alarma · 2014-10-24 · 2 alarma cuprins alarmaalarma numărul 1/2009 arta de a tr^i în siguran]^...

Arta de a tr^i în siguran]^Alarman

um

ăru

l 1/2

014

Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

CERIN}E PRIVIND CALITATEASISTEMELOR DE SECURITATE

CRITERIUL PRE}ULUI MINIM VS. CALITATEÎN SERVICIILE DE SECURITATE

CONSIDERA}II PE TEMA PRE}ULUI MINIMVERSUS CALITATE ÎN SERVICIILE DE SECURITATE

2

numărul 1/2009CuprinsAlarma Alarma

AlarmaArta de a tr^i în siguran]^

ISSN 1582-4152

Revistă editată de Asociaţia Română

pentru Tehnica de Securitate

REDACŢIA:Asociaţia Română pentru

Tehnica de SecuritateSplaiul Independenţei 319, O.B. 152

Scara A, Etaj 2, Sector 6(incinta SEMA Parc)Bucureşti, România

www.arts.org.roe-mail: [email protected]

Coordonator ştiinţific:Cristian Soricuţ

Coordonator marketing:Adina Cioclei

Tehnoredactare: A.R.T.S.

Articolele publicate nu angajeazădecât răspunderea autorilor.

Reproducerea materialelor din acest buletin se poate face numai cu indicarea sursei.

Se primesc la redacţie pentru publicare:rezultatele unor studii şi cercetări îndomeniul apărării vieţii oamenilor laacţiunile factorilor de risc; analize aleunor evenimente produse în ţară sau

străinătate, cu concluzii şi învăţămintepentru activitatea de prevenire, precum

şi pentru pregătirea şi desfăşurareaintervenţiei; note documentare pentru

promovarea măsurilor preventive pentru apărarea vieşii oamenilor la

acţiunile factorilor de risc.

Conform uzanţelor editoriale, manuscrisele - publicate sau nepublicate -

nu se restituie autorilor.

SE DISTRIBUIE GRATUIT

nu

măru

l 1/2

014

COnSIDERAŢII PE TEMA PREŢULUI MInIMvERSUS CALITATE În SERvICIILE DE SECURITATE 4

CRITERIUL PREŢULUI MInIM vS. CALITATEÎn SERvICIILE DE SECURITATE 8

CERInŢE PRIvInD CALITATEASISTEMELOR DE SECURITATE 11

COnSIDERAŢII PRIvInDCOnTROLUL PROPAGĂRII FUMULUI În CLĂDIRI 15

SISTEMELE DE COnFERInŢĂ DE LA BOSChSOLUŢII InOvATOARE PEnTRU ÎnTâLnIRIşI COnFERInŢE 20

LISTA SOCIETĂŢILOR MEMBRE ALE A.R.T.S. 21

PROFILUL COMPAnIILOR MEMBRE ALE A.R.T.S. 23

SISTEMUL ECALL - SALvAREA vIEŢILOR FOLOSInDSISTEMUL DE COMUnICAŢII DE LA BORDUL vEhICULULUI 25

STAnDARDE ROMânE În vIGOAREPEnTRU SISTEMELE DE ALARMĂ 28

AnALIZA RISCURILOR 35

nEWSLETTER 42

℗

EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂdedicată Sistemelor şi Serviciilor de Securitate

8 - 10 OctombriePavilionul Central ROMEXPO

EDIŢIA a III-a

ORGANIZATĂ DE

PARTENERI MEDIA ASOCIAŢIE PARTENERĂ

Pentru noi,starea de veghe

este starea naturală!

4

numărul 1/2014 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Liviu Mateescu, Vicepreşedinte A.R.T.S., Director General ROMANO ELECTRO

consideraţii pe tema preţULUi minimversUs caLitate În serviciiLe de secUritate

Într-o lume interconectată caracterizată prin schimbarea accelerată, creşterea complexităţii şi globalizare, afacerile se confruntă cu o nouă gamă de riscuri definite ca globale pe care încercăm să le analizăm, să le reducem şi în final o parte din ele să le acceptăm, să trăim cu ele. De multe ori acestea creează oportunităţi de care liderii organizaţiilor se grăbesc să profite. Riscurile de incendiu, securitate fizică sunt cele care au generat piaţa serviciilor de tehnică de securitate (fire&security) din România. În cele ce urmează veţi regăsi doar câteva consideraţii asupra momentului în care ne aflăm şi care reprezintă punctul de vedere al subsemnatului. Activez din 1990 în această piaţă şi am pretenţia că am trecut prin multe, dar, din păcate sesizez o reală scădere a interesului pentru calitate şi profesionalism după aprope 24 de ani de „confruntări” şi “armonizări” cu factorii care au concurat şi concură la acestă piaţă. Mai mult, această devalorizare a meseriei noastre va conduce încet spre scăderea puterii firmelor mici şi mijlocii, motorul oricărei societăţi cu economie de piaţă.

Iată câteva consideraţii:

Situaţia licitaţiilor publice câştigate de antreprenorii generali — după cum se cunoaşte, criteriul preţului cel mai mic primează şi de aceea, licitaţiile se câştigă cu mult sub bugetul estimat, situaţii de 50% din buget fiind ceva curent. Majoritatea lucrărilor, inclusiv cele de instalaţii de tehnică de securitate sunt subcontractate; după câştigarea licitatiilor, se pune presiune maximă pe subcontractori pentru reducerea preţurilor; de cele mai multe ori acest lucru se face în detrimentul calităţii beneficiind de lipsa controlului asupra conformitaţii cu oferta, caietul de sarcini şi proiectul. Subcontractorii executanţi sunt nevoiţi să schimbe soluţiile, materialele, echipamentele, să folosească oameni mai puţin calificaţi, să-i plătească mai prost, să nu respecte procedurile standardelor de calitate pe care le au implementate şi certificate. Oare a analizat cineva riscurile generate de lipsa de motivaţie a unui subcontractor care nu reuşeste să-şi acopere costurile sau a angajaţilor care sunt prost plătiţi în ciuda calificării şi eforturilor depuse? Totul conduce la diminuarea calităţii produsului finit. Este un lanţ vicios greu de stopat.În situaţia licitaţiilor publice pentru obiective de interes general, Beneficiarii reali ai investiţiilor nu sunt consultaţi în faza de studiu de fezabilitate,

caiet de sarcini. Astfel, după ce proiectul s-a realizat, instalaţia s-a executat, Beneficiarul real constată că îşi dorea altceva, că nimeni nu l-a întrebat ce vrea şi de cele mai multe ori rămâne nemulţumit de facilităţile nou create dar care nu corespund cerinţelor reale.

La alocarea bugetelor de investiţii pentru instalaţii de siguranţă şi securitate, rareori se ţine cont de faptul că acestea trebuie întreţinute. Se cer garanţii de 3, 4, 5 ani, dar nimeni nu prevede costuri de mentenanţă. De cele mai multe ori, după consumarea bugetului privind investiţia, Beneficiarul nu mai are bani să aloce pentru mentenanţă. În acest caz, sunt şanse mari ca instalaţiile să nu funcţioneze la parametri proiectaţi.

Cel mai adesea nu există şi nu se încurajează o relaţie contractuală directă între Prestatorul de servicii de siguranţă şi securitate şi Utilizatorul final; în acest fel Utilizatorul nu ştie ce echipamente şi instalaţii utilizează, nu este consultat şi cel mai rău, nu este informat că aceste sisteme trebuie întreţinute încă din prima zi de funcţionare, din raţiuni evidente dar şi pentru că legea impune acest lucru; după ce sistemele sunt predate, în cel mai bun caz se organizează o altă licitaţie pentru mentenanţă, cu alţi potenţiali furnizori, având criteriul de bază tot pretul cel mai mic în detrimentul continuităţii, calităţii şi operativităţii.

În ciuda impunerilor legale sau poate tocmai din acest motiv, de cele mai multe ori Clienţii, sub presiunea şi argumentul bugetelor reduse preferă soluţii minimale (acceptate conform normelor) dar în detrimentul unei securităţi care să reducă cu adevărat riscurile. Beneficiarii comandă instalaţiile pentru că sunt obligaîi prin lege, nicidecum conştientizând pericolele la care se expun. Asiguratorii refuză să se implice în ecuaţie susţinând lipsa de interes financiar. Cu mici excepţii şi acelea se referă la investitori străini asiguraţi în ţara de origine, instalaţiile de securitate se fac la cerinţe minimale care nu sunt întotdeauna şi suficiente. Să sperăm că introducerea analizei de risc la securitate fizică ca acţiune primordială şi obligatorie înaintea definirii mijloacelor de securizare va creşte nivelul performanţelor şi calităţii instalaţiilor de securitate şi va responsabiliza Beneficiarii pentru acceptarea şi alocarea resurselor necesare acestui deziderat.

5

numărul 1/2014Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

În afara schemelor de autorizare/avizare utilizate de autorităţile de reglementare, nu există un standard (tehnic) privind cerinţele impuse Prestatorilor. Din acest motiv, deţinerea licenţei este singurul indicator de credibilitate pentru Clienţi şi Prestatori. De multe ori însă, proiecte importante sunt căştigate de Prestatori care nu au capacitatea de execuţie şi de susţinere a acestora. Clientul se află în situaţia de a nu ştii să aleaga Furnizorul potrivit, licenţierea nefiind decât un element primar de selecţie.

Pe plan european există o preocupare majoră privind finalizarea standardului european de servicii tehnice pentru sisteme de siguranţă şi securitate. Iniţiat de membrii secţiunii de servicii a EURALARM şi elaborat în cadrul TC4 al CENELEC, standardul european de servicii fire safety&security se află încă în faza de proiect şi va fi lansat pe piaţă în anul 2015. Armonizarea acestui standard la nivel european va conduce la creşterea nivelului calităţii serviciilor oferite, la creşterea încrederii consumatorului de securitate şi nu în ultimul rând la uniformizarea cerinţelor şi calităţii într-o piaţă unică europeană.Acest proces este necesar dar anevoios. Directiva europeană a serviciilor prevede libertatea prestării acestora de către orice cetăţean european, oriunde pe cuprinsul Uniunii Europene fără discriminări de naţionalitate, sex, religie, vârstă etc.. Rămâne însă problema echivalării competenţelor, problema comunicării (limba fiind un impediment major în selecţia candidatilor), problema armonizării legislative etc..

Se vorbeşte tot mai mult de EQF (European Qualification Framework) şi implementarea acestuia. Problema armonizării şi echivalării celor 8 nivele de competenţe ridică de multe ori probleme de abordare.Probabil ca generaţiile actuale şi viitoare de tineri care cresc şi se pregătesc într-un context european vor rezolva şi această problemă moştenită de pe vremea când Europa era foarte diferită.

O altă problemă o ridică certificările voluntare privind standardele de manegement (ISO 9001, 14001, 27001, OHSAS 18001) sau responsabilitate socială SA 8000-2008. Mă întreb: într-o competiţie bazată numai pe preţuri, câţi dintre Prestatori îşi mai pot permite respectarea acestora. Dacă acum câţiva ani acestea făceau diferenţa (Certificatorul de terţă parte fiind garantul respectării de către prestator a cerinţelor standardelor), s-a ajuns ca certificările să fie acordate pe bandă rulantă, prin corespondenţa, de organisme de certificare dubioase, multe din ele nefiind acreditate. Succesul acestora se bazează pe un singur criteriu: cel mai mic preţ solicitat şi să nu deranjeze cu prezenţa lor activitatea firmei; nimeni nu valorizează dacă s-au trecut audituri serioase şi s-au obţinut certificări din partea unui organism de certificare serios. Important este să existe o diplomă.

Aceeaşi situaţie se regăseşte în pregătirea profesională specifică. Aceasta nu este uniformă şi nu furnizează acelaşi nivel de calitate în procesul

6


de formare profesională. Există centre de formare profesională „acreditate” dar care nu furnizează cursuri de pregătire de calitate, nu respectă programa, nu reuşesc să transmită competenţe, examinarea este formală, dar eliberează diplome utilizate la obţinerea de licente etc.. Din păcate, la anumiţi formatori, procesul de pregătire profesională este orientat numai spre zona interesului financiar şi “să nu supărăm clientul”. Ca urmare, nivelul pregătirii absolvenţilor nu este echivalent şi uniform; se impune acreditarea acestor formatori la un nivel superior, responsabil şi acceptat la nivel european prin ARACIS (pentru cursuri care necesită studii superioare) respectiv acreditarea în aceeaşi manieră a centrelor de pregătire pentru specializări care necesită studii medii (colegii).

Deteriorarea imaginii prestatorilor de servicii în domeniul tehnicii de securitate – din cauza competiţiei agresive şi a lipsei de viziune pe termen lung a anumitor companii s-a ajuns în situaţia jenantă ca preţurile practicate în piaţă să nu mai justifice o activitate economică stabilă şi sustenabilă. O consecinţă firească va fi slăbirea şi în final dizolvarea firmelor mici şi mijlocii care nu-şi vor putea permite să opereze la preţuri sub nivelul de cost. De aici şi până la acapararea pieţei de marile companii cu suficiente resurse care să le permită ca pe termen mediu să dizolve concurenţa nu este cale lungă. O ameninţare vine şi din zona companiilor de FM (Facility Management) care deja au acaparat o mare parte din piaţa de mentenanţă a sistemelor de siguranţă şi securitate din clădiri; oameni aşa zişi poli-calificaţi puşi să facă service şi mentenanţă pentru toate categoriile de instalaţii - din nou, criteriul preţului minim pentru întreg pachetul de servicii. Să sperăm că prin parteneriatul pe care-l avem cu ROFMA (Asociaţia Română de Facility Management) vom impune unele criterii de performanţă, calitate şi concurenţă loială în beneficiul tuturor părţilor interesate.

În domeniul instalaţiilor de securitate electronică nu există un normativ naţional (similar lui I18) care să definească regulile de proiectare, instalare şi mentenanţă pentru toate categoriile de sisteme tehnice de securitate.HG 301/2013 prevede norme de aplicare ale legii dar acestea nu pot înlocui standardele tehnice în domeniu elaborate de specialişti. Considerăm că până la apariţia ghidurilor de aplicare ca standarde europene, se impune elaborarea unui astfel de normativ care să fie respectat de către toate firmele licenţiate.

Controlul privind conformitatea cu cerinţele naţionale şi europene privind sistemele tehnice de siguranţă şi securitate trebuie făcut de specialişti certificaţi cel puţin la acelaşi nivel cu nivelul de pregătire al prestatorilor de servicii; nu este normal ca verificatorii, oricare ar fi aceştia, să nu poarte nici o responsabilitate privind acordul/dezacordul asupra calităţii şi conformităţii unei instalaţii.

În aproape 11 ani de activitate, A.R.T.S. a susţinut o mulţime de iniţiative menite să protejeze profesionalismul în piaţa de securitate din România. Din păcate, rezultatele nu au fost întotdeauna pe măsura eforturilor şi dorinţelor. Ultima iniţiativă - crearea a două grupuri de lucru care să definească: primul un manual al calităţii sau ghid de bună practică iar cel de-al doilea de a identifica şi puncta avantajele competitive şi de a stopa concurenţa neloială - a atras interesul membrilor iar activitatea acestora este apreciabilă. Sperăm ca până la Adunarea Generală a A.R.T.S. aceste grupuri de lucru să finalizeze şi să prezinte spre aprobare documentele elaborate.

Repet, toate acestea sunt doar câteva consideraţii. Vă invit să dezbatem împreună aceste probleme, să încercăm să găsim soluţii viabile şi pe termen lung care să ducă la însănătoşirea activităţii noastre, la un climat de încredere, respect şi concurenţă loială în piaţa de securitate din România.

8


criteriUL preţULUi minim vs. caLitateÎn serviciiLe de secUritate

• CONCEPT

Calitatea este un concept care se utilizează în toate domeniile vieţii economice şi sociale, însă care prezintă un caracter subiectiv şi care are semnificaţii particulare pentru domenii de activitate sectoare, funcţiuni sau obiecte specifice. Calitatea este un termen general, aplicabil la cele mai diferite trăsături sau caracteristici, fie individuale, fie generice şi a fost definită în diferite moduri de către diverşi experţi sau consultanţi în calitate, care îi atribuie deci acestui termen semnificaţii diferite.Calitatea superioară a produselor sau serviciilor oferite de companii, constituie criterii de bază pentru obţinerea satisfacţiei clienţilor şi profitabilităţii acestora, precum şi un diferentţiator semnificativ. Un nivel ridicat de calitate va determina o satisfacţie mai deplină a clientului, permiţând deseori reducerea costurilor de utilizare sau de intretinere, creşterea performantei, profitabilităţii şi asigurarea competitivităţii produselor/serviciilor pe piaţă.

• SEMNALE DE ALARMĂ!

În ultimii ani piaţa serviciilor în domeniul tehnicii de securitate a suferit o scădere cantitativă, deopotrivă cu cea calitatativă. Au devenit semnificative cu nivele de risc în creştere, fenomene cu desfăşurare negativă la limita controlului.

1. Criteriul de selecţie şi câştig al unei licitaţii publice “Preţul cel mai mic”!

Dacă scăderea nivelului cantitativ al cererii şi ofertei de pe piaţă îşi are motivaţia în miezul structural al crizei din ultimii ani şi poate fi unanim înţeleasă şi acceptată, scăderea calităţii echipamentelor şi serviciilor oferite şi achiziţionate nu mai poate fi acceptată chiar dacă este înţeleasă.

Nu este de înţeles şi de acceptat, să pretinzi calitate maximă la preţuri minime pentru echipamente, materiale, sisteme, instalaţii şi agregate, servicii de evaluare, proiectare, consultanţă , instalare, întreţinere, reparaţii şi servicii pentru aplicaţii software, în condiţiile în care post-contractare, se dovedeşte că eficienţa scade, costurile de întreţinere cresc sau sunt necalculate, iar calitatea reală versus cea declarată lasă de dorit.

Niculae Ungar - UTI Grup

2. Apariţia de Contractori de Servicii în domeniul Tehnicii de Securitate cu capabilităţi tehnice discutabile sau de nivel mediocre, cu domenii de activitate total diferite faţă de cel al sistemelor tehnice de securitate.

Antreprenorii generali care la origine sunt constructorii, prestatorii de servicii de întreţinere şi reparaţii – de exemplu “facility management” - sau firme de IT, curăţenie şi pază umană, câştigă sau derulează contracte în domeniul tehnicii de securitate, prin sub-contractare (în cel mai bun caz) către firme specializate, pentru cuantumuri sub limita de profitabilitate şi calitate. Metodele utilizate sunt: ascunderea către beneficiar a unor tipurilor de activităţi ce trebuie prestate (pe care nu le cunoaşte), nerespectarea prevederilor legale, utilizarea de personal cu calificare discutabilă sau fără experienţă.

3. Utilizarea de echipamente şi dispozitive electronice mici ca preţ, de provenienţă asiatică, netestate în condiţiile noastre climatice, nefiabilizate sau adaptate forţat cerinţelor prin documente, concepute cu utilizare unică-consumabilă şi de scurtă durată, în sisteme de securitate.

Toate aceste fenomene care induc: calitatea proastă, eficienţa scăzută, performanţa scăzută, depersonalizarea tehnică pentru inginerii şi tehnicienii care sunt nevoiţi să lucreze în mai multe domenii - electric, electromecanic, electronic şi instalaţii sanitare, cu costuri artificial scăzute, în condiţii de creşteri de costuri pentru servicii adiacente sau ineficienţă energetică, creşterea de risc de nivel de securitate datorită funcţionării la limita inferioară a performanţei sistemelor de securitate şi/sau îmbătrânirea echipamentelor şi materialelor etc..

• ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

INTREBAREA 1Mai măsoară cineva Calitatea?

Măsurarea calităţii constă în cuantificarea nivelului curent al performanţei în conformitate cu standardele de performanţă. Evaluarea calităţii

(continuare la pagina 10)

CUBUS

CUBUS – Detectori inteligenţi pentru necesităţi noi.Cursa pentru detecţia rapidă a început. Ultima generaţie de detectori Integral CUBUS detectează şi raportează

începutul de incendiu în fază incipientă, cu un grad de siguranţă şi precizie care nu a mai fost atins până acum.

SCHRACK SECONET AG, Sisteme de Securitate şi Comunicaţie, RO-023961 Bucureşti, Str. Mântuleasa nr. 15A/1,

Tel. +40 (372) 756 316, [email protected].

10


măsoară diferenţa dintre performanţa aşteptată şi cea reală, pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire a calităţii.

Standardele de performanţă pot fi stabilite pentru diferitele dimensiuni ale calităţii; de exemplu calitatea performanţei tehnice, calitatea de conformitate etc.. Măsurarea calităţii produselor, proceselor sau serviciilor necesită colectarea şi analiza informaţiilor, exprimate în termenii măsurătorilor şi matricilor asociate măsurărilor. Uneori, măsurarea calităţii este utilizată pentru interpretarea calităţii ca procentaj de elemente conforme sau neconforme din lot.

Măsura calităţii reprezintă măsura cantitativă a caracteristicilor şi atributelor unui produs sau serviciu.

RĂSPUNS!DA, ar trebui permanent făcut acest lucru, dacă dorim să contracarăm fenomenele de mai sus!

ÎNTREBAREA 2Putem face o paralelă între termenii calitate superioară şi cel mai mic preţ?

RĂSPUNSNU, nivelul de calitate creşte proporţional cu costul produsului sau serviciului.

CONCLUZII• Calitatea superioară a echipamentelor şi

materialelor, COSTĂ!• Pregătirea de Specilişti şi Experţi în domeniu,

COSTĂ!• Proiectanţii experimentaţi, COSTĂ!• Dotările tehnice şi materialele, COSTĂ!• Autorizaţiile şi licenţele, COSTĂ!• Informarea periodică, cunoştinţele tehnice şi

legislative, COSTĂ!• Viteza de reacţie şi proptitudinea, COSTĂ!

Total = Calitate Ridicată la Preţuri Corecte pentru o piaţă normală!

Qua

lity

(continuare de la pagina 8)

11


1. Cerinţe privind competenţele profesionale ale personalului angajat

Proiectarea, execuţia, punerea în funcţiune, asigurarea service-ului şi a mentenanţei sistemelor de securitate, se realizează de către societăţi comerciale care au competenţă profesională atestată, în condiţiile legii, din partea organelor abilitate. Desfăşurarea acestor activităţi necesită personal calificat corespunzător.

Personalul cu studii superioare trebuie să provină din absolvenţi care au urmat specializări apropiate domeniului sistemelor de securitate şi care ulterior şi-au însuşit prescripţiile şi reglementările tehnice, dar şi cadrul legal impus acestui domeniu, prin cursuri de specializare.

Atestarea competenţei profesionale a societăţilor comerciale şi menţinerea acestei competenţe impune formarea profesională continuă a personalului angajat. Atestarea competenţei profesionale, formarea profesională continuă şi păstrarea în firmă a specialiştilor valoroşi prin diferite forme de motivare, reprezintă cheltuieli care se vor regăsi în preţul final al sistemelor de securitate.

2. Cerinţe privind elaborarea proiectelor

Proiectele pentru sistemele de securitate se pot elabora numai de către specialişti care sunt autorizaţi de către organele abilitate pentru acest tip de activitate de proiectare.

Calitatea proiectelor se poate exprima prin faptul că soluţiile tehnice alese prin proiectare răspund cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu concluziile analizei de risc la securitate fizică sau cu scenariul de securitate la incendiu.

Analiza de risc se efectuează de către unitatea care adoptă măsuri de securitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică

cerinţe privind caLitatea sistemeLor de secUritate

Conf. dr. ing. Daniel Popescu – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

(conform H.G. 301 din anul 2012). Sistemele de alarmare împotriva efracţiei trebuie să asigure valorilor şi persoanelor expuse la un anumit risc, un nivel de protecţie compatibil cu importanţa şi consecinţele riscului susceptibil de a se produce.

Sistemele de securitate se proiectează astfel încât să poată fi integrate într-un sistem de management al securităţii clădirii.

Sursele de alimentare de rezervă ale unui sistem de securitate trebuie să fie concepute astfel încât să preia instantaneu sarcinile surselor de bază şi să asigure alimentarea cu energie electrică a sistemului pentru intervale de timp cel puţin egale cu cele reglementate.

Conform legii privind calitatea în construcţii, verificarea proiectelor pentru execuţia construcţiilor, în ceea ce priveşte respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinţe, se va face numai de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorii de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale impuse prin lege. Se interzice aplicarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie neverificate. Asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi este obligaţie şi este răspundere a investitorilor.

Verificarea proiectării, cerută prin sistemul de management al calităţii implementat în organizaţia care realizează proiectarea, trebuie efectuată în conformitate cu modalităţile planificate ale proiectării. În acest fel se asigură faptul că elementele de ieşire ale proiectării satisfac cerinţele cuprinse în elementele de intrare ale proiectării. Modificările în proiectare trebuie identificate şi trebuie menţinute înregistrări ale acestora. Modificările trebuie analizate, verificate şi validate, după caz, şi aprobate înainte de aplicarea lor. Trebuie menţinute înregistrări ale rezultatelor verificării proiectării şi ale oricăror acţiuni necesare.

12


3. Cerinţe privind echipamentele utilizate

La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele naţionale sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului protejat.

Echipamentele folosite pentru implementarea sistemelor de securitate trebuie să fie însoţite de certificate de atestare a calităţii. Proiectul va conţine copii ale buletinelor de certificare a calităţii pentru echipamentele folosite, sau copii ale certificatelor de conformitate ale producătorilor echipamentelor.

Proprietarii obiectivelor securizate sunt obligaţi să asigure folosirea numai a mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi de alarmare împotriva efracţiei care sunt certificate.

Sistemele de detectare şi semnalizare a incendiilor pentru uzul general în clădiri, trebuie să fie prevăzute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54.

4. Cerinţe privind execuţia sistemelor

Execuţia lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Documentaţia tehnică întocmită pentru obţinerea autorizaţiei de construire include şi partea referitoare la sistemele de securitate.

Conform legii privind calitatea în construcţii, executantul are o serie de obligaţii, dintre care se pot menţiona următoarele:

a) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe baza şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;

b) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale prevăzute prin lege;

c) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor si a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

d) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect;

e) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor prevăzute de lege.

Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori.Pentru executanţii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se prevăd următoarele:

a) execuţia sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliţie;

b) la punerea în funcţiune, executantul are obligaţia asigurării suportului tehnic şi a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea corectă a sistemului.

Contractele pentru instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se vor încheia numai cu societăţile sau persoanele cărora li s-a acordat licenţa de către Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Asigurarea garanţiei de bună execuţie arată modul de îndeplinire a obligaţiilor ce revin executantului prin care se precizează următoarele:

- modul de rezolvare a sesizărilor;- timpul de intervenţie / remediere / înlocuire;- precizarea obligaţiilor beneficiarului

referitoare la folosirea sistemului conform instrucţiunilor de exploatare.

Societăţile comerciale autorizate pentru execuţia sistemelor de securitate trebuie să stabilească corect şi obiectiv preţul solicitat pentru toate lucrările, conform proiectului avizat. Instrumentele utile care pot fi folosite în acest scop sunt normele de deviz întocmite prin grija A.R.T.S., după cum urmează:

- „Norme de deviz pentru Sisteme de detectare şi avertizare la incendiu” - aprilie 2008

- „Norme de deviz pentru Sisteme de detectare, avertizare şi alarmare la efracţie” - februarie 2009

- „Norme de deviz pentru Sisteme de control si monitorizare acces” - iunie 2010

- „Norme de deviz pentru Sisteme de televiziune cu circuit închis TVCI” - decembrie 2009

5. Cerinţe privind întreţinerea sistemelor

Proprietarul obiectivului securizat are următoarele obligaţii pe durata utilizării sistemelor de securitate:

- asigurarea conformităţii iniţiale şi continue a sistemului cu cerinţele în vigoare sau ale organismelor de autorizare;

- păstrarea sistemului în cele mai bune condiţii de funcţionare;

- asigurarea că sistemul este modificat corespunzător dacă apar schimbări semnificative de utilizare sau configurare a clădirii;

- asigurarea că sistemul este întreţinut la intervale de timp corespunzătoare şi după apariţia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul.

13


Asigurarea service-ului permite menţinerea sistemelor de securitate în starea de funcţionare impusă prin proiect. Beneficiarii sistemelor de securitate avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.

Pentru securitatea la incendiu a construcţiilor trebuie adoptată o procedură de mentenanţă a sistemelor de detectare, semnalizare şi alarmare la incendii care să includă verificări zilnice, lunare, trimestriale şi anuale.

Întreţinerea specială trebuie efectuată pentru sistemele de detectare, semnalizare şi avertizare la incendii atunci când există circumstanţe speciale cum ar fi:

- incendiu (indiferent dacă a fost detectat automat sau nu);

- incidenţa unor alarme false neobişnuite; - extinderea, modificarea sau zugrăvirea

clădirii; - modificări în ocuparea zonei supravegheate

de sistem şi modificări ale activităţilor derulate în zonă;

- modificări ale nivelului de zgomot ambiental sau de atenuare a sunetului care să ducă la schimbarea cerinţelor privind sirenele de alarmare;

- utilizarea sistemului înainte de finalizarea lucrărilor şi de predarea acestuia către client.

Societăţile comerciale licenţiate pentru mentenanţa sistemelor de securitate trebuie să stabilească corect şi obiectiv preţul solicitat pentru toate lucrările de mentenanţă şi de întreţinere specială necesare a fi efectuate. În acest scop pot fi utilizate „Norme de deviz pentru Lucrări de mentenanţă la sisteme de securitate”, întocmite prin grija A.R.T.S., în iulie 2013.

Lipsa contractelor de întreţinere periodică încheiate cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemelor de securitate conform parametrilor tehnici prevăzuţi în proiecte, va conduce inevitabil la stări conflictuale între proprietarii obiectivelor securizate şi asiguratori, în cazul producerii unor evenimente generatoare de pagube care se cer acoperite prin asigurare.

6. Concluzii

Lucrarea îşi propune evidenţierea celor mai importante cerinţe, în viziunea autorului, care trebuie respectate pentru asigurarea calităţii sistemelor de securitate. Îndeplinirea tuturor cerinţelor de calitate conduce inevitabil la creşterea preţurilor sistemelor de securitate, deci calitatea şi preţurile mici se exclud reciproc.

Sistemele de securitate trebuie să respecte normele tehnice în vigoare privind proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea acestora.

Asigurarea calităţii sistemelor de securitate conduce la aplicaţii tehnice care generează un număr minim de alarme false.

Nerespectarea cerinţelor privind întreţinerea sistemelor de securitate poate conduce la deprecierea stării tehnice a acestora sau chiar la scoaterea lor din funcţiune.

Respectarea cerinţelor privind competenţele profesionale ale personalului, elaborarea proiectelor, echipamentele utilizate, execuţia şi întreţinerea sistemelor de securitate sunt activităţi generatoare de calitate dar şi de costuri pe măsura calităţii.

Calitatea sistemelor de securitate impune costuri care se vor regăsi în preţul final suportat de către beneficiar.

Coborârea valorilor cheltuielilor totale alocate sistemelor de securitate sub o valoare minimă critică, în care nu se vor regăsi toate costurile necesare pentru asigurarea calităţii la nivelul impus prin cerinţele în vigoare, va conduce cu siguranţă la obţinerea unor sisteme de securitate neconforme care pot pune în pericol obiectivele securizate.

Bibliografie

• Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor. • Legea nr. 333-2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,

valorilor si protecţia persoanelor. • Hotărârea Guvernului României nr. 301-2012 privind

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333-2003.

• Legea nr. 50-1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

• Legea nr. 10-1995 privind calitatea în construcţii. • Normativul I7-2011 pentru proiectarea, execuţia şi

exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor.• Normativul P118/3–2014 privind securitatea la incendiu

a construcţiilor. Partea a III-a – Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare la incendiu (IDSAI).

• Seria de standarde SR EN 54, Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu.

• SR EN 50131 “Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi a jafului armat”

• SR EN 50132 “Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de securitate”.

• SR EN 50133 “Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii de securitate”

• SR EN 50136 “Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei”

• SR EN ISO 9001:2008 Standardul care stabileşte cerinţele pentru un sistem de management al calităţii.

15


Limitarea iniţierii şi propagării incendiilor şi a fumului din zona focarului de incendiu, obiectiv fundamental al cerinţei securitate la incendiu, se realizează, pe de o parte prin limitarea contribuţiei la foc a produselor pentru construcţii şi pe de altă parte, prin mijloace de dirijare a fumului şi a efluenţilor incendiului către exteriorul clădirii. Pentru protecţia anumitor spaţii se prevăd bariere fizice, pe potenţialele direcţii de propagare ori alte soluţii de dirijare a fumului. Principale bariere fizice constau în ecrane, cortine, perdele de aer sau de apă, sistemele de presiune diferenţială (suprapresiune sau depresiune) ş.a..

Potrivit Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, construcţiile trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât şi pe părţi separate, utilizării preconizate, ţinând seamă mai ales de sănătatea şi siguranţa persoanelor implicate de-a lungul întregului ciclu de viaţă al construcţiilor. În condiţiile unei întreţineri normale, construcţiile trebuie să îndeplinească anumite cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor pe o durată de utilizare rezonabilă din punct de vedere economic.

Analizând criteriile de performanţă, specifice cerinţei fundamentale securitate la incendiu, îndeosebi prin prisma sistemelor de dirijare a fumului în interiorul construcţiilor, identificăm faptul că proiectarea şi execuţia unei construcţii trebuie să asigure în caz de incendiu, următoarele:

(a) stabilitatea elementelor portante ale construcţiei să poată fi asumată pe o perioadă determinată;

(b) apariţia şi propagarea focului şi a fumului în interiorul construcţiei să fie limitate;

(c) extinderea focului către construcţiile învecinate să fie limitată;

(d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte mijloace;

(e) să fie luată în considerare siguranţa echipelor de intervenţie.

consideraţii privindcontroLUL propaGĂrii FUmULUi În cLĂdiri

Mr. dr. ing. Ionel – Puiu GOLGOJAN - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă[email protected]

Sistemele de presiune diferenţială, ca parte a sistemelor de control al fumului, sunt utilizate pentru a reduce potenţialul de inundare cu fum a căilor de circulaţie orizontale şi/sau verticale în timpul operaţiunilor de evacuare şi de intervenţie pentru stingerea incendiilor.

Sistemele de control al fumului pot fi puse în funcţiune automat, manual, sau de la panoul de comandă pentru controlul fumului de către pompieri. Este necesar să se înţeleagă diferenţele dintre aceste metode de activare, deoarece strategia de control a fumului va fi diferită, în funcţie de modul în care se doreşte a se acţiona sistemul. Trebuie precizat că reglementările tehnice nu impun, în mod prescriptiv, prevederea tuturor acestor trei metode de acţionare. În acest sens, este important să se înţeleagă, încă de la faza de proiectare ce anume performanţe sunt necesare pentru sistem pentru satisfacerea cerinţei fundamentale de securitate la incendiu.

Acţionarea automată este cea mai uzuală metodă de a pune în funcţiune un sistem de control a fumului. Sistemul de control al fumului este acţionat, fără niciun fel de intervenţie manuală, ca răspuns la semnalul unuia sau a mai multor dispozitive de detectare automată a incendiilor (EN 54). Sunt anumite situaţii, în care detectoarele de curgere de la instalaţiile de stingere cu apă, pot fi asimilate ca fiind dispozitive de detectare a incendiilor, acestea putând fi utilizate pentru acţionare automată a sistemul de control al fumului. În cazul existenţei ambelor sisteme amintite, este necesară o prioritizare a semnalelor primite şi, după caz, temporizare ori întârziere.

Există o serie de reglementări, coduri şi standarde, care diferă, uneori esenţial, în stabilirea cerinţelor şi criteriilor pentru sistemele de detectare utilizate pentru activarea sistemelor de control al fumului. Principalele diferenţe dintre prescripţii constau în posibilitatea utilizării unui sistem de detectare cu acoperire totală, în timp ce altele permit utilizarea de sisteme de acoperire locale în cazul în care un sistem de acoperire totală nu este necesar

16


Dispozitive a căror activare nu este garantată să vină din zona din care s-a produs incendiul ar trebui să fie folosite numai pentru a activa automat sistemele de control al fumului care răspund identic la semnalele de activare de la toate zonele protejate. Sistemul de presurizare a casei scării este un exemplu comun al unui sistem care poate răspunde identic la toate semnalele de activare. Cel mai comun exemplu de dispozitiv a cărui activare nu este garantată că ar veni din zona în care s-a produs incendiul este un semnal primit de la butoanele manuale de semnalizare (EN 54-11). Există o probabilitate rezonabilă că cineva ar putea identifica iniţierea unui incendiu într-o clădire şi, după ce a fugit din zona respectivă, ar putea acţiona un buton de semnalizare manuală a incendiului, care a fost localizat fizic într-o altă zonă de protecţie la foc decât zona în care s-a produs incendiu. În cazul în care sistemele de control ale fumului ar fi activate de la această alarmă de incendiu, strategia de control a fumului va fi activată în mod eronat. Prin activarea acelor sisteme de control ale fumului, care răspund identic la toate semnalele de activare, de la orice punct din clădire, răspunsul va fi adecvat indiferent de locul incendiului.

sau cerut. Când sunt admise, sistemele de detectare de acoperire parţială trebuie să furnizeze semnale doar pentru porţiunea de acoperire necesară pentru acţionarea sistemului de control al fumului, fără a fi obligatoriu ca acesta să îndeplinească toate cerinţele pentru un sistem de detectare. Exemple de sisteme de detectare cu acoperire parţială includ, spre exemplu, detectoarele instalate doar pe căile de circulaţie orizontale, cu distanţe de amplasare mai mari decât a cerinţelor normate de dispunere, detectoarele liniare şi detectoarele instalate numai în anumite spaţii, eventual de construcţie specială ori dedicate, cum ar fi cele amplasate în conducte sau în apropierea prizelor de aer ori în afara zonelor uzitate frecvent din clădire.

Indiferent de tipul dispozitivelor utilizate pentru activarea automată a sistemul de control al fumului, acestea trebuie să fie dispuse în acea zonă. Dacă într-o anumită zonă protejată sunt amplasate dispozitive, care sunt utilizate pentru acţionarea mai multor sisteme de control al fumului, atunci ansamblul de sisteme de control al fumului nu ar avea suficiente informaţii pentru a activa, în mod eficient, zona exactă din care s-a primit semnalul de incendiu. Exhaustiv, pentru asigurarea funcţionării corecte, acest ansamblu de sisteme ar trebui să fie activat în totalitate.

17


Acţionarea manuală a sistemelor de control ale fumului este adesea înţeleasă în mod greşit, deoarece acest termen are semnificaţii diferite în reglementările, codurile şi standardele care acoperă domeniul controlului fumului. Unele dintre acestea folosesc termenul de «activare manuală» pentru a descrie acţiunile efectuate la panoul de comandă pentru controlul fumului de către pompieri, dar în acest context, aceste acţionări sunt descrise într-o secţiune separată. Această secţiune se adresează semnalelor de activare manuale de la alte locaţii decât butoanele de semnalizare manuală.

Acţionarea manuală cuprinde toate mijloacele prin care o persoană autorizată activează unul sau mai multe sisteme de control ale fumului, prin intermediul dispozitivelor prevăzute în acest scop. Un exemplu de acţionare manuală a unui sistem de control al fumului cuprinde comenzi primite de la un operator autorizat, de la o staţie de lucru conectată la sistemul de control al fumului, prin semnale de activare primite de la un comutator cu cheie situat într-o zonă de control a fumului în cazul în care numai un operator autorizat deţine aceste chei. Atunci când se utilizează acest concept, ar trebui să fie evident, că activarea unei alarme de incendiu manuală de la un buton de semnalizare nu constituie activare manuală în scopul controlului fumului, deoarece semnalul de activare nu vine de la un utilizator autorizat. Din punct de vedere al reglementărilor, acestea nu au cerinţe imperative specifice pentru modul în care sistemul de control al fumului ar trebui să răspundă la semnalele manuale de activare.

Panoul de comandă pentru controlul fumului de către pompieri este un dispozitiv care oferă indicaţii şi posibilităţi de acţionare manuală a tuturor componentelor sistemului de control al fumului instalate în interiorul clădirii. După cum sugerează şi denumirea, acest echipament este destinat utilizării de către pompieri sau de alte forţe

specializate pentru intervenţie în situaţii de urgenţă. Acesta nu este destinat utilizării de către utilizatorii construcţiei în timpul funcţionării normale.

Cele mai multe reglementări cer ca acesta să fie inclus ca parte a sistemului de control al fumului. De asemenea, sunt cerinţe privind instalarea în centrul de comandă al clădirii sau la dispeceratul de securitate sau în alte spaţii acceptate de autorităţi. În acest ultim caz, de regulă se cere ca acesta să fie instalat la nivelul de acces în clădire, într-o locaţie securizată, într-un hol sau o altă locaţie centrală. Poate fi instalat în centrul de comandă de incendiu – dispecerat de securitate pentru clădiri înalte şi foarte înalte ori în clădiri cu aglomerări de persoane.

Reglementările, codurile sau standardele conţin adesea cerinţe specifice pentru panoul de comandă pentru controlul fumului de către pompieri. Acestea specifică care dintre echipamentele aferente pentru controlul fumului trebuie să fie inclus pe grafic, ce culori şi ce semnificaţii au luminile indicatoare, precum şi indicaţiile de stare care urmează să fie furnizate. Se cere, în general, afişarea reprezentării grafice a echipamentelor sistemelor de control al fumului, împreună cu zona(ele) din clădire deservite de aceste componente. Nu ar trebui ca reprezentarea grafică să fie extrem de sofisticată sau să conţină toate detaliile unei documentaţii de proiectare, ci ar trebui să ofere o vedere simplificată, schematică, care să fie uşor de înţeles de către cineva care nu este familiarizat cu clădirea, dar care cunoaşte principiile sistemelor.

Unele reglementări, coduri şi standarde conţin cerinţe pentru prevederea marcajelor de securitate şi a iluminatului pentru continuarea lucrului, în timp ce altele nu specifică nici un tip special de indicator. Se admit, în unele situaţii, panouri de afişare grafică pe calculator. În funcţie de cerinţele codului aplicabil sau ale standardului,

18


de intrare, pentru că ar exista, în mod normal, cele mai nefavorabile condiţii în spaţiul din care prima alarmă a fost primită şi pentru că cel de-al doilea răspuns ar putea intra în conflict cu primul. Unele standarde nu permit sistemului de control al fumului să primească semnale suplimentare de intrare.

După ce pompierii sau alte mijloace de intervenţie de urgenţă sosesc la locul intervenţiei, ei trebuie să preia controlul asupra sistemului de control al fumului, folosind panoul de comandă pentru controlul fumului de către pompieri. Comenzile emise de acest panou au prioritate faţă de orice comandă a echipamentelor utilizate pentru controlul fumului. Pentru a permite pompierilor modificarea parametrilor de funcţionare a sistemului de control al fumului, ca răspuns la noi informaţii, activările ulterioare trebuie să suprascrie oricăror comenzi anterioare. După ce pompierii evaluează situaţia, de la dispeceratul de securitate sau de la panou pot stabili cea mai bună soluţie de intervenţie.

Indiferent de tipul de activare, comenzile de control al fumului trebuie să fie prioritare detectoarelor de fum din conducte, care închid în mod normal ventilatoarele de evacuare a aerului. Toate comenzile de activare a sistemului de control al fumului, fie el automat sau manual, ar trebui să suprascrie. De asemenea, ar trebui automatizată anularea funcţiilor normale de protecţie a echipamentelor, cum ar fi protecţia la îngheţ sau decupajul la limite de temperatură. Într-o situaţie de urgenţă, în care se urmăreşte cu prioritate salvarea de vieţi omeneşti, este cel mai bine să fie utilizat un echipament, în detrimentul protecţiei echipamentului. Comenzile sistemului de control de fum nu trebuie să aibă bypass la dispozitivele electrice de siguranţă, cum ar fi întrerupătoarele sau protecţiile la suprasarcină sau la dispozitivele de acţionare sub efectul căldurii.

În încheiere, merită să fie analizat şi un alt aspect deosebit de important: ce se întâmplă totuşi cu fumul produs în caz de incendiu? Cele mai importante aspecte ţin de condiţiile de ambient (vară, iarnă, direcţia vânturilor dominante). Un alt aspect important îl reprezintă, în cazul sistemelor de presiune diferenţială prin suprapresiune, faptul că se urmăreşte ca fumul să nu pătrundă în spaţiile protejate, fie că este vorba de încăperi tampon, sas-uri sau case de scări. Problema esenţială a evacuării fumului o reprezintă faptul că trebuie să se asigure posibilitatea evacuării acestuia către exteriorul clădirii, fie prin goluri practicate în faţade (SR EN 12101-2) fie prin sisteme mecanice (tubulaturi rezistente la foc şi ventilatoare rezistente la foc) (SR EN 12101-4, SR EN 12101-5, SR EN 12101-7, SR EN 12101-8). În aceste condiţii, se observă clar faptul că securitatea la incendiu nu mai poate fi realizată pe secţiuni ci integrat, pentru întreaga construcţie, sistemele fiind interconectate.

pot fi furnizate pentru fiecare echipament, poziţia de lucru, cum ar fi ON / OFF / AUTO sau deschis / închis, sau zona, cum ar fi PRESURIZARE / EVACUARE / ISOLATE / AUTO. Când nu este specificat în cod sau standard, se recomandă ca mesajele să se refere la sistemul de control al fumului pe zonă (zone). Se evită mesaje asupra echipamentelor individuale, deoarece acestea sunt programate şi interconectate între ele ca sistem. De exemplu, poate fi necesar ca un dispozitiv al unei uşi să se deschidă înainte de începerea funcţionării unui ventilator sau un ventilator să fie oprit înainte ca o clapetă să fie închisă, pentru a preveni deteriorarea conductelor. Acţionarea manuală asupra oricăreia dintre componente conduce la nerealizarea obiectivului.

Codurile şi standardele pot preciza, de asemenea, metodele care urmează să fie utilizate pentru a determina starea echipamentelor, cum ar fi: starea unui ventilator - pornit sau oprit, starea unei clapete - deschisă sau închisă. Indicaţiile directe privind starea ventilatorului pot veni de la dispozitive de detecţie care detectează o diferenţă de presiune pe ventilator, sau dispozitive care indică prezenţa fluxului de aer. Alte indicaţii, cum ar fi măsurarea curentului de sarcină, nu sunt considerate a fi o indicaţie directă a fluxului de aer, cu excepţia cazului în care poate fi calibrat pentru a diferenţia condiţii normale de exploatare faţă de cele de eroare. Indicaţiile directe ale poziţiei clapetei este de obicei realizată prin utilizarea unor comutatoare de contact sau de tip proximitate end activate din lamelele registrului.

Având în vedere cele trei moduri diferite de a activa un sistem de control al fumului, este necesar a concepe şi a implementa anumite reguli pentru prioritizarea răspunsului sistemului în cazul în care sunt primite mai multe intrări. Această proiectare permite sistemului să răspundă în mod corespunzător scopurilor urmărite, chiar şi în prezenţa unor intrări multiple, unele chiar contradictorii.

Activarea automată a sistemului de control al fumului trebuie să aibă prioritate faţă de funcţiile curente ale aceluiaşi echipament. În general, aceasta se realizează prin comenzi de control al fumului de la o prioritate mai mare fată de comenzile pentru acelaşi echipament pentru funcţionarea normală a construcţiei. Răspunsul preprogramat a unui sistem de control al fumului activat automat este în general adecvat numai ca răspuns la semnalul iniţial de activare. Incendiul se poate extinde, fumul se poate propaga spre alte zone ale clădirii, provocând semnale suplimentare de detectare şi, posibil, de activare. Cu toate acestea, în absenţa unei persoane responsabile de la un dispecerat de securitate pentru a lua decizii, în general, nu este adecvat pentru sistemul de control al fumului să răspundă automat la aceste semnale suplimentare

19


21


Lista societĂţiLor membre aLe a.r.t.s.

13I AUTOMATIZĂRI ŞI TELECOMUNICAŢII S.R.L.

Craiova

2 A&I INDUSTRY S.R.L. Lugoj

3 A-TECH ELECTRONICA S.R.L. Bucureşti

4 ADRIANA BALASFI S.R.L. Baia-Mare

5 AL.SE.RO. IMPEX S.R.L. Oradea

6ALARM SECURITY CONSULTING CS S.R.L.

Bucureşti

7 ALFRED NET S.R.L. Voluntari

8 AMBER SECURITY S.R.L. Bucureşti

9 AMPRO SYSTEM S.R.L. Bacău

10ANGELESCU COSTIN MIHAI - MS

Bucureşti

11ANTONESCU MIHAIL BOGDAN - MS

Bucureşti

12 ARAIMAN BOGDAN - MS Bucureşti

13ASTAL SECURITY TECHNOLOGIES S.R.L.

Bucureşti

14 ATLAS CORP S.R.L. Bucureşti

15 AVB SECURITY S.R.L. Timişoara

16 AVITECH CO S.R.L. Voluntari

17BĂDESCU SORIN MARIAN - MS

Bucureşti

18 BĂNULEASA MIHAI - MS Bucureşti

19 BELÂI DAN PAUL - MS Gheorghieni

20 BENTEL DISTRIBUTION S.R.L. Bucureşti

21 BENTEL SISTEM S.R.L. Cluj-Napoca

22 BIDEPA EXPERT S.R.L. Bucureşti

23 BIT SERVICII S.R.L. Bucureşti

24BLĂNARU DRAGOŞ MIREL - MS

Mihăileşti

25 BORCEA NICOLAE - MS Ploieşti

26 BRĂTAN GABRIEL - MS Bucureşti

27 CAPABIL S.R.L. Timişoara

28CBRN EXPERTS CONSULTING S.R.L.

Bucureşti

29 CENTRUL RIVERGATE S.R.L. Bucureşti

30 CHIRITA LIVIU Bucureşti

31 CIVITAS SYSTEMS S.R.L. Craiova

32COMANDOR INTERNATIONAL S.R.L.

Timişoara

33 COMANDOR S.R.L. Timişoara

34 COMTEH S.R.L. Constanţa

35 CONSAL SECURITY S.R.L. Bucureşti

36 CONTACT PLUS S.R.L. Arad

37D&S SYSTEMS ELECTRONIC S.R.L.

Buzău

38 DACHE VALENTIN - MS Bucureşti

39DANIROM SECURITY MOLDOVA S.R.L.

Sat. Botesti / Com. Girov

40 DARIA TELECOM S.R.L. Piteşti

41 DEPISTO STAR S.R.L. Gheorgheni

42 DIACOM PRESTCOM S.R.L. Lupeni

43DIGITECH DISTRIBUTION S.R.L.

Alexandria

44 DINCA EUGEN FLORIN Bucureşti

45 DOLEX PRO GROUP S.R.L. Bucureşti

46 DOTEL ALARMS S.R.L. Bucureşti

47E.G.M.S. ELECTRO MONTAJ ŞI SERVICE S.R.L.

Bucuresti

48ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII AVANSATE DE SECURITATE - E.T.A.S. S.R.L.

Bucureşti

49 ELECTRA S.R.L. Iaşi

50 ELECTRO B.B.S.Z. S.R.L. Miercurea Ciuc

51ELECTRONIC ADVANCED SYSTEMS S.R.L.

Bucureşti

52 ELPROF S.A. Bucureşti

53 ELTEK DISTRIBUTION S.R.L. Voluntari

54 ELTREX S.R.L. Timişoara

55 EMPORIUM S.R.L. Bucureşti

56 EUROGUARD S.R.L. Târgovişte

57 FIBER NET S.A. Bucureşti

58 FIRE SECURITY SYSTEMS SRL Bucureşti

59 FIRERO ROMANIA S.R.L. Târgu-mureş

60FORTA ZERO PAZA ŞI SECURITATE S.R.L.

Bistriţa

61G.I.S. SYSTEM SECURITY S.R.L.

Bucureşti

62 GENDIS SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

63 GENERAL SECURITY S.R.L. Cluj-Napoca

64 GEOSEI DYNAMICS S.R.L. Bucureşti

65GEROM INTERNATIONAL PRODIMEX S.R.L.

Bucureşti

66GLOBAL SECURITY SISTEM S.A.

Bucureşti

67 G-U FERROM COM S.R.L. Bucureşti

68 HELINICK S.R.L. Bucureşti

69 HELIOS SECURITY S.R.L. Galaţi

70HONEYWELL LIFE SAFETY ROMANIA S.R.L

Lugoj

71 I&C S.R.L. Tulcea

72 ICCO SYSTEMS S.R.L. Ghimbav

73 IDEAL INSTAL S.R.L. Halchiu

22


74IDS SECURITY SYSTEMS PROVIDERS S.R.L.

Bucureşti

75 ILINCA GABRIEL - MS Bucureşti

76 IMSAT CUADRIPOL S.A. Braşov

77INTERNATIONAL CONSULTING SECURITY GRUP S.R.L.

Bucureşti

78IPM - PARTENERS ROMANIA SRL

Ploieşti

79 KMW SYSTEMS S.R.L. Iaşi

80 KRENIC S.R.L. Roşiori De Vede

81 LEN Co ELECTRONIC S.R.L. Brăila

82 LINA CHRISTIAN VASILE Timişoara

83 LOCKSYS EXPERT S.R.L. Bucureşti

84LORINCZ ADRIAN-CAROL - MS

Grădiştea

85 MAC DOUGLAS GRUP S.R.L. Bucureşti

86MANOLE-VELOIU ADRIAN - MS

Bucureşti

87 MDK ALARM SYSTEMS SRL Comarnic

88METROPOLITAN SERVICES S.R.L.

Com. Bascov

89ML SISTEMS CONSULTING S.R.L.

Bucureşti

90 MOLNAR OVIDIU LUCIAN Timişoara

91 NAPA IMPEX S.R.L.Sangeorgiu De Mureş

92 NEI GUARD S.R.L. Voluntari

93 NEW MOBITEL SECURITY Satu-Mare

94NORD EST CONECTIONS S.R.L.

Botoşani

95NOSTER IMPORT EXPORT S.R.L.

Bucureşti

96OPTIMUM PROD IMPORT S.R.L.

Bucureşti

97 PARADOX SERVICE S.R.L. Piatra Neamţ

98 PASION SERVICE S.R.L. Bucureşti

99 PRACTIC INSTAL S.R.L. Bucureşti

100 PRIMATECH S.R.L. Baia-Mare

101PRO SECURITY DISTRIBUTION S.R.L.

Bucureşti

102 PROTECTOR SYSTEM S.R.L. Bucureşti

103 QUARTZ MATRIX S.R.L. Iaşi

104QUICK SERVICE - FUTURE IT S.R.L.

Constanţa

105 RASIROM R.A. Bucureşti

106RDD SECURITY SOLUTIONS S.R.L.

Bucureşti

107RESS-RISK EVALUATION S.R.L.

Bucureşti

108 RHEAL S.R.L. Timişoara

109 ROMANO ELECTRO S.R.L. Bucureşti

110 ROMTEST ELECTRONIC S.R.L. Bucureşti

111 ROVIS CO S.R.L. Bucureşti

112 S.S.I. IMPORT-EXPORT S.R.L. Bucureşti

113SAG SERVICES PROVIDER S.R.L.

Bucureşti

114 SASU DAN - MS Bucureşti

115SCHRACK SECONET AG - REPREZENTANŢĂ

Bucureşti

116 SDE DEVELOPERS S.R.L. Braşov

117 SECANT SECURITY S.R.L. Bucureşti

118 SECPRAL COM S.R.L. Cluj-Napoca

119SECUMAX INTERNATIONAL S.R.L.

Constanţa

120SECURITY GLOBAL CONSULTING S.R.L.

Bucureşti

121 SECURO TECH S.R.L. Arad

122 SECURYTAS SYSTEMS S.R.L. Ploieşti

123 SEMCO S.R.L. Balş

124SET ALARM INTERNATIONAL S.R.L.

Bucureşti

125 SIEL INVEST S.R.L. Bucureşti

126 SIEMENS S.R.L. Bucureşti

127 SINVEX MULTISERVICE S.R.L. Ploieşti

128 SION SECURITY S.R.L. Bucureşti

129 SORESCU LIVIU CLAUDIU Bucureşti

130 STIMPEX SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

131 TEAM GUARD S.R.L. Bucureşti

132 TECHNOSYS S.R.L. Ploieşti

133 TEHNO ALROM S.R.L.Com. Aroneanu Iaşi

134 TEHNO EXPRES S.R.L. Buzău

135 TERMOPROT S.R.L. Braşov

136THE FACILITY MAINTENANCE COMPANY S.R.L.

Bucureşti

137 TOMA IONUT - MS Bucureşti

138 TORNADO CREATIVE S.R.L. Bucureşti

139 UNION PROTECTION S.R.L. Cluj-Napoca

140UNIVERSAL SERVICE 95 S.R.L.

Bucureşti

141UTC Fire & Security Romanian Sales Office General Electric Security

Bucureşti

142 UTI GRUP S.A. Bucureşti

143 VEGA S.R.L. Oneşti

144 VH ELECTRONIC S.R.L. Craiova

145 VHI S.R.L. Braşov

146 VISIO OVERSEE S.R.L. Bucureşti

147 VOICU MARIN IOAN - PFA Bucureşti

148 ZAMFIR DUMITRU - PFA Moara Vlăsiei

149ZECO ELECTRONICS AND IMPORT EXPORT S.R.L.

Cluj-Napoca

150 ZODD TECK S.R.L. Bucureşti

23


proFiLUL companiiLor membre aLe a.r.t.s.

Societatea AMPRO SYSTEM SRL, oferă servicii de proiectare, instalare şi mentenanţă pentru sistemele de securitate (sisteme de alarmă, sisteme video CCTV şi sisteme de control acces) şi servicii de instalare şi mentenanţă pentru sistemele de detecţie şi semnalizare în caz de incendiu. Realizăm lucrări de cablare structurată, reţele de curenţi slabi, reţele de voce – date, integrăm sistemele instalate în BMS (building management sistem), instalăm şi întreţinem automatizări uşi, porţi automate, uşi secţionale etc.. În prezent, desfăşurăm activitatea în toată zona Moldova, de-a lungul E85 de la Iaşi la Bucureşti, cât şi în întreaga ţară şi avem angajaţi calificaţi în domeniu şi cu experienţă de peste 14 ani. Societatea AMPRO SYSTEM SRL este licenţiată de I.G.P.R. şi autorizată I.S.U.J. pentru activităţile curente. În ceea ce priveşte calitatea, societatea AMPRO SYSTEM SRL pune un accent deosebit pe sistemul de lucru organizat, bine structurat şi procedurat în toate domeniile sale de activitate. AMPRO SYSTEM SRL este membru A.R.T.S. din anul 2006. Codul Etic adoptat de catre Adunarea

Generala a Asociaţiei Române pentru Tehnica de Securitate, este implementat, respectat şi urmărit în permanenţă, cu privire la respectarea regulilor de comportament profesional a personalului companiei, personal cu responsabilităţi în domeniul tehnicii de securitate. Ţinând seama de experienţa şi calificarea personalului şi de rezultatele proiectelor anterioare, considerăm că o colaborare, nu poate fi decât benefică, atât pentru dumneavoastră cât şi pentru noi.

S.C. AMPRO SYSTEM S.R.L.Bacau, str. Panselelor 12

Tel: +40234516062 / +40731339067Fax: +40334815333

E-mail: [email protected]: www.casaautomata.ro,

www.amprosystem.ro

www.facebook.com/Sistemeantiefractieprofesionale

R e g i e A u t o n o m ă

Regia Autonomă Rasirom este un antreprenor general ce oferă servicii specializate în domeniul proiectelor de securitate.

Obiectul de activitate al Regiei îl constituie rea-lizarea de analiză de risc, consultanţă, proiectare şi integrare de sisteme de supraveghere, pază şi alar-mare, detecţie, semnalizare şi stingere automată a incendiului, dispecerizarea semnalizărilor, controlul biometric şi autentificarea identităţii, televiziune cu circuit închis, protecţia perimetrelor, sisteme de management al securităţii informaţiilor (protecţia şi transmiterea informaţiilor /datelor clasificate), procesarea imaginilor, controlul antiterorist, clădiri inteligente–BMS.

Răspundem cu promptitudine şi profesiona-lism cerinţelor pieţei de sisteme de securitate din România. Sprijinim întotdeauna clientul în alegerea soluţiilor optime şi realizăm soluţii inte-grate privind organizarea protecţiei şi securităţii persoanelor, bunurilor şi activităţilor la cel mai înalt nivel de calitate pentru a veni în întâmpi-narea dorinţelor şi necesităţilor acestuia.

Succesul şi valoarea companiei se bazează în primul rând pe calitatea serviciilor asigurate şi certificate prin standardele ISO 9001:2008, MRS 10000:2010, SR ISO/CEI 27001:2006.

De-a lungul timpului, Regia a obţinut o serie de autorizaţii ce ne-au ajutat să îmbunătăţim nive-lul competenţelor şi abilităţilor dobândite, dintre care menţionăm: Autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear, Autorizaţie de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare şi alertare în caz de incendiu, Autorizaţie de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor, Autorizaţie de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de sem-nalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, Autorizaţie de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor.

Participând activ la realizarea obiectivelor stra-tegice de securitate, Regia asigură menţinerea securităţii în plan regional, precum şi protecţia valorilor şi intereselor naţionale.

Pentru o prezentare completă a serviciilor şi pro-duselor Regiei, vă invităm să vizitaţi pagina web www.rasirom.ro.

25


În viitorul apropiat, autovehiculul dumneavoastră va fi echipat cu un sistem automat de apelare a serviciului de urgenţă în cazul implicării într-un accident rutier grav. Chiar dacă sunteţi inconştient, sistemul va furniza echipei de intervenţie coordonatele exacte ale accidentului, care va putea ajunge la locul acestuia în câteva minute. Sistemul, denumit „eCall”, va funcţiona în toate Statele Membre ale Uniunii Europene, urmând să fie extins şi în Islanda, Norvegia şi Elveţia.

La momentul depistării de către dispozitivul eCall a implicării autovehiculului într-un accident grav, acesta iniţiază automat un apel de urgenţă la serviciul 112 la cel mai apropiat centru şi transmite coordonatele geografice exacte ale accidentului precum şi alte informaţii. În acelaşi timp, iniţierea unui apel eCall se va putea face şi manual, prin acţionarea unui buton. Activarea manuală a sistemului poate fi folosită, de exemplu, în situaţia în care sunteţi martor al unui accident. Indiferent de modul de activare, manual sau automat, suplimentar faţă de schimbul automat de informaţii, se iniţiază şi o conexiune vocală între vehicul şi centrul de apeluri de urgenţă. În acest fel, orice ocupant al autovehiculului apt să răspundă la întrebări poate furniza detalii suplimentare despre accident centrului de apeluri de urgenţă.

sistemUL ecaLLecaLL - saLvarea vieţiLor FoLosindsistemUL de comUnicaţii de La bordUL veHicULULUi

Eugen-Florin DINCĂ – membru simpatizant A.R.T.S.

Accidentele rutiere - cum poate ajuta serviciul eCall

Luarea de măsuri pentru reducerea accidentelor şi deceselor pe drumurile europene este imperios necesară! În 2009, aproximativ 35.000 de persoane au decedat şi 1,5 milioane au fost rănite în 1,15 milioane de accidente rutiere doar în reţeaua de drumuri europene.

Alertarea imediată în caz de accident şi cunoaşterea exactă a locaţiei acestuia reduce timpul de răspuns al echipelor de intervenţie cu 50% în mediul urban şi cu 40% în mediul rural. Datorită acestei reduceri de timp, eCall poate salva până la 2.500 de vieţi în Uniunea Europeană în fiecare an şi va limita efectele a zeci de mii de răniri grave. eCall va conduce la aplicarea mai rapidă a tratamentului, cu perspective de recuperare mult mai bune ale victimelor. Ajungerea mai devreme la locul accidentului va permite şi degajarea rapidă a acestuia, reducând astfel riscul unor accidente secundare, scăzând timpul de congestie a traficului, a risipei de carburant şi a emisiilor de CO2. În termeni financiari, pierderile Uniunii Europene cauzate de accidentele rutiere se ridică la 160 miliarde Euro/an. Dacă toate autovehicule ar fi echipate cu sistemul eCall, se obţine o reducere anuală de 20 miliarde a acestor pierderi anual.

26


Apelul eCall este gratuit şi este gestionat ca oricare alt apel de urgenţă 112

„eCall” înseamnă un apel de urgenţă de la bordul vehiculului către 112, efectuat fie automat, prin activarea unor senzori de la bordul vehiculului, fie manual, care transmite, prin intermediul reţelelor de comunicare mobilă pe suport radio, un set minim de date standard şi stabileşte un canal audio între persoanele care se află la bordul vehiculului şi cel mai adecvat centru de răspuns în caz de urgenţă (conform Recomandării Comisiei Europene nr. 2011/750/UE din 8 septembrie 2011).

„MSD - Setul Minim de Date” înseamnă informaţiile care trebuie trimise către centrul de răspuns în caz de urgenţă, în conformitate cu standardul EN 15722 (conform Recomandării Comisiei Europene nr. 2011/750/UE din 8 septembrie 2011). Acesta include informaţii precum: localizarea accidentului, direcţia de mers, data şi ora accidentului, numărul de identificare al autovehiculului.

HeERO - Harmonized eCall European Pilot este un proiect parţial finanţat de Comisia Europeană prin programul PSP ICT, în care, pe durata a trei ani (ianuarie 2011 - decembrie 2013),

nouă state europene vor asigura implementarea, interoperabilitatea şi armonizarea sistemului eCall bazat pe numărul unic european de urgenţă 112. România, alături de Croaţia, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, şi Suedia împart acelaşi obiectiv major: pregătirea infrastructurii Sistemului de Urgenţă 112, testarea serviciului eCall şi diseminarea acestei experienţe cu celelalte ţări membre sau asociate din Uniunea Europeană.

În contextul acestui proiect, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi-a modernizat platforma de comunicaţii şi IT destinată serviciului de urgenţă 112, aceasta fiind pregătită să preia şi să gestioneze apelurile de tip eCall.

Comisia Europeană a felicitat în mod oficial România şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pentru performanţele atinse, arătând că ţara noastră este pregătită pentru operarea sistemului eCall.

Un alt raport al Comisiei Europene situează România pe primul loc în ceea ce priveşte modalitatea de răspuns la numărul 112 în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

Sursa: HeEro-pilot.eu, 112.ro

28


Cea mai mare parte a standardelor române privind sistemele de alarmă (adoptări ale standardelor europene, elaborate în cadrul Comitetului European de Standardizare pentru Electrotehnică CENELEC şi Comitetul European de Standardizare CEN) fac parte din câteva serii de standarde care se referă la cerinţele generale pentru sistemele de alarmă, la sistemele de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat, la sistemele de supraveghere cu televiziune în circuit închis, la sistemele de control al accesului, la sistemele de alarmă socială, la sistemele şi echipamentele de transmisie a alarmei, la centrele de supraveghere şi de recepţie a alarmei, la sistemele de alarmă combinate şi integrate şi la sistemele de detectare şi de alarmă la incendiu.

Termenii utilizaţi în aceste standarde (în limbile română şi engleză) sunt prezentaţi în standardul SR CLC/TR 50531:2012. Fiecare termen este însoţit de definiţia sa.

standarde romÂne În viGoarepentrU sistemeLe de aLarmĂ

Ing. Teodor STĂTESCU

STANDARDE REFERITOARE LA CERINŢELE GENERALE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ

Cerinţele generale pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de alarmă în relaţia cu mediul înconjurător sunt prezentate în seria de standarde române SR EN 50130. Scopul încercărilor de mediu este de a demonstra că echipamentele care compun sistemele de alarmă pot funcţiona în mediul înconjurător şi vor continua să facă acest lucru într-o perioadă rezonabilă de timp.

Pe plan european, până la această dată, au fost elaborate standarde care se referă la încercările de mediu (şocuri, ceaţă salină, raze solare, cădere liberă, căldură umedă, variaţii de temperatură, vibraţii etc.) Şi la compatibilitatea electromagnetică. În prezent, sunt în vigoare următoarele standarde române:

SR EN 50130-4:2001SR EN 50130-4:2001/A1:2001SR EN 50130-4:2001/A2:2003

Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică. Prescripţii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detecţie incendiu, efracţie şi de alarmă socială (standard înlocuit de SR EN 50130-4:2012. Poate fi utilizat până in iunie 2014)

SR EN 50130-4:2012

Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică. Standard familie de produse: Prescripţii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de alarmă la incendiu, efracţie şi jaf armat, de TVCI, de control al accesului şi de alarmă socială (înlocuieşte SR EN 50130-4:2001)

SR EN 50130-5:2004Sisteme de alarmă. Partea 5: Metode pentru încercări de mediu (standard înlocuit de SR EN 50130-5:2012. Poate fi utilizat până in iunie 2014)

SR EN 50130-5:2012Sisteme de alarmă. Partea 5: Metode pentru încercări de mediu (înlocuieşte SR EN 50130-5:2004)

STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARMĂ ÎMPOTRIVA EFRACŢIEI ŞI JAFULUI ARMAT

Aceste standarde fac parte din seria de standarde române SR EN 50131 şi sunt destinate să sprijine asiguratorii, societăţile de alarmă împotriva

efracţiei, contractanţii de service şi poliţia, în realizarea unei specificaţii complete şi precise a protecţiei cerute de fiecare amplasament în parte.

La această dată, sunt în vigoare următoarele standarde române privind sistemele de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat:

29


SR EN 50131-1:2007SR EN 50131-1:2007/A1:2010SR EN 50131-1:2007/IS2:2012*

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 1: Prescripţii generale (* IS - ghid pentru interpretarea standardului SR EN 50131-1:2007)

SR EN 50131-2-2:2008Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 2-2: Detectoare împotriva efracţiei. Detectoare pasive în infraroşu

SR EN 50131-2-3:2009Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 2-3: Cerinţe pentru detectoare cu microunde

SR EN 50131-2-4:2008Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 2-4: Cerinţe pentru detectoare combinate pasive în infraroşu şi microunde

SR EN 50131-2-5:2009Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 2-5: Cerinţe pentru detectoare combinate pasive în infraroşu şi ultrasonice

SR EN 50131-2-6:2009Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 2-6: Detectoare de deschidere cu contact (magnetic)

SR EN 50131-2-7-1:2013 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 2-7-1: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (acustice)

SR EN 50131-2-7-2:2013 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 2-7-2: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (pasive)

SR EN 50131-2-7-3:2013 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 2-7-3: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (active)

SR EN 50131-3:2009Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 3: Echipament de control şi afişare

SR EN 50131-4:2010Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 4: Dispozitive de avertizare

SR EN 50131-5-3:2006SR EN 50131-5-3:2006/A1:2009

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei. Cerinţe pentru echipamentele de interconectare care utilizează tehnici de radiofrecvenţă

SR EN 50131-6:2008Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 6: Alimentare

SR CLC/TS 50131-7:2014Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 7: Linii directoare pentru aplicaţii

SR EN 50131-8:2010Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului armat. Partea 8: Dispozitive/sisteme generatoare de fum

Din aceeaşi serie de standarde fac parte şi următoarele specificaţii tehnice (TS), neadoptate la această dată ca standarde române, respectiv:

CLC/TS 50131-2-8:2012 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-8: Intrusion detectors - Shock detectors

CLC/TS 50131-2-10:2014Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-10: Intrusion detectors - Lock state contacts (magnetic)

CLC/TS 50131-5-4:2012Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 5-4: System compatibility testing for I&HAS equipments located in supervised premises

CLC/TS 50131-11:2012 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 11: Hold-up devices

Standarde pentru sisteme de supraveghere cu televiziune în circuit închis

În domeniul sistemelor de alarmă care utilizează supravegherea cu televiziune în circuit închis, este în vigoare seria de standarde române SR EN 50132. La această dată, sunt în vigoare următoarele standarde:

30


SR EN 50132-1:2011Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI pentru utilizare în aplicaţii de securitate. Partea 1: Cerinţe de sistem

SR EN 50132-5:2004Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de securitate. Partea 5: Transmisie video (standard înlocuit de SR EN 50132-5-1:2012, SR EN 50132-5-2:2012 şi SR EN 50132-5-3:2013. Poate fi utilizat până in octombrie 2014)

SR EN 50132-5-1:2012 Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate. Partea 5-1: Transmisie video. Cerinţe generale de performanţă pentru transmisia video (înlocuieşte SR EN 50132-5:2004)

SR EN 50132-5-2:2012 Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate. Partea 5-2: Protocoale IP de transmisie video (înlocuieşte SR EN 50132-5:2004)

SR EN 50132-5-3:2013Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate. Partea 5-3: Transmisie video. Transmisie video analogică şi digitală (înlocuieşte SR EN 50132-5:2004)

SR EN 50132-7:2002Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare (înlocuit cu SR EN 50132-7:2013. Mai poate fi utilizat până în iunie 2015)

SR EN 50132-7:2013Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI utilizate în aplicaţii de securitate. Partea 7: Linii directoare (înlocuieşte SR EN 50132-7:200)

La această dată sunt disponibile şi alte cinci standarde europene, care urmează a fi adoptate ca standarde române până în septembrie 2014, respectiv:

EN 62676-1-1:2014Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-1: System requirements - General

EN 62676-1-2:2014Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-2: System requirements – Performance requirements for video transmission

EN 62676-2-1:2014Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-1: Video transmission protocols - General requirements

EN 62676-2-2:2014Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-2: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on HTTP and REST

EN 62676-2-3:2014Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-3: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on Web services

STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE CONTROL AL ACCESULUI

Pentru sistemele de control al accesului sunt elaborate standarde în cadrul seriei SR EN 50133. La această dată sunt în vigoare următoarele standarde:

SR EN 50133-1:2002SR EN 50133-1:2002/A1:2004

Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii de securitate. Partea 1: Prescripţii pentru sisteme (standard înlocuit de SR EN 60839-11-1:2014; mai poate fi utilizat până în iunie 2016)

SR EN 60839-11-1:2014Sisteme de alarmă şi de securitate electronică. Partea 11-1: Sisteme electronice de control al accesului. Cerinţe pentru sistem şi componente (înlocuieşte SR EN 50133-1:2002 şi SR EN 50133-1:2002/A1:2004)

SR EN 50133-2-1:2004Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii de securitate. Partea 2-1: Prescripţii generale pentru componente

SR EN 50133-7:2004Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului pentru utilizare în aplicaţii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare

STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ SOCIALĂ

Sistemele de alarmă socială îşi propun să ajute şi să asiste persoanele cu dizabilităţi care pot fi expuse unor riscuri, printr-o supraveghere permanentă care să asigure declanşarea alarmei, identificarea, transmisia semnalelor, recepţia alarmei, inclusiv comunicarea verbală duplex, cu scopul calmării şi ajutării acestora. Seria de standarde SR EN 50134 cuprinde mai multe standarde care se referă la sistemele de alarmă socială. În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:

31


SR EN 50134-1:2004 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 1: Prescripţii referitoare la sistemeSR EN 50134-2:2002 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 2: Dispozitive de declanşare

SR EN 50134-3:2004Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 3: Unitate locală şi echipament de control(standard înlocuit de noua ediţie SR EN 50134-3:2013; mai poate fi utilizat până în martie 2015)

SR EN 50134-3:2013Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 3: Unitate locală şi controler (înlocuieşte SR EN 50134-3:2004)

SR EN 50134-5:2005 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 5: Comunicaţii şi interconectări

În cadrul aceleiaşi serii de standarde, este în vigoare şi specificaţia tehnică (TS), elaborată de CENELEC, care însă nu este adoptată ca standard român, la această dată.

CLC/TS 50134-7:2003 Alarm systems - Social alarm systems -- Part 7: Application guidelines

STANDARDE PENTRU SISTEME ŞI ECHIPAMENTE DE TRANSMISIE A ALARMEI

Pentru a transfera informaţiile referitoare la starea unuia sau mai multor sisteme de alarmă către unul sau mai multe centre de recepţie a alarmei se utilizează sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Acestea constituie obiectul standardelor din seria SR EN 50136. La această dată, sunt în vigoare următoarele standarde:

SR EN 50136-1-1:2004 SR EN 50136-1-1:2004/A1:2004SR EN 50136-1-1:2004/A2:2009

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripţii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei (standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)

SR EN 50136-1-2:2004

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-2: Prescripţii referitoare la sisteme care utilizează canale de alarmă dedicate (standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)

SR EN 50136-1-3:2003

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-3: Prescripţii referitoare la sisteme cu comunicatoare digitale pe reţeaua telefonică publică cu comutare (standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)

SR EN 50136-1-4:2003

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-4: Prescripţii referitoare la sisteme utilizând comunicatoare vocale pe reţeaua telefonică publică cu comutare (standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)

SR EN 50136-1-5:2008Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-5: Prescripţii pentru reţele cu comutaţie de pachete PSN(standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)

SR EN 50136-1:2012

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1: Prescripţii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei (înlocuieşte standardele SR EN 50136-1-1:2004, SR EN 50136-1-2:2004, SR EN 50136-1-3:2003, SR EN 50136-1-4:2003 şi SR EN 50136-1-5:2008)

SR EN 50136-2-1:2004SR EN 50136-2-1:2004/A1:2004

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-1: Prescripţii generale pentru echipamente de transmisie a alarmei (înlocuit de EN 50136-2:2013; mai poate fi utilizat până în august 2016)

SR EN 50136-2-2:2003Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-2: Prescripţii referitoare la echipamente pentru sisteme utilizând canale de alarmă dedicate

SR EN 50136-2-3:2003Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-3: Prescripţii referitoare la echipamente utilizate în sisteme cu comunicatoare digitale pe reţeaua telefonică publică cu comutare

SR EN 50136-2-4:2004Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-4: Prescripţii referitoare la echipamente utilizate în sisteme cu transmisie vocală pe reţeaua telefonică publică cu comutare

__ EN 50136-2:2013Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 2: Requirements for Supervised Premises Transceiver (SPT) (neadoptat ca standard român la această dată)

__ CLC/TS 50136-4:2004Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 4: Annunciation equipment used in alarm receiving centres (neadoptat ca standard român la această dată)

32


SR EN 50136-3:2013Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 3: Cerinţe pentru emiţător-receptorul centrului de recepţie (RCT)

SR CLC/TS 50136-7:2007Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 7: Ghid de aplicare

__ CLC/TS 50136-9:2013Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 9: Requirements for common protocol for alarm transmission using the Internet protocol(neadoptat ca standard român la această dată)

STANDARDE PENTRU CENTRELE DE SUPRAVEGHERE ŞI RECEPŢIE A ALARMEI

Standardele care se referă la centrele de supraveghere şi recepţie a alarmei (MARC - Monitoring and Alarm Receiving Centre) fac parte din seria SR EN 50518. La această dată, sunt în vigoare următoarele standarde:

SR EN 50518-1:2011Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor. Partea 1: Cerinţe privind amplasarea şi construcţia (înlocuit de EN 50518-1:2013; mai poate fi utilizat până în octombrie 2016)

__ EN 50518-1:2013Monitoring and alarm receiving centre - Part 1: Location and construction requirements(neadoptat ca standard român la această dată)

SR EN 50518-2:2010Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor. Partea 2: Cerinţe tehnice (înlocuit de EN 50518-2:2013; mai poate fi utilizat până în octombrie 2016)

__ EN 50518-2:2013 Monitoring and alarm receiving centre - Part 2: Technical requirements(neadoptat ca standard român la această dată)

SR EN 50518-3:2011Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor. Partea 3: Proceduri şi cerinţe pentru funcţionare(înlocuit de EN 50518-3:2013; mai poate fi utilizat până în octombrie 2016)

__ EN 50518-3:2013Monitoring and alarm receiving centre - Part 3: Procedures and requirements for operation(neadoptat ca standard român la această dată)

STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ COMBINATE ŞI INTEGRATE

Singurul standard român care face parte din această familie, la această dată, şi care descrie cerinţele generale, principiile fundamentale, tipurile de configuraţie, evaluarea compatibilităţii, documentaţia şi instruirea pentru sistemele de alarmă combinate şi integrate cu alte sisteme, este

SR CLC/TS 50398:2013 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă combinate şi integrate. Cerinţe generale STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE DETECTARE ŞI DE ALARMĂ LA INCENDIU

Sistemele de detectare şi de alarmă la incendiu sunt tratate în seria de standarde SR EN 54. Standardele din această serie intră sub incidenţa directivei europene referitoare la produsele pentru construcţii 89/106/EEC. La această dată sunt în vigoare următoarele standarde române:

SR EN 54-1:2011 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 1: Introducere

SR EN 54-2+AC:2000SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 2: Echipament de control şi semnalizare

SR EN 54-3:2002 SR EN 54-3:2002/A1:2003SR EN 54-3:2002/A2:2006

Sisteme de detectare şi de alamă la incendiu. Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii

SR EN 54-4+AC:2000SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electrică

SR EN 54-5:2002SR EN 54-5:2002/A1:2003

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 5: Detectoare de căldură. Detectoare punctuale

SR EN 54-7:2002 SR EN 54-7:2002/A1:2003SR EN 54-7:2002/A2:2007

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizează dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea

(continuare în pagina 34)

33


34


SR EN 54-10:2002SR EN 54-10:2002/A1:2006

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 10: Detectoare de flacără. Detectoare punctuale

SR EN 54-11:2002SR EN 54-11:2002/A1:2006

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 11: Butoane de semnalizare manuală

SR EN 54-12:2003Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 12: Detectoare de fum. Detectoare liniare care utilizează principiul transmisiei unui fascicul de unde optice

SR EN 54-13:2005Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 13: Evaluarea compatibilităţii componentelor sistemului

SR CEN/TS 54-14:2011 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 14: Ghid de aplicare pentru planificare, proiectare, instalare, punere în funcţiune, utilizare şi întreţinere

SR EN 54-16:2008Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 16: Echipament de control şi semnalizare vocală a alarmei

SR EN 54-17:2006SR EN 54-17:2006/AC:2008

Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit

SR EN 54-18:2006SR EN 54-18:2006/AC:2007

Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ieşire

SR EN 54-20:2006SR EN 54-20:2006/AC:2009

Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 20: Detectoare de fum prin aspiraţie

SR EN 54-21:2006Sisteme de detectare şi alarmare la incendiu. Partea 21: Echipament de transmitere a alarmei şi a semnalului de defect

SR EN 54-23:2010Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 23: Dispozitive de alarmare. Dispozitive de alarmare optică

SR EN 54-24:2008Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 24: Componente ale sistemelor de alarmare vocală. Difuzoare

SR EN 54-25:2008SR EN 54-25:2008/AC:2012

Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 25: Componente care utilizează căi de comunicaţie radio

ALTE STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARMĂ

Alte trei standarde române, nu fac parte din seriile de standarde menţionate mai sus şi se referă la echipamente pentru sistemele audio şi video ale uşilor de acces, la obţinerea conformităţii cu directivele CE şi la dispozitivele de alarmă cu fum, respectiv:

SR EN 50486:2009 Echipamente pentru sistemele audio şi video ale uşilor de acces

SR CLC/TR 50456:2012Sisteme de alarmă. Linii directoare pentru obţinerea conformităţii cu directivele CE ale echipamentelor pentru sistemele de alarmă

SR EN 14604:2006SR EN 14604:2006/AC:2009

Dispozitive de alarmă de fum

Informaţii la zi privind standardele române în vigoare se pot obţine de pe site-ul oficial al Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO), www.asro.ro ( http://magazin.asro.ro ).

BIBLIOGRAFIE1. http://www.cen.eu2. http://www.cenelec.eu3. http://www.iec.ch4. http://www.iso.org5. http://magazin.asro.ro

(continuare din pagina 32)

35


1. ANALIZA RISCURILOR

ANALIZA RISCULUI reprezintă procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc; ea constituie baza estimării riscului şi a deciziilor referitoare la tratarea riscului:- plauzibilitatea reprezintă posibilitatea ca

un anumit fapt să se întâmple; ea mai este considerată posibilitate, probabilitate sau frecvenţă;

- expunerea la risc reprezintă măsura în care o organizaţie şi/sau o parte interesată sunt/este supuse (supusă) unui eveniment;

- consecinţa reprezintă efectul unui eveniment care afectează obiectivele:• un eveniment poate genera o serie de

consecinţe;• o consecinţă poate fi certă sau incertă şi

poate avea efecte pozitive sau negative asupra obiectivelor;

• consecinţele pot fi exprimate calitativ sau cantitativ;

• consecinţele iniţiale pot declanşa reacţii în lanţ;- probabilitatea este măsura posibilităţii de apariţie

exprimată ca un număr între 0 şi 1, unde 0 reprezintă imposibilitatea şi 1 - evenimentul sigur;

- frecvenţa reprezintă numărul de evenimente sau efecte într-o unitate de timp definită:• ea poate fi aplicată evenimentelor trecute

(plauzibilitate) sau evenimentelor viitoare (probabilitate);

- vulnerabilitatea reprezintă caracteristica unei entităţi care are ca urmare susceptibilitatea faţă de o sursă de risc şi poate conduce la un eveniment cu consecinţe;

- matricea de risc reprezintă instrumentul pentru clasificarea şiafişarea riscurilor, prin definirea categoriilor de consecinţe şi de plauzibilităţi;

- nivelul de risc reprezintă mărimea unui risc sau a unei combinaţii de riscuri exprimată prin combinaţia consecinţelor şi plauzibilităţii acestora.

Analiza riscului implică dezvoltarea înţelegerii riscului, furnizând date de intrare pentru estimarea riscului, luarea sau nu a deciziilor de tratare şi alegere a strategiilor şi metodelor de tratare. Analiza riscului abordează diferenţiat riscurile, în funcţie de tipurile şi nivelurile acestora şi implică luarea în considerare a surselor de

anaLiZa riscUriLor

Conf. Dr. Ing. Gheorghe Ilie

risc, consecinţelor – pozitive sau negative – şi a plauzibilităţii producerii riscurilor. Prin analia de risc se identifică factorii care afectează consecinţele şi plauzibilitatea riscurilor, se evidenţiază legătura multiplă cauzală a obiectivelor şi se apreciază mijloacele de control existente, eficacitatea şi eficienţa acestora. Analiza riscului evidenţiază corelaţiile consecinţelor, plauzibilităţii şi informaţiilor disponibile, precum şi scopul utilizării acestora; totodată, ea ţine seama de criteriile de risc, evidenţiind interdependenţele riscurilor şi surselor acestora, precum şi încrederea stabilirii nivelurilor de risc şi a sensitivităţii acestora. Analiza riscului implică comunicarea către factorii interesaţi a cerinţelor, ipotezelor şi rezultatelor analizei, cu reliefarea controverselor, diferenţelor de opinii, nivelului de incertitudine, disponibilităţii, calităţii, cantităţii şi relevanţei informaţiilor, precum şi a limitelor de modelare. Analiza riscului are în vedere diferite niveluri de detaliere (calitativ, cantitativ sau în combinaţie), determinate prin modelare sau din date statistice. Consecinţele şi plauzibilitatea evenimentelor sunt exprimate prin valori numerice sau prin descriptori, cu sau fără comentarii relevante. Analiza de risc se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile; este o formulare corectă, dar neacoperită în întregime de substanţa metodologiei: procesul de management al riscului în obiectivele supuse analizei de risc poate fi sau nu standardizat; în plus, nu există nici o referire directă la standardul care trebuie aplicat în analiza de risc, ci doar la faptul că se ţine seama de standardele naţionale sau europene privind managementul riscului. Analiza de risc se elaborează de către persoane cu competenţe specifice, iar documentaţia se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia; procesul de analiză poate începe numai după semnarea contractului de prestări servicii între beneficiar şi evaluator, cu excepţia cazurilor de realizare în sistem intern.

36


Analiza de risc se revizuieşte periodic, la producerea unui incident sau abordarea unui nou proiect, precum și în cazul schimbărilor structurale, organizatorice și de profil de activitate ale entității. Nu trebuia exclusă posibilitatea revizuirii analizei de risc ori de câte ori conducerea entității consideră că este necesar.

Analiza de risc se desfăşoară iterativ, cuprinzând următoarele etape (Fig. 1):- definirea parametrilor interni şi externi care

generează şi/sau modifică riscurile entităţii;- stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;- identificarea tuturor riscurilor zonelor de

impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;

- analizarea riscurilor identificate;- estimarea riscurilor entităţii beneficiare;- întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor.

Întregul proces de analiză de risc se desfăşoară şi interactiv, prin consultări şi reveniri la fazele anterioare.

Ameninţările la adresa securităţii fizice a entităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.

2. MODELELE DIMENSIUNILOR RISCULUI

Analiza riscurilor se realizează utilizând metodologii diferite în funcţie de dimeniunile riscului, de mediile de existenţă, de situaţiile pe care le caracterizează precum şi în funcţie de caracteristicile persoanelor implicate sau afectate.

Fig. 1 - Iteraţia analizei de risc

37


Modelele dimensiunilor riscului permit unui decident, înainte de a lua o decizie în condiţii de incertitudine, măsurată prin risc, să facă o comparaţie pentru toate variantele asociate deciziei, a consecinţelor favorabile şi nefavorabile, astfel încât să poată lua cea mai raţională decizie, în funcţie de cât se poate risca şi cum se poate risca. Modelele sunt construite pe posibilitatea ca valorile şi utilităţile să poată fi expectate în observarea evaluării unui eveniment şi deci în conformitate cu criteriul maximizării valorilor, aşteptate.

2.1 Modelul valorii expectate Modelul valorii expectate ia în considerare valorile Vi care pot fi câştigate sau pierdute şi probabilităţile pi asociate, obţinându–se, ca sumă, valoarea expectată VE a variantei analizate:

2.2 Modelul utilităţii expectate Modelul utlităţii expectate ia în considerare diferenţa dintre modul cum diferite persoane apreciază aceeaşi valoare. Modelul asigură determinarea utilităţii pe care o are miza pusă în joc pentru o anumită persoană, în acelaşi raport al utilităţilor şi probabilităţilor acestora:

2.3 Modelul valorii subiectiv expectate Modelul valorii subiectiv expectate ia în considerare faptul că probabilităţile din modelul valorii expectate sunt probabilităţi obiective, care sunt mai greu de determinat şi nu exprimă relaţia dintre persoana în cauză şi valoarea expectată. Înlocuirea probabilităţilor obiective cu cele subiective (si) duce la constituirea modelului valorii subiectiv expectate:

2.4 Modelul utilităţii subiectiv expectate Modelul utilităţii subiectiv expectate ia în considerare, ca şi modelul valorii subiectiv expectate, înlocuirea probabilităţilor obiective (pi) cu probabilităţile subiective (si):

În toate cele patru modele:- câştigurile Vi sau Ui se iau cu semnul +- pierederile Vi sau Ui se iau cu semnul –

- ∑ = 0pi şi 0si =∑ ,

cu menţiunea că pot exista cazuri când suma probabilităţilor subiective poate fi mai mare decât 1, datorită subiectivismului determinării acestui tip de probabilităţi.

- pentru evenimente polare:• g = 1 – p• p - probabilitatea de câştig• g - probabilitatea de pierderi.

2,5 Modelul celor patru dimensiuni Modelul celor patru dimensiuni (de bază) ia în considerare patru dimensiuni:- probabilitatea de câştig (PC);- probabilitatea de pierdere (PP);- mărimea (valoarea, utilitatea) de câştig (MC);- mărimea (valoarea, utilitatea) de pierdere (MP);- posibilitatea unor evenimente care să nu fie nici

câştig şi nici pierdere, aşa- numite evenimente cu efecte nule, care dau posibilitatea ca probabilităţile PC şi PP să varieze independent;

- orientarea subiecţior către anumite dimensiuni cărora le acordă mai multă importanţă;

- 1pi =∑ ,

unde pi sunt probabilităţile tuturor evenimentelor luate în considerare.

Formalizarea generală a modelului:

demonstrează legătura directă dintre şansele de câştig şi şansele de pierdere, pentru un eveniment care se desfăşoară în incertitudine şi care impune măsurarea acestora prin risc, precum şi rezolvarea lui cu ajutorul unei atitudini realiste şi raţionale. Analiza evenimentelor pe baza modelului celor patru dimensiuni ia în considerare factori de ordin instrumental (intelectual) şi atitudional (orientarea subiecţilor spre evenimente). Acest lucru permite un control instrumental şi atitudional asupra variabilelor implicate în situaţie. La alegere, decidentul optează pentru situaţia în care mărimile valorilor sau utilităţilor de câştig sunt maxime. Ţinând seama de existenţa celor trei tipuri de evenimente (câştig, pierderi, nule), modelul celor patru dimensiuni se extinde la un model de şase dimensiuni, potrivit căruia (de pildă, pentru utlitatea subiectivă):

38


unde PO este probabilitatea pentru evoluţia evenimentelor nule, iar NO – mărimea utilităţii evenimentelor nule. Dacă NO = 0, rezultă modelul utilităţii subiectiv expectate, caz în care, dacă cele două evenimente sunt polare, adică efectele de câştig şi pierdere sunt complementare, atunci

Fără a face obiectul acestei lucrări, consemnăm, pentru măsurarea dimensiunilor riscului şi verificarea în practică a modelelor expectării, existenţa a trei posibilităţi de confirmare experimentală:- Tehnica măsurării libere ia în considerare

faptul că probabailitatea subiectivă poate fi evaluată doar în contextul comportamentului observabil al subiectului. Remarcăm faptul că probabilităţile subiective pot fi derivate din probabilităţile obiective.

- Măsurarea conjugată (reunită) a utilităţii şi a probabilităţii subiective reprezintă o metodă de a măsura simultan utilitatea şi probabilitatea în cazul în care o persoană este pusă să aleagă între variante cu utilităţi şi probabilităţi diferite. Măsurarea se bazează pe utilizarea unor modele, printre care se poate remarca modelul exponenţial al utilităţii.

- Verificarea experimetală a modelelor expectării se bazează pe faptul că modelul celor patru dimensiuni ale riscului poate fi considerat rezultatul aplicării unei metateorii, deci ca un caz particular al acesteia, care permite simularea controlului variabilelelor implicate în structura situaţiilor de incertitudine măsurate prin risc.

Rezultatele verificării experimentale se înscriu, în următoarele mărimi valorice:- modelul valorii expectate este confirmat în

proporţie de 40% pentru situaţiile de câştig şi în proporţie de 88% pentru cele de pierdere;

- modelul utilităţii expectate este confirmat în proporţie de 54% pentru situaţiile de câştig şi de 14 % pentru cele de pierdere;

- modelul valorii subiectiv expectate este confirmat în proporţie de 65% pentru situaţiile de câştig şi de 47% pentru cele de pierdere;

- modelul utilităţii subiectiv expectate este confirmat în proporţie de 77% pentru situaţiile de câştig şi de 66% pentru cele de pierdere.

O aplicaţie simplă a modelului celor patru dimensiuni se bazează pe determinarea valorilor sau utilităţilor expectate în raport cu mărimile celor patru dimensiuni, astfel:

1) Având probabilitatea de câştig 33% şi mărimile de câştig şi de pierdere egale cu 10.000 € şi, respectiv, cu 3.000 €, să se determine valoarea expectată, iar în funcţie de mărirea acesteia să se hotărască dacă se ia sau nu se ia decizia de a realiza afacerea caracterizată prin aceste dimensiuni:- se determină probabilitatea de pierdere, PP

= 1 - 0,33 = 0,77- se calculează valoarea expectată:

VE = PC * MC + PP * MP = 0,33 * 10.000 + 0,77 * (- 3000) = 3300 - 2310 = 990

- deoarece valoarea expectată este pozitivă, decizia se referă la realizarea afacerii (DA).

2) Având probabilitatea de pierdere de 70% şi mărimile de câştig şi de pierdere egale cu 8000 € şi, respectiv, cu 5000 €, să se determine utilitatea expectată, iar în funcţie de mărimea acesteia să se ia decizia de realizare sau nu a afecerii:- se determină probabilitatea de câştig, PC =

1 - PP =1 - 0,7 = 0,3- se calculează utilitatea expectată:

UE = PC * MC + PP * MP = 0,3 * 8000 + 0,7 * (- 5000) = 2400 - 3500 = - 1100

- deoarece utilitatea expectată este negativă, decizia corectă este de a nu realiza afacerea (NU).

3. MEDIUL CÂŞTIG - PIERDERE SAU SUCCES - EŞEC

Mediul câştig - pierdere reprezintă interacţiunea dintre motivele stabile (personalitatea) şi influenţele situaţionale (mediu). Teoria motivaţiei direcţionează atitudinea decidenţilor de a lua decizii în condiţii de incertitudine - măsurată prin risc, înţelegând care din variabilele psihice îi fac pe unii să îşi asume riscul deciziei, în timp ce motivaţia direcţionează comportamentul între personalitate şi mediu. Se stabileşte astfel corelaţia între forţa relativă a dorinţei de succes şi a fricii de eşec, care guvernează relaţia dintre motivul de căutare a succesului, MCS, şi motivul de evitare a eşecului MEE. Formalizând rapoartele între motivele de căutare a succesului şi de evitare a eşecului, se definesc motivaţiile de realizare:

Nivelul motivaţiei de realizare este determinat de raţionalitatea comportamentului de risc determinat, la rândul său, de discernământul de guvernare a dorinţei de succes şi a fricii de eşec. Aşa cum arată Osgood, în mediul câştig-pierdere există trei dimensiuni fundamentale care grupează în jurul lor toate celelalte dimensiuni care se pot evidenţia în acest mediu:

39


- valoarea (V) reprezintă dimensiunea centrală care stimulează comportamentul în situaţiile de risc şi se concretizează în seturi polare de cuvinte centrate în jurul axei BUN - RĂU;

- potenţa (P) reprezintă dimensiunea care caracterizează capacitatea şi voinţa subiectului de a acţiona şi se concretizeză, de asemenea, în seturi polare de cuvinte centrate în jurul axei PUTERNIC - LIPSIT DE PUTERE

- activismul (A) reprezintă dimesiunea care caracterizează atitudinea de angajare a subiectului în rezolvarea situaţiei de risc şi, conform aceluiaşi model, şi această dimensiune se concretizează în perechi de cuvinte polare de tipul ACTIV - PASIV.

Relaţia între aceste dimensiuni poate fi formalizată în sensul determinării sale cauzale: dacă în mediul câştig - pierdere (MCP) există valoare şi potenţă, subiectul poate acţiona sau, dacă nu există valoare şi nici potenţă, acesta nu poate acţiona.

De asemenea, relaţia grafică între aceste valori este sugerată de triunghiul acţional în situaţii de risc (Fig.2), sensul de parcurgere fiind de la valoare la potenţă şi apoi la activism. Conform studiilor unor cunoscuţi psihologi (Fyans, Salili, Maher), în mediul câştig- pierdere se profilează trei concepte comportamentale fundamentale, pe lângă alte concepte care exprimă relaţii sau diferenţe între subiecţi:1) Rolul cauzal al propriei persoane cuprinde două

concepte comportamentale sintetizate sub forma eu însumi, care reprezintă perspectiva generală asupra propriei persoane şi asigură perceperea centrală şi de determinare a locului mizei succeselor sau eşecurilor persoanei (intern sau extern).

În analiza rolului cauzal al propriei persoane sunt edificatoare caracteristici ca iniţiativă, montare, decizie, voinţă, alegere, noroc.

2) Modalitatea de realizare cuprinde patru clase de concepte: - comportamentul instrumental se bazează pe

instrumente şi deprinderi stabilite şi însuşite de subiect, de tipul educaţie, muncă, lipsă de instruire, revoluţie, involuţie, joc de cărţi;

- stilul interpersonal se caracterizează prin modalităţile de acţiune a subiectului şi se concretizează în valori de genul cooperare, devotament, respect, agresivitate, subordonare, autoritate, eroism, laşitate;

- modernismul este caracteristica subiectului de a gândi, a se manifesta şi a acţiona conform posibilităţilor sale de a înţelege ce este nou, modern, de viitor, dar într–o relaţie cu ceea ce este vechi, trecut şi depăşit (nemodern) şi se caracterizează prin relaţiile faţă de tradiţie, trecut, prezent, actual, viitor, timp, industrializare, cibernetizare, sistem expert, avion, satelit, navetă;

- situaţiile de realizare reprezintă domeniul sau instituţia prin care se poate manifesta atitudinea faţă de risc şi transformarea acestuia în câştig sau pierdere−şcoală,firmă,organizaţie,afaceri,concurs,examen,joc.

3) Scopul final de realizare ilustrează obiectivele subiectului stabilite pentru tratarea şi rezolvarea situaţiei de risc. În urma luării deciziei şi a acţiunii sale, subiectul îşi propune să obţină:

Fig. 2 - Relaţia dintre valoare, potenţă şi activism

- elemente (concepte) afective (succes, recompensă, mândrie, ruşine, defect, frică, durere, tristeţe);

- elemente (concepte) abstracte (putere, progres, dezvoltare, cunoaştere bunăstare, frumuseţe, libertate, religie, involuţie, sărăcie, urâţenie, încătuşare).

Pe lângă cele trei concepte comportamentale fundamentale se remarcă şi alte concepte care exprimă relaţii ale subiectului faţă de realizare sau unele diferenţe dintre subiecţi, ca de exemplu: nevoie, curaj, determinism, speranţă sau masculin, feminin, femeie, bărbat, fată, băiat. Din analiza atitudinii subiecţilor faţă de raportul câştig-pierdere dintr–un anumit mediu, se pot trage concluzii asupra orientării acestora, în condiţiile în care: MC > MP - subiecţii sunt orientaţi spre câştig; MC = MP - subiecţii sunt echilibraţi în analiza şanselor de câştig sau de pierdere; MC < MP - subiecţii sunt orientaţi spre pierdere. În Fig.3 este prezentată poziţionarea celor trei categorii de subiecţi în planul câştig- pierdere. Echilibraţii pot fi plasaţi pe toată bisectoarea unghiului câştig-pierdere, atât la valori MC şi MP mici, cât şi la valori mari.

40


4. RISCUL SITUAŢIILOR PERICULOASE

Asociată atitudinii faţă de risc, o situaţie poate fi considerată periculoasă dacă, atunci când se produce, pune în pericol valori fundamentale şi vieţi omeneşti.

Nu ne propunem ca în acest subcapitol să tratăm situaţiile de dezastru sau catrastofice, ci doar situaţiile pentru a căror rezolvare riscul asumat este cel puţin mare, dar poate fi pe scala de la neglijabil la dezastruos, şi dezastruos. Ne vom rezuma doar la a analiza atitudinea subiecţilor în astfel de situaţii şi a defini pericolul.

Pericolul reprezintă o situaţie în urma căreia subiectul poate suferi o pierdere importantă, valorică sau morală.

Cauza unui pericol este o ameninţare, iar transformarea acesteia se desfăşoară după următoarea relaţie cauzală: ameninţare (A) - pericol (P) - pericol potenţial (PP) - atac (AT) - (neîmplinire) - eveniment nedorit (EN) - (cu consecinţe grave sau catastrofice) sau formalizat:

Fig. 3 - Categoriile de subiecţiîn planul câştig - pierdere

Mărimea pericolului este o caracteristică bidimensională determinată de: probabilitatea (p) pierderii (P);- probabilitatea (p) pierderii (P);- gravitatea (g) pierderii.

Conform modelelor prezentate, în aceste condiţii pierderea este egală cu produsul dintre probabilitatea şi gravitatea producerii evenimentului nedorit (stării de pericol):

În acest model legăturile cauzale sunt în sensul că probabilitatea şi gravitatea determină pierderile prin produsul lor:

O relaţie foarte importantă în perceperea situaţiei periculoase o reprezintă modul în care pericolul poate plana asupra subiectului, ceea ce înseamnă că percepţia pericolului depinde de distanţa dintre locul de acţiune a pericolului şi locul subiectului evaluator (Fig.4):

Formalizând această relaţie rezultă:

Fig. 4 - Relaţia loc eveniment nedorit - loc observator

dacă d = 0, pericolul acţionează direct asupra evaluatorului;

dacă d = (0,1...0,9), perceperea pericolului este invers proporţională cu distanţa până la locul atacului; se utilizează nouă trepte de distanţă.

În această analiză distanţa subiectului observator faţă de locul producerii evenimentului nedorit nu are sens pur fizic, ci, mai de grabă, unul psihologic şi acţionează ca moderator în procesul de evaluare a pericolului.

În funcţie de cele nouă trepte de distanţă pot fi determinate nouă trepte de suportabilitate a consecinţelor evenimentului nedorit, dar pragul maxim de suportabilitate este când d = 0, adică atunci când observatorul se găseşte chiar în locul de acţiune a atacului, de transformare a pericolului potenţial în eveniment nedorit.

Acest tip de studiu este adecvat analizei situaţiilor directe de pericol care acţionează asupra subiectului observator, de genul accidentelor şi îmbolnăvirilor, punând mai bine în evidenţă relaţia dintre percepere şi suferinţă directă.

41


5. CARACTERIZAREA PERSOANELOR ÎN FUNCŢIE DE TENDINŢA SPRE RISC

Există o legătură certă între structura personalităţii unui subiect decident şi caracteristicile situaţiei care trebuie rezolvată. Această legătură nu este totdeauna o constantă şi se manifestă neschimbată doar dacă subiecţii au o educaţie solidă în acest sens sau au o anumită pornire către defensivitate ori agresivitate.

Din acest moment este necesară o apreciere, chiar o măsurare a tendinţei spre risc, a comportamentului subiectiv în situaţii de risc, ţinând seama de izomorfismul dintre situaţia de test şi situaţia asupra căreia se extind concluziile observaţiilor.

Unul din parametrii esenţiali care pot da o imagine asupra tendinţei de risc a unui subiect este timpul de decizie.

Timpul de decizie este timpul necesar subiectului pentru a hotărî cum să acţioneze. Este o constatare care atestă faptul că timpul de decizie este direct proporţional cu nivelul de incertitudine. Aceasta înseamnă că cu cât nivelul de incertitudine este mai ridicat, de regulă, timpul de decizie este mai îndelungat. La rândul său, timpul de decizie depinde şi de capacitatea subiectului, dar şi de tendinţa sa de a acţiona în situaţii de risc. Drept urmare, se poate considera că timpul de decizie măsoară dificultatea pe care o resimte decidentul în a lua o hotărâre.

Un alt element care guvernează comportamentul subiecţilor în situaţiile de risc îl constituie apărarea perceptivă manifestată fie prin represie (blocare sau nonacţiune), fie prin sensibilitate (grăbirea luării hotărârii).

Apărarea perceptivă este direct relaţionată cu acceptarea sau neacceptarea imaginii situaţiei de risc şi deci cu performanţe diferite în sarcini perceptive, iar concretizarea acesteia se referă la excitarea, perturbarea sau inhibarea ansamblului perceptiv-reactiv.

Pentru subiecţii educaţi şi antrenaţi în a lua decizii în situaţii de risc, nivelul comportamental se materializează într–o orientare relativ staţionară, conştientizată şi raţională, în funcţie de anumite mărimi adiacente probabilităţilor şi utilităţilor asociate variabilelor de risc.

La acest tip de subiecţi măsurarea tendinţei de risc este uşurată şi aceasta se poate realiza prin teste situaţionale.

În fine, aprecierea tendinţei de risc a unor subiecţi poate fi realizată şi prin modalitatea respectării celor patru principii care guvernează situaţiile de risc:- Principiul minimax impune alegerea rezultatului

minim care este cel mai mare comparativ cu alte rezultate minime. Adoptarea acestui principiu corespunde comportamentului celor care pun „răul înainte” şi care au o atitudine de reţinere faţă de risc.

- Principiul maximax impune alegerea strategiei cu consecinţele cele mai favorabile şi corespunde comportamentului celor care au o atitudine de acceptare a riscului.

- Principiul riscului minim impune maximizarea probabilităţii de a atinge un anumit nivel al câştigului şi corespunde atitudinii raţional-pesimiste faţă de risc.

- Principiul nivelului maxim impune maximizarea nivelului câştigului şi corespunde atitudinii raţional-optimiste faţă de risc.În caracterizarea persoanelor faţă de tendinţa

de risc sunt edificatoare şi alte două dimensiuni:- dimensiunea securitate-insecuritate are o

influenţă deosebită atât asupra timpului de decizie, cât şi asupra comportamentului; în timp ce securitatea asigură o notă de raţionalitate optimistă, insecuritatea impune o notă de manifestare pesimistă; în timp ce securitatea dă o anumită notă de siguranţă şi de stabilitate comportamentală, insecuritatea impune o notă de precipitare şi de acţiune diferenţiată comportamental, bazată pe o încărcătură afectivă de moment; în timp ce în securitate procesele cognitive raţionale sunt definitorii, în insecuritate procesele afective capătă o pondere mult mai mare;

- dimensiunea maturitate-imaturitate are o conotaţie direct legată de raţionalitatea comportamentului decidenţilor şi de raportul dintre procesele cognitive şi afective; maturii sunt mai raţionali şi se bazează mai mult pe procesele cognitive; cei care nu sunt maturi acţionează sub imperiul afectivităţii şi al unei raţionalităţi mai scăzute, mai precipitate.

6. BIBLIOGRAFIE

1. ILIE GHEORGHE, Securitatea mediului de afaceri, Editura UTI PRESS, Bucureşti, 2006

2. ILIE GHEORGHE, De la management la guvernare prin risc, Editura UTI PRESS, Editura Detectiv, Bucureşti, 2009

3. ILIE, GH.; - Riscul măsura incertitudinii, Editura UTI, Bucureşti, 2011.

4. ILIE, GH.; - Structuralitatea riscului – Concepte, standarde, opinii - Editura UTI, Bucureşti, 2013.

42


PROIECTUL PEARS

Bucureşti, 8 mai 2014 – EURALARM a participat la evenimentul organizat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE FACILITY MANAGEMENT (ROFMA) cu tematica “Continuitatea activităţilor de facility management în caz de cutremur”. În cadrul evenimentului, domnul Liviu Mateescu, Vice-preşedinte al ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T.S.), a reprezentat EURALARM şi a expus proiectul PEARS şi importanţa acestuia în timpul dezastrelor naturale.

Tematica evenimentului s-a focusat pe creşterea nivelului profesional al specialiştilor activi în domeniul facility management-ului. A fost cel dintâi eveniment cu o astfel de tematicăa organizat în România pentru profesioniştii din domeniul facility management. Pe lângă prezentarea proiectului PEARS, dezbateri privind managementul riscului şi riscul seismic s-au adus în discuţie şi aspecte legate de planificarea şi continuitatea afacerii, cadrul juridic şi măsurile şi activităţile specifice personalului administrativ şi operativ în caz de cutremur.

Aceste discuţii au arătat că în procesul de management de urgenţă, schimbul de informaţii prezintă o importanţă vitală pentru ca operaţiunile să devină eficiente. Iar acest lucru este în perfectă concordanţă cu rezultatele proiectului PEARS şi primele idei despre aşa-numita “comunicare europeană de urgenţă”, noţiune vehiculată în Comitetul de foc al EURALARM.

Domnul Liviu Mateescu, Vice-preşedinte al A.R.T.S., a prezentat conceptul PEARS-Alert4All. În cadrul proiectului aflăm că produsele de securitate la efracţie şi la incendiu nu numai că pot, dar, ar trebui să fie integrate în sistemele publice de alertă. Sistemul de bază poate fi uşor actualizat pentru a primi semnale de avertizare care ar putea fi utilizate pentru a activa avertismente sonore şi vizuale. Sistemele mai sofisticate pot converti mesajele publice de alertă în mesaje de voce inteligibile sau pot afişa mesajul direct pe calculatoare. Integrarea sistemelor de siguranţă şi de securitate existente într-un scenariu de alertă publică ar putea fi o alternativă de cost eficientă şi rapidă de a informa marea masă a populaţiei.

De la prima prezentare a conceptului în octombrie 2013 proiectul PEARS-Alert4All a primit un feedback pozitiv. Utilizatorii finali precum pompierii, poliţia, centre de management al situaţiilor de criză şi experţi pe domeniul de protecţie civilă au fost invitaţi de liderul de proiect EURALARM, Thorsten Ziercke, pentru a contribui la grupurile de lucru pe domeniul de standardizare CEN TC 391 si ISO TC 223.

Sursa:www.euralarm.org/news/2014/may/8/euralarm-presents-pears/

A.R.T.S. in GHIDUL CONSTRUCTORULUI

Vineri, 9 mai 2014, ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA DE SECURITATE a susţinut evenimentul organizat de Softmagazin cu prilejul lansarii “Ghidului Constructorului”, o lucrare de specialitate realizată în parteneriat cu 39 de producători, importatori de materiale de construcţii şi instalaţii şi asociaţii profesionale, printre care şi A.R.T.S.. Aportul A.R.T.S. la realizarea acestei lucrări constă în publicarea normelor de deviz elaborate de membrii ai asociaţiei noastre – Norme de deviz pentru control acces, efracţie, incendiu, TVCI şi pentru lucrări de mentenanţă la sisteme de securitate – norme pe care le găsiţi şi pe site-ul A.R.T.S. (www.arts.org.ro/pagini/norme-deviz.php).

În cadrul evenimentului domnul Niculae Ungar, membru al CD al A.R.T.S. a făcut cunoscută auditoriului ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA DE SECURITATE, a prezentat misiunea, obiectivele şi portofoliul asociaţiei precum şi normele elaborate de membrii A.R.T.S. şi incluse în lucrarea lansată în cadrul respectivului eveniment.

***

AG EURALARM11 - 15 mai 2014, Juan les Pins / FRANŢA

Anul acesta, întâlnirea EURALARM a cumulat trei evenimente: Adunarea Generala desfăşurată pe 12 mai 2014, Conferinţa Internaţională a EURALARM – prima ediţie, desfăşurată pe 13 mai 2014 şi Şedinţele celor trei secţiuni ale EURALARM desfăşurate pe 14 mai 2014.

În cadrul Adunării Generale fiecare secţiune şi-a prezentat raportul anual de activitate prin intermediul preşedintelui său. Departamentul financiar-administrativ a raportat pierderi argumentate de scăderea încasărilor – trei companii membre au părăsit asociaţia; şi de costurile ridicate suportate pentru acoperirea a doua domenii de activitate – lobby şi marketing. Există însă şi un excedent bugetar din anii precedenţi şi de asemenea s-au propus echilibrări bugetare de natura reducerii cheltuielilor sau chiar eventualitatea realocarii de personal.Informaţii detaliate se găsesc în raportul anual al EURALARM - www.euralarm.org/media/news_files/2014/05/Euralarm_Annual_Report_2013-2014_v1.0_-_Online_lo-res.pdf

***

A.R.T.S. la Ziua Comunicaţiilor20 mai 2014

A.R.T.S. s-a numărat printre asociaţiile partenere la Ziua Comunicaţiilor, eveniment aflat la cea de a XVIII-a ediţie. Evenimentul, unul de tradiţie, a marcat ca de fiecare dată, cele mai importante momente în dinamica industriei IT&C locale şi evoluţia sa în contextul global al telecomunicaţiilor.

neWsLetter

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ AL

VĂ AŞTEAPTĂ LA CURSURILE DE PERFECŢIONARE PENTRU OCUPAŢIILE:

TEHNICIAN PENTRU SISTEME DE DETECŢIE,SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES - Cod COR 352130

INGINER SISTEME DE SECURITATE - Cod COR 215222

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE Cod COR 215119

DISPECER CENTRU DE ALARMĂ - Cod COR 541408

MANAGER DE SECURITATE - Cod COR 121306

EVALUATOR DE RISC LA SECURITATE FIZICĂ - Cod COR 242115

CURSURI ACREDITATE DE:

Autoritatea Naţională pentru CalificăriMinisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

BENEFICIAŢI DE:

Nivel de instruire ridicat oferit de lectori bine pregătiţiDobândirea setului de competenţe profesionale specifice ocupaţieiInstruire în perioada de practică în cadrul unor companii de elită

Suport de curs

Asociaţia Română pentru Tehnica de SecuritateBucuresti, Sector 6

Splaiul Independentei 319,OB 152, Scara A, Etaj 2

Telefon : 0771.759.755 / 031.405.64.02Fax: 031.405.64.01

e-mail: [email protected]

CURSURI ACREDITATECONFORM PROGRAMEI-CADRU APROBATĂ DE I.G.P.R.

alarma · 2014-10-24 · 2 alarma cuprins alarmaalarma numărul 1/2009 arta de a tr^i în siguran]^...

Documents