95392323 lucrare de disertatie

8/12/2019 95392323 Lucrare de Disertatie

1/78

LUCRARE DE LICENTA

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI INSTRUMENT DE PREVIZIUNESI ANALIZA FINANCIARA

INTRODUCERE

A face gestiune inseamna a face gestiune previzionala, respectiv a bugeta, principalele domenii de

activitate ale intreprinderii si a controlaprevederile bugetare.

Prin operatiunea de bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de

activitate. Bugetul este previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru

rezlizarea obiectivelor intreprinderii in conditii rentabile.

In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale cererii de

produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui.

Previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate de planificare, iar instrumantele de

realizare a acesteia sunt bugetele intreprinderii.

Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura

capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea

acestuuia cu un flux financiar in sens invers.

Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand o previziune pe

termen scurt a unor rezeltate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si asumarii responsabilitatilor de realizare a

acestor rezultate.

Bugetul de venituri si cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem complex si corelat de indicatori financiari,

dar si ca un complex de actiuni care este concretizata intr-un document final ce exprima eficienta activitatii generale

a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului de la toate subunitatile considerate

ca centre de responsabilitate.

Bugetul de venituri si cheltuieli se prezinta sub forma unui sistem de anexe corelate ce reflecta

obiectivul strategiei economicofinanciare a intreprinderii.

CAPITOLUL I


2/78

1.Prezentarea societatii S.C. ADST S.A.

Compania Hewlett-Packard (NYSE), cunoscut i sub numele de HP, este o companie de IT cu sediul n

Palo Alto, California,SUA.Compania este specializat n producerea calculatoarelor personale, laptopuri, servere,

imprimante, produse soft etc.

n2006 compania a nregistrat ncasri de 91,7 miliarde deUSD,comparativ cu 91,4 miliarde laIBM,acest

lucru a reflectat c HP este cel mai mare furnizor global de tehnologii. n 2007,veniturile au constituit 104 miliarde

dolari SUA, acest lucru nsemnnd c HP este prima companie IT din istorie care a raportat venituri mai mari de 100

de miliarde de dolari SUA.

HP este cel mai mare vnztor din lume de calculatoare personale de tip PC, depindu-l pe rivalul su

DELL,n conformitate cu cercetrile companiilorGartner iIDC.n ianuarie 2008 s-a raportat c la sfritul anului

2007 decalajul dintre HP i DELL s-a mrit substanial, HP depind DELL cu 3,9% la cota parte a pieei de

desfacere. HP de asemenea ocup locul 5 n topul celor mai mari companii globale de producere desoftware.

n anul 2010, HP deinea 32,6% din piaa mondial de servere.

Compania deine un centru de servicii GeBOC (Global eBusiness Operations Center) n Bucureti,

ncepnd cu anul2005[4].n noiembrie 2010, compania avea 2.500 de angajai nRomnia,din totalul de 300.000

de angajai pe plan mondial[5][4]. n anul 2005, HP deinea primul loc pe piaa de calculatoare i servere din

Romnia, avnd o cot de pia de 11,3%[6].

Rezultate financiare

Cifra de afaceri n 2007: 107,7 miliardeUSD

HP n Romnia

Numr de angaja/i:

2011: 3.100[7] 2010: 2.500[4]
http://ro.wikipedia.org/wiki/IThttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palo_Alto,_Californiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IBMhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nz%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nz%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nz%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Computer_personalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Computer_personalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dell,_Inc.http://ro.wikipedia.org/wiki/Dell,_Inc.http://ro.wikipedia.org/wiki/Gartnerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gartnerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IDChttp://ro.wikipedia.org/wiki/IDChttp://ro.wikipedia.org/wiki/Softwarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Softwarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-cp2010-06-02-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-cp2010-06-02-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-cp2010-06-02-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-pl2011-09-30-5http://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-aj2011-09-10-6http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-z2010-11-19-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-z2010-11-19-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-aj2011-09-10-6http://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-pl2011-09-30-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-cp2010-06-02-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-cp2010-06-02-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Softwarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/IDChttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gartnerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dell,_Inc.http://ro.wikipedia.org/wiki/Computer_personalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nz%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/IBMhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palo_Alto,_Californiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/IT


3/78

2005: 100[4]Cifra de afaceri:

2009:88 milioaneeuro[4]

2007:55,6 milioane euro[8] 2004:34,1 milioane dolari[9] 2003:32,9 milioane dolari[9]

Profit net:

2009: 17 milioane euro[4] 2007: 8,3 milioane euro[8]

Tabelul :1.1.

Domeniile de activitate ale SC HEWLETT-PACKARDSA si codurile CAEN ale acestora

ActivitatiLaptop-uriDesktop-uri

MonitoareImprimanteCerneala,

CalculatoareScanere

multifunctionalehartie

toner

Servicii softwareCloud computing

Sursa : Statutul S.C. ADST S.A.

Capital social: 998 miliarde deUSD la data 31.12.2011
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-z2010-11-19-3http://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-stf2009-04-04-7http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-ctp2011-09-22-8http://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-ctp2011-09-22-8http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-z2010-11-19-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-stf2009-04-04-7http://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-stf2009-04-04-7http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-z2010-11-19-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-ctp2011-09-22-8http://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-ctp2011-09-22-8http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-stf2009-04-04-7http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Hewlett-Packard#cite_note-z2010-11-19-3


4/78

Banci cu care intreprinderea are relatii de afaceri :

Banci la care

Intreprinderea

are deschi se

conturi

Adresa, telefonul

Sucursalei,

fi li alei etc. care

poate da relati i

despre

intreprindere

Anul si luna

Deschiderii

Contului/

Conturilor

Numar de

contlei

Numar de cont -

Valuta ($)

Alpha Bank Romania Bucuresti 1, CaleaDorobantilor nr.237B

[email protected]

2005 N/A -

Credit Suisse Group AG Elvetia 1995 N/A -

Raiffaisen Bank Austia 2001 - -

BNP Paribas Germania Spania,Franta si Italia

1990 / 1992 /

1993 / 1994

- -

Royal Bank of Scotland Anglia si TarileNordice

1987 - -

Sursa: Statutul S.C. ADST S.A.

1.2. Organizarea societatii

Tabelul: 1.3.

Conducerea societatii:

Functia Nume Prenume Origine Anul angajariila intr eprindere

CEO ( AMERICAS ) Patricia, Dunn SUA 2011
http://en.wikipedia.org/wiki/BNP_Paribashttp://en.wikipedia.org/wiki/Royal_Bank_of_Scotlandhttp://en.wikipedia.org/wiki/Patricia_C._Dunnhttp://en.wikipedia.org/wiki/Patricia_C._Dunnhttp://en.wikipedia.org/wiki/Royal_Bank_of_Scotlandhttp://en.wikipedia.org/wiki/BNP_Paribas


5/78

CEO ( JAPAN ) Whitman, Hubby SUA 2005

CEO EMEA Jateck Victor Polonia 2001Director Comercial Eduard Flinn Germania 2006

Sursa: Statutul S.C. ADST S.A.

2.Personalul actual al intreprinderii:

Numar total de salariati este de 300.000 mondial din care :

20.000 Europa ;

50.000. India

100.000 SUA 230.000 ASIA

Organigrama societatii : anexa 1

3. Descrierea activitatii actuale a intreprinderii

Unitatea are o conducere dinamica, experimentata si hotarata sa intampine viitorul pregatita;certificarea sistemului calitatii de catreMid-AmericaIntergovernmental Audit Forum

Efortul permanent pentru stabilirea unor strategii de dezvoltare viabile, sunt graitoare in

acest sens.

Ponderea principala a activitatii o detine cea de comert (cca 60%) insa, prin traditie,

unitatea executa Echipamente IT (cca 20%). Se adauga activitati de Software (cca 10%).
http://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htmhttp://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htmhttp://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htmhttp://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htm


6/78

Figura 1.1

Sursa: Statutul SC ADST SA

S.C. ADST SA SLATINA a realizat in ultimii ani sau are in curs de finalizare urmatoarele

lucrari mai importante:

Implementarea cloud computing

Extinderea activitatii EMEA de la 10.000 persoane la 20.000 persoane

Mutarea de activitati din SUA si EUROPA in INDIA

Scoaterea piata de noi infrastructuri.

Bonusarea angajatilor global

1.3 Produsele si serviciile oferite de intreprindere

S.C. ADST S.A are in profilul sau de activitate urmatoarele produse si servicii:

a) Executie lucrari implementare a noilor tehnologii clientilor actuali si a noilor

clienti

b) Hp reprezinta un martener strategic a multor state, cooperand pe partea de

Hardware.

c) Productia de cerneala si hartie a Hp este de calitate superioara in comparatie cu

piata mondiala.

d) Producia de computere personalale si laptop.

e) Productia de imprimante si multifunctionale

f) Implicarea in programme aero-spatiale in diferite state din SUA si EUROPA.


7/78

De-a lungul timpului societatea s-a adaptat permanent la cerintele pietii, fiind nevoita de

multe ori sa introduca in obiectul sau de activitate servicii si produse care nu se regaseau in

activitatea de baza (sectie covoare, retea de magazine).

In prezent, exista o stabilitate a activitatilor, aceasta datorandu-se in cea mai mare partecomenzilor ferme care exista pentru activitatea de baza constructii-montaj.

Odata cu cresterea cantitativa a productiei, a crescut si calitatea produselor si serviciilor

oferite motiv pentru care, incepand din anul 1998 societatea a inceput implementarea unui

Sistem al calitatii care a fost certificat de catre catre Mid-America Intergovernmental Audit

Forum Tabelul : 1.5

Costurile materiilor prime (media lunara etc.) : 10 Miliarde USD
http://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htmhttp://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htmhttp://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htmhttp://www.auditforum.org/mid%20america/midam_exauditor.htm


8/78

1.5 Piata actuala a intreprinderii

Serviciile si produsele realizate de HEWLETT-PACKARD, se adreseaza unei piete in

crestere pe teritoriul tarii cat si pe intreg mapamondul.Prin activitatea desfasurata in cei 60 ani de la infiintare, societatea si-a definit pozitia de

leader pe plan mondial.

Sistemul de distributie utilizat si cel necesar :

Sistemul de distributie utilizat pentru desfacerea produselor SC HEWLETT-PACKARD SA

in prezent este cel de comert cu amanuntul si en-gloss, fiind cunoscuti prin publicitatea facuta in

mass-media, cat si prin renumele obtinut de-a lungul timpului.

Concurentii :

In prezent pe piata se afla multe societati care ofera aceleasi servicii.

Datorita calitatii serviciilor oferite, a promptitudinii in respectarea termenelor de

executie, precum si preturilor atractive practicate de SC HEWLETT-PACKARDSA, acestia nu

au creat si nu pot crea probleme sub aspectul concurentei societatii.

Se pot desprinde totusi dintre acestia cateva nume ca de exemplu: DELL, SIEMENS,

SAMSUNG, IBM.

Acestia sunt de fapt parteneri la majoritatea licitatiilor la care participa societatea.


9/78

CAPITOLUL II

Rolul bugetului in activitatea economico-financiara a intreprinderii

2.1.Necesitatea, rolul si functiile bugetului intreprinderii

Activitatea intreprinderilor s-a desfasurat si se desfasoara in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si

cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se previzioneaza veniturile si cheltuielile intreprinderii, rezultatul

exercitiului si echilibrul financiar al acesteia pe an si trimestre este bugetul de venituri si cheltuieli. In viata

economica occidentala, preocuparea pentru bugetarea oricarei actiuni si activitati capata o importanta deosebita

deoarece managementul prin bugete este principalul instrument de conducere si organizare al intreprinderii. Prin

buget se aloca resursele necesare fiecarei activitati, se evalueaza nivelul cheltuielilor acesteia si se controleaza

modul de gestionare a lor, atribuindu-se competente si responsabilitati pe toate nivelurile ierarhice. Gestiunea

bugetara este astfel principalul instrument de previziune si control al intregii activitati a intreprinderii.

La inceput, bugetul a patruns in teorie si practica ca instrument de evaluare a veniturilor si de limitare a

cheltuielilor necesare obtinerii acestor venituri sau de dimensionare a cheltuielilor care urmeaza sa fie acoperite din

veniturile previzionate. Ulterior, ca metoda de management, bugetul da expresie atributelor conducerii privind

previzionarea, organizarea si coordonarea activitatilor si structurilor intreprinderii pentru realizarea obiectului

financiar de baza al intreprinderii si anume maximizarea valorii sale. Realizarea acestui obiectiv presupune pentru

acele activitati din intreprindere creatoare de valoare noua, cresterea profitului, iar pentru cele administrative si

sociale- economisirea resurselor alocate.

Luat in considerare ca instrument de previziune financiara, bugetul este folosit pentru a dimensiona, in

termeni financiari si in conditii de eficienta economica, alocarea si utilizarea resurselor intreprinderii. Pe baza lui se

evalueaza pe perioada de gestiune, obiectivele de realizat si cheltuielile necesare pentru infaptuirea lor, veniturile de

obtinut sau resursele financiare alocate. Tot din buget se stabilesc competentele si responsabilitatile cu privire la

gospodarirea resurselor. In procesul de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor, bugetul reprezinta un

instrument de analiza si control, implicit de asigurare a echilibrului financiar. Complementar activitatii de bugetare,

este organizata contabilitatea prin care se urmareste si se controleaza in ce masura realizarile efective corespund cu

cele previzionate si pe aceasta baza se fundamenteaza decizia de corectie. In felul acesta, prin buget, ca instrument

de conducere, se realizeaza integrarea activitatilor de previzionare, control si urmarire a cheltuielilor, veniturilor si

rezultatelor exercitiului.

O trasatura distincta a bugetului este si aceea ca pe baza lui se asigura coerenta activitatilor si structurilor

organizatorice ale intreprinderii pe linia cresterii rentabilitatii si economisirii resurselor. Analizat din acest punct de

vedere, bugetul leaga, pe plan financiar, verigile componente ale intreprinderii in vederea gospodaririi eficiente a


10/78

resurselor materiale si banesti, respectiv a obtinerii de rezultate favorabile cat mai mari. Aceasta capacitate a

bugetului se intemeiaza pe faptul ca orice prevedere inscrisa in programul de productie, sau obiectiv angajat de catre

aceste verigi, inclusiv de intreprindere in ansamblul sau, trebuie sa asigure nivelul de eficienta dimensionat prin

buget. Totodata, din punct de vedere metodologic, prin natura si forma de exprimare a indicatorilor financiari,

bugetul permite reflectarea sintetica a tuturor fenomenelor si proceselor economice, oricat de variate ar fi acestea.

Modalitatea prin care bugetul realizeaza coerenta activitatilor si structurilor organizatorice din cadrul

intreprinderii, este aceea a descentralizarii. Fiecare activitate, sau, dupa caz, structura organizatorica a intreprinderii,

este considerata un centru de venituri si cheltuieli sau un centru de gestiune, la nivelul caruia se evalueaza pe o

anumita perioada obiectivele financiare, se aloca resursele necesare si se organizeaza controlul.

De asemenea, intreprinderea in ansamblul sau reprezinta un centru de venituri si cheltuieli, care intra in

relatii economico-financiare cu mediul inconjurator, economico-social. Fiecare centru de venituri si cheltuieli este

investit cu autoritatea si responsabilitatea necesare gestiunii resurselor, in vederea indeplinirii obiectivelor ce revin

din bugetul general al intreprinderii. De fapt, factorul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de

conducere, l-a constituit necesitatea cresterii rentabilitatii diverselor activitati sau structuri organizatorice in

conditiile sporirii complexitatii procesului de obtinere a profitului. Ori, prin bugetarea activitatii centrelor de venituri

si cheltuieli se previzioneaza, se coordoneaza si se controleaza, miscarea tuturor variabilelor structurale ale

intreprinderii, in vederea potentarii contributiei lor la cresterea rentabilitatii si la economisirea resurselor alocate.

In concluzie, bugetul de venituri si cheltuieli in calitatea sa de instrument al conducerii activitatii

economico-financiare asigura realizarea urmatoarelor deziderate:1[1]

- integrarea activitatilor de previzionare, evidenta si control privind cheltuielile, veniturile si rezultatul

exercitiului;

- descentralizarea procesului de conducere prin impartirea activitatii intreprinderii pe centre interne de

venituri si cheltuieli;

- investirea fiecarui centru cu autoritate si responsabilitate in gestiunea resurselor alocate pentru

realizarea obiectivului de eficienta ce i-a fost defalcat;

- abordarea activitatii fiecarui centru prin prisma relatiei dintre venituri si

cheltuieli si pe aceasta baza antrenarea lui in cresterea rentabilitatii

intreprinderii sau in economisirea resurselor.

1[1]Opritescu M- Finantele intreprinderii, Suport de curs, Craiova, 1990.


11/78

In acest scop bugetul de venituri si cheltuieli indeplineste urmatoarele functii:

- functia de previzionare a activitatilor financiare;

- functia de control a executiei financiare;

- functia de asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii.

Functia de previziunea bugetului are la baza faptul ca el reprezinta

instrumentul cu ajutorul caruia se previzioneaza nivelurile de resurse si cheltuieli pentru toate activitatile

economico-sociale ce se desfasoara in intreprindere. Prin buget se dimensioneaza veniturile, cheltuielile si rezultatul

activitatii curente, resursele si cheltuielile activitatii de investitii, celelalte resurse si cheltuieli ale intreprinderii

precum si corelatiile cu bugetul statului si bancile finantatoare.

Functia de controla bugetului se manifesta in procesul de executie financiara, cand se angajeaza si se

efectueaza cheltuielile, se obtin veniturile ca rezultate ale propriei activitati, se constituie capitalurile din resurse

interne sau externe si se aloca pe destinatii. In aceasta calitate, bugetul da expresie organizatorica functiei de control

a finantelor si se interconditioneaza cu controlul financiar preventiv si ulterior privind angajarea si cheltuirea

fondurilor materiale si banesti. Prin aceasta functie, bugetul se transforma intr-o parghie cu caracter operant de

intarire a ordinii in folosirea fondurilor de care dispun intreprinderile, in sporirea raspunderii din partea celor

investiti cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului.

Functia de control a bugetului se exercita si prin urmarirea si analiza modului de executie a acestuia, prin

care se asigura cunoasterea modului de indeplinire a sarcinilor bugetare asumate, determinarea abaterilor de la

indicatorii financiari programati, identificarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea masurilor de luat precum si a

compartimentelor ce trebuie sa actioneze pentru imbunatatirea activitatii financiare a intreprinderii. Totodata,

manifestarea functiei de control este conditionata de existenta unui sistem informational prin care sa se analizeze

trimestrial modul de executie a bugetului pe perioada expirata si sa se fundamenteze deciziile de corectie care se

impun.

In functia sa de instrument al asigurarii echilibrului financiar bugetul este folosit in dirijarea si

controlul relatiilor balantiere dintre venituri si cheltuieli. Aceste relatii trebuie prevazute si realizate prin buget, atat

din punct de vedere dimensional pe total venituri si cheltuieli la nivel de intreprindere, cat si structural pe fiecare

activitate economico-sociala sau pe verigi organizatorice. In stransa legatura cu echilibrul financiar, prin intermediul

bugetului, este dirijat si asigurat si echilibrul banesc, de trezorerie, ca parte componenta a bugetului. De altfel,

echilibrul financiar trebuie astfel controlat prin buget incat sa existe o anumita sincronizare in timp intre ritmul

asigurarii intreprinderilor cu fonduri banesti si necesarul pentru onorarea obligatiilor de plata.


12/78

2.2. Tipuri de bugete realizate in cadul intreprinderii

In cadrul intreprinderii se intocmesc mai multe tipuri de bugete care pot fi

impartite dupa cum urmeaza:

Bugetul de investitii(de capital) care reflecta planurile intreprinderii la

achizitionarea de masini, utilaje, instalatii, echipamente, aparate in vederea reinnoirii parcului existent (inlocuirii

celor uzate) sau cresterii capacitatilor disponibile.

Bugete de exploatare, in categoria carora se include bugetul comercial,

cel al productiei si aprovizionarilor, cel al cheltuielilor de structura.

Bugetul comercial cuprinde:

a) previziunea vanzarilor, stabilita in unitati fizice si valorice pe baza

datelor statistice privind vanzarile anterioare, a tendintelor manifestate

pe piata interna si internationala, precum si a informatiilor din

publicatiile de specialitate. Prevederea realista a volumului vanzarilor

viitoare este esentiala pentru stabilirea tuturor celorlalte bugete;

b) previziunea marjei brute, care reprezinta diferenta dintre pretul de

vanzare al produsului si costul de productie sau de cumparare al

acestuia. Calculul marjei brute se face in felul urmator: in cazul

intreprinderilor producatoare- pe baza unui cost standard

corespunzator unui anumit nivel de activitate; in cadrul

intreprinderilor comerciale- pe baza pretului de cumparare a

marfurilor din care se scad rabaturile si la care se adauga cheltuielile


13/78

de achizitie (comisionul intermediarilor, cheltuieli de transport,

taxele vamale);

c) previziunea cheltuielilor comerciale, care cuprind: costurile functionarii compartimentelor

comerciale; cheltuielile pentru reclama si publicitate, targuri si expozitii, lansarea noilor

produse, cheltuieli de distributie, costurile serviciilor postvanzare.

Bugetul aprovizionarii si al activitatii de productie care evidentiaza, pentru

perioada de referinta, cerintele de materii prime, materiale, forta de munca, etc. ce decurg din planul director al

activitatii intreprinderii. Se pot detalia bugetul aprovizionarii cu materiale, bugetul consumului de materiale directe,

bugetul consumului de manopera directa.

Pentru o intreprindere de distributie, bugetul de aprovizionare se stabileste in

functie de previziunea vanzarilor si de variatia stocurilor de produse, potrivit relatiilor:

V=Ci + AcCf

P=V + SfSi

Unde: V = volumul previzionat al vanzarilor

Ci = portofoliul de comenzi la inceputul perioadei de referinta

Ac = activitatea comerciala

P = productia prevazuta pentru intreprinderea producatoare

Sf = stocul de produse finite la sfarsitul perioadei

Si = stocul de produse finite la inceputul perioadei

Bugetele cheltuielilor de structura ale intreprinderii privesc compartimentele functionale ale intreprinderii

(bugetul serviciilor functionale legate nemijlocit de productie- programare, lansare si urmarire a productiei,

intretinere si reparatii masini si utilaje, controlul tehnic de calitate- face parte din bugetul activitatii de productie)

Bugete financiare, in categoria carora se include controlul de rezultat previzional, bugetul activitatii de

trezorerie si bilantul previzional.


14/78

Contul de rezultate previzional reprezinta principalul document de sinteza bugetara.

Bugetul activitatii de trezorerie cuprinde intrarile si iesirile previzionate de fonduri, recapituland elementele

celorlalte bugete sub forma fluxurilor banesti (cash flow) de incasari si declasari.

Bilantul previzional evidentiaza diferentele care se anticipeaza ca se vor produce, intre doua momente, intre

diferitele posturi ale bilantului. Diferentele se estimeaza pornind de la bilantul precedent si luand in considerare

contul de rezultate previzional, bilantul activitatii de trezorerie si bugetul de investitii.

Pe langa categoriile si tipurile de bugete prezentate, definite in functie de obiectul lor de referinta si de

continutul lor, in practica intreprinderilor se mai regasesc si alte tipuri rezultate din nevoia flexibilitatii acestui

instrument de planificare si control si a adecvarii sale mai avansate la nevoile eficace a activitatilor intreprinderilor

si cele ale controlului desfasurarii acestora.

O alta clasificare a bugetelor intreprinderii se face in functie de :

1. In functie de criteriul de intocmire bugetele pot fi:a) de tip financiar- este specific relatiilor de repartitie a resurselor financiare. In

acest tip de buget, veniturile sunt dimensionate in calitatea lor de fonduri

alocate pentru finantarea unor cheltuieli limitate. Obiectivul urmarit este

reducerea cheltuielilor in vederea incadrarii in nivelul de resurse prevazut. Este cazul bugetelor actiunilor

sociale sau bugetul activitatii de investitii. In acest tip de buget iesirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar

intrarile sub forma alocarii resurselor. Iesirile sunt in general mai mici sau egale decat intrarile de resurse.

b) de tip economiceste specific activitatii creatoare de unitati de valori

noi, ce formeaza obiectul vanzarii sau circulatiei interne, adica activitatilor

productive. El da expresie cheltuirii resurselor in calitatea lor de efort care

genereaza rezultate economice sub forma de venituri proprii. Obiectul acestui buget este minimizarea

resurselor cheltuite in vederea maximizarii rezultatelor finale previzionate.

c) de tip banesc (de trezorerie ) este specific si dimensioneaza fluxurile banesti ale intreprinderii; el se

bazeaza, pe relatia de echilibru intre incasari si plati. Obiectivul unui asemenea tip de buget este asigurarea

capacitatii de plata a agentului economic. Daca platile sunt mai mari decat incasarile, diferenta exprima


15/78

soldul creditelor bancare, iar daca platile sunt mai mici decat incasarile, diferenta exprima soldul

disponibilitatilor banesti.

2. In functie de obiectul activitatii bugetare, deosebim:a) bugete organizatesunt acele tipuri de bugete in care veniturile si

cheltuielile se fundamenteaza pe subdiviziunile organizatorice ale agentului

economic, inclusiv la nivel de agent economic.

b) bugete pe activitatisunt acele tipuri de bugete in care veniturile si cheltuielile se evidentiaza pe activitati

de investitii, activitati de reparatii, activitati de cercetare etc.

3. In raport cu factorul timp, avem:a) bugete periodice privesc o anumita perioada de gestiune, de regula un an, cu defalcare in bugete

trimestriale si lunare.

b) bugete continue (glisante) au ca scop actualizarea cheltuielilor si veniturilor in raport cu realizarile

perioadei precedente si necesitatile perioadei urmatoare (luna, trimestru, an).

4. In functie de sfera de cuprindere bugetele pot fi:

a) bugete generalecaracterizeaza activitatea de ansamblu a unui agent economic;

b) bugete partialesunt bugete proprii unor segmente ale activitatii agentului economic. Ele pot fi intocmite

pe subunitati organizatorice (are menirea de a dimensiona activitatea acestora in conditii de eficienta pentru

a limita cheltuielile de efectuat la resursele financiare alocate) si pe functiuni (bugetul de venituri si

cheltuieli intocmit pentru activitatea de exploatare,

activitatea de cercetare stiintifica, activitatea de investitii, bugetul general al

actiunilor social-culturale).

Figura: 2.1

Schema legaturilor intre bugetele intreprinderii


16/78

Previziunea vanzarilor

Nota: A- Bugete de capital

B- Bugete de exploatare

C- Bugete financiare

Sursa: Corneliu RussuManagementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Expert, Focsani, 1996.

Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ, in sensul ca interzic responsabililor financiari si

conducerii intreprinderii de a depasi previziunile bugetare. Acestea sunt,in general, bugetul administratiei (privind

cheltuielile administrativ- gospodaresti) si bugetul investitiilor (privind necesarul de fonduri si finantarea acestuia).

Celelalte sunt bugete indicative: bugetele exploatarii, bugetul trezoreriei, etc.

Orice intreprindere este supusa unor limite ale activitatii sale. Aceste limite sunt numite strangulari de

care trebuie sa se tina seama, in primul rand, in elaborarea bugetelor. Avand fixate aceste limite ale vanzarilor si ale

aprovizionarilor, intreprinderea va incepe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai stranse gatuiri:

productia, vanzarile sau aprovizionarile. Acesta este denumit Buget Pilot.2[2]

In cadrul intreprinderii bugetul trezoreriei este consecinta tuturor bugetelor, dar si restrictia, determinata de

necesitatea asigurarii permanente a capacitatii de plata. Bugetul investitiilor se elaboreaza separat, determinand fie

atenuarea, fie accentuarea situatiei financiare a intreprinderii.

2[2]Ion StancuFinante, Editura Economica, Bucuresti,1997, p.548.


17/78

In fapt, orice buget reactioneaza mai mult sau mai putin direct asupra unora sau altora dintre bugete.

Aceasta este, totuisi, o buna ocazie de a confrunta sefii de compartimente cu obiectivele si necesitatile urmarite de

aceste compartimente, de a crea, intre ei, armonizarea eforturilor necesare unui randament ridicat al intreprinderii.

2.2.1 Avantajele si riscurile intocmirii bugetelor pentru intreprindere

Bugetul constituie instrumentul de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand, asa cum a fost definit

si in paragraful anterior, o previziune pe termen scurt a unor rezultate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si

asumarii responsabilitatilor de realizare a acelor rezultate. Bugetul constituie, concomitent, un instrument de punere

in aplicare a planului, unul de gestiune si unul de control, care permite sa se asigure coerenta diferitelor activitati ce

se desfasoara in intreprindere si sa se echilibreze resursele cu rezultatele (produse si /sau servicii), cheltuielile cu

incasarile. De altfel, bugetarea este actiunea de formulare a planurilor in termeni numerici valorici sau fizici,

pentru o perioada viitoare.

Folosirea larga in conducerea intreprinderii a numeroase tipuri de bugete este determinata de multiplele

avantaje pe care le prezinta aceste instrumente:

- permit conducerii intreprinderii sa coordoneze eficace toate activitatile

acesteia;

- cuprind informatiile necesare fundamentarii obiectivelor si cailor de

actiune viitoare, ghidarii actiunilor si localizarii dificultatilor;

- servesc ca instrument de planificare, gestiune si control;

- definesc obiective realiste ce trebuie atinse in perioada planificata, oferind, astfel, masura

relevanta a performantelor manageriale;

- permit evidentierea rapida a abaterilor pe care le inregistreaza

performantele realizate fata de standardele propuse.

In acelasi timp folosirea bugetelor nu este ferita de anumite riscuri constand in:

- fixarea nerealista a obiectivelor actiunilor viitoare, ceea ce poate conduce fie la incordarea

excesiva a eforturilor angajatilor pentru a le realiza, fie la subutilizarea capacitatii de actiune a

intreprinderii;


18/78

- stabilirea planului de ansamblu al intreprinderilor pe baza unei singure conceptii, fara variante

care sa permita compararea unor seturi diferite de obiective si a eficientei diferitelor cai de

actiune, ceea ce poate conduce, de asemenea, la fixarea unor obiective nerealiste;

- reflectarea conceptiei deformate a conducerii intreprinderii si compartimentelor acesteia de a

consuma integral resursele alocate pentru perioada curenta, chiar daca se pot inregistra

economii, de teama reducerii in viitor a nivelului resurselor planificate fata de cel efectiv

inregistrat in prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil asupra costurilor.

2.3. Bugetulinstrument de planificare financiara.

In conformitate cu semnificatia dictonului a guverna inseamna a prevedea, conducerea moderna a

intreprinderii are, ca prima atributie, previziunea, iar previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate

de planificare. Instrumentele de realizare a previziunii finaciare sunt bugetele intreprinderii care, spre deosebire de

bilant si contul de rezultate, nu sunt destinate marelui public, ci nevoilor interne de orientare spre realizarea

obiectivului propus in exercitiul financiar viitor (cresterea performantei, a valorii intreprinderii). Bugetele

intreprinderii traseaza traiectoriile pentru atingerea scopului propus. Evenimentele ulterioare, dirijate pe aceste

traiectorii, vor evolua, mai mult sau mai putin, in acest sens in functie de realismul previziunii financiare si de

activitatea manageriala de realizare a acesteia.

Previziunea financiara, ca principala activitate de planificare la nivelul intreprinderii, imbraca forme

diferite, in functie de perioada de timp pentru care se realizeaza. Pe termen lung (3-5 ani), se intocmesc planuri

financiare de orientare generalacare definasc imaginea viitoare a intreprinderii prin descrierea produselor oferite,

a proiectelor de fabricatie a noilor produse, a proiectelor de cucerire a noilor piete sau de orientare generala a

activitatilor si structurii interne a intreprinderii. Pe termen scurt, instrumentele de previziune financiara sunt

bugetele intreprinderiicdare sunt destinate nevoile interne de orientare a activitatii viitoare.3[3]

In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale unei cereri de

produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui.4[4]

Preocuparea pentru previziunea financiara trebuie insotita de controlul bugetar al realizarilor fata de

previziuni, al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, dupa caz, previziunile atunci cand realitatea impune aceasta

sau, invers, sa actioneze asupra functionarii, pentru a se apropia realizarile de previziuni.

3[3]Georgeta VintilaGestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 2000, p 253.

4[4]P.Garnier La technique comptable aprofondie, Editura Dunat, Paris, 1972, p.440.


19/78

In acest fel, conducerea intreprinderii si fiecare compertiment functional sunt obligate sa stabileasca un

program de munca si sa verifice periodic daca acest program este respectat. Programul de munca elimina

inprevizibilul, dar il poate dezvalui cat mai curand posibil.

Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura

capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea acestuia

cu un flux financiar in sens invers. Drept urmare, decizia financiara este premergatoare oricarei decizii economice,

ceea ce este de natura sa releve importanta elaborarii si fundamentarii bugetului fiecarei astfel de actiuni. De altfel, o

caracteristica a vietii economice occidentale este preocuparea, aproape obsesiva pentru bugetarea oricarei actiuni,

indiferent de amploarea si insemnatatea ei in activitatea generala a intreprinderii. Acestei preocupari i se asociaza, in

mod firesc, o alta, si anume aceea de a respecta prevederile propriului buget, evident pana la limita cand tocmai

bugetul ar putea deveni o restrictie in cresterea eficientei.

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva atuuri ale procesului de bugetare, dar si unele inconveniente ale

acestuia:5[5]

In primul rand, bugetul are rolul de a orienta intreprinderea spre unscopanume: rentabilitatea, lichiditatea,

diminuarea riscurilor etc. In lipsa unui plan, conducerea intreprinderii nu ar avea drept repere decat realizarile anilor

precedenti sau realizarile concurentei. Acestea constituie, insa, referinte putin fiabile. Rezultatele perioadei

precedente au inregistrat unele fluctuatii favorabile sau nefavorabile, determinate de conditiile concrete ale perioadei

precedente si care nu se extrapoleaza intocmai in perioada urmatoare. De asemenea, nu exista garantia ca realizarile

precedente sau cele ale concurentei sunt optime si ca acestea pot fi retinute ca norme ale perioadei bugetare.

In al doilea rand, planificarea financiara coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor functionale,

intrucat toate sunt antrenate in procesul bugetar, intr-o masura mai mare sau mai mica. Totodata, procesul bugetar

presupune mai multe iteratii, deoarece o decizie financiara, favorabila compartimentului care a luat-o, poate fi mai

putin favorabila altui compartiment sau ansamblului intreprinderii. Pentru toate aceste cazuri, planificarea financiara

va trebui sa intruneasca regula consensului printr-un proces de sub-optimizare, care va realiza cel putin eliminarea

consecintelor negative ale respectivei decizii si mai departe, asumarea cat mai multor avantaje pentru ansamblul

activitatii (optim de tip Pareto).

In al treilea rand, elaborarea bugetelor va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin

compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de corectare la momentul oportun.

5[5]J.M.Gagnon, N.Khoury Traite de gestion financire, Editura Gaeton Marin, Quebec,Canada, 1981,p.128-129.


20/78

Obiectivele prevazute in bugete servesc ca standarde de referinta, fata de care se poate aprecia performanta

intreprinderii in fiecare faza a perioadei bugetare.

Pentru controlul bugetar, fiecare buget poate fi reprezentat in executie printr-un Tablou lunar, care

compara realizarile cu previziunile fiecarui articol bugetar. Acest Tablou (care poate fi ilustrat cu grafice

semnificative) va fi inmanat conducerii cu comentariile, sugestiile si previziunile sefului de compartiment. Pe baza

lui, conducerea intreprinderii va decide, in fiecare luna, asupra modificarilor de previziuni, pe care evenimentele

recente le impun sau va stabili directive noi pentru impulsionarea activitatii compartimentelor.6[6]

Tabelul 2.1

Tabloul lunar

Articol din buget Revizuiri din lunacurenta

Realizari ale luniicurente

Diferente

Previziuni Realizari in perioadacurenta

DiferentePozitive Negative

Realizari in aceeasi luna a anuluiprecedent

Realizari in aceeasi perioada aanului precedent

Media perioadei pe trei aniprecedenta

Sursa: Georgeta VintilaGestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1997.

Planificarea financiara impune conducerii intreprinderii si unele constrangeri ce trebuie depasite printr-un

efort continuu de actualizare a prevederilor bugetare. In loc de a servi drept ghid, bugetele pot deveni o frana in

eforturile de adaptare la conditii noi, dimensionand flexibilitatea intreprinderii. Acest pericol este cu atat mai real cu

cat bugetele sunt mai detaliate. De aceea, bugetele trebuie sa descrie liniile generale ale evolutiei financiare, sa

asigure o marja de manevrare in interiorul prevederilor proprii si posibilitatea de a fi revazute.

Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin tendinta tuturor compartimentelor de a-si

supraestima nevoile proprii de finantare. Mai mult, conducerea operativa (locala) apreciaza personalul propriu dupa

dexteritatea acestuia de a castiga partida in atragerea celei mai mari parti din sursele de finantare ale intreprinderii.

6[6]I. StancuFinante- Teoria pietelor financiare, finantele intreprinderilor, analiza si gestiuneafinanciara, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p.541-542.


21/78

Remediul acestor consecinte negative ar consta in elaborarea unor bugete flexibile, in functie de cifra de afaceri si in

disocierea planificarii financiare de promovare a personalului.

Simularea planificarii financiare

Complexitatea vietii economice si financiare, dinamica acesteia, precum si imperfectiunea previziunii

financiare fac tot mai necesara elaborarea de variante de plan, anticipand conditiile tehnico-economice variate de

functionare a intreprinderii pentru anul urmator. Prin aceste variante se fundamenteaza mai bine bugetele

intreprinderii sau se elaboreaza bugete speciale pentru situatii deosebite in viata intreprinderii.

Necesitatea simularii este mai evidenta daca se admite faptul ca reglarea sistemelor economice prin

informatie se realizeaza cu dificultate atat ca urmare a calitatii informatiei ce sta la baza actiunii corectoare, cat ca si

urmare a intarzierilor in realizarea acestor actiuni. Conducerea intreprinderii, inclusiv conducerea activitatii

financiare, ia decizii pe baza informatiilor culese si prelucrate de personalul din subordine, care, la randul sau,

pregateste aceste informatii pe baza datelor privind evolutia in trecut a activitatii intreprinderii. In aceste conditii

simularea activitatii economice financiare, in deosebi cea asistata de calculatorul electronic, are menirea de a trasa

posibile traiectorii de urmat, fundamentate atat pe informatii despre trecut, cat si pe obiectivele prestabilite prin

planul privind volumul si eficienta activitatii productive.

Simularea planificarii financiare reprezinta procesul de experimentare dirijata a diferitelor variante de

bugete, avand posibilitatea introducerii, in modul de similare, a diverselor modificari ce pot intervani asupra

indicatorilor tehnico-economici determinati pentru situatia financiara a intreprinderi.

Performantele simularii planificarii financiare depinde de coerenta aplicatiiilor informatice din pachetul deprogramme si de realizarea si operativitatea furnizarii datelor de fundamentare. Apreciem ca realizarea practica a

acestei simulari trebuie sa dispuna de date financiar-contabile superior organizata care sa permita actualizarea

datelor furnizate de contabilitate si accesul la aceste date de catre aplicatii de prelucrare si redare a informatiilor

financiare. Atat pentru crearea si actualizarea bazei de date cat si pentru exploatarea acesteia, dupa cerintele analizei

si previziunii financiare, se pot folosi programe specializate din cele mai perfectionate.

2.4. Sistemul bugetar al intreprinderii

Asa cum am spus, a face o gestiune insemnata a face o gestiune previzionala, respectiv a bugetaprincipalele domenii de activitate ale intreprinderii si a controlarespectarea prevederilor bugetare.

Prin bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul

este deci previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru realizarea obiectivelor

intreprinderii in conditii rentabile.


22/78


23/78

sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investitiilor), dar si cu periodicitate mai mica de un an (cel al

trezoreriei). Regula este ca periodicitatea bugetului sa fie superioara celei a ciclului de activitate analizata.

Pentru bugetele anuale (al vanzarilor, al productiei) operatiunile de elaborare

a lor vor incepe in luna septembrie dinaintea anului de plan, intrucat procedura dureaza trei- patru luni.

Ciclul de elaborarea bugetelor poate fi descompus in patru faze:

a) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, ce decurg din planul general strategic de

3-5 ani;

b) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere, concurenta,

investitiile, privind conditiile sociale;

c) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al negocieriilor intre diferitele compartimente si cu conducerea generala a intreprinderii;

d) intocmirea sau aprobarea bugetelor intreprinderii cu detalieri pe segmente de piata, pe subunitati si pe

perioade operativa de gestiune (luna, trimestru etc.).

Tabelul : 2.2

Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar

Sursa: Ion Stancu Finante. Teoria

pietelor financiare.Finantele intreprinderilor.


24/78

Analiza si gestiunea Financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

CAPITOLUL III

Bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii

3.1. Bugetul de venituri si cheltuieli in activitatea agentilor economici

Bugetul de venituri si cheltuieli al agentilor economici reprezinta un

instrument de baza in activitatea acestora in protectia financiara de la un an la altul, care asigura in executie un

control eficient auspra modului de formulare si utilizare a resurselor banesti, a veniturilor, cheltuielilor si profitului,

a relatiilor financiare cu tertii si cu bugetul de stat.

In procesul de elaborare, bugetul de venituri si cheltuieli determina un complex de judecati de valoare,

calcule si variante asupra elementelor fundamentale ale programului de activitate a agentilor economici, incepand cu

volumul, structura, calitatea si destinatia productiei si a criteriilor de performanta exprimate in cifra de afaceri,

profit, import-export, volumul de investitii si productivitatea muncii.

In conditiile perioadei de tranzitie, cu o instabilitate economica si monetar- valutare, elaborarea bugetului

de venituri si cheltuieli capata o importanta deosebita, care indeamna agentii economici sa nu limiteze aceasta la o

simpla operatie administrativa de completare a unor formulare pentru ca asa prevad normele financiare ci, la un

moment de profunda reflectie si analiza complexa, de protectie a activitatii economico-financiare pe anul urmator,

luand in considerare toate reglementarile, informatiile si tendintele in domeniile economic, financiar, preturi, fiscal,

monetar, valutar, vamal si bancar.

Daca incercam sa facem o comparatie intre modul si conditiile de intocmire a bugetului de venituri si

cheltuieli din trecut si prezent, putem spune ca exista o diferenta esentiala. Astfel, in trecut, eleborarea bugetului de

venituri si cheltuieli era mult simplificata prin aceea ca, cifrele de plan, productie, desfacere, export, investitii, etc.

erau cunoscute si stabilite,de multe ori, de sus, pornindu-se de la preturi si tarife cuprinse in cataloage, retele de

salarizare unice si obligatorii, furnizorii si clientii nominalizati prin asa-zise repartitii pe baza carora se incheiau

contractele economice. Asa stand lucrurile, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli se rezuma deci la calcule si

la completarea, mai mult sau mai putin formala, a situatiilor respective.

Bugetul de venituri si cheltuieli ca instrument operational de management al intreprinderii trebuie sa

realizeze detalierea sarcinilor si responsabilitatilor prin descentralizare pe scara ierarhica pana la locul in care se fac

cheltuielile sau se genereaza veniturile. Prin coordonarea si conlucrarea tuturor sectiunilor organizatorice si

activitatilor intreprinderii trebuie sa se asigure obiectivul de baza stabilit prin politica economico-financiara a

acestuia.


25/78

Bugetul de venituri si cheltuieli este apreciat in primul rand ca un sistem complex si corelat de indicatori

economico-financiari care au rolul fie de conditii ale activitatii, cand este vorba de necesarul de resurse ce trebuie

alocat, fie de valori de comanda a utilizarii conditiilor, cand este vorba de nivelul eficientei scontate. In al doilea

rand, bugetul poate fi considerat ca un complex de actiuni care se concretizeaza intr-un document final si care

exprima eficienta, activitatii generale a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor

exercitiului de la toate subunitatile considerate ca centre de responsabilitate. Ca atare, bugetul de venituri si

cheltuieli apare ca un sistem de anexe corelate ce reflecta obiectivul strategiei economico-financiare a intreprinderii.

Pentru agentii economici cu capital privat, continutul bugetului de venituri si cheltuieli este adaptat pentru a

raspunde nevoilor de privatizare, urmarire si control a realizarii acestor obiective.

Astfel, bugetul anual cu defalcare trimestriala cuprinde urmatoarele

sectiuni:

- bugetul activitatii generale;

- bugetul activitatii de productie;

- bugetul activitatii de trezorerie;

- bugetul activitatii de incasari si plati in valuta;

- bugetul activitatii de investitii;

- imprumuturi garantate de stat;

- rezerve;

- repartizarea profitului;

- principalii indicatori economici si financiari.

Fiecare din bugetele de mai sus au importanta deosebita la fundamentarea bugetului de venituri si

cheltuieli, dar cea mai mare pondere o are bugetul trezoreriei fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului

prevederilor in toate celelalte bugete.

Bugetul de vanituri si cheltuieli va reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor

financiare si va asigura furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii


26/78

patrimoniale. Prin structura sa acesta reprezinta instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare,

precum si a fondurilor necesare.

In procesul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli se va urmari neconditionat

respecatrea principiilor eficientei maxime si a echilibrului financiar.

Unitatile patrimoniale (semnificand unitatile economice de stat care s-au organizat conform Legii

nr.15/1990 in regii autonome si societati comerciale) sunt obligate7[7] sa intocmeasca anual bugetul de venituri si

cheltuieli cu defalcare pe trimestre, compus din formularele mai sus mentionate.

In concluzie bugetele au menirea de a trasa, cu multa grija, indeosebi in cea ce priveste cheltuielile.

Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (si venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai

putin ruta trasata. Cheia succesului bugetelor si contolului bugetar o reprezinta, in cele din urma, bunul simt,

diplomatia si increderea manifestate in conducerea intreprinderii.8[8]

3.2 Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli

Bugetul activitatii generalereflecta obiectivul de eficienta fixat pe

total intreprindere, prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale ale activitatii (al carui formular este

prezentat si completat in capitolul IV al prezentei lucrari).

Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare si exceptionale, cu

reflectare eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget pe produse, activitati, sau

acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si altor venituri de la bugetul

statului.

Cheltuielile totale sunt la randul lor fundamentate pe cheltuieli de exploatare cu evidentierea expresa a

cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de personal si a amortizarii, cheltuieli financiare si exceptionale.

Diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este reprezentata de rezultatul net al exercitiului.

7[7]Norme Metodologice emise de Ministerul Finantelor nr.181.061 din 28.03.1995

8[8]Ion Stancu-Finante. Teoria pietelor financiare. Finatele intreprinderilor. Analiza si gestiuneafinanciara, Editira

Economica Bucuresti 1997, p. 576.


27/78

Bugetul vanzariloreste bugetul principal anual care determina parametrii tuturor celorlalte bugete anuale.

In economia de piata, cifra vanzarilor este indicatorul dominant privind viata economica a intreprinderii. In functie

de vanzari se reglementeaza capacitatea de productie, aprovizionarile, numarul si structura personalului etc ( anexa 2

).

Elaborarea bugetului vanzarilor (sau comercial) are loc in doua etape:

1) de previziune a vanzarilor si a cheltuielilor de desfacere;

2) de defalcare a prevederilor (anuale) bugetare, pe perioade de timp trimestriale si lunare,

pe familii de produse si/sau pe grupe (geografice) de beneficiari.

Previziunea vanzarilor, cea mai importanta dintre operatii, cuprinde

ansamblul de studii si de evaluari ale pietei potentiale de desfacere si a partii pe care intreprinderea intentioneaza sao cucereasca si sa o mentina.

Cercetarea priveste in mod egal produsele deja existente pe piata si

fabricate de intreprindere, cat si produsele noi, susceptibile de a raspunde nevoilor existente sau virtuale9[9]. De

asemenea, cercetarea priveste mediul extern (comportamentul cumparatorilor, pozitia concurentei, starea economiei

etc.), cat si mediul intern (capacitatea de productie existenta, competitivitatea echipei de cercetare, politica

comerciala, reteaua de distributie etc.).

Rezultatele acestei cercetari se vor concretiza in estimari privind:

1) volumul vanzarilor dezirabile si posibile;

2) valoarea incasarilor, determinata prin intermediul pretului de vanzare unitar.

Previziunea vanzarilor trebuie sa se faca interdependent cu previziunea cheltuielilor de desfacere, intrucat

depinde una de cealalta (cheltuielile de vanzari), dar si invers: vanzarile pot fi influentate de cheltuielile de

publicitate si/sau de perfectionare a retelei de desfacere.

In ultima faza a elaborarii bugetului, vanzarile si cheltuielile de desfacere trebuie defalcate de la

previziunile anuale si globale (pe intreaga intreprindere) la prevederile pe trimestru si pe luni, in raport cu

surprinderea sezonalitatii, si pe familii de produse sau grupe de beneficiari.

9[9]M. GervaisContrle de gestion, 4me edition, Ed. Economica, Paris, 1991, p. 287.


28/78

Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se elaboreaza bugetul vanzarilor. Regula este

ca bugetul va fi cu atat mai detaliat cu cat acesta se elaboreaza la niveluri ierarhice de raspundere operativa.

In sfarsit, bugetul vanzarilor trebuie corelat cu bugetul de productie, iar ambele trebuie corelate cu bugetul

investitiilor.

Bugetul activitatii de productiedetermina eficienta activitatii de productie pe baza principalelor elemente

ale costurilor de productie marfa (productiei vandute si productiei finite stocate ce urmeaza a se livra beneficiarilor).

Costul productiei marfa este evidentiat mai intai pe principalele elemente (materii prime, combustibil, energie si apa;

amortizare, lucrari si servicii prestate de terti, cheltuieli cu personalul) si apoi dupa natura cheltuielilor (cheltuieli

materiale, cheltuieli cu munca vie si alte cheltuieli) (anexa 2 ).

Elaborarea bugetului productiei cuprinde fazele:

- previziunea cantitatii de produse a se fabrica;

- previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculatia;

- defalcarea pe trimestre si luni in cadrul acestora pe subunitati.

Planul de productie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor

bugetului vanzarilor cu capacitatea productiva a intreprinderii in conditiile satisfacerii cat mai complete a

prevederilor comerciale si a utilizarii cat mai depline a capacitatii factorilor de productie.10[10]

Bugetul de productie se realizeaza prin aportul specialistilor din

compartimentele tehnic si de productie, financiar contabilitate, aprovizionare-comercial.

In realizarea optimizarii productiei, tehnica de calcul electronica ofera vaste posibilitati prin existenta unor

pachete de programe usor de utilizat cum ar fi tehnicile de programare liniara, metoda PERT, teoria firelor de

asteptare, optimizarea stocurilor etc.

Bugetul activitatii de trezoreriecompara resursele proprii cu necesarul de resurse si stabileste excedentulsau deficitul, astfel:

10[10]Ion StancuFinante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor. Analiza sigestiunea financiara, Editura

Economica, Bucuresti, 1996, p.432


29/78

E = RPNR

Sau

D = NRRP

Unde : E= excedent de resurse;

RP = resurse proprii;

NR = necesar de resurse;

D = deficit de resurse

Elaborarea bugetului de trezorerie

Bazele elaborarii bugetului de trezorerie sunt:

- previzionarea incasarilor si platilor perioadei;

- determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta

urmare compararii incasarilor cu platile previzionate, cuprind trei operatiuni distincte: determinarea soldurilor de

trezorerie inainte de acoperire, acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea judicioasa a

excedentului. Dobanzile aferente creditelor majoreaza necesarul de finantat, iar plasamentele de trezorerie degaja

venituri care majoreaza incasarile.

Rezultanta tuturor bugetelor unei intreprinderi are impact determinat asupra bugetelor de trezorerie, acesta

incheind documentatiile de buget oferind intreprinderii informatii de sinteza cu privire la bugetarea intregii activitati

in vederea realizarii obiectivului stabilit in conditii de eficienta maxima.

Figura: 3.1.

Schema de elaborare a bugetului de trezorerie


30/78

Sursa: Gheogeta VintilaGestiunea financiara a intreprinderii, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000.

Bugetul de trezorerie in elaborarea sa se sprijina pe trei piloni fundamentali oferiti de contabilitatea de

gestiune si cea financiara:

- bilantul de deschidere care nu reprezinta altceva dcat bilantul de inchidere al exercitiului

financiar incheiat;

- contul de rezultate stabilit prin metodele cunoscute de previzionare a

profitului;

- bilantul previzionat al perioadei de referinta.

Incasarile = Creante + Venituri planificate ale - Creante

perioadei initiale perioadei finale

Platile perioadei

= Datorii initiale + Cheltuieli planificate ale per. Datorii finale

Bugetul de Bilantul de Contul de rezultate Bilantul

trezorerie deschidere previzional previzional

Constructia unui buget de trezorerie are in vedere o anume succesiune


31/78

in previziunea fluxurilor si anume, in primul rand, valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activitati de

exploatare care este indicatorul cheie al masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar

pentru a rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati

dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Informatiile cu privire la componentele

specifice ale istoricului fluxurilor de numerar de exploatare sunt folosite, impreuna cu alte informatii, in prognozarea

viitoarelor fluxuri de numerar de exploatare.

Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de investitii este importanta deoarece

fluxurile de numerar reprezinta masura in care cheltuielile au fost facute pentru resursele menite a genera venituri si

fluxuri de numerar in viitor. Din aceasta categorie de fluxuri fac parte:11[11]

- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe ;

- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active

necorporale ;

- platile de numerar pentru achizitia de capital propriu si de creante ale altor intreprinderi si interesele

si asocierile in participatiune;

- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ;

- incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Bugetul de trezorerie mai trebuie sa cuprinda separat fluxurile de numerar

provenite din activitatile de finantare cum ar fi:12[12]

- venituri in numerar din emisiunea de actiuni pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor

intreprinderii ;

- plati in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ;

- veniturile in numerar din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte

imprumuturi pe termen scurt sau lung ;

11[11]Ion MimailescuManagementul financiar al intreprinderii, Editura IndependentaEconomica, Pitesti, 2000, p.111

12[12]Ion MimailescuManagementul financiar al intreprinderii, Editura IndependentaEconomica, Pitesti, 2000, p.112


32/78

- rambursarile in numerar a unor sume imprumutate ;

- plati in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legale de operatiunile de leasing

financiar.

Bugetul activitatii de trezorerie nu reflecta disponibilitatile de mijloace banesti

la inceputul perioadei, cuprinse sub aceasta forma functionala de rotatie a mijloacelor circulante care a avut loc in

perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilitati in acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectata

ar presupune, concomitent, prevederea in aceasta parte a bugetului de cheltuieli care sa reflecte cresterea fata de

inceputul perioadei a altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligatii existente la inceputul perioadei.

Aceasta modificare in structura mijloacelor circulante, fara modificarea volumului total al acestora, nu influienteaza

excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectata si ca urmare nu sunt reflectate nici in acest buget.13[13]

Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit, in functie de

obiectivele urmarite de gestiunea financiara si in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii. Un buget

de trezorerie poate fi incheiat pe un an, daca se urmareste profitul anual al trezoreriei sau daca intreprinderea este de

talie mica si are scadente la incasari si la plati trimestriale sau mai mari de 90 de zile.

Orizontul de previziune poate fi de cateva luni (4-6 luni), daca se

urmareste optimizarea finantarii pe termen scurt sau scadentele sunt lunare si mai mari de 30 de zile. In fine, cel mai

adesea, orizontul de timp este de la o zi la o luna in care se urmareste graficul zilnic al incasarilor si platil ;or cu

scadente chenzinale decadale si semidecadale.

O previziune pertinenta a trezoreriei se face la nivel anual, cu defalcare

pe luni si cu o detaliere pe saptamani, pentru primele doua sau trei luni ale anului de plan.

Bugetul activitatii de incasari si plati in valutase intocmeste de intreprinderile care au incasari si plati in

valuta, afectuate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare, elaborat

de Banca Nationala a Romaniei. Prin acest buget se urmareste programarea si reglarea capacitatilor de plata a

unitatii patrimoniale.

Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta fundamenteaza disponibilul in valuta la sfarsitul anului,

astfel:

13[13]Petre BrezeanuGestiunea financiara a agentilor economici, Lito ASE, 1996


33/78

DV1 = DV0 + IvPv

Unde: DV1 = disponibil in valuta la sfarsitul anului;

DV0 = disponibil in valuta la inceputul anului;

Iv = incasari in valuta in timpul anului din export, valuta cumparata

la bancile comerciale, credite in valuta primite si dobanzi in

valuta pentru depozite in valuta la banci;

Pv = plati in valuta in timpul anului pentru importuri, cheltuieli de

reclama, publicitate si reprezentare in strainatate, restituire de

credite si plata dobanzilor pentru creditele primite in valuta

vanduta bancilor comerciale.

Bugetul activitatii de investitiistabileste excedentul sau deficitul de resurse pentru realizarea obiectivelor

de investitii.

Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Disponibilul de la

inceputul perioadei cuprinde disponibilul fondului de dezvoltare.

Sumele din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale cuprind sumele

obtinute din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale, mai putin cheltuielile

efectuate si impozitul aferent.

Sumele reprezentand reducerea impozitului pe profit cu 50% include cota de 50% din reducerea

impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite, precum si alte prevederi legale. Rambursarea creditelor cuprinde

ratele de credit ce trebuie rambursate. Dobanzile, diferentele de curs valutar si alte costuri aferente creditelor pentru

investitii sunt considerate cheltuieli financiare.

Pentru investitiile prevazute a se finanta din vcredite externe garantate de stat, alocatii de la bugetul de stat

si din fonduri speciale se va anexa lista de investitii in care se inscriu numai obiectivele de investitii ale caror

documentatii tehnico-economice au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale.


34/78

Prin anexa Rezerve se fundamenteaza modul de constituire si utilizare a fondului de rezerva, rezervei

statutare si altor rezerve ale intreprinderilor.

Formularul Imprumuturi garantate de statse intocmeste numai de agentii economici care au astfel de

imprumuturi stabilindu-se datoria efectiva la sfarsitul anului exprimata si in valuta si in lei, pornind de la nivelul ei

la imprumutul perioadei, creditele primite in cursul anului din care se deduc rambursarile si dobanzile platite in

cursul anului.

In anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinatiile profitului net: fond de participare a

salariatilor la profit ( 10% la societatile cu capital de stat si 5% la regiile autonome), fondul de dezvoltare ( pana la

80% din profitul net), cota managerului, varsamintele la buget in cazul regiilor si dividendelor cuvenite FPS, FPP

sau altor actionari si alte repartizari legale (conform Legii nr.40/1992, pentru societatile comerciale, OG nr.15/1993,

art.8, alin.2, pentru regii autonome, Legea nr.66/1993).

3.3.Veniturile si cheltuielile intreprinderii

Veniturile reprezinta bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice sau juridice in

procesul repartitiei si care sunt generate de desfasurarea unei activitati, din exploatarea unui teren, din plasarea unui

capital.

Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii: din exploatare, financiare si exceptionale, cu

reflectarea eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget de produse, activitati, sau

acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si a altor venituri de la bugetul

statului.

Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor si serviciilor

prestate.

Veniturile din productia stocata reprezinta variatia in plus (crestere), sau in minus (reducere), intre valoarea

de cost de productie efectiv a stocurilor de productie si a productiei in curs de executie, si valoarea la pret de

inregistrare a acestora neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea.

Veniturile din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor, respectiv, cheltuielile efectuate in

intreprindere pentru ea insasi.

Veniturile din subventii de exploatare, reprezinta subventii primite pentru acoperirea diferentelor de pret si

pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii din partea statului, a unor colectivitati publice sau altor

intreprinderi.


35/78

Alte venituri din exploatarea curenta cuprind venituri obtinute din alte resurse, cum sunt veniturile din

creante recuperate si alte venituri.

Venituri realizate in avans sunt o categorie aparte de venituri, reprezentand incasari sau creante aferente

unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate inca.

Veniturile financiare sunt formate din urmatoarele categorii: venituri din participatie, venituri din alte

imobilizari financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri de plasament cedate, venituri din diferente

favorabile de curs valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi obtinute, alte venituri financiare care nu au fost

nominalizate si pot fi obtinute de intreprindere.

Venituri exceptionale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta de productie si

desfacere sau financiara intreprinderii si care se refera, fie la operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital, cum

sunt: despagubiri si penalitati incasate, venituri din vanzarea activelor, cota-parte din subventia pentru investitii

virata la alte venituri, donatii, salarii neridicate prescrise, etc.

Evidenta cheltuielilor se organizeaza pe venituri de cheltuieli, dupa natura lor si se grupeaza dupa destinatia

pe care o au in intreprindere astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli exceptionale, cheltuieli

cu amortizarile si provizioane si cheltuieli cu impozitul pe profit.

Cheltuielile de exploatare: In structura acestora se cuprind mai multe elemente de cheltuieli cum sunt:

- valoarea consumurilor de materii prime, materiale auxiliare,

combustibili, ambalaje,piese de schimb, seminte si materiale

de plantat, furaje si asternut si alte materiale consumabile

precum si costul de achizitie al obiectelor de inventar folosite,

costul materialelor nestocabile, costul energiei si apei trecute

direct pe cheltuieli, costul de achizitie al animalelor si

pasarilor, costul marfurilor vandute;

- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;

- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele;


36/78

- cheltuieli de personal;

- alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuieli financiare cuprind in structura lor urmatoarele elemente:

pierderile de creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente nefavorabile de

curs valutar din operatiuni curente si disponibilitati in devize, dobanzi curente aferente imprumuturilor primite si a

altor datorii privind exercitiul curent, sconturile acordate clientilor, etc.

Cheltuieli exceptionale cuprind acele cheltuieli care se fac de catre

intreprindere dar care nu sunt legate de activitatea normala, curenta si se impart in doua subgrupe: cheltuieli

exceptionale din operatii de gestiune si cheltuieli exceptionale din operatiuni de capital.

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele acestea sunt grupate pe

naturile de cheltuieli si cuprind: amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale, provizioanele pentru riscuri si

cheltuieli, provizioanele pentru depreciere, provizioane reglementate.

Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezinta impozitul calculat asupra

profitului impozabil si inclus in cheltuieli.

Capitolul IV

4.2.Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli la SC ADST SA

Fundamentarea bugetului pe anul 2002 s-a realizat pe baza urmatoarelor ipoteze:

Ipoteze macroeconomice: Inflatia in Romania22%.

Ipoteze la nivelul SC ADST SA

Volumul productiei va creste cu 30% datorita dotarii cu utilaje corespunzatoare

prelucrarii superioare a masei lemnoase.


37/78

Efectivele au fost determinate avandu-se in vedere programul social la nivelul SC ADST

SA si sunt prevazute a fi de 268 de persoane la 31.12.2002 fata de 243 persoane la 31.12.2001.

Cresterea salariului mediu este prevazuta in concordanta cu ipoteza de inflatie cu

urmatoarele indexari:

- 01.01.2002-indexare 2%;

- 01.02.2002-indexare 3%;

- 01.05.2002.-indexare 10%;

- 01.09.2002.-indexare 2%;

- 01.10.2002-indexare 2%.

Volumul de investitii s-a prevazut a fi de 260.742 euro din care:

- cladiri 45.320 euro

- masini utilaje 143.022 euro

- mijloace de transport 32.684 euro

- materii prime 12.578 euro

- pregatirea profesionala legata de investitie 959 euro.

- Alte costuri 26.179 euro.

Cursul de schimb valabil la acea data 1euro = 20.346 lei

S-a fundamentat o cifra de afaceri de 14.739.889 mii lei in urmatoarea

structura:

- Produse serie 11.730.000 mii lei;


38/78

- Produse unicat 3.009.889 mii lei.

S-au fundamentat cheltuieli de personal de 1.722.986 mii lei in urmatoarea

structura:

- Cheltuieli cu personalul direct productiv968.251 mii lei;

- Cheltuieli cu personalul neproductiv100.000 mii lei.

Amortismentul total bugetat a fost stabilit la 103909 mii lei din care

amortismentul aferent costului de fabricatie a fost stabilit la 100.909 mii lei.

Costul de fabricatie bugetat este 9.717.021 mii lei.

S-au prevazut cheltuieli de functionare de 445.721 mii lei din care:

- Pentru activitatea de promovare 178.000 mii lei;

- Impozite, taxe, 444.000 mii lei;

- Alte cheltuieli de functionare 267.277 mii lei.

In beneficiul salariatilor este prevazuta acordarea unui tichet pentru fiecare zi

lucratoare din luna.

Rezultatul bugetat al exercitiului este pozitiv, reprezentand un profit de

795.764 mii lei.

Tinand cont de faptul ca sursele financiare sunt cele mai importante pentru bunul mers al

unei intreprinderi cel mai important si primul document de bugetare intocmit de o societate este

bugetul trezoreriei.

Bugetul activitatii de trezorerie


39/78

Specificatie Exercitiul financiarPreceden

tCurent

Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IVI. RESURSE PROPRII

DISPONIBILITATIinceput deperioada

- fond de dezvoltare

- rezerve

- alte fonduri

RESURSE PROPRII

PERIOADEI

- venituri din exploatare

- venituri financiare

- alte resurse

din care:

fond de dezvoltare

rezerve

alte fonduri

II. NECESAR DERESURSE

- finantare cheltuieli de exploatare

- finantare cheltueili financiare

- rambursari de credite

- finantare imobilizari corporale siincorporale

- majorarea rezervelor

15858559

15858559

548180

24845

1528553

415062795

14795074

444

267277

795764

21856760

21856760

33613

12666

2181048

120009498

19456369

12205

540924

1847498

4264120

4264120

7103

2100

42549

174183746

1148953

3051

140213

80374

59201305920130

7560

2800

5909770

5460120

5261420

3082

180320

460010

6420180

6420180

10330

4566

64028

45545292

5480203

3624

100230

874888

5252330

5252330

8620

3200

52405

104820340

4650656

2448

120161

431990


40/78

- impozitul pe profit

- participarea la profit a salariatilor

- cota managerului

- varsaminte la bugetul de stat saula bugetele locale

- plata dividendelor

- alte cheltuieli

III. EXCEDENT [(I)(II)]sau

DEFICIT [(II)(I)]

IV. ACOPERIREADEFICITULUIcredite sau imprumuturi

- subventii pentru produse siactivitati

- alocatii pentru investitii

In baza rezultatelor anterioare si a previziunilor facute de conducerea societatii s-a

intocmit bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002.

Tabelul 4.5.

Bugetul de venituri si cheltuieli al SC ADST SA

Exercitiul financiarPrevazut Realizat

Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IVI. VENITURI TOTALE

1. Venituri din exploatare,total din care:

- subventii pe produse siactivitati

15858559

15285534

1528553

21856760

21810481

218104

4264120

4254917

425491

5920130

5909770

59097

6420180

6405284

64052

5252330

5240510

524051


41/78

- subventii pentru acoperireadiferentelor de preturi si tarife

- transferuri

- prime acordateproducatorilor agricoli

- alte venituri

2. Venituri financiare

3. Venituri exceptionale

II. CHELTUIELI TOTALE

1Cheltuieli pentru exploataredin care:

- cheltuieli materiale

- cheltuieli de personal

salarii brute

asigurari sociale siprotectie sociala

- cheltuieli de exploatareprivind amortizarile siprovizioanele

- cheltuieli de protocol,reclama si publicitate

2. Cheltuieli financiare

3. Cheltuieli exceptionale

4. Rezerve legale

5. Acoperirea pierderilor dinanul precedent

6. Impozitul pe profit

4

24845

548180

15062795

3073158

9717021

1722986

1068251

654735

103909

178000

444

267277

795764

81

12666

33613

20009498

19456369

17474204

213118

7

1478393

532794

201697

178000

12205

540924

1847498

7

2100

7103

4183746

1148953

2287120

532796

399597

133199

50424

49000

3051

140213

80374

70

2800

7560

5460120

5261420

4632260

53273

6

339597

133199

50424

46000

3082

180320

460010

84

4566

10330

554291

5480203

4854983

53279

6

33597

133199

50424

42000

3624

100230

874888

0

3200

8620

4820340

4650656

4026432

532799

399602

133197

50425

41000

2448

120161

431990


42/78

III. REZULTATUL NET AL

EXERCITIULUI ( III )

Se vor analiza sumele prevazute pentru anul 2002 cu cele realizate la finele aceluiasi an,

indicatorii avand indici p=prevazut respectiv r= realizat.

Analiza rezultatului realizat fata de cel prevazut

Profitul reprezinta un indicator sintetic prin care se apreciaza sub forma absoluta

rentabilitatea unei firme.

A. Marimea rezultatului total al exercitiului inainte de impozitare (RT), numit si profit

brut :

RT (PB) = VT - CT

RT p = 795.764

RT r = 1.847.262

unde : VT = venituri totale

CT = cheltuieli totale

iar : VT = Ve + Vf + Vex

VT p = 15.858.559

VT r = 21.856.760

CT = Ce + Cf + Cex

CT p = 15062795

CT r = 20009498


43/78

unde : Ve = venituri de exploatare

Vf = venituri financiare

Vex = venituri exceptionale

Ce = cheltuieli pentru exploatare

Cf = cheltuieli financiare

Cex = cheltuieli exceptionale

B. Pentru analiza dinamica a profitului se pot calcula modificarile absolute si

procentuale intervenite in marimea rezultatului total fata de cel prevazut astfel:

RT = RT1 - RT0

RT

RT% = x 100

RT p

RT = 1.051.498

RT% = 232,14%

Tabelul : 4.6.

INDICATORI FINANCIARI

- mii lei -

Denumirea

Indicatorilor

Prevazut Realizat Modificari

absolute

Modificari

relativeVenituri din exploatare 15.285.534 21.810.481 6.524.947 142,69Venituri financiare 24.845 12.666 - 12.179 50,98


44/78

Venituri exceptionale 548.180 33.613 - 514.567 6,13VENITURI TOTALE 15.858.559 21.856.760 5.998.201 137,82Cheltuieli pt.exploatare 14.795.074 19.456.369 4.661.295 131,50Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2748,9Cheltuieli exceptionale 267.277 540.924 273.647 202,38CHELTUIELITOTALE

15.062.795 20.009.498 4.946.703 132,84

REZULTAT TOTAL 795.764 1.847.262 1.051.498 232,14

Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.

INTERPRETARE :

Rezultatul total realizat are o crestere de 132,14%, reprezentand 1.051.498 mii lei,

realizat pe fondul veniturilor mai mari decat cele prevazute cu 37,82% reprezentand 5.998.201

mii lei.

In cadrul veniturilor, s-a inregistrat scaderea veniturile exceptionale cu 93,87% si a

veniturile financiare cu 49,02%.

Veniturile totale au crescut ca urmare a cresterii veniturilor din exploatare cu 42,69%,

observandu-se astfel preocuparea societatii de a-si mari veniturile prin activitatea de productie.

Cheltuielile au crescut cu 32,84%.

Cea mai mare crestere o inregistreaza cheltuielile financiare de la 444 mii lei la 12.205

mii lei datorita dobanzilor aferente imprumuturilor si dobanzilor aferente operatiunilor de

refinantare (sconturile).

O crestere importanta o inregistreaza si cheltuielile exceptionale, respectiv acestea se

modifica cu 102,38%. Acestea sunt in cea mai mare parte cheltuieli exceptionale din operatiuni

de gestiune :

amenzi fiscale sau penale;

penalitati de intarzieri ;


45/78

creante devenite nerambursabile (care depasesc proportia considerata normala

pentru a putea fi clasate la cele de exploatare);

Cheltuielile de exploatare (cheltuielile ocazionate de exploatarea factorilor de productie)

inregistreaza si ele o crestere semnificativa de 31,50%..

C. Alta analiza a rezultatului brut se mai poate face si prin interpretarea rezultatelor

urmatoarelor formule :

RT (PB) = Re + Rf + Rex.

Re = Ve - Ce

Rf = Vf - Cf

Rex = Vex - Cex

unde : Re = rezultatul exploatarii

Rf = rezultatul financiar

Rex = rezultatul exceptional

Tabelul: 4.7.

REZULTATE FINANCIARE

- mii lei -

Denumirea indicatorilor Prevazut Realizat Modificari

absolute

Modificari

relativeRezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98Rezultatul financiar 24.401 461 -23.940 1,89Rezultatul exceptional 280.903 -507.311 -788.214 180,60Rezultat total 795.764 1.847.262 1.051.498 232,13

Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.


46/78

Din rezultatele intermediare ale S.C ADST S.A prezentate in tabelul anterior se

observa ca rezultatul financiar a inregistrat o scadere de 98,11% fata de cel prevazut, rezultatul

exceptional prezinta o crestere negativa de 80,6% si rezultatul din exploatare inregistreaza o

crestere de 379,98% comparativ cu cel prevazut.

Deci putem spune ca evidenta crestere a rezultatului total cu 132,13% este in principal

influentata de rezultatul din exploatare, demonstrandu-se astfel interesul societatii comerciale

pentru activitatea productiva.

D. Se stabileste ponderea rezultatului din exploatare, rezultatului financ

95392323 lucrare de disertatie

Documents