alarma · 2013-11-21 · 3 alarma arta de a tr^i în siguran]^ numărul 1/2013 silviu clep –...

Arta de a tr^i în siguran]^Alarman

um

ăru

l 1/2

013

Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREAANALIZELOR DE RISC LA SECURITATEA FIZIC|

EVOLU}IA SERVICIILOR DE SECURITATE

A.R.T.S. 10 ANI - FILE DE POVESTE!

2

numărul 1/2009CuprinsAlarma Alarma

AlarmaArta de a tr^i în siguran]^

ISSN 1582-4152

Revistă editată de Asociaţia Română

pentru Tehnica de Securitate

REDACŢIA:Asociaţia Română pentru

Tehnica de SecuritateSplaiul Independenţei 319, O.B. 152

Scara A, Etaj 2, Sector 6(incinta SEMA Parc)Bucureşti, România

www.arts.org.roe-mail: [email protected]

Coordonator ştiinţific:Cristian Soricuţ

Coordonator marketing:Adina Cioclei

Tehnoredactare: A.R.T.S.

Articolele publicate nu angajeazădecât răspunderea autorilor.

Reproducerea materialelor din acest buletin se poate face numai cu indicarea sursei.

Se primesc la redacţie pentru publicare:rezultatele unor studii şi cercetări îndomeniul apărării vieţii oamenilor laacţiunile factorilor de risc; analize aleunor evenimente produse în ţară sau

străinătate, cu concluzii şi învăţămintepentru activitatea de prevenire, precum

şi pentru pregătirea şi desfăşurareaintervenţiei; note documentare pentru

promovarea măsurilor preventive pentru apărarea vieşii oamenilor la

acţiunile factorilor de risc.

Conform uzanţelor editoriale, manuscrisele - publicate sau nepublicate -

nu se restituie autorilor.

SE DISTRIBUIE GRATUIT

nu

măru

l 1/2

013

A.R.T.S. 10 AnI – fIlE DE POvESTE! 3

SUPRAvEGHEREA ŞI COMAnDA În CAZ DE InCEnDIU ASISTEMElOR DE ClIMATIZARE ŞI vEnTIlAŢIE PRInCOMPOnEnTE PERIfERICE ESSER BY HOnEYWEll 10

EvOlUŢIA SERvICIIlOR DE SECURITATE 12

SECURITATEA lA InCEnDIU A ClĂDIRIlOR ÎnAlTE 19

AlEGEREA SOlUŢIIlOR DE SECURITATE PEnTRUEvEnIMEnTE DE MAXIMĂ IMPORTAnŢĂ 22

lISTA SOCIETĂŢIlOR MEMBRE AlE A.R.T.S 24

MOnITORIZAREA ŞI DISPECERIZAREASISTEMElOR TEHnICE DE DETECŢIE ŞI AlARMARE 28

PEREŢI AnTIGlOnŢ MARCA KnAUf 30

PROfIlUl COMPAnIIlOR MEMBRE AlE A.R.T.S. 35

I n S T R U C Ţ I U n IPRIvInD ElABORAREA AnAlIZElOR DE RISC lASECURITATEA fIZICĂ A UnITĂŢIlORCE fAC OBIECTUl lEGII nR. 333/2003, PRIvInDPAZA OBIECTIvElOR, BUnURIlOR, vAlORIlOR ŞIPROTECŢIA PERSOAnElOR,CU MODIfICĂRIlE ŞI COMPlETĂRIlE UlTERIOARE 38

nEWSlETTER 46

℗

℗

3

numărul 1/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Silviu Clep – Preşedinte al Asociaţiei Române pentru Tehnică de Securitate

A.R.T.S. 10 Ani – file de poveSTe!

Ajunsă astăzi o asociaţie profesională binecunoscută pe piaţa serviciilor de securitate, A.R.T.S. – Asociaţia Româna pentru Tehnică de Securitate, are ca orice lucru bine făcut o poveste de început inedită, poveste pe care vreau s-o narez în câteva cuvinte, fiind unul dintre multele personaje ale acesteia. Ceea ce voi povesti în continuare sunt fapte care s-au produs şi pe care le expun prin prisma personajelor acestei poveşti şi a propriei viziuni asupra acestora. Poate alţii au văzut lucrurile altfel, de aceea poate într-o zi vor avea plăcerea să redea propria lor versiune a poveştii.

De la început ţin să spun că primele încercări asociative ale firmelor de pe piaţa serviciilor de securitate datează încă de la mijlocul anilor ’90, cea mai remarcabilă dintre ele fiind iniţiativa din anul 1996. De ce? În

primul rând datorită faptului că firmele care au încercat această primă asociere acopereau tot spectrul de servicii de la acel moment, iar în al doilea rând, datorită persoanei care a încercat unificarea energiilor principalilor actori ai pieţei de securitate, domnul Comisar Şef Popescu Ioan, la acea dată director al Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., personaj care a avut un rol determinant în viitoarea înfiinţare a A.R.T.S. şi un rol important în evoluţia pieţei de securitate în toţi aceşti ani. Iniţiativa, din păcate, datorită legislaţiei de la acea dată, nu a avut finalitatea scontată şi a murit înainte de a se naşte.

Dar ideea a rămas şi sămânţa a dat roade la începutul anului 2002, când se înfiinţează în România prima asociaţie profesională cu adevărat reprezentativă la nivel naţional

2012 - Conferinţa Naţională a A.R.T.S.

4

numărul 1/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

- Asociaţia Română a Profesioniştilor în Pază şi Sisteme de Securitate – A.R.P.P.S.S., transformată ulterior în Patronatul Serviciilor de Securitate – PATROSEC, o asociaţie creată pe scheletul iniţiativei din 1996, dar cu alţi actori.

Înfiinţarea acestei asociaţii s-a produs într-un moment de cumpănă al pieţei de securitate: apariţia proiectului Legii 333, care la acea dată a fost discutat exclusiv în rândul structurilor I.G.P.R., proiect la care au avut acces exclusiv angajaţi sau proaspeţi foşti angajaţi ai acestora. Proiectul de lege nu a fost supus dezbaterii publice în adevăratul sens al cuvântului, iar firmele care prestau servicii de securitate, în lipsa unei reprezentări asociative, nu au fost consultate.

Din acest moment, apar şi eu în poveste, apar ca personaj. Era 8 martie 2002, o zi de vineri după-amiază, pe la orele 18, când întorcându-mă acasă şi deschizând televizorul, încep să mă joc cu telecomanda, să schimb canal după canal în cătarea unei emisiuni relaxante, când,

deodată... revelaţie: pe unul din posturile tv, mai vechea mea cunoştinţă, domnul Popescu Ioan, era felicitat de către Teo Trandafir pentru pensionare. Dat fiind faptul că întotdeauna mi-a plăcut să urmăresc emisiunile în care apar cunoscuţi ai mei, las telecomanda din mână şi urmăresc cu interes discuţiile. Teo Trandafir, jovială ca întotdeauna, încerca să obţină de la domnul Popescu răspunsuri interesante pentru spectatorii ei, iar acesta din urmă, deşi răspundea diplomat, încerca, totuşi, să transmită mesajul său autorităţilor. Subiectul era incitant pentru mine, se vorbea de necesitatea unor reglementări noi pentru piaţa de securitate, se vorbea despre necesitatea unui dialog transparent între Autoritatea de reglementare şi mediul de afaceri, subiecte care au rămas actuale şi astăzi.

După vreo zece, cincisprezece minute Teo îl felicită pe domnul Popescu pentru alegerea sa în funcţia de Preşedinte al A.R.P.P.S.S. şi îi urează succes în dialogul cu autoritatea pe care a condus-o până nu demult. Hopa, mi-am zis! Ce-i asta? Ce asociaţie? Noi de ce nu ştim?

2012 - Romanian Security Fair - Ediţia a II-a

5


Instinctiv am pus mâna pe telefon şi l-am sunat pe unul dintre cei mai mari „duşmani”, concurentul meu nr 1, în ultimii zece ani: „Marius, te uiţi la televizor?”, „Da! Ce-i asta? Nouă de ce nu ne-a spus nimeni?”….

Practic, în seara zilei de 8 martie 2002 „s-a dat liber” la înfiinţarea A.R.T.S.. La acea discuţie avută cu distinsul meu coleg şi prieten, Marius Retegan, am luat decizia să convocăm cât mai mulţi colegi de breaslă şi să discutăm cum ne asociem şi noi şi mai ales cu cine? Zis şi făcut! Episodul următor al poveştii A.R.T.S. s-a consumat la Romexpo, în sala Cupola, în timpul EXPOSECURITY 2002, când, deşi marea majoritate a firmelor importatoare de echipamente de securitate am boicotat acea ediţie a expoziţiei, totuşi, ne-am reunit cu alte firme importatoare sau instalatoare şi am decis că trebuie să ne asociem fie la A.R.P.P.S.S. - într-o secţiune dedicată firmelor din domeniul sistemelor de securitate, fie într-o asociaţie independentă. Următorul capitol al poveşti A.R.T.S. urma să fie scris la Braşov pe 11 octombrie 2002.

Iniţiatorii acestui proiect, ne-am angajat să contactăm cât mai multe firme şi să le invităm la Braşov. De asemenea, am depus o petiţie la A.R.P.P.S.S. prin care ne prezentam punctul de vedere şi doleanţele în calitate de companii din domeniul sistemelor de

securitate, petiţie la care răspunsul a fost prezentat de domnul Popescu şi de unul dintre vicepreşedinţi, la Adunarea Asociativă de la Braşov.

Episodul Braşov, desfăşurat în Sala festivă a companiei ICCO Systems, este foarte important atât în istoria A.R.T.S. dar şi în evoluţia pieţei de securitate din România. În final ne-am adunat reprezentanţii a peste 40 de firme, ne-am spus unii altora problemele şi am propus soluţii prin care practic, am scris viitorul nostru şi al pieţei de securitate, în general. A fost o întâlnire în care toate animozităţile şi divergenţele au fost lăsate la o parte şi ne-am comportat toţi ca nişte oameni maturi şi responsabili pentru viitorul nostru şi al pieţei serviciilor de securitate. Majoritatea am ajuns la un numitor comun; mai rămânea să decidem, asocierea la A.R.P.P.S.S. sau înfiinţarea A.R.T.S.. Înaintea votului s-au creat două tabere: cea în jurul domnului Marius Retegan – care susţinea asocierea cu A.R.P.P.S.S., şi cea în jurul meu care susţineam înfiinţarea A.R.T.S.. Sondajele erau 80 – 20% în favoarea taberei domnului Retegan. Înaintea votului a luat cuvântul domnul Popescu, care a încercat să convingă întreaga audienţă de necesitatea unificării întregii pieţe sub o singură reprezentare, lucru pe care şi atunci, şi acum, eu, personal îl susţin, însă, modalitatea de realizare diferă între viziunea de atunci a domnului Popescu şi a mea.

Lansarea Campaniei "Un plus de siguranţă" în cadrul Romanian Security Fair 2010.

6


Rezultatul votului a fost însă cu totul altul: peste 85% au votat pentru înfiinţarea A.R.T.S., iar acest miracol l-a produs, fără să-şi dea seama, tocmai domnul Popescu, pe care personal îl consider „Părintele spiritual al A.R.T.S.”.

Ceea ce voi spune acum, poate face parte din poveste, sau, poate nu. Este o părere personală şi o transmit ca atare. La vremea aceea, piaţa de securitate era foarte bine delimitată între firmele de pază şi a celor de sisteme de securitate. Ponderea celor care desfăşurau ambele activităţi era nesemnificativă.

Dacă firmele de pază erau legate într-un fel sau altul de foştii angajaţi ai M.A.I., în cazul firmelor din domeniul sistemelor de securitate, acţionariatul provenea dintr-un cu totul alt mediu: majoritatea eram ingineri de profesie şi proveneam din mediul „civil”.

Domnul Popescu a făcut o greşeala „fericită” pentru noi, când în prezentarea dumnealui şi a asociaţiei pe care o reprezenta a făcut afirmaţii de genul: „Eu am fost…..! Eu am făcut…….!”, dar mai ales „Eu v-am dat de lucru multora dintre voi.”. A fost o greşeală

fatală care a provocat „orgoliul inginerilor”, iar rezultatul votului a fost modificat fără nici o discuţie ulterioară a înţelegerilor iniţiale. Poate că acest mesaj al domnului Popescu a fost acela care ne-a unit în adevăratul sens al cuvântului şi ne-a ajutat să ne păstrăm unitatea. Vă mulţumim, domnule Popescu Ioan!

Povestea continuă: înfiinţarea A.R.T.S. s-a materializat pe 11 octombrie 2002 când 39 de firme au semnat actul constitutiv al asociaţiei: AL.SE.RO Oradea., ARVO TELECOM Bucuresti, ARVO INTERNATIONAL Bucuresti, AMG SECURITY Bacău, COMANDOR INTERNATIONAL Timişoara, CONTACT PLUS Arad, CORES Timişoara, ELECTRO BBSZ Miercurea Ciuc, ELTREX Timişoara, EMPORIUM Bucureşti, FITTICH Târgu Mureş, GEROM INTERNATIONAL Bucureşti, HELINICK Bucureşti, HELIOS Miercurea Ciuc, ICCO SYSTEMS Braşov, IMECO Iaşi, IMSAT CUADRIPOL Braşov, KT ELECTRONICS Braşov, LIS SYSTEMS Braşov, LOGIMAETICS Timişoara, MAC DOUGLAS Bucureşti, NOVAR ROMANIA Lugoj, NTT ELECTRONIC Bucureşti, PARADOX SERVICE Piatra Neamţ, POLYSTART IMPEX Craiova, PYROSTOP Oradea, ROMANO

2012 - Romanian Security Fair - Ediţia a II-a

7


ELECTRO INTERNATIONAL Bucureşti, ROVIS Bucureşti, SECPRAL COM Cluj Napoca, SECURITY CENTER Cluj Napoca, SET ALARM Bucureşti, SIEL INVEST Bucureşti, SINVEX MULTISERVICE Ploieşti, TECHNOSYS Ploieşti, TOP ELECTRONICS Braşov, UTI BRAŞOV, VHI Braşov, ZECO ELECTRONICS Cluj Napoca, ZERO SERVCOM Bistriţa Năsăud.

Data de naştere oficială a A.R.T.S. este 9 ianuarie 2003, odată cu sentinţa Judecătoriei Braşov. De multe ori s-a pus întrebarea de ce s-a înregistrat A.R.T.S. la Braşov şi nu la Bucureşti. Răspunsul este unul singur: TEAMA de a nu fi împiedicată înfiinţarea unei asociaţii profesionale concurentă asociaţiei „tutelate” de noua autoritate de reglementare a pieţei. Timpul ne-a demonstrat că această teamă nu a fost pe deplin fondată, noua structură de reglementare a pieţei dovedindu-se încă de la început deschisă dialogului şi cu asociaţiile profesionale.

Prima şedinţă a C.D. a avut loc pe data de 20.10.2003 când au fost conturate câteva dintre obiectivele imediate ale asociaţiei. Amintesc cu plăcere câteva idei care s-au

dovedit în timp fundamentale pentru A.R.T.S.: mutarea sediului la Bucureşti, preluarea revistei ALARMA, organizarea în 2004 a unei expoziţii de securitate, înscrierea asociaţiei ca membru A.S.R.O., aderarea la organisme asociative internaţionale. Sunt obiective care au marcat activitatea asociaţiei în anii care au urmat şi îmi place să spun, că absolut toate au fost realizate la un moment dat.

În decembrie 2003 a avut loc prima Adunare Generală a asociaţiei care a ales primul Consiliu Director. Merită să ne amintim şi să-i felicităm pentru drumul deschis pe: Adrian Vasu - Preşedinte, Mihai Grădinariu - Vicepreşedinte, Cristian Şoricuţ, Doru Enăşel, Gheorghe Cristea, Lucian Ştirban, Marius Retegan, Silviu Clep, Tiberiu Abraham – în calitate de Membri ai C.D..

Îmi amintesc primele şedinţe ale primului C.D. ales, strânşi în jurul aceleiaşi mese, persoane care pe piaţă eram „concurenţi feroce”, aveam idei şi principii total diferite, dar care am avut maturitatea şi ştiinţa de a lăsa deoparte orice animozităţi şi am început să lucrăm împreună, să ne supunem

2011 - Adunarea Generală a EURALARM găzduită de A.R.T.S.

8


interesele personale intereselor de grup, şi să lucrăm pentru colectivitatea care ne-a numit să-i reprezentăm.

Nu a fost uşor, mai ales că A.R.T.S. a creat un precedent nemaiîntâlnit în acei ani, o asociaţie, un ONG care să exprime interesele unei colectivităţi şi nu a unui grup de interese. Firmele din domeniul serviciilor de securitate erau circumspecte, mai ales că fabrica de zvonuri s-a pus pe treabă. S-a auzit atunci, fie că A.R.T.S. ar fi asociaţia companiei UTI, fie că ar fi asociaţia domnului Retegan şi probabil, au mai fost şi alte variante date de frumosul nostru folclor mioritic. Timpul a demonstrat că lucrurile nu au stat aşa, au demonstrat că A.R.T.S. şi-a păstrat încă de la înfiinţare caracterul de asociaţie profesională, independentă şi imparţială, că creşterea pieţei de securitate trebuie să se bazeze exclusiv pe principii de performanţă tehnice şi competenţe profesionale.

Unul dintre principiile care a guvernat politica A.R.T.S. a fost acela al egalităţii depline între membri asociaţiei. Probabil suntem printre puţinele asociaţii care nu

avem statutar noţiunea de membrii fondatori - toţi membri noştri, persoane juridice sau persoane fizice autorizate, având aceleaşi drepturi şi obligaţii indiferent de data aderării.

Principiile noastre, rezultatele noastre din aceşti zece ani, ne-au dat credibilitate pe piaţă. Sunt convins că multe dintre demersurile făcute de noi pe lângă autorităţi, multe dintre principiile şi motivaţiile susţinute de noi, nu au fost pe placul multora, uneori chiar şi al membrilor, dar îmi place să afirm că ele au fost făcute spre interesul general, pentru a creşte nivelul serviciilor pe piaţa de securitate.

Acum, la împlinirea a 10 Ani de la înfiinţare este ora bilanţului acestei prime decade din viaţa unei asociaţii profesionale care a marcat viaţa companiilor membre şi mai mult de atât, şi-a pus amprenta asupra pieţei serviciilor de securitate din România, un bilanţ „bogat” care, cu permisiunea dumneavoastră, îl voi prezenta cu ocazia Adunării Generale Aniversare a A.R.T.S.. Deocamdată rămânem cu povestea începutului …

2011 - Adunarea Generală a A.R.T.S.

12


evoluţiA SeRviciiloR de SecuRiTATe

Stelian Arion – Director general Secant Security, Vicepreşedinte A.R.T.S.

1. Servicii de securitate privată

După 20 de ani de evoluţie, securitatea privată reprezintă o componentă a securităţii naţionale care contribuie la protecţia persoanelor, a bunurilor, a valorilor şi a informaţiilor, a operaţiunilor şi proceselor, în completarea responsabilităţilor şi aportului instituţiilor guvernamentale. Într-un proiect de lege, la elaborarea căruia mediul profesional şi de afaceri a fost bine reprezentat iar dialogul cu sectorul public a fost deschis şi onest, sunt identificate ca servicii de securitate privată următoarele activităţi:• Servicii de securitate a obiectivelor, bunurilor

și valorilor aparţinând persoanelor fizice sau juridice, indiferent de forma de deţinere a capitalului, efectuate cu personal de securitate;

• Servicii de securitate a obiectivelor, bunurilor, valorilor și aparţinând persoanelor fizice sau juridice, indiferent de forma de deţinere a capitalului, realizate prin sisteme tehnice de securitate;

• Servicii de securitate a transporturilor de valori aflate în tranzit, de colectare, depozitare, procesare şi alimentare cu bani a ATM-urilor;

• Servicii de securitate a transporturilor de produse cu caracter special;

• Servicii de protecţie specializată a persoanelor fizice;

• Servicii de monitorizare a sistemelor electronice și de recepţie a alarmelor;

• Servicii de intervenţie și răspuns la alarme;• Servicii de securitate a evenimentelor, organizate

în locuri publice sau destinate publicului;• Servicii de securitate în aeroporturi, porturi şi

pe navele de călători;• Servicii de transport și protecţie a corespondenţei,

efectelor poştale și coletelor;• Servicii de securitate a bunurilor și valorilor,

dispuse în locuri publice;• Servicii de consultanţă şi analiză a riscurilor de

securitate pentru activităţi.

Desigur enumerarea acestor activităţi poate fi îmbunătăţită cu atât mai mult cu cât aspectele de securitate depăşesc cadrul pazei bunurilor şi valorilor şi al protecţiei persoanelor sau prezintă dimensiuni noi care ridică cerinţe suplimentare, după cum vom comenta în continuarea prezentului articol.

Completată cu sectorul de producţie a echipamentelor destinate securităţii, securitatea privată este numită pe plan european şi internaţional ca industrie de securitate. Acest termen are însă, de multe ori, o conotaţie mai generală, incluzând industria de apărare sau diferite formule de activităţi de cercetare-dezvoltare şi producţie care au migrat din industria de apărare. Industria de securitate trăieşte o perioadă de progres şi extindere, corelat cu creşterea şi diversificarea ameninţărilor şi riscurilor de securitate şi a altor aspecte de incertitudine generate de fenomenele curente precum globalizarea sau criza economică. Ca răspuns la acest potenţial semnificativ de creştere a pieţei, Comisia Europeană a făcut din industria de securitate una dintre părţile esenţiale ale iniţiativei emblematice UE 2020 «O politică industrială integrată pentru era globalizării, care se bazează pe competitivitate şi sustenabilitate». În cadrul acestei iniţiative, Comisia a anunţat lansarea unei acţiuni dedicate politicii privind industria de securitate. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Comitetul Economic şi Social European privind politica industrială de securitate: "Plan de acţiune pentru o industrie de securitate inovatoare şi competitivă" este piatra de temelie a acestei acţiuni. Obiectivul general este de a spori creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în industria de securitate din UE.

Deşi nu există o definiţie clară a industriei de securitate, sau o clasificare metodică, industria de securitate a UE poate totuşi fi împărţită în linii mari în următoarele sectoare:• securitate aeronautică;• securitate maritimă; • securitatea frontierelor; • protecţia infrastructurii critice; • protecţie împotriva terorismului (inclusiv

securitatea cibernetică şi a comunicaţiilor);• gestionarea situaţiilor de criză/de protecţie

civilă;• protecţia securităţii fizice; • îmbrăcăminte de protecţie.

Citind cele de mai sus putem avea o imagine a complexităţii domeniului de activitate. În plus, în fiecare categorie de servicii de securitatea privată există activităţi cu profil pronunţat tehnic, încadrarea acestora în categoriile pază sau tehnică fiind de multe ori disputată.

13


Dincolo de o mai precisă definire şi delimitare a serviciilor de securitate privată, trebuie remarcată creşterea ponderii personalizării soluţiei de securitate la specificul beneficiarului prin intermediul proceselor şi instrumentelor de management al riscului.

2. Evoluţia cadrului legal

Deşi, după cum se declară astăzi, securitatea individului este dezideratul major, aspecte de securitate se regăsesc atât la nivelul individului, cât şi la nivelul organizaţiilor de orice tip, la nivelul comunităţilor, la nivel naţional şi chiar suprastatal. Vechea practică în care abordarea securităţii era partajată pe segmente bine definite iar în cadrul unui segment cineva reglementa şi controla iar ceilalţi se supuneau, este acum depăşită. De aceea, în perioada recentă au fost elaborate diferite modele de gestionare a securităţii, precum, de exemplu, managementul securităţii informaţiei sau protecţia infrastructurilor critice. Unele dintre modele sunt destinate a fi aplicate la nivel organizaţional, îmbunătăţirea stării de securitate putând fi rezultatul aplicării acestuia la mai multe (toate) organizaţii, astfel putându-se obţine securitate pe un lanţ relaţional de business. Un astfel de exemplu este reprezentat de standardele de securitate a canalului de aprovizionare (security of supply). Alte modele funcţionează pe o scară mai largă incluzând o autoritate sau un întreg cadru de autorităţi, organizaţii de afaceri, mediu universitar, societate civilă.

Implementarea unuia sau mai multor astfel de modele la nivelul unei organizaţii, presupune, de regulă, un proces de management al riscurilor, mijloacele de control utilizate pentru reducerea acestora fiind selectate din diferite domenii aplicative ale securităţii tehnice (securitate fizică, securitate informatică etc.), sau din domeniile organizaţional şi de personal. În aplicarea managementului riscurilor companiile sunt interesate în special de ceea ce le poate afecta obiectivele de afaceri şi mai puţin de impactul asupra societăţii. Guvernul pe de altă parte este interesat de a proteja cetăţeanul şi societatea/comunitatea şi în ziua de azi nu mai poate face acest lucru de unul singur. Este nevoie de cooperare numită de mulţi, oarecum impropriu, parteneriat public-privat.

Un aspect important al acestui parteneriat este diferenţa dintre misiunile şi obiectivele primare ale celor două parţi – le putem referi ca autorităţi versus mediu de afaceri. Primii sunt orientaţi către menţinerea controlului asupra atribuţiilor stabilite prin lege şi finanţate prin aprobarea bugetului, ceilalţi sunt orientaţi pe obţinerea şi maximizarea profitului în condiţii de concurenţă. Primii preferă ca domeniul lor de activitate să fie clar, bine delimitat,

să nu comporte amestec din partea altor autorităţi sau mai ales din partea mediului de afaceri. Ceilalţi consideră că aspectele de securitate privind cetăţeanul şi societatea sunt datoria guvernului care fie le soluţionează singur fie, dacă se presupune participarea mediului de afaceri, asigură finanţarea acestor investiţii.

Complexitatea aspectelor de securitate, precum şi percepţia tot mai acută a ameninţărilor şi vulnerabilităţilor au condus la specificarea mai multor categorii de cerinţe de securitate în cadrul unor documente oficiale, fie că sunt legi, hotărâri de guvern sau ordine ale miniştrilor care coordonează activitatea unor instituţii cu responsabilităţi în diferite domenii de activitate.Într-o listă care nu are pretenţia de a fi exhaustivă pot fi incluse:

• Legea nr. 333/2003 – privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi modificările aduse prin Legea nr.9/2007, Legea 40/2010;

• H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecţia persoanelor;

• Legea nr. 18/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea si protecţia infrastructurilor critice;

• Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;

• Legislaţia naţională şi ordinele Directorului ORNISS cu privire la informaţiile clasificate (Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate; HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România; HG 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu);

• Legea 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

• Legislaţie privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi situaţii de urgenţă (Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă ş.a.m.d.);

• Legi sectoriale privind sectorul electric, sectorul petrol şi gaze, sectorul bancar, sectorul bursier etc. (Legea nr. 58/1999 privind activitatea bancară)

Fiecare categorie de acte legislative menţionată reprezintă o anumită problematică la nivelul statului şi are asociată o autoritate (numită de regulă autoritate de reglementare) sau un întreg cadru de autorităţi.

14


Astfel paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor se află sub autoritatea Inspectoratului General al Poliţiei - Direcţia de Ordine Publică. Protecţia infrastructurilor critice se derulează într-un cadru complex de autoritate, care include un Consilier de Stat, un Grup Interinstituţional, un Centru de Coordonare şi mai multe Autorităţi Publice Responsabile, iar protecţia informaţiilor clasificate se realizează sub autoritatea ORNISS şi a Autorităţilor Desemnate de Securitate. Serviciul Român de Informaţii este autoritatea pentru prevenire şi combaterea terorismului, dar şi autoritatea de "cyber intelligence". Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, înfiinţată prin Legea nr. 102/2005, îşi exercită competenţa stabilită în principal de Legea nr. 677/2001, în condiţii de independenţă faţă de orice autoritate publică sau entitate de drept privat.De prevenirea şi stingerea incendiilor şi managementul situaţiilor de urgenţă se preocupă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.), iar în multe sectoare de activitate există autorităţi de reglementare specializate.

Categoria de cerinţe de securitate prinse într-o lege anume este legată de domeniul de interes respectiv şi de cadrul de autoritate asociat. Acest lucru nu este întotdeauna înţeles la nivelul organizaţiilor care au impresia că dacă au respectat cerinţele Legii nr. 333/2003, de exemplu, sunt conforme şi cu cerinţele celorlalte legi. În realitate nu numai că nu se întâmplă aşa dar autorităţile preferă ca fiecare categorie de cerinţe să fie tratată independent fără a avea părţi comune cu zonele reglementate de alte autorităţi. Drept urmare la multe organizaţii care se confruntă cu diferite categorii de cerinţe de securitate apar suprapuneri dar şi breşe, predomină aspectul formal iar măsurile de securitate aplicate nu sunt înţelese şi nu sunt respectate şi aplicate.

3. Evoluţia cerinţelor de calitate

În mai bine de 20 de ani de evoluţie au fost realizate progrese considerabile în domeniul conţinutului şi calităţii serviciilor chiar dacă percepţia asupra acestora este umbrită de abaterile de la normele profesionale sau etice care sunt încă întâlnite frecvent. Astăzi există în COR un număr cuprinzător de ocupaţii din domeniul serviciilor de securitate privată, iar pentru majoritatea acestor ocupaţii au fost dezvoltate standarde ocupaţionale şi instrumente de formare profesională (cursuri de calificare sau perfecţionare, tematici cadru etc.). Mai mult, unele dintre aceste ocupaţii sunt cerute prin reglementări legale.

Demersul are ca scop asigurarea unui nivel adecvat şi uniform de pregătire profesională, atât prin formare profesională cât şi prin evaluare a competenţelor dobândite în ani de autoinstruire şi experienţă. Chiar dacă există încă multe abateri de la calitatea procesului

de formare, activitatea de perfecţionare profesională este în plin avânt, iar rezultatele se vor vedea în viitor. În completare aştept ca mediul universitar să preia ştafeta pregătirii în domeniul securităţii private şi să stimuleze performanţa profesională, multidisciplinară.

Calitatea serviciilor mai trebuie privită sub aspectul conţinutului aşteptat şi constatat, al documentelor de referinţă utilizate, al nivelului de încredere generat. Directiva de liberă circulaţie a serviciilor a deschis oportunitatea lărgirii pieţei de desfacere pentru fiecare prestator de servicii de securitate privată, fără ca acesta să fie nevoit să investească exagerat pentru a se înregistra şi a se încadra în cerinţele de conformitate locale.

În domeniul serviciilor de securitate privată, particularităţile locale sunt încă semnificative, există temeri ale beneficiarilor cu privire la acordarea încrederii, există o opoziţie puternică din partea sectorului profesional local. Venind în întâmpinarea soluţionării acestor probleme dar şi în contextul "Planului de acţiune pentru o industrie de securitate inovatoare şi competitivă", la CEN/CENELEC se lucrează la dezvoltarea unui standard intitulat ‘Servicii pentru sisteme de securitate la efracţie si sisteme de securitate la incendiu’.

Figura 2 Certificat al CERTALARM - marcă de calitate europeană în domeniul securităţii fizice

15


Se intenţionează ca acest standard să introducă o înţelegere comună pentru serviciile orientate pe calitate prin stabilirea atributelor pentru analiza şi evaluarea calităţii companiilor, a personalului specific şi a rezultatelor serviciilor furnizate, sprijinind armonizarea standardelor privind serviciile pentru sistemele de securitate şi securitate la incendiu în Europa. Standardul va include cerinţele generale pentru calitatea serviciilor furnizate de companii precum şi pentru competenţele personalului acestora însărcinat cu planificarea, proiectarea, instalarea, punerea în funcţiune, verificarea, predarea şi întreţinerea sistemelor de securitate la efracţie şi/sau securitate la incendiu, indiferent dacă acest servicii sunt prestate în obiectiv sau de la distanţă.

Acest standard se va aplica în statele membre ale Uniunii Europene, iar cerinţele sale vor fi completate de standardele relevante din familiile EN 50131, 50132, 50133. În ultimii ani ARTS a fost principalul factor de accelerare a activităţii standardizare în domeniul sistemelor de alarmă împotriva efracţiei, asociaţia asigurând secretariatul comitetului tehnic 27 al ASRO care numără 25 dintre cei mai buni specialişti pe plan naţional, precum şi susţinerea unui expert în comitetul tehnic CT 4 al CEN/CENELEC care participă la elaborarea standardului ‚Servicii pentru sisteme de securitate la efracţie si sisteme de securitate la incendiu’.

4. Cultura de securitate

Securitatea este fără îndoială una dintre preocupările centrale ale oricărei societăţi. Un mediu de siguranţă şi securitate este însăşi baza pe care orice societate stabilă este fondată. Cetăţenii nu trebuie să se teamă pentru securitatea lor în cazul în care doresc să-şi trăiască viaţa în mod liber şi să contribuie la bunăstarea societăţii. Societăţile devin tot mai

dependente de tehnologii, energie şi materii prime. Evoluţia tehnologică constantă a societăţii a avut nenumărate beneficii pentru viaţa de zi cu zi, dar creşterea performanţelor în sectoare precum energie, transporturi şi comunicaţii, a condus la o dependenţă tehnologică în continuă creştere, context care a favorizat creşterea şi diversificarea acţiunilor maliţioase şi al consecinţelor acestora.

Contrar opiniei generale, securitatea înseamnă mult mai mult decât ultimul tip de camere de televiziune cu circuit închis sau tehnologie IP. Secretul reuşitei în acest domeniu constă într-o strategie clară care combină analiza meticuloasă a riscurilor de securitate cu înţelegerea clară a modalităţilor de reducere a acestora prin măsuri de securitate care pot oferi rezultate cuantificabile. Conştientizarea aspectelor de securitate reprezintă o modalitatea majoră de acţiune pentru securitate, cu atât mai mult cu cât majoritatea persoanelor sau organizaţiilor nu se confruntă cu astfel de cunoştinţe/informaţii în activitatea curentă.

Dacă luăm spre exemplu, investiţia în tehnica de securitate, vom ajunge la concluzia că acest tip de investiţie are unele aspecte particulare. Astfel dacă, de regulă, o investiţie operaţională este fundamentată pe expertiza proprie a organizaţiei (instituţie, întreprindere, fabrică etc.), în cazul investiţiei în tehnică de securitate, organizaţia nu dispune de cunoştinţe sau experienţă nici sub aspectul conceptual nici sub cel tehnologic. Se recurge astfel la diferite paleative, elaborându-se o documentaţie de achiziţie incompletă, imprecisă sau orientată către un anume furnizor. În cele din urmă, de multe ori, rezultă un sistem tehnic de securitate ineficace şi care nu este utilizat de organizaţie în mod corespunzător.

Figura 3 Standard ocupaţional şi Programă cadru pentru ocupaţia manager de securitate

16


În acest context nu pot decât să salut câteva iniţiative - la care ARTS a avut un aport decisiv - care vor îmbunătăţi procesul de derulare al investiţiilor în tehnica de securitate şi vor conduce la creşterea calităţii prestaţiilor în această industrie. În primul rând este vorba de favorizarea implicării active a beneficiarului de securitate în acest proces, prin intermediul instituirii procesului de management al riscurilor de securitate şi al referirii la standardele naţionale (şi europene) aplicabile. Se creează astfel o bază teoretică şi practică pentru creşterea consistenţei dialogului dintre cererea şi oferta de securitate, precum şi dintre organizaţie şi prestatori, pe de o parte, şi autoritatea de reglementare, pe de altă parte.

În al doilea rând remarc apariţia primului standard ocupaţional din domeniul securităţii care nu se adresează prestatorilor ci beneficiarilor, consumatorilor de securitate. Se creează astfel un domeniu de competenţe profesionale care va contribui la tezaurul de cunoştinţe şi experienţă al organizaţiilor, aducând expertiza necesară managementului aspectelor de securitate la acest nivel. Standardul ocupaţional de manager de securitate este elaborat de cca. un an şi în acest moment există mai multe oferte de formare de competenţe profesionale bazate pe acest standard. Mai mult, recent a fost elaborată o programă cadru, care a fost avizată de autoritatea de reglementare şi Autoritatea Naţională pentru Calificări şi care sper că va fi aplicată de către formatori în cel mai scurt timp.

În sfârşit, dar nu în cele din urmă, asociaţii profesionale sau patronale alături de autorităţi, întreprind campanii pentru conştientizarea în rândul publicului şi al organizaţiilor a ameninţărilor şi riscurilor cu care se pot confrunta, a comportamentului preventiv şi a măsurilor de securitate aplicabile, a sprijinului pe care îl pot obţine de la prestatorii serviciilor de securitate privată sau de la autorităţi.

5. ARTS - 10 ani de contribuţie la evoluţia serviciilor de securitate privată

Poate că termenul de servicii de securitate privată nu v-a fost foarte familiar până la acest articol. În fapt el a fost mai bine conturat în discuţiile premergătoare următoarei actualizări a legislaţiei privind paza bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor, discuţii în care mediul asociativ profesional şi patronal a avut o contribuţie consistentă.

Astăzi serviciile de securitate privată includ diferite forme de pază, protecţie şi intervenţie, planificarea, proiectarea, instalarea, punerea în funcţiune şi

întreţinerea sistemelor de securitate, transmiterea şi recepţionarea alarmelor, dispecerate de monitorizare, consultanţă şi evaluare a riscului şi există un cadru pentru licenţierea activităţilor, formarea şi certificarea competenţelor profesionale, aplicarea standardelor şi valorificarea cadrului de certificare a echipamentelor şi sistemelor.

Drumul până în acest punct nu a fost uşor sau rapid şi, din păcate, se constată încă multe abateri de la calitate şi concurenţă onestă. ARTS, prin activitatea proprie, dar şi prin acţiuni realizate în cadrul Federaţiei serviciilor de securitate, a contribuit consistent la această evoluţie, în fiecare dintre planurile de evoluţie. Implicarea sa în mediul asociativ european, de câţiva ani încoace, va crea premiza alinierii acţiunilor ARTS cu cele de pe piaţa Uniunii europene şi maturizarea cadrului serviciilor de securitate privată.

Serviciile de securitate privată au astăzi premizele de a deveni un sector performant de activitate, în ciuda concurenţei acerbe şi a tarifelor scăzute. Cadrul de reglementare şi de asigurare a calităţii poate fi valorificat şi dincolo de zona de preocupare a IGPR, în sectoare în care există legi specifice, dar care nu se referă la serviciile de securitate privată, chiar dacă acestea sunt necesare, precum de exemplu în domeniul protecţiei infrastructurilor critice, sau al securităţii reţelelor şi sistemelor TIC.

Am scris acest articol cu ocazia aniversării a 10 ani de activitatea a ARTS şi cu scopul de a informa cititorii noştri că există un cadru prin care pot selecta servicii de securitate privată şi pot obţine rezultatele dorite - reducerea pierderilor, controlul riscurilor, încredere. Din păcate pe piaţă au proliferat modalităţi de afaceri care se abat de la cadrul de asigurare a calităţii serviciilor de securitate privată. Cu titlul de exemplu, amintesc includerea serviciilor de securitate în portofoliul unor prestatori de servicii din alte domenii (precum telecomunicaţii sau ‹facility management›). Aceştia nu deţin expertiza necesară şi subcontractează unor societăţi mai mici, la tarife reduse, ei reţinând diferenţa sau utilizând argumentul preţului redus pentru a încheia contracte cu obiect mai larg. Consecinţa este că, din lipsa expertizei sau a resurselor, serviciile de securitate privată nu sunt de calitate.

Încurajez beneficiarii serviciilor de securitate privată să se adreseze mediului asociativ şi patronal pentru a primi clarificări şi sfaturi despre modalitatea în care pot obţine servicii de calitate.

VISOCALL IP.

HEA

LTH

CA

RE

www.schrack-seconet.com

HEALTH CARE

Viitorul comunicaţiilor în domeniul medical.Combinaţia dintre securitatea operaţională, reducerea costurilor, degrevarea personalului,

precum şi confortul şi siguranţa pacienţilor şi rezidenţilor, vă garantează un avantaj decisiv.Cea mai nouă tehnologie IP permite realizarea de soluţii specifice şi comprehensive.

SCHRACK SECONET AG • Sisteme de Securitate şi ComunicaţieRO-021723 Bucureşti • Şos. Iancului nr. 6A • Tel. +40-372 756 316 • [email protected]

19


Cunoştinţele în domeniul de protecţie împotriva incendiilor sunt intr-o continuă dezvoltare şi vor permite ca proiectarea clădirilor pentru siguranţa la foc să fie mai eficientă. După ani de studii, suntem capabili de a dezvolta concepte şi criterii care ne permit să construim clădiri înalte mai sigure. Mai mult, această extindere pe verticală este şi o urmare a creşterii populaţiei şi a restricţiilor apărute faţă de dezvoltarea pe orizontală.

Începutul procesului de proiectare a protecţiei la foc se face cu identificarea şi analiza obiectivelor securităţii la foc, care sunt concentrate pe următoarele domenii:• siguranţa persoanelor aflate în clădire;• protecţia proprietăţii;• continuitatea funcţionării;• protecţia mediului.

Urmarea acestor analize este stabilirea stategiei de proiectare a securităţii la foc şi include:• prevenirea iniţierii unui incendiu (prin măsuri

organizatorice cum ar fi: locuri speciale pentru fumat, locuri special amenajate de pregătit şi luat masa);

• controlul proceselor de combustie (dat de forma, dimensiunea şi finisajul camerei, aportul de aer proaspăt sau extragerea celui viciat);

SecuRiTATeA lA incendiu A clĂdiRiloR ÎnAlTe

Ing. Dan Nicolaescu – Siel Invest

• prevenirea incendiului prin construcţie (materiale utilizate rezistente la foc, crearea de bariere de separare împotriva răspândirii incendiului, pereţi, uşi, perdele de apă);

• sisteme de detecţie şi avertizare la incendiu (complexitatea acestora şi interacţiunea cu celelalte sisteme prezente în clădire);

• sisteme automate de stingere (prezenţa sau absenţa acestora, iar dacă există, starea lor de funcţionare);

• sisteme manuale de stingere (timpul de intervenţie al pompierilor, prezenţa stingătoarelor, modul de funcţionare al ventilaţiei, a hidranţilor)

• gestionarea expunerii personalului implicat (evacuarea personalului, stabilirea unui loc de adunare în caz de evacuare şi practicarea exerciţiilor de evacuare)

Dat fiind domeniul nostru de activitate ne vom referi asupra sistemelor de detecţie şi avertizare la incendiu, care fac parte integrantă din orice construcţie modernă de talie înaltă.Dotarea acestora este de obicei impecabilă, avem detectoare de fum peste tot, pe tavan, în tavan, în podeaua falsă, pe ţevile de ventilaţie. Există şi comenzi pentru ventilaţii, uşi antifoc, trape de fum, lifturi, sisteme EVAC. Şi totuşi nimic nu este perfect după cum bine ne dăm seama din fotografiile alăturate.

20


În mod normal anvelopa exterioară a unei clădirii înalte ar trebui să fie rezistentă la un incendiu local aflat în progresie sau atunci când este expusă la un incendiu provenit de la o construcţie apropiată prin propagarea focului prin antrenarea unor bucăţi de material combustibil în flacări.

În astfel de situaţii, focul, ca şi apa va urmări calea minimei rezistenţe, tendinţa flăcărilor fiind de a ieşi pe fereastre şi de a urca pe suprafeţele pereţilor exteriori, de unde rezultă că riscul transferului

incendiului este mai mare la nivelele superioare ale aceleaşi clădiri, conform figurilor alăturate. Favorizat şi de condiţiile atmosferice, acest acces vertical al incendiului se poate face pe două căi: din etaj în etaj prin spargerea geamurilor din cauza căldurii degajate (fapt care ar trebui să se întample teoretic dupa 2 ore, cât sunt garantate geamurile antifoc) şi pătrunderea incendiului în interior datorită curenţilor de aer creaţi sau pe sub placarea exterioară a clădirii, varianta cea mai complicată şi mai greu de stăvilit (vezi figurile alaturate).

Astfel ajungem la necesitatea protecţiei perimetrale exterioară şi interioară a clădirilor, un subiect care de obicei nu este tratat în sistemele de detecţie incendiu. Pe exteriorul clădirii s-ar preta dispunerea pe orizontală, la nivelul fiecărui etaj, a unui cablu termic, neresetabil, cu temperatura fixă de declanşare de 88°C şi care permite o instalare la o temperatură ambiantă de maxim 70°C. Informaţia de la acest cablu poate fi preluată în sistemul de detecţie prin intermediul unui modul de tip monitorizare contact (SMU). Dispunerea acestui cablu ar putea fi făcuta şi între peretele clădirii şi sistemul de placare, variantă teoretic mai bună din punct de vedere al protecţiei mecanice, dar care ar duce la o altă temperatură ambiantă de lucru, mai mică, datorată ruperii termice ce apare la nivelul peretelui cortină. Interconectarea cu un sistem de perdele de apă ar putea fi o variantă care, dacă nu ar stinge incendiul sigur ar încetini răspandirea acestuia şi ar crea acel răgaz necesar personalului de intervenţie.

Pe interior varianta cea mai accesibilă ar fi utilizarea unui sistem de detecţie prin aspiraţie (ASD) a cărui tubulatură să urmarească perimetrul. Rezultă

ca am avea asigurată această zonă de separaţie cu exteriorul care se dovedeşte a fi suficient de fragilă. Ulterior acest sistem de aspiraţie ar putea fi extins şi pentru alte zone de detecţie, datorită în special sensibilităţii sale extrem de ridicate cuprinsă de regulă între 0,005 şi 32% obs/m, cât şi a diferitelor sale posibilităţi de reglare şi adaptare la condiţiile locale de lucru.

Să speram că pe viitor colaborarea cu proiectanţii şi constructorii va fi mult mai strânsă, schimbul de idei şi soluţii mai constructive, iar costurile instalaţiilor nu va mai reprezenta un impediment. Atunci vom fi convinşi că focul nu ne mai găseşte nepregătiţi.

BIBLIOGRAFIE:Dr. Sarah Colwell – External fire spread on high rise buildingsSumit Khanna – Fundamental of high rise building fire safetyH. L. Malhotra – Fire safety in buildings

22


În ultimii ani, România a devenit scena de desfăşurare a unor evenimente excepţionale cu participare naţionala şi internaţională. În anul 2007, Sibiul a fost desemnat capitala culturală europeană. În acel an au fost prezentate peste 300 de proiecte organizate în peste 2000 de evenimente. În anul 2012, în Bucureşti s-a jucat finala Europa League, prima finală inter-cluburi găzduită vreodată în România. O mulţime de concerte susţinute de vedete internaţionale au loc an de an în diferite oraşe ale României, la fel, concursuri sportive, festivale de film şi teatru, vizite oficiale ale unor personalităţi politice, evenimente mondene etc.

Toate acestea conduc la nevoia de siguranţă şi securitate atât pentru oameni cât şi pentru bunurile şi valorile aflate în centrul manifestărilor.

Anul 2013 vine cu o premieră în Europa Centrală şi de Est: România organizează expoziţia „Comorile Chinei” la Muzeul Naţional de Istorie a României, expoziţie care aduce în prim plan exponate din perioade importante din istoria Chinei: Epoca Bronzului, Unificarea Chinei, Drumul Mătăsii şi China Imperială. Printre piesele de valoare excepţională ale acestei expoziţii se numără soldaţii de teracotă, descoperiţi în 1974 într-o movilă funerară în China.

Pentru securizarea exponatelor, oficialii organizatorului aveau nevoie de îmbunătăţirea sistemelor video existente şi de suplimentarea lor cu un sistem video performant de înaltă definiţie. Cerinţa a fost ca sistemul video să permită recunoaşterea şi identificarea persoanelor

AlegeReA SoluţiiloR de SecuRiTATe penTRuevenimenTe de mAximĂ impoRTAnţĂ

Orest Rădulescu - Romano Electro SRL

care acced în expoziţie şi să stocheze imagini de înaltă rezoluţie pentru a putea efectua analize şi investigaţii ulterioare. O altă cerinţă de securitate a fost sistemul de detecţie metale în vederea restricţionării accesului vizitatorilor cu potenţiale arme albe, arme de foc, explozibili etc..

Astfel, culoarul de acces a fost prevăzut cu porţi de detecţie metale de ultimă generaţie care au fost coroborate cu scannere portabile, pentru a minimiza timpul petrecut de fiecare vizitator la intrare. Culoarele de acces şi exponatele sunt supravegheate de camere IP multimegapixel High Definition, pentru a putea obţine detaliile necesare identificării persoanelor. Camerele care vizualizeaza holul central sunt echipate cu obiective DSLR de înaltă performanţă şi înregistrează imagini cu o rezoluţie de 16 megapixeli. Aceste imagini sunt stocate pe servere dedicate, cu capacitate mare de stocare şi sunt analizate folosind monitoare Full HD.

Performanţa sistemului permite vizualizarea simultană a mai multor secvenţe ale aceluiaşi cadru în timp real şi, concomitent într-un cadru în mod de redare a imaginii înregistrate. Avantajul vizualizarii secvenţelor este acela că operatorul vizualizeaza atât imaginea de ansamblu cât şi diverse puncte de interes aflate în câmpul vizual al camerei. (Fig.1).

Aceleaşi tipuri de sisteme ar trebui solicitate şi de factorii responsabili cu securitatea evenimentelor care vor urma pentru a creşte securitatea persoanelor şi pentru a reduce rata evenimentelor nedorite.

Zoom în timp realpe centrul imaginii de ansamblu

Zoom în timp realîn dreapta imaginii de ansamblu

Zoom în timp realîn stânga imaginii de ansamblu Imagine de ansamblu

Fig. 1

24


liSTA SocieTĂţiloR membRe Ale A.R.T.S.

1 3 I AUTOMATIZĂRI ŞI TELECOMUNICAŢII CRAIOVA

2 A&I INDUSTRY LUGOJ

3 A-TECH ELECTRONICA BUCUREŞTI

4 ADRIANA BALASFI BAIA-MARE

5 AL.SE.RO. IMPEX ORADEA

6 ALARM SECURITY CONSULTING CS BUCUREŞTI

7 ALFRED NET BUCUREŞTI

8 AMBER SECURITY BUCUREŞTI

9 AMPRO SYSTEM BACĂU

10 ANGELESCU COSTIN MIHAI BUCUREŞTI

11 ANTONESCU MIHAIL BOGDAN BUCUREŞTI

12 ASTAL SECURITY TECHNOLOGIES BUCUREŞTI

13 ASTRA TEHNICA DE SECURITATE BUCUREŞTI

14 ATLAS CORP BUCUREŞTI

15 AVB SECURITY TIMIŞOARA

16 AVITECH CO. BUCUREŞTI

17 BĂDESCU SORIN MARIAN BUCUREŞTI

18 BĂNULEASA MIHAI BUCUREŞTI

19 BELAI DAN PAUL GHEORGHIENI

20 BENTEL DISTRIBUTION BUCUREŞTI

21 BENTEL SISTEM CLUJ-NAPOCA

22 BIDEPA EXPERT BUCUREŞTI

23 BIT SERVICII BUCUREŞTI

24 BORCEA NICOLAE PLOIEŞTI

25 BRATAN GABRIEL BUCUREŞTI

26 CAPABIL TIMIŞOARA

27 CBRN EXPERTS CONSULTING BUCUREŞTI

28 CENTRUL RIVERGATE BUCUREŞTI

29 CHIRIŢĂ LIVIU BUCUREŞTI

30 CIVITAS SYSTEMS CRAIOVA

31 COMANDOR TIMIŞOARA

32 COMANDOR INTERNATIONAL TIMIŞOARA

33 COMPANIA STINGERI ŞI INTERVENŢII BUCUREŞTI

34 COMTEH CONSTANŢA

35 CONSAL SECURITY BUCUREŞTI

36 CONTACT PLUS ARAD

37 D&S SYSTEMS ELECTRONIC BUZĂU

38 DACHE VALENTIN BUCUREŞTI

39 DANIROM SECURITY MOLDOVA BOTEŞTI / NEAMŢ

40 DARIA TELECOM PITEŞTI

41 DEPISTO STAR GHEORGHIENI

42 DIACOM PRESTCOM LUPENI

43 DIGITECH DISTRIBUTION ALEXANDRIA

44 DINICĂ EUGEN FLORIN BUCUREŞTI

45 DOLEX PRO GROUP BUCUREŞTI

46 DOTEL ALARMS BUCUREŞTI

47 EGMS-ELECTROMONTAJ ŞI SERVICE BUCUREŞTI

48 ELECTRA IAŞI

(continuare în pagina 26)

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ AL

VĂ AŞTEAPTĂ LA CURSURILE DE PERFECŢIONARE PENTRU OCUPAŢIILE:

TEHNICIAN PENTRU SISTEME DE DETECŢIE,SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES - Cod COR 352130

INGINER SISTEME DE SECURITATE - Cod COR 215222

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE Cod COR 215119

DISPECER CENTRU DE ALARMĂ - Cod COR 541408

MANAGER DE SECURITATE - Cod COR 121306

CURSURI ACREDITATE DE:

Autoritatea Naţională pentru CalificăriMinisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

BENEFICIAŢI DE:

Nivel de instruire ridicat oferit de lectori bine pregătiţiDobândirea setului de competenţe profesionale specifice ocupaţieiInstruire în perioada de practică în cadrul unor companii de elită

Suport de curs tipărit

Asociaţia Română pentru Tehnica de SecuritateBucuresti, Sector 6

Splaiul Independentei 319,OB 152, Scara A, Etaj 2

Telefon : 0771.759.755 / 031.405.64.02Fax: 031.405.64.01

e-mail: [email protected]

CURSURI ACREDITATECONFORM PROGRAMEI-CADRU APROBATĂ DE I.G.P.R.

26


49 ELECTRO BBSZ MIERCUREA-CIUC

50 ELECTRONIC ADVANCED SYSTEMS BUCUREŞTI

51 ELPROF BUCUREŞTI

52 ELTEK DISTRIBUTION VOLUNTARI

53 ELTREX TIMIŞOARA

54 EMPORIUM BUCUREŞTI

55ETAS - ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII AVANSATE DE SECURITATE

BUCUREŞTI

56 EUROGUARD. TÂRGOVIŞTE

57 FIBER NET BUCUREŞTI

58 FIRERO ROMANIA TÂRGU-MUREŞ

59 FORŢA ZERO-PAZĂ ŞI SECURITATE BISTRIŢA

60 G.I.S. SYSTEM SECURITY BUCUREŞTI

61 G.U. FERROM COM BUCUREŞTI

62 GENDIS SYSTEMS BUCUREŞTI

63 GENERAL SECURITY CLUJ-NAPOCA

64 GEOSEI DYNAMICS BUCUREŞTI

65 GEROM INTERNATIONAL PRODIMEX BUCUREŞTI

66 GLOBAL SECURITY SISTEM BUCUREŞTI

67 HELINICK BUCUREŞTI

68 HELIOS SECURITY GALAŢI

69 HONEYWELL LIFE SAFETY ROMÂNIA LUGOJ

70 I.& C. TULCEA

71 ICCO SYSTEMS BRAŞOV

72 IDEAL INSTAL BRAŞOV

73 IDS SECURITY SYSTEM PROVIDERS BUCUREŞTI

74 IMSAT CUADRIPOL BRAŞOV

75 INTERNATIONAL CONSULTING SECURITY GRUP BUCUREŞTI

76 IPM - PARTENERS ROMANIA PLOIEŞTI

77 KEYSTONE TEXTEL TIMIŞOARA

78 KMW SYSTEMS IAŞI

79 KRENIC ROŞIORI DE VEDE

80 KT ELECTRONICS & AUTOMATICS BRAŞOV

81 L.E.N.Co. ELECTRONIC BRĂILA

82 LINA CHRISTIAN VASILE TIMIŞOARA

83 LOCKSYS EXPERT BUCUREŞTI

84 MAC DOUGLAS GRUP BUCUREŞTI

85 MDK ALARM SYSTEMS COMARNIC

86 METROPOLITAN SERVICES BASCOV

87 ML SYSTEMS CONSULTING BUCUREŞTI

88 MOLNAR OVIDIU LUCIAN TIMIŞOARA

89 NAPA IMPEX DANGEORGIU DE MUREŞ

90 NEI GUARD VOLUNTARI

91 NEW MOBITEL SECURITY SATU-MARE

92 NORD EST CONECTIONS BOTOŞANI

93 NOSTER IMPORT EXPORT BUCUREŞTI

94 OPTIMUM PROD IMPORT BUCUREŞTI

95 PARADOX SERVICE PIATRA-NEAMŢ

96 PASION SERVICE BUCUREŞTI

97 POPESCU MARIANA ALINA BUCUREŞTI

98 PRACTIC INSTAL BUCUREŞTI

(continuare din pagina 24)

27


99 PRIMATECH BAIA-MARE

100 PROSECURITY DISTRIBUTION BUCUREŞTI

101 PROTECTOR SYSTEM BUCUREŞTI

102 QUADRA ACCES SYSTEM REŞITA

103 QUARTZ MATRIX IAŞI

104 QUICK SERVICE - future IT CONSTANŢA

105 RASIROM R.A BUCUREŞTI

106 RDD TRUST SECURITY CRAIOVA

107 RHEAL TIMIŞOARA

108 ROMANO ELECTRO BUCUREŞTI

109 ROMTEST ELCTRONIC BUCUREŞTI

110 ROVIS CO BUCUREŞTI

111 SAG SERVICES PROVIDER BUCUREŞTI

112 SASU DAN BUCUREŞTI

113 SCHRACK SECONET AG REPREZENTANTA BUCUREŞTI

114 SECANT SECURITY BUCUREŞTI

115 SECPRAL COM CLUJ-NAPOCA

116 SECURITY GLOBAL CONSULTING BUCUREŞTI

117 SECURO TECH ARAD

118 SECURYTAS SYSTEMS PLOIEŞTI

119 SEMCO BALŞ

120 SET ALARM INTERNATIONAL BUCUREŞTI

121 SIEL INVEST BUCUREŞTI

122 SIEMENS BUCUREŞTI

123 SINVEX MULTISERVICE PLOIEŞTI

124 SION SECURITY BUCUREŞTI

125 SMART SECURITY TECH BUCUREŞTI

126 SSI IMPORT-EXPORT BUCUREŞTI

127 STIMPEX SYSTEMS BUCUREŞTI

128 TECHNOSEC BUCUREŞTI

129 TECHNOSYS PLOIEŞTI

130 TEHNO ALROM IAŞI

131 TEHNO EXPRES BUZĂU

132 TERMOPROT BRAŞOV

133 THE FACILITY MAINTENANCE COMPANY BUCUREŞTI

134 TORNADO CREATIVE BUCUREŞTI

135 TOTAL SECURITY CLUJ-NAPOCA

136 UNION PROTECTION CLUJ-NAPOCA

137 UNIVERSAL SERVICE 95 BUCUREŞTI

138 UTC FIRE & SECURITY B.V. BUCUREŞTI

139 UTI GRUP BUCUREŞTI

140 VEGA ONEŞTI

141 VH ELECTRONIC CRAIOVA

142 VHI BRAŞOV

143 VISIO OVERSEE BUCUREŞTI

144 VOICU MARIN IOAN BUCUREŞTI

145 VONREP TÂRGU JIU

146 ZAMFIR DUMITRU MOARA VLĂSIEI, ILFOV

147 ZECO ELECTRONICS AND IMPORT EXPORT CLUJ-NAPOCA

148 ZODD TECK BUCUREŞTI

28


Pentru maximizarea beneficiilor aduse de oricare sistem de alarmare şi detecţie la efracţie, incendiu, diverse alte acţiuni fizice şi parametrice (temperatură, presiune, curenţi, apă, debite etc.), este imperios necesar ca evenimentul generat să parvină în cel mai scurt timp posibil persoanelor responsabile care intervin în remedierea cauzei care a generat acţiunea. După cum se vede, acesta este un lanţ de genul sistem detecţie – cale comunicaţie – dispecerat – cale comunicaţie – client final. Fără a face o expunere foarte tehnică a acestui lanţ, voi căuta să mă adresez, mai mult, către clientul final, adică beneficiarului, care simte nevoia de securitate fizică şi care trebuie să înţeleagă că deciziile sale în alegerea strategiei de securitate poate să-i aducă, pe termene scurte-medii-lungi, importante economii financiare dar mai mult, chiar siguranţa fizică a persoanelor. Deci, pentru realizarea cât mai eficientă a acestui deziderat, există un cumul de reguli menite să ducă la atingerea scopului, printre care pot enumera:• Alegerea unui consultant de securitate pertinent

care să facă o evaluare tehnică şi financiară în vederea implementării sistemului de alarmare. Consultantul trebuie să facă parte obligatoriu din rândul firmelor licenţiate de I.G.P.R. în activitatea de proiectare şi instalare sisteme de securitate, astfel că, în majoritatea cazurilor, acesta va efectua şi instalarea şi punerea în funcţiune a ansamblului.

• Investirea într-un sistem tehnic cât mai performant, ştiut fiind că între un sistem modest şi unul performant poate exista o diferenţă de preţ cuprinsă între 25% şi 50%. Nu este recomandată şi, în unele cazuri, este chiar ilegală, achiziţia de echipamente de securitate din surse necunoscute şi care, mai mult ca sigur, au o calitate îndoielnică.

• Monitorizarea şi dispecerizarea, adică supraveghere cu ajutorul unor specialişti sau a unor instituţii şi acţiunea de control şi reglementare operativă şi permanentă a unui proces ce implica paza. Aceasta este acţiunea care face ca viteza crescută de reacţie să ducă la limitarea pierderilor sau chiar eliminarea lor.

În cele ce urmează mă voi referi doar la activitatea de dispecerizare. De la vechile circuite electrice care declanşau o banală sonerie la cele mai sofisticate sisteme de securitate s-a parcurs un drum lung. Primele sisteme electronice mai sofisticate declanşau sirene şi semnale luminaoase care, fără o intervenţie realizată de un echipaj specializat sau chiar de către persoane special numite, făceau ca eficacitatea lor să fie pusa adesea sub semnul întrebării. De foarte

moniToRizAReA şi diSpeceRizAReASiSTemeloR Tehnice de deTecţie şi AlARmARe

Sorin Damian - Vega SRL

multe ori alarmele locale generate de sistemele de alarmare erau confirmate după un timp îndelungat, nemaipunând în discuţie faptul că nu există nici o garanţie asupra bunei funcţionări sau reducerea considerabilă a încercărilor de sabotare. Din acest motiv, a apărut, de ceva vreme, activitatea care face ca un sistem de alarmă să aibă o eficienţă cu mult mai mare şi care să fie colaterală instalării lor: monitorizarea şi intervenţia efectuată de persoane care au în proprietate obiectivele sau al agenţilor de securitate. Treptat, monitorizarea sistemelor de alarmare a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare, datorită faptului că aceasta şi-a dovedit pe deplin eficienţa. Graţie telecomunicaţiilor moderne, un dispecerat poate monitoriza acum, în timp real, un mare număr de sisteme indiferent unde s-ar afla acestea. Procesul de monitorizare se bazează, în principiu, pe trei componente, după cum urmează:• Componenta hardware, aşa cum ar fi:

dispozitive de comunicaţie în reţeaua ethernet, servere, receptoare de protocoale specifice, alimentatoare cu tensiune, modemuri telefonice, GSM, GPRS etc.;

• Componenta software, aşa cum ar fi: programe specializate de staţii centrale de monitorizare, sisteme de operare, programe linking, diverse alte programe de automatizare;

• Resursa umană, reprezentată, pe de o parte, de personalul calificat care ia anumite decizii în urma evenimentelor recepţionate de consola de dispecerizare ce nu pot fi automatizate, şi de personalul tehnic pe de altă parte care asigură funcţionarea continuă a tuturor echipamentelor înglobate.

Monitorizarea înseamnă, în primul rând, supravegherea permanentă a funcţionalităţii sistemelor, şi receptionarea într-o consolă a tuturor evenimentelor. Combinaţia sistem alarmare-dispecerat se autotestează, la scurte intervale de timp şi transmit dispeceratului eventuale defecţiuni, acte de sabotaj, întreruperi de energie electrică, scăderea capacităţii acumulatoarelor. Lipsa de comunicaţie între sistemul de alarmă şi dispecerat sau altă disfuncţionalitate va fi raportată imediat persoanelor avizate spre a fi remediate.Programele de dispecerizare puternice pot executa automat diverse instrucţiuni programate, astfel că astăzi este posibil să poată fi procesate chiar şi peste 100 de evenimente pe minut. De asemenea, cheltuielile de dispecerizare / client, au scăzut considerabil, ceea ce face să existe o mare permisivitate pentru achiziţia de astfel de servicii cu preţuri foarte acceptabile ţinând cont de importanţa menţinerii unui climat de siguranţă.

35


Începând cu acest număr, revista Alarma iniţiază rubrica "Profilul companiilor membre ale A.R.T.S.", dedicat prezentării companiei în care activaţi. Prin dumneavoastră - membri A.R.T.S. - asociaţia a devenit o prezenţă activă în domeniul tehnicii de securitate şi un garant al concurenţei libere şi loiale, al calităţii şi fiabilităţii prestaţiilor specialiştilor în domeniul securităţii. În această ediţie sunt prezentaţi câţiva dintre susţinătorii dezvoltării acestei sfere de activitate, membri ai A.R.T.S.:

• Honeywelle Life Safety România, Lugoj• Rasirom RA, Bucureşti• Romano Electro SRL, Bucureşti• Secant Security SRL, Bucureşti

R.A. Rasirom este un antreprenor general ce oferă servicii specializate în domeniul proiectelor de se-curitate. Obiectul de activitate al Regiei Autonome Rasirom îl constituie proiectarea, realizarea şi in-tegrarea de sisteme de supraveghere, pază şi alarmare, detecţie şi semnalizare la efracţie şi in-cendiu, stingere automată a incendiului, dispece-rizarea semnalizărilor, controlul biometric şi auten-tificarea identităţii, televiziune cu circuit închis, protecţia perimetrelor, sisteme de management al securităţii informaţiilor (protecţia şi transmiterea informaţiilor/datelor clasificate), procesarea ima-ginilor, controlul antiterorist, consultanţă şi clădiri inteligente – BMS. Echipa noastră de specialişti vă va ajuta să identificaţi riscurile de securitate şi vor lucra alături de dumneavoastră pentru a configura soluţia optimă fiecărui caz în parte pentru a satisface ne-voile reale, indiferent de mărimea sau complexi-tatea proiectului.

Cea mai bună tehnologie este acum la dispoziţia dumneavoastră! Succesul şi valoarea companiei se bazează în primul rând pe calitatea serviciilor asigurate şi certifi-cate prin standardele ISO 9001:2008, MRS 10000:2010 cât şi SR ISO/CEI 27001:2006. De-a lungul timpului Ra-sirom a obţinut o serie de autorizaţii ce ne-au ajutat să îmbunătăţim nivelul competenţelor şi abilităţilor dobândite dintre care menţionăm: Autorizaţie pen-tru desfăşurarea de activităţi în domeniul Nuclear, Autorizaţie de Instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare şi alertare în caz de incendiu, Autorizaţie de Proiectare a si-stemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor, Autorizaţie de Proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incen-diu, Autorizaţie de Instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor. Par-ticipând activ la realizarea obiectivelor strategice de securitate, Regia asigură menţinerea securităţii în plan regional, precum şi protecţia valorilor şi intere-selor naţionale. Regia Autonomă Rasirom probează în acţiunile sale un înalt profesionalism, având o do-tare tehnică la nivelul cerinţelor existente pe plan mondial în domeniu.

R e g i e A u t o n o m ă

pRofilul compAniiloR membRe Ale A.R.T.S.

36


Secant Security SRL a fost înfiinţată în anul 2009. Secant Security SRL are implementat şi certi-ficat un sistem de management al calităţii pentru 'Ser-vicii de consultanţă, proiectare, management de proi-ect, instalare, întreţinere, expertiză soluţii de securitate. Servicii de consultanţă privind managementul riscului, managementul continuităţii, managementul securităţii informaţiei, protecţia infrastructurilor critice, protecţia informaţiilor clasificate. Secant Security SRL deţine licenţa de funcţionare nr. 2746/T/2013 pentru activităţi de proiectare, instalare şi întreţinere sisteme de securitate, eliberată de I.G.P.R., Direcţia Poliţiei de Ordine Publică. Secant Security SRL deţine Autorizaţiile seria A nr. 1718/2010 şi seria A nr. 2689/2012 pentru activităţi de proi-ectare, instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, eliberată de I.G.S.U., Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă. Secant Security SRL este autorizată pentru deţinerea şi procesarea informaţiilor clasificate cu nivelul ‘secret de serviciu’.

Secant Security SRL este membru în Comitetele tehnice ASRO:• CT 27 Sisteme de alarmă; CT 208 Tehnici de securitate

în tehnologia informaţiei;• CT 373 Managementul riscului; CT 376 Securitatea

societăţii. Secant Security SRL oferă servicii pentru toate etapele de realizare şi exploatare a sistemelor de securitate la efracţie şi a sistemelor de securitate la incendiu, inclusiv planificare prin elaborarea analizelor de risc, proiectare, instalare, punere în funcţiune, verificare, mentenanţă. Secant Security SRL oferă, de asemenea, alte ser-vicii în domeniul securităţii precum, consultanţă pentru centre de monitorizare şi recepţie a alarmelor, sisteme de management al securităţii informaţiei, sisteme de protecţie a informaţiilor clasificate, sisteme de securitate pentru protecţia infrastructurilor critice, sisteme de management al riscului, sisteme de management al continuităţii. Secant Security SRL a prestat şi prestează servicii pentru sectorul guvernamental, sectorul bancar, sectorul ener-getic, sectorul transporturilor, industria de apărare, companii publice şi private din domeniul comunicaţiilor şi al tehnologiei informaţiei, alţi beneficiari. Secant Security SRL este activă în asociaţii profe-sionale de renume din ţară şi internaţionale: ARPIC, AN-SSI, ARISI, ISACA, ASIS International. Pentru alte informaţii vă invităm să vizitaţi pa-gina web www.secant.ro.

Romano Electro (Roelsystems) este una dintre pri-mele firme din domeniul tehnicii de securitate, înfiinţată în 1991. Obiectul de activitate al firmei îl constituie proiecta-rea, instalarea, service-ul şi mentenanţa pentru sisteme de supraveghere video, semnalizarea la incendiu şi efracţie, control acces, reţele voce-date, sonorizare, monitorizarea tehnică a alarmelor cu program non stop. Soluţiile oferite asigură toate funcţiile şi facilităţile cerute de un sistem in-tegrat de gestiune a securităţii şi siguranţei. Fiind integrator de soluţii de securitate, orientat spre clientul final, Romano Electro alege de fiecare dată soluţia şi echipamentele potrivite, principalul criteriu fiind calitatea certificată conform cerinţelor legale respectând şi doleanţele clientului. Punem un accent deosebit pe calitatea serviciilor oferite şi în special pe programele de mentenanţă şi service oferite clienţilor noştri. Printre marii producători globali pe care-i reprezentăm se număra NOTIFIER membru al grupului Honneywell - Sisteme de detecţie şi semnalizare incendiu, AVIGILON Canada - Sisteme video IP High Definition şi ALPHATRONICS - Sisteme de control acces parcări, turnicheţi şi bariere auto. Pentru toate sistemele şi soluţiile de securitate şi siguranţă asigurăm intreaga infrastructură de comunicaţii, alimentare şi dispecerizare a sistemelor. Profesionalismul şi calitatea serviciilor oferite au fost recunoscute prin numeroasele atestari şi certificări obţinute de-a lungul timpului. Printre acestea menţionăm:

• Atestarea de către I.G.P.R. pentru proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de detecţie efracţie, control acces şi televiziune cu circuit închis;

• Atestarea de către I.G.S.U. pentru proiectarea, instalarea şi întreţinerea instalaţiilor de detecţie şi semnalizare şi stingere incendiu;

• Certificarea de TUV Nord Germania a sistemului de management al calităţii conform standardului ISO 9001:2000 (2007);

• Certificat de “GOOD PRACTICE” emis de TUV NORD Germania;

• Certificat ISO 9001, ISO 14001, ISO 18001, ISO 27001 emise de RINA SIMTEX.

Contribuim constant şi suntem angajaţi în activităţi de susţinere şi sponsorizare în domenii importante pentru dezvoltarea societăţii: educaţie (Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, unde am sponsorizat laboratoarele didactice ale Departamentului de Inginerie Electrică în Construcţii şi Instalaţii, cu un sistem de supraveghere video a clădirilor), campanii de prevenire privind reducerea infracţionalităţii şi cultură (susţinem expoziţia-eveniment “Comorile Chinei” organizată sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei şi al Guvernului României). Printre clienţii noştri reprezentativi se numără: OMV PETROM, BRD-GSG, SELGROS, PRAKTIKER, MOBEXPERT, MNIR, ENI-AGIP, ATENEUL ROMÂN, SPITALUL GRIGORE ALEXANDRESCU şi mulţi alţii. Pentru echipa ROELSYSTEMS, fiecare zi este o provocare pentru a vă oferi cele mai bune soluţii în domeniul sistemelor de securitate şi comunicaţie.

38


i n S T R u c ţ i u n ipRivind elAboRAReA AnAlizeloR de RiSc lASecuRiTATeA fizicĂ A uniTĂţiloR ce fAc obiecTul legii nR. 333/2003, pRivind pAzA obiecTiveloR, bunuRiloR, vAloRiloR şi pRoTecţiA peRSoAneloR,cu modificĂRile şi compleTĂRile ulTeRioARe

Conf. Dr. Ing. Gheorghe IlieIng. Adrian Roşca

1.Limitele aplicabilităţii instrucţiunilor1

Apariţia acestor INSTRUCŢIUNI, cu toate limitările sale de înţelegere în esenţă a riscului, ca parametru asumat raţional, cu conotaţii pozitive şi negative şi instrument de guvernare, reprezintă un element apreciabil, în special, pentru a asigura o legătură controlabilă, în parte, între securitatea fizică a unui obiectiv şi structurarea şi operaţionalizarea sistemelor de securitate (fie şi fizică) ale acestuia. În acest context al limitărilor, trebuie însă să menţionăm:• extragerea securităţii fizice din conceptul

dimensional şi structural (pe componente) al securităţii (se cunoaşte, deja, că securitatea are două dimeniuni – siguranţa şi stabilitatea şi patru componente – procesuală, fizică, de personal şi informaţională);

• îngheţarea securităţii fizice la starea de fapt în care riscul este acceptabil; îngheţarea în securitate înseamnă insecuritate; dinamica securităţii şi operaţionalitatea managementului acesteia sunt hotărâtoare;

• confuzii în acoperirea sferelor de manifestare a noţiunilor şi sintagmelor utilizate; (analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare);

• excluderea transportului de bunuri şi/sau valori de la analiză de risc, precum şi a activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, şi persoanlelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

1 publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 164 din 27.03.2013.

• limitarea aspectelor de securitate fizică doar la existenţa mecanismelor şi măsurilor de securitate fizică, fără a avea în vedere şi operaţionalizarea acestora, politicile de securitate implementate, caractetristicile operatorilor şi educaţia pentru securitate a personalului protejat;

• utilizarea unor valori de risc în afara regulilor stabilite prin standardele din domeniu (procentaj de 100%), în loc de scale cu trei sau cinci niveluri;

• limitarea criteriilor de risc la o singură valoare (60%) şi deci la două niveluri în scala de evaluare: acceptabil şi inacceptabil;

• neincluderea în obligativitatea reluării analizei de risc şi a modificărilor tehnologice şi structurale ale mecanismelor de securitate şi, mai ales, a rezultatelor verificărilor de securitate sau ale scenariile de antrenare şi de monitorizare a alarmelor;

• absolutizarea evoluţiei necontrolate a incidentelor de securitate, excluzând în acest fel chiar atributele fundamentale ale mecanismelor de securitate – detecţia preventivă, monitorizarea evoluţiei incidentelor de securitate şi tratarea acestora pe timpul evoluţiei.

2.Aspectele pozitive ale INSTRUCŢIUNII

Am început cu analiza limitelor INSTRUCŢIUNII, nu pentru a nega beneficiul real pe care aceasta o aduce în domeniile riscului şi securităţii, ci pentru a sublinia, încă de la început, că, în esenţă, INSTRUCŢIUNEA înseamnă doar un prim pas în impunerea analizei de risc, urmând ca întregul proces să se consolideze şi perfecţioneze pe parcurs. De altfel, deschiderea spre perfecţionare a celor ce au contribuit decisiv la elaborarea acestei INSTRUCŢIUNI, dar şi modalitatea de consultare permanentă cu cei direct implicaţi în procesul de analiză asigură garanţia unei implementări viabile şi perfectibile.

39


În această idee, sunt de subliniat câteva elemente forte ale acestor INSTRUCŢIUNI:

• obligativitatea introducerii analizei de risc în actul de realizare, implementare şi monitorizare a operaţionalităţii sistemelor de securitate fizică;

• recunoaşterea şi consacrarea analizei de risc ca o activitate profesională şi constituirea, în consecinţă, a grupului de experţi în analiza de risc, fie şi numai la securitate fizică;

• implicarea IGPR în determinarea şi punerea la dispoziţia celor interesaţi a coeficienţilor de criminalitate zonală, ca element definitoriu al caracterizării mediului (contextului) de securitate extern al obiectivelor;

• definirea în avangardă a unor termeni şi sintagme din domeniul securităţii şi consacrarea, pe această cale, a conceptului de variabilitate a securităţii format din doi factori de risc – ameninţări şi vulnerabilităţi şi consecinţa existenţei şi corelaţiilor acestora – riscul;

• orientarea precisă asupra mediului de securitate fizică (context) intern şi extern, cu accent pe acţiunea părţilor interesate şi percepţia acestora asupra riscurilor;

• etapizarea analizei de risc la securitate fizică şi definirea produsului (livrabilului) acesteia – Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitate fizică;

• stabilirea documentaţiei care se întocmeşte pentru desfăşurarea analizei de risc la securitate fizică;

• considerarea ocupaţiei de analist de risc (sau de expert) şi legiferarea acţiunii de monitorizare a activităţilor acestora prin Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (RNERSF), precum şi stabilirea cadrului de formare profesională a analiştilor de risc la securitate fizică;

• precizarea obligativităţilor de confidenţialitate şi veridicitate a datelor utilizate la analiza de risc, precum şi a responsabilităţilor în cazul în care aceste obligaţii se încalcă;

• sistema de grile de evaluare şi aplicaţiile informatice utilizate pentru completarea acestora;

• stabilirea categoriilor de criterii de analiză şi a regulilor de completare a grilelor de evaluare.

3. Elementele prevăzute în INSTRUCŢIUNI2

3.1. INSTRUCŢIUNILE sunt urmarea prevederilor Art. 8, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

2 Conform prevederilor din INSTRUCŢIUNI

3.2. Domeniul de aplicare al INSTRUCŢIUNILOR îl reprezintă stabilirea metodologiei de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice şi persoanele juridice care execută astfel de activităţi, stabilind că analiza de risc:• constituie fundamentul adoptării măsurilor de

securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege;

• sunt referite la standardele în materia managementului riscului;

• nu vizează transporturile de bunuri şi valori şi nici activităţile privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şiinstituţiilor dincadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională; acest lucru constituie o limitare nefirească şi neprofesională.

3.3. Obligativitatea aplicării INSTRUCŢIUNILOR revine:• conducătorilor unităţilor ce constituie obiective; • specialiştilor şi experţilor în procedura de

elaborare a analizelor de risc atât pentru unităţile funcţionale, (probabil mecanisme şi sisteme), cât şi în faza de proiectare a acestora; o prevedere ambiguă, întâi ca ordine de aplicare – de la proiectare la funcţionare şi apoi ca domeniu - proiectare, construcţie/instalare, implementare şi operaţionalizare a sistemului de securitate; amendamentul repetării analizei de risc în diferite faze de realizare a sistemelor de securitate este obligatoriu, constituind un element al controlului calităţii sistemului şi un parametru de corectare a erorilor, de aceea, îl considerăm fundamental;

• implicarea Inspectoratelor de Poliţie Judeţene şi I.G.P.R., în calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi judeţ, evaluarea specialiştilor în analiza de risc şi ţinerea evidenţei şi activităţii lor în RNERSF.

3.4. Semnificaţia sintagmelor utilizate:• securitate fizică – starea de fapt în care riscul

determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile, care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, se situează la un nivel acceptabil;

• ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute; în sistemica variabilităţilor de securitate, ameninţările reprezintă numai mărimi de intrare, deci sunt

40


exogene sistemului, dar pot însă avea origini atât în exteriorul, cât şi în interiorul sistemului; limitarea explicaţiei – confuzia de apartenenţă a factorilor de risc – nu este hotărâtoare;

• vulnerabilitate – caracteristică a arhitecturii, implementării sau operării activităţii unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări; vulnerabilitatea este un viciu arhitectural sau o disfuncţionalitate sistemică şi se manifestă prin scăderea performanţelor acestuia; legătura dierctă dintre vulnerabilitate şi ameninţare este însă benefică pentru a înţelege că riscul este rezultatul conjuncţiei dintre ameninţări şi vulnerabilităţi (R = A ∩ B);

• analiza de risc la securitatea fizică – tehnica analitică folosită pentru a se identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;

• incident de securitate – evenimentul produs, având o evoluţie necontrolată, care generează efecte distructive asupra securităţii fizice a unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare; am semnalat deja inadecvata utilizare a sintagmei „evoluţie necontrolată”, dar reţinem atenţia că cei care au elaborat INSTRUCŢIUNILE se referă strict la evoluţia evenimentului care produce pericolul, deci la evoluţia intrinsecă a sursei de risc;

• măsura de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc; măsurile de securitate nu sunt corespunzătoare ameninţărilor ori vulnerabilităţilor, ele se contrapun acestora sau le tratează;

• mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru; în sensul agregării în ansambluri funcţionale a măsurilor de securitate, inclusiv şi operaţionale;

• sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau un obiectiv;

• parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii; termenul de parametru este nefericit ales, trebuia folosit termenul de element sau de factor; parametru este de fapt mărimea unui element sau factor etc.; de asemenea,

parametrii interni sau externi nu generează sau modifică riscuri ci le caracterizează (defineşte, determină); legătura contextuală sprijină de fapt afirmaţiile noastre reprezentând reproducerea elementelor din standardul ISO 73/2010 în care noţiunea parametrul are aceeaşi semnificaţie ca şi în INSTRUCŢIUNI.

3.5. Analiza de risc la securitatea fizică Analiza de risc la securitatea fizică se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile; este o formulare corectă, dar neacoperită în întregime de substanţa metodologiei: procesul de management al riscului în obiectivele supuse analizei de risc poate fi sau nu poate fi standardizat, nu există nici o referire directă la standardul care trebuie aplicat în analiza de risc, ci doar că se ţine seama de standardele naţionale sau europene privind managementul riscului.

3.6. Analiza de risc la securitate fizică se elaborează de către personal cu competenţe specific, iar documentaţia se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia şi poate începe numai după semnarea contractului de prestări servicii între beneficiar şi evaluator, cu excepţia cazurilor de realizare în sistem intern.

3.7. Analiza de risc la securitate fizică se revizuieşte: • cel puţin odată la 3 ani pentru corelarea cu

dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;

• în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate; nu este suficient explicat ce este, cum se constată şi cum se evaluează un incident de securitate;

• la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii beneficiare.

Nu trebuia exclusă posibilitatea revizuirii analizei de risc ori de câte ori conducerea unităţii beneficiare consideră că este necesar.

3.8. Analiza de risc la securitate fizică se desfăşoară iteractiv şi cuprinde următoarele etape (Fig. 1):• definirea parametrilor interni şi externi care

generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;

• stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;• identificarea tuturor riscurilor la securitatea

fizică, a zonelor de impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;

41


• analizarea riscurilor la securitatea fizică; • estimarea riscurilor unităţii beneficiare la

securitatea fizică;• întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a

riscurilor la securitatea fizică. Întregul proces de analiză de risc se desfăşoară şi interactiv, prin consultări şi reveniri la fazele anterioare, ori de câte ori este nevoie.

3.9. Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate. Este o prevedere neacoperită cu măsuri în analiza de risc, dar bine venită pentru a atrage atenţia asupra unor priorităţi procedurale.

3.10. Documentaţia analizei de risc cuprinde:– Raportul de evaluare şi propuneri de tratare a

riscurilor la securitatea fizică;• nominalizarea unităţii, obiectul de activitate

al acesteia şi scopul evaluării; • amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi,

căi de acces, alţi factori externi cu impact asupra activităţii unităţii;

• cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;

• sursele de risc la securitate fizică, zonele de impact, evenimentele şi cauzele riscului identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;

• analizarea riscurilor identificate; • estimarea riscurilor la securitatea fizică; • stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor

de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;

• estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse;

Fig. 1 – Iteraţia analizei de risc

• concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscului în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică.

• Raportul de evaluare şi propunerile de tratare a riscului, precum şi grila de evaluare se semnează de către evaluator şi reprezentantul societăţii angajatoare a evaluatorului, cu excepţia celor realizate în sistem intern.– grila de evaluare, specifică obiectului de

activitate; Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.– documentele support:

• chestionare; • declaraţii; • alte documente specifice, date obţinute şi

folosite în procedura de evaluare.

42


3.11. Analizele de risc la securitatea fizică se elaborează de către experţi înscrişi în RNERSF.

3.12. Experţii în analiză de risc la securitatea fizică trebuie să: • fie cetăţeni români sau să deţină cetăţenia

unuia din statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;

• deţină competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;

• nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.

3.13. Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. - Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor mai sus menţionate. În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute mai sus este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.

3.14. Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică, analizele de risc pot fi elaborate de către specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani înscrişi în RNERSF, care să:• fie cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia

dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;

• nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;

• facă dovada experienţei de minimum 5 ani în desfăşurarea activităţilor de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;

• fie absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;

• fi fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.

3.15. Pentru înscrierea în RNERSF specialiştii trebuie să depună la IGPR - Direcţia de ordine public, cu 30 zile înainte de susţinrea interviului, o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor. În urma susţinerii interviului specialiştii sunt declaraţi admişi sau respinşi.

3.16. Formarea profesională a evaluatorilor de risc, precum şi evaluarea competenţelor de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acesteia, de către furnizorii de formare profesională care respectă programa cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

3.17. Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia: • să ţină registrul de evidenţă a analizelor de risc

elaborate, care se păstrează minimum 2 ani; • să semneze un angajament de confidenţialitate

cu beneficiarul. Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române. Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori ameninţări atrag anularea analizei de risc. Constatările efectuate privind nerespectarea prezentelor INSTRUCŢIUNI se înscriu într-un Raport motivat, care se transmite Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF; evidenţierea în RNERFS se notifică atât beneficiarului, cât şi evaluatorului, precum şi altor părţi interesate (la cerere). Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere. Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unităţile cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, serviciilor de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor ori sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

3.18. Pentru evaluarea riscului unei unităţi se utilizează două tipuri de grilă:• grilă pentru unităţile pentru care au fost definite

cerinţe minimale specifice (anexele 1-11); • grilă generală pentru unităţile pentru care nu au

fost definite cerinţe minimale specifice (anexa 12);

3.19. Evaluarea pe grilă se realizează cu ajutorul aplicaţiilor informatice aflate pe pagina web. a I.G.P.R.

3.20. Evaluarea nivelului de securitate fizică se realizează în funcţie de nivelul de risc de securitate fizică:• riscul de securitate acceptabil situat sub pragul

critic de 60%; • riscul inacceptabil cu valori estimate peste

pragul critic.3.21. Se consideră că o unitate îndeplineşte cerinţele legale de securitate fizică atunci când riscul evaluat este sub pragul critic de 60%. Riscul inacceptabil este peste pragul de 60%. Nu se specifică dacă 60% aparţine domeniului acceptabil sau inacceptabil. De asemenea, valoarea de prag exclude orice posibilitate de adecvare a riscului la limită; mai corect ar fi fost dacă s-ar fi stabilit un domeniu critic, care ar fi trebuit să aparţină (şi cu limita superioară domeniului acceptabil). În această situaţie, evaluatorul de risc ar fi trebuit să indice măsuri speciale de tratare a riscului.

43


În ceea ce priveşte stabilirea limitei de 60% pe scala cu trei niveluri, aceasta înseamnă 1,80, iar pe scala cu cinci niveluri – 3 încadrându-se în zonele de risc mediu (ori de vulnerabilitate medie, prin asociere), fapt ce trebuie consemnat şi tratat ca atare. Fixarea acestei limite, relativ ridicată şi neadecvată pentru riscul de securitate, are repercusiuni deosebite asupra calităţii şi eficacităţii sistemelor de securitate, în general, şi a celor de securitate fizică, în special.

3.22. Criteriile de analiză din grila de evaluare se impart pe patru categorii:• criterii specifice (vizează amplasare zonală şi

locală) cu pondere de 25%;• criterii de securitate (vizează măsurile de

securitate implementate sau care urmează a fi implementate) cu pondere de 65%;

• criterii funcţionale (vizează elementele privind desfăşurarea activităţii unităţii) cu pondere de 10%;

• alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigură evaluarea altor elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a riscurilor.

Stabilirea celor trei ponderi fixe uşurează calculul riscului global dar nu corespunde diferenţierii funcţionale (structurale, organizatorice, de profil) a unităţilor evaluate, fapt ce ar putea aduce o diferenţă faţă de valoarea de risc reală de peste 5%. În ceea ce priveşte cea de a patra categorie de criterii, acestea pot amenda cu ± 10% mărimile valorilor de risc calculate, apropiind, într-un fel, analiza de risc de specificitatea obiectivelor.

3.23. Procesul de completare a grilei este complex şi cuprinde mai multe etape (variante de grilă), ultima – cea care devine grila din documentaţie, se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil. Variantele intermediare ale grilei de evaluare ar trebuie să fie încadrate în documentele suport. Atenţie! Această manieră de utilizare a grilelor intermediare nu este specificată de INSTRUCŢIUNI, dar nu este interzisă expres. Din expertiza unui număr apreciabil de analize de risc, afirmăm că această manieră de lucru este absolut firească, ba mai mult, analiza comparativă a nivelurilor înregistrate demonstrează evoluţia şi eficacitatea măsurilor de securitate implementate.

3.24. Beneficiind de aplicaţiile informatice ce constituie instrumentul de determinare a riscului la securitate fizică, evaluatorul de risc, pentru a completa grila adecvată obiectivului, trebuie să baleeze pe rând variabilele elementelor de evaluare (câte trei variabile pentru fiecare element), alegând variabila corespunzătoare situaţiei obiectivului.

Pentru fiecare variabilă aleasă evaluatorul asociază o valoare care se afişează la rubrica punctaj ponderat. Pe măsură ce se asociază valori, la rubrica punctaj ponderat % se modifică valoarea de risc asociată criteriului ca raport dintre punctajul ponderat şi punctajul asociat. Pentru fiecare criteriu (specific de securitate sau funcţional) valoarea de risc calculată (Rcj) este dată de raportul dintre suma valorilor de risc atribuite variabilelor (Rvi) şi suma valorilor asociate (Rai); j este numărul criteriilor – 3; i este numărul elementelor de evaluare – 5, de exemplu pentru criteriile specifice:

i

i

Riscul de obiectiv (Ro) reprezintă suma ponderată a riscurilor criteriale:

∑=

=

Pentru a sublinia caracteristicile specifice fiecărui obiectiv, riscul obiectivului (Ro) poate fi amendat cu maximum ± 10%, ca urmare a riscului determinat pentru alte criterii (Ra), stabilite de evaluator, şi care pot creşte sau scădea valoarea determinată a riscului obiectivului. Valoarea finală a riscului obiectivului va fi:

±=

Valoarea finală a riscului obiectivului în procente se găseşte pe linia punctaj total în coloana punctaj ponderat %. Valoarea de risc finală Rof % se compară cu pragul stabilit la 55% şi dacă:• Rof % > 60% - valoarea de risc este inacceptabilă; • Rof % < 60% - valoarea de risc este acceptabilă.

3.25. Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă, pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furt din unitate, înregistrate în anul precedent. Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de Ordine Publică, respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene. Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare, ca şi vulnerabilităţi.

44


3.26. Rată de criminalitate este: • ridicată cu valori peste media naţională/

judeţeană;• medie cu valori între 75% -100% din media

naţională/judeţeană;• scăzută cu valori sub 75% din media naţională/

judeţeană.

3.27. Accesibilitatea se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului,în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă părăsirea zonei: • disimularea/fuga rapidă, dacă pe o rază de 10 m

faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele etc.);

• disimularea/fuga medie dacă pe o rază de 25 m de la intrare se identifică căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de deplasare;

• disimularea/fuga greoaie în celelalte cazuri.

3.28. Vecinătăţile reprezintă unităţile din apropierea obiectivului cu tipul şi programul de funcţionare a dispozitivelor de pază ale acestora: • unitate cu vecinătăţi dacă pe o rază de 25 m

există unităţi cu pază; • unitate izolată dacă pe o rază de 50 m nu există

unităţi cu pază.

3.29. Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie, cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale dar care trebuie în mod obligatoriu analizate. Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, superior pragului critic.

3.30. Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie mecano-fizică, instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.

3.31. Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se face prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă sisteme de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor mecano-fizice.

3.32. Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.

3.33. În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.

3.34. În zona rezervată pentru “Detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică. Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element. Pentru fiecare categorie se selectează opţiunea corespunzătoare din coloana “Variabile” în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de “Detalii alte criterii”.

3.35. În situaţia unităţilor în care se desfăşoară activităţi diferite în acelaşi spaţiu, se completează grila de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru toate cazurile.

BIBLIOGRAFIE:

1. INSTRUCTIUNEA nr. 9 din 01.02.2013- Instrucţiuni privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor: Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 27.03.2013.

2. ILIE, GH.: Managementul riscului , Alarma, mai, 2007.3. ILIE, GH.: Riscul – măsura incertitudinii, Editura

UTI PRESS, Bucureşti 2011.

46


neWSleTTeR

Protocolul A.R.T.S. - A.S.R.O.Comercializarea de Standarde

La finele lunii februarii 2013, A.R.T.S. a semnat proto-colul cu A.S.R.O. (Asociaţia de Standardizare din Româ-nia). În urma încheierii acestui protocol, A.R.T.S. a primit dreptul de a comercializa o serie de 777 de standarde de interes pentru membrii săi, aceştia beneficiind de discount la achiziţionarea lor. Obiectivele respectivului protocol urmăresc:• Impulsionarea utilizării standardelor naţionale în do-

meniul industriei şi al serviciilor de securitate;• Apropierea membrilor A.R.T.S. de sistemul de standard-

izare şi participarea lor activă la elaborarea acestora;• Aplicarea şi implementarea standardelor în man-

agementul economic şi în activitatea co-mercială, ca instrumente de dezvoltare şi de creştere constantă a eficienţei membrilor A.R.T.S.;

• Facilitarea accesului membrilor A.R.T.S. la întregul sistem de mijloace informatice, pentru identificarea standardelor relevante în propria activitate la care trebuie să facă referire contractele lor economice;

• Sprijinirea membrilor A.R.T.S. în procesul de aplicare a standardelor voluntare, prin instruire, informare şi consultanţă.

*

Protocolul A.R.T.S. - A.N.S.S.I.

În luna martie 2013, A.R.T.S. a încheiat un protocol de colab-orare cu A.N.S.S.I. (Asociaţia Naţionala pentru Securitatea Sistemelor Informatice). Obiectul respectivului protocol de colaborare îl reprezintă coo-perarea interinstituţională pe următoarele direcţii:• Diseminarea şi schimbul reglementat de informaţii,

pe baze contractuale uzuale, pentru asigura-rea condiţiilor necesare îndeplinirii şi desfăşurării corespunzătoare a activităţii fiecărei părţi;

• Crearea unui cadru de bune practici în domeniul securităţii sistemelor informatice şi de comunicaţii, al managementului securităţii informaţiei şi al securităţii fizice în România, care să poată evolua ulterior, după caz, în standarde şi scheme de certificare naţională pentru companii;

• Organizarea de evenimente şi campanii de conştientizare a dimensiunii cibernetice în economia naţională şi implicit necesitatea securităţii informatice;

• Contribuţia la elaborarea şi promovarea iniţiativelor legislative şi a reglementărilor specifice, pentru a preveni conflictele de interese în domeniul legislativ şi posibilitatea de interpretare eronată sau diferită a cadrului legal;

• Accesarea şi conducerea de programe şi pro-iecte nece-sare realizării politicilor din domeniile menţionate;

• Colaborare în domeniul formării profesionale, coer-ente şi moderne a persoanelor implicate în domeniile menţionate;

• Concentrarea eforturilor comune pentru creşterea capacităţii naţionale de răspuns la incidente de securi-tate cibernetică, securitate a informaţiei sau securitate fizică care pot afecta atât infrastructuri cibernetice publice cât şi private;

Centrul de formare profesională al ARTS

Centrul de formare profesională al A.R.T.S. a fost auto-rizat de A.N.C. (Autoritatea Naţională pentru Calificări) pentru desfăşurarea cursurilor de perfecţionare pentru ocupaţiile de Dispecer centru de alarmă - Cod COR 541408 - respectiv Manager de securitate - Cod COR 121306. În-cepând din luna iunie, Centrul de formare profesională al A.R.T.S. include în programul său şi cursurile aferente perfecţionării pentru ocupaţiile mai sus menţionate.

*

F.S.S.

Pe 21 martie 2013 a avut loc Adunarea Generală a F.S.S. (Federaţia Serviciilor de Securitate). Cu acest prilej a fost ales noul preşedinte al F.S.S. - domnul Gabriel Badea (A.R.I.S.), a fost aprobată aderarea A.P.C.S. (Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate) la F.S.S. şi s-a aprobat retragerea F.S.S. din CoESS.

*

A.R.T.S.

În urma întâlnirii din 24 aprilie 2013, între C.D. al A.R.T.S. şi reprezentanţii IGPR-DOP pe marginea prevederilor H.G. 301/2012 legate de certificarea echipamentelor com-ponente ale sistemelor de alarmă, respectiv centrelor de monitorizare şi recepţie a alarmelor conform standarde-lor europene sau naţionale în vigoare, A.R.T.S. şi-a mani-festat intenţia de a sprijini instituţia respectivă, din punct de vedere profesional privind toate aspectele legate de aplicarea H.G. 301/2012.

*

CERTALARM

Brussels, aprilie 2013 / CERTALARM - organizaţia furni-zoare a sistemului de certificare pan-European, a calităţii echipamentelor pentru instalaţii de siuranţă şi securitate - a emis certificatul cu numărul 100. "La momentul de faţă produsele de securitate sunt testate conform stan-dardelor Europene pentru utilizarea lor în anumite ţări, iar pentru comercializarea lor în altele, sunt necesare do-cumente distincte sau efectuarea unor teste suplimentare şi diferite pentru certificare. Prin urmare, conceptul unui sistem unic de testare, valabil în toată Europa este privit cu mare încredere prin marca de calitate CERTALARM.", a declarat Directorul de Management al Companiei po-sesoare a certificatului cu numărul 100.

*

EURALARM

Adunarea Generală a EURALARM, s-a desfăşurat anul acesta la Kiev / Ukraina în perioada 25-28 mai. Asociaţia Română pentru Tehnica de Securitate a fost reprezentată de domnii Arion Stelian şi Liviu Mateescu, Vice-Preşedinţi ai A.R.T.S..

Ex

pert

în

scri

s în

RNERSF

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA DE SECURITATE

BUCUREŞTI Sector 6Splaiul Independeţei 319O.B. 152 Scara A Etaj 2

[email protected]

Tel: +4031.405.64.02Fax: +4031.405.64.01

Arta de a tr^i în siguran]^

alarma · 2013-11-21 · 3 alarma arta de a tr^i în siguran]^ numărul 1/2013 silviu clep –...

Documents