achitei, gheorghe - frumosuachitei, gheorghe - frumosul dincolo de artal dincolo de arta_part2

50
 ul)a diril,re iposLazel.l roatiti ii sau ale ouuL)ag- terii, ,,problcrna" indicd mai d'egrabd preocupdriie legat,e.de inlelegerea qi definirea unui fenomen, a unui lucru, a unui aspect al realitdlii, avind in vcdcre greutdlile iniimpinate la un moment rlat., siLua[,iile ivite. Bvident, gtiinla esteticii poate fi conceputd nu numai prin prisrna unui sistem de cabegorii aparbe, dar gi prin aceea a unui glup cle probleme speciale. da expresii ,,care nu sinc ln nici un fel com- pusg"_l dupd cum spune Aristotel - categoriile se definesc, de obicei, prin raportarea undra la altele, sau prin raportarea lor la intregul, la to- talitatea ce le revendicr{. S-a insisbat, inlr-o seamd de ql,udii, asupra. proprietdlii cabegoriilor in ge- neral cle a funcliona ,,pereche", ca opozilii dente: rnaterie-spirit,'l'sen[,d-f";o;;;: conjinut- formd, adevdr-fals. Studiils mai noi au venit cu precizdri inrportanLc, car"e au detenninat modifi- carea par ,iald a opiniilor anterioare. Bipolaritatea, atit de eviclent,ir intr-un pr.im mornenl, s-e doveclii relativd. Intre contrariiie principale,'a fost, des- coperitd prezen.ta unor calegorii infcrmediare. Ne va fi mai uqor sd in ,elegem acum natura categoriilor esbelicc. B-rpresia ia atare a inLrat r^n cinculat,ie spre sfirqit,ul secolului trecut. lnainte crau lolosili cu. ltrecddele termenii de ,,concept" sau .,,iclee": ideca tle flunros, gralios, poetic, tragic, iar_cilcodaLi si ar:eea de ,,s.-pecie,,. Kan.t insugi .considera. sublimul qi frumosui clrept specii (qonul qi specia fiind categorcnre, iar iu categorii, indictiu ciiver.sele maniere in care caLe- g_oriile sau predicalele pof fi atribuite lucrurilor). Toli cei l,r,ei lerrlerri insi - ,,concept,,, ,,idee,i, ,,specie" - au fost mrrlt{ vreine in circirlaiie cri sensurile pe care le poserid acum l,erirr*nrri ,,"a- tegorie". ln ccnsLruclia ternrenului de .,cabegorie esfe- ticd" lrebuie deosebiLe mai -rfili "oi"ponente. ntervine, ln primul rincl, realitatea iormelor estetice in infinita lor diversitate, fiecare posedtnd un anunrit slatut exislenJ,ial qi dovedindu-se deci capabile sI inspire un ,,seniiment" deterrninat tn condiliile actului de contemplare - in cazul nostru vizual[. Intervine, in al doilea rind, reali- tatea celui care conternpli - persoaitd cu o sen- sibilitate inconfundabild, capabili sd trJiasc5. sen- timentul pe care-l inspirl forma, in fuuclie de o mullime de facLori: educatie, culburir. sLi:ue de spirit etc. Intervine, ln al treilea rlnd, problerna tipuri- lor de relatii posibile intre formd gi contempiator. Slntem nevoi[i sd apeldm din nou la Raymond Bayer. ln L'Estlfttiqu,e d.e la grfice (Paris," 1934) el distinge patru modalit5li de a ne rapor[a esteLio la formele lumii din jur, fieclreia corespunzlndu-i o categorie principald. Existd o moclalitate rie rapottare - arlba el - care ar putea fi nunritd x deficie.nlei. Ei i-ar corespunde categoria de sttblim, deoarece sublimul indicd tot,deauna o relativd sldbiciune, o deficienld uman[ raport cu forma contemplatS. Existd o modalitat*,: de raportare presupunlnd depd;irea q\ doninurea formci de cdtre contemplator, corespunzlnd graliosalal. Urmdtoa- rea modalitate de raporlare ._ ar fi * dupd Ray- rnond Bayer - cea -armoniorrcd (proprie frumu- setii). Sublimul qi glaliosul implicind eclrilibruri provizorii, qi-ar fi l5rgit continuu slera, pe pB.r- cursul istorioi. Dar frumosul, reprezentlnd un echilibru definitiv, rdmino intobdeauna acelaqi. Orice perturbalie, orice nrpburd in inLeriorul unuia dintre aceste trei tipuri de echilibru genereazd comicul. Comicul ar fi, in acest caz, un raport de dezaduptare. Prin urmare, problema categcriilor esteLice ar viza doopotrivd realitatea formelor, cea a trdili- lor, sau, altfel spus, a ,,seniimenLolor", precum qi tipurile de raporturi posibile dinbro formd qi contemplator. Asistdm, dupd cum se vede, la convertirea problematicii a trei termeni ln proble- matica unui singur termen. Caracterul discutabil al conversiunii la care ne reforim cste evident, gi nu pulini au fost cei care fie i-au negat im- portan,ta, fie au lncercat sd o corect,eze sau s[ o dezvolto. Dacd Charles Lalo (L877-1953), care 1q1 7i i 100

Upload: melcu

Post on 02-Nov-2015

108 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Achitei, Gheorghe - Frumosul dincolo de arta 2

TRANSCRIPT

din
timentul
artistic
individuai.
,,Cerce-
dar
a
s
;r r o
(n.
1930)
ica'1,
cialitate
asistdm
la
extinderea
Deoarece
nimdnui
istoricegte
conli-
nutril
ln eleasd
irn.
pune
de 1,ip
judecata
esteticd.
nl
r:ategoriilor.
ci
esen-
,tele.
Astfel
converlit,i,
problenrir.
lrliriior
incercale
ln
condiliile
contemplir.rii
fornelor
se
clizolvd
lntr-o
impresionantir
rioare
pozitive
sau
 .ei
umarlt..
,.lJacd
anurne
exprirnd.
Agreabilul
se
impune
int,cl'es.
Pldcelea
procural{
violenie si
terrnenului
de
agr,eu-
rlru
derurrjcueti,
la
nivclul
senzatiei.
atunci
cinrl
este
percepui".
?rr
de
admitere
qi
prin
ordinea
sa
desdvir;iid,
po
cind
frumo-
lreilea
rrai:ura,
a.
ilutul,
clepiii,
in
rezi.ili'il'c
l
mai
pulin
inferioar["
pe
de convingll,or
atributele cle
cel mai repede
cative
stnt
altele
in
cazul
graliosului
Dupd
rapor-
teazd
oricdrui
prin ex-
ccler ,ri
iornra
rnct.od
r,'lcgi;r
rtr.oi
r
sau reprPu eil Liiri-'.
,\oi.sntt, qi soirrpllics
spa'giu
rlrr;sebiLc,
1,inr1;L;l
IIL
la
liniir
unei
schimbirri
cere inteles
faptul
r.izibii,
Socrate
lide.
155
al unor
celui
carc
line
Ele
nLr
prin
ter-
menul
de
lnrelitt.
De
data
aceasl,a,
ai,itudinea
p'ini. la
tril
dintre
qi sauc{,io-
Carac-
llrul
de
in
drarna
celui
clespre
care
se
ricle.
mai
mult
fi
irtiinil,e
botugi.
SenlimenLul
incercaL
si suridem
cea a
ryi
care,
poate
ci.
,,vorhesc"
despre
bributul
pe
la
anomaliiie
vielii,
prin
sfidarea,
sub
ne-am
tipului
cu
imbogd-
 ,itd
gi
definitivatd
artd
i}
inpliciil
),Xrer-
formanld"
umand
ln
lupta
consl,iluind
prilej
perceptibill,
avem
urtd.,
executab
ireprosabil,
presu-
punind
orice dorueniu, e apre-
decit in
lumina, otriecLelor
ai ciror
ecte
clcter-
mind
proporliile
,,consumu)ui";
la
ninclul
Iui,
,,oonsumul"
ele. Pe de
riguroasd.
a
luale
ce
ar
in
alte
spalii
arhitecturale
interioare
cu
caracter
public,
dusd
la
pe
de
o
parte,
calitdlile
estetice
imagine.
Civilizai;ia
jumXtate
de
indicd
implinirea
lui?
Nu
de vedere,
I(itsch-ul ar