ae - cap 1 - 12-13

12/13/2011

1

ANALIZA ECONOMICAANALIZA ECONOMICAAE / TCM / 2011AE / TCM / 2011--2012 2012

SemestrulSemestrul 11

ProfesorProfesor:: Cristian DoicinCristian DoicinBirouBirou:: CE111 / CO2CE111 / CO2AudienteAudiente:: Marti / 15:00 Marti / 15:00 --16:0016:00EE ilil i i d i i @i i d i i @ d bd bEE--mail:mail: [email protected]@cont--edu.pub.roedu.pub.roTel:Tel: (021) 402 (021) 402 -- 9373 / … 9373 / … -- 99759975Mob:Mob: 0745 99 80 990745 99 80 99

DescriereaDescrierea cursuluicursului

DetaliereaDetalierea sisi analizaanaliza componentelorcomponentelorDetaliereaDetalierea sisi analizaanaliza componentelorcomponentelormonetaremonetare sisi nonnon--monetaremonetare necesarenecesare in in procesulprocesul de de luareluare a a deciziilordeciziilor

EvidentiereaEvidentierea principiilorprincipiilor economiceeconomiceaplicateaplicate inin cadrulcadrul cicluluiciclului dede viataviata aaaplicateaplicate in in cadrulcadrul cicluluiciclului de de viataviata a a produselorproduselor

AnalizaAnaliza economicaeconomica a a unorunor variantevariante de de procesproces / / sistemsistem tehnologictehnologic

BibliografieBibliografie::

DescriereaDescrierea cursuluicursului

BibliografieBibliografie::•• Doicin Cristian, Doicin Cristian, AnalizaAnaliza economicaeconomica in in

inginerieinginerie, 2009, 2009, , ((ISBN ISBN 978978--973973--648648--842842--9)9)

•• Doicin Cristian, Doicin Cristian, AnalizaAnaliza proiectelorproiectelor de de investitiiinvestitii in in inginerieinginerie, 2009, 2009, , (ISBN 978(ISBN 978--973973--648648--853853--5)5)(ISBN 978(ISBN 978 973973 648648 853853 5)5)

•• MaterialeMateriale suplimentaresuplimentare, , distribuitedistribuite dupadupacazcaz

CunostinteCunostinte anterioareanterioare•• --

NotareNotare –– evaluareevaluare tip tip VerificareVerificare

PunctajPunctaj semestrusemestru 80%80%PunctajPunctaj semestrusemestru 80%80%•• LaboratorLaborator 45%45%•• VerifVerif. . IntermedIntermed.. 20%20%•• CursCurs 15%15%

VerificareVerificare finalafinala 2020%%TOTALTOTAL 100% ( t100% ( t 1010 !)!)TOTALTOTAL 100% (nota100% (nota1010 !) !)

12/13/2011

2

CuprinsCuprins

IntroducereIntroducere sisi PrezentarePrezentare generalageneralaAnalizaAnaliza economicaeconomica in in inginerieinginerieEstimareaEstimarea sisi managementulmanagementul costurilorcosturilorAnalizaAnaliza unorunor variantevariante dede procesproces // sistemsistemAnalizaAnaliza unorunor variantevariante de de procesproces / / sistemsistemAnalizaAnaliza economicaeconomica in cond. in cond. incertitudineincertitudine

PlatformaPlatforma de eLearningde eLearning

CAPITOLUL 1CAPITOLUL 1$$ $$

NONOŢŢIUNI FUNDAMENTALEIUNI FUNDAMENTALEŢŢ$$ $$

CE ESTE INGINERIACE ESTE INGINERIA ??

[Ingineria] este arta de a produce [Ingineria] este arta de a produce bine, cu un dolar, ceea ce oricine bine, cu un dolar, ceea ce oricine altcineva ar produce cu doi.altcineva ar produce cu doi.

A.M. WellingtonA.M. Wellington, 1887, 1887

[[IngineriaIngineria] ] este o profesie în careeste o profesie în carecunocunoşştintinţţeleele de matematicde matematicăă şşi i şştiintiinţţe e naturalenaturale dobândite prindobândite prin studiu, studiu, experienexperienţăţă şşi practici practicăă sunt aplicate sunt aplicate

bi ibi i iliili î dî d

[[IngineriaIngineria] ] este o profesie în careeste o profesie în carecunocunoşştintinţţeleele de matematicde matematicăă şşi i şştiintiinţţe e naturalenaturale dobândite prindobândite prin studiu, studiu, experienexperienţăţă şşi practici practicăă sunt aplicate sunt aplicate

bi ibi i iliili î dî dobiectiv pentruobiectiv pentru utilizareutilizareaa, în mod , în mod economiceconomic, , a materialelor a materialelor şşi fori forţţelor elor naturii în beneficiul oamenilornaturii în beneficiul oamenilor

obiectiv pentruobiectiv pentru utilizareutilizareaa, în mod , în mod economiceconomic, , a materialelor a materialelor şşi fori forţţelor elor naturii în beneficiul oamenilornaturii în beneficiul oamenilor

12/13/2011

3

CE ESTE ECONOMIACE ESTE ECONOMIA ??

[[EconomiaEconomia]] sstuditudiazaaza modalităţilmodalităţileeinin carecare resurseresurse limitatelimitate popott fifiutilizateutilizate pentrupentru aa satisfacesatisfacenevoinevoi umaneumane nelimitatenelimitate..

CE ESTE ECONOMIACE ESTE ECONOMIA ??Studiul modalităţiStudiul modalităţilorlor în careîn careStudiul modalităţiStudiul modalităţilorlor în careîn careoamenii şi societatea oamenii şi societatea aleg să să utilizeze resursele furnizate de utilizeze resursele furnizate de natură şi de generaţiile natură şi de generaţiile anterioareanterioare..

INGINERIE &INGINERIE & ECONOMIECONOMIEEINGINERIEINGINERIE:: utilizareautilizarea economiceconomicăă aa

cunocunoşştintelortintelor şştiintiinţţificeifice ininbeneficiulbeneficiul oameniloroamenilor..

ECONOMIEECONOMIE:: interacinteracţţiuneaiunea dintredintreoamenioameni şşii banibanioamenioameni şşii banibani..

MOD ECONOMIC DE GANDIREMOD ECONOMIC DE GANDIRE

PRINCIPII:PRINCIPII:PRINCIPII:PRINCIPII:-- AAleglegereaerea se face de se face de catrecatre persoane persoane

individualeindividuale;;-- OriceOrice alegerealegere presupunepresupune costuricosturi;;-- Persoanele individuale aleg raţional Persoanele individuale aleg raţional

((economiceconomic););-- ComportamentulComportamentul umanuman poatepoate fifi anticipatanticipat;;-- De De pepe urmaurma schimbuluischimbului castigacastiga ambeleambele partiparti;;

12/13/2011

4

CONCLUZII:CONCLUZII:

MOD ECONOMIC DE GANDIREMOD ECONOMIC DE GANDIRE

CONCLUZII:CONCLUZII:-- CooperareCooperare socialsocialăă;;-- Acţiuni din interes, nu din egoismAcţiuni din interes, nu din egoism;;-- Interese diferite, dar coordonate de legi Interese diferite, dar coordonate de legi

comunecomune::-- Mai Mai mulmulţţii banibani;;-- AdaptareAdaptare continucontinuăă, , reciprocreciprocăă, la , la modificareamodificarea

avantajeloravantajelor netenete pepe care care interacinteracţţiuneaiuneaintereselorintereselor o produce;o produce;

FactoriFactori de de productieproductie

• Natura / pamantul

• Munca• Munca

• Capitalul

NATURANATURAApaApa aer laer l mineralelemineralele planteleplantele şişiApaApa, , aerulaerul, , mineralelemineralele, , planteleplantele şi şi

animaleleanimalele, , pământul însuşi, când pământul însuşi, când sunt sunt utilizautilizate în procesul de te în procesul de producţie.producţie.

Eforturile îndemânarea şiEforturile îndemânarea şi

MUNCAMUNCAEforturile, îndemânarea şi Eforturile, îndemânarea şi cunoştinţele oamenilor care sunt cunoştinţele oamenilor care sunt aplicate în cadrul procesului de aplicate în cadrul procesului de producţie.producţie.

12/13/2011

5

CAPITALULCAPITALUL Capital Capital real real (Capital (Capital fizicfizic))

•• Unelte, clădiri, utilaje tehnologice Unelte, clădiri, utilaje tehnologice –– bunuri produse bunuri produse pentru a fi utilipentru a fi utilizzateate în scopul producerii altor bunuriîn scopul producerii altor bunuri;;

Capital Capital financiarfinanciar•• BunuriBunuri şi bani care sunt utilişi bani care sunt utilizzateate în procesul de în procesul de

producţieproducţie;;Dollar Bills Capital Capital umanuman

•• EducaEducaţie şi instruire aplicate muncii în procesul de ţie şi instruire aplicate muncii în procesul de producţieproducţie

NEOfactoriNEOfactori

• Tehnologiile• Informatia• Informatia

TEHNOLOGIILETEHNOLOGIILE

ProceProcesse e de combinare şi de combinare şi transformare transformare a factorilor de a factorilor de producţie în producţie în produseproduse finitefinite, prin , prin aplicarea unor reguli riguros aplicarea unor reguli riguros definitedefinitedefinite.definite.

INFORMAŢIAINFORMAŢIA

Semnal rezultat din Semnal rezultat din reprezentarea realităţii prin reprezentarea realităţii prin cunoaşterecunoaştere..

12/13/2011

6

BunuriBunuri

LibLibLibereLibere•• DisponibileDisponibile in in cantitaticantitati nelimitatenelimitate;;

EconomiceEconomice•• InsuficienteInsuficiente in in raportraport cu cu nevoilenevoile;;

Dollar Bills

Bun Bun –– UtilitateUtilitate –– ValoareValoareB ilB il ii i iili iil tt ddBunurileBunurile sisi serviciileserviciile suntsunt produseprodusedeoarecedeoarece au o au o anumitaanumita utilitateutilitate..UtilitateUtilitate == capacitatea unui bun de a capacitatea unui bun de a satisface o nevoie satisface o nevoie ((a individului sau a individului sau societăţiisocietăţii).).ApreciereaAprecierea utilitutilităţiiăţii are unare un caractercaracterApreciereaAprecierea utilitutilităţiiăţii are un are un caractercaractereminamente individual şi eminamente individual şi subiectivsubiectiv..

Legea utilităţii marginaleLegea utilităţii marginale: Heinrich : Heinrich GossenGossen, , 18541854..

LegeaLegea utilităţiiutilităţii marginalemarginale descrescandedescrescande

Bun Bun –– Utilitate Utilitate –– ValoareValoareLegea Legea utilităţii utilităţii marginalemarginale descrescandedescrescandeAtunciAtunci candcand cantitateacantitatea consumataconsumata dintrdintr--un un

produsprodus crestecreste, , utilitateautilitatea marginalamarginala a a produsuluiprodusului ((adicaadica satisfactiasatisfactia suplimentarasuplimentara, , adaugataadaugata de de ultimaultima unitateunitate) ) tindetinde sasa se se diminuezediminueze..diminuezediminueze. .

ConsumandConsumand continuucontinuu un un anumitanumit bun, se bun, se atingeatinge, la un moment , la un moment datdat, un , un pragprag de de saturatiesaturatie, , dupadupa care, care, dacadaca consumulconsumulcontinua continua sasa creascacreasca, , existaexista risculriscul sasaaparaapara zonazona de de insatisfactieinsatisfactie..

Utilit tUtilit t

Bun Bun –– Utilitate Utilitate –– ValoareValoareUtilitateaUtilitatea= = ceacea maimai comuncomunăă mmăăsursurăă pentrupentru

valoarevaloare, , exprimatexprimatăă adeseaadesea sub sub forma forma unuiunui pretpret care care trebuietrebuie plplăătit tit pentrupentru a a obtineobtine un un anumitanumit bun bun

i ii isausau serviciuserviciu..

12/13/2011

7

ANALIZA ECONOMICĂANALIZA ECONOMICĂ

D i i diD i i diDenumiri diverseDenumiri diverse::

-- economie în economie în ingiinginnerieerie-- justificare economicăjustificare economică-- inginerie economicăinginerie economicăgg-- analiza economicăanaliza economică

ISTORICISTORIC

PerspectivaPerspectiva conform cconform căăreiareia: : elementeleelementele de de facturfacturăă economiceconomicăă intrintrăăîîn n atribuatribuţţiileiile ingineruluiinginerului şşii evidenevidenţţiereaiereatehnicilortehnicilor pentrupentru facilitareafacilitarea acesteiacesteiabordabordăăriridiferendiferenţţiaziazăă practicapractica inginerieiinginerieidiferendiferenţţiaziazăă practicapractica inginerieiinginerieimodernemoderne de de ceacea din din trecuttrecut. .

ISTORICISTORIC

PionPioniierer: Arthur M. Wellington, : Arthur M. Wellington, inginer inginer constructiiconstructiicivilecivile;;

ultima parte a sec. al XIXultima parte a sec. al XIX--lealea;; indică rolul analizei economice in proiectele indică rolul analizei economice in proiectele

inginereştiinginereşti;; domeniu dedomeniu de interesinteres:: construcţii căi ferateconstrucţii căi ferate;; domeniu dedomeniu de interesinteres: : construcţii căi ferateconstrucţii căi ferate; ; Urmat de alte contribuţii care accentuează Urmat de alte contribuţii care accentuează

importanţa tehnicilor importanţa tehnicilor de de analizaanaliza care care includ includ elementeelemente de de matematici financiarematematici financiare..

CATEGORII DE ANALIZACATEGORII DE ANALIZA

11 DupaDupa moment:moment:1. 1. DupaDupa moment:moment:-- previzionalprevizionalăă; ; -- postpost--factum;factum;

2. 2. DupaDupa nivelnivel::-- microeconomicmicroeconomicăă;;-- macroeconomicmacroeconomicăă;;

3. 3. DupaDupa criteriicriterii::-- analizaanaliza tehnicotehnico--economiceconomicăă;;-- analizaanaliza economicoeconomico--financiarfinanciarăă;;-- analizaanaliza financiarfinanciarăă;;

12/13/2011

8

PROPUNERE ŞI ALTERNATIVĂPROPUNERE ŞI ALTERNATIVĂ

PP1.1. PropunerePropunere::proiect singularproiect singularCategorii de propuneriCategorii de propuneri::-- independenteindependente;;-- dependentedependente;;-- reciproc exclusivereciproc exclusive;;-- esenţialeesenţiale;;

2. 2. AlternativăAlternativă::combinaţie de propunericombinaţie de propuneri

PRINCIPIILE ANALIZEI PRINCIPIILE ANALIZEI ECONOMICE ECONOMICE ÎN INGINERIEÎN INGINERIE

1. 1. DezvoltareaDezvoltarea alternativeloralternativelor;;2. 2. ConcentrareaConcentrarea asupraasupra diferendiferenţţelorelor;;3. 3. UtilizareaUtilizarea unuiunui punctpunct de de vederevedere consecventconsecvent;;4. 4. UtilizareaUtilizarea uneiunei unitunităţăţii comunecomune de mde măăsursurăă;;5. 5. ConsiderareaConsiderarea tuturortuturor criteriilorcriteriilor relevanterelevante;;6. 6. ExplicitareaExplicitarea incertitudiniiincertitudinii;;7. 7. RevizuireaRevizuirea deciziilordeciziilor;;

DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA ALTERNATIVELORALTERNATIVELOR

Selectarea (decizia)Selectarea (decizia) finalăfinală se facese faceSelectarea (decizia) Selectarea (decizia) finală finală se face se face comparând alternativele. Acestea comparând alternativele. Acestea trebuie identificatetrebuie identificate,, definite definite şşi i dezvoltatedezvoltate în vederea analizei în vederea analizei ulterioareulterioare..

CONCENTRARE ASUPRA CONCENTRARE ASUPRA DIFERENŢELORDIFERENŢELOR

Numai diferenţele dintre ieNumai diferenţele dintre ieşşirileirileNumai diferenţele dintre ieNumai diferenţele dintre ieşşirile irile viitoare estimate ale diferitelor viitoare estimate ale diferitelor alternative sunt relevante în comparaalternative sunt relevante în comparaţţii ii şşi trebuie considerate în luarea i trebuie considerate în luarea decizieideciziei..

12/13/2011

9

UTILIZAREA UNUI PUNCT DE UTILIZAREA UNUI PUNCT DE VEDERE CONSECVENTVEDERE CONSECVENT

IeIeşşirile estimate (economice sau deirile estimate (economice sau deIeIeşşirile estimate (economice sau de irile estimate (economice sau de altaltăă naturnaturăă) ale diferitelor alternative ) ale diferitelor alternative trebuie evaluate folosind un acelatrebuie evaluate folosind un acelaşşi i punct de vedere depunct de vedere de--a lungul etapelor a lungul etapelor de analizde analiză.ă.

UTILIZAREA UNEI UNITĂŢI UTILIZAREA UNEI UNITĂŢI COMUNE DE MĂSURĂCOMUNE DE MĂSURĂ

Prin utilizarea aceleiaPrin utilizarea aceleiaşşi uniti unităţăţi dei dePrin utilizarea aceleiaPrin utilizarea aceleiaşşi uniti unităţăţi de i de mmăăsursurăă în enumerarea ieîn enumerarea ieşşirilor irilor diferitelor alternative, compararea diferitelor alternative, compararea acestora se va face cu mai multacestora se va face cu mai multăăuuşşurinurinţăţă..

CONSIDERAREA TUTUROR CONSIDERAREA TUTUROR CRITERIILOR RELEVANTECRITERIILOR RELEVANTE

Selectarea unei anumite alternative necesitSelectarea unei anumite alternative necesităăSelectarea unei anumite alternative necesitSelectarea unei anumite alternative necesităăutilizarea unui utilizarea unui criteriucriteriu sau a unui sau a unui set de set de criteriicriterii. . Procesul decizional trebuie sProcesul decizional trebuie săă considere considere toate rezultatele cuantificate în unittoate rezultatele cuantificate în unităţăţi i monetare, dar monetare, dar şşi pe cele exprimate în alte i pe cele exprimate în alte ,, şş p pp punitunităţăţi de mi de măăsursurăă sau explicitsau explicitatate între într--o o anumitanumităă maniermanierăă ..

EXPLICITAREA INCERTITUDINIIEXPLICITAREA INCERTITUDINII

Incertitudinea apare inerent înIncertitudinea apare inerent înIncertitudinea apare inerent în Incertitudinea apare inerent în estimarea rezultatelor viitoare estimarea rezultatelor viitoare ale alternativelor ale alternativelor şşi trebuie i trebuie recunoscutrecunoscutăă în cadrul analizei în cadrul analizei şşi compari comparăării rii acestoraacestora..

12/13/2011

10

REVIZUIREA DECIZIILORREVIZUIREA DECIZIILOR

ÎmbunÎmbunăăttăţăţirea deciziilorirea deciziilor este parte aeste parte aÎmbunÎmbunăăttăţăţirea deciziilor irea deciziilor este parte aeste parte aunui proces adaptiv; pentru a fi unui proces adaptiv; pentru a fi aplicabile în practicaplicabile în practicăă, rezultatele ini, rezultatele iniţţial ial estimate ale alternativei selectate estimate ale alternativei selectate trebuie comparate cu rezultatele trebuie comparate cu rezultatele realereale..

ANALIZA ECONOMICANALIZA ECONOMICĂĂ ŞŞI I PROIECTAREA ÎN INGINERIEPROIECTAREA ÎN INGINERIE

AnalizAnalizăă EconomicEconomicăă în Ingineriîn Inginerieegg1. 1. RecunoaRecunoaşşterea, definirea terea, definirea şşi evaluareai evaluarea

problemeiproblemei2. 2. Dezvoltarea alternativelor fezabileDezvoltarea alternativelor fezabile3.3. Determinarea valorilor Determinarea valorilor fluxurilorfluxurilor monetaremonetare

asociate fiecasociate fiecăărei alternativerei alternative4. 4. Selectarea criteriilor de Selectarea criteriilor de deciziedecizie55.. Analiza Analiza şşi compararea alternativelori compararea alternativelor6.6. Selectarea alternativei optimeSelectarea alternativei optime7.7. ImplementareImplementareaa, monitorizare, monitorizareaa şşi evaluarea i evaluarea

rezultatelorrezultatelor

1. Definirea problemei1. Definirea problemei

+ iniţiere+ iniţiere+ iniţiere+ iniţiere+ formulare+ formulare+ perspectivă sistemică+ perspectivă sistemică+ stabilire limite+ stabilire limite+ finalizare+ finalizare

f lf l+ reformulare+ reformulare

2. Dezvoltarea alternativelor2. Dezvoltarea alternativelor

+ stabilirea mulţimii iniţiale+ stabilirea mulţimii iniţiale+ stabilirea mulţimii iniţiale+ stabilirea mulţimii iniţialeTehnicTehnic posibilposibil şşii economic economic acceptabilacceptabil+ determinarea alternativelor fezabile+ determinarea alternativelor fezabile2.1 2.1 Alternative superioareAlternative superioare+ lipsă timp+ lipsă timp+ păreri preconcepute+ păreri preconcepute

li ă b ili ă b i+ lipsă bani+ lipsă bani2.2 Alternative investiţionale2.2 Alternative investiţionale+ idei noi+ idei noi

-- BrainstormingBrainstorming-- NGTNGT

12/13/2011

11


B i t iB i t i+ + Brainstorming:Brainstorming:-- FFăărrăă criticcriticăă;;-- LibertateLibertate ggâândirendire;;-- CantitateCantitate;;-- ImprovizImprovizăăriri;;11 PregPregăătire;tire;1.1. PregPregăătire;tire;2.2. Brainstorming;Brainstorming;3.3. EvaluareEvaluare


++ Brainstorming:Brainstorming:+ + Brainstorming:Brainstorming:-- unicitateunicitate;;-- obiectiveobiective;;-- solusoluţţii ii pentrupentru viitorviitor;;-- abordareabordare sistemicsistemicăă;;

limitarelimitare informainformaţţii;ii;-- limitarelimitare informainformaţţii;ii;-- implicareimplicare oamenioameni;;-- imbunimbunăăttăţăţire ire continucontinuăă..


NGTNGT+ NGT+ NGT::-- idei generate individualidei generate individual;;-- feedfeed--back individual şi înregistrare ideiback individual şi înregistrare idei;;-- clarificare ideiclarificare idei;;-- prezentare soluţiiprezentare soluţii;;-- prezentare soluţiiprezentare soluţii;;-- votare soluţiivotare soluţii;;-- discutare rediscutare rezzultatultat votvot..

3. 3. Determinarea valorilor Determinarea valorilor pentru cashpentru cash--flowflow

CCashash--flowflow::Un flux Un flux de de trezorerietrezorerie (cash(cash--flow) flow) apare, apare, intrintr--o o

descrieredescriere simplisimplificatficatăă, atunci când banii sunt , atunci când banii sunt transferaţi de la un individ la altul sau de la o transferaţi de la un individ la altul sau de la o firmfirmăă la altala alta..

CCashash--flowflow::== efectulefectul economiceconomic alal uneiunei alternativealternative exprimatexprimat

prinprin intermediulintermediul sumelorsumelor cheltuitecheltuite şşii încasateîncasate..

12/13/2011

12

4. Selectarea criteriilor de decizie4. Selectarea criteriilor de decizie

Criteriu de decizieCriteriu de decizie::= = o regulo regulăă care descrie care descrie modalitmodalităţileăţile de de selectselectarare e

a a proiectelproiecteloror de investide investiţţii astfel încât sii astfel încât săă se se atingatingăă anumite obiective particulareanumite obiective particulare..

1.1. Diferenţa dintre alternativeDiferenţa dintre alternative;;2.2. Rata minim acceptabilă a rentabilităţiiRata minim acceptabilă a rentabilităţii;;3.3. “D“Doo--NothingNothing”.”.

4.1 Diferenţa dintre alternative4.1 Diferenţa dintre alternative

FiFi dd ăă lt tilt ti AA11 ii AA22 l il i iiFieFie doudouăă alternative,alternative, AA11 şişi AA22,, exclusiveexclusive reciprocreciproc..AAlternativlternativaa optimoptimăă vava fifi selectatselectatăă utilizutilizâândnd

reguliregulilele::11.. DacDacăă diferendiferenţţaa AA22 –– AA11 esteeste preferatpreferatăă dindin

punctpunct dede vederevedere economic,economic, atunciatunci vava fifiselectatselectatăă alternativaalternativa AA22..

22 DD ăă difdif AA11 AA22 ff ăă didi22.. DacDacăă diferendiferenţţaa AA11 –– AA22 esteeste preferatpreferatăă dindinpunctpunct dede vederevedere economic,economic, atunciatunci vava fifiselectatselectatăă alternativaalternativa AA11..

4.1 Diferenţa dintre alternative4.1 Diferenţa dintre alternative

AplicaţieAplicaţieSe consideră valorile de cash-flow prezentate înSe consideră valorile de cash-flow prezentate înSe consideră valorile de cash-flow prezentate întabel. Alternativele A1 şi A2 pot fi comparate prinexaminarea diferenţei dintre valorile de cash-flowasociate fiecăreia dintre acestea.

Se consideră valorile de cash-flow prezentate întabel. Alternativele A1 şi A2 pot fi comparate prinexaminarea diferenţei dintre valorile de cash-flowasociate fiecăreia dintre acestea.

Sfârşit anSfârşit an AlternativeAlternativeCash-FlowCash-Flownr.nr. Cash FlowCash Flow

A1A1 A2A2

00 -30-30 -80-80 -50-50

1 – 91 – 9 1010 2020 1010

1010 55 1010 55

4.4.22 Rata minim acceptabilă a Rata minim acceptabilă a rentabilităţiirentabilităţii

== pragulpragul incepandincepand dede lala carecare oo firmfirmăăacceptaaccepta sasa investinvesteascaeasca atunciatunci cândcând arearemaimai multemulte oportunitoportunităţăţii;;

CostCost dede oportunitateoportunitate>> sausau << ??LegaturaLegatura ratarata rentabrentab -- costulcostul capitaluluicapitalului

12/13/2011

13

4.4.33 “Do“Do--Nothing”Nothing”

EuEu nnuu facfac nimicnimic

însăînsă

CONCURENŢACONCURENŢA FACEFACE !!CONCURENŢACONCURENŢA FACEFACE !!

55. . Analiza Analiza şşi compararea i compararea alternativeloralternativelor

-- DetaliereDetaliere caracteristicicaracteristici;;-- RestricRestricţţii;ii;-- LimiteLimite bugetarebugetare;;-- EstimareEstimare;;;;-- IncertitudineIncertitudine..

66. . Selectarea alternativei optimeSelectarea alternativei optime

7.7. Implementare, monitorizare Implementare, monitorizare şşi i evaluarea rezultatelorevaluarea rezultatelor

APLICAŢIAPLICAŢIA 1.1A 1.1

DomnulDomnul IonescuIonescu tocmaitocmai aa avutavut unun accidentaccident cucu autoturismulautoturismul personalpersonal..MMaaşşinaina aa fostfost avariatavariatăă..DomnulDomnul IonescuIonescu areare urgenturgent nevoienevoie dede autoturismautoturism deoarecedeoarece distandistanţţaaDomnulDomnul IonescuIonescu areare urgenturgent nevoienevoie dede autoturism,autoturism, deoarecedeoarece distandistanţţaaconsiderabilconsiderabilăă nunu--ii permitepermite săsă sese deplasezedeplaseze lala serviciuserviciu pepe josjos sausau cucubicicleta,bicicleta, iariar cucu autobuzulautobuzul trebuietrebuie ssăă schimbeschimbe patrupatru traseetrasee..PatronulPatronul uneiunei firmefirme dede intermedieriintermedieri autoauto îiîi oferoferăă 22..000000 uu..mm pentrupentruautoturism,autoturism, înîn stareastarea înîn carecare aceastaaceasta sese aflaflăă acumacum.. DacDacăă DlDl.. IonescuIonescureparreparăă mamaşşina,ina, clientulclientul esteeste dispusdispus ssăă ofereofere 44..500500 uu..mm..SSocietateaocietatea dede asigurasigurăăriri considerăconsideră ccăă reparareparaţţiileiile costcostăă 22..000000 uu..mm..AAsigurareasigurarea fusesefusese ffăăcutcutăă pentrupentru aa acoperiacoperi 5050%% dindin avarii,avarii, pentrupentru aa plplăătitioo ratratăă maimai micmicăă.. InIn vedereavederea acoperiracopeririiii cheltuielilorcheltuielilor cucu reparaţiile,reparaţiile,d ld l II tt i ii i 11 000000 dd ll i t ti t t dd ii ăă iidomnuldomnul IonescuIonescu poatepoate primiprimi 11..000000 uu..mm.. dede lala societateasocietatea dede asigurasigurăăriri..ÎÎnn momentulmomentul accidentuluiaccidentului indicatorulindicatorul kilometrajuluikilometrajului arătaarăta100100..000000 kmkm..DomnulDomnul IonescuIonescu areare înîn bancbancăă unun contcont înîn valoarevaloare dede 77..000000 uu..mm..OO mamaşşininăă nounouăă costcostăă 1010..000000 uu..mm..

SăSă sese defineascădefinească problemaproblema domnuluidomnului IonescuIonescu şişi săsă sese rezolverezolve înîn 77 etapeetape..

12/13/2011

14


EtapaEtapa 11 DefinireaDefinirea problemeiproblemei

DDomnulomnul IonescuIonescu aare nevoie de un mijloc dere nevoie de un mijloc detransport.transport.

EvaluareaEvaluarea viitoareviitoare elimineliminăă mersulmersul pepe jos,jos, cucu bicicletabicicleta sausau cucuautobuzulautobuzul consideratconsideratee aa nunu fifi alternativealternative fezabilefezabile..

ProblemaProblema se reduce lase reduce laa a îînlocuinlocui sausau a păstraa păstraautoturismulautoturismul avariatavariat..

EtapaEtapa aa 22-- aa DezvoltareaDezvoltarea alternativeloralternativelor1.1. VânzareVânzareaa autoturismului avariat cu 2.000 u.m. autoturismului avariat cu 2.000 u.m. şşi i cumpărarea unuia nou cumpărarea unuia nou

2.0002.000 (v(vâânzarenzare)) ++ 11..000(000(asigurareasigurare)) ++ 77..000(000(bancăbancă) = 10.000) = 10.000 u.m.u.m.Suma plSuma plăătittităă este de este de 7.000 u.m.,7.000 u.m., iar maiar maşşina va avea la bord ina va avea la bord zerozero kmkm..


pp ,, şş2.2. ReparareaRepararea autoturismului avariat autoturismului avariat

1.000 1.000 ((asigurareasigurare)) ++ 1.000 1.000 ((bancabanca) = 2.000 ) = 2.000 u.mu.m..Suma plSuma plăătittităă este de este de 1.000 u.m1.000 u.m., iar ma., iar maşşina va avea ina va avea 100.000100.000 km la bord;km la bord;

3.3. ReparareaRepararea autoturismului avariat cu 2.000 u.m. autoturismului avariat cu 2.000 u.m. 1.000 1.000 ((asigurareasigurare)) ++ 1.000 1.000 ((bancabanca) = 2.000 ) = 2.000 u.mu.m..vânzareavânzarea autoturismului autoturismului reparreparat cu at cu 44..5500 u.m. 00 u.m. şşi i cumpărarea unui autoturism nou cumpărarea unui autoturism nou 4.500 4.500 ((vanzarevanzare) + 5.500 () + 5.500 (bancabanca) = 10.000 ) = 10.000 u.mu.m..Suma plSuma plăătittităă este deeste de 6 500 u m6 500 u m iar maiar maşşina va aveaina va avea zerozero km la bordkm la bordSuma plSuma plăătittităă este de este de 6.500 u.m.,6.500 u.m., iar maiar maşşina va avea ina va avea zerozero km la bord.km la bord.

4.4. Repararea autoturismului la un service particular Repararea autoturismului la un service particular cucu 1.100 u.m. 1.100 u.m. 1.0001.000(( asigurareasigurare) + ) + 100 100 ((bancăbancă). Repararea va dura mai mult cu o lun). Repararea va dura mai mult cu o lună.ă. Pentru Pentru luna suplimentară se poate închiria o maluna suplimentară se poate închiria o maşşininăă cu 400 cu 400 u.mu.m. . ((bancăbancă). ). Suma plSuma plăătittităă este deeste de 500 u.m.500 u.m., iar maşina va avea , iar maşina va avea 100.000100.000 km.km.

5.5. IdemIdem 4, dar cu vânzarea autoturismului dup4, dar cu vânzarea autoturismului dupăă reparareparaţţieie,, cu 4.500 u.m. cu 4.500 u.m. şşi i utilizarea banilor, plus încutilizarea banilor, plus încăă 5.500 u.m. din cont, pentru cump5.500 u.m. din cont, pentru cumpăărarea unui rarea unui autoturism nou. autoturism nou. Suma plSuma plăătittităă este de este de 6.000 u.m.,6.000 u.m., iar maiar maşşina va avea ina va avea zerozero kmkm la bordla bord..

EtapaEtapa aa 33-- aa EstimareEstimare cashcash--flowflow11.. AlternativaAlternativa 11 laslasăă golgol contulcontul bancarbancar.. ApareApare unun cashcash--flowflow dede––88..000000 uu..mm.. pentrupentru oo mamaşşininăă nounouăă îînn valoarevaloare dede 1010..000000 uu..mm..22 Alt tiAlt ti 22 itit ii hh ăă fifi ttăă


22.. AlternativaAlternativa aa 22--aa permitepermite caca mamaşşinaina vecheveche ssăă fiefie reparatreparatăă..UUtilizeaztilizeazăă oo calecale maimai costisitoarecostisitoare (+(+ 500500 uu..mm..),), dardar maimai sigursigurăă pentrupentrurealizarearealizarea reparareparaţţiiloriilor.. ValoareaValoarea pentrupentru cashcash--flowflow esteeste dede ––22..000000uu..mm..,, iariar valoareavaloarea mamaşşiniiinii reparatereparate esteeste dede 44..500500 uu..mm..33.. AlternativaAlternativa aa 33--aa aduce,aduce, înîn plusplus fafaţăţă dede AltAlt.. 11,, unun câcâşştigtig dede 500500uu..mm..,, prinprin repararearepararea autoturismuluiautoturismului.. ValoareaValoarea pentrupentru cashcash--flowflow esteestedede ––77..500500 uu..mm.. şşii mamaşşininaa valoareavaloareazzăă 1010..000000 uu..mm..44 AlternativaAlternativa aa 44 aa utilizeazutilizeazăă aceeaaceeaşşii ideeidee caca AltAlt aa 22 aa însînsăă esteeste44.. AlternativaAlternativa aa 44--aa utilizeazutilizeazăă aceeaaceeaşşii ideeidee caca AltAlt.. aa 22--aa,, însînsăă esteestemaimai pupuţţinin costisitocostisitoaarree.. EExistxistăă unun riscrisc maimai maremare caca reparareparaţţiaia ssăă nunu fiefiedede bunbunăă calitatecalitate.. ApareApare unun cashcash--flowflow dede ––11..500500 uu..mm.. pentrupentru oomamaşşininăă dede 44..500500 uu..mm..55.. AlternativaAlternativa 55 seamseamăănnăă cucu AAltlt.. aa 44--aa,, însînsăă presupunepresupune cumpcumpăărarearareaunuiunui autoturismautoturism nounou.. ValoareaValoarea pentrupentru cashcash--flowflow esteeste dede ––77..000000uu..mm..,, iariar mamaşşinaina valoreazvaloreazăă 1010..000000 uu..mm..

EtapaEtapa aa 44-- aa SelectareaSelectarea criteriilorcriteriilorEEsteste importantimportant ssăă sese utilizezeutilizeze unun acelaşiacelaşi punctpunct dede


pp şş ppvederevedere (principiul(principiul PP33)) şşii oo unitateunitate dede mmăăsursurăă comuncomunăă(principiul(principiul PP44))..

SeSe vava efectuaefectua analizaanaliza dindin punctulpunctul dedevederevedere alal domnuluidomnului IonescuIonescu..ValoareaValoarea autoturismuluiautoturismului acestuiaacestuia esteeste valoareavaloarea sasa dedepiapiaţăţă adicadicăăpiapiaţăţă,, adicadicăă1010..000000 uu..mm.. pentrupentru mamaşşinaina nounouăă şşii44..500500 uu..mm.. pentrupentru ceacea reparatreparatăă..DeciziileDeciziile vorvor fifi redusereduse lala nivelnivel cantitativ,cantitativ, carecare poatepoate fifiulteriorulterior revrevăăzutzut înîn corespondencorespondenţăţă cucu factorifactori calitativicalitativi (km(kmparcurparcurşşi,i, calitatecalitate reparareparaţţieie etcetc..))

12/13/2011

15

EtapaEtapa aa 55-- aa AnalizaAnaliza şşii comparareacompararea alternativeloralternativelor1.1. AlternativaAlternativa 11 esteeste eliminateliminatăă deoarecedeoarece AltAlt.. aa 33 aa areare acelaşiacelaşi rezultatrezultat obţinutobţinut

cucu costuricosturi maimai micimici înîn condicondiţţiiii egalegalee dede riscrisc (valoare(valoare maşinămaşină == 1010 000000 uu mm


cucu costuricosturi maimai mici,mici, înîn condicondiţţiiii egalegalee dede riscrisc.. (valoare(valoare maşinămaşină == 1010..000000 uu..mm..,,economiieconomii == 00 uu..mm..,, efortefort investiinvestiţţionalional == 1010..000000 uu..mm..))..

2.2. AlternativaAlternativa aa 22 aa llasăasă 66..000000 uu..mm.. înîn contcont.. EEaa areare acelaşiacelaşi rezultatrezultat caca AltAlt.. aa 44--aa,, dardar costuricosturi maimai marimari cucu 500500 uu..mm.. ÎnÎn consecinconsecinţăţă,, AltAlt.. aa 22--aa vava fi,fi, dedeasemenea,asemenea, eliminateliminatăă (valoare(valoare mamaşşininăă == 44..500500 uu..mm..,, economiieconomii == 66..000000 uu..mm..,,efortefort investiinvestiţţionalional == 1010..500500 uu..mm..))..

3.3. AAlternativalternativa 33 vava fifi eliminateliminatăă deoarecedeoarece AltAlt.. aa 55--aa presupunepresupune rreparareaeparareamamaşşinii,inii, dardar cucu unun costcost maimai micmic ((500500 uu..mm.. diferendiferenţăţă),), iariar rezultatulrezultatul esteesteidenticidentic.. (valoare(valoare mamaşşininăă == 1010..000000 uu..mm..,, economiieconomii == 500500 uu..mm..,, eforteforti tii tiţţi li l 1010 500500 ))investiinvestiţţionalional == 1010..500500 uu..mm..))..

4.4. AlternativaAlternativa 44 vava fifi rereţţinutinutăă.. EaEa presupunepresupune economiieconomii dede 500500 uu..mm.. prinprinutilizareautilizarea unuiunui atelieratelier dede reparareparaţţiiii cucu prepreţţuriuri maimai mici,mici, risculriscul uneiunei reparareparaţţiiii dedecalitatecalitate slabslabăă fiindfiind dede micmic..

5.5. AlternativaAlternativa 55 presupunepresupune repararearepararea mamaşşiniiinii lala celcel maimai micmic costcost şşii elimineliminăărisculriscul reparareparaţţieiiei prinprin vânzareavânzarea mamaşşiniiinii reparatereparate (valoare(valoare mamaşşininăă == 1010..000000uu..mm..,, economiieconomii == 11..000000 uu..mm..,, efortefort investiinvestiţţionalional == 1111..000000 uu..mm..));;

EtapaEtapa aa 66-- aa SelectareaSelectarea alternativeialternativei optimeoptimeÎnainteÎnainte dede parcurgereaparcurgerea acesteiacestei etapeetape trebuietrebuie explicitateexplicitate toatetoate elementeleelementele cucuvaloarevaloare incertincertăă (principiul(principiul PP66))


valoarevaloare incertincertăă (principiul(principiul PP66))..CCeleele maimai relevanterelevante pentrupentru analizanalizăă suntsunt::

++ dacdacăă mamaşşinaina reparatreparatăă esteeste ppăăstratstratăă,, existexistăă risculriscul unorunor defectdefectăăriri ulterioareulterioarefrecventefrecvente (observa(observaţţieie bazatbazatăă pepe experienexperienţăţă));;++ ddacacăă esteeste utilizatutilizat atelierulatelierul dede reparareparaţţiiii particular,particular, dede asemenea,asemenea,probabilitateaprobabilitatea dede aa apapăărearea defecdefecţţiuniiuni ulterioareulterioare esteeste maremare (observa(observaţţieie bazatbazatăăpepe experienexperienţăţă));;++ cumpcumpăărareararea uneiunei mamaşşiniini noinoi vava consumaconsuma aproapeaproape toatetoate economiileeconomiile;;++ li â dli â d t lt l li tli t ii ăă tt ăă fifi ăă++ analizândanalizând costulcostul suplimentar,suplimentar, mamaşşinaina nounouăă poatepoate apapăărearea aa fifi preaprea scumpscumpăă++ mamaşşinaina nounouăă poatepoate fi,fi, dede asemenea,asemenea, implicatimplicatăă întrîntr--unun accidentaccident şşii poatepoateaveaavea parteparte dede reparareparaţţiiii dede calitatecalitate maimai slabslabăă (datorit(datorităă sumelorsumelor rrăămasemasedisponibiledisponibile pentrupentru asigurare)asigurare) decâtdecât ceacea curentcurentăă..

PePe bazabaza informainformaţţiiloriilor expuseexpuse înîn cadrulcadrul etapeloretapelor anterioare,anterioare, vava fifi selectatselectatăăAlternativaAlternativa 55..

EtapaEtapa aa 77-- aa ImplementareaImplementarea alternativeialternativeioptimeoptime


ppEtapaEtapa esteeste parcursparcursăă cucu respectarearespectarea principiuluiprincipiului PP77..NouaNoua mamaşşininăă ss--aa doveditdovedit aa fi,fi, dupdupăă analizeanalize lala 2020..000000 kmkm.. şşii lala 5050..000000kmkm parcurparcurşşi,i, oo adevadevăăratratăă afacereafacere..NN--auau fostfost necesarenecesare reparaţii,reparaţii, iariar consumulconsumul dede combustibilcombustibil aa fostfost extremextremdede scscăăzutzut..

1.6 FACTORI ECONOMICI 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞŞI NONI NON--ECONOMICI ÎN DECIZIAECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALMANAGERIALĂĂ

11..66..11 CriteriiCriterii multiplemultiple înîn procesulprocesul dede deciziedecizie11..66..11 CriteriiCriterii multiplemultiple înîn procesulprocesul dede deciziedecizie1.1. CCriteriiriterii economiceeconomice ((cuantificabilecuantificabile monetarmonetar))2.2. CCritriteeriirii nonnon--economiceeconomice ((greugreu cuantificabilecuantificabile monetarmonetar))

FactoriFactori intangibiliintangibili::•• siguranţasiguranţa înîn exploatareexploatare;;•• ocrotireaocrotirea mediumediuluilui;;•• atitudineaatitudinea comunitcomunităţăţiiii localelocale;;•• relarelaţţiileiile întreîntre angajaangajaţţii şşii echipaechipa managerialmanagerialăă;;ţţ g jg j ţţ şş pp gg ;;•• riscurileriscurile;;•• flexibilitateaflexibilitatea sistemuluisistemului;;•• impactulimpactul asupraasupra structuriistructurii dede personalpersonal;;•• cerincerinţţeleele dede instruireinstruire aa personaluluipersonalului;;•• influeninfluenţţaa asupraasupra celorlaltecelorlalte ppăărrţţii aleale organizaorganizaţţieiiei;;•• preferinpreferinţţeleele clienclienţţilorilor..

12/13/2011

16


APLICAŢIAPLICAŢIAA 11 22APLICAŢIAPLICAŢIAA 11..22SSee presupunepresupune ccăă echipaechipa dede conducereconducere aa uneiunei firmefirme sese confruntconfruntăă cucudoudouăă alternativealternative caca urmareurmare aa crecreşşteriiterii cereriicererii pentrupentru produsulprodusul lorlor:: ((11))organizareaorganizarea unuiunui alal doileadoilea schimbschimb dede lucrulucru pepe utilajeleutilajele existenteexistentesausau ((22)) instalareainstalarea dede noinoi utilajeutilaje modernemoderne carecare ssăă facfacăă fafaţăţă uneiuneiproducproducţţiiii lala nivelulnivelul cereriicererii..SSee impuneimpune oo comparaţiecomparaţie aa costurilorcosturilor asociateasociate acestoracestor alternativealternativepentrupentru oo anumitanumităă duratduratăă pentrupentru carecare sese faceface analiza,analiza, unulunul dintredintreobiectiveleobiectivele niveluluinivelului decizionaldecizional fiindfiind acelaacela dede aa satisfacesatisface cerereacererea lalacosturicosturi anualeanuale dede producţieproducţie câtcât maimai micimici..

(1)(1) CosturiCosturi:: 100100..000000 USD,USD, angajareaangajarea aa 1010 persoanepersoane;;(2)(2) CosturiCosturi:: 8080..000000 USD,USD, concediereaconcedierea aa 66 persoanepersoane..

MoralulMoralul angajatilorangajatilor << ---- >> 2020..000000 USDUSD


OBSERVAOBSERVAŢŢIIII::OBSERVAOBSERVAŢŢIIII::1.1. NNefiindefiind posibilăposibilă sintetizasintetizarearea scopurilscopuriloror întrîntr--unun singursingur obiectiv,obiectiv, oameniioamenii

auau înîn vederevedere obiectiveobiective multiplemultiple..2.2. DeDe multemulte oriori acesteaceste obiectiveobiective suntsunt înîn conflictconflict uneleunele cucu altele,altele, ceeaceea cece

conconduceduce lala oo problemproblemăă dede subsub--optimizareoptimizare..3.3. ÎnÎn celcel maimai bunbun caz,caz, sese poatepoate faceface oo optimizareoptimizare înîn momentulmomentul luluăăriirii

decizieideciziei.. AcestAcest lucrulucru vava aveaavea dreptdrept consecinconsecinţăţă oo starestare dede subsub--optimizareoptimizare lala momentemomente dede timptimp intermediareintermediare..

4.4. DDee celecele maimai multemulte ori,ori, problemeleproblemele dede deciziedecizie suntsunt atâtatât dede complexecomplexeîncâtîncât nunu areare senssens căutareacăutarea alternativeialternativei optimeoptime.. DeDe aceea,aceea, oameniioamenii îîşşiivorvor fixafixa obiectiveleobiectivele înîn conformitateconformitate cucu ninişştete rezultaterezultate considerateconsiderateacceptabileacceptabile..

5.5. DDateate fiindfiind dificultdificultăţăţileile cucu carecare sese confruntconfruntăă,, oameniioamenii vorvor încercaîncerca ssăă iaiaoo deciziedecizie raţionalraţionalăă atunciatunci cândcând vava trebuitrebui săsă iaia oo hothotăărîrîrere..


11..66..22 DiagramaDiagrama dede evaluareevaluare aa deciziilordeciziilorggDDifereniferenţţeleele dintredintre diferitelediferitele alternativealternative reprezintreprezintăă elementeelementeimportanteimportante înîn selectareaselectarea celeicelei maimai profitabileprofitabile dintredintre acesteaacestea..DiferenDiferenţţeleele sese determindeterminăă prinprin comparareacompararea simultansimultanăă pepe bazabaza maimaimultormultor criteriicriterii diferitediferite..PentruPentru aa ţţineine seamaseama dede criteriicriterii multiple,multiple, lala evaluareevaluare sese utilizeazăutilizează oodiagramdiagramăă dede evaluareevaluare aa deciziilordeciziilor..DiagramaDiagrama dede evaluareevaluare aa deciziilordeciziilor constituieconstituieoo modalitatemodalitate dede reprezentarereprezentare simultansimultanăă aa maimai multormultoroo modalitatemodalitate dede reprezentarereprezentare simultansimultanăă aa maimai multormultorfactorifactori (criterii)(criterii) cucu influeninfluenţăţă asupraasupra uneiauneia sausau maimai multormultoralternativealternative..

1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilor1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilorAlternativele (A, B, C,…)

Criterii

Valori estimate

Profitul (Costul) echivalentPe axa orizontală se reprezintă valoareaactualizată, anuală sau viitoareechivalentă a costului sau profitului.

Valori prag

12/13/2011

17


11..66..33 ObiectiveObiective strategicestrategicePentruPentru aa progresaprogresa trebuietrebuie stabilitestabilite obiectiveobiective pepe termentermenPentruPentru aa progresaprogresa trebuietrebuie stabilitestabilite obiectiveobiective pepe termentermenlunglung ((obiectiveobiective strategicestrategice))((11)) scurtareascurtarea timpuluitimpului dintredintre proiectareaproiectarea unuiunui produsprodus sausauserviciuserviciu şşii momentulmomentul lansăriilansării pepe piaţăpiaţă;;((22)) îmbunîmbunăăttăţăţireairea calitcalităţăţiiii produselorproduselor sausau serviciilorserviciilor;;((33)) reducereareducerea cantitcantităţăţiiii dede materialemateriale dindin inventarinventar..FiFi bi tibi ti i i li i l tt ii ltlt bi tibi tiFiecareFiecare obiectivobiectiv principalprincipal poatepoate aveaavea maimai multemulte obiectiveobiectivesecundaresecundare asociateasociate..((automatizareaautomatizarea uneiunei secsecţţiiii dintrdintr--oo întreprindereîntreprindere poatepoate aveaaveacaca efectefect scurtareascurtarea timpuluitimpului dintredintre începereaînceperea proiectproiectăăriirii şşiilivrarealivrarea sprespre client,client, cucu îmbunîmbunăăttăţăţireairea simultansimultanăă aa calitcalităţăţiiiiprodusuluiprodusului şşii micmicşşorareaorarea complexitcomplexităţăţiiii inventaruluiinventaruluiasociatasociat..))


11 66 44 PrezentareaPrezentarea alternativeialternativei11..66..44 PrezentareaPrezentarea alternativeialternativeiModulModul dede preprezzentareentare poatepoate influenţainfluenţa deciziadecizia;;TrebuieTrebuie vorbităvorbită ““aceeaşiaceeaşi limbălimbă””;;PrezentarePrezentare succintsuccintăă;;RestricţiiRestricţii bugetarebugetare;;CriteriiCriterii intangibileintangibile;;SumarSumar dede sarcinisarcini;;SumarSumar dede sarcinisarcini;;

1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

DouDouăă regulireguli::

Dacă Dacă există venituriexistă venituri sau alte beneficii de natură economicăsau alte beneficii de natură economicăcare care variazăvariază de la o alternativă la alta, se va alege acea de la o alternativă la alta, se va alege acea

alternativă alternativă care care maximizează profitul totalmaximizează profitul total în în condiţiile condiţiile producerii unui producerii unui număr număr dat de piese fără defecte;dat de piese fără defecte;

R1R1::

Dacă Dacă nu există veniturinu există venituri sau alte beneficii de natură sau alte beneficii de natură econoecono--mmicăică sau sau acestea acestea sunt constantesunt constante pentru toate alternativele, pentru toate alternativele, va va fi fi selectată selectată alternativa care alternativa care minimizează minimizează costul totalcostul total în în condiţiile condiţiile producerii unui număr dat producerii unui număr dat de de piese fără defecte.piese fără defecte.

RR22::

11 77 11 AlegereaAlegerea materialuluimaterialului pieseipiesei pepe bazabaza costuluicostului totaltotal


11..77..11 AlegereaAlegerea materialuluimaterialului pieseipiesei pepe bazabaza costuluicostului totaltotalÎnÎn multemulte cazuricazuri,, selecselectareatarea unuiunui materialmaterial nunu sese poatepoatefaceface strictstrict pepe bazabaza costuluicostului materialuluimaterialului.. FreFrecventcvent,,selectareaselectarea unuiunui anumitanumit materialmaterial poatepoate afectaafecta costurilecosturiledede proiectareproiectare,, prelucrareprelucrare şişi livrarelivrare..

11..77..22 PrelucrarePrelucrare cucu vitezeviteze dede aşchiereaşchiere diferitediferiteOperarea utilajelor tehnologice poate fi efectuatăOperarea utilajelor tehnologice poate fi efectuată lalaOperarea utilajelor tehnologice poate fi efectuatăOperarea utilajelor tehnologice poate fi efectuată la la viteze de aşchiere diferite, rezultând rate diferite ale viteze de aşchiere diferite, rezultând rate diferite ale productivităţiiproductivităţii. . Aceasta conduce, în mod normal, la Aceasta conduce, în mod normal, la frecvenţe diferite ale defectărilor utilajelorfrecvenţe diferite ale defectărilor utilajelor. .

12/13/2011

18

11..77..33 AA cumpcumpăărara sausau aa fabricafabricaO companie poate alege să fabrice un produs, în loc săO companie poate alege să fabrice un produs, în loc să--ll


O companie poate alege să fabrice un produs, în loc săO companie poate alege să fabrice un produs, în loc să l l cumpere de la un furnizor, la un preţ mai mic decât costul cumpere de la un furnizor, la un preţ mai mic decât costul de producţie, de producţie, in in cazulcazul in care: in care:

1.1. Costurile Costurile directdirectee, indirect, indirectee sau de regiesau de regie aparapar indiferent indiferent dacă produsul este fabricat de firmă sau cumpărat şidacă produsul este fabricat de firmă sau cumpărat şi

2.2. Costul marginal Costul marginal ((incrementalincremental)) al fabricării produsului pe al fabricării produsului pe termen scurt este mai mic decât preţul furnizoruluitermen scurt este mai mic decât preţul furnizoruluiCosturileCosturile relevanterelevante îîn n analizaanaliza pepe termentermen scurtscurt a a acestoracestor deciziidecizii suntsunt costurilecosturile marginalemarginale((incrementaleincrementale) ) şşii costurilecosturile de de oportunitateoportunitate ale ale resurselorresurselor..

11..77..33 AA cumpcumpăărara sausau aa fabricafabrica Costurile de oportunitate pot deveniCosturile de oportunitate pot deveni


Costurile de oportunitate pot deveni Costurile de oportunitate pot deveni importante atunci cândimportante atunci când fabricarea unui fabricarea unui produs determină renunţarea la alte produs determină renunţarea la alte oportunităţi de a fabrica oportunităţi de a fabrica ((de exemplu, de exemplu, din cauzadin cauza insuficientinsuficienteiei capacitcapacităţiăţi de de producţieproducţie););P t l i tiţiil d it l îP t l i tiţiil d it l î Pe termen lung, investiţiile de capital în Pe termen lung, investiţiile de capital în secţii productive suplimentaresecţii productive suplimentare sunt sunt adesea alternative eficiente la soluţia adesea alternative eficiente la soluţia cumpărăriicumpărării..

11..77..11 AlegereaAlegerea materialuluimaterialului pieseipiesei pepe bazabaza costuluicostului totaltotalPentruPentru unun reperreper existexistăă oo cererecerere anualanualăă dede 100100..000000 bucbuc..R lR l tt l tl t tt ll tili â dtili â d


ReperulReperul esteeste prelucratprelucrat pepe unun strungstrung revolver,revolver, utilizândutilizând cacasemifabricatsemifabricat barebare dede oţeloţel rotundrotund carecare costcostăă 00,,3030 uu..mm../Kg/Kg.. CaCavariantavarianta,, sese poatepoate utilizautiliza semifabricatsemifabricat subsub formaforma dede barebare dedealamalamăă,, lala prepreţţulul dede 11,,4040 uu..mm../kg/kg.. MasaMasa uneiunei piesepiese dede ooţţelel eestestedede 00,,03530353 kg,kg, iariar aa uneiauneia dindin alamăalamă dede 00,,03840384 kgkg.. CaCa rezultat,rezultat,costulcostul materialuluimaterialului pepe piespiesăă esteeste dede 00,,01060106 uu..mm../buc/buc pentrupentruooţţelel şşii dede 00,,05380538 uu..mm../buc/buc pentrupentru alamalamăă.. ÎÎntrntr--oo ororăă,, sese producproduc5757,,11 ((5757?)?) piesepiese dindin ooţţelel sausau 101022,,99 ((103103?)?) piesepiese dindin alamalamăă..OperatorulOperatorul esteeste plplăătittit cucu 1515 0000 uu mm /or/orăă iariar costurilecosturile dede regieregieOperatorulOperatorul esteeste plplăătittit cucu 1515,,0000 uu..mm../or/orăă,, iariar costurilecosturile dede regieregieasociateasociate produceriiproducerii reperuluireperului suntsunt estimateestimate lala 1010,,0000 uu..mm../or/orăă..PieselePiesele sese vândvând cucu acelaşiacelaşi preţpreţ..

CeCe materialmaterial trebuietrebuie folositfolosit (ambele(ambele corespundcorespund cerincerinţţelorelorfuncfuncţţionale)ionale) ??

11..77..11 AlegereaAlegerea materialuluimaterialului pieseipiesei pepe bazabaza costuluicostului totaltotalCosturileCosturile totaletotale asociateasociate celorcelor doudouăă alternativealternative suntsunt dupdupăă cumcum urmeazurmeazăă::


OOţţelel AlamAlamăăMaterialMaterialee [u[u..mm../buc/buc..]] 00,,3030 xx 00,,03530353 == 00,,01060106 11,,4040 xx 00,,03840384 == 00,,05380538MManoperaanopera [u[u..mm../buc]/buc] 1515,,0000 // 5757 == 00,,26272627 1515,,0000 // 101033 == 00,,14581458Regie*Regie* [u[u..mm../buc]/buc] 1010,,0000 // 5757 == 00,,17511751 1010,,0000 // 101033 == 00,,09720972CostCost totaltotal [u[u..mm../buc]/buc] 00,,44844484 00,,29682968EconomiiEconomii rezultaterezultate prinprin utilizareautilizarea alameialamei == 00,,44844484 –– 00,,29682968 == 00,,15161516 uu..mm../buc/buc..

** CosturileCosturile dede regieregie ss--auau consideratconsiderat asociateasociate uneiunei oreore dede lucrulucru (asimilate(asimilate costurilorcosturilor variabile)variabile)

ÎÎntrntr--unun anan sese producproduc 100100..000000 bucbuc..,, decideci veniturileveniturile dindin vânzvânzăăriri suntsunt constanteconstantepentrupentru celecele doudouăă alternativealternative şşii vava rezultarezulta caca optimoptimăă ((vezivezi RR22)) aa douadoua alternativalternativăă(repere(repere dindin alamalamăă))..ÎnÎn consecinconsecinţăţă,, întrîntr--unun anan sese vorvor obobţţineine economiieconomii dede 1515..160160 uu..mm.. comparativcomparativ cucusituasituaţţiaia înîn carecare ss--arar fifi folositfolosit ooţţelulelul..

12/13/2011

19

11..77..22 PrelucrarePrelucrare cucu vitezeviteze dede aşchiereaşchiere diferitediferitePentruPentru aa vindevinde maimai binebine cheresteauacheresteaua unun producproducăătortor dindin SibiuSibiu ss--aa gânditgândit


PentruPentru aa vindevinde maimai binebine cheresteaua,cheresteaua, unun producproducăătortor dindin SibiuSibiu ss aa gânditgânditssăă oo prelucrezeprelucreze suplimentarsuplimentar ((finisarefinisare suplimentarasuplimentara aa suprafesuprafeţţelorelor)) folosindfolosindunun utilajutilaj tehnologictehnologic dindin dotaredotare.. CheresteauaCheresteaua astfelastfel prelucratprelucratăă sese poatepoatevindevinde cucu 1010 uu..mm../m/m33 înîn plus,plus, fafaţăţă dede situasituaţţiaia iniiniţţialialăă ((neprelucratneprelucratăă)).. LaLa oovitezvitezăă dede aaşşchierechiere dede 100100 m/minm/min..,, ratarata productivitproductivităţăţiiii esteeste dede 1010 mm33/or/orăă,, iariarcuţitelecuţitele (lamele(lamele aaşşchietoare)chietoare) trebuietrebuie ascuascuţţiteite lala fiecarefiecare 22 oreore.. LaLa oo vitezvitezăădede aaşşchierechiere dede 150150 m/min,m/min, ratarata productivitproductivităţăţiiii esteeste dede 1515 mm33/or/orăă,, iariarcucuţţiteleitele trebuietrebuie ascuascuţţiteite dupdupăă intervaleintervale aa catecate 11,,55 oreore.. LaLa fiecarefiecareschimbareschimbare aa cucuţţiteloritelor utilajulutilajul trebuietrebuie opritoprit timptimp dede 1515 minmin.. CuCuţţitele,itele, noinoi şşiiţţ jj pp pp ţţ şşneascuneascuţţite,ite, costcostăă 5050 uu..mm../set/set şşii potpot fifi ascuascuţţiteite dede 1010 oriori înainteînainte dede aa fificasatecasate.. CostulCostul uneiunei ascuascuţţiriiri esteeste dede 1010 uu..mm../set/set.. PrelucrareaPrelucrarea esteesteefectuatefectuatăă dede ccăătretre unun acelaacelaşşii operator,operator, indiferentindiferent dede vitezaviteza selectatselectatăă..

CuCu cece vitezvitezăă dede aschiereaschiere trebuietrebuie prelucratprelucratăă cheresteaua?cheresteaua?

11..77..22 PrelucrarePrelucrare cucu vitezeviteze dede aşchiereaşchiere diferitediferite


TTimpulimpul dede operareoperare plusplus timpultimpul ((dede stastaţţionareionare)) pentrupentru înlocuireaînlocuirea sculelorsculelorconstituieconstituie unun cicluciclu dede prelucrareprelucrare carecare determindeterminăă oo anumitanumităă valoarevaloare aaieieşşiriiirii..

TimpulTimpul necesarnecesar pentrupentru aa completacompleta unun cicluciclu dede prelucrareprelucrare influenţinfluenţeazeazăănumnumăărulrul dede cicluricicluri carecare potpot fifi efectuateefectuate întrîntr--oo perioadperioadăă datdatăă dede timptimp (de(deexemplu,exemplu, oo zi)zi) şşii numainumai oo parteparte aa acestuiacestui cicluciclu esteeste productivproductivăă..

11..77..22 PrelucrarePrelucrare cucu vitezeviteze dede aşchiereaşchiere diferitediferiteSeSe lucreazalucreaza intrintr--unun singursingur schimbschimb//zizi..LaLa oo vitezvitezăă dede 100100 m/minm/min::


LaLa oo vitezvitezăă dede 100100 m/minm/min::DuratDuratăă cicluciclu:: 22 oreore ++ 00,,2525 oreore == 22,,2525 oreoreCicluriCicluri pepe zizi:: 88 // 22,,2525 == 33,,555555 cicluricicluri // ziziVenitVenit suplimentarsuplimentar:: 33,,555555 xx 22 xx 1010 xx 1010 == 711711,,0000 uu..mm../zi/ziCostCost reascureascuţţireire;; 33,,555555 xx 1010 == 3535,,5555 uu..mm..CostCost cucuţţiteite:: 33,,555555 xx 5050//1010 == 1717,,7878 uu..mm../zi/ziCostCost totaltotal:: 5353,,3333 uu..mm../zi/ziVenitVenit netnet suplimentarsuplimentar zilniczilnic:: 657657,,6767 uu..mm../zi/zi

LaLa oo vitezvitezăă dede 150150 m/minm/min::DuratDuratăă cicluciclu:: 11,,55 oreore ++ 00,,2525 oreore == 11,,7575 oreoreCicluriCicluri pepe zizi:: 88 // 11,,7575 == 44,,5757 cicluricicluri // ziziVenitVenit suplimentarsuplimentar:: 44,,5757 xx 11,,55 xx 1515 xx 1010 == 10281028,,2525 uu..mm../zi/ziCostCost reascureascuţţireire;; 44,,5757 xx 1010 == 4545,,77 uu..mm../zi/ziCostCost cucuţţiteite:: 44,,5757 xx 5050//1010 == 2222,,8585 uu..mm../zi/ziCostCost totaltotal:: 6868,,5555 uu..mm../zi/ziVenitVenit netnet suplimentarsuplimentar zilniczilnic:: 959959,,7070 uu..mm../zi/zi



ÎnÎn concordanconcordanţăţă cucu regularegula RR11,, esteeste maimai avantajosavantajos ssăă seselucrezelucreze cucu oo vitezvitezăă dede aaşşchierechiere dede 150150 m/min,m/min, cucu toatetoateccăă lamelelamele aaşşchietoarechietoare trebuietrebuie ascuascuţţiteite maimai desdes..

AAceastceastăă analizanalizăă presupunepresupune ccăă toattoatăă producproducţţiaiasuplimentarsuplimentarăă dede cheresteacherestea poatepoate fifi vândutvândutăă..

12/13/2011

20



AplicaAplicaţţiaia anterioaranterioarăă presupunepresupune ccăă toattoatăă cheresteauacheresteaua vava fifivândutvândutăă.. DacDacăă cerereacererea pentrupentru acestacest produsprodus esteeste limitatlimitatăă,, ooalegerealegere corectcorectăă aa vitezeivitezei dede aaşşchierechiere sese vava bazabaza pepe aplicareaaplicareareguliiregulii RR22,, prinprin minimizareaminimizarea costuluicostului totaltotal pepe unitateaunitatea dede ieieşşireire..

SeSe doredoreşştete determinareadeterminarea vitezeivitezei dede aaşşchierechiere optimeoptime înîn cazulcazul înîncarecare cerereacererea totaltotalăă dede cheresteacherestea esteeste dede 6060 mm33/zi/zi ..

11..77..22 PrelucrarePrelucrare cucu vitezeviteze dede aşchiereaşchiere diferitediferitePentruPentru oo cererecerere fixfixăă dede 6060 mm33/zi,/zi, vanzarilevanzarile ssununtt dede 6060 xx 1010 == 600600 uu..mm.. indiferentindiferent dedevaloareavaloarea aleasaleasăă aa vitezeivitezei dede aaşşchierechiere.. ÎnÎn continuarecontinuare sese vava determinadetermina costulcostul minimminim

tt bb dd h th t l tl tăă


pepe metrumetru cubcub dede cheresteacherestea prelucratprelucratăă..LaLa oo vitezăviteză dede 100100 m/minm/min::DurataDurata unuiunui cicluciclu dede lucrulucru:: 22,,2525 oreoreProducProducţţiaia pepe cicluciclu:: 22 xx 1010 == 2020 mm33

NrNr.. dede cicluricicluri:: 6060 // 2020 == 33 cicluricicluriCostCost totaltotal:: 33 xx 1010 ++ 33 xx 5050 // 1010 == 4545 uu..mm..CostCost unitarunitar:: 00,,7575 uu..mm../m/m33

LaLa oo vitezăviteză dede 150150 m/minm/min::DurataDurata unuiunui cicluciclu dede lucrulucru:: 11,,7575 oreoreProducProducţţiaia pepe cicluciclu:: 11,,55 xx 1515 == 2222,,55 mm33

NrNr.. dede cicluricicluri:: 6060 // 2222,,55 == 22,,6767 cicluricicluriCostCost totaltotal:: 22,,6767 xx 1010 ++ 22,,6767 xx 5050 // 1010 == 4040,,0505 uu..mm..CostCost unitarunitar:: 00,,66756675 uu..mm../m/m33

CConcluzieoncluzie:: prelucrareaprelucrarea cucu oo vitezvitezăă dede aaşşchierechiere dede 150150 m/minm/min vava conduceconduce lala minimizareaminimizareacosturilorcosturilor şşi,i, înîn consecinconsecinţăţă,, vava fifi adoptatadoptatăă..

11..77..33 AA cumpcumpăărara sausau aa fabricafabricaOO uzinuzinăă esteeste compuscompusăă dindin treitrei secsecţţiiii:: A,A, BB şşii CC.. SecSecţţiaia AA ocupocupăă 100100 mm22 dindinsuprafasuprafaţţaa totaltotalăă.. ProdusulProdusul X,X, unulunul dindin produseleprodusele fabricatefabricate înîn secsecţţiaia A,A, sese executăexecutăîntrîntr unun volumvolum dede 576576 buc/zibuc/zi CosturileCosturile asociateasociate fabricăriifabricării acestuiacestui produsprodus suntsunt


întrîntr--unun volumvolum dede 576576 buc/zibuc/zi.. CosturileCosturile asociateasociate fabricăriifabricării acestuiacestui produsprodus suntsuntdupădupă cumcum urmeazăurmează::

SalariiSalarii:: 11 operatoroperator xx 44 ore/ziore/zi xx 2222,,55 uu..mm../oră/oră 9090,,0000 uu..mm..11 maistrumaistru 3030,,0000 uu..mm..

MaterialeMateriale:: 8686,,4040 uu..mm..RegieRegie:: ((00,,8282 uu..mm../m/m22 dindin suprafasuprafaţăţă)) 8282,,0000 uu..mm..CostCost totaltotal pepe zizi:: 288288,,4040 uu..mm..

ManagerulManagerul uzineiuzinei aa aflataflat ccăă oo altaltăă firmfirmăă vindevinde acelaacelaşşii produsprodus XX cucu 00,,3535 uu..mm../buc/buc..AceastaAceasta presupunepresupune ccăă,, fafaţăţă dede situasituaţţiaia curentcurentăă,, întreprindereaîntreprinderea arar înregistraînregistraeconomiieconomii dede 288288,,44 -- 00,,3535 xx 576576 == 288288,,44 –– 201201,,66 == 8686,,8080 uu..mm../zi/zi dacdacăă ararcumpcumpăărara produsulprodusul,, inin locloc dede aa--ll produceproduce internintern..

ÎÎnn acesteaceste condicondiţţii,ii, şşefuleful secsecţţieiiei aa avansatavansat ideeaideea închideriiînchiderii linieiliniei pepe carecare eraera fabricatfabricatprodusulprodusul XX şşii cumpărareacumpărarea acestuiaacestuia ddinin exterexteriorior..

EsteEste sausau nunu esteeste justificatăjustificată economiceconomic oo asemeneaasemenea deciziedecizie ??

11..77..33 AA cumpcumpăărara sausau aa fabricafabricaAnalizândAnalizând atentatent situasituaţţia,ia, managerulmanagerul aa efectuefectuatat urmurmăătoarelortoarelor calculecalcule::


SalariiSalarii:: DeoareceDeoarece maistrulmaistrul supravegheazsupravegheazăă fabricareafabricarea tuturortuturor produselorproduselor dindin secţiasecţia AA(nu(nu numainumai pepe aa produsuluiprodusului X),X), singurasingura economieeconomie ffăăcutcutăă lala salariisalarii esteeste dede 9090,,0000uu..mm../zi/zi;;

MaterialeMateriale:: EconomiileEconomiile cucu materialelematerialele vorvor fifi dede maximmaxim 8866,,4040 uu..mm../zi/zi.. ValoareaValoarea poatepoate fifimaimai micmicăă dacădacă materialulmaterialul unoraunora dintredintre reperelereperele componentecomponente esteeste obobţţinutinut dindindedeşşeurieuri dede lala altealte repererepere;;

RegieRegie:: CumCum înîn secsecţţieie sese vorvor fabricafabrica înîn continuarecontinuare altealte produse,produse, nunu sese vava înregistraînregistra ooreducerereducere aa suprafesuprafeţţeiei utilizateutilizate.. SS--aa calculatcalculat ccăă arar existaexista totutotuşşii oo reducerereducere dedeaproximativaproximativ 33 uu..mm../zi/zi dindin cheltuielilecheltuielile dede regieregie carecare auau pututputut fifi asociateasociate cucuaproximativaproximativ 33 uu..mm../zi/zi dindin cheltuielilecheltuielile dede regieregie carecare auau pututputut fifi asociateasociate cucucertitudinecertitudine cucu fabricfabricaarreaea produsuluiprodusului XX..

DacDacăă produsulprodusul XX sese fabricfabricăă pepe comenzicomenzi cucu apariapariţţieie discontinudiscontinuăă,, uzinauzina vava facefaceeconomiieconomii dede 9090 ++ 8686,,4040 ++ 33,,0000 == 179179,,4040 uu..mm../zi/zi.. ValoareaValoarea esteeste maimai micmicăă decâtdecâtceacea rezultatrezultatăă caca economieeconomie dindin calculelecalculele contabilecontabile ((288288,,4040 uu..mm..)) şşii nunu vava depdepăşăşiivaloareavaloarea dede 201201,,6060 uu..mm../zi/zi carecare arar trebuitrebui plplăătittităă firmeifirmei dindin exteriorexterior pentrupentru aacumpăracumpăra produsulprodusul XX..

DeDe aceea,aceea, cucu ajutorulajutorul celeicelei dede--aa douadoua reguli,reguli, RR22,, managerulmanagerul aa luatluat deciziadecizia dede aa nunu oprioprifabricareafabricarea produsuluiprodusului XX..

12/13/2011

21

APLICAŢIIAPLICAŢII PROPUSEPROPUSE::


11__11.. SeSe considerconsiderăă situasituaţţiaia luilui Adrian,Adrian, studentstudent aflataflat lala sfârsfârşşitulitul primuluiprimuluisemestrusemestru alal anuluianului IVIV lala facultatefacultate.. NuNu areare preaprea multemulte proiecteproiecte şşii aaintratintrat înîn crizcrizăă financiarfinanciarăă datoritdatorităă numeroaselornumeroaselor petreceripetreceri lala carecare aaparticipatparticipat.. ExistExistăă oo ofertofertăă variatvariatăă dede jobjob--uriuri înîn domeniudomeniu şşii AdrianAdrian sesegândegândeşştete ssăă îngheîngheţţee anul,anul, ssăă sese angajezeangajeze pentrupentru unun anan sausau doidoi (a(afostfost selectatselectat înîn urmaurma maimai multormultor interviuriinterviuri pentrupentru aa lucralucra lala oo firmfirmăăimportantăimportantă)) cucu unun salariusalariu atractiv,atractiv, dupdupăă carecare ssăă--şşii continuecontinuestudiilestudiile.. PePe dede altaltăă parte,parte, îiîi esteeste teamteamăă ccăă,, odatodatăă angajat,angajat, nunu vavamaimai aveaavea putereaputerea dede aa revenireveni lala facultatefacultate pentrupentru aa finalizafinaliza studiilestudiilemaimai aveaavea putereaputerea dede aa revenireveni lala facultatefacultate pentrupentru aa finalizafinaliza studiilestudiile((iariar contractulcontractul prevedeprevede căcă înîn celcel multmult 44 aniani esteeste obligatobligat sasa absolvabsolveeoo instituţieinstituţie dede învăţământînvăţământ superiorsuperior))..

aa)) DezvoltaDezvoltaţţii celcel pupuţţinin doudouăă formulformulăăriri aleale problemeiproblemei luilui AdrianAdrian;;b)b) IdentificaIdentificaţţii solusoluţţiileiile fezabilefezabile pentrupentru fiecarefiecare formulareformulare aa problemeiproblemei..



11__22.. ÎnÎn timptimp cece studiastudiaţţii pentrupentru examenulexamenul lala „Analiz„Analizăă economiceconomicăă”” împreunîmpreunăă cucuunun prieten,prieten, constataconstataţţii ccăă nunu maimai aveaveţţii mâncaremâncare.. LaLa autoservireautoservire aa închisînchis şşiinunu vvăă permitepermiteţţii ssăă mâncamâncaţţii lala restaurantulrestaurantul dede lânglângăă bloculblocul înîn carecare locuilocuiţţii cucuchiriechirie.. IdeeaIdeea salvatoaresalvatoare esteeste dede aa comandacomanda oo pizzapizza.. AAţţii descoperitdescoperit înîn„Pagini„Pagini Aurii”Aurii” doudouăă firmefirme carecare livreazlivreazăă înîn zonzonăă,, înîn urmurmăătoareletoarele condicondiţţiiii::„Pizza„Pizza Hut”Hut” oferoferăă pizzapizza dede dimensiunidimensiuni 3030 cmcm diametru,diametru, 22,,55 cmcm înînăăllţţimeime(incluzând(incluzând ingredientele)ingredientele) pentrupentru 5050..000000 ROLROL plusplus 55%% comisioncomision şşii 1010..000000ROLROL taxtaxăă dede livrarelivrare.. „Pizza„Pizza Italiana”Italiana” oferoferăă pizzapizza dede 3030 cmcm.. diametrudiametru şşii 33cmcm.. grosimegrosime lala 7070..000000 ROLROL plusplus 55%% comisioncomision..

a)a) CareCare esteeste problemaproblema înîn aceastaceastăă situasituaţţieie ?? DezvoltaDezvoltaţţii--oo întrîntr--oo maniermanierăăexplicitexplicităă;;

b)b) AplicaAplicaţţii celecele şşapteapte principiiprincipii problemeiproblemei definitedefinite lala punctulpunctul a)a);;c)c) ConsiderândConsiderând caca unitateunitate dede mmăăsursurăă ROL,ROL, carecare esteeste variantavarianta economiceconomicăă dede aa

cumpcumpăărara pizza,pizza, pepe bazabaza minimizminimizăăriirii costuluicostului pepe unitateaunitatea dede volumvolum ??d)d) CeCe altealte criteriicriterii arar puteaputea fifi utilizateutilizate pentrupentru aa selectaselecta firmafirma dede lala carecare ssăă vvăă

aprovizionaaprovizionaţţii ??



11__33.. UnUn prietenprieten cucu oo situasituaţţieie materialmaterialăă bunbunăă tocmaitocmai aa cumpcumpăăratrat oo vilvilăăînîn valoarevaloare dede 100100..000000 EUREUR.. înîn apropiereapropiere dede PiaPiaţţaa RomanRomanăă.. ElEl aaplplăătittit 1010..000000 EUREUR dindin baniibanii proprii,proprii, restulrestul dede 9090..000000 EUREUR fiindfiindobobţţinuinuţţii prinprintrtr--unun imprumutimprumut ipotecaripotecar pepe duratadurata aa 2255 dede ananii.. PlataPlatalunarlunarăă ccăătretre bancbancăă esteeste dede 10501050 EUREUR.. NoulNoul proprietarproprietar estimeazestimeazăă,,dede asemenea,asemenea, ccăă cheltuielilecheltuielile cucu renovarearenovarea vorvor fifi dede aproximativaproximativ1515..000000 EUREUR.. VilaVila areare patrupatru apartamenteapartamente dede doudouăă camere,camere, fiecarefiecareputândputând fifi închiriatînchiriat cucu 505000 EUREUR/lun/lunăă..

aa)) AreAre prietenulprietenul dumneavoastrdumneavoastrăă oo problemproblemăă ?? DacDacăă dada carecare esteesteaa)) AreAre prietenulprietenul dumneavoastrdumneavoastrăă oo problemproblemăă ?? DacDacăă da,da, carecare esteesteaceastaaceasta ??b)b) CareCare suntsunt alternativelealternativele (defini(definiţţii celcel pupuţţinin trei)trei);;

c)c) EstimaEstimaţţii consecinconsecinţţeleele economiceeconomice şşii altealte cerincerinţţee nonnon--economiceeconomiceasociateasociate alternativeloralternativelor dede lala punctulpunctul b)b)..

ae - cap 1 - 12-13

Documents