abordarea tipurilor de texte - ecredu.ro · 7 textul literar. textul narativ i.1 - banca de cuvinte...

Georgiana GOGOESCU

ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTETEXTUL LITERAR. TEXTUL NONLITERAR

Clasa a III-aClasa a IV-a

Editor: Vasile BurluiRedactare și tehnoredactare: Iuliana BubuianuCorectura: Georgiana GogoescuCoperta: Iuliana Bubuianu

DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NAŢIONALE A ROMÂNIEIGOGOESCU, GEORGIANA ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTE : TEXTUL LITERAR, TEXTUL NONLITERAR :CLASA A III-A, CLASA A IV-A / Georgiana Gogoescu. - Iaşi : Cartea Românească Educaţional, 2019 ISBN 978-606-9088-88-3

37

Grupul Editorial Cartea Românească EducaționalCopyright © Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019Adresa: IAȘI, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 2 – 700124 www.ecredu.ro

TEXTUL LITERAR

TEXTUL NONLITERAR

Textul narativ ........................................................................... 7Textul în versuri ..................................................................... 21

Textul informativ ................................................................... 36Textul funcțional Cartea poștală ................................................................ 44 E-mailul ........................................................................... 52 Jurnalul..............................................................................56 Articolul de ziar/revistă. Articolul de dicționar ............. 64 Biletul .............................................................................. 70 Scrisoarea ....................................................................... 76 Felicitarea ....................................................................... 84 Invitația ........................................................................... 91Textul publicistic Afișul ............................................................................... 95 Reclama .......................................................................... 99 Fluturașul/Flyerul ......................................................... 104Alte tipuri de texte nonliterare ............................... 110

TEXTUL LITERAR

ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTETEXTUL LITERAR. TEXTULUL NONLITERAR

Clasa a III-aClasa a IV-a

Georgiana GOGOESCU

Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019www.ecredu.ro

TEXTUL LITERAR

Textul literarT E X T U L N A R A T I V . T E X T U L Î N V E R S U R I

TEXTUL LITERAR

7

TEXTUL LITERAR. TEXTUL NARATIV

I.1 - BANCA DE CUVINTE

I.2 - BANCA DE INFORMAȚII

TEXTUL este un lanț de enunțuri legate prin înțeles. Textul are titlu și autor.

Textul narativ este textul în care autorul își exprimă ideile, gândurile, sentimentele prin intermediul personajelor și al întâmplărilor. Textul narativ este un text literar: personajele, faptele nu sunt reale, ci imaginate de către scriitor.

Un text narativ cuprinde un șir de întâmplări povestite într-o anumită ordine. Aceasta este o narațiune/povestire. Fiecare întâmplare corespunde unei părți din text care se numește fragment. Fiecare fragment nou începe cu alineat.

Enunțurile prin care răspundem la întrebările referitoare la un text, în ordinea în care s-au petrecut faptele, întâmplările, alcătuiesc povestirea orală a textului.


I - ORIENTARE. SPARGE GHEAȚA!

Şapte stele multicolore au alunecat într-o dimineaţă de pe boltă şi au căzut pe Pământ. Au încercat să se înalţe din nou, fluturându-şi razele, dar zadarnic. Simţindu-se într-un loc străin şi îndepărtat, au început să plângă.

Şi lacrimile stelei albastre au colorat mările şi văzduhul; iarba şi pădurea şi-au luat culoarea din lacrimile stelei verzi; florile au îmbinat culorile celorlalte stele. Lumea devenea tot mai frumoasă pe Pământ, dar stelele nu-şi încetau plânsul.

Vieţuitoarele s-au strâns toate înduioşate şi au încercat să le ajute. Păsările s-au oferit să le înalţe pe aripile lor. Dar în scurtă vreme au fost învinse de atâta înălţime. Au mulţumit pentru frumosul penaj cu care s-au ales din nobila încercare şi au cerut sfatul altor fiinţe.

Împăratul Păianjenilor veni în sfârşit, după multă gândire, cu o idee.

— Numai singure vă veţi putea salva – le zise. Pentru aceasta, timp de şapte ani învăţaţi să toarceţi fir din propriile lacrimi. Apoi, vă veţi urca pe vârful cel mai înalt şi veţi înălţa un pod de pânză subţire până la cer.

Aşa făcură. Şi când vieţuitoarele pământului văzură calea multicoloră înălţată pe cer, ştiură că stelele în sfârşit ajunseră iarăşi la casa lor. Se bucurară, dar le păru şi rău, pentru că le îndrăgiseră foarte.

Îşi alinară părerea de rău privind culorile cu care stelele înzestraseră Pământul. Când şi când, după ce ploaia spăla văzduhul, pământenii revedeau cu nostalgie podul stelelor colorat în roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Îi dădură numele de CURCUBEU, semnul apropierii dintre Pământ şi Cer.

(Povestea curcubeului, Bucur Milescu)

Textul „De-a Delta Dunării” este un text narativ cu rimă (cuvinte care „sună la fel” la final: „știu” – „cenușiu”, „guguștiuc” – „cauciuc”, „pădure” – „mure”).


Textul „De-a Delta Dunării” este un text narativ cu rimă (cuvinte care „sună la fel” la final: „știu” – „cenușiu”, „guguștiuc” – „cauciuc”, „pădure” – „mure”).

I.2 - BANCA DE INFORMAȚIII.2 - BANCA DE INFORMAȚIII.2 - BANCA DE INFORMAȚII

8


Delta, după câte ştiu, seamănă cu lacul cel cenuşiu, unde pelicanul stă toată ziua grav, aşteptând fotograf. Ca să-i iasă poza bine, nici nu se mişcă din loc. Şi ţine şi-un peşte în cioc. Dar râdea un guguştiuc, cică peştele-i de cauciuc! Aici, în Deltă, vedeţi, pe lângă foarte mulţi pelicani, mai există şi lişiţe, nagâţi şi cormorani. O, aici sunt toate păsările de pe pământ (dacă nu şi ceva în plus, adică păsările din Luna de sus). S-au adunat în aceste locuri pline de vrajă, ca să facă plajă. Eu mai cred că ele bat mările şi poienele până aici şi ca să-şi arate penele. Pentru că, anual, în Delta Dunării se deschide, pentru o lună şi jumătate, Expoziţia păsărilor neîmpăiate. Nu vedeţi că toate au sprâncenele şi penele care mai de care mai frumos colorate? Unele şi le vopsesc cu verdeaţa de alge din fluviul Gange, altele cu untură de crocodil din Nil, sau mai ştiu eu cu ce boia din Africa. După aceea îşi lustruiesc penele cu un pluş şi îşi fac ciocul cu ruj. Bineînţeles, la sfârşitul sezonului pasărea cea mai frumoasă primeşte premiu o broască ţestoasă. Intrăm acum într-o pădure unde nu cresc mure. Copacilor înalţi, care au în vârf un pămătuf, li se spune în limba deltei “stuf”. În fiecare dimineaţă, aici e raiul puilor de raţă, de nagâţ şi de bâtlan. Trestiile le ţin loc de tobogan. Se suie unul în capul altuia până când ultimul ajunge în vârful trestiei, cea mai înaltă, şi de-acolo alt pui îi dă brânci în baltă. Acolo încep să bea apă – nu ca să se înece, ci, aşa, le place, că e rece. Să ştiţi: păsările astea toate ştiu de mici să înoate. Cineva spunea un lucru nou: că ele ar învăţa să înoate chiar în ou. Cică în fiecare găoace cartea de citire zace. Când puiul de raţă învaţă pe de rost totul, sparge coaja cu ciocul. Şi cât e el de pui, toată balta e a lui. Ce să vă mai spui? Apa asta, pe care pluteşte plaurul, e scumpă ca aurul. În primul rând, e dulce, de la cercul de la suprafaţă, rotund, şi până la ierburile de la fund. Şi apa dulce mult aduce. Unde mai pui aceste păsări şi aceşti pui, aceşti peşti, de care nu ai loc să te-nvârteşti; şi aceşti brotaci care scot limba la fluturi şi la gândaci! Vedeţi stuful că-şi scutură pămătuful? Ei, aflaţi că eu, cu o şmecherie, pot scoate din stuf hârtie. C-am aflat că-n fiecare trestie ce se leagănă peste mal stau coli de hârtie sul. Dacă eşti scriitor eşti fericit: cu o trestie de-asta te-ai procopsit. Scoţi tot papirusul din ea seara, şi trestia se umple la loc dimineaţa. Pe o trestie de-asta îţi poţi mâzgăli, cum vrei, toată viaţa.

(De-a Delta Dunării, Marin Sorescu)

9


PROCEDEAZĂ CA MINE!

1. Citește cu atenție textul. V-am povestit, dragii mei, despre lupta de la Călugăreni. Dar eu gândesc că voi aţi vrea să ştiţi mai mult, despre Mihai voievod şi de ce a meritat el numele de Viteazul. V-am spus că Mihai era stângaci, iar în luptă folosea mai ales o bardă cu două tăişuri. O mânuia cu o iuţeală de fulger şi cu neîntrecută dibăcie. Avea în el atâta agerime, putere şi mânie, încât orice duşman îi apărea în faţă, oricât de puternic ar fi fost, tot nu i se putea împotrivi: cădea trăznit de barda lui cu două tăişuri. La sfârşitul bătăliei de la Călugăreni, după ce Sinan paşa, scos din mocirla în care căzuse, a dat poruncă de retragere, s-a aflat un paşă, adică un general turc, mai viteaz decât toţi, care nu voia să creadă că ai lui puteau fi înfrânţi. Se numea Hasan şi era vestit de puternic şi iscusit în luptă. […] Înţelegând că românul e mai iscusit în luptă ca dânsul, Hasan paşa s-a răsucit cu cal cu tot şi a împuşcat-o la goană pe lângă marginea pădurii. […] <Stai, paşă!... striga voievodul. Stai, să ne batem în luptă dreaptă!... Nu fugi ca un iepure fricos.>

(Mihai Vodă şi Hasan Paşa – fragment, Dumitru Almaş)

II - ACHIZIȚIE

III - APLICARE

TEXT NARATIV

prezintă întâmplări imaginare

reale, dar prezentate din

punctul de vedere al autorului sau al

personajelor

apar descrierea, naraţiunea,

dialogul

conţine expresii

deosebite personaje reale sau

imaginare

10


__________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________ _________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________

1.1. ASALTUL DE IDEI! ScrietotceîţitreceprinmintecândauzicuvântulUNIRE(dinoricedomeniu:limbaromână,știinţe,matematică,istorie,geografie,educaţiecivică).

1.2. Cadranul! Completeazăcadranul,scriindpovestireatextuluidatcaresăcorespundăpărţilor:Început, Continuare, Urmare, Sfârşit.

Mihai Vodă şi Hasan Paşa – fragment, Dumitru Almaş

ÎNCEPUT

CONTINUARE

SFÂRȘIT

______________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

URMARE

11


1.3. Rețeaua personajelor! IdentificăîntextșiscriecuvinteșiexpresiicareîlcaracterizeazăpeMihaiViteazulsaufaptelelui,încaseteledate.

1.4. Pebazainformaţiilorextraselaexerciţiulanterior,redacteazăocompunerede10-12rânduri,încaresăcontureziportretulvoievoduluiMihaiViteazul.Dă-iuntitlupotrivit!

____________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mihai Viteazul(1558-1601)

12


2. Citește cu atenție textul.

Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefaniţă sau Ştefanucă, şi era bucuria lor cînd venea prin părţile Trotuşului Mic. Îndesat, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către ulii. Avea ochi albaştri, părul inelat. Purta şi zale uşoare. Şi nişte pinteni frumoşi. Aşa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătându-i frumuseţi şi bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îl plăceau cel mai mult împrejurimile Borzeştilor, unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ştefan cu copiii de prin partea locului. Toţi dădeau chiote că s-au întâlnit, îndată începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ştefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace „de-a tătarii”. Se despărţeau în două cete: cei din ceata lui Ştefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, în frunte cu puiul de răzeş Mitruţ. [...] Glasurile copiilor din Borzeşti s-amestecau cu glasurile păsărilor, şi parcă era ziua aceea un imn închinat frumuseţilor nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, în frunte cu Ştefăniţă, s-a ascuns la pândă într-o pădurice. Cealaltă, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevăraţi. Apoi s-a arătat Mitruţ, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat în năvală, umplând valea de veselia strigătelor. A ieşit şi ceata lui Ştefăniţă din pădure, şi săgeţile de trestie vâjâiau uşurel, întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ştefăniţă, tare şi Mitruţ, dar până la urmă Ştefăniţă a ieşit biruitor. [...] Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori înşfăcau parii afumaţi la capăt, furcile, coasele şi topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau ţipetele copiilor şi-ale femeilor: — Tătarii!… vin tătarii!… Şi băteau mai tare clopotele. [...] — Niciodată să nu uiţi, fiul meu… îi spunea voievodul. Copilul din Borzeşti trebuie răzbunat! [...] — Niciodată n-am să uit, tată… a răspuns Ştefăniţă. Pe Mitruţ am să-l răzbun eu, cu mâna mea! Dacă trăieşte hanul până cresc eu mare, îl spânzur de stejarul din Borzeşti…

(Eusebiu Camilar, Stejarul din Borzeşti - fragment)

2.1. Completeazătabelulcuinformaţiilesolicitate,bazându-tepeinformaţiilegăsiteîntextulcitit.

Informaţia De ce crezi aceasta? Ce argumente ai?Ştefan cel Mare a îndrăgit plaiurile Moldovei.

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

Ştefan a făcut o promisiune tatălui său.

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

13


2.2. ScriedintextcareerauînsușirilefiziceșimoralealeluiŞtefan.

Însuşiri fizice Însuşiri morale (sufleteşti)

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.3. Diamantul! Completeazăcasetele,conformcerinţelor:două însuşiri ale lui Ştefan cel Mare; propoziţie din patru cuvinte despre Ştefan cel Mare; trei acţiuni ale lui Ştefan cel Mare; cuvântul concluzie despre Ştefan cel Mare.

14


2.4. Citește cu atenție textul.

Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoffm.), de asemenea numit și stejar pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este o achenă denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase. Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor, fiind foarte apreciată și de mistreți, alături de jir, cât și la confecționarea de coliere și păpușele pentru copii, și chiar la unele piese de mobilier sau “bibelouri” rustice. Scoarța de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece conține mari cantități de tanin foarte eficienți în prelucrarea pielii. Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Lemnul de stejar uscat natural, având peste 12 ani vechime, este scump, fiind folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcții de lux etc. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate, doar recent începând înlocuirea lor conform noilor tehnologii de transport. Lemnul de stejar se folosește pe scară largă în construcțiile de lemn sau mixte, iar în industria mobilei, acolo unde nu se găsește, este una din principalele varietăți imitate, alături de nuc și cireș.

(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar)

Scriecefeldetextestecelprezentat.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Completeazătabelul.

CE ȘTIU? CE AM AFLAT?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

15



La marginea dinspre miazănoapte a oraşului, pe malul iazului, e o grădină frumoasă în care sunt patru clădiri mari [...] Prin grădina asta e drumul lui conu Mişu, care şade alături, când e să iasă în oraş. Cum trecea într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsună grădina; şi fiindcă tufişul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce: n-o putea-o zări? Când, ce să vază? Jos, în tufiş, un băietaş. Cu degetul arătător de la mâna dreaptă peste buzele ţuguiate, îi făcea semn să tacă, iar cu cel de la mâna stângă îi arătă privighetoarea. Aplecându-se mai mult, o văzu… Şi a stat aşa multă vreme, neputându-se sătura de a o privi şi neştiind ce să privească mai cu drag; pasărea mică şi neînsemnată care scotea sunete atât de puternice şi de măiestre din guşuliţa ei care se vedea săltând, ori fericirea fără seamăn care zâmbea pe toată faţa copilului? Îl mai văzuse el de câteva ori p-aci prin grădină jucându-se cu alţi copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare-aminte. Acolo,un broscoi de băieţaş slăbuţ, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier, şi cu pantalonii în vine, cârpiţi în zece locuri. Acum pentru întâia oara vedea ce ochi negri, catifelaţi şi dulci avea. La o mişcare nedibace, pasărea zbură şi lui conu Mişu îi păru grozav de rău, crezând că s-o mâhni copilul; dar acesta ieşi din tufiş şi privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor: — Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost şi poimâine. — Ce spui, mă? A fost şi poimâine? — Da, a văzut-o şi Lenuţa. — Care Lenuţa? — Lenuţa, sora mea…[...] — Dar pe tine cum te cheamă? — Nicuşor a lui Ioniţă, odaiaşu’ de la casierie, şi sunt de şase ani. — Ce vorbeşti, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei şi doi bani, să-ţi cumperi covrigi. Nicuşor răspunde cu umărul drept, săltându-l în sus. Şi conu Mişu, râzând cu mulţumire, scoate şi-i întinde doi bani. Copilul, luându-i, zice: “Săru’ mâna” şi pleacă grăbit, ţinându-se cu o mână de brăcinarii pantalonilor prea lungi; dar după câţiva paşi se întoarce să-l întrebe serios dacă la spiţerie se vinde ouă de furnică. — Ce să faci, mă, cu ouă de furnică? — Mi-a spus maica-mea aşa: că le plaţe la privighetori şi vreau să pui pe zos la a mea…[...]

(Ioan Alexandru Brătescu – Voineşti, Nicuşor - fragment)

3.1. TransformădialoguldintreNicușorșiconuMișuînpovestire.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

16


3.2. RedacteazăuntextîncaresăintroduciunaltpersonajcunoscutdetineînacţiuneatextuluiNicuşor șisărelatezioîntâmplare.Alegeuntitlupotrivit.

____________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.3. Redacteazăunarticoldeziardespreurs.Ai învederesăprezinţi informaţiidespremediuldeviaţă,caracteristici,moddehrănire,deînmulţire,curiozităţi,darșitexteîncarel-aiîntâlnit.

____________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

17



Odată, într-un sat, i-am uitat numele, trăia un om, nici pe al ăstuia nu-l ţin minte, un om sărac. Ia, acolo, un bordei, o capră şi-o palmă de loc. Decât, în ogrăjoara asta, lângă gard, avea un măr domnesc, rotat, de ţinea umbră la o turmă şi făcea nişte mere de să le pui pe tavă la mesele împărăteşti. E o bogăţie să ai aşa un pom! Şi bietul om împărţea din mere orişicui. Dar tot îi fura peste noapte. ”Bre, îşi zicea în gând stăpânul, de ce-mi fură dacă eu le dau şi aşa ?” Pasămite omul îi om ! Pizma răsare în sufletul rău ca loboda în grădina neplivită. Mai ales vecinul îi purta sâmbetele pomului ăstuia vestit. C-avea şi el un măr, da ` de domnesc n-avea încotro. Era un măr pădureţ. Şi azi rupe-i o cracă mărului domnesc, mâne alta, până ce într-o bună zi, când stăpânul bordeiului şi al pomului se dusese la târg, pizmaşul cheamă pe alţi doi-trei, sar în ograda omului şi-i rătează mărul de la pământ, iar în trunchiul rămas scobesc o gaură şi-i dau foc, să-i ardă rădăcinile. Unii spun că Dumnezeu nu vede; ba vede el bine. Cum tăiau dânşii mărul cel domnesc, cade din crengile lui, dincolo de gard, singurul măr ce mai rămăsese în pom. Un copil îl vede – căci lumea se strânsese ca la urs şi râdea – se aşază pe marginea şanţului şi-ncepe să mănânce, cu lăcomie, din rodul minunat.

Un sâmbure căzu jos, în ţărână. Cine să bage seama la un sâmbure ! Vorba-i, când se întoarse a doua zi, omul trecu cu carul pe lângă casa lui, înainte. Nu şi-o mai cunoştea. Nu mai era mărul cu crengile rotate ! A aflat bietul păgubaş, în urmă, vestea, s-a plâns la toţi, da ` degeaba. “Ce te pui, mă, pentru un pom”, îi ziceau sătenii. La anul, însă, din sâmburele cel căzut în şanţ, crescu un copăcel, şi norocul îl feri, şi crescu copăcelul până ce se făcu copac rotat. Şi într-o primăvară se acoperi de floare, şi vara dădu rod. Şi ce mere ! Şi ce umbră pentru drumeţii osteniţi ! Se uitau oamenii din sat la el ca la un odor. Dar pizmaşul simţi din nou fiorul cela rău în inimă. Trecuse ani, îmbătrânise, şi dânsul tot nu se lecuise. Că răul din om n-are moarte decât când moare omul. Şi iarăşi chemă într-o zi pe oameni şi le spuse : “Măi, ia hai de-om tăia pomul ăsta, că încurcă drumul”. Dar oamenii s-au uitat la el chiorâş, şi unul îi răspunse : “Ia caută-ţi de treabă; că atunci când l-ai tăiat, era al unuia din noi, dar azi e al nostru, al tuturora. Şi să nu te atingi de el, că te cotonogim !” Şi-a înghiţit în sec pizmaşul, iar fostul păgubaş se uita cu drag la pom, că parcă tot al lui era.

(Emil Gârleanu – Aşa, o poveste! ...)

4.1. Scriemesajultextului Aşa, o poveste! ...

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

18


4.2. REŢEAUA PERSONAJELOR! Scrie, în casete, cuvinte/expresii din text care să arate legăturaomuluipăgubașcucelelaltepersonaje.

4.3. NeaIonaruptobucatădinziarullocalHora.Scriecefeldetipdetextestetextulprezentatmaijos.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Omul păgubaș

ZONA FĂGETSUPEROFERTĂ!!! Măgurele – 49 000 euro – Proprietar vând teren intravilan – zona industrială – lotizat – loturi începând de la 1 000 mp în sus, cu deschidere la Centura București Nord prin drum de servitute de 6 m, situat lângă benzinăria OMW, între Șoseaua Giurgiului și Șoseaua București-Măgurele. Utilități în apropiere. Teren pretabil pentru hală, depozit, birouri. Loturi la următoarele prețuri: 39 euro/mp, 44 euro/mp, 48 euro/mp și 80 euro/mp.

Caracteristici:• Suprafață teren: 1 000 mp;• Tip teren: Construcții;• Clasificare teren: Intravilan;• Construcție pe teren: Nu;• Suprafață construită: 1 000 mp.

VÂNZÂRI TERENURI

un om sărac avea un măr domnesc

19


Citește cu atenție textul.

Într-o primăvară, o prepeliţă aproape moartă de oboseală - că venea de departe, tocmai din Africa - s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. După ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune beţigaşe, foi uscate, paie şi fire de fân şi şi-a făcut un cuib pe un moşoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, şapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot şapte ouă mici ca nişte cofeturi şi a început să le clocească. Ai văzut cum stă găina pe ouă? Aşa sta şi ea, doar că ea în loc să stea în coteţ, sta afară în grâu; şi ploua, ploua de vărsa şi ea nu se mişca, ca nu cumva să pătrunză o picătură de ploaie la ouă. După trei săptămâni i-au ieşit nişte pui drăguţi, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcaţi cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau şapte gogoşi de mătase, şi au început să umble prin grâu după mâncare. Prepeliţa prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimiţea în bucăţele mici, şi ei, pic! pic! pic! cu cioculeţele lor, o mâncau numaidecât. Şi erau frumoşi, cuminţi şi ascultători; se plimbau primprejurul mamei lor şi când îi striga: “Pitpalac!” repede veneau lângă ea. Odată, prin iunie, când au venit ţăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a păţit când s-a simţit strâns în palma flăcăului, numa` el a ştiut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un ţăran bătrân, care s-a rugat pentru el: - Lasă-l jos, mă Mărine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?! Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliţă să-i spuie ce-a păţit. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus: - Vezi ce va să zică să nu mă asculţi? Când te-i face mare, o să faci cum ăi vrea tu, dar acum, că eşti mic, să nu ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău.

(Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Puiul - fragment)

Recunoaștepersonajuldupăreplicadatășiscrie-lîncasetă.

▶ „Pitpalac!”

▶ Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?!

▶ Vezi ce va să zică să nu mă asculți?

IV - TRANSFER

20


Transformădialogulurmătorînpovestire:

- Lasă-l jos, mă Mărine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?! Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliţă să-i spuie ce-a păţit. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus: - Vezi ce va să zică să nu mă asculţi? Când te-i face mare, o să faci cum ăi vrea tu, dar acum, că eşti mic, să nu ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Eseul de 5 minute! Completeazăcuopiniiletalecâmpuriledincasetă.

▶ Am învățat ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________ ____________ ____________ ___________________________________________________________________________________________

▶ Am întâmpinat dificultăți la ______________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

▶ Nu am înțeles ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CUM TE EVALUEZI?

APRECIEREA CADRULUI DIDACTIC:

PUN CT S L AB PUNCT FORTE

____________________________________________________________________

____________________________________________________________________

CALIFICATIV: FB B S

21

TEXTUL LITERAR. TEXTUL ÎN VERSURI


I.1 - BANCA DE CUVINTE

TEXTUL este un lanț de enunțuri legate prin înțeles. Textul are titlu și autor.

Textul în versuri (poezia) este scris cu rânduri scurte numire versuri.

Poezia este scrisă de un autor (poet) care își exprimă direct ideile și sentimentele.

Poezia este scrisă cu ajutorul versurilor. Un grup de versuri formează o strofă. O poezie poate avea o strofă sau mai multe strofe.

Sub forma textelor în versuri apar și „Steaua”, „Plugușorul”, „Sorcova”, prin care sunt redate obiceiurile românilor, de Crăciun sau Anul Nou. Acestea sunt colinde/urături prin care se vestește nașterea lui Iisus sau se urează bunăstare, sănătate etc. de către cetele de colindători.

„Steaua” anunță nașterea lui Hristos. „Plugușorul” e o urătură practicată de o ceată de flăcăi care pleacă din casă în casă, să ureze cu plugușorul tras de boi. „Sorcova” e un obicei românesc, practicat în 1 ianuarie.


I.1 - BANCA DE CUVINTEI.1 - BANCA DE CUVINTEI.1 - BANCA DE CUVINTE


Colinde, colinde, Se bucur copiii,

E vremea colindelor! Copiii şi fetele!

Căci gheaţa se-ntinde De dragul Mariei

Asemeni oglindelor. Îşi piaptănă pletele.

Şi tremură brazii, De dragul Mariei,

Mişcând rămurelele, Şi al Mântuitorului,

Căci noaptea de azi-i Luceşte pe ceruri,

Când scânteie stelele. O stea călătorului.

(Colinde, colinde - Mihai Eminescu)


Colinde, colinde,

I - ORIENTARE. SPARGE GHEAȚA!

22


PROCEDEAZĂ CA MINE!

1. Citeștetextuldemaijospentruarăspundecerinţelor.

De trei zile lupta n-a mai încetat Şi tătarul pare c-a înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere Floarea României ce pe vale piere. Trece înainte pe un cal în joc Ce varsă din ochii-i flacăre de foc. Strigă cu tărie cetelor zdrobite Ce la glasu-i mândru se întorc uimite. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatec, ager armăsar. Unde se arată pe întinsa vale Prin oştirea noastră îşi deschide cale. Iar Buzescu Preda cum îl întâlni, Îi ieşi-nainte şi-astfel îi vorbi: — „Dacă nu ți-e frică şi-ai credință-n tine, O, tătare! vino să te bați cu mine!”

(Preda Buzescu – fragment, Dimitrie Bolintineanu)

TEXT ÎN VERSURI

poezie autorul-poetul îşi exprimă în

mod direct gândurile, ideile,

sentimentele

mai multe versuri

formează o strofă

conţine expresii

deosebite este scris în versuri

II - ACHIZIȚIE

III - APLICARE

23


1.1. Tabelul predicţiilor! Completează rubricile din tabel, conform cerinţelor.

CE CREZI CĂ SE VA ÎNTÂMPLA? DE CE CREZI ASTA? CE S-A ÎNTÂMPLAT DE

FAPT ?După citirea titlului

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

După parcurgerea primei părţi a poeziei ___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

După parcurgerea celei de-a doua părţi a poeziei

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

Înainte de a citi până la sfârşit ___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

1.2. Explică versurile următoare:

• Floarea României ce pe vale piere ____________________________________________________________________________________________________________________________

• Trece înainte pe un cal în joc ________________________________________________________________________________________________________________________________

24


1.3. Eşti Preda Buzescu şi soliciţi informaţii despre orarul Muzeului Naţional de Istorie. Redă solicitarea de informaţii într-un scurt dialog.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

1.4. Citeşte textul informativ de mai jos. Extrage informaţiile necesare pentru a completa caseta, conform solicitărilor.

Preda Buzescu (n. sec. XVI - d. 1608) a fost mare postelnic sub Mihai Viteazul şi a luat parte la evenimentele politice şi militare importante ale domniei acestuia. După cucerirea Transilvaniei şi Moldovei din 1600, Mihai Vodă l-a numit pe Preda în locotenența domnească a Moldovei. În luptele cu turcii din 1600, Preda a capturat, lângă Craiova, steagul sangeacului de Vidin. Sub Radu Şerban, Preda Buzescu a îndeplinit diverse misiuni, aşa cum, de pildă, a fost solia pe care a purtat-o la curtea imperială a Habsburgilor. Luptător cu faimă şi sprijin de nădejde al domniei, Preda a fost numit mare ban al Olteniei, dregătorie pe care a exercitat-o între 16 august 1602 şi 19 mai 1608. Moare de o grea suferință înainte de 20 august 1608. Preda Buzescu şi fratele său, Radu Buzescu sunt înmormântați la Mănăstirea Călui (ctitorie a familiei Buzeştilor), în timp ce fratele lor, Stroe Buzescu, este înmormântat la fosta mănăstire din Stăneşti-Lunca, județul Vâlcea. (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Preda_Buzescu)

Nume: ______________________________________________________________________

Născut: _____________________________________________________________________

Decedat: ____________________________________________________________________

Naționalitate: ________________________________________________________________

Ocupație: ___________________________________________________________________

Alte informații: _______________________________________________________________

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________


Dulce, galbenă lumină, cum și eu bălai eram, Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la geam. Aș mușca-o, dar mă doare, mă cuprinde-un fel de jind Și acum, că trece anul, parc-o simt îmbătrânind. Galbenă gutuie, Dulce, amăruie, Lampă la fereastră, Toată iarna noastră. Mama mea n-avea nici globuri, nici beteală și nici stea, Sărbătorile de iarnă cu gutui le-mpodobea… Mi-a pus mama o gutuie în fereastra dinspre drum Și o văd cum luminează, n-am puterea s-o consum. Parcă are-n ea ceasornic și al mamei plânset sfânt… Luminează și se stinge o gutuie pe pământ. Luxul mamei cel mai mare, când copii ne mai simțeam, Era pâinea de pe masă și gutuia de la geam.

(Colindul gutuii din geam – Adrian Păunescu)

2.1. CestărisufleteștitrăieșticitindColindul gutuii din geam?Scrietreistărisufletești.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.2. Selecteazăversurilecaresereferălatematradiţiilordefamilie.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.3. Scriedouăversuricarete-auimpresionat.Argumentează.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Citește cu atenție textul.Citește cu atenție textul.

Dulce, galbenă lumină, cum și eu bălai eram,Dulce, galbenă lumină, cum și eu bălai eram,Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la geam.Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la geam.Aș mușca-o, dar mă doare, mă cuprinde-un fel de jindAș mușca-o, dar mă doare, mă cuprinde-un fel de jindȘi acum, că trece anul, parc-o simt îmbătrânind.Și acum, că trece anul, parc-o simt îmbătrânind.

Galbenă gutuie,Galbenă gutuie, Dulce, amăruie,Dulce, amăruie, Lampă la fereastră,Lampă la fereastră, Toată iarna noastră.Toată iarna noastră. Mama mea n-avea nici globuri, nici beteală și nici stea,Mama mea n-avea nici globuri, nici beteală și nici stea, Sărbătorile de iarnă cu gutui le-mpodobea…Sărbătorile de iarnă cu gutui le-mpodobea… Mi-a pus mama o gutuie în fereastra dinspre drumMi-a pus mama o gutuie în fereastra dinspre drum Și o văd cum luminează, n-am puterea s-o consum.Și o văd cum luminează, n-am puterea s-o consum. Parcă are-n ea ceasornic și al mamei plânset sfânt… Luminează și se stinge o gutuie pe pământ. Luxul mamei cel mai mare, când copii ne mai simțeam, Era pâinea de pe masă și gutuia de la geam.

(Colindul gutuii din geam – Adrian Păunescu)

2.1. Ce stări sufleteștisufletești trăieștitrăiești citindcitind Colindul gutuii din geamColindul gutuii din geam?? ScrieScrie treitrei stăristări sufletesufleteșști.ti.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.2. Selectează versurile care se referă la tema tradiţiilor de familie.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.3. Scrie două versuri care te-au impresionat. Argumentează.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


25

26


2.4.ASALTUL DE IDEI!Scriecincicuvintecareîţitrecprinmintecândauzicuvântulcopilărie.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.5.Analiza Swot!Completeazăchenarele,făcândoanalizăapoezieiColindul gutuii din geam.Tepoţiajutașidesimbolurisaudesene.

A N A L I Z A S W O T

________________________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PUNCT FORTE

________________________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PUNCT SLAB

________________________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

RECOMANDARE

________________________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FELICITĂRI!


Prin pomi e ciripit şi cânt, E linişte. Şi din altar Văzduhu-i plin de-un roşu soare, Cântarea-n stihuri repetate Şi sălciile-n albă floare Departe până-n văi străbate E pace-n cer şi pe pământ. Şi clopotele cântă rar: Răsuflul cald al primăverii Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Adus-a zilele-nvierii. Cum râd a drag şi plâng a jale!

Şi cât e de frumos în sat! Biserica, pe deal mai sus, Creştinii vin tăcuţi din vale E plină astăzi de lumină, Şi doi de se-ntâlnesc în cale Că-ntreaga lume este plină Îşi zic: Hristos a înviat! De-acelaşi gând, din cer adus: Şi râde-atâta sărbătoare În fapta noastră ni e soartea Din chipul lor cel ars de soare. Şi viaţa este tot, nu moartea.

Şi-un vânt de-abia clătinitor Pe deal se suie-ncetişor Şopteşte din văzduh cuvinte: Neveste tinere şi fete, E glasul celor din morminte, Bătrâni cu iarna vieţii-n plete; E zgomotul zburării lor! Şi-ncet, în urma tuturor, Şi pomii frunţile-şi scoboară Vezi şovăind câte-o bătrână Ca Duhul Sfânt prin aer zboară. Cu micul ei nepot de mână.

Ah, iar în minte mi-ai venit Tu, mama micilor copile! Eu ştiu că şi-n aceste zile Tu plângi pe-al tău copil dorit! La zâmbet cerul azi ne cheamă Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!

(George Coşbuc - La Paşti)

3.1. ScriesaluturileutilizatedecreștinidePaște.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.2. Ordoneazăideiledemaijos,potrivitordiniitablourilorpoeziei.

Şi clopotele cânta rar: /Ah, Doamne! Să le-auzi din vale

Biserica, pe deal mai sus, /e plină astăzi de lumină

Răsuflul cald al primăverii, /aduce-a zilele-nvierii

Şi doi de se-ntâlnesc în cale /Îşi zic: Hristos a înviat!

Eu ştiu că şi-n aceste zile /Tu plângi pe-al tău copil dorit!

Şi pomii frunţile-şi coboară, /că Duhul Sfânt prin aer zboară

Şi-ncet, în urma tuturor, / Vezi şovăind câte-o bătrână


Prin pomi e ciripit şi cânt, E linişte. Şi din altar Văzduhu-i plin de-un roşu soare, Cântarea-n stihuri repetate Şi sălciile-n albă floare Departe până-n văi străbate E pace-n cer şi pe pământ. Şi clopotele cântă rar: Răsuflul cald al primăverii Răsuflul cald al primăverii Răsuflul cald al primăverii Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Adus-a zilele-nvierii. Cum râd a drag şi plâng a jale!

Şi cât e de frumos în sat! Biserica, pe deal mai sus, Creştinii vin tăcuţi din vale E plină astăzi de lumină, Şi doi de se-ntâlnesc în cale Că-ntreaga lume este plină Îşi zic: Hristos a înviat! De-acelaşi gând, din cer adus: Şi râde-atâta sărbătoare În fapta noastră ni e soartea Din chipul lor cel ars de soare. Şi viaţa este tot, nu moartea.

Şi-un vânt de-abia clătinitor Şi-un vânt de-abia clătinitor Şi-un vânt de-abia clătinitor Pe deal se suie-ncetişor Şopteşte din văzduh cuvinte: Neveste tinere şi fete, E glasul celor din morminte, Bătrâni cu iarna vieţii-n plete; E zgomotul zburării lor! Şi-ncet, în urma tuturor, Şi pomii frunţile-şi scoboară Vezi şovăind câte-o bătrână Ca Duhul Sfânt prin aer zboară. Cu micul ei nepot de mână.

Ah, iar în minte mi-ai venit Tu, mama micilor copile! Eu ştiu că şi-n aceste zile Tu plângi pe-al tău copil dorit! La zâmbet cerul azi ne cheamă Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!

(George Coşbuc - La Paşti)

3.1. Scrie saluturile utilizate de creștini de Paște.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.2. Ordonează ideile demai jos, potrivit ordinii tablourilor poeziei.

Şi clopotele cânta rar: /Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Şi clopotele cânta rar: /Ah, Doamne! Să le-auzi din vale

Biserica, pe deal mai sus, /e plină astăzi de lumină Biserica, pe deal mai sus, /e plină astăzi de lumină

Răsuflul cald al primăverii, /aduce-a zilele-nvierii Răsuflul cald al primăverii, /aduce-a zilele-nvierii

Şi doi de se-ntâlnesc în cale /Îşi zic: Hristos a înviat! Şi doi de se-ntâlnesc în cale /Îşi zic: Hristos a înviat!

Eu ştiu că şi-n aceste zile /Tu plângi pe-al tău copil dorit! Eu ştiu că şi-n aceste zile /Tu plângi pe-al tău copil dorit!

Şi pomii frunţile-şi coboară, /că Duhul Sfânt prin aer zboară Şi pomii frunţile-şi coboară, /că Duhul Sfânt prin aer zboară

Şi-ncet, în urma tuturor, / Vezi şovăind câte-o bătrână Şi-ncet, în urma tuturor, / Vezi şovăind câte-o bătrână

27


28


3.3. Citeștetextuldat.Scriecefeldetextesteșiocredinţăcarete-aimpresionatmaimult.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.4. RedacteazăuntextîncaresădescriidouătradiţiisauobiceiuridePaștedinzonata.

____________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Credințe și Superstiții de Paște La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă - îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion,

viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

Lumina sfântă – Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul. Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă. De Paşti se aşază o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă. De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă

acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi. Se spune că cei ce mor în duminica de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând

direct în Rai. Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţă luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

(sursa: https://ziarulunirea.ro/obiceiuri-traditii-si-superstitii-romanesti-de-paste-credinte-si-superstitii-de-paste-257440)

29



Am putea să ne jucăm de-a căpşunile Ne-am gâdila cu rădăcinile sub pământ. Şi jocul ar ţine cu lunile, Sau ne-am juca de-a pepenii Pentru că ar trebui, mai întâi, să răsărim, şi de-a lubeniţele, să facem frunze Ne-am întinde cât am putea vrejurile şi codiţele Sub care putem sta ascunse Şi la capătul lor am creşte nişte globuri Până când împărăteşti, Creştem şi ne roşim de plăcere Atât de mari că nici nu poţi să le urneşti, Descoperind ce de mistere Galbene, sau cu dungi, sau verzi şi lucioase Mişună prin aer şi prin pământ. Învelite-n mătase. Sau ne-am putea juca de-a morcovii Unde şi pătrunjeii, Ne-am putea ascunde, Ne-am aşeza pe marginile aleii. Dulci şi mici, Unii am fi albi, alţii, portocalii, Ca nişte zei fericiţi şi pitici, Unii am fi dulci, alţii, şi mai şi, Înconjuraţi de miezul roşu sau portocaliu - Am sta cuminţi, Cine mă ghiceşte, al lui să fiu. Ca nişte sfinţi, De-a câte şi de-a câte ne-am putea juca Şi nu am bănui defel În grădina mea, Că miroase-n jur a foi de pătrunjel, Dar noi, de-o întreagă copilărie, ca fleţii, Am mustăci numai de râs în frunze când Ne jucăm de-a fetiţele şi de-a băieţii.

(Ana Blandiana – Jocuri)

4.1. CemisteresepotdescoperifiindcăpșunăînpoeziaJocuri?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4.2. DescriecareesteavantajulfiecăruiadintrecelepatrujocuricareaparînpoeziaJocuri.

avantaj _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

avantaj _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

avantaj _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

avantaj _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

116

TEXTUL NONLITERAR. TEXTUL PUBLICISTIC

116116

COMENZI – CARTEA PRIN POȘTĂ Telefon: 0763 082 213

E-mail: [email protected]: IAȘI, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 2 – 700124

www.ecredu.ro

Grupul Editorial Cartea Românească EducaționalCopyright © Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019

abordarea tipurilor de texte - ecredu.ro · 7 textul literar. textul narativ i.1 - banca de cuvinte...

Documents