abuz de incredere in frauda creditorilor

8/18/2019 Abuz de Incredere in Frauda Creditorilor

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-de-incredere-in-frauda-creditorilor 1/10

Cap. III : Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotireaincrederii

Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilorArt. 239 NCP

(1) Fapta debitorului de a înstrăina,ascunde, deteriora sau distruge, în tot sauîn parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictiveîn scopul fraudării creditorilor se

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3ani sau cu amendă.

() !u aceeaşi pedeapsă se sanc"ionea#ă fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti, achi#i"ionea#ă bunuri oriservicii produc$nd o pagubă creditorului.

(3) %c"iunea penală se pune în mişcare la pl$ngerea prealabilă a persoaneivătămate.

1



Alin. 2 are autonomie conceptuală faţă de alin. 1 &'F%!&*'+ !* !'&'*-*& %-+'%-&/+

Art. 239 alin. 1 Cod Penal

%&*'+% &'!&0&'&&2

Creditorii au o pozitie !ulnerabilă, în situaţia în care debitorii îşi provoacă sauaccentuează starea de insolvabilitate, tocmai pentru a se sustrage de la o eventuală executare

silită, prin diminuarea patrimoniului şi afectarea gajului general al creditorilor.Cu privire la art. 239 alin. (! "C#, arătam că textul de incriminare are o du$lă natură%

- sunt prote"ate interesele creditorilor (evoc&nd, practic, acţiunea pauliana din dreptulcivil!.

- se protejea'ă implicit si indirect c#iar credibilitatea actului de "ustiţie, care ar puteafi le'ată de către conduita unui astfel de de$itor prin faptul că, prin acestcomportament, ar face ca o eventuală otarare judecatorească de executare silită să fie

percepută ca un înscris fără vreo valoare concretă din perspectiva creditorului care oo$ţine. Creditorul ar suporta pagu$a insolvenţei creată artificial de de$itor şi astfelstatului ar ajunge să)i fie reproşată ineficienţa sistemului judiciar.

*cest text este o incriminare a faptelor ec#i!alente bancrutei frauduloase. +n sistemulrom&nesc, un astfel de text era necesar deoarece incriminarea $ancrutei se referă doar lacomercianţii pentru care se poate solicita intrarea în insolvenţă sau se află în stare deinsolvenţă.

rept comparat. $ranţa% art. 3- ) C# france'% fapta debitorului care %&i creează saua'ra!ează starea de insol!abilitate... pentru a se sustrage de la e(ecutarea uneicondamnări de natura patrimonială pronunţată de justiţia represivă...

)ermania% art. 2// C# german% istrugerea sau ascunderea unei părţi din patrimoniu, înscopul fraudării creditorilor săi, reali'ată de către cel care se află intr*o iminentă procedurăde e(ecutare silită.

/%%+% !&% 4-+5%-2

+irect este protejat patrimoniul ,debitorului- %mpotri!a actelor reale sau

disimulate care ar diminua acest patrimoniu.



Indirect este protejat patrimoniul creditorilor ce s)ar putea îndestula din patrimoniulde$itorului.

Indirect efecti!itatea unei #otăr/ri ci!ile prin care de$itorul poate fi executat, încondiţiile sancţionării acestor conduite, o creanţă devenită executorie av&nd şanse mai

crescute de a fi satisfăcută din patrimoniul de$itorului.

*&+!-* %!-&/2 4F sau 45 ) 0PCIA

0ubiectul acti! este ,debitorul-. 0ormularea textului este extinsă din perspectivanoţiunii de ,debitor-, pentru că aceasta nu se limitea'ă la starea de insova$ilitate ade$itorului dec&t în mod implicit, suger&nd că suntem în pre'enţa unei infracţiuni de pericol.

ar textul este si limitativ, deoarece se enumeră expres modalităţile prin care s)ar putea 1crea sau 1organi'a starea de insolva$ilitate a de$itorului.

*cesta poate fi at&t o persoană fi'ică, c&t şi o persoană juridică

"u se preci'ea'ă sursa raportului o$ligaţional pentru ca fapta să fie tipică, adică nueste necesar ca de$itorul să ai$ă această calitate ca urmare a unei conduite infracţionale,delictuale, cvasidelictuale sau contractuale.

r france'% dacă sursa de$itului este un raport civil contractual sau cvasicontractual,cu excepţia unor situaţii de vulnera$ilitate a de$itorului(ex. o$l. de pensie alimentară!, faptaacestuia nu intră su$ incidenţa legii penale, deoarece creditorul poate să solicite de$itoruluigaranţii la înceierea unui contract, iar dacă nu o face, nu tre$uie protejat de dreptul penal.

%-*% *&+!-&/2 INN4I +I5C6 0A7 8N7A6

IN$5ACI7N CAI$ICAA P5IN 0CP: %n scopul fraudării creditorilor

0apta se comite cu intenţie directa sau e!entuală, de$itorul urmărind prin acţiunileincriminate de lege fraudarea creditorilor săi.

0aptul de a ajunge în stare de insolva$ilitate din culpă, din neglijenţă sau nepricepere

nu se sancţionea'ă penal, ciar dacă prin aceasta se le'ea'ă interesele creditorilor.

sentială pentru angajarea răspunderii penale este doar atitudinea intenţionată ade$itorului, respectiv scopul acestuia de a frauda interesele creditorilor.

A75A ICI86: acţiune ;infracţiune comisi!ă<

*stfel, la nivel de concept, este sanctionată fapta de$itorului care, în fraudade$itorilor, işi creea'ă sau agravea'ă propria stare de insolva$ilitate.



+/%&&2 În cazul extinderii textului la oricare stare de insolvabilitate faptică se pot produce următoarele consecinţe:

- 4egiuitorul rom&n a ales o !ariantă fa!orabila creditorului, fără a fi anali'ate şiconsecinţele negative ale unei astfel de a$ordări. (e exemplu nu se cere o iminenţă a

titlului executoriu, ar tre$ui să se raporte'e la existenţa sau iminenta existenţă a uneideci'ii judiciare care să sta$ilească caracterul cert, licid şi exigi$il al creanţei!.

- 7nterpretarea extensivă ar fi periculoasă şi pentru o intervenţie excesivă a dreptului penal în raporturile sociale, exist&nd şi un risc de &anta" din partea creditorilor ce auo pozitie dominantă.

- 5)ar putea ajunge ca, după dispariţia încisorii datornicilor, să ajungem pe alte cai laacelaţi efect printr)o sancţionare penală a debitorilor.

- #entru ca orice contract pre'intă prin natura lui un risc de neexecutare, acesta fiind şimotivul pentru care dreptul privat oferă sisteme de garantare a o$ligaţiilor asumate de

de$itor. reptul penal tre$uie sa fie o ultima solutţe8 or, printr)o interpretare extensivă anormei s*ar a"un'e ca dreptul penal sa fie mecanismul ,comun- care să rezol!erelaţiile dintre un debitor &i creditor.

- +ntr)o interpretare extensivă, orice creditor care ar avea dificultăţi de executare silită ar putea solicita intervenţia dreptului penal, cestiune ce ar pune %n discutie eficienţa "ustitiei penale &i e!ident costurile pentru stat ale unei astfel de proceduri.

- xistă o 'raniţă foarte fină ce trebuie stabilită de "ustiţia penala %ntreinsol!abilitatea reală &i cea fraudulos or'anizată, în viaţa economică în general şi cu

precadere într)o situaţie de cri'ă.

777-+'-%-&/%2 &'!&0&'%- în art. 89 !4.

a se reţine în ca'ul în care actul de înstrăinare nu şi)a produs efectele prejudicia$ile pentru creditor, autorul nereuşind să înstăine'e, să distrugă sau să ascundă $unuri.

4%':++ 4+%%&%

Art. 239 alin. 2 CP!u aceeaşi pedeapsă se sanc"ionea#ă fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti,achi#i"ionea#ă bunuri ori servicii produc$nd o pagubă creditorului.

%&*'+% &'!&0&'&&2

+n mod tradiţional, această faptă nu putea fi calificată ca infracţiune.

Nu era %n&elăciune, deoarece nu exista în concret niciun act de inducere în eroare din partea agentului, ci doar o omisiune a unui de$itor de a)l informa pe furni'orul de $unuri sau



servicii despre faptul că nu poate plăti serviciile pe care le solicită. Nu putea fi calificata nicica furt, deoarece furni'orul nu era deposedat de vreun $un printr)un act de sustragere, ci doari se cau'a acestuia un prejudiciu prin neplata serviciului sau $unului deja furni'at de catrecomerciant.

6n astfel de text e(istă %n ma"oritatea sistemelor penale. intre exempleleimportante put&nd fi amintite art. 33 ) C# france' ( Filouterie!. 5ectiunea a 3)a din :eft *ct9/ in sistemul $ritanic ( Making off it!out pa"ment !, art. -9 C# elvetian ori art. ;- C#italian. :extul autoton se apropie de textul de incriminare italian.

#rin incriminarea acestor fapte se %ncearcă restabilirea ec#ilibrului %n ceea cepri!e&te posibilitatea de pierdere*beneficiu %n acest tip de relaţii %ntre furnizorul deser!icii &i beneficiarul lor. upă întoarcerea la economia de piaţă, au apărut şi situaţii deacest gen care tre$uiau re'olvate nu at&t prin şansa sporită ca furni'orul să fie plătit de un

$eneficiar ar serviciului, c&t cel puţin prin descurajarea unui astfel de comportament, prinriscul unei sancţiuni penale. <oravurile culturale ale societăţii în care trăim justifică unasemenea mecanism de intervenţie.

/%%+% !&%2

ste protejat patrimoniul furnizorului de ser!icii %mpotri!a actelorautopre"udiciante, comise în momentul înceierii unui contract de furni'are de $unuri sauservicii. *ceasta pentru că furnizorul de ser!icii nu poate !erifica sol!abilitatea clientului

său %nainte de a oferi acel ser!iciu sau bun , fiind o$ligat de lege sau cutumă săîndeplinească în preala$il cererea clientului.

+n plus, suntem %n situatia unei %mbo'ăţiri abuzi!e a clientului care speculează curea*credinţă regulile legale sau cutumiare în materie de furni'are de $unuri sau servicii.

acă vom interpreta acest text într)o manieră extensivă şi vom sancţiona prinintermediul său orice înceiere a unui contract cu rea)credinţă, atunci există riscul să înlocuimrăspunderea civilă contractuală cu una penală, consecinţă neavută în vedere de legiuitor.

+n doctrină s)a reţinut că valoarea socială protejată este încrederea specifică unorrelaţii contractuale în cadrul cărora comerciantul este de $ună)credinţă, iar $eneficiarul secomportă în dispreţul încrederii ce i se acordă şi încearcă să se sustragă de la îndeplinireao$ligaţiei.

*&+!-* %!-&/2 :+'+%, 4F sau 45.

rice persoană care ac#iziţionează bunuri sau ser!icii.

*utor al acestei infracţiuni poate fi şi o persoană juridică.



%-*% *&+!-&/2 &'-+'&+ ;&+!- %* +/+'-*%.

7ntenţia în acest ca' presupune ca autorul să se otărască şi să aci'ţione'e un $un sau

serviciu &tiind că nu il !a putea plăti. <otivul pentru care nu poate plăti este irelevant din perspectiva tipicităţii faptei, put&nd fi cau'at de o culpă anterioară a autorului care nu şi)aadus sume de $ani cu el sau de culpa unui terţ care nu îi face plata la timp şi, din acest motiv,la momentul la care face aci'iţia, de$itorul nu poate plăti $unul sau serviciul.

:extul de incriminare din art. 239 alin. 2 "C# nu pre!ede că fapta trebuie comisă %nfrauda creditorilor fiind suficient ca agentul să ştie că nu va putea plăti serviciul pe care îlaci'iţionea'ă. xistă intenţie, fapta fiind tipică, şi atunci c&nd agentul nu urmăreşte, daracceptă că s)ar putea să nu poată plăti serviciul sau $unul şi, cu toate acestea, le comandă,fiindu)i indiferent dacă poate sau nu să plătească.

acă agentul se $a'ea'ă pe o sumă de $ani care ar fi tre$uit în mod normal să îi intreîn cont astfel înc&t să facă plata p&nă la momentul în care tre$uie să plătească $unul sauserviciul, fapta poate fi calificată ca fiind una din culpă. :ot culpa$ilă este şi fapta celui careîşi uită portmoneul acasă şi, în momentul în care i se solicită plata serviciului comandat, nuare $ani să plătească $unul sau serviciul, at&t timp c&t nu a cunoscut această situaţie înainte deefectuarea comen'ii.

• *utorul dispune de suma necesară să plătească serviciul aci'iţionat, dar refu'ă să o

facă= $apa nu este tipică, deoarece, din punct de vedere su$iectiv, agentul tre$uie să

ştie că nu poate să plătească, ori, în acest ca', el poate să plătească dar nu doreşte să ofacă.

5oluţii ale pro$lemei din dreptul comparat%

:extul france' care reglementea'ă aşa)'isa #filouterie$ a fost completat cu situaţia încare agentul este otăr&t să nu plătească serviciul aci'iţionat, asimil&nd ipote'a clientuluiinsolva$il cu a celui decis să nu plătească.

:extul engle' sancţionea'ă fapta celui care nu plăteşte, fără a interesa dacă de$itorul

nu dispune de $ani sau doar nu doreşte să plătească serviciul.*cu'aţiile neîntemeiate la adresa furni'orului de servicii pentru a acoperi refu'ul de a

plăti serviciul nu duc la nepedepsirea de$itorului care nu plăteşte.

eoarece acestea sunt ca'urile cele mai numeroase, în care de$itorul refu'ă să plătească deşi poate, ar fi de dorit ca textul să fi fost redactat şi în vederea sancţionării unorastfel de comportamente, nu doar a celor în care autorul aci'iţionea'ă $unuri sau serviciiştiind că nu va putea plăti.

+n ca'ul în care insolva$ilitatea este doar pe moment, temporară, adică de$itorul nu

dispune de licidităţi pentru a plăti serviciul, dar are suficiente $unuri ce pot fi executate silit,credem ca te(tul de incriminare este aplicabil deoarece incapacitatea de plată se



raportează la momentul ac#iziţionării ser!iciului. +n ca' contrar, textul ar fi inaplica$i,deoarece orice persoană poate, teoretic, să do$&ndească la un moment viitor un ajutorfinanciar care să)i permită acitarea $unului sau a serviciului aci'iţionat.

%-*% &+!-&/%2 %!-&*'+ (&'F%!&*'+ !0&&/)

*ctul de executare constă în ac#iziţionarea de $unuri şi servicii prin care se produceo pagu$ă. Conceptual, se poate vor$i de două tipuri de ipote'e, respectiv aci'iţionarea unor

$unuri sau a unor servicii.

"oţiunea de ,ac#izitionare- se referă la o do$&ndire %n cadrul unui raportcomercial &i nu a unui raport "uridic ci!il.

*v&nd in vedere ratiunea pentru care aceasta fapta este incriminată, credem ca ver$ul aaci'iţiona se referă tocmai la situaţia în care a'entul ,e(ploatează- !ulnerabilitateaprofesională a părţii !ătămate, aceasta fiind interpretarea firească a textului de incriminare.+in acest moti! credem că raţiunea incriminării su'erează că te(tul de incriminare esteaplicabil doar furnizarilor de ser!icii efectuate cu caracter profesional de partea!ătămată si nu se referă la orice contract ci!il.

(: dacă o persoană cumpără de la un vecin un $un, dar nu are $ani să îl plătească,suntem în pre'enţa unui litigiu civil, nu a acestei infracţiuni.

7n student %nc#iriază un apartament %n ucure&ti stiind că nu !a putea plăti?:extul nu se aplică contractelor civile unde nu există o o$ligaţie profesională a creditorilor dea oferi $unuri sau servicii, fără a putea cere garanţii de solva$ilitate de$itorului. acăcreditorul nu solicită astfel de garanţii, suntem în pre'enţa unui contract civil care poate fiexecutat silit de către creditor fără intervenţia dreptului penal. #rin urmare, fapta studentuluinu este tipică, deoarece încirierea nu este un serviciu profesional, iar cel care înciria'ă

poate să accepte încirierea doar după plata anticipată a ciriei. 4ocatorul are mecanismele juridice necesare pentru a se proteja eficient împotriva ciriaşilor de rea)credinţă şi nu mai arenevoie şi de o protecţie penală suplimentară.

Infracţiunea este una de rezultat, fapta consum&ndu)se în momentul în care clientulaci'iţionea'ă un $un sau un serviciu stiind că nu il va putea plăti. +n momentul aci'itionăriiacelui $un sau serviciu se produce şi prejudiciul în patrimoniul furni'orului de $unuri sauservicii.

acă după momentul solicitării $unului sau serviciului clientul o$ţine suma de $anicare îi permite să îl acite, ceea ce şi face de fapt, credem că fapta se va putea încadra ca fiindo tentativă nesancţionată, consumarea ei fiind aproape imposi$il de dovedit de către acu'are.

acă, ulterior solicitării plăţii $unului sau serviciului de către furni'or, $eneficiarulgăseşte o sursă de finanţare şi acită contravaloarea serviciului deja furni'at, atunci suntem în

pre'enţa unei reparări a prejudiciului, fapta fiind deja tipică.



0apta este tipică şi în ca'ul în care clientul continuă să solicite servicii, deşi ştie că nuva putea plăti tot ce a comandat, ciar dacă prima comandă putea fi plătită. C&nd autorulcontinuă să solicite aceste servicii, deşi ştie că va cau'a un prejudiciu furni'orului, fapta seconsumă în momentul în care autorul ştie că nu poate să plătească comanda suplimentară şi,în ciuda acestui fapt, efectuea'ă comanda. #rejudiciul constă în contravaloarea comen'iifăcute după ce autorul ştia că mai dispune de mijloacele financiare pentru a plăti suplimentulde comandă.

+/%&&2

aca vom interpreta insa acest text de o maniera extensiva si vom sanctiona prinintermediul sau orice inceiere a unui contract cu rea)credinta, atunci e(ista riscul sainlocuim raspunderea ci!ila contractuala cu una penala, consecinta ce nu credem ca a fostavuta in vedere de legiuitor (7ncalcarea principiului minimei interventii!.

Nu este incriminat comportamentul abuzi! al celui care dispune de sumanecesara sa plateasca ser!iciul ac#izitionat dar refuza sa o faca.

*plicarea este doar ipotetica raportat la faptul ca autorul tre$uie sa fie o persoanaaflata in imposibilitatea de a plati.

-+'-%-&/%2 4osibilă, fapta consum$ndu<se în momentul le#ării patrimoniului creditorului, dar neincriminată.

%!&*'+% 4+'% + 4*'+ =' 0&>!%+ % 4?':++ 4+%%&.

5elaţia dintre art. 239 alin. 1 si alin. 2 NCP

>atiunea incriminarii si valoarea sociala protejata este diferita in ca'ul fiecareiinfractiuni.

7n art. 239 alin. 1 este incriminata fapta de$itorului care instrainea'a, ascunde,deteriorea'a, distruge valori ori $unuri din patrimoniul sau ori invoca acte sau datorii fictivein scopul fraudarii creditorilor.

7n art. 239 alin. 2 este incriminata fapta persoanei care, stiind ca nu va plati,aci'itionea'a $unuri ori servicii.

*rt. 239 alin. (2! "C# are autonomie conceptuala fata de art. 239 alin. (! si, de aceea,faptele pot fi retinute in concurs.

7n continutul art. 239 "C# sunt incriminate doua fapte distincte.

abuz de incredere in frauda creditorilor

Documents