adevÃrul nu este dincolo de noi ! anul xvii nr. 805 obiectivobiectiv-mehedintean.ro/old-om/om...

16
Obiectiv mehedinþean "ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !" nu este dincolo de NOI !" nu este dincolo de NOI !" nu este dincolo de NOI !" nu este dincolo de NOI !" Director, Teodor Abagiu Informaþii * Opinii * Atitudini * Anchete * Dezvãluiri Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv mehedinþean mehedinþean mehedinþean mehedinþean mehedinþean Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVII Nr. 805 10 decembrie 2015 16 pagini * 1,00 leu REDESCHIDEREA PALATULUI CULTURAL “TEODOR COSTESCU” Fãrã îndoialã redeschiderea Palatului Cultural “TEODOR COSTESCU” este cel mai aºteptat eveniment de cãtre comunitate. Palatul Cultural sau Teatrul aºa cum este cunoscut înseamnã mult mai mult decât orice proiect care s-a derulat în municipiul Drobeta Turnu Severin, în timp. Inclusiv pentru cei care au cunoscut doar istoria postdecembristã a oraºului, Parlamentarii, de pazã la oi Chiar nu este o figurã de stil, ci pur ºi simplu cu asta se ocupã în ultima vreme parlamentarii: cu paza la oi, cum se spune în popor sau a oilor, cum se spune în Parlament sau la Academie. Dintre toate temele de interes public, parlamentarii au vizat-o zilele trecute pe cea mai de interes, având în vedere transhumanþa, pãstoritul, oieritul, mulsul, tunsul, greblatul ºi toate cele activitãþi care au legãturã cu activitatea derulatã de milenii de locuitorii acestor meleaguri. amãnunte citiþi în pag. 9 amãnunte citiþi în pag. 9 amãnunte citiþi în pag. 9 amãnunte citiþi în pag. 9 amãnunte citiþi în pag. 9 Despãrþirea de iluziile politice Un an al despãrþirii de orice fel de iluzii politice, cãci pentru noi, ca oameni obiºnuiþi, politicul nu a fost de bun PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA 2 augur. Pentru „ei”, parveniþii ºi învârtiþii tranziþiei, da, a fost, dar nu ºi pentru noi. Ce trebuia sã facã Consiliul Judeþean Mehedinþi ºi nu a fãcut. 22 de copii primesc lapte ºi corn datoritã unei iniþiative private Continuare în pag. 4 SECRETELE SECRETELE SECRETELE SECRETELE SECRETELE BASARABIEI BASARABIEI BASARABIEI BASARABIEI BASARABIEI PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA 8 15 15 15 15 15 pag. pag. pag. pag. pag. Medalii de final de an pentru luptãtoare citiþi în pag. 3 citiþi în pag. 3 citiþi în pag. 3 citiþi în pag. 3 citiþi în pag. 3

Upload: others

Post on 17-Sep-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Obie

ctiv

mehedinþe

an

"""""ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

ObiectivObiectivObiectivObiectivObiectivmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVII Nr. 805

10 decembrie 2015 16 pagini * 1,00 leu

REDESCHIDEREAPALATULUI

CULTURAL “TEODORCOSTESCU”

Fãrã îndoialã redeschidereaPalatului Cultural “TEODORCOSTESCU” este cel mai aºteptateveniment de cãtre comunitate.Palatul Cultural sau Teatrul aºa cumeste cunoscut înseamnã mult maimult decât orice proiect care s-aderulat în municipiul Drobeta TurnuSeverin, în timp. Inclusiv pentru ceicare au cunoscut doar istoriapostdecembristã a oraºului,

Parlamentarii, de pazã la oi

Chiar nu este o figurã de stil, ci pur ºi simplu cu asta se ocupã în ultima vreme parlamentarii: cu paza la oi,cum se spune în popor sau a oilor, cum se spune în Parlament sau la Academie. Dintre toate temele de interes public,parlamentarii au vizat-o zilele trecute pe cea mai de interes, având în vedere transhumanþa, pãstoritul, oieritul, mulsul,

tunsul, greblatul ºi toate cele activitãþi care au legãturã cu activitatea derulatã de milenii de locuitorii acestor meleaguri.

amãnunte citiþi în pag. 9amãnunte citiþi în pag. 9amãnunte citiþi în pag. 9amãnunte citiþi în pag. 9amãnunte citiþi în pag. 9

Despãrþirea de iluziile politiceUn an al despãrþirii de orice fel de iluziipolitice, cãci pentru noi, ca oameniobiºnuiþi, politicul nu a fost de bun PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA 22222

augur. Pentru „ei”, parveniþii ºiînvârtiþii tranziþiei, da, a fost, dar nuºi pentru noi.

Ce trebuia sã facãConsiliul JudeþeanMehedinþi ºi nu afãcut. 22 de copiiprimesc lapte ºi corndatoritã unei iniþiativeprivate

Continuare în pag. 4

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

SECRETELESECRETELESECRETELESECRETELESECRETELEBASARABIEIBASARABIEIBASARABIEIBASARABIEIBASARABIEI

PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA 88888○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1515151515pag.pag.pag.pag.pag.

Medalii de finalde an pentruluptãtoare

citiþi în pag. 3citiþi în pag. 3citiþi în pag. 3citiþi în pag. 3citiþi în pag. 3

social - politicOBIECTIV mehedinþean 10 - 16. 12. 2015pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãPotrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilorpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilor.....

E-mail: [email protected];[email protected].

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82Astr. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

ObiectivObiectivObiectivObiectivObiectivmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþeanmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Poate cã nu este acum cazulsã ne stricãm starea de spirit înaceastã perioadã discutând despre ceva fi, ce poate fi, din punct de vederepolitic, anul ce deja bate la uºã.Tocmai de aceea ar fi potrivit sã tratãmlucrurile cu distanþã ironicã ºi oluciditate cât mai bonomã, ºi nu cuîncordarea cu care, de obicei, sediscutã la noi subiectele politice ºimai ales cele electorale. Anul 2016 va fi oricum plin,arhiplin de prilejuri de rãstiri, verdicte,nervi, nemulþumiri ºi ipocrizii, cãcieste un an efectiv electoral, cu douãfaze de maximã confruntare, alegerile

Despãrþirea de iluziile politicelocale, ºi cele parlamentare. Ce neintereseazã pe noi, ca ºi comunitate,ca locuitori ai acestor meleaguri dinacest punct de vedere, al alegerilorlocale ºi parlamentare? Sã ne alegemun primar serios ºi harnic, ºiconsilieri, locali ºi judeþeni, pemãsurã. Sunã destul de aiurea, nu? Parcã nu mai crede nimeni, cuadevãrat, în poveºti de acest soi, cuprimari harnici, cinstiþi, corecþi, ºi curespectabili consilieri gata sã se deapeste cap pentru binele comunitãþiipe care o reprezintã. De ani ºi aniimaginea aleºilor ºi reprezentanþilornoºtri în ochii cetãþenilor nu e unaaureolatã de glorie ºi pozitiv,dimpotrivã. Cu rare excepþii, aleºii ºireprezentanþii au dovedit cã maiînainte de orice îºi „reprezintã” fiepropria comoditate, fie propriileinterese. Din patru în patru ani nehrãnim cu tot felul de iluzii electorale,în speranþa cã lucrurile se vorîndrepta, cã ne va fi mai bine. De celemai multe ori, locul entuziasmului

iniþial, justificat, e luat repejor dedeziluzie, ºi de o din ce în ce mailegitimã frustrare când vezi cãproblemele rãmân, cã mai nimic nuse rezolvã din necazurile oamenilor,în ciuda promisiunilor. Odatã aleºi,ce le mai poþi face aleºilor dejainstalaþi pe funcþii? Nimic. Trebuie sãmai aºtepþi alþi patru ani, ca sã îi poþida jos, prin vot. ªi uite aºa curgepovestea discontinuã a electoratuluiaburit ºi dezamãgit. În 2016 sper foarte mult într-oradicalizare a opiniei tuturor cetãþenilorfaþã de realitatea ofertei politice ºi faþãde problemele vechi ºi noi, la fel degrave, cu care ne confruntãm. Sper sãnu ne lãsãm pãcãliþi de vorbe ºi defiguri politice, ºi sã fim mult mairezervaþi ºi mai duri în ceea ce priveºtevotul. Starea generalã a judeþului,starea Severinului dar ºi a celorlalteoraºe ºi comune nu e deloc una caresã invite la reverie. Sã ne uitãm dedouã ori în urmã, la ce au fãcut în acestmandat de patru ani primarii,

consilierii locali ºi judeþeni pentrujudeþul acesta, pentru oraºele ºicomunele noastre. Sã ne gândim dacãau meritat încrederea noastrã. Dacã ºi-au fãcut aºa cum trebuie datoria. Mã gândesc, de exemplu, la ceidin cartierele mãrginaºe aleSeverinului, ºi care de ani buni suntpãcãliþi ba de unii, ba de alþii, cãproblemele lor din cartier vor fitratate cu seriozitate. Situaþii similare sunt de gãsit ºi înStrehaia, Baia de Aramã, VânjuMare, ºi în comunele din acest judeþnemeritat de sãrac, administratprost, îngrozitor de prost, de toþi„factorii de decizie” politicã înaceste decenii. 2016 va trebui sã fieun prilej de reflecþie atentã la situaþiaîn care ne aflãm, cãci nu e una roz.Un an al despãrþirii de orice fel deiluzii politice, cãci pentru noi, caoameni obiºnuiþi, politicul nu afost de bun augur. Pentru „ei”,parveniþii ºi învârtiþii tranziþiei, da,a fost, dar nu ºi pentru noi.

Marþi, 8 decembrie a.c., Ion Mîþu,preºedintele Casei Judeþene deAsigurãri de Sãnãtate Mehedinþi, aorganizat o conferinþã de presã încare a dorit sã facã un bilanþ pefiecare serviciu medical în parte:“Pentru cã sunt de 6 luni pe aceastãfuncþie e normal sã facem un bilanþ.Avem 377 de furnizori în judeþulMehedinþi, Casa de Asigurãri deSãnãtate lucreazã cu ei ºi vreau caîn judeþ sã avem un sistem medicalcentrat pe nevoile oamenilor ºicetãþenilor. Dacã omul e bolnav deTBC ºi nu sunt bani acolo, sã nu-lîmbolnãvim de hepatitã, cã acoloavem bani. Hai sã punem punct ºi

sã vedem unde are nevoie omulacolo sã se ducã banii. Nu vreausã avem surplus la un serviciumedical ºi minusuri la altul.Primul punct pe ordinea de zi aacestei conferinþe se referã ladispozitive medicaledispozitive medicaledispozitive medicaledispozitive medicaledispozitive medicale. Era o listãde aºteptare de 7 luni, am avut3860 de cereri, am adus banipentru toate aceste cereri, pentru

oamenii cu dizabilitãþi. Rugãminteamea este sã le spuneþi sã vinã sã-ºiridice aceste cereri pânã la sfârºitullunii decembrie pentru cã în ianuarienu mai sunt valabile. Suntem la zicu toate cererile ºi vor primidispozitivele medicale de care aunevoie. Al doilea punct: SpitaleSpitaleSpitaleSpitaleSpitale.Avem 5 spitale. Pentru septembrie,octombrie, noiembrie ºi decembrieam adus 119 miliarde de lei vechifonduri suplimentare. Nu vreau sãmai aud cã un om îºi cumpãrã opastilã. Nu vreau sã mai aud, încondiþiile în care tratamentul estegratuit. Al treilea punct:Laboratoarele de analize medicaleLaboratoarele de analize medicaleLaboratoarele de analize medicaleLaboratoarele de analize medicaleLaboratoarele de analize medicale.

1,84 miliarde de lei vechi am adusfonduri. De aceea vreau ca pacienþiisã nu mai fie supravegheaþi deasistent, ei trebuie supravegheaþi demedicul specialist, ºi nu de asistent.Al patrulea punct: FarmaciiFarmaciiFarmaciiFarmaciiFarmacii. Nu vreausã mai aud în farmacii cã nu serepsectã programul de lucru mai alesîn mediul rural, unde vine farmacistulcând vrea el la lucru. Voi lua mãsurilecele mai drastice de anul viitor, numai acceept nerespectareaprogramului de lucru. Al cincileapunct: Medicii de familie.Medicii de familie.Medicii de familie.Medicii de familie.Medicii de familie. Am unparteneriat foarte bun cu medicii defamilie atât timp cât este respectatãlegea. Sã nu se mai ia bani pe serviciimedicale, pe servicii plãtite de CAS,sau cazuri în care se iau bani fãrãchitanþã, ca la mãnãstire. Haideþi sãrespectãm legea, pentru cã fonduri auprimit ºi bani au. ªi ultimul punct:StomatologieStomatologieStomatologieStomatologieStomatologie. Ce nu-mi miroasemie a bine aici este cã peste 80 lasutã din banii primiþi sunt pentrucopii. Haideþi sã avem un echilibruîntre toate categoriile sociale. Copiii

Bilanþ pe fiecare serviciu medical, la CJAS Mehedinþi, dupã 6 luni de mandatnu au card de sãnãtate ºi nu pot ficontrolaþi. Nu cred, vreau sã credcã numai copiii se duc lastomatologie ºi beneficiazã deaceste servicii; haideþi sã facem unechilibru sã putem consulta ºi unbãtrân, ºi un pensionar, ºi un omfãrã venituri, nu numai copiii”.

a consemnat Daniel Velescu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16. 12. 2015 pag. 3

Cei 22 de prichindei de lagrupa Montessori din cadrul ºcoliinr. 15 din Drobeta Turnu Severinau avut, miercuri dimineaþã, o maresurprizã. Au servit cornuri ºi iaurt,nu datoritã programuluiguvernamental, aºa cum ar fi firesc,ci datoritã unui om de afaceriseve r inean , ca re a lua tin i þ i a t i va de a l e aduce înfiecare zi aceste produse.

Ceea ce în ºcolile din Româniaeste o normalitate, unde eleviiprimesc aceste produse în cadrulprogramului guvernamental „Cornulºi laptele”, în judeþul Mehedinþi acestlucru nu se întâmplã. ConsiliulJudeþean Mehedinþi, instituþia carear fi trebuit sã se preocupe de bunaimplementare a acestui program, nus-a sinchisit sã organizeze la timplicitaþia pentru desemnareafurnizorilor, astfel cã nici acum, înluna decembrie, elevii din Mehedinþinu primesc aceste produse.

Funcþionarii acestei instituþii,

Ce trebuia sã facã ConsiliulJudeþean Mehedinþi ºi nu a fãcut.22 de copii primesc lapte ºi corn

datoritã unei iniþiative privateplãtiþi din bani publici, îºi ascundincompetenþa ºi reaua-credinþãinvocând motive de-a dreptul puerilecum cã nu ºtiau ce TVA sã aplice laalimente ori cã nu au avut angajaþisuficienþi la compartimentul care seocupã de licitaþii. În toatã aceastãpoveste evident cã cei care au depierdut sunt elevii.

Un tânãr om de afaceriseverinean, Florin Stãnicã, a luatiniþiativa ca sã ofere copiilor de lagrupa Montessori din cadrul ºcoliinr. 15 din Drobeta Turnu Severinaceste produse pânã când se vademara ºi în Mehedinþi programulguvernamental „Cornul ºi laptele”.Prin puterea exemplului, FlorinStãnicã sperã ca ºi alþi oameni debine sã i se alãture în acest demersºi alþi copii sã fie ajutaþi.

„Am fãcut acest gest pentru cã,deºi fãrã vinã, copiii din Mehedinþisunt victimele administraþiei publice.Cu aceastã ocazie aº vrea sã fac unapel cãtre alte persoane care pot sã

ajute o clasã de copii din judeþulnostru sã-ºi primeascã drepturile, lafel ca ceilalþi copii din întreaga þarã.Cu acest gest mic putem schimbamulte. Haideþi sã facem fiecare câteceva, sã-i ajutãm sã trãiascãcopilãria”, a declarat Florin Stãnicã.

Copiii au primit cu marebucurie aceste produse pe carele-au servit imediat ºi au împãrþitdin cornul lor ºi câteva bucãþelepentru ºoricelul clasei, Ritzi. Dealtfel, educatoarea Aida Creþuspune cã micuþii de la grupa sa

aºteaptã încã de la începerea ºcoliisã primeascã aceste produse.

„Le-au lipsit foarte mult acesteproduse, chiar mã întrebau de laînceputul anului când o sãprimeascã ºi ei corn ºi lapte pentrucã erau obiºnuiþi cu acest program.Era cel mai bun corn pe care îlmâncau ºi cel mai bun lapte. Gestuldomnului Stãnicã mi se pare atât denobil încât le-aº recomanda ºi altorpersoane sã-i urmeze demersul”, aspus educatoarea Aida Creþu, grupaMontessori de la ºcoala nr. 15.

La Muzeul de Artã dinDrobeta Turnu Severin a avut loc,marþi 08.12.2015, orele 16:00,vernisajul expoziþiei de picturãCobiliþã Curcubeu in memoriam

Nicolae Truþã (1949 - 2010). Cele40 de lucrãri de picturã semnate deartistul slãtinean sunt itinerante deAsociaþia Culturalã Nicolae Truþã.Asociaþia a fost înfiinþatã de soþiaregretatului artist, Elena Truþã.Expoziþia temporarã, organizatã lamuzeul severinean face parte dintr-un proiect mai amplu, proiect princare se doreºte itinerare prin þarã,la muzeele de profil, a creaþieimarelui artist. Demersurile depopularizare ale plasticianuluiNicolae Truþã, iniþiate de asociaþiaculturalã care îi poartã numele, sebucurã de sprijinul financiar alPrimãriei ºi al Consiliului LocalMunicipal Slatina. Nãscut pe 9 februarie 1949, în

Cobiliþã Curcubeu in memoriam Nicolae Truþã (1949 - 2010)

comuna Dobreþu, judeþul Olt,Nicolae Truþã a urmat cursurileLiceului de Artã Marin Sorescu dinCraiova, ºi a absolvit Facultatea deArte Plastice din Timiºoara,devenind ulterior membru al UniuniiArtiºtilor din România. Pe parcursulvieþii a avut 53 de expoziþiipersonale, dar a participat ºi la alte290 de expoziþii judeþene ºinaþionale, fiind creatorul ºi a

numeroase monumente de forpublic care se aflã în judeþul Olt, Doljºi Ilfov. De asemenea, artistul ainiþiat mai multe tabere de creaþienaþionale ºi internaþionale, la Rânca,Dobreþu ºi Cãlimãneºti, iar CentruCultural Olt a continuat aceastã idee,ajungând, astãzi, ca tabãra de creaþiesã îi poarte numele artistului.Muzeul Judeþean Olt a primit o donaþiede 336 lucrãri (picturã ºi graficã) ºi i-

a dedicat o salã de expoziþii care îipoartã numele artistului. În ceea ce priveºte creaþiaartisticã a lui Nicolae Truþã se poatespune cã a avut mereu în ochipeisajul colinar, peisajul natal alDodreþului, care asemenea unuiliric surprinde poezia locului înculoare declasând o predispoziþiemeditativã. Portretele ºiautoportretele difuzeazã princuloare starea sufleteascã înexpresii de caracterizare ºicomunicare lãuntricã. Nudurilefeminine de o expresivitatecorporalã se circumscriu eleganþei,delicateþei, lirismului ºi de ce nuprospeþimii. Nicolae Truþã a lucratintens într-o continuã strãdaniefolositoare tuturor. Expoziþia poate fi vizitatã pânã lasfârºitul lunii ianuarie, 2016.

Chirilã Enescu,ªef Secþie Muzeul de Artã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16. 12. 2015pag. 4

Moº Crãciun a ajuns mai devreme

la copiii din judeþul Mehedinþi. Un

camion plin cu cadouri a sosit

tocmai din Germania, iar ajutoarele

Moºului sunt membrii unor

organizaþii, respectiv Masa

Rotundã ºi Cercul Doamnelor.

4500 de cadouri vor fi împãrþite

copiilor din Mehedinþi în cadrul uneicampanii organizate de MasaRotundã ºi Cercul Doamnelor dinGermania. În întreaga þarã vor ajungezeci de camioane cu peste 40.000

Mii de cadouri pentru copiii mehedinþeni au venit din Germaniade astfel de cadouri, care au foststrânse de la copii din Germania.Convoiul umanitar va ajunge ºi înRepublica Moldova.

La începutul acestei sãptãmâni,convoaiele au plecat din DrobetaTurnu Severin spre toate colþurilejudeþului, iar cadourile au fost

împãrþite copiilor de grãdiniþãºi elevilor din zeci de ºcolidin Mehedinþi.

Primul popas al convoiului în zonade munte a Mehedinþiului a fost la

ºcoala de la Iloviþa. Copiii au primitcu multã bucurie cadourile pe care le-au desfãcut sub ochii reprezentanþilorcelor douã organizaþii.

„Este tradiþionala acþiune a MeseiRotunde de a împãrþi cadouri înperioada sãrbãtorilor de Crãciun.Cluburile Masa Rotundã ºi CerculDoamnelor strâng pachetele, lecolecteazã de la copii din ºcolile deacolo ºi le aduc în þarã. Anul acestaîn România vin peste 40.000 depachete, 8000 merg în Moldova ºi12.000 ajung în Ucraina”, a spusCamilo Popescu, membru al MaseiRotunde din Drobeta Turnu Severin.

De la Iloviþa, convoiul s-aîndreptat spre ºcolile din Bahna,Cireºu, Podeni.

Pachetele aduse din Germaniasunt strânse de membrii celor douãorganizaþii din Germania de la copii,care rãspund cu mare entuziasm

apelului lansat de acestea. Ei suntcei care pregãtesc aceste pachetepentru copiii din România, în felulacesta fiind educaþi încã dincopilãrie în spiritul de a dãrui, de aoferi o mânã de ajutor semenilor.

„Fiecare copil din Germaniapregãteºte un pachet corespunzãtorgrupei lui de vârstã, jucãrii, dulciuri,hãinuþe, rechizite. Împachetate suntaduse în centre de depozitare înGermania, de acolo Masa Rotundãºi Cercul Doamnelor se ocupã sã leambaleze, sã le aducã în cutii, leeticheteazã pe grupe de vârstã ºi apoise ocupã de transportul lor pentru ale aduce în România. Ideea acþiuniieste de a da pachetele copiilor înmânã”, a mai spus Camilo Popescu.

Convoiul cu ajutoare austrãbãtut judeþul Mehedinþi timpde trei zile, dupã care a plecat înjudeþul vecin, la Gorj.

Consiliul JudeþeanMehedinþi nu dã doi bani pedeciziile Curþii de ConturiMehedinþi. Deºi i s-a pus în vedereºi în anii trecuþi cã este ilegal sãacorde indemnizaþie de dispozitiv,CJ Mehedinþi a continuat sãdea angajaþilor sãi aceastãindemnizaþie ºi în cursul anului2014, dupã cum se aratã într-unraport al Camerei de ConturiMehedinþi finalizat recent.Legea este clarã în acest sens,potrivit unei decizii a Înaltei Curþide Casaþie ºi Justiþie, indemnizaþiade dispozitiv lunarã, în cuantum de25 la sutã din salariul de bazã seacordã funcþionarilor publici ºipersonalului contractual care îºidesfãºoarã activitatea în cadrulMinisterului Administraþiei ºiInternelor ºi în instituþiile publice

Raport Curtea de Conturi:Sporuri ilegale pentru angajaþiiConsiliului Judeþean Mehedinþi

din subordinea ministerului.Cu toate acestea, ConsiliulJudeþean Mehedinþi ignorã legea ºiacordã angajaþilor sãi, atâtfuncþionari publici, cât ºi personalcontractual, aceastã indemnizaþie.„Cu ocazia verificãrilor efectuate deCamera de Conturi Mehedinþi înanul 2014, s-a consemnat cã înperioada 01.06.2013 – 31.05.2014, entitatea a efectuat plãþinelegale de natura indemnizaþiei dedispozitiv în sumã totalã de 620.984lei”, se aratã în raportul respectiv.Verificãrile s-au extins, ocazie cucare s-a constatat cã ºi în luna iunie2014 CJ Mehedinþi a acordatsalariaþilor indemnizaþia dedispozitiv, suma totalã acordatãnelegal fiind de 51.156 lei.Camera de Conturi Mehedinþi adispus recuperarea prejudiciului.

Teatrul reprezintã cel mai importantreper arhitectonic ºi cu siguranþãredeschiderea sa suscitã discuþii,aºteptãri, întrebãri, curiozitãþi ºi desigurmultã prozã. Dincolo de tot ce s-arealizat dupã 1989 în oraºul nostru,chiar lucruri confortabile care ne –auadus cumva mai aproape de multvisata civilizaþie ºi mirajul unei societãþi“imperialistã”, “decadentã”, oamenii,cei de acum ºi din totdeauna, iubitorisau nu de culturã, de spectacolul deteatru sau alt gen de spectacole, auînþeles cã de fapt monumentala clãdiresituatã în partea de sud a oraºului,aproape de Dunãre reprezintã de fapt“inima”, centrul spiritual al oraºului,pentru totdeauna. Au înþeles aºa cumspune Tudor Rãþoi, directorul ArhivelorNaþionale Mehedinþi cã “PalatulCultural este un templu al Thaliei ºide educaþie cultural –naþionalãromâneascã, o emblemã ºi un loc deemulaþie culturalã ºi artisticã”. TotTudor Rãþoi menþioneazã cã “edificiulPalatului Cultural a reprezentat faptameritorie a unui grup de cãrturari ºide întreprinzãtori severineni, care i-aavut în frunte pe Teodor Costescu, dr.

REDESCHIDEREA PALATULUICULTURAL “TEODOR COSTESCU”

Constantin Gruiescu ºi TacheBãbeanu”. Aceºtia sunt corifeii alãturide care au venit alþii ºi cãrora ledatorãm recunoºtiinþã veºnicã pentrutruda aceasta extrem de anevoioasã dea se ridica un “palat al tuturorromânilor” la Severin. Dar Palatul Cultural nu a fost operaunui singur om, chiar dacã Costescuºi-a vândut averea, a fost umilit decãtre contemporani ºi ºi-a închinatviiaþa acestui crez mãreþ, nici a unororganizaþii indiferent cum s-ar fi pututnumi ele atunci, nici mãcar operaunor corifei ci a fost o operã colectivãa tuturor, pentru cã ºi târgoveþii ºioamenii simplii alãturi de cei cu darede mânã au dat obolul lor pentru caaceastã lucrare sã se poatã înfãptui.Toate guvernele au dat bani pentruPalatul Cultural, ºi este de asemeneameritorie contribuþia Bãncii Naþionale. Palatul Cultural “Teodor Costescu”este un exemplu viu de operã comunã,pentru comunitate, este o stare despirit. Fericitã a fost ziua de 30noiembrie 1924 când s-a inaugurataceastã clãdire, fericitã trebuie sãrãmânã ºi ziua în care aceasta seredeschide!

Urmare din pag.1

Gabriela Pogaci

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16. 12. 2015 pag. 5

În 1919 apare cea dintâi revistãdidacticã a învãþãtorilor mehedinþeni,întitulatã „ªcoala Nouã”. În 1925 este tipãrit primul numãr al revistei„ªcoala Mehedinþiului”, revista CaseiCorpului Didactic Mehedinþi. În 2013, revista a ajuns la numãrul 64,fiind înregistratã la Biblioteca Naþionalã aRomâniei cu ISSN-ul 1223-8481. În paginile prestigioasei publicaþii a CaseiCorpului Didactic Mehedinþi, au semnat numesonore ca: Perpessicius, C-tin Pajura, D.Papadopol, Gh. Dumitrescu-Bistriþa, Al. Dima,ªt. Odobleja, G. Tohãneanu, Zoe Dumitrescu-Buºulenga, Eugen Simion, Leon Feraru,Leontin Iliescu, Emil Vora. În mai 2013 a apãrut primul numãr al revisteiinternaþionale ”Educaþia fãrã frontiere”, ISSN-L 2343 – 791X, care a fost lansatã cu ocaziaSimpozionului Internaþional ”Rolul

EDITURA „ªCOALA MEHEDINÞIULUI”comunitãþilor de români în Europa”. Publicaþiarealizatã în cadrul editurii ”ªcoalaMehedinþiului”, aparþinând Casei CorpuluiDidactic Mehedinþi, a reunit articole având catemã principalã educaþia europeanã. Prin editura proprie, oferim posibilitateacadrelor didactice, didactice auxiliare,nedidactice, elevilor ºi pensionarilor dinînvãþãmânt sã publice articole/studii atât înrevista judeþeanã „ªcoala Mehedinþiului” (ISSN2392-7526, ISSN-L 1223–8481) sau revistainternaþionalã „Educaþia fãrã frontiere” (ISSN2343–791X, ISSN-L 2343–791X), cât ºiarticole/studii cu tematicã din cadrulsimpozioanelor avizate în oferta de formarea C.C.D. Mehedinþi pentru anul ºcolar2015-2016. Existã, de asemenea, posibilitatea publicãriide cãrþi, auxiliare cu I.S.B.N. sau broºuri.

Inf. Loredana Doinea,C.C.D. Mehedinþi

Societatea româneascã înmomentul de faþã pare a se afla, dinnou, la un moment de cotiturã ºi, dinpãcate, învãþãmântul a fost prins, dinnou, pe picior greºit, funcþionând încontinuare inerþial sau conjunctural. Acum, mai mult ca niciodatã, seimpun schimbãri radicale însistemul de învãþãmânt. Trebuie întãrit caracterul naþional alsistemului de educaþie ºi stabilireaintereselor statului ºi, în consecinþã,fixarea obiectivelor ºi durateiînvãþãmântului obligatoriu. În acest sens ar t rebuiîncurajatã ext inderea ºidezvoltarea învãþãmântuluipreuniversitar particular. Analizând situaþia actualã sedesprind câteva prioritãþi aleînvãþãmântului particular din România:1. Legea Educaþiei Naþionale sã

Prioritãþi ale învãþãmântului particular din România

acorde un spaþiu mai largînvãþãmântului particular astfel încâtsã contribuie la dezvoltarea acestuia;2. Articolele din lege sã menþionezeaplicabilitatea în învãþãmântul destat ºi particular acolo undeinteresul este comun;3. Corelarea planului de ºcolarizarela liceu ºi ºcoli postliceale cucerinþele pieþei muncii din Româniaºi Uniunea Europeanã;4. Sã se asigure dreptul cadrelordidactice din învãþãmântul particularde a se putea transfera înînvãþãmântul de stat ºi invers, înperioada de mobilitate;5. Sã se acorde ºi liceelorparticulare acreditate un cod pentrurepartizarea absolvenþilor dinînvãþãmântul gimnazial;6. Sã nu se mai atribuie locuribugetate pentru ºcolile postliceale

de stat pentru cã acesteaºcolarizeazã nelimitat ºi cu taxã;7. În Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriiªtiinþifice sã fie cel puþin un subsecretarde stat care sã gestionezeproblematica învãþãmântului particularcare în perspectivã trebuie sprijinitpentru a se dezvolta;8. Ministerul, prin departamentulcorespunzãtor, sã reanalizeze planurilede învãþãmânt de la ºcolile postlicealesanitare pentru cã sunt module careau repartizate un numãr prea mare deore ºi contribuþia lor la formareaasistenþilor medicali generaliºti , nueste atât de importantã. În felul acestanumãrul de 4920 de ore, în cei trei anide studiu, sã fie redus al 4600 ore, aºacum considerã necesar ºi OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii;9. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriªtiinþifice sã invite, la discuþii ºiconsultãri privitoare la problemeleeducaþiei , ºi reprezentanþii UniuniiNaþionale pentru DezvoltareaÎnvãþãmântului Particular Preuniversitardin România, aºa cum procedeazã cusindicatele ºi ONG-urile;10. Spaþiile disponibile dinînvãþãmântul de stat sã fie date înfolosinþã unitãþilor de învãþãmântparticular, în condiþiile legii;11. Taxele pentru practica elevilor dela învãþãmântul postliceal sanitar , care

se plãtesc spitalelor, sã fie eliminateîntrucât ei efectueazã diverse activitãþiîn folosul unitãþilor spitaliceºti, maiales cei din anii II ºi III de studiu;12. Reducerea abandonului ºcolar.13. Revizuirea curriculei ºcolare,modernizarea ºi eficientizarea evaluãrii;14. Managementul clasei ºi rolulacestuia în creºterea eficienþeiprocesului didactic. Cheia eficientizãrii procesuluiinstructiv-educativ stã în modalitateaoptimã de realizare a relaþiei dintrecele douã verigi ale acestuia: pe de-o parte, elevul cu zestrea luiereditarã, cu capacitãþile, aptitudinileºi disponibilitãþile lui, pe de altã partecadrul didactic, forþa care provoacã,determinã ºi dirijeazã schimbarea ºidezvoltarea elevului. Noi ne strãduim ca învãþãmântulsã fie adaptat naturii copilului, sãfie intuitiv, afectiv ºi activ. La nivelul Uniunii Naþionale pentruDezvoltarea Învãþãmântului ParticularPreuniversitar din România existãfoarte mult interes ºi se depun eforturipentru ca aceste prioritãþi sã fierealizate în beneficiul elevilor pentrua se realiza o educaþie aºa cum o cereviitorul societãþii româneºti.

Prof. Ion Nãnuþi,DIRECTOR GENERAL al FUNDAÞIEI

“GHEORGHE ÞIÞEICA”

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Alarma care a fost datã înlegãturã cu fondul naþional de pensiia redeschis discuþia despre paraziþiipolitici care cãpuºeazã de ani de zilebanii pensionarilor români. Acestoroameni li se strigã, din când în când,cu o anumitã vehemenþã, cã suntþinuþi în spinare de o mânã debugetari ºi de privaþi, cã sunt o marepovarã pentru finanþele þãrii, cã statulse împrumutã din greu la bãnci ca sãle poatã plãti pensiile ºi cã nu se ºtiecât va mai dura aceastã situaþie. Mainimeni nu aminteºte, fie ºi în treacãt,de cele trei-patru decenii (sau chiarmai mult) de cotizare multilateralã ºiextrem de consistentã (la fondul depensii, la ºomaj, la CAS, la sindicate,la alte alea), ca sã nu mai punem lasocotealã uriaºul impozit pe salariu,pe care, ca sã zic aºa, le-au „prestat”aceºti oameni. Stimaþi administratoriai Statului Democratic Român, numai aveþi de unde sã furaþi, nu maiaveþi cu ce sã vã susþineþi campaniileelectorale, de aþi ajuns sã vã uitaþi înbuzunarele acestor bãtrâni ºi sã lenumãraþi mãrunþiºul? Nu vã e niþeluº,mãcar niþeluº, ruºine? Pe aici nutrece, mãcar aºa, într-o micã vacanþã,celebra DNA? * A, nu, uitasem cã temuta instituþiese luptã, mai nou, cu gravidele,vinovate de orice altceva, dar nu deîmprejurarea cã sunt pe punctul de aaduce pe lume un pui de om. Cazulduduii Crinuþa Nicoleta Dumitrean,femeie cu mari probleme de legalitateºi, asta e, de moralitate, dar, pentrucã nu a rãspuns la telefoanele propriitimp de ºase minute (fapt ce a fosttaxat ca refuz de a colabora cu justiþia– cumplitã, supremã imbecilitate!!!),

Cãlare pe mãturã?!a fost arestatã. Cu riscul de a pierdesarcina (mai pierduse, anterior,încondiþii asemãnãtoare, una). Dacãasta este justiþie europeanã, înseamnãcã românii au trecut râzând princelebrul „obsedant deceniu”, pecare atâta îl incrimineazã elitiºtiilui peºte-mpuþit de la începutulmileniului al treilea. * Bãnuiesc cã nu este nimeni atâtde naiv încât sã mã considere acumun fel de avocat al cauzelor pierdute.Ioan Oltean, prietenul „de suflet” alduduii Crinuþa, este o persoanã cumnu se poate mai antipaticã, mai lipsitãde carismã, printre cele maiantipopulare din câte a avut vechiulPDL. Îl cred capabil de cele mairespingãtoare fapte. Dar de aici ºipânã la a-i incrimina faptele decorupþie recurgând, tu procuror, înmaterie de probe, la fotografii ºifilmuleþe cu dumnealui ºi cu duduiaCrinuþa în roluri de protagoniºti deproducþii XXX, este o distanþã extremde lungã, pe care un sistem judeciarcare se respectã nu o parcurge cuatâta lejeritate, cu aºa condamnabilãuºurinþã. ªi totuºi, faptul, zice-se,s-a consumat. Spre veºnicaruºine a acestui sistem. * În aceste condiþii, noi,amãrãºtenii, la ce sã ne mai aºteptãm?La ce altceva decât la un ºir nesfârºitde abuzuri ºi de înscenãri a tot felulde cauze (dosare etc.), cu toatã viaþanoastrã intimã pusã pe tapet ºi oferitãcontemporanilor drept „hranãspiritualã” întru terfelirea numelui,personalitãþii, carierei, familiilornoastre?! Asta sã fie cea mai bunãdintre cele mai bune lumi posibile încare ne-ar plãcea sã trãim?

* Dupã lupte „seculare”,care au durat mai bine de cinciani, Palatul Cultural „TheodorCostescu” a ajuns aproape definalizarea reabilitãrii.Inaugurarea noului vestmânt alacestei importante instituþii deculturã mehedinþene urmeazãsã aibã loc duminicã, 13decembrie a.c., ºi va fi urmatã,suntem informaþi, de osãptãmânã de manifestãriculturale diverse. Accesulpublicului severinean la acestemanifestãri va fi, din câte ni sespune, liber. Cu excepþia zileide duminicã, atunci când intrarea înincinta clãdirii reabilitate a Teatruluiva fi posibilã numai pe bazã deinvitaþii. Criteriul dupã care vor fi aleºiinvitaþii a rãmas, pânã în clipa de faþã,necunoscut nouã. Nouã, adicãmuritorilor de rând, evident. Muritoricare nu trebuie sã mai aibã privilegiulde a-l revedea pe Irefutabilul edil-ºefal Severinului, eventual, în ipostazade dirijor al orchestrei simfonice aFilarmonicii craiovene, ca în urmã cuniºte ani. Eh, ce vremuri! Pe atunci,dumnealui încãleca motoreta într-oclipitã, chiar costumat în Moº Crãciunºi cu sacul în spinare... Acum, euºtiu?! Anii au trecut ºi pestedumnealui, iar dexteritãþile care fãceauîn trecut furori în rândurile populaþieifeminino- infantile a municipiului i s-au mai tocit. Ce ar mai putea încãlecaazi Cel – Fãrã- De- Pereche? Vreomãturã, ceva?! Întrebãm ºi noi... * Dincolo de toate acestechestiuni (minore, n’est-ce pas?),revenirea, chiar aºa, extrem detardivã, cum e, a Palatului „Theodor

Costescu” în circuitul culturalseverinean este un eveniment desalutat, un eveniment dorit de toatãlumea. Poate cã multe lucruri vorintra în matca lor, cu acest prilej,iar experimentele pe care le fac uniiºi alþii în zona manageriatuluicultural mehedinþean vor înceta.Poate, nu în ultimul rând, vom aveaparte ºi de niºte explicaþii pertinente(nu doar de niºte abureligherghiste!) cu privire la motivelece au dus la prelungirea nepermisde mult a lucrãrilor de reabilitare acelebrei clãdiri. ªi, bineînþeles, labanii cheltuiþi în plus faþã de cât sepreconizase iniþial. Mai sperãm ºiîn spargerea unor gãºti „literar-cultural- artistice” cu vag izfanariot, care ajunseserã sã punãun soi de monopol pe viaþaspiritualã localã, gãºti asupranocivitãþii cãrora regretatul scriitorValeriu Armeanu atrãsese, nu cufoarte mult timp în urmã, atenþiaîntr-o suitã extrem de spumoasãde pamflete...

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015 pag. 7

Primãria comunei Voloiac scoate la concurs în data de08.01.2016 un post de administrator public studii superioare ºi un postde ºofer microbuz debutant studii medii (permis de conducere B,C,D,). Probele scrise: 08.01.2016, orele 10.00, respectiv 12.00.A

NU

AN

UN

ÞA

NU

AN

UN

ÞA

NU

NÞ Interviurile: 11.01.2016, orele 10.00, respectiv 12 00.

Relaþii suplimentare la nr. de telefon 0759033339 sau la sediul PrimãrieiVoloiac, judeþul Mehedinþi.

Primar, Ec. Alexandru Ovreiu

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015pag. 8

SECRETELE BASARABIEI SECRETELE BASARABIEI SECRETELE BASARABIEI SECRETELE BASARABIEI SECRETELE BASARABIEI (2)(2)(2)(2)(2) Interviu cu dr. ªerban Milcoveanu urmare din numãrul trecut

Numele de Basarabiadesemna, de fapt, numai sudulBasarabiei în 1812. Când ruºii auinstituit ocupaþia rusã a teritoriuluidintre Prut ºi Nistru, au interzis numelede moldovean; chiar l-au prigonit. Deunde provine numele de Basarabia:sudul acestui teritoriu, Bugeacu, ocâmpie, a fost întotdeauna posesiaÞãrii Româneºti. Se numea Basarabiadupã numele dinastiei Basarabilor carea întemeiat Þara Româneascã. Aici, înBugeac, Þara Româneascã se apãra deinvaziile din est, în special de invaziiletãtarilor. În 1924 Stalin a fondat laTiraspol aºa-zisa Republicã SocialistãSovieticã Moldoveneascã cu scopul dea lua Basarabia ºi apoi Moldova, ºi deatunci nu se mai întrebuinþeazã de ruºicuvântul “Basarabia”, ci cuvântul“Moldova”. Dar noi din Bucureºti îispunem “Basarabia” ºi ne gândim cãeste jumãtatea de est a Moldovei.Privitor la Basarabia sunt douã lucruridistincte: - întâi ceea ce istoriografiatace - deci ascunde niºte secrete pecare am sã-mi permit sã le spun, ºiapoi secretul care mi s-a spus miede Alexandrina Russo. Repet cãambele sunt o contribuþie originalãla istoriografie.Ce ascunde istoriografia (ºi ascundeîn mod intenþionat)Ascunde faptul cã în iunie 1916 s-aschimbat guvernul la Petrograd ºi înlocul unui guvern filo-antantist avenit un nou guvern Boris vonSturmer cu program de a încheiapacea separatã cu Germania ºi de ascoate Rusia din rãzboi. (Dupã doiani de rãzboi, conducãtorii Rusieiþariste simþeau cã nu mai pot rezistaºi pentru a preveni revoluþia s-augândit la pacea separatã.) ªi auînceput tratative secrete întreGermania ºi Rusia la o staþiunebalnearã din Suedia. Dacã în secolulal XVIII pacea dintre ruºi ºi nemþi s-afãcut cu împãrþirea teritoriuluiPoloniei, acum, în secolul XX, paceadintre ruºi ºi germani urma sã se facãcu împãrþirea teritoriului României:ruºii sã ia Moldova pânã la Carpaþi;Galiþia (de la Austria) urma sã treacãla Germania, iar în locul Galiþiei

Austria sã primeascã Valahia(Muntenia) ºi Oltenia. Astfel urma sãfie împãrþitã România. Asta erasituaþia în iunie 1916. Ca sã poatãîmpãrþi România care era în stare deneutralitate, trebuia adusã pe poziþiede beligeranþã; ni s-a dat ultimatumde ruºi sã intrãm în rãzboi. Ca sã neatragã, ruºii ne-au momit cã armatagen. Brusilov din Galiþia va porni înofensivã ºi va veni în întâmpinareaarmatei române pe valea Tisei, decicã noi aveam misiune numai pânã înTransilvania pentru cã urma a se facefront comun cu ruºii.Am intrat în rãzboi. Dupã ce ne-auvãzut intraþi în rãzboi ºi trecuþi pe poziþiide beligeranþã, ruºii n-au fãcut nimicºi armata Brusilov a rãmas a acolounde era: ne-a lãsat în Transilvaniasinguri, aºa cã am fost imediat învinºiºi a trebuit sã ne întoarcem înapoipeste Carpaþi, în retragerea aceeaîngrozitoare pentru stabilizareafrontului, pe aliniamentul Focºani -Nãmoloasa - Galaþi, unde am rezistatcât am putut. Francezii, care erau “cucuþitul ajuns la os” din bãtãlia de laVerdun (cea mai mare bãtãlie, în careau murit 1 300 000 de ostaºi germaniºi 1 000 000 de ostaºi francezi,câºtigatã de mareºalul Petain), autrãdat România ºi au încheiat atunci,în vara lui 1916, dupã intrarea noastrãîn rãzboi, un tratat secret cu Rusia (încãþaristã, condusã de acest Boris vonSturmer), un tratat secret ca sã previnãceea ce bãnuiau ºi francezii: tratativelesecrete cu nemþii de scoatere a Rusieidin rãzboi. Ei aveau interes ca armatagermanã sã fie blocatã pe frontul deest ºi sã nu vinã pe frontul de vest pesteei, la Paris. ªi în acest tratat secret eradatã întreaga Moldovã pânã la Carpaþiruºilor ºi dreptul Rusiei de a lua unculoar de-a lungul Mãrii Negre pânãla Constantinopol, la Marea Egee (careera visul ruºilor ºi testamentul lui Petrucel Mare ºi al Ecaterinei a doua).Al doilea lucru pe care istoriografia îlascunde este ce s-a întâmplat laconferinþa de pace de la Paris 1919-1920 în legãturã cu România.Ceea ce s-a fãcut cu restul Europeiºtie toatã lumea, dar ce s-a fãcut cuRomânia se ascunde. Delegaþianoastrã era condusã de Ionel I. C.

Brãtianu, mare patriot român;Clemenceau l-a luat deoparte ºi i-aspus: “Domnule, Dvs., România, sãfaceþi abstracþie de tratatele secretesemnate cu Franþa, cu Anglia ºi cuRusia, dinainte de rãzboi.” (Româniaavea niºte tratate secrete prin care nise recunoºtea Transilvania pânã laTisa ºi Banatul în întregime.) Brãtianua spus “Nu”, supãrându-i astfel ºi peenglezi, ºi pe francezi.- Vã referiþi la tratatele pe careRomânia le-a fãcut în 1916, laintrarea în rãzboi?- Înainte de intrarea în rãzboi. Decicu se s-a condiþionat intrarea noastrãîn rãzboi. Tratate secrete negociate deIonel Brãtianu cu multã dificultate: doiani s-a muncit la ele, cu pãstrareaaparentã a neutralitãþii.Începe conferinþa de pace de la Parisºi vine “bomba cea mare” pe care nuo cunoºtea nimeni - ºi asta nu sespune: Woodrow Wilson, preºedinteleAmericii, a venit ca un fel deDumnezeu atotstãpânitor ºi a dictatplanul de fondare a Israelului europeancu capitala la Lemberg (care acum senumeºte Lvov) ºi cu anexarea tuturorteritoriilor din jur: lua toatã Galiþia,Slovacia, Maramureºul, Bucovina,Moldova, Basarabia ºi o parte dinUcraina ºi fãcea un stat, Israeluleuropean, cu capitala la Lvov. Acestaa fost planul cu care a venit Wilson.Planul acesta - care a venit peneaºteptate - nu prea a fost agreat deenglezi ºi de francezi, pe motiv nunaþional, ci financiar, pentru cã totacest teritoriu avea numai o treimepopulaþie evreiascã ºi, ca sã poatã sãfie Israelul european, trebuia ca aceatreime evreiascã sã dispunã de unaparat represiv de mare putere ca sãpoatã sã þinã în intimidare ºi înparalizare cele douã treimi depopulaþie neevreiascã. În plus, acestteritoriu este agricol, fãrã industrie,ºi deci banii nu se puteau lua de laautohtoni ºi trebuia sã îi dea Anglia,Franþa, America ºi Italia. Italia n-aveanici un ban. Anglia (Lloyd GeorgeDavid) ºi Franþa (Clemenceau) aurefuzat pe motiv cã þãrile lor nu potplãti. Când a auzit Senatul americancã trebuie sã plãteascã tot, s-a supãratºi l-a rechemat pe Wilson.

Dar acest plan a rãmas ca o iniþiativã,ca proiect de viitor. Dacã nu se poatefonda acest Israel european cucapitala la Lemberg, sã se fondezecel puþin altul, chiar dacã mai mic - ºiochii au cãzut pe Basarabia care nuera în nici un tratat secret, nu eratrecutã pe nicãieri. ªi a rãmas sã sefacã Israelul european în Basarabia.Asta este explicaþia pentru care unireade la Alba Iulia a fost recunoscutã deparlamentele englez, francez,american ºi italian, dar unirea de la27 martie 1918 a Basarabiei cuRomânia a fost recunoscutã numaide guverne, nu ºi de parlamente. Dece au recunoscut guvernele:Guvernele au recunoscut pentru aobliga Bucureºtiul sã plãteascã o cotãparte pentru cã Rusia þaristã, cucapital englez ºi francez, îºi creaseindustria de armament de la Putilovºi toatã marea industrie din Ural.Bãncile occidentale erau creditoareale Rusiei þariste, dar veniserãbolºevicii ºi Lenin anulase toateaceste datorii ale Rusiei þariste.Brãtianu ºi România au fost obligaþi(de guvernul englez, francez ºiamerican) sã despãgubeascã bãnciledin Occident cu cota-parte carerevenea teritoriului Basarabiei dintoate datoriile acestea fãcute de Rusiaþaristã. Ionel Brãtianu a protestat ºi aspus cã banii aceia nu s-au investitpe teritoriul Basarabiei, nu s-au adusîn Basarabia, ci s-au dus la Putilov ºila industria din Munþii Urali, ºi cã dinbanii aceia s-a plãtit aparatul represivcare terorizase populaþia Basarabiei.Totuºi a trebui sã le plãteascã, ºiRomânia, în perioada aceea aguvernului lui Brãtianu, 1922 - 1926,a plãtit aceste datorii, cu foarte multãgreutate: era multã sãrãcie, armatanoastrã mânca mãmãligã la cazarmãºi soldaþii noºtri erau în opinci, pentrucã nu avea bani statul pentru bocanci.Am plãtit aceastã cotã-parte din datoriileRusiei þariste cãtre bãnci din Occident,cotã-parte pe teritoriul Basarabiei,aºteptând ca apoi sã se facã întrunireaparlamentelor englez, francez ºiamerican, care sã recunoascã unireaBasarabiei cu România. Ei bine, aceastãîntrunire nu s-a fãcut niciodatã. Continuare în numãrul urmãtor

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015 pag. 9

Chiar nu este o figurã de stil,ci pur ºi simplu cu asta se ocupã înultima vreme parlamentarii: cu pazala oi, cum se spune în popor sau aoilor, cum se spune în Parlament saula Academie. Dintre toate temele deinteres public, parlamentarii au vizat-o zilele trecute pe cea mai de interes,având în vedere transhumanþa,pãstoritul, oieritul, mulsul, tunsul,greblatul ºi toate cele activitãþi careau legãturã cu activitatea derulatã demilenii de locuitorii acestormeleaguri. Cel mai interesant estecã parlamentarii se aratã preocupaþi,în legea pe care au votat-o de curândºi care va intra în vigoare pentrupoporul ciobãnesc, de modul în careeste executatã paza la turmele demioare, din acest areal. Sigur cãimbecilitatea pãrea sã fi atins înpoliticã, ºi nu numai, cotealarmante sau chiar pãrea cã a atinso limitã care nu poate fi depãºitã.Nu este sã fie aºa pentru cãpotenþialul prostiei nu are limitã. Înunivers inteligenþa este limitatã, dar

Parlamentarii, de pazã la oi

ªtefan Bãeºiu

prostia este infinitã. Aºadar, maidegrabã vom da peste chestii releºi proaste prin alte galaxii, decâtpeste tipi culþi ºi inteligenþi. De aiciar veni ºi pericolul sau poate cãdin cauza asta nu am fost cãutaþide alte civilizaþii, care s-au temutsã nu fie contaminate de prostie.

Ce au fãcut parlamentarii înceea ce priveºte paza turmelor deoi? Ei bine, turma care este pãscutãla câmpie nu poate sã fie pãzitãdecât de un câine de specialitate.Apoi, turma de la deal nu are voiesã fie însoþitã decât de doi câini,iar turma de la munte de maximumtrei câini de pazã ºi protecþie. Cinenu va respecta legea riscã oamendã de o mie ºi cinci sute delei. Adicã blana tunsã de pe maimulte oi sau brânza de pe câtevazile. Ciobanii se întreabã cum des-a ocupat cineva ºi de cojocul lorºi care este faza cu limitarea pazeioilor. Dupã cum se ºtie, Româniaare încã o populaþie de urºi ºi detâmpiþi numeroasã ºi lesne se pot

trezi ciobanii atacaþi în miez de zisau de noapte de una sau decealaltã din categorii. Sigur cãparlamentarii au limitat numãrulde câini din grijã faþã de turiºti ºipentru limitarea haitei. Nu s-augândit cã se furã pe rupte dinturmã ºi ciobanii au nevoie de câtmai mulþi câini de pazã. Urmãtorulpas al parlamentarilor este sãlimiteze numãrul de câini din BaladaMioriþa sau chiar sã însãrcineze cupaza un grup de mioare,profesionalizat, asfel încât sã fieredusã ºi chiar eliminatã populaþiacaninã, încadratã pe posturi de pazãºi protecþie. Mioarele ar putea mergela cursuri de pazã, unde sã înveþe ºitehnici de filaj, sã se specializeze încomunicaþii. Stânele ar putea fiînzestrate cu sisteme fãrã fir ºi cusupraveghere audio-video. Cui îimai trebuie câini în vârf de munte,dacã e tehnologie. Mioarele arputea urma cursuri de karate ºi sãfie dotate cu pulane de caciuc,pistoale cu bile, spray-uri cu piperºi cãºti de protecþie.

Se aude totuºi cã în noua lege,cãci despre ea monologãm, câiniide pazã vor trebui sã meargã an dean la ºedinþe de reciclare ºi vor aveaobligaþia sã facã periodic instructajulla unitãþi specializate. Ciobanul vatrebui sã le asigure tichete de masã,

uniforme, echipament varã-iarnã cunumele turmei, precum ºi concediuplãtit. Câinii vor beneficia, de acumîncolo, de contracte de muncã peduratã nedeterminatã ºi vor încasacel puþin salariul mediu peeconomie.

Sigur cã nu cred cã surprindepe nimeni cã parlamentarii au fãtato asemenea lege. Interesant cât le-a stat mintea gestantã ºi dacã i-aasistat careva la naºtere sau aunãscut singuri, la stâna de la CasaPoporului. Spre deosebire demioare, la parlamentari se impuneo reducere drasticã a turmei ºiînlocuirea de urgenþã a unorberbeci, care vor fi trimiºi lareciclare, dupã fapte: la DNA sausã înceapã ºi ei o activitate în altdomeniu, cãci politica nu mai esteo profesie pentru cei care au eºuatîn viaþã sau nu au o meserie debazã. Oricum, versul „Stãpâne,stãpâne, mai cheamã-þi un câine”trebuie modificat în Baladã ºi înmanuale ºi completat, dupã noualege cu „Îl chemi, dar riºti, potrivitnormelor în vigoare, o amendã de1.500 de lei”, actualizatã la cursulvalabil în Imperiul Otoman, pentruperioada respectivã sau la oriceImperiu pe lângã care ciobanii aufãcut transhumanþã.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015pag. 10

În plinã crizã a presei, piaþatipãriturilor oferã ºi surprize plãcute. “UZP” este primul periodicindependent al Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti postdecembrist. Este opublicaþie de atitudine, de opinie,comentarii ºi analize a jurnaliºtilordin România. Ea sporeºtetransparenþa Uniunii, prezentândaspecte curente ale vieþii ºi activitãþiijurnaliºtilor, evenimente culturale ºisociale, personalitãþi, cariere, idei ºiprobleme în dezbatere. Oferta noastrã are de toate: forþã,pasiune, echilibru, luciditate ºiimaginaþie, scrie Benone Neagoe scrie Benone Neagoe scrie Benone Neagoe scrie Benone Neagoe scrie Benone Neagoeîn editorialul primului numãr alîn editorialul primului numãr alîn editorialul primului numãr alîn editorialul primului numãr alîn editorialul primului numãr alrevis te i . revis te i . revis te i . revis te i . revis te i . Ea informeazã ºiresponsabilizeazã. Revista publicãºtiri, interviuri, reportaje, temesociale importante din viaþa Uniuniirealizate de membrii ei sau furnizatede structuri similare din alte state,asigurã o promovare permanentã acarierei jurnalistice, a tehnologieimedia, oferã spaþii necesarecunoaºterii detaliate a specificuluimuncii de jurnalist, dar ºi araporturilor stabilite între UZPR ºisocietatea civilã. Revista porneºte ladrum cu colaboratori serioºi ºi denãdejde, reputaþi jurnaliºti în mediacare vor sã facã din acest periodicun reper în media româneascã.Tipãritã la Gutenberg S.A., revistaapare în 56 de pagini full color ºiva fi lansatã luni, 14 decembrie a.c.,ora 18.00, la ArCuB Gabroveni(str. Lipscani nr. 84-90).

O revistã fãrãmoguli, cu

patroni ziariºti!

Un autoturism SKODA OCTAVIA

semnalat ca fiind furat din

municipiul Botoºani a fost

indisponibilizat de cãtre poliþiºtii de

frontierã mehedinþeni în urma unei

acþiuni desfãºurate pe linia

combaterii traficului internaþional

de autoturisme furate.

În cadrul unei acþiuni informativoperative desfãºurate pe linia combateriitraficului internaþional de autoturismefurate, poliþiºtii de frontierã din cadrulBiroul de Combatere a InfracþionalitãþiiTranfrontaliere aparþinând ServiciuluiTeritorial al Poliþiei de FrontierãMehedinþi, au obþinut date ºi informaþiidespre existenþa pe raza municipiuluiTurnu Severin a unui autoturism furatdin municipiului Botoºani.

Autoturism furat indisponibilizat de poliþiºtii de frontierã mehedinþeniAstfel, în dupã-amiaza zilei de08.12.2015, ora 17.30, poliþiºtii defrontierã l-au oprit în trafic, la un filtruorganizat la intrarea în municipiulDrobeta Turnu Severin, pe conducãtorulunui autoturism marca Skoda Octavia,înmatriculat în judeþul Brãila. ªoferul maºinii, cetãþeanul românB. Toni, în vârsta de 41 de ani, dinjudeþul Mehedinti, a prezentat lacontrol, în urma solicitãriilucrãtorilor noºtri ºi documentele deidentificare ale autovehicului. Verificãrile efectuate de poliþiºtii defrontierã mehedinþeni, în bazele de dateau stabilit cã autoturismul figureazã cafiind furat de pe raza municipiuluiBotoºani, alertã emisã de poliþia dinaceastã localitate din data de

03.12.2015. Mai mult, continuândcercetãrile poliþiºtii de frontierãmehedinþeni au constatat cã B.Toni nuposedã permis de conducere. Autoturismul a fost indisponibilizatla sediul Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþiinformându-se despre acest faptunitatea de poliþie unde s-a înregistratfurtul acestuia. La definitivareacercetãrilor autovehiculul urmeazã sãfie înapoiat proprietarului de drept. În cauzã poliþiºtii de frontierã faccercetãri sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunilor de tãinuire ºi conducereape drumurile publice a unuiautovehicul fãrã permis de conducere.

Purtãtor de cuvânt,Comisar ºef de poliþie PERA VALERIU

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015 pag. 11

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015pag. 12

Zodia BerbecZodia BerbecZodia BerbecZodia BerbecZodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)(21 Martie - 20 Aprilie)

Pentru cei din zodia Berbecului, sãptãmânacare urmeazã se anunþã plinã de conflicte. Nimicmajor, dar suficient cât sã le dea nativilor dinBerbec o stare de permanentã iritabilitate (pelângã cea naturalã...). Aceste probleme vor avea,în principal, legãturã cu serviciul ºi pot stricaimaginea Berbecilor la locul de muncã. Vor avea,în schimb, noroc la tot ce þine de examene ºi testede orice fel. Se recomandã mai multã grijã înprivinþa sãnãtãþii, mai ales a afecþiunilor dentare,care riscã sã se agraveze mult în aceastã perioadã În dragoste, ar fi bine sã încerce sã-ºi includãmai mult partenerul în micile lor distracþii, pentrucã acesta s-ar putea simþi neglijat.

Zodia TZodia TZodia TZodia TZodia Taurauraurauraur(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii vor avea o sãptãmânã foarte bunã subaspectul vieþii sociale. Vor simþi nevoia sã iasã înevidenþã, sã cunoascã lume nouã, sã fie spirituali ºicomunicativi. Acest lucru nu este ceva ieºit din comunpentru Tauri, se ºtie cã sunt, de regulã, persoaneprietenoase, însã va avea consecinþe mai importantedecât simpla stare de bine: în aceastã perioadã îºipot face relaþii care îi vor ajuta foarte mult pe planprofesional. În dragoste, sunt favorizaþi mai alesnativii care nu au încã o relaþie Aceºtia vor întâlnipe cineva interesant, dacã vor renunþa la tendinþalor naturalã de a pune repede etichete oamenilor.

Zodia GemeniZodia GemeniZodia GemeniZodia GemeniZodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)(22 Mai - 21 Iunie)

Pentru cei nascuþi în Gemeni, sãptãmâna aduceveºti foarte bune pe plan financiar: vor primi tot felulde ºanse de a-ºi spori veniturile. Nimic foarteimportant, dar, oricum, un ban în plus pentrucadourile de sãrbãtori nu stricã nimãnui, nu-i asa?Vor fi mai veseli, mai optimiºti ºi mai toleranþi cu ceidin jur ºi aceastã stare îi va ajuta sã punã capãt unormici conflicte, mai ales dacã sunt legate de membriifamiliei. Profesional, cei care aºteaptã rãspunsurivor primi semne de încurajare, dar, deocamdatã,nimic mai mult. ªi în relaþia de cuplu au motive sãspere la lucruri bune: comunicarea cu partenerulevolueazã mult, mai ales pe plan sexual.

Zodia RacZodia RacZodia RacZodia RacZodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)(22 Iunie - 22 Iulie)

Pentru Raci, zilele urmãtoare aduc multã muncã,dar ºi multe satisfacþii. Vor primi noi responsabilitãþiprofesionale, vor avea succes în tot ceea ce þine dedialog, de comunicare ºi de negociere ºi se vor faceremarcaþi. Din pãcate, efectele financiare ale acesteievoluþii nu apar chiar acum, dar nici nu vor întarziaprea mult. Pânã atunci, se recomandã grijã la felulîn care gestioneazã banii ºi evitarea împrumuturilor,pe cât posibil. Racii nu stau rãu nici cu dragostea,apar mici surprize plãcute din parteapartenerului de cuplu. Atenþie însã lacomunicarea cu iubirile din trecut: existã ºiriscul de conflicte pornite din gelozie!

Zodia LeuZodia LeuZodia LeuZodia LeuZodia Leu(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)(23 Iulie - 22 August)

Pentru Lei, sãptãmâna care urmeazã va fi destulde solicitantã, însã vor avea ocazia sã facã tot cele place lor: sã organizeze, sã dea ordine, sã tuneºi sã fulgere în dreapta ºi-n stânga ºi sã sevãicãreascã. Chiar dacã se vor face un picnesuferiþi celor din jur, aceastã atitudinedictatorialã va da roade, de data asta, ºi Leii vorreuºi sã obþinã tot ceea ce îºi propun. Sã fie atenþila sãnãtate, un consum nervos prea mare le vaface probleme cu somnul ºi digestia. Cu banii,mai subþirel, deocamdatã. Sunt ºanse mari capersoana iubitã sã le ofere un ajutor financiar careîn nici un caz nu ar trebui refuzat din orgoliu.

Zodia FecioarãZodia FecioarãZodia FecioarãZodia FecioarãZodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)(23 August - 22 Septembrie)

Fecioarele îºi fac încã de pe-acum planuri desãrbãtori: pe cine vor invita, cât le va costa totul,câte zile libere îºi vor lua, ce cadouri vor cumpãraetc. Asta este, pentru ele organizarea e o a douanaturã. Se nasc multe întrebãri legate de bani ºi va finevoie ca Fecioarele sã facã demersuri suplimentarepentru a obþine ceva în plus faþã de veniturileobiºnuite. Profesional, primesc din ce în ce mai multeresponsabilitãþi, pânã în punctul epuizãrii. Îndragoste, Fecioarele singure vor gãsi motive sã segândeascã la viitor cu optimism: o persoanãinteresantã din anturajul lor îºi declarã sentimentele.

Zodia BalanþãZodia BalanþãZodia BalanþãZodia BalanþãZodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Pentru Balanþe, cuvântul de ordine al acesteisãptãmâni este enervarea. În special, la serviciu.Cineva nu le place ºi încearcã sã le facã viaþa amarã.Vor avea parte de tot felul de conflicte minore care,adunate, le vor strica sãptãmâna. Trebuie însã sãîncerce sã-ºi pãstreze calmul, dacã vor sã fie celecare râd la urmã. Financiar, lucrurile stau ceva maibine: Balanþele vor avea ocazia sã-ºi recuperezeniºte investiþii, sau împrumuturi, sau sã primeascãunele cadouri de valoare. Nici cu dragostea nu vorsta rãu, partenerul de cuplu va propune o micãescapadã de week-end Atenþie la discuþiile aprinseprovocate de planurile de sãrbãtori!

Zodia ScorpionZodia ScorpionZodia ScorpionZodia ScorpionZodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

În zilele urmãtoare, Scorpionii vor avea tot felulde probleme legate de casã: lucruri care se stricã,mici accidente casnice, conflicte cu vecinii, sauchiar neplãceri legate de siguranþa locuinþei. Totulva trebui rezolvat imediat, chiar dacã cere timp,bani ºi nervi, altfel aceste necazuri se vor agrava.În schimb, se pot echilibra relaþiile cu membriifamiliei, mai ales în cazul conflictelor legate debani. ªi, apropo de bani, Scorpionii se pot aºteptala ceva în plus la acest capitol: o mãrire de salariu,sau un cadou. Dragostea este foarte bineaspectatã, mai ales în cazul Scorpionilor cuplaþicu semne de aer: comunicarea va fi excelentã ºiatmosfera în cuplu va fi mai bunã ca niciodatã.

Zodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia SãgetãtorZodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãptãmâna Sãgetatorilor se va învârti în juruldragostei. Mai bine zis, a necazurilor care pornescde la ea. Se anunþã multe certuri care au la bazagelozia (justificatã sau nu) partenerului. DeºiSãgetãtorii ºtiu, de obicei, sã se detaºeze de astfelde probleme, de aceastã datã vor pune totul lasuflet, vor deveni pesimiºti ºi vor neglija toatecelelalte aspecte ale vieþii. Latura profesionalã vasta în umbrã, pentru moment: toate proiectele vorfi amânate, iar acest lucru le va îngreuna muncade mai târziu. Financiar, stau bine, în sensul cãrisipesc tot ce au, când au, iar când nu au, nu lepasã E posibil sã primeascã o veste proastãlegatã de sãnãtatea cuiva din familie.

Zodia CapricornZodia CapricornZodia CapricornZodia CapricornZodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Evoluþia sãptãmânii Capricornilor va depindefoarte mult de cei din jurul lor. Toate proiectelenativilor din aceastã zodie vor atârnã de deciziileºi bunãvoinþa altor persoane. Este de recomandatsã-ºi foloseascã la maxim puterea de convingereºi negociere, dacã vor sã aibã de câºtigat. Laserviciu, sã fie ceva mai atenþi la atitudinea pecare o au faþã de colegi. Pe plan financiar, li sevor face niºte promisiuni în privinþa cãrora artrebui sã fie sceptici. Acum sunt favorizateinvestiþiile pe termen scurt, aºa cã nu e cazul sãse apuce sã-ºi faca bugetul pentru tot anul. Îndragoste, nu apare nici o schimbare importantã.

Zodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia VãrsãtorZodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Sãptãmâna Vãrsãtorilor se va învârti în jurulcãlãtoriilor. κi vor face planuri de excursii ºi vizite,sau vor primi chiar ei vizita unui prieten de departe.Vor fi niºte zile destul de plãcute, cu excepþia unormici îngrijorãri legate de profesie. Vãrsãtorii caretrebuie sã ia decizii importante în acest sens sevor trezi puºi în dificultate de existenþa mai multorvariante la fel de îmbietoare. Sã deschida însã bineochii ºi sã vadã dincolo de aparenþe ºi promisiunifãcute în pripã În dragoste, ochii vãd, inima cere...ceea ce nu-i rãu pentru nativii singuri, însã ceicuplaþi trebuie sã evite jocul cu focul.

Zodia PeºtiZodia PeºtiZodia PeºtiZodia PeºtiZodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)(19 Februarie - 20 Martie)

Pentru Peºti se anunþã o sãptãmânã destul deliniºtitã. Profesional, vor primi niºte oferte care i-ar putea ajuta sã evolueze, dar vor avea destul timpsã reflecteze asupra lor. Cu banii nu vor sta rãu,dar nici nu e cazul sã se aºtepte la câºtiguriînsemnate în aceastã perioadã. κi vor face unelegriji din cauza unui prieten care nu mai dã nici unsemn, însã nu e cazul sã se gândeascã la ce e mairãu. Sunt niºte zile bune pentru cei îndrãgostiþi:vor avea timpul ºi starea necesare pentru a se ocupaîn voie de relaþia lor. La sfârºitul sãptãmânii, seanunþã o scurtã cãlãtorie în interes personal.

OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015 pag. 13Horoscop

(10 - 16 decembrie 2015)

diverseOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015pag. 14

Capitala Bulgariei, frumosuloraº Sofia, a fost gazdã primitoarela Turneul Internaþional ce s-adesfãºurat în perioada 04-06.12.2015 cu participarea a 578 desportivi de la 43 de cluburi din ROU,BUL, MAK, SRB, BEL, BIH, GRE. Sportivii CSM Drobeta au luptatîn cele douã zile de competiþie lavârstele lor de vârsta ºi greutate,dar ºi la vârstele superioare saucategoriile de greutate superioareºi s-au clasat dupã cum urmeazã:

Sportivii CSM Drobeta au luptat la Sofia

Loc I- VLADU ANA MARIA -32 kg, 36kg, U15 ºi U12- ARGINT DIANA -44 kg, U15 ºiU12Loc II-IOVIÞA ROBERTA -52 kg, U15 ºiU18-COVACIU IASMINA -40 kg U15-DEMETRIO GABRIEL -50 kg,U18-IANICU IONUT -60 kg seniori-ZGIRTA CÃTÃLIN -60 kg U18

(sportiv de la Reºita, aflat în testãri)Loc IIINAE ALEXANDRA -52 kg U15-COVACIU IASMINA -44 kg U18-CHICIN ALEXANDRU -55 kg U18-JURJUCA NICOLAE -73kg U15(sportiv de la Reºiþa, aflat în testãri) Rezultatele de la individual aurcat CSM Drobeta de douã ori pe

locul trei în clasamentul pe vârste,respective la U15 ºi U18. În clasamentul final al cluburilorparticipante CSM Drobeta aîncheiat competiþia pe locul IVdin totalul de 43 de cluburi.

Lena STEREA,

Purtãtor de cuvânt al

CSM Drobeta Turnu Severin

Sub presiunea deciziilorprincipalelor bãnci centrale, BCE ºiFed, leul a avut, în perioadaanalizatã, o evoluþie descendentãfaþã de principalele valute.

Deprecierea leului, ca ºi acelorlalte monede din regiune, s-adatorat miºcãrilor speculative, careau urmat dupã deciziile BCE de apune bãncile sã plãteascã dacãdoresc sã-ºi pãstreze banii lainstituþia din Frankfurt cât ºiextinderea programului deachiziþie lunarã de obligaþiunisuverane ale statelor sau alecompaniilor din zona euro pânãla sfârºitul lunii martie 2017.

Acestea au avut ca efectînmulþirea operaþiunilor speculativeºi noi ieºiri de capital de pe pieþeleemergente, care au produsdeprecierea tuturor monedelor dela marginea zonei euro.

La finalul perioadei analizatecursul euro a urcat la 4,4821 lei,maximul ultimelor cinci luni, maisus cu aproape 1% faþã de ultimaºedinþã din noiembrie. Piaþavalutarã s-a deschis la 4,4790 -4,4810 lei dupã care cotaþiile auurcat 4,4870 pânã la lei, pentru cala închidere cotaþiile sã fie de4,4810 – 4,4840 lei.

Euro ar putea ataca pragul de4,50 lei, care nu a mai fost atins dela începutul acestui an, dupãîntâlnirea Comitetului de politicãmonetarã al Rezervei Federaleamericane, care se va desfãºurasãptãmâna viitoare. Investitoriiaºteaptã o decizie de majorarea dobânzii, la 0,4%, prima dupãap roape z ece an i , c a r e v aa v e a ca efect înmulþ ireaplasamentelor în dolari. Radu Georgescu

Euro ar putea încheia anul la 4,50 leiO astfel de mãsurã este tot mai

sigurã, dupã ce DepartamentulMuncii a anunþat crearea a 211.000noi locuri de muncã în SUA, nivelsuperior previziunilor analiºtilor.Acesta este unul din principaliiindicatori luaþi în calcul de Fedatunci când îºi stabi leºtepolitica monetarã.

Deprecierea leului faþã de eurose menþine în culoarul de +/- 5%considerat unul normal de cãtrebanca centralã ºi nu trebuie sãcreeze îngrijorãri având în vederecã produsul intern brut alRomâniei a crescut, în primelenouã luni ale anului, cu 3,7%.

Dolarul american a atins laînceputul perioadei maximul sãuistoric de 4,2220 lei, pentru ascãdea a doua zi la 4,1167 lei. Lafinalul perioadei media a foststabilitã la 4,1396 lei, faþã de .

Media monedei elveþiene, carea fluctuat pe pieþele internaþionaleîntre 1,08 ºi 1,092 franci/euro, aîncheiat perioada analizatã la4,1396 lei, faþã de 4,1026 lei, laînceputul ei.

Deciziile luate de BCE, au permisspeculatorilor sã îºi marchezeprofiturile, iar perechea euro/dolara crescut, în douã zile, de la 1,0550la 1,0956 dolari. La finalulperioadei, euro se tranzacþiona între1,0796 ºi 1,09 dolari.

Reamintim cã majoritateamarilor bãnci internaþionale sau aanaliºtilor anticipeazã, pentru anulviitor, o scãdere a euro subparitatea cu dolarul, pentru primaoarã dupã decembrie 2002.

Analiza cuprinde perioada2 – 9 decembrie.

sportOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015 pag. 15

Viitorul câºtigã derby-ulcomunei ªimian

În ultima etapã din 2015,AS Viitorul ªimian a dispus cu 2-1de CS Pandurii Cerneþi ºi aprovocat prima înfrângere aliderului. Aflatã în subsolulclasamentului, echipa-gazdã acondus, surprinzãtor, la pauzã cuscorul de 2-0, prin golurile luiGheorghe Simulescu (‘18) ºi MihaiTeodorescu (‘30). Liderul a egalat,prin golul controversat al lui VirgilCreþu, din minutul 52, ºi n-a fostcapabil sã profite de faptul cãªimianul a jucat în inferioritatenumericã în ultima jumãtate de orã

a meciului, dupã eliminarea lui IonBondrilã (‘62). Dupã rezultatul dinultima etapã a returului I, CS

Pandurii Cerneþi a încheiat anulcu 11 victorii, douã remize ºiun eºec, în timp ce AS Viitorulªimian are trei succese, unegal ºi 10 înfrângeri. Pe locul secund, la 5 punctesub lider, a încheiat anul CSStrehaia, care a trecut cu 4-3 deDunãrea Gruia, prin golurile luiIonuþ Crãciun (‘8), Mihai Vîrºog(‘29) ºi Claudiu Topalã (‘49, ‘57),respectiv Augustin Puþintelu(‘11, ‘75) ºi Alin Dumitru (‘85).Podiumul e completat de RecoltaDãnceu, victorioasã cu 4-2 în faþa

Viitorului Cujmir.Gheorghe Gãdãleanu(‘37), Lori Iºfan (‘44),Robert Þogoe (‘66) ºiConstantin Negrescu(‘72), respectiv EmilCîncea (‘74, ‘83) aufost marcatorii joculuicare a adus cea de-aopta victorie aDãnceului. Dinpostura de “lanternãroºie” a campio-natului judeþean aintrat în iarnã ASCoºuºtea Cãzãneºti,

care a remizat, scor 3-3 cu ASCorcova, prin golurile lui Alin Lascu(‘27), Eduard Tiþa (‘31) ºi Lorin

Prezent cu douã sportive laCupa României pentru juniori, de laTârgoviºte, CSM Drobeta a cuceritaurul prin Mihaela Bãrbulescu (48

Liga a IV-aLiga a IV-aLiga a IV-aLiga a IV-aLiga a IV-aEtapa a XIV-aEtapa a XIV-aEtapa a XIV-aEtapa a XIV-aEtapa a XIV-a

Recolta Dãnceu – Viitorul Cujmir 4-2 (2-0)CS Strehaia – Dunãrea Gruia 4-3 (2-1)Coºuºtea Cãzãneºti – AS Corcova 3-3 (3-1)Viitorul ªimian – Pandurii Cerneþi 2-1 (2-0)

ClasamentClasamentClasamentClasamentClasament

1. Cerneþi 14 11 2 1 45-14 352. Strehaia 14 9 3 2 43-17 303. Dãnceu 14 8 1 5 44-30 254. Corcova 14 7 3 4 34-23 245. Cujmir 14 5 0 9 22-33 156. Gruia 14 4 1 9 21-31 147. ªimian 14 3 1 10 16-44 108. Cãzãneºti 14 2 3 9 20-53 9

Medalii de final de an pentru luptãtoare

Stroescu (‘38), respectiv IonuþChiotan (‘41, ‘55, ‘79). La fel ca înmeciul cu Recolta Dãnceu, din urmãcu 2 runde, Cãzãneºtiul a avut 3-1,dar s-a vãzut egalatã. Chiar ºi cuaceastã remizã, AS Coºuºtea aajuns la 4 partide consecutivefãrã înfrângere. Campionatul se va relua înprimavarã anului viitor, cu primaetapã a turului II, dar fotbaluljudeþean va continua cu etapa deCupa României – faza judeþeanãMehedinþi. În turul secund vor juca,la sfârºitul acestei sãptãmâni:ªtiinþa Brosteni - CS Strehaia,Unirea Gârla Mare - DunãreaGruia, Inter Crãguieºti – CoºuºteaCãzãneºti, Dunãrea Hinova – ASCorcova, Real Vânju Mare – Recolta

Dãnceu, AS Corlãþel – Viitorulªimian ºi Speranþa Punghina –Viitorul Cujmir. Câºtigãtoareaediþiei trecute, CS Pandurii Cerneþi,este calificatã direct în sferturile definalã. În primul tur al competiþieidin acest an, desfãºurat la sfârºitulsãptãmânii trecute, s-au disputaturmãtoarele meciur, între echipeledin Liga a V-a, dupã urmãtorulprogram: ªtiinþa Broºteni - VoinþaVrata 5-4 (dupã prelungiri), InterCrãguieºti – Viitorul Floreºti 4-0,AS Ghiciulescu Hinova – ASCorlãþel 1-1 (7-8 dupã loviturile dedepartajare), Speranþa Punghina– Dunãrea Pristol 7-2, VoinþaOpriºor – Unirea Gârla Mare 1-3 ºi Inter Salcia – DunãreaHinova 1-2.

kg) ºi bronzul prin Denisa Breazu (52kg). Dupã întoarcerea de sub turnulChindiei, secþia de lupte libere aclubului severinean a plecat la Bãile

– Herculane, unde a participat la ceade-a XVI-a ediþie a Cupei Hercules.Competiþia din Banat a fost rezervatãcopiilor nãscuþi în anii 2001-2003ºi a beneficiat de prezenþa a 22 decluburi din Caraº-Severin, Timiº,Hunedoara, Cluj, Dolj, Gorj ºiMehedinþi. La fete, CSM Drobeta acucerit primul loc prin OanaVînturache (34 kg), GeorgianaZarescu (37 kg) ºi Diana Gîrbea (24kg), Patricia Manofu (44 kg), LarisaCercel (44 kg), Laura Cristoiu (37kg), Gianina Popescu (40 kg) ºi AnaMaria Forfana (24 kg) s-au clasat pelocul secund, iar Cristina Ungureanu(52 kg) a prins ultima treaptã apodiumului de premiere. La bãieþi,s-au impus severinenii Sabin

Stegaru (53 kg), Mihai Mãrgãrit (35kg), Dalis Vînturache (30 kg) ºi DanielLãsculescu (24 kg), DariusUngureanu (47 kg) a pierdut finala,iar Adelin Cureteu (53 kg), AndreiBãrbulescu (30 kg) ºi Mãdãlin Praja(35 kg) s-au clasat pe locul al III-lea.“Au fost ultimele competiþii din acestan pentru CSM Drobeta. LaTârgoviºte am luat douã medalii, deºiam participat cu cadetele, iar laturneul de verificare de la Herculaneam avut 17 copii pe podiumul depremiere, dintre care 7 au urcat peprima treaptã. Mulþi dintre ei suntîncepãtori ºi sunt mulþumit derandamentul lor. Per ansamblu, amavut un an excelent”, a antrenorulMarin Dobrescu.

M. O.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.12. 2015pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, schimbarea lunea Drãghiea, cu un profesionist,care încã nu fu anunþat, ar cam fipregãtitã cicã, iarã Sucã bãnuieºtecam despre cine ar fi vorba. Acuma,ramâne de vãzut dacã nea Drãghieasã lasã cu una cu douã, cã dacãavem în vedere antecedentele, maremirare dacã nu s-o þâne iarã scai descaun ºi mai ales de foncþie. Cã, unapeste alta, altu mai longeviv înconducerea administraþiei nu sãexistã pãnã acuma. Mai fu un vãr allu Marghioala lu Fleaºcã, de pãnãla urmã venirã sã-l ia cu cãruþa dinbirou, cã nu sã dãdea dus. Dus nusã dãdea, ce mai, abia îl scoasãrãpe uºã afarã. Aºa ºi cu nea Drãghiea,om bun cu ‘mnealui dealtfel, þine lapropria persoanã mai ceva ca la alþii.

Sucã, bagaju lu nea Drãghiea, testele de piaþã ale lu neaprimarele ºi ai lu ALDE ca un Fãt-Frumos din lacrimã

Adicãtalea, de ce ar fi altu mai bunca nea Drãghiea?! De ce ar fi? Pãuna e sã te salute lumea pe stradacu – Sã trãiþi, dom prefect! ºi alta esã treci neobservat. Bine, acuma cãacþiunile lu nea prefectu’ probabel osã fie verificate de viitoru’, asta e altãsocotealã, al cãrei rezultat o sã-lvedem la momentu’ potrivit.Deocamdata nea Drãghiea zisã cãel mai are de stat, cã bagajele nusunt gata, cã de astea, de trasmâþa de coadã. Cã cicã pisicablândã zgârâe rãu.

Dupã ultima vizitã la Severin, ceaa reprezentanþilor Casei Regale, neaGherghe sã uitã lung în zare, cã poatesã rãtãceºte vreun investitor ºi pi lanoi ºi lasã în urmã vreo companie,ceva. ªi niscaiva locuri de muncã,

nea Mãrin

dacã se poate. Da mai gãsi ceva deinaugurat nea primarele, cã rãmãsasãPalatul Cultural Theodor Costescu,fãrã panglicã. ªi zisã nea Gherghe cãpe 13 îi taie moþu, cã nu e zi cughinion ºi oricum nu ar þine cont, cãdupe aia o fi sezonu de shopping înViena ºi rateazã momentu. Ori cineºtie ce oportunitate de vacanþã maiapare. Unde mai pui cã le zisã neaprimarele unora cã nu ar mai vrea sãcandideze. Ei, aº, þi-ai gãsit, ‘mnealuitestã reacþia, sã vazã cum îl plânginteresaþii. ªi, probabel, zâmbind însinea ‘mnealui, o fi zis cã ar maiîncerca o datã. Pãnã sã spargeulcioru, cã ºi aºa e cam plin deproblemele severinenilor.

Mã nepoate, da aruncarã unii pepiaþã un sondaj unde ajunsã ALDE

cât un Fãt-Frumos din lacrimã. Pãnici lu ‘mnealor nu le vine a crede,atât urcarã în câtva timp. Pã dacã oþin aºa, s-ar putea ca ailalþi sã seprezinte degeaba la alegeri anuviitor, mai bine stau oamenii acasã,nu mai cheltuie bani în campanie.Pã nu mai are rost, cã pe câþi deteALDE la o parte s-ar putea sãajungã la peste 50 la sutã, în lunileurmãtoare, iarã la alegeri sã nutreacã pragu electoral.

Mã fraþilor, da începurã sã aparãai noºtri ca brazii, ca ciupercile dupeploaie. Mirosirã cã le iau lupii tinerilocu ºi venirã la pradã, sã-ºi aperepoziþiile câºtigate. Stai sã treacãsãrbãtorile ºi sã-i vezi pe alde neaMâþu, nea Stãniºoarã, nea Palaºcã,nea Nicolicea, nea Sârbulescu, neaTraicu, cum încep iarã sã dea dincoate ºi sã dea iama pin oraº, doar-doar i-o mai bãga cineva în samã.Unde mai pui cã dacã nu-i bagi însamã sã supãrã, cã cicã nu eºtii binecrescut, cã nu ai cei ºapte-opt anide acasã ºi eºti prost crescut. Pã da,ca ‘mnealor au crescut bine, trai bun,remuneraþie pe mãsurã, dolofani, cemai. ªi nici cu ãºtia mai tineri nu tefaci de râs, cã de când au vãzut cu cesã mãnâncã puterea, încep cu ea de lamicu dejun ºi nu sã saturã nici cu cina.Cã aºa-i cu ãºtia mai tineri, sã saturãmai greu. Da vorba lu al lu Zbanghiu:

-Lasã bre, nea Marine, cã nicicu aºtia mai bãtrâni nu mi-eruºine. ªi are dreptate al luZbanghiu, are dreptate.

Aºa cã pânã sãptãmâna viitoare,hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!