compartimentare etc.) cu principiul dialogului constructiv, al responsabilizării sectorului privat, al creşterii şi consolidării pieţei de profil. Pe de altă parte rezultatele obţinute în domeniul securităţii fizice arată că progresul este posibil, în urma acestor evoluţii rezultatele fiind superioare atât la nivelul autorităţii cât şi la nivelul beneficiarilor serviciilor de securitate şi al furnizorilor de servicii de securitate. Limitarea responsabilităţilor numai la nivelul autorităţilor şi al companiilor care au cerinţe ridicate de securitate - cu accent pe cele în care statul este acţionar - va conduce fie la cheltuieli publice nejustificat de ridicate fie la ineficacitatea măsurilor de securitate sau chiar lipsa acestora.

Concluzii

În concluzie apreciez că este momentul în care mediul profesional să îşi intensifice eforturile de a iniţia şi consolida dialogul cu alte autorităţi din domeniul securităţii naţionale precum Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, autorităţile publice responsabile de protecţia infrastructurilor critice, SRI, CERT-RO, ANCOM etc. Se poate pune în discuţie dacă şi cum rezultatele obţinute în domeniu securităţii fizice pot fi aplicate în domeniul protecţiei infrastructurilor critice sau al securităţii cibernetice, dacă şi cum poate fi completat cadrul existent în domeniul securităţii fizice pentru a răspunde integral la pretenţiile sectoarelor menţionate.

În sfârşit nu trebuie trecute cu vederea necesitatea şi importanţa abordării integrate a securităţii. În toate modelele integrarea porneşte de la managementul integrat al riscurilor de securitate. Ş aici sectorul securităţii fizice este cu un pas înainte, prin punerea în aplicare a prevederilor HG nr. 301/2012 şi a Instrucţiunii nr. 9/2003. Bunele practici constatate în domeniul securităţii fizice pot fi utilizate şi în celelalte domenii de securitate.

Guvernul are rolul şi interesul cred de a sprijini consolidarea industriei serviciilor de securitate, asigurând în acelaşi timp cel mai bun răspuns de securitate pe toate planurile. Ne revine nouă, mediului profesional să ne susţinem interesele, să demonstrăm că ele sunt aliniate cu cele naţionale şi că susţinerea acestui sector economic este unul din pilonii dezvoltării României.

Page 9: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 10: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

10

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

consideraŢii privind evaluarea Şi TesTareaelemenTelor de ÎnTârZiere din cadrulsisTemelor inTeGraTe de securiTaTe FiZicĂ

Ing. Florian Modan - Director general adjunt R.A. RASIROMIng. Ion Radu - Şef secţia mecanică R.A. RASIROMIng. Dan Vîrlan - Consilier tehnic R.A. RASIROM

Un sistem integrat de securitate fizică trebuie să asigure un nivel de securitate, în raport cu cerinţele organizaţiei, astfel încât să reducă riscurile ce pot fi provocate de ameninţările pentru care a fost proiectat, până la un nivel la care organizaţia le poate accepta.

Efectuarea unei evaluări de profunzime se bazează pe principiile de funcţionare ale sistemului integrat de securitate fizică (Detecţie, Întârziere, Evaluare şi Alarmare) ţinând cont de obiectivele principale ale acestuia.

Evaluările şi testările, pentru verificarea eficienţei funcţionalităţii unui sistem integrat de securitate fizică, au ca scop asigurarea securităţii, în conformitate cu legislaţia naţională, standardele în domeniu şi ghidurile de bune practici ale organizaţiilor de specialitate.

Misiunea principală a unui sistem integrat de securitate fizică este de a preveni şi bloca ameninţările care au fost prevăzute de către organizaţie, acţiunile care se pot iniţia de un grup extern cu sau fără sprijin informativ din interior.

Un sistem de securitate fizică trebuie să fie structurat astfel încât să respecte principiul ”securităţii în

adâncime”, fiind compus din mai multe ”inele de securitate” care protejează activele importante ale unei organizaţii.

Urmând scenariul unei ameninţări din exterior, este necesar să fie detectate intrările neautorizate în locaţia obiectivului, prin acţiuni de supratraversare, subtraversare, penetrare prin forţă, prin folosirea dispozitivelor de tăiere ale elementelor de detecţie sau mijloace mecanice distructive.

Fiecare clasă constructivă de elemente de întârziere fizico-mecanice, este caracterizată prin timpul de întârziere pe care îl poate asigura pentru anumite tipuri de atac. Evaluările se realizează în condiţiile corespunzătoare standardelor, sau corespunzător ameninţărilor avute în vedere la proiectarea sistemului integrat de securitate fizică. În acest scop se măsoară timpii de penetrare a barierele fizice, prin utilizarea unor echipamente/metode de penetrare (cleşti de tăiere tip ”gură de lup”, polizoare unghiulare portabile, ciocane, dălţi, aparate de tăiere cu plasmă, aparate de tăiere cu flacără oxigaz, materiale explozive).

Câteva exemplificări sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tipul componentei

DescriereFără

ehipament (sec)

Scule portabile

(sec)

Scule electrice

(sec)

Explozibil(sec)

Perete20 cm ramforsat din beton

infinit infinit 600 120

Uşă10 cm uşă de lemn placată tablă metalică

infinit 300 180 30

BarierăPanou de beton prefabricat , l=2,5m

10 10 10 10

Page 11: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

În vederea scăderii nivelului riscului datorat ameninţărilor de penetrare din exterior, a anumitor căi de intruziune vulnerabile, se pot utiliza elemente de securitate fizico-mecanice (bollarzi, bariere escamotabile, uşi antiefracţe, grilaje metalice, geamuri de protecţie antiglonţ, etc.), astfel încât riscul datorat ameninţării unui atac din exterior să scadă.

Cerinţele de securitate mecanică se stabilesc în funcţie de categoria de obiective care trebuie securizate (bănci, unităţi militare, penitenciare,

ambasade, instituţii guvernamentale).

Bollard-ul este un sistem fizic solid, care asigură protecţia fizică împotriva pătrunderii neautorizate. Pentru verificarea caracteristicilor tehnice de standard, este utilă efectuarea de teste în poligon, în condiţiile standardului ASTM 2656-07. Un exemplu elocvent este testul efectuat cu următorii parametri: camionetă cu greutatea netă 2300 kg(5070lbm), care se deplasează cu o viteza de 65km/h(40mph) şi care în momentul impactului dezvoltă o energie cinetică de 375 KJ.

Înainte de impact După impact

Camioneta după impact Rezultatul testului

Concluzie: testul evidenţiază capacitatea dispozitivului de a limita accesul în cazul unei încercări de pătrundere neautorizată, precum şi măsurile care trebuie luate pentru completarea sistemului cu alte sisteme de siguranţă suplimentare, cum ar fi: porţi metalice, trape escamotabile.

Rezultatul testului: camioneta a rămas nefuncţională, partea frontală complet distrusă, distanţa de oprire după punctul de impact - 6m.

Uşa metalică antiefracţie

Este un sistem de protecţie fizică, care asigura accesul în spaţii neautorizate cum ar fi de exemplu

centre de comandă, dispecerate, camere destinate lucrului cu documente clasificate.

Uşile sunt fabricate în diverse clase de siguranţă, funcţie de importanţa obiectivului care trebuie protejat, în conformitate cu Standardul SR ENV 1627.

Cerinţele tehnice de asigurare a protecţiei fizice pot fi verificate în condiţiile de standardului, prin efectuarea unor teste în poligon, pentru stabilirea gradului de protecţie funcţie de tipul echipamentului de efracţie: explozibil, balistic (pistol, puşcă), scule de mână (topor, ciocan).

Page 12: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

12

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Concluzii:

Testele efectuate în poligon pe o uşă antiefracţie de clasă 4 în condiţiile unei încărcături de 3240 grame au creat o breşă în sistemul de securitate evaluat; testele efectuate în poligon cu arme de foc au avut următoarele efecte: la tragerea cu pistol cu glonţ de 9mm nu a avut loc perforarea uşii, iar la tragerea cu armă calibru 7,62mm, uşa a fost perforată.

Înainte de explozie După detonarea încărcăturii explozibile

Grilaje metalice

Sunt sisteme eficiente pentru protecţia împotriva pătrunderii neautorizate în spaţiile vitrate cum ar fi incinte, holuri de acces, căi de acces.Ele se construiesc în diverse forme şi dimensiuni. Verificarea rezistenţei mecanice a la acţiuni de sabotaj, se poate testa în poligon prin încercarea la explozie. Rezultatele pot evidenţia comportarea la diverse încărcături de explozibil.

Înainte de explozie După detonarea încărcăturii explozibile

Concluzie: testele efectuate în poligon pe un grilaj cu secţiunea gratiei de 20mm în condiţiile unei încărcături de 4050 grame nu au creat o breşă în sistemul de securitate.

Geamuri antiglonţ

Sunt geamuri special fabricate care trebuie să asigure protecţia la atac manual sau la acţiunea armelor de foc, conform SR EN 356.

Geamurile rezistente la armele de foc se împart în două categorii: cele rezistente la puştile de vânătoare cu alice (clasa SG1 şi clasa SG2) şi cele rezistente la acţiunea armelor cu glonţ: puşca mitralieră, pistol, grupate în 7 clase de rezistenţă, notate BR1 până la BR7.

Standardul SR EN 1063(2000) stabileşte metodele de testare funcţie de tipul geamului antiglonţ testat.

Verificarea în condiţiile de standard se poate realiza prin încercări efectuate în poligon, pe eşantioane de geam antiglonţ cu dimensiunile 500x500mm, aşezate pe un stativ metalic. Tragerile se efectuează de la distanţe stabilite de standard, în 3 puncte dispuse în vârfurile unui triunghi echilateral cu latura de 120mm.

Criteriile de acceptantă sunt cele stabilite de standard, cu următoarele situaţii:

• NS neperforare(fără aşchii);• S neperforare (cu desprindere de aşchii);• P perforare.

(continuare în pagina 14)

Page 13: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 14: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

14

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Înainte de tragere După tragere

Concluzie: eşantioanele de geam antiglonţ încercate corespund calibrului şi tipului de muniţie cu care s-au efectuat încercărie.

Standarde utilizate

• SR EN 356 Sticlă pentru construcţii. Vitraje de securitate. Încercare şi clasificare a rezistenţei la atac manual;

• SR EN 1063. Sticlă pentru construcţii. Vitraje de securitate. Încercare şi clasificare a rezistenţei la atacul cu armă cu glonţ;

• SR ENV 1627. Uşi, ferestre, grilaje. Rezistenţa la efracţie. Cerinţe şi clasificare.

Concluzii:

Prin aceste tipuri de încercări distructive se analizează dacă elementele de întârziere fizico-mecanice, respectă standardele specifice de protecţie mecanică. În cazul elementelor constructive pentru care nu există reglementare tip standard, se poate realiza o evaluare pe baza unui calcul de rezistenţă mecanică sau a ghidurilor de bune practici.

Pentru alte detalii privind testele efectuate cu explozibil şi balistice, specialiştii R.A.RASIROM vă stau la dispoziţie.

(continuare din pagina 12)

Page 15: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

INTEGRAL

Integral over IP – Sisteme de detecţie incendiu pentru viitor.Tehnologia IP permite distribuţia rapidă şi sigură a informaţiilor în toate direcţiile. Se deschide astfel o serie întreagă de noi posibilităţi,cu avantaje distincte pentru toţi utilizatorii. Cheltuielile sunt reduse, viteza de reacţie este sporită şi sarcinile zilnice devin mai uşoare.SCHRACK SECONET AG, Sisteme de Securitate şi Comunicaţie, RO-023961 Bucureşti, Str. Mântuleasa nr. 15A/1,Tel. +40 372 756316, [email protected]

Page 16: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 17: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

Lucian Ştirban, fondator Bentel Sistem/BNT

- Buna ziua, pentru început am dori să ştim de ce BNT?

- Pentru a vă răspunde la întrebare trebuie să ne întoarcem cu 14 ani în urmă când a luat fiinţă compania Bentel Sistem, ca distribuitor în România al producătorului italian Bentel Security. La acea vreme gama de echipamente antiefracţie şi antiincendiu Bentel era predominantă în portofoliul firmei noastre şi a constituit motivul principal pentru care am ales acel nume. Astăzi, situaţia este cu totul alta. Produsele antiefracţie Bentel au dispărut din oferta noastră iar în gama antiincendiu avem şi alţi furnizori importanţi cum este compania Protec din Anglia. Cu alte cuvinte Bentel Sistem ca nume nu ne mai reprezintă şi am decis să schimbăm acest lucru. BNT poate fi considerat ca o continuare prescurtată a numelui de acum vechi, Bentel Sistem şi în acelaşi timp am reuşit să identificăm filozofia companiei cu acest nume nou BNT care vine de la Business and Trust, adica afaceri bazate pe încredere.Vrem să precizăm că toate datele de identificare au rămas valabile, singurul lucru care s-a schimbat este numele, având în vedere motivele de mai sus.

- Cine a fost Bentel Sistem şi cine va fi BNT?

- Bentel Sistem a fost şi este în continuare prin BNT unul dintre principalii furnizorii de echipamente profesionale de securitate din ţară. Distribuitor în România al unor branduri de top ca Axis Communications, Riva, Navaio, Protec, dorim în continuare să diversificăm gama de produse cu alţi producători importanţi din lume.Un exemplu în acest sens este un nou parteneriat cu compania spaniola Fermax, lider în Europa pe piaţa sistemelor de videointerfonie profesională. Noutăţile vor continua într-un ritm rapid în perioada următoare,

P

aşa cum este de fapt şi piaţa sistemelor de securitate, una foarte dinamică. Ca un rezumat la întrebarea dumneavoastră, BNT doreşte a fi în continuare un partener serios şi dinamic pentru instalatorii şi integratorii din România.

- Cum vedeţi evoluţia pieţei de securitate în întregul ei şi cum a fost anul acesta pentru compania dumneavoastră?

- Evoluţia este dată şi de evoluţia economiei româneşti care sperăm să fie una pozitivă în perioada următoare. Oricum nevoia de securitate este în continuare una în creştere şi aşa cum spun toate statisticile nu putem fi decât optimişti. Probabil ca şi până acum, dinamica cea mai mare va fi dată în continuare de sistemele de supraveghere video. Maturizarea sistemelor IP, dublată de apariţia noilor tehnologii analogice de mare rezoluţie TVI şi AHD, vor face în continuare această piaţă una foarte dinamica, interesantă şi din ce în ce mai accesibila. Piaţa sistemelor antiefracţie, antiincendiu şi control-acces va cunoaşte o creştere moderată influenţată şi mai mult de climatul economic viitor. Anul care se apropie de sfârşit a fost unul sub aşteptări în ceea ce privesc proiectele de anvergură, lipsa banilor simţindu-se destul de accentuat. Restul pieţei a avut şi în acest an un trend crescător, poate cu un accent şi mai mare pe preţ în detrimentul calităţii.Însă cea mai mare realizare în acest an a fost dată de încheierea parteneriatului cu Axis Communications, lider mondial pe piaţa camerelor profesionale IP, un parteneriat cu care ne mândrim dar în aceeaşi măsură ne obligă la o activitate foarte intensă şi bine structurată în acord cu filozofia companiei suedeze.

- Care sunt proiectele de viitor şi cu ce gânduri veniţi la RSF?

- Proiectele de viitor sunt mai numeroase şi ambiţioase ca oricând. Începând de la infrastructură, în cursul acestul an la Cluj ne vom muta într-un sediu nou, modern, în suprafaţă de 2000 mp iar în Bucureşti am început construcţia noului sediu, a cărui arhitectură este spectaculoasă şi va asigura condiţii mult mai bune pentru clienţi şi angajaţi. Avem un plan pe termen scurt şi mediu în ceea ce priveşte diversificarea gamei de produse şi soluţii în aşa fel încât în 3 ani să putem acoperii absolut orice segment din domeniul sistemelor de securitate. Calitatea serviciilor oferite va fi în centrul atenţiei noastre astfel încât perfecţionarea şi creşterea numărului de angajaţi vor continua şi în anii următori. RSF este mai mult decât binevenită, cu fiecare ediţie a crescut în interes şi organizare fiind acum la un nivel poate mai înalt decât în alte ţări cu o tradiţie mai veche şi economii mai dezvoltate. Aşadar aşteptăm cu nerăbdare acest eveniment, ne-am pregătit credem bine şi cei care ne vor vizita vor avea multe surprize plăcute. Alături de noi vor veni şi reprezentanţii companiilor Axis, Protec, Fermax, Navaio, Riva, Eldes, HID, Axxon şi Digiever care vor ţine prezentări în fiecare zi, din oră în oră. Restul noutăţilor le veţi descoperi la standul nostru unde vă aşteptăm cu drag!

Page 18: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

18

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Unele fraze rămân în memoria comunităţii cu o valoare simbolică. “Cât e halatu’ ?” a devenit un simbol al goanei către produsul cu cost minim. Nu contează specificaţiile tehnice, performanţa, garanţia, profesionalismul instalatorului, relevant este PREŢUL MIC.

Zilele trecute am însoţit un prieten alpinist amator la un magazin de specialitate pentru a achiziţiona câteva seturi de pioleţi şi cordelina. Vânzătorul a etalat câteva modele, au discutat 45 de minute despre performanţele tehnice, iar despre preţ doar 15 secunde, ambele părţi înţelegând că preţul este irelevant când acele componente fac diferenţa între viaţă şi moarte.

Personal, nu înţeleg de ce nu se întâmplă acelaşi lucru la sistemele de protecţia vieţii (detecţie, stingere a incendiilor, desfumare etc.). În cele mai multe cazuri acestea sunt privite de către beneficiari ca un “rău necesar impus de pompieri“. În cei peste 20 de ani de activitate în domeniu am întâlnit foarte puţine persoane capabile să înţeleagă în profunzime rolul şi importanţa sistemelor Life Safety. Din motivele sus amintite am considerat util să subliniez câteva aspecte omise în mod uzual de către investitori, instalatori sau utilizatori:

Durata de viaţă

Un sistem de detecţie şi alarmare antiincendiu este proiectat să deservească un imobil pe întreaga durată de viaţă a acestuia. Chiar dacă unele părţi componente se înlocuiesc, sistemul ca ansamblu rămâne acelaşi atâta timp cât nu se schimbă destinaţia imobilului sau condiţiile de mediu din acesta. Unitatea centrală, declanşatoare manuale, sirene, acumulatori – sunt componente ce pot fi înlocuite atunci când este cazul (la intervale de 5-7-10 ani sau când nu mai au performanţele impuse de către standardele în vigoare).

Prin urmare un sistem având în componenţa sa echipamente de calitate va asigura o protecţie adecvată pe perioade mari de timp. Nu uitaţi că un sistem de detecţie şi alarmare sau unul de stingere poate salva o clădire şi viaţa ocupanţilor o singură dată în 30 de ani, dar atunci când o face merită fiecare bănuţ.

Ing. Cristian Şoricuţ – Manager SET ALARM INTERNATIONAL SRL

“câT e HalaTu’?”

Calitatea instalării

O instalare făcută în concordanţă cu prevederile standardului EN 54 -14 garantează o funcţionare lipsită de evenimente nedorite. Statistic, 95% din defecte sunt cauzate de factori externi (variaţii ale tensiunii de reţea în afara marjelor admise, fenomene tranzitorii, pătrunderi de lichide, căderi de corpuri etc.), iar 5% din defecte se datorează viciilor interne ale echipamentului. O societate instalatoare autorizată trebuie să respecte reguli stricte de cablare (distanţe faţă de alte reţele, instalaţii – reguli de cablare pentru instalaţii de curenţi slabi) impuse prin legislaţie precum şi reguli specifice sistemelor antiincendiu. Practic cablajul corespunzător realizat nu se înlocuieşte decât în cazuri extreme (modificări de compartimentare/schimbare de destinaţie) iar dacă este necesară înlocuirea, se vor impune costuri mari şi durată de execuţie extinsă. Concluzia este evidentă – o infrastructură solidă realizată corect pe termen lung reprezintă o economie masivă pentru beneficiar.

Întreţinerea sistemelor

Un sistem de detecţie şi alarmare antiincendiu sau unul de stingere necesită un program de mentenanţă. Acesta are două componente importante. Mentenanţa preventivă constă în realizarea unor revizii programate ce au ca scop curăţarea elementelor active ale sistemului cât şi depistarea din timp a unor avarii astfel încât numărul de defecte să fie minim. Trebuie să subliniez că un sistem trebuie să fie întreţinut începând cu punerea sa în funcţiune (inclusiv în perioada de garanţie). Prin analogie comparaţi sistemul cu o maşină nouă care necesită revizii, înlocuire plăcuţe de frână, spălare, reglare – operaţiuni care se fac contra cost, dar care garantează exploatarea corectă a acesteia.A doua componentă este intervenţia corectivă realizată de regulă în timp scurt după apariţia unui defect. Între cele două componente există o relaţie de interdependenţă. Astfel, efectuarea reviziilor programate în mod responsabil va reduce rata de defecte în exploatare. Privind prin prisma costurilor este foarte clar că orice instalator va cota un preţ mai mare pentru intervenţiile neprogramate (de regulă în regim de urgenţă) care necesită personal depanator foarte bine pregătit, comparativ cu

Page 19: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

19

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

tarifele de revizie care utilizează personal mediu calificat. Dacă adăugăm în ecuaţie disconfortul produs utilizatorului şi riscul asumat pe perioada nefuncţionării sistemului sunt convins ca orice beneficiar responsabil va alege echilibrul corect între cele două componente.

Costuri (Până la urma “Cât e halatu’?”)

În final ajungem la bani, atât ca valoare absolută cât şi ca periodicitate a plăţilor. Primul lucru pe care orice beneficiar sau utilizator ar trebui să îl ştie este cât îl costă sistemul de detecţie sau stingere a incendiilor pe durata de viaţă a acetuia şi care este structura de cost. Pentru că achiziţia unui astfel de sistem are o periodicitate redusă, voi încerca să elucidez acest mister.

Repartiţie costuri - 60/40 – Cea mai întâlnită variantă de calcul pe durata de viaţă a unui sistem. În această ecuaţie 60% din costurile totale pe durata de viaţă a sistemului reprezintă costul echipamentelor,

materialelor şi a manoperei de montare şi instruire la punerea în funcţiune a sistemului. Restul sumei (40%) sunt costurile aferente intreţinerii sistemului pe durata de viaţă (revizii, consumabile etc.).Fără a şti această repartiţie de costuri, un beneficiar neinformat poate fi indus în eroare de un preţ mic al unui echipament de calitate îndoielnică. Preţul iniţial mic ascunde de fapt un necesar de întreţinere crescut, un număr mare de defecte insoţite de scăderea încrederii în sistemul instalat şi de disconfortul utilizatorilor. Până la urmă, clientul plăteşte aceeaşi sumă, dar pe un raport inversat 40/60 unde 60% reprezintă costurile de exploatare.Concluzie: halatul ieftin este scump, chiar mai scump decât un halat bun.

Salutăm pe această cale directivele UE nr. 2014/23/UE, 2014/24/UE, 2014/25/UE din 26 februarie 2014 prin care criteriul preţul cel mai scăzut, sperăm să dispară din domeniul achiziţiilor publice.

Spor la cumpărături!

Page 20: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

20

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

noi sTandarde privind sisTemele de alarmĂŞi proTecŢia ÎmpoTriva crimei

În numărul 1/2014 al revistei ”Alarma” a fost prezentată situaţia standardelor române în vigoare din domeniul sistemelor de alarmă.

În completare, în acest număr al revistei sunt prezentate noile standarde europene apărute de la începutul anului 2014 în domeniul sistemelor de alarmă şi în domeniul protecţiei împotriva crimei, dar şi standardele europene şi române în vigoare privind prevenirea infracţionalităţii şi rezistenţa la efracţie sau la glonţ.

STANDARDE RECENTE

CEN/TR 16705:2014Perimeter protection - Performance classification methodology

Acest raport tehnic are drept scop furnizarea de informaţii (de exemplu metoda de clasificare a performanţei) care să stea la baza viitoarelor activităţi de elaborare a unui standard de protecţie perimetrală.

EN 1143-2:2014Secure storage units - Requirements, classification and methods of tests for resistance to burglary - Part 2: Deposit systems

Standardul specifică cerinţele şi metodele de încercare pentru unităţile de depozitare de securitate şi stabileşte clasificarea acestor unităţi în funcţie de rezistenţa la efracţie şi furt. Acest standard european trebuie adoptat ca standard român până la data de 30 noiembrie 2014, dată la care ediţia anterioară, SR EN 61143-2:2000, este anulată.

CLC/TS 50131-2-10:2014 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-10: Intrusion detectors - Lock state contacts (magnetic)

Această specificaţie tehnică descrie contactele de stare de blocare privind detectoarele de efracţie care utilizează legături cablate specifice, legături cablate nespecifice,sau legături fără fir (gradele de securitate 1 … 4 menţionate în SR EN 50131-1:2007) .

Ing. Teodor Stătescu

EN 50131-6:2008/A1:2014 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 6: Power supplies

Acesta este un amendament (A1) la standardul european EN 50131-6:2008, care a fost adoptat ca standard român SR EN 50131-6:2008. Amendamentul trebuie adoptat ca standard român până la 17 martie 2015. Principalele modificări aduse de acest amendament se referă la cerinţele funcţionale şi la încercări.

CLC/TS 50131-9:2014 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 9: Alarm verification - Methods and principles

Această specificaţie tehnică descrie metodele de verificare ale sistemelor de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat.

EN 50131-10:2014 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 10: Application specific requirements for Supervised Premises Transceiver (SPT)

Standardul specifică, pentru sistemele de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat, cerinţele necesare pentru transmisia alarmelor şi altor mesaje la distanţă de localul supravegheat. Trebuie adoptat ca standard român până la 10 martie 2015.

Următoarele standarde europene menţionate mai jos fac parte din seria de standarde EN 62676, care are la bază standarde internaţionale elaborate de către Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC).

EN 62676-1-1:2014 Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-1: System requirements – General

Standardul stabileşte cerinţele minime şi prezintă recomandări pentru sistemele de supraveghere video (VSS) destinate aplicaţiilor de securitate. Are la bază standardul internaţional IEC 62676-1-1:2013. Trebuie adoptat ca standard român până la 2 septembrie 2014. Înlocuieşte SR EN 50132-1:2011, care însă mai poate fi utilizat până la 2 decembrie 2016.

Page 21: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

21

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

EN 62676-1-2:2014 Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-2: System requirements – Performance requirements for video transmission

Standardul stabileşte cerinţele generale privind performanţa, securitatea şi conformanţa la conectivitatea IP pentru sistemele de supraveghere video destinate aplicaţiilor de securitate. Are la bază standardul internaţional IEC 62676-1-2:2013. Trebuie adoptat ca standard român până la 3 septembrie 2014.

EN 62676-2-1:2014 Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-1: Video transmission protocols - General requirements

Standardul specifică un protocol de reţea pentru deplina interoperabilitate a dispozitivelor video în sistemele de supraveghere video destinate aplicaţiilor de securitate. Are la bază standardul internaţional IEC 62676-2-1:2013. Trebuie adoptat ca standard român până la 12 septembrie 2014.

EN 62676-2-2:2014 Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-2: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on HTTP and REST services

Standardul specifică, pentru sistemele de supraveghere video destinate aplicaţiilor de securitate, un protocol video IP care are la bază serviciile HTTP şi REST. Are la bază standardul internaţional IEC 62676-2-2:2013. Trebuie adoptat ca standard român până la 12 septembrie 2014.

EN 62676-2-3:2014 Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-3: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on Web services

Standardul defineşte procedurile de comunicare

între clienţii video din reţea şi dispozitivele de transmisie video având la bază serviciile Web. Are la bază standardul internaţional IEC 62676-2-3:2013. Trebuie adoptat ca standard român până la 12 septembrie 2014.

Tot în cursul anului 2014, Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (CENELEC) a publicat File de Interpretare IS (Interpretation Sheet), pentru câteva din standardele privind sistemele de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat, care au ca scop clarificarea sensului unor părţi ale acestor standarde (pentru precizări şi evitarea înţelegerii greşite de către utilizatorii standardelor). Este vorba de file de interpretare ale standardelor privind detectoarele pasive în infraroşu EN 50131-2-2:2008/IS1:2014, detectoarele cu microunde EN 50131-2-3:2008/IS1:2014, detectoarele combinate pasive în infraroşu şi microunde EN 50131-2-4:2008/IS1:2014, detectoarele combinate pasive în infraroşu şi ultrasonice EN 50131-2-5:2008/IS1:2014, detectoarele de deschidere cu contact (magnetic) EN 50131-2-6:2008/IS1:2014, detectoarele de spargere geam (acustice) EN 50131-2-7-1:2012/IS1:2014, detectoarele de spargere geam (pasive) EN 50131-2-7-2:2012/IS1:2014, detectoarele de spargere geam (active) EN 50131-2-7-3:2012/IS1:2014, detectoarele de şoc CLC/TS 50131-2-8:2012/IS1:2014 şi butoanele anti-agresiune CLC/TS 50131-11:2012/IS1:2014.

STANDARDE PRIVIND PREVENIREA INFRACŢIONALITĂŢII

Prevenirea criminalităţii prin urbanism şi prin proiectarea clădirilor este specificată în seria de standarde europene EN 14383.

Cu excepţia primei părţi a seriei de standarde (EN 14383-1), care este adoptată ca standard român, celelalte părţi, au statutul de rapoarte tehnice sau specificaţii tehnice şi nu au fost adoptate ca standarde române. Prima parte a seriei (EN 14383-1), prezintă termenii (şi definiţiile lor) utilizaţi în această serie de standarde, cu privire la urbanism, locuinţe, magazine, birouri şi spaţii comerciale.

EN 14383-1:2006

Prevention of crime - Urban planning and building design - Part 1: Definition of specific terms (adoptat ca standard român SR EN 14383-1:2006, Prevenirea infracţionalităţii. Urbanism şi proiectarea clădirilor. Partea 1: Definirea termenilor specifici)

CEN/TR 14383-2:2007 Prevention of crime - Urban planning and building design - Part 2: Urban planning

CEN/TS 14383-3:2005 Prevention of crime - Urban planning and building design - Part 3: Dwellings

CEN/TS 14383-4:2006 Prevention of crime - Urban planning and design - Part 4: Shops and offices

CEN/TR 14383-5:2010 Prevention of crime - Urban planning and building design - Part 5: Petrol stations

CEN/TR 14383-7:2009Prevention of crime - Urban planning and building design - Part 7: Design and management of public transport facilities

CEN/TR 14383-8:2009Prevention of crime - Urban planning and building design - Part 8: Protection of buildings and sites against criminal attacks with vehicles

Page 22: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

22

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

STANDARDE PRIVIND REZISTENŢA LA EFRACŢIE SAU LA GLONŢ

În continuarea informaţiilor din numărul anterior al revistei, în cele ce urmează sunt enumerate

standardele române în vigoare la această dată care se referă la rezistenţa la efracţie sau rezistenţa la glonţ a uşilor, ferestrelor, obloanelor, jaluzelelor şi unităţilor de depozitare (de exemplu seifuri, seifuri pentru ATM, uşi şi camere de tezaur) respectiv:

Informaţii la zi privind standardele române în vigoare se pot obţine de pe site-ul oficial al Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO), www.asro.ro (http://magazin.asro.ro).

BIBLIOGRAFIE1. http://www.cen.eu2. http://www.cenelec.eu3. http://www.iec.ch4. http://www.iso.org5. http://magazin.asro.ro

SR EN 356:2003 Sticlă pentru construcţii. Vitraje de securitate. Încercare şi clasificare a rezistenţei la atacul manual

SR EN 1063:2003 Sticlă pentru construcţii. Vitraje de securitate. Încercare şi clasificare a rezistenţei la atacul cu glonţ

SR EN 1522:2004 Ferestre, uşi, obloane şi jaluzele. Rezistenţă la atacul cu glonţ. Condiţii şi clasificare

SR EN 1523:2004 Ferestre, uşi, obloane şi jaluzele. Rezistenţă la glonţ. Metodă de încercare

SR EN 1047-1:2006 Unităţi de depozitare de securitate. Clasificare şi metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la foc. Partea 1: Dulapuri pentru date şi containere de dischete

SR EN 1047-2+A1:2013 Unităţi de depozitare de securitate. Clasificare şi metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la foc. Partea 2: Camere şi containere pentru date

SR EN 1143-1:2012 Unităţi de depozitare de securitate. Cerinţe, clasificare şi metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la efracţie. Partea 1: Seifuri, seifuri pentru ATM, uşi de tezaur şi camere de tezaur

SR EN 1143-2:2002 Unităţi de depozitare de securitate. Cerinţe, clasificare şi metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la efracţie. Partea 2: Sisteme de depunere (înlocuit cu EN 1143-2:2014; se mai poate utiliza până la 30 noiembrie 2014)

SR EN 1300:2014 Unităţi de depozitare de securitate. Clasificarea încuietorilor de înaltă securitate în funcţie de rezistenţa la efracţie

SR EN 14450:2005 Unităţi de depozitare de securitate. Cerinţe, clasificare şi metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la efracţie. Dulapuri de securitate

SR EN 1627:2011 Uşi pentru pietoni, ferestre, faţade cortină, grilaje şi obloane. Rezistenţă la efracţie. Cerinţe şi clasificare

SR EN 1628:2011 Uşi pentru pietoni, ferestre, faţade cortină, grilaje şi obloane. Rezistenţă la efracţie. Metodă de încercare pentru determinarea rezistenţei la solicitare statică

SR EN 1629:2011 Uşi pentru pietoni, ferestre, pereţi cortină, grilaje şi obloane. Rezistenţă la efracţie. Metodă de încercare pentru determinarea rezistenţei la solicitare dinamică

SR EN 1630:2011 Uşi pentru pietoni, ferestre, faţade cortină, grilaje şi obloane. Rezistenţă la efracţie. Metodă de încercare pentru determinarea rezistenţei la tentative manuale de efracţie

Page 23: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 24: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

Este un lucru demonstrat că, în lipsa acestora, sistemele se degradează constant, ajungând să-şi piardă funcţiile vitale şi să pună în pericol buna desfaşurare a activităţii clienţilor. De asemenea, durata de viaţă a echipamentelor electronice care alcătuiesc aceste sisteme este condiţionată de efecutarea unor operaţiuni de mentenanţă constante. HELINICK are un departament specializat de Service & Mentenanţă, cu organizare şi locaţie separată, fiind o entitate cu infrastructură proprie. Printr-o reţea naţională, clientul nostru este în permanentă legătură cu echipa care asigură mentenanţa şi intervenţiile de urgenţă, garantându-se astfel o performanţă optimă pentru soluţiile HELINICK implementate. Echipa S&M este alcătuită din specialişti calificaţi şi certificaţi în proceduri de service la standardele Uniunii Europene, dar şi la standardele impuse de asiguratori. Pachetele de servicii presupun activităţi preventive, activităţi corective, upgrade-uri ale sistemelor şi asistenţă tehnică ”on site” şi ”on call”, utilizând tehnologii de comunicaţie avansată.

serviciile de service Şi menTenanŢĂ sunT aBsoluT oBliGaTorii În domeniul sisTemelor de securiTaTe Şi siGuranŢĂ elecTronicĂ.

Înregistrarea evenimentelor legate de funcţionarea sistemelor se face automat de către un dispecer electronic, instalat în sediul S&M HELINICK. Toate apelurile sau solicitările telefonice ale clientului sunt înregistrate, urmând apoi să se acorde suport tehnic necesar. Necesitatea de dezvoltare s-a evidenţiat odată cu lărgirea bazei de clienţi şi prin apariţia cerinţelor specifice de monitorizare permanentă şi management unitar al cerinţelor de Mentenanţă programată sau neprogramată, a resurselor alocate, a raportărilor automate şi a reducerii costurilor de operare. În acelaşi timp, se impunea şi o organizare eficientă/ optimizată a departamentului de Service & Mentenanţă HELINICK, precum şi necesitatea de a oferi un serviciu suplimentar bazei de clienţi existente. Activitatea S&M HELINICK asigură o legatură în “timp real” cu clientul, ceea ce permite rezolvarea într-un timp foarte scurt a solicitărilor de intervenţie corectivă, mentenanţa preventivă şi “upgradarea” sistemelor în funcţie de dezvoltarea afacerii clienţilor sau de schimbarea majoră a unor tehnologii în industria de securitate electronică sau de software.

Page 25: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 26: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA DE SECURITATE

BUCUREŞTI Sector 6Splaiul Independeţei 319O.B. 152 Scara A Etaj 2

[email protected]

Tel: +4031.405.64.02Fax: +4031.405.64.01

Arta de a tr^i în siguran]^

Page 27: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

27

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

lisTa socieTĂŢilor memBre ale a.r.T.s.

1 3I AUTOMATIZĂRI ŞI TELECOMUNICAŢII S.R.L. Craiova

2 A&I INDUSTRY S.R.L. Lugoj

3 ADRIANA BALASFI S.R.L. Baia-Mare

4 AL.SE.RO. IMPEX S.R.L. Oradea

5 ALARM SECURITY CONSULTING CS S.R.L. Bucureşti

6 ALFRED NET S.R.L. Voluntari

7 AMBER SECURITY S.R.L. Bucureşti

8 AMPRO SYSTEM S.R.L. Bacău

9 ANGELESCU COSTIN MIHAI - MS Bucureşti

10 ANTONESCU MIHAIL BOGDAN - MS Bucureşti

11 ARAIMAN BOGDAN Bucureşti

12 ASTAL SECURITY TECHNOLOGIES S.R.L. Bucureşti

13 A-TECH ELECTRONICA S.R.L. Bucureşti

14 ATLAS CORP S.R.L. Bucureşti

15 AVB SECURITY S.R.L. Timişoara

16 AVITECH CO S.R.L. Voluntari

17 BĂDESCU SORIN MARIAN - MS Bucureşti

18 BĂNULEASA MIHAI - MS Bucureşti

19 BELÂI DAN PAUL - MS Gheorghieni

20 BENTEL DISTRIBUTION S.R.L. Bucureşti

21 BENTEL SISTEM S.R.L. Cluj-Napoca

22 BIDEPA EXPERT S.R.L. Bucureşti

23 BIT SERVICII S.R.L. Bucureşti

24 BLĂNARU DRAGOŞ MIREL Bragadiru, Ilfov

25 BORCEA NICOLAE - MS Ploieşti

26 BRĂTAN GABRIEL - MS Bucureşti

27 CAPABIL S.R.L. Timişoara

28 CBRN EXPERTS CONSULTING S.R.L. Bucureşti

29 CENTRUL RIVERGATE S.R.L. Bucureşti

30 CHIRITA LIVIU Bucureşti

31 CIVITAS SYSTEMS S.R.L. Craiova

32 COMANDOR INTERNATIONAL S.R.L. Timişoara

33 COMANDOR S.R.L. Timişoara

34 COMTEH S.R.L. Constanţa

35 CONSAL SECURITY S.R.L. Bucureşti

Page 28: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

28

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

36 CONTACT PLUS S.R.L. Arad

37 D&S SYSTEMS ELECTRONIC S.R.L. Buzău

38 DACHE VALENTIN - MS Bucureşti

39 DARIA TELECOM S.R.L. Piteşti

40 DIACOM PRESTCOM S.R.L. Lupeni

41 DIGITECH DISTRIBUTION S.R.L. Alexandria

42 DINCA EUGEN FLORIN Bucureşti

43 DOLEX PRO GROUP S.R.L. Bucureşti

44 DOTEL ALARMS S.R.L. Bucureşti

45 E.G.M.S. ELECTRO MONTAJ ŞI SERVICE S.R.L. Bucuresti

46ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII AVANSATE DE SECURITATE - E.T.A.S. S.R.L.

Bucureşti

47 ELECTRA S.R.L. Iaşi

48 ELECTRO B.B.S.Z. S.R.L. Miercurea Ciuc

49 ELECTRONIC ADVANCED SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

50 ELPROF S.A. Bucureşti

51 ELTEK DISTRIBUTION S.R.L. Voluntari

52 ELTREX S.R.L. Timişoara

53 EMPORIUM S.R.L. Bucureşti

54 EUROFIRENET SECURITY S.R.L. Bucureşti

55 EUROGUARD S.R.L. Târgovişte

56 FIBER NET S.A. Bucureşti

57 FIRE SECURITY SYSTEMS SRL Bucureşti

58 FIRERO ROMANIA S.R.L. Târgu-mureş

59 FORTA ZERO PAZA ŞI SECURITATE S.R.L. Bistriţa

60 G.I.S. SYSTEM SECURITY S.R.L. Bucureşti

61 GENDIS SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

62 GENERAL SECURITY S.R.L. Cluj-Napoca

63 GEOSEI DYNAMICS S.R.L. Bucureşti

64 GEROM INTERNATIONAL PRODIMEX S.R.L. Bucureşti

65 GLOBAL SECURITY SISTEM S.A. Bucureşti

66 G-U FERROM COM S.R.L. Bucureşti

67 HELINICK S.R.L. Bucureşti

68 HELIOS SECURITY S.R.L. Galaţi

69 HONEYWELL LIFE SAFETY ROMANIA S.R.L Lugoj

70 HURUBA IOAN Subcetate, Harghita

71 I&C S.R.L. Tulcea

72 ICCO SYSTEMS S.R.L. Ghimbav

Page 29: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

29

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

73 IDS SECURITY SYSTEMS PROVIDERS S.R.L. Bucureşti

74 ILINCA GABRIEL Bucureşti

75 IMSAT CUADRIPOL S.A. Braşov

76 INTERNATIONAL CONSULTING SECURITY GRUP S.R.L. Bucureşti

77 KMW SYSTEMS S.R.L. Iaşi

78 KRENIC S.R.L. Roşiori De Vede

79 LEN Co ELECTRONIC S.R.L. Brăila

80 LINA CHRISTIAN VASILE Timişoara

81 LOCKSYS EXPERT S.R.L. Bucureşti

82 LORINCZ ADRIAN-CAROL Grădiştea, Ilfov

83 MAC DOUGLAS GRUP S.R.L. Bucureşti

84 MANOLE-VELOIU MARIAN Bucureşti

85 METROPOLITAN SERVICES S.R.L. Com. Bascov

86 ML SISTEMS CONSULTING S.R.L. Bucureşti

87 MOLNAR OVIDIU LUCIAN Timişoara

88 NAPA IMPEX S.R.L. Sangeorgiu De Mureş

89 NEI GUARD S.R.L. Voluntari

90 NEW MOBITEL SECURITY Satu-Mare

91 NORD EST CONECTIONS S.R.L. Botoşani

92 NOSTER IMPORT EXPORT S.R.L. Bucureşti

93 OPTIMUM PROD IMPORT S.R.L. Bucureşti

94 PARADOX SERVICE S.R.L. Piatra Neamţ

95 PASION SERVICE S.R.L. Bucureşti

96 PRACTIC INSTAL S.R.L. Bucureşti

97 PRIMATECH S.R.L. Baia-Mare

98 PRO SECURITY DISTRIBUTION S.R.L. Bucureşti

99 PROTECTOR SYSTEM S.R.L. Bucureşti

100 QUARTZ MATRIX S.R.L. Iaşi

101 QUICK SERVICE - FUTURE IT S.R.L. Constanţa

102 RASIROM R.A. Bucureşti

103 RDD SECURITY SOLUTIONS S.R.L. Bucureşti

104 RESS-RISK EVALUATION S.R.L. Bucureşti

105 ROMANO ELECTRO S.R.L. Bucureşti

106 ROMTEST ELECTRONIC S.R.L. Bucureşti

107 ROVIS CO S.R.L. Bucureşti

108 S.S.I. IMPORT-EXPORT S.R.L. Bucureşti

109 SAG SERVICES PROVIDER S.R.L. Bucureşti

Page 30: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

30

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

110 SASU DAN - MS Bucureşti

111 SCHRACK SECONET AG - REPREZENTANŢĂ Bucureşti

112 SECANT SECURITY S.R.L. Bucureşti

113 SECPRAL COM S.R.L. Cluj-Napoca

114 SECUMAX INTERNATIONAL S.R.L. Constanţa

115 SECURITY CONSULTING S.R.L. Bucureşti

116 SECURO TECH S.R.L. Arad

117 SECURYTAS SYSTEMS S.R.L. Ploieşti

118 SEMCO S.R.L. Balş

119 SET ALARM INTERNATIONAL S.R.L. Bucureşti

120 SIEL INVEST S.R.L. Bucureşti

121 SIEMENS S.R.L. Bucureşti

122 SINVEX MULTISERVICE S.R.L. Ploieşti

123 SION SECURITY S.R.L. Bucureşti

124 SORESCU LIVIU CLAUDIU Bucureşti

125 TEAM GUARD S.R.L. Bucureşti

126 TECHNOSYS S.R.L. Ploieşti

127 TEHNO ALROM S.R.L. Com. Aroneanu Iaşi

128 TEHNO EXPRES S.R.L. Buzău

129 TERMOPROT S.R.L. Braşov

130 THE FACILITY MAINTENANCE COMPANY S.R.L. Bucureşti

131 TOMA IONUŢ Bucureşti

132 TORNADO CREATIVE S.R.L. Bucureşti

133 UNION PROTECTION S.R.L. Cluj-Napoca

134 UNIVERSAL SERVICE 95 S.R.L. Bucureşti

135UTC Fire & Security Romanian Sales Office General Electric Security

Bucureşti

136 UTI GRUP S.A. Bucureşti

137 VEGA S.R.L. Oneşti

138 VH ELECTRONIC S.R.L. Craiova

139 VHI S.R.L. Braşov

140 VISIO OVERSEE S.R.L. Bucureşti

141 VOICU MARIN IOAN - PFA Bucureşti

142 WAGNER ROBER. Viena, AUSTRIA

143 WINDACO RESOURCES S.R.L. Bucureşti

144 ZAMFIR DUMITRU - PFA Moara Vlăsiei

145 ZECO ELECTRONICS AND IMPORT EXPORT S.R.L. Cluj-Napoca

146 ZODD TECK S.R.L. Bucureşti

Page 31: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

31

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Page 32: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

32

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

proFilul companiilor memBre ale a.r.T.s.

În cei peste 11 ani de activitate a SC Ampro System SRL am oferit servicii integrate de securitate clienţilor noştri din judeţul Bacău, din judeţele vecine şi ne bucurăm că am extins activitatea noastră şi în alte zone din afara Moldovei. Toate acestea au fost posibile datorită clienţilor, colaboratorilor şi echipei noastre. Criza economică a fost pentru noi toţi o lecţie, care ne-a determinat să fim mai creativi, să oferim servi-cii de calitate la preţuri competitive, să satisfacem la cel

mai ridicat nivel solicitările clienţilor noştri. Noi, în aceste vremuri dificile am ales calitatea şi din moment ce încă mai suntem pe piaţă, înseamnă că şi dumneavoastră, clienţii AMPRO SYSTEM, aţi ales la fel ca noi. Ne dedicăm siguranţei şi confortului familei, bunurilor şi afacerii tale prin servicii de proiectare, insta-lare şi întreţinere a sistemelor profesionale de securitate. Suntem ghidaţi de următoarele principii şi valori:

• profesionalism prin dezvoltare şi pregătire continuă pentru echipa noastră

• promptitudine• responsabilitate• confidenţialitate• dedicare• implicare• experienţă; de peste 11 ani ne dedicăm siguranţei şi

confortului pentru tine• orientare către nevoile clienţilor şi calitatea cât mai

înaltă a serviciilor oferite• discreţie• ne place punctualitatea, seriozitatea şi apreciem ex-

actitatea lucrurilor şi acţiunilor• ne place tehnologia şi inovaţia, ţinem pasul cu cele

mai noi tehnici şi tehnologii din domeniul sistemelor de securitate profesionale.

"Ţin să le mulţumesc tuturor clienţilor şi co-laboratorilor Ampro System SRL din toţi aceşti ani şi să vă asigur de faptul că echipa noastră, se va dedica şi im-plica în continuare, la cel mai ridicat nivel al aşteptărilor dumneavoastră." - ing Marius Rîpă - administrator SC Ampro System SRL. Noi mizăm pe calitate. Dumneavoastră?

ing Marius Rîpă - administrator SC Ampro System SRL

AVITECH este unul dintre cei mai importanţi inte-gratori din România de soluţii şi sisteme pentru domeniile securitate, siguranţă, instalaţii electrice, automatizări, audio-video, videoconferinţă, IT & C, soluţii ce au la bază echipamente şi servicii de cea mai bună calitate.

Compania are o experienţă de peste 15 ani pe piaţa românească şi este structurată în prezent pe divizii specializate în cinci domenii de activitate: Systems, Securitate, IT & C, Audio-Vizual, Mentenanţă.

Divizia Systems asigură soluţii de Automatizări, Building Management System (BMS), instalaţii electrice, siguranţă, instalaţii HVAC, parking & ticketing, sisteme de apel medical "Nurse Call", aplicaţii software.

Divizia Securitate reuneşte oferta companiei noas-tre pentru domeniile supraveghere video şi moni-torizare, detecţie efracţie, securitate perimetrală, control acces şi pontaj, interfonie, sisteme inte-grate de securitate.

Divizia Audio-Vizual dezvoltă toate proiectele des-tinate dotării cu sisteme profesionale audio şi video.

Divizia IT & C se concentrează pe derularea proiectelor care implică amenajare Data Center, infrastructură de comunicaţii, soluţii de videoconferinţă şi teleprezenţă, soluţii de stocare şi periferice, securi-tate date, diverse aplicaţii software şi identificare şi colectare automată a datelor (AIDC).

Serviciile de suport tehnic, service şi mentenanţă sunt oferite de divizia Mentenanţă. Acestea vizează atât proiectele implementate de AVITECH, cât şi cele integrate de alţi furnizori.

Bd. Pipera nr. 1/II, Voluntari, IlfovTelefon: 021 200 64 64 | Fax: 021 200 64 65

[email protected] | www.avitech.ro

Page 33: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

33

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Fondată în 1991 de către Marian Berdan, ELECTRA este o companie 100% românească, specializată în design-ul, dezvoltarea şi producţia de sisteme de video interfonie şi control acces.

Interfonul ELECTRA este INTERFONUL prin definiţie în România şi cifrele vorbesc de la sine:

• Peste 2.000.000 de locuinţe cu interfon ELECTRA

• O cotă de piaţă de peste 75%• Peste 8.200.000 de utilizatori

În anul 2008, ELECTRA s-a divizat pe cele 3 domenii majore dezvoltate în cadrul firmei, devenind ELECTRA Grup, format din: ELECTRA – Producător de interfoane video & audio, PCB-ELECTRA – Producător de circuite imprimate şi EMS-ELECTRA – Furnizor de servicii de asamblare electronică SMD & THT.

Principala noastră misiune este să realizăm, de la concept şi până la forma finală, produse care să ofere utilizatorilor protecţie şi confort, prin prisma design-ului modern şi tehnologiei avansate.

Am transpus misiunea noastră în cea mai nouă gamă de video interfoane - ELECTRA smart, care se remarcă prin:

• Design-ul exclusivist, bazat pe tehnologiile Glass & Touch, ELECTRA fiind printre puţinii producători din lume care oferă aceste tehnologii de vârf atât la terminalele interioare, cât şi la panourile exterioare.

• Materialele de înaltă calitate – sticlă securizată, aluminiu

• Diversitatea funcţiunilor – comunicaţie full-duplex hands-free, monitorizare video şi audio, comandă auxiliară pentru poarta auto

• Securitatea sporită prin comanda securizată a yalei, interconectarea sistemelor cu camere video şi protecţie antifurt la panourile exterioare

• Gama extinsă a temperaturilor de funcţionare: -30oC ... +60oC, un avantaj unic în România în condiţiile în care marea majoritate a celorlalte produse similare oferă doar – 10oC.

• Uşurinţa instalării şi utilizării• Fiabilitate

Astfel, ELECTRA a devenit, în cei 23 de ani de activitate, liderul naţional al pieţei interfoniei şi un jucător important pe piaţa europeană.

Bd. Chimiei nr. 8 • Iaşi – 700291 • ROMÂNIATel. +40 232 214.370 • Fax +40 232 232.830

[email protected] • www.electra.ro

ELTEK Distribution este una dintre cele mai impor-tante companii de distribuţie din România, oferind o gamă largă de echipamente profesionale, de la cei mai importanţi producători din lume. Fondată în 2007, compania s-a remarcat prin profesionalismul, atenţia şi suportul acordate colaboratorilor săi.

ELTEK Distribution a dezvoltat parteneriate dura-bile cu peste 50 de furnizori de renume mondial pentru a oferi clienţilor săi echipamente de top din domeniile: Securitate, Audio, Vizual.

Pentru a putea oferi partenerilor noştri o gamă cât mai variată de echipamente, dar şi încrede-rea necesară unei colaborări reciproc avantajoase, ELTEK mizează pe următoarele atuuri:

• Centru modern de depozitare situat în Bucureşti

• Centru specializat de instruire - ETC (ELTEK Training Center) pentru parteneri

• Service autorizat de un număr mare de producători - ESC (ELTEK Service Center).

ELTEK Distribution îşi orientează activitatea către mai mult de 3.500 de companii, de la cele mari cu care dezvoltă proiecte complexe, până la companii mici şi mijlocii care cunosc foarte bine pieţele de nişă. Dintre acestea, aproximativ 47% sunt compa-nii din domeniul securităţii şi siguranţei, urmate de companii de IT&C, integratori de sisteme şi compa-nii din domeniul audio-video.

Alături de ELTEK Distribution veţi beneficia de un parteneriat solid, bazat pe încredere, respect, şi pe profesionalismul unei echipe de specialişti cu o vastă experienţă în diverse domenii: vânzări, logistică, service, marketing şi suport tehnic.

Bd. Pipera nr. 1/II, Voluntari, IlfovTelefon: 021 200 64 55 | Fax: 021 527 33 00

[email protected] | www.eltek.ro

Page 34: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

34

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Siemens Building Technologies în România

Siemens Building Technologies este liderul mondial pe piaţa clădirilor şi infrastructurilor sigure, efici-ente din punct de vedere energetic şi nepoluante. În România, divizia Building Technologies activează din anul 2004 şi oferă produse dedicate reducerii costurilor de operare a clădirilor şi utilizării lor în-tr-un mod sigur şi eficient.

Portofoliul include produse cu care se pot crea sisteme pentru automatizarea instalaţiilor de încălzire, ventilaţie şi condiţionare a aerului (HVAC), dar şi produse dedicate securităţii şi protecţiei la incendiu. Cu o experienţă de peste 150 de ani în cercetarea şi elaborarea soluţiilor de protecţie la incendiu, Siemens Building Technologies oferă

produse şi sisteme potrivite pentru orice tip de aplicaţie sau pentru orice cerinţa în domeniu. De-a lungul timpului, Siemens s-a aflat în spatele marilor inovaţii din domeniul protecţiei la incendiu: primul detector automat de incendiu, tehnologia bazată pe algoritmi sau detectorul de incendiu pe bază de unde radio.

Printre cele mai cunoscute produse şi sisteme Siemens Building Technologies se număra Cer-berus PRO: detecţie şi avertizare la incendiu, Sinorix – stingere. SiPass şi Aliro - control acces, SPC - detecţie şi alarmare la intruziune şi Sistore şi Vectis supraveghere video.

Întreg portofoliul Siemens Building Technologies, odată implementat, asigură confort, siguranţă şi economii semnificative la energia consumată. Sistemele pentru automatizarea instalaţiilor de încălzire, ventilaţie şi condiţionare a aerului (HVAC) contribuie în mod semnificativ la reducerea emisi-ilor de CO2 şi oferă clienţilor noştri posibilitatea să reducă cu până la 50% costurile pentru energie, iar sistemele de detecţie incendiu şi securitate asigură protecţia vieţii şi a proprietăţilor.

Regia Autonomă Rasirom este un antreprenor general ce oferă servicii specializate în domeniul proiectelor de securitate.

Obiectul de activitate al Regiei îl constituie pro-iectarea şi integrarea de sisteme de supraveg-here, pază şi alarmare, detecţie, semnalizare şi stingere automată a incendiului, dispecerizarea semnalizărilor, controlul biometric şi autentificarea identităţii, televiziune cu circuit închis, protecţia perimetrelor, sisteme de management al securităţii informaţiilor (protecţia şi transmiterea informaţiilor /datelor clasificate), procesarea imaginilor, contro-lul antiterorist, clădiri inteligente – BMS, analiză de risc şi consultanţă.

Răspundem cu promptitudine şi profesionalism cerinţelor pieţei de sisteme de securitate din Româ-nia. Sprijinim întotdeauna clientul în alegerea soluţiilor optime şi realizăm soluţii integrate priv-ind organizarea protecţiei şi securităţii persoanelor, bunurilor şi activităţilor la cel mai înalt nivel de calitate pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor şi necesităţilor acestuia.

Succesul şi valoarea companiei se bazează în primul rând pe calitatea serviciilor asigurate şi certificate prin standardele ISO 9001:2008, MRS 10000:2010, SR ISO/CEI 27001:2006.

De-a lungul timpului, Regia a obţinut o serie de autorizaţii ce ne-au ajutat să îmbunătăţim nivelul competenţelor şi abilităţilor dobândite, dintre care menţionăm: Autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear, Autorizaţie de insta-lare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de sem-nalizare şi alertare în caz de incendiu, Autorizaţie de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor, Autorizaţie de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, Autorizaţie de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor.

Participând activ la realizarea obiectivelor strategice de securitate, Regia asigură menţinerea securităţii în plan regional, precum şi protecţia valorilor şi in-tereselor naţionale.

Pentru o prezentare completă a serviciilor şi pro-duselor Regiei, vă invităm să vizitaţi pagina web www.rasirom.ro.

R e g i e A u t o n o m ă

Page 35: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

35

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

P

Page 36: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

36

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

componenTele riscului la securiTaTe FiZicĂ

Conf. Dr. Ing. Gheorghe Ilie

1.Riscul la securitate fizică

Conform Instrucţiunilor 9/2013, securitatea fizică reprezintă starea de fapt în care riscul determinat de factorii ameninţări şi vulnerabilităţi, ce pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, se situează la un nivel acceptabil (fig. 1).

Fig. 1 – Semnificaţia securităţii fizice

Reamintim că ameninţarea reprezintă o variabilă exogenă sistemului de securitate, aparţinând mediului şi se manifestă ca mărime de comandă (stimul), în timp ce vulnerabilitatea reprezintă o variabilită endogenă sistemului de securitate şi se manifestă ca o stare disfuncţională a acestuia.

Ameninţarea este generată însă atât de surse externe sistemului, cât şi interne, dar rămâne o variabilă ce nu se manifestă cu apartenenţă de sistem.

Ameninţarea reprezintă un pericol, pe când vulnerabilitatea se manifestă ca disfuncţionalitate fizic – arhitecturală sau operaţională internă.

Vulnerabilităţile favorizează transformarea ameninţărilor în evenimente nedorite, a căror caracteristică este determinată de risc. Riscul fiind rezultatul conjuncţiei acţionale dintre ameninţare şi vulnerabilitate (R = A ∩ V).

Esenţa formalizării riscului rămâne conjuncţia dintre probabilitatea de producere a unui eveniment nedorit şi impactul sau consecinţele acestuia.

(R = p * I sau R= p * C).Riscul la securitate fizică reprezintă conceptul

de guvernare a stării de securitate fizică a unui obiectiv de securitate, reprezentând caracterizarea probabilităţii producerii incidentelor de securitate fizică (fig. 2) şi a consecinţelor acestora.

Prin incident de securitate fizică înţelegem un eveniment cu consecinţe fizice nedorite asupra persoanelor, valorilor şi activităţilor într-o unitate.

Fig. 2 – Guvernarea stării de securitate

Riscul la securitate fizică se manifestă ca o componentă a riscului de securitate (împreună cu riscurile la securitate procesuală, informaţională sau de personal), fiind la rândul său un risc compus (fig 3).

Fig. 3 – Riscul fizic – componentă a riscului de securitate

Facem precizarea că deşi riscul este la securitate fizică, natura sa rămâne analitică şi caracterizează măsura incertitudinii producerii evenimentelor de securitate fizică.

Page 37: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

37

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

În această accepţiune, analiza de risc la securitate fizică îşi propune să identifice ameninţările şi vulnerabilităţile fizice şi, deci, să determine sau descopere riscurile la securitate fizică – probabilitatea şi impactul sau consecinţele incidentelor de securitate fizică, şi să stabilească măsurile necesare pentru eliminarea sau limitarea acestora (fig. 4).

Fig. 4 –Analiza de risc la securitate fizică

2. Componentele riscului la securitate fizică

Riscul la securitate fizică este un risc complex atât ca factori, surse, zone de acţiune, proprietari, cât şi ca acţiuni, reacţii, incertitudini, funcţionalităţi şi pericole – incidente de natură fizică.

Complexitatea structurală a riscului la securitate fizică impune mijloace şi măsuri de control şi de securitate diverse, dar în permanenţă

încadrate într-o strategie globală de ameliorare a riscurilor la securitate fizică.

Pentru a identifica, analiza, estima, gestiona, monitoriza şi revizui eficient riscul la securitate fizică, acesta trebuie supus unei analize criteriale, în vederea determinării cât mai corecte a structurii sale, metodelor de guvernare şi mecanismelor de ameliorare.

Pentru a determina componentele riscului la securitate fizică, vom lua în considerare următoarele (fig. 5):

− acţiunile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor ori pot afecta valorile şi integritatea bunurilor, produselor, instalaţiilor,zonelor funcţionale sau clădirilor suport;

− modalităţile de exercitare sau îndeplinire a funcţiilor de securitate fizică;

− manifestarea reacţiilor componentelor sistemului de securitate fizică;

− criteriile de identificare, analiză şi estimare a riscului la securitate fizică;

− atitudinea faţă de riscul la securitate fizică; − caracterul obiectiv sau subiectiv al riscurilor la

securitate fizică;− mijloacele şi strategiile de tratare a riscurilor

la securitate fizică;− corelaţiile riscurilor la securitate fizică;− apartenenţa obiectivului analizat la diferite

categorii de obiective;− tipuri de infractori la securitate fizică estimaţi.

CRITERII

acţiuni – fizice periculoaseexercitarea – funcţiilor sistemului de securitate fizicăreacţiile – componentelor sistemului de securitate fizicăcriterii – evaluare riscuri la securitate fizicăatitudinea – faţă de riscuri la securitate fizicăcaracter – obiectiv sau subiectivmijloace – tratare riscuri la securitate fizicăcorelaţii – riscuri la securitate fizicăapartenenţă – categorii de obiectivetipuri – infractori la securitate fizică estimaţi

Fig. 5 – Categorisirea componentelor riscului la securitate fizică

2.1. Acţiuni de punere în pericol

Acţiunile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor ori pot afecta valorile şi integritatea bunurilor, produselor, instalaţiilor, zonelor funcţionale sau clădirilor suport se înscriu atât în domeniul infracţiunilor (atac armat, atac asupra persoanelor din interior, luare de ostatici, furt, tâlhărie ori sabotaj), cât şi în cel al accidentelor şi distrugerilor materiale sau al catastrofelor naturale (incendii, seisme, intemperii).

Acţiunile se desfăşoară probabilistic, în funcţie de conjuncţia favorizantă dintre ameninţări şi vulnerabilităţi, iar impactul sau consecinţele acestora pot fi chiar catastrofice. Drept urmare, caracterizarea acestora prin riscuri la securitate fizică este obligatorie.

La rândul lor, aceste riscuri se pot împărţi în două categorii: riscurile obiective – care au cauze naturale şi cele subiective – care sunt produse de persoane (fig. 6).

Page 38: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

38

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Fig. 6 – Categoriile acţiunilorde punere în pericol

2.2. Modalităţi de exercitare a funcţiilor sistemelor de securitate fizică

În categoria riscurilor de securitate fizică asociate modalităţior de exercitare a funcţiilor sistemelor de securitate sunt cuprinse riscurile care caracterizează (fig. 7):

− acţiunile favorizate de lipsa sau de neîndeplinirea corespunzătoare a unora din funcţiile sistemului de securitate;

− existenţa alarmelor false, care pot bloca sau destabiliza funcţionalitatea întregului sistem de securitate;

− blocajele sau întreruperile funcţionale ale mecanismelor suport ale funcţiilor sistemului de securitate.

Fig. 7 – Riscurile neexercitării funcţiilor sistemului de securitate fizică

Stabilirea denumirii acestor riscuri nu este o acţiune facilă, cele mai multe dintre acestea se pot confunda cu vulnerabilităţile sistemului de securitate, care constituie de fapt factori pentru aceste riscuri. De pildă, riscului de efracţie i se pot asocia ca factori toate cele trei tipuri de acţiuni (vulnerabilităţi).

De o importanţă deosebită este considerat riscul alarmelor false, care constituie unul din parametrii funcţionali fundamentali ai sistemelor de securitate.

De regulă, aceste riscuri se iau mai puţin în considerare în analizele de riscuri la securitate fizică şi mai mult în caracterizarea performanţelor sistemelor de securitate.

2.3. Manifestarea reacţiilor componentelor sistemului de securitate fizică

Acţiunile cauzate de manifestarea negativă a reacţiilor componentelor sistemului de securitate sunt caracterizate, de asemenea, de riscurile variabilităţilor performaneţelor şi se referă la (fig. 8):

− riscul alarmelor false, având drept surse disfuncţionalităţi ale componentelor subsistemelor de securitate (alarmă la efracţie, supraveghere TVCI, control acces, prevenire şi stingere incendiu, dispozitive de pază, monitorizare şi intervenţie);

− riscul reacţiilor întârziate, având drept surse disfuncţionalităţi ale subsistemelor de securitate, precum şi abilităţile persoanelor care produc acţiunile ostile de străpungere a barierelor mecano-fizice sau a mecanismelor de detecţie; de asemenea, pot apărea reacţii întârziate la paza umană, la monitorizare şi intervenţie, precum şi la cei ce asigură mentenanţa sistemelor de securitate;

− riscul nerespectării procedurilor şi scenariilor de intervenţie, în caz de producere a unor acţiuni ostile, reprezintă un risc cu cauze comportamentale şi organizatorice şi se manifestă ca veriga cea mai slabă a sistemelor de securitate; riscul nerespectării procedurilor mai este denumit şi riscul reacţiilor neconforme.

Fig. 8 – Riscul manifestării componentelorsistemului de securitate

Page 39: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

39

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

2.4. Criteriile de estimare a riscurilor la securitate fizică

Stabilirea criteriilor de estimare a riscurilor la securitate fizică are o importanţă deosebită deoarece în funcţie de aceste criterii se stabilesc:

− expunerea la risc; − atitudinea faţă de risc;− încadrarea obiectivului de securitate în clasa

de acceptabilitate sau inacceptabilitate a riscului;

− strategia şi planurile de tratare a riscului.Riscul de a nu stabili corespunzător criteriile

de risc poate duce la situaţii de insecuritate fetişizate, la acceptarea unor pericole mai mari decât cele considerate normale sau cele stabilite prin normative, la acţiuni lipsite de temei juridic sau consistenţă operaţională, precum şi la costuri şi daune suplimentare.

Riscul determinat de stabilirea incorectă a criteriilor de risc se poate referi la (fig. 9):

− riscul stabilirii criteriilor fără a ţine seama de prevederile legale sau normele în materie;

− riscul definirii mai puţin precise (nuanţe calitative) sau prea stricte (valori cantitative) care pot determina comportamente neadecvate sau costuri nejustificate;

− riscul definirii neadecvate a criteriilor de risc, de regulă, ţinând seama numai de consecinţe, fără probabilităţi, sau de exprimări strict calitative sau cantitative, dar neadecvate obiectivelor stabilite pentru monitorizarea riscului (expunere doar în costuri de securitate sau insecuritate ori prin valori strict cantitative sau larg calitative - neadecvate scalelor de reprezentare).

Fig. 9 – Riscul criteriilor de estimare

2.5. Atitudinea faţă de riscul la securitate fizică

Atitudinea nedefinită faţă de risc este caracterizată de riscul inadecvării aprecierii expunerii la risc, stabilirii mijloacelor de control şi de ameliorare a acestuia, ineficienţii măsurilor de tratare şi revizuire, comportamentului şi managementului riscului la securitate fizică (fig. 10).

Drept urmare a unei atitudini pasive, procesul de management al riscului este compromis, în timp ce o atitudine proactivă îl poate face mai eficient.

Neangajarea strategică, conform unei politici adecvate, pune în pericol performanţele obiectivului, precum şi sănătatea şi chiar viaţa personalului din obiectiv.

Fig. 10 – Riscurile atitudionale

Neglijarea unor riscuri a căror evoluţie este deosebit de dinamică, precum şi partajarea unor riscuri ce pot fi ameliorate prin acţiunea asupra unor cauze multiple pot duce la creşterea nejustificată a costurilor de securitate şi la o tratare inadecvată.

2.6. Caracterul obiectiv sau subiectiv al riscurilor

Riscurile la securitate fizică se împart în două categorii în funcţie de participarea persoanelor la acţiunile caracterizate prin risc (riscuri subiective) sau de sursa acestora – cauze naturale (riscuri obiective) – fig 11.

Fig. 11 – Riscuri caracteriale

Reţinem atenţia, însă, că o interpretare strictă a acestui criteriu împarte, de pildă, riscul de incendiu în două – risc de incendiu subiectiv – cauzat de persoane şi risc de incendiu obiectiv – cauzat de factori tehnici sau naturali. În acest caz, partajarea este forţată şi costisitoare, nebenefică, de aceea, trebuie acceptată decizia de apartenenţă

Page 40: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

40

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

a incendiului la riscurile obiective, evidenţiindu-se însă ambele tipuri de cauze. Agregarea riscului de incendiu la riscurile obiective este justificată de consecinţele catastrofale ale incendiilor, asemănătoare cu cele ale seismelor sau intemperiilor catastrofice şi cu adoptarea aproape în totalitate şi a formei de tratare a acestora – prin asigurare.

Riscul de neîncadrare sau de încadrare incorectă a riscurilor la securitate fizică în cele două categorii afectează măsurile de tratare corectă a acestora, cu prejudicii asupra folosirii eficientă a mijloacelor de control adecvate.

2.7. Mijloacele şi strategiile de tratare a riscurilor la securitate fizică

În funcţie de factorii şi sursele de risc, de modurile de manifestare a acţiunilor caracterizate prin riscul la securitate fizică se stabilesc mijloacele şi strategiile de tratare, monitorizare şi revizuire (fig. 12).

Fig. 12 – Riscurile de tratare

Riscul de inadecvare a asocierii mijloaceleor de tratare duce la acţiuni ineficiente de tratare, la reacţii tardive, la costuri suplimentare şi la generarea altor acţiuni în lanţ.

De pildă, dacă riscul de furt este caracterizat numai sub aspectul criminalităţii zonale (cauzat doar de persoane din exterior), tratarea acestuia se îndepărtează de măsurile de securitate de educare şi supraveghere a propriului personal, care poate participa direct la furt (în calitate de autori) sau poate facilita, prin informaţii sau asociere, succesul persoanelor din exterior.

2.8. Corelaţiile riscurilor la securitate fizică

Riscul inadecvării analizării şi tratării corelaţiilor riscurilor la securitate fizică cauzează ineficienţa mijloacelor de control şi neînţelegerea şi netratarea dependenţelor cauzale dintre aceste riscuri (fig. 13).

De pildă, riscul care caracterizează acţiunea de efracţie, dacă acţiunea de efracţie se produce,

poate genera acţiuni de furt, jaf, tâlhărie, sabotaj, distrugeri materiale sau poate facilita riscul de intruziune în zone cu acces protejat, pentru informare în vederea pregătirii altor acţiuni periculoase sau producerea unor disfuncţionalităţi sau pierderi de imagine, chiar catastrofale în jocul concurenţei. Efracţia şi intruziunea înncununate de succes, într-un obiectiv al unei firme de securitate sau de pază, duc cu certitudine la înlăturarea acestor firme din piaţă.

Rata alarmelor false la obiectivul unei firme care proiectează şi implementează sisteme de securitate demonstrează lipsa de profesionalism şi carenţele tehnologice sau de concepţie ale sistemelor de securitate, aducând un prejudiciu grav acestei firme asupra încrederii în produsele proprii. La fel se întâmplă dacă nu există corelaţii de tratare atât faţă de ineficienţa funcţiilor unui sistme de securitate, cât şi faţă de tehnologiile şi clasele de securitate ale componentelor utilizate.

Fig. 13 – Riscurile de corelaţii

Se cunoaşte că „veriga cea mai slabă" este cea care determină calitatea unui mecanism de securitate, iar clasa de securitate cea mai scăzută a unei componente stabileşte clasa de securitate a întregului mecansim.

În aceeaşi manieră, nerespectarea cerinţelor tehnologice şi organizatorice fac ca mecanismele de securitate să-şi piardă acreditarea de securitate şi să devină neadecvate sistemului de securitate în care sunt integrate. De pildă, un seif neancorat îşi pierde clasa de securitate pentru care este acreditat, după cum nerespectarea procedurilor de supraveghere în cadrul monitorizării poate provoca reacţii întârziate şi tardive.

2.9. Apartenenţa la categoriile de obiective

Riscurile la securitate fizică se manifestă diferit de la obiectiv la obiectiv, chiar dacă acestea au construcţii asemănătoare, acelaşi tip de politici

Page 41: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

41

numărul 2/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

de integrare, obiecte de activitate identice, sisteme de securitate implementate după acelaşi proiect şi personal pregătit la fel.

Aceste manifestări specifice produc reacţii individualizate şi chiar comportamente relativ diferite. Totuşi, analizele autoizomorfe – pe obiectiv, trebuie întregite cu analize izomorfe – de categorie, care pot asigura reacţii adecvate şi verificate în timp, analize criteriale comparatorii, racordări de politici şi strategii de securitate, mijloace comune de expertiză, scenarii de antrenament şi control şi, ce este cel mai important, determinarea unor criterii de risc mai apropiate de realitate (fig. 14). Dar cea mai adecvată corelare de categorii de obiective se referă la analiza modurilor de operare a infractorilor potenţiali (cauzele, sursele de risc şi comportamentul persoanelor), la scenarii asemănătoare de antrenare şi operaţionalizare a sistemelor de securitate şi la reacţii procedurale adecvate, verificate în diferite cazuri concrete.

2.10. Tipurile de infractori estimaţi

Inadecvarea mijloacelor de control în cazul riscurilor de securitate fizică la tipurile de infractori potenţiali poate constitui o cauză principală a depărtării de valorile riscurilor obiective şi deci de eficientizarea tratării.

Fig. 14 – Riscurile apartenenţei lacategorii de obiective

Infractorii acţionează după tipul, pregătirea şi expertiza lor în domeniu, iar vizarea penetrării nedetectate şi a exploatării disfuncţionalităţilor unui sistem de securitate este reală şi urmărită în permanenţă (fig. 15).

Fig. 15 – Riscurile tipurilor de infractori

Cel mai des exploatat este însă comportamentul neloial al personalului obiectivului vizat, corelat cu lipsa de responsablitate a celor ce lucrează pentru securitate, tulburările mentale sau emoţionale, vulnerabilitatea la şantaj, vulnerabilitatea celor cu datorii materiale sau morale, precum şi comportamentul nesincer, superficial, antisocial sau anticolectiv ori inadecvat sexual sau al celor consumatori de alcool ori droguri.

Timpul la dispoziţie, pregătirea profesională deosebită şi dotarea cu scule şi aparatură adecvată, la care se adaugă abilităţile de exploatare a disfuncţionalităţilor sistemelor de securitate impun ca măsurile de securitate, sistemele şi mijloacele de control al riscului să fie, nu numai tehnic de calitate deosebită, ci şi utilizate şi operaţionalizate la maximul posibilităţilor lor. Acţiunea procedurală a operatorilor şi a celor ce se ocupă de mentenanţă, monitorizare şi intervenţie este obligatorie, la fel ca şi integrabilitatea acţională a sistemelor de securitate.

De altfel, se consideră că integrabilitatea funcţională, comportamentală, operaţională şi de evaluare şi estimare dinamică a performanţelor constituie una din garanţiile asigurării unui nivel de securitate pentru un obiectiv eficient şi adecvat.

Asupra exploatării disfuncţionalităţilor de integrabilitate şi acţiunilor complementare şi de sprijin (suplinire, completare, sporire de performanţe) vom reveni.

Page 42: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

42

numărul 2/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

3. Structuralitatea riscului la securitate fizică

Indiferent dacă riscul la securitate fizică, analizat şi estimat, monitorizat şi revizuit, este cu

acţiune singulară sau cauzală multiplă (în lanţ), este inerent sau rezidual, riscul la securitate fizică are o structuralitate relativ determinată, care constă în (fig. 16):

− sursa riscului la securitate fizică, cu acţiune sau natură fizică, comportamentală şi chiar informaţională;

− zona sau locurile de acţiune a evenimentelor nedorite cu manifestare sau consecinţe fizice, caracterizate de riscuri la securitate fizică;

− tipurile de acţiune a evenimentelor nedorite caracterizate prin riscuri la securitate fizică;

− succesiunea în timp a evenimentelor nedorite caracterizate prin riscuri la securitate fizică;

− plauzibilitatea – posibilitatea, probabilitatea sau frecvenţa riscurilor;

− impactul sau consecinţele;− proprietarii riscurilor la securitate fizică;− legăturile cauzale ale riscului la securitate

fizică;− categoriile riscurilor la securitate fizică;− efectele directe sau indirecte ale evenimentelor

nedorite caracterizate prin riscuri la securitate fizică;

− modalităţile de ameliorare a riscurilor la securitate fizică;

− mijloacele de monitorizare şi revizuire a riscurilor la securitate fizică.

Determinările structurale ale riscului la securitate fizică asigură adoptarea unei atitudini şi a unui comportament adecvat faţă de risc, precum şi a unor măsuri de tratare eficace.

Fig. 16 – Structuralitatea riscului la securitate fizică

Determinările structurale permit o bună orientare în gestionarea riscurilor la securitate fizică şi, mai ales, o corectă alocare de resurse pentru eficientizarea reacţiilor de ameliorare.

4. Bibliografie

1. ILIE GHEORGHE, Securitatea instituţiilor financiar - bancare, Editura UTI, Bucureşti, 1998;

2. ILIE GHEORGHE, Securitatea deplină, Editura UTI, Bucureşti, 2001;

3. ILIE GHEORGHE, Securitatea mediului de afaceri, Editura UTI PRESS, Bucureşti, 2006;

4. ILIE GHEORGHE, Securitatea mediului de afaceri, Editura UTI PRESS, Bucureşti, 2006;

5. ILIE GHEORGHE, De la management la guvernare prin risc, Editura UTI PRESS, Editura Detectiv, Bucureşti, 2009;

6. ILIE, GH., Riscul măsura incertitudinii, Editura UTI, Bucureşti, 2011;

7. ILIE, GH., Structuralitatea riscului – Concepte, standarde, opinii - Editura UTI, Bucureşti, 2013.

Page 43: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe
Page 44: Alarma · Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 2/2014 Alarma Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate "Cât e HALAtU' "? NOI StANDARDe PRIVIND SISteMeLe

High De�nition Composite Video Interface (HDCVI) este o tehnologie inovatoare in domeniul supravegherii video, oferind o noua solutie HD pe piata, alaturi de tehnologia IP si HD-SDI. HDCVI este o solutie optima pentru aplicatiile high de�nition, oferind o transmisie fara latente pe distante mari la un pret mai mic.

• Tranzitie rapida la rezolutie megapixel• 3 Semnale (Video/Audio/Control) intr-un singur cablu coaxial

Caracteristici

Octombrie, 2014

S.C. KMW SYSTEMS SRLIasi, Romania, str. Sambetei nr 6tel: 0232.247.288, fax: 0332.456.415, mobil: 0756.054.300mail: [email protected], www.kmw.ro © KMW Systems, Toate drepturile rezervate

Modele recomandate

HAC-HFW2200E SD6C220I-HC/C120-HC HCVR7804/7808/7816S HAC-HFW2200S/2100S HAC-HDW2200S/2100S

Camera HDCVI Bullet1080p cu IR

Camera HDCVI Speed Dome1080p/720p cu IR

DVR HDCVI 1080p2U de 4/8/16 canale

Camera HDCVI Bullet1080p/720p cu IR

Camera HDCVI Mini Dome1080p/720p cu IR