93811_raport bilant de mediu turcoaia

RAPORT

BILANT DE MEDIU NIVEL 1

CARIERA TURCOAIA – IACOBDEAL , jud .TULCEA

FEBRUARIE 2013

RAPORT BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA- IACOBDEAL, JUD. TULCEA Beneficiar : SC XANNAT MINERALS SRL

of 218

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Exploatarea granitului in Cariera Turcoaia – Iacobdeal dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind una dintre activitatile de baza ale localitatii, insa exploatarea sistematica a zacamantului a inceput din anul 1976, odata cu dezvoltarea proiectelor regimului comunist .

In prezent, titularul activitatii este SC XANNAT MINERALS SRL, care detine si licenta de concesiune pentru exploatarea granitului din perimetrul Turcoaia – Iacobdeal, jud. Tulcea.

Lucrarea de fata reprezinta o analiza tehnica prin care se doreste obtinerea informatiilor asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate : anterioare , prezente si anticipate ale activitatii de exploatare a granitului in Cariera Turcoaia – Iacobdeal.

Scopul acestei analize il reprezinta cuantificarea impactului de mediu efectiv de pe amplasament corelat cu conditiile autorizate de desfasurare a activitatii de exploatare a resurselor de granit.

Solicitarea intocmirii Bilantului de mediu de nivel 1 de catre APM Tulcea , prin adresa nr. 11676/ 01.02.2013, a fost insusita de catre titularul activitatii SC Xannat Minerals SRL, care prin SC BLUMENFIELD SRL – persoana juridica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de mediu pozitia 295, va intocmi si sustine Bilantul de mediu I si Raportul cu privire la Bilantul de mediu de nivel 1.


of 218

CAPITOLUL 2

IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1 Localizare si topografie

SC XANNAT MINERALS SRL este detinatoarea Licentei de concesiune pentru exploatarea granitului nr. 163/1999 din perimetrul Turcoaia – Iacobdeal, situat in comuna Turcoaia, judetul Tulcea.

Licenta de concesiune a fost obtinuta prin aprobarea transferului acesteia de catre ANRM prin Ordinul nr.15/ 201.01.2006, de la vechiul titular SC Societatea de Constructii Hidrotehnice „SCH” SA , catre SC CMG Construction Materials Group SRL.

SC CMG Construction Materials Group SRL si – a schimbat denumirea in SC Tarmac SRL la data de 11.05.200 in SC Tarmac SRL . Aceasta si- a schimbat denumirea in SC Tarmac Romania SRL in data de 28.07.2009, ulterior, in data de 12.12.2011 aceasta devenind SC XANNAT MINERALS SRL .

Toate aceste modificari de denumire au fost pur administrative, in esenta firma pastrandu-si personalitatea juridica, in sensul in care atat numarul de inregistrare la Registrul Comertului cat si Codul de identificare fiscala si sediul au ramas aceleasi.

Astfel, SC Xannat Minerals SRL are sediul in str. Lanariei nr.109, sector 4 Bucuresti, este inregistrata in Registrul Comertului Bucuresti sub nr.J 40/ 5457/2005, avand CUI 17391698.

Obiectul de activitate principal al societatii este „ Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii” COD CAEN 0811.

Perimetrul de exploatare Turcoaia- Iacobdeal este situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul comunei Turcoaia, judetul Tulcea.

Din punct de vedere geografic, comuna Turcoaia se afla pe malul drept al Dunarii, in zona de Nord- vest a judetul Tulcea, la aproximativ 64 km de Tulcea.

Se invecineaza in Nord cu teritoriul comunei Greci ( 14 km) , in Est – Sud – Est cu comuna Cerna ( 12 km), in Sud cu comuna Pecineaga ( 12 km) , iar la Vest Bratul Macin.


of 218

Fig.1 Amplasament comuna Turcoaia , pozitionare geografica

Complexul Carierei Turcoaia – Iacobdeal cu instalatiile si utilitatile aferente, cuprinzand extractia, prelucrarea si expeditia produselor se intinde pe directia Vest – Est aproximativ 3,3 km, iar pe directia Nord – Sud 1,1 km.

Terenul ocupat de complexul exploatarii Turcoaia – Iacobdeal este situat in extravilanul localitatii, suprafata totala a perimetrului exploatarii aprobata prin Licenta de concesiune nr. 163/1999 este de 168,2 ha, din care societatea detine in folosinta 130,58 ha sub diferite forme de administrare : proprietate, concesiune, inchiriere.

Perimetrul exploatarii cuprinde urmatoarele zone de activitate:

Perimetrul de exploatare, denumit in continuare zona de extractie a rezervelor minerale;

Zona de concasare primara , buncar de incarcare pentru transport aggregate pe banda transportoare catre zona de spalare – sortare si expeditie;

Zona de transport a agregatelor concasate pe banda transportoare ;

Zona instalatiei de spalare – sortare a agregatelor minerale;

Zona de expeditie fluviala a agregatelor ( dana de incarcare)

Zona administrativa a organizarii carierei ( birouri, vestiare, atelier mecanic, parc auto.)


of 218

Descrierea si impactul desfasurarii activitatii in aceste zone va fi detaliata in Capitolul IV „ Descrierea activitatii”. Suprafata perimetrului de exploatare Turcoaia – Iacobdeal este delimitata de urmatoarele coordonate stereo :

Coordonate delimitare perimetru

Punct x y

1 406.179 750.192

2 406.203 730.305

3 406.105 750.384

4 406.027 750.391

5 406.019 750.030

D 406.045 751.315

C 406.262 751.460

B 406.265 751.510

A 406.400 751.535

$ 406.270 751.745

S 406.400 751.745

R 406.270 752.020

Q 406.380 752.120

P 406.580 752.350

O 406.500 752.555

N 406.525 752.801

M 406.590 752.830

V/2 406.595 753.000

IV/3 406.461 753.067

III/4 406.432 753.208

II/5 406.477 753.241


of 218

I/G 406.609 753.252

L 406.600 753.505

K 405.825 753.425

J 405.500 753.100

Accesul in Turcoaia se face din DN 22D prin DJ 222H pana in centrul

comunei, de unde pe drumuri comunale se poate ajunge la amplasamentul Carierei Turcoaia – Iacobdeal.

Accesul la amplasament se poate realiza si pe Dunare, la Km +35, ruta Turcoaia – Macin – Braila.

Fig 2 Accesul rutier spre comuna Turcoaia, amplasament

2.2 Geologie si topografie

Geologia

Din punct de vedere structural, Dobrogea este alcătuită din două unităţi tectonice, complet diferite din punct de vedere al alcătuirii lor stratigrafice şi tectonice. Separarea dintre aceste unităţi este marcată printr-o linie tectonică importantă, cu direcţia NV-SE, cunoscută sub denumirea de linia Peceneaga-Camena.

Din punct de vedere petrografic, Dobrogea este alcătuită din formaţiuni geologice diferite: sisturi cristaline, roci eruptive vechi şi formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice, tertiare şi cuaternare.

BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA- IACOBDEAL, JUD. TULCEA Beneficiar : SC XANNAT MINERALS SRL

of 218

Alcătuirea geologică a Dobrogei de Nord este foarte complexă, fiind formată din depozite geologice vechi, aparţinând vârstelor Paleozoicului şi Mezozoicului. Stratele sunt puternic încreţite şi de multe ori străbatute de intruziuni de roci eruptive. Se întalnesc de asemenea şi roci metamorfice.

Toate formaţiunile vechi au fost acoperite de un învelis gros de loess cuaternar, de sub care apar în punctele unde eroziunea recentă a indepartat acest loess. La nord de linia Peceneaga-Camena se află un rest al unui lanţ de munţi ce se întindea din Polonia, pe sub podişul Moldovei şi peste Dobrogea, probabil spre Crimeea. Acest lanţ de munţi a fost puternic erodat, iar astăzi nu au mai rămas decât nişte umeri uşor rotunjiţi, ca nişte creste tocite, ai Pricopanului şi Macinului, ale căror vârfuri mici nu ating 500 m înalţime. În axa acestor munţi vechi eroziunea a scos la zi mai multe nuclee granitice, cu învelisul lor de sisturi cristaline, cele mai importante fiind cele de la Pricopan, Turcoaia, Greci, Carjelari şi Camena.

Zona de amplasare a perimetrului de exploatare “Cariera Turcoaia” face parte din Orogenul nord – dobrogean. Orogenul nord – dobrogean se suprapune treimii nordice a Dobrogei. Spre sud, acesta este delimitat de falia Peceneaga – Camena, iar spre nord limita este dată de falia Galati – Sfântu Gheorghe, care urmăreşte aproximativ cursul Dunării.

În dreptul limitei dinspre nord a regiunii nord - dobrogene, reprezentată de cursul Dunării şi de Bratul Sf. Gheorghe în aval, structurile acestui Orogen sunt cu mult coborâte printr-o falie orientată E – V, constituind în zona de nord fundamentul unui compartiment denumit Depresiunea Predobrogeană.

Orogenul nord – dobrogean se continuă la vest şi nord - vest de Dunăre, însă acesta este afundat sub forma unui lant de munti îngropati, constituind Promontoriul nord – dobrogean. Deasemenea, structurile geologice ale Orogenului nord – dobrogean se afundă spre est, sub apele Mării Negre.

Structura majoră de ansamblu a ariei nord – dobrogene este rezultatul Orogenezei hercinice şi al tectogenezelor eo-şi neochimmerică. O parte din aria nord – dobrogeană, după ce şi-a încheiat evolutia ca arie labilă în timpurile prealpine, a redevenit arie labilă şi a evoluat, ca atare, în primele perioade ale ciclului alpin. Ca rezultat al acestei evolutii, ce corespunde unor etape tectogenetice bine individualizate, s-au format trei unităti structogenetice, şi anume: Unitatea Măcin, Unitatea Niculitel şi Unitatea Tulcea.

Pe lângă unitătile mentionate mai sus, care constituie Orogenul nord – dobrogean propriu-zis, în acest spatiu al Dobrogei de Nord se mai delimitează


of 218

Culoarul Babadag, care include formatiuni de cuvertură, precum şi Depresiunea Predobrogeană.

Din punct de vedere morfologic, Dobrogea de Nord prezintă trăsăturile unei regiuni ajunsă la stadiul de peneplenă, sub forma unui sistem cutat şi cu înăltimi reduse, ce nu depăşesc cota de nivel +467 m (vf. Greci din Culmea Tutuiatu).

Unitatea Măcin este situată în partea nord - vestică a Dobrogei de Nord şi se întinde între Dunăre şi falia Luncavita – Consul, cu directia axei dezvoltată de la fata municipiului Galati până la paralela localitătii Mircea Vodă. Spre sud – est, formatiunile Unitătii Măcin sunt acoperite de depozitele cretacice ale Culoarului Babadag, de sub care apar sporadic, mai ales în regiunea localitătii Camena.

Unitatea Muntilor Măcin are un aspect ruiniform şi este alcătuită din două culmi paralele orientate NV – SE, şi anume: Culmea Tutuiatu spre est şi Culmea Pricopan – Megina spre vest. În părtile periferice ale zonei Măcin apar munti insulari, acoperiti în cea mai mare parte de aluviuni recente, precum Înăltimea Iacobdeal de lângă Turcoaia, Dealul lui Manole, Piatra Roşie, Dealul Secaru de lângă Atmagea ș.a.. Aceste formatiuni corespund unor intruziuni, ce au fost supuse la eroziuni diferentiate.

În alcătuirea geologică a Unității Măcin se distinge un fundament constituit din şisturi cristaline şi masive de granitoide, un înveliş sedimentar paleozoic implicat în cutările hercinice şi străbătut de granitoide tardicinematice şi un înveliş sedimentar posthercinic.

Magmatitele prehercinice sunt formate din masive de granitoide, în rândul cărora se pot distinge granitul de Megina şi granitul de Coada Muchii.

Magmatitele hercinice sunt rezultatul magmatismului plutonic hercinic, ce a condus la punerea în loc a unor importante corpuri de granitoide. Acestea străpung depozitele paleozoice, pe care le metamorfozează la contact. Pe suprafete mai restrânse apar şi produse ale magmatismului de suprafată, reprezentate prin riolite, puse în loc probabil în Permian.

Se pot distinge două tipuri ale granitoidelor hercinice:

1. Granitele calcoalcaline de tip Greci ce ocupă partea centrală a sinclinalului din Muntii Măcin, având o dezvoltare majoră în corpul granitic de la Greci şi se prelungeşte spre NV prin Masivul Pricopan.

2. Granitele alcaline de tip Turcoaia ce formează un aliniament de


of 218

corpuri masive, reprezentate prin înăltimile Iacobdeal, Dealul lui Manole, Iglicioara Mare, Piatra Roşie, Sacâr Bair şi altele.

Perimetrul de exploatare “Cariera Turcoaia” este situat în imediata apropiere a marginii estice a intravilanului localitătii Turcoaia. Masivul este un corp granitic, în centrul căruia apar microgranite alcaline şi un granit cu riebeckit şi egirin, acesta din urmă având o culoare cenuşie cu nuante rozii, cu structură hipidiomorf – granulară, textură masivă şi spărtură neregulată. Granitul este intens fisurat şi alterat, îndeosebi în partea superioară a masivului.

Întreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide.

Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole, mai mult sau mai puţin previzibile. Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundaţiile, alunecările de teren, cutremurele.

Fig. Harta geologica a Turcoaia


of 218

Masivul este un corp granitic, în centrul căruia apar microgranite alcaline şi un granit cu riebeckit şi egirin, acesta din urmă având o culoare cenuşie cu nuante rozii, cu structură hipidiomorf – granulară, textură masivă şi spărtură neregulată. Granitul este intens fisurat şi alterat, îndeosebi în partea superioară a masivului.

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide.

Zona zacamantului Turcoaia – Iacobdeal reprezinta o ramificatie sud – vestica a muntilor Macin, ce fac parte din unitatea de ordin superior a Dobrogei de Nord, limitata de Dunare si linia Peceneaga – Camena.

Muntii Macinului in zona de vest a Dobrogei de Nord sunt constituti din formatiuni de varsta paleozoica , partial metamorfozate, strabatute de mase eruptive granitice ce apar ca mameloane si creste ,acoperite ambele de depozite cuaternare formate dintr-o patura de loess, de grosimi diferite ce atinge max.40 m.

Paleozoicul este constituit din :

seria sisturilor cristaline mezozonale, cambriene, reprezentate prin amfibolite , sisturi amfibolice, micasisturi cu muscovite, biotit si curtite;

seria filitica cuartita , reprezentata prin alternante de filite si curtite slab sericitoase , filite cloritoase si sericitoase atribuite ordaricianului;

seria Devonian inferior, formata din gresii cuartice , calcare si sisturi argiloase , ardezice;

formatiunea Carpelit , de varsta permo-carbonifera, constituita dintr-un orizont conglomeratic si un orizont format din filete si grauwache este dispusa discordant peste diferite orizonturi ale paleozoicului.

Cuaternarul este reprezentat prin depozite loessoide dispuse pe un relief preexistent, ocupand suprafete mari.

Rocile eruptive atat Devoniaanul cat si “Stratele de Carpelit” sunt strabatute de roci intrusive granitice, uneori insotite de separatii porfirice, diversitatea petrografica fiind atribuita diferentierii magmatice.

Rocile magmatice din muntii Macinului, cu varietatile lor se impart in doua mari categorii;


of 218

anterioare depunerii formatiunii de carapelit , cum sunt considerate granitele gnaisice cu biotit de la garavan, Vacareni, Pricopan , Mircea Voda, Hamcearca si Balabancea, ori cele massive de Luncavita , Gilmele si Coslugea

posterioare acestei formatiuni , cum sunt considerate : granitele de Greci cu minerale leucocrate , diorite cuartifere, gabbrouri, granodiorite, microgranite, granite si porfire; sau granitele alkaline de tip Turcoaia care se dezvolta in masivul Iacolitic de la Turcoaia Iacobdeal – Iglicioara, dealul Piatra Rosie , valea Cernei, dealul Sacar Bair si Ciucurova.

Porfirele se dezvolta in dealul Iglicioara , dealul lui Manole si la Carjelari flancand granitele .

Dupa culoare, porfirele apar in doua varietati:

Negre , in masivul Iacobdeal;

Rosii , in dealul Iglita, dealul lui manole si Carjelari

Actuala structura este urmarea mai multor faze de cutare, cele mai vechi avand loc inaine de depunerea formatiunilor de Carapelit , iar dupa depunerea acestea, miscarile Hercinice din faza sudeta.

Solul si subsolul

Geneza si evolutia tipurilor de sol sunt legate in mod direct de substratul geologic, conditiile de clima si vegetatie de etajare a reliefului, de influenta apelor freatice precum si de interventia omului.


of 218

Harta solurilor în zona bilanțului de mediu, zona sit Măcin- Niculițel

Dobrogea se caracterizeaza prin larga raspandire a solurilor de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisului de sol al Dobrogei sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare care conditioneaza aparitia si distributia spatiala a unor soluri precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice, care conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Dobrogei, soluri ce apartin faciesului pedogeografic danubiano pontic.

In Dobrogea solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), dar se gasesc si diferite tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in Podisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) si soluri slab evoluate (indeosebi litosoluri).


of 218

In general solul Dobrogei de Nord este mozaicat. Acest lucru se datoreaza marii variatii a reliefului si rocilor. Partile marginale, mai coborate ale reliefului “continental” sunt acoperite, in general, cu soluri balane.

Odată cu cresterea altitudinii, acestea trec la cernoziomuri carbonatice care la randul lor trec destul de usor la cernoziomuri si cernoziomuri cambice, cu slaba levigare, la soluri cenusii si culori brune, podzolice.

Podisul Dobrogei, cu un relief relativ uniform, slab fragmentat, este dominat de versanti prelungi sau dealuri cu acest profil acoperite de loess, cu inclinari moderate.

Din acest punct de vedere, procesele geomorfologice au, in general, o activitate redusa. Activitatea maxima are loc in timpul ploilor torentiale din lunile de vara. Eroziunea de suprafata afecteaza practic toate suprafetele versantilor cu folosinta agricola.

In zona perimetrului sunt specific solurile argiloluvionale ( formate prin depunere) si solurile brune si brun- roscate.

Coperta zacamantului era formata din granite alterate si din sol vegetal cu grosimi de 0,15 -0,20 cm. Aceste soluri s-au format pe produsele de alterare si dezagregare a diferitelor tipuri de roci ( granite, granodiorite, sisturi cristaline, etc.) sub actiunea agentilor atmosferici. Rocile din acoperamant sunt roci moi, slab coezive, dislocabile prin procedee mecanice.

In acest moment zacamantul este descoperit in intregime, exploatarea fiind la zi , in plina dezvoltare.

Rocile din culcusul zacamantului sunt formatiuni granitice care se dezvolta pana la adancimi nespecificate.

Compozitia mineralogica a granitului de Turcoaia a fost stabilita pe baza probelor de laborator efectuate in vederea intocmirii documentatiilor tehnice ale licentei. Astfel, a rezultat urmatoarea compozitie mineralogical:

Compozitia mineralogica Turcoaia-Iacobdeal ( %)

Cuart 18-40

Feldspat pertitic 45-70

Feldspat plagioclaz sporadic 1-17


of 218

Amfiboli(ribeckit) 1-26

Piroxeni(egirin) sporadic-15

Magnetita sporadic sporadic-7

Biotit sporadic Sporadic-8

Titanit 1-5

Epidot sporadic sporadic-5

Apatit sporadic

Piroclor zircon sporadic

Clorit sporadic-7

Sericit sporadic-3

Calcita sporadic-6

Mineralele leucocrate sunt reprezentate prin:

Cuart cu aspect xenomorf, cristalizat intergranular intre cristalele de feldspat cu care este concrescut;

Feldspatii plagioclazi, subordonati cantitativ feldspatilor potasici;

Sericitul, produs de alterare al muscovitului apare sporadic, in cantitati reduse .

Mineralele melanocrate , raspandite in masa rocii sub forma de cuiburi, sunt reprezentate prin : amfiboli ( ribekit), piroxeni ( egirin), biotit, clorit, titanit, magnetit, si epidot.

Masa fundamentala este predominant felspatica ( micropertitica) cu increscente microscopic intre ortoza si albit.

Petrografic roca ce constituie zacamantul Turcoaia – Iacobdeal este un granit alcalin cu ribekit si egirin, uneori imbracand aspectul unui granit pegmatic, de culoare cenusie – rozacee, constituit din ortoza micropertitica concrescuta cu cuartul. Ribekitul si eriginul apar dispersate in toata masa rocii, associate uneori cu magnetite. Structura este holocristalina grauntoasa, textura masiva, spartura neregulata.

Caracteristicile fizico – mecanice ale granitului ce se exploateaza in


of 218

Cariera Turcoaia – Iacobdeal sunt conform tabelului :

Nr.crt. Caracterizarea fizico-mecanice

Determinarea pe epruvete

U.M. VALORI

MEDII

VALORI

MINIME

VALORI

MAXIME

1. Densitatea G/cm3 2.685 2.650 2.728

2. Densitate aparenta “ 2.621 2.560 2.660

3. Compactitatea % 97.610 95.500 98.810

4. Porozitatea totala % 2,390 1,190 4,500

5. Porozitate la presiune normala % 0,770 0,480 1,370

6. Absorbtie la presiune normala

Absorbtie la apa prin fierbere

%

%

0,290

0,310

0,070

0,100

0,610

0,650

7. Coef.de saturatie % 0,910 0,810 0,960

8. Coef.de geliv.25cicl.inghet-dezghet % 0 0 0

9. Rezist. aa compresiune st.uscata

– stare saturata

-25cicluri inghet-dezghet

N/mm2

“

“

190

165

155

143

124

113

255

224

208

10. Coef.de inmuiere dupa saturatie cu apa la pres.norm.

% 13,150 10,460 16,570

11. Coeficient de inmuiere dupa 25cicluri

de inghet-dezghet

% 18,420 15,540 21,390

12. Rezistenta la soc mecanic N/mm2 6,700 4,400 10,900

13. Uzura prin frecare (Bohme) G/cm2 0,043 0,028 0,056

Functie de caracteristicile fizico-mecanice, granitul de Turcoaia – Iacobdeal se incadreaza conform normativelor in vigoare la:

Roci grele ( densitati 2,65 – 2,78 g/cm3)

Roci foarte putin poroase ( porozitati 1,19 – 4,50 %)

Roci foarte putin absorbante ( absorbtia de apa la presiune si temperature normal 0,07 – 0,61 %)

Roci cu rezistenta mecanica mare ( 143 – 255 N/mm2)


of 218

Roci rezistente la socuri mecanice ( 4,4 – 10,9 N/ mm2 )

Roci cu uzura foarte mica ( 0,028 – 0,56 g/ cm2 )

Din analiza parametrilor calitativi comparati cu STAS – urile si normativele in vigoare, rezulta domeniile de utilizare pentru resursele din zacamantul Turcoaia – Iacobdeal:

Piatra bruta;

Piatra Sparta;

Cribluri si alte sorturi necesare la straturi de uzura, la reparatii drumuri , fundatii si consolidari.

Hidrologie

Comuna Turcoaia nu este strabatuta de vreun curs de apa, iar pe amplasamentul carierei nu exista nici un curs de apa permanent sau nepermanent.

Cel mai apropiat curs de apa este fluviul Dunarea cu bratul Macin, la aproximativ 1km Vest de localitate.

Zona administrativa cu statia de sortare – spalare si dana de incarcare a Carierei se afla in imediata vecinatatea malului drept al Bratului Macin, in timp ce zona de exploatare ( extractie) este situate la aproximativ 1 km de malul Dunarii si la 1 km de Lacul Turcoaia.

Din punct de vedere hidrogeologic, conditiile din zona perimetrului de exploatare sunt favorabile pentru executia lucrarilor, zona fiind arida, lipsita de cursuri permanente de apa.

Versantii dreneaza apele provenite din precipitatii cu circulatie pe sistemul fisural al zacamantului, neexistand probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenta lucrarile de exploatare.

Vaile sunt de mici dimensiuni, putin adancite, acest fapt datorandu-se proceselor de eroziune areolara, cantitatilor mici de precipitatii si reliefului granitic in care sunt formate aceste bazine.

In perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulatia apelor meteorice fiind realizata prin scurgere pe versanti, cantiati reduse


of 218

infiltrandu-se pe sistemul fisural al zacamantului

In zona studiata nu s-a identificat niciun acvifer subteran pana la cota de +130 a licentei de exploatare.

Corpurile de apă subterană din zona Măcin -Niculițel

.


of 218

CAPITOLUL 3

ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI ULTERIOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Exploatarea granitului in Cariera Turcoaia – Iacobdeal dateaza din anul 1880, fiind una dintre cele mai mari cariere din tara. De aici s-au extras granite cu ribeckit si erigin, de culoare cenusie, cu nuante roz si pete negre sau albastre verzui, cu granulatie fina la pegmatoida, fiind valorificate sub forma de pavaje (calupuri, pavele, butise), piatra sparta, blocuri brute sau semi-cioplite pentru fundatii sau lucrari ingineresti, ca savura pentru betoane de rezistenta mare.

Exploatarea granitului din Cariera Turcoaia – Iacobdeal a functionat in permanenta, sub diverse forme organizatorice specializate in extragerea, prelucrarea si valorificarea agregatelor de cariera, in cadrul diverselor unitati de constructii hidrotehnice care aveau nevoie cu prioritate si in mod sigur de agregatele de cariera.

Evolutia in timp se prezinta astfel:

Pana in anul 1973, exploatarea granitului in cariera Turcoaia – Iacobdeal s-a desfasurat in cadrul Intreprinderii de Constructii Hidrotehnice Constanta ( ICH Constanta);

Din anul 1973 prin decretul nr.70/1973, ICH Constanta a fost subordonata Centralei de Constructii Cai Ferate Bucuresti (CCCF Bucuresti)

In temeiul Decretului nr.300/1978 ICH Constanta trece in subordinea Centralei Canal Dunare – Marea Neagra ( CCDM)

In temeiul Decretului nr.92/1984 ICH trece in subordinea Centralei Antreprizei Generale de Constructii Hidrotehnice – CAGCH Constanta;

In conformitate cu prevederile Decretului nr.284/ 1985, se infiinteaza Intreprinderea Antrepriza de Constructii Portuare (IACP), iar ICH trece in subordinea acesteia;

In decembrie 1990 IACP devine societate pe actiuni cu capital majoritar de stat ( HG 1278/ 1990) sub denumirea de ”Societatea de Constructii Hidrotehnice SCH SA Constanta”

In anul 2006 SC SCH SA vinde activele sale si transfera licenta de


of 218

concesiune pentru exploatarea granitului “ Turcoaia – Iacobdeal”, cu aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale , catre SC CMG Construction Materials Group SRL . SC CMG Construction Materials Group SRL si – a schimbat denumirea in SC Tarmac SRL la data de 11.05.200 in SC Tarmac SRL . Aceasta si- a schimbat denumirea in SC Tarmac Romania SRL in data de 28.07.2009, ulterior, in data de 12.12.2011 aceasta devenind SC XANNAT MINERALS SRL, titular de astazi a exploatarii.

Exploatarea sistematica a zacamantului a inceput insa din 1976 sub ICH Constanta, conform cu Proiectul de deschidere al carierei nr.1003/ 1977 “Dezvoltarea Cariera Turcoaia, Pregatire, Exploatare, Transport “, intocmit de Atelierul de Prospectiuni Proiectari Inginerie Tehnologice Cariere din cadrul Centrului de Constructii Cai Ferate Bucuresti.

Zacamantul de granit Turcoaia – Iacobdeal s-a exploatat in trecut in doua cariere : Turcoaia in vest si Iacobdeal in est. Ambele cariere au avut instalatii proprii de preparare, produsele fiind dirijate spre danele de incarcare Turcoaia si Gura Arman.

In perioada anilor ’70-‘90 cand cerintele pentru produsele de cariera erau mari, productia a crescut, astfel deschizandu-se mai multe fronturi de lucru nominalizate astfel: in Turcoaia ( actual Fantana lui Manole) – Castel, Plopi , Fantana lui Manole, iar in Iacobdeal: Valea Oii, Groapa cu apa , Plan inclinat.

Metoda de exploatare folosita la acea vreme a fost exploatarea cu trepte drepte descendente si derocari in galerii de minare. Aceasta metoda de derocare se preta pentru trepte inalte de 60 m inaltime, motiv pentru care zacamantul a fost impartit in trepte dimensionate pe aceasta metoda.

Mai mult decat atat, exploatarea in sistem “microcariere” in cadrul carierei finale si acolo unde erau conditii avantajoase , au condus la o imagine haotica in exploatarea zacamantului.

Asadar, datorita metodei de derocare folosita, dar si planificarea si executia lucrarilor, realizarea treptelor de exploatare nu erau corespunzator executate nici ca ordine si nici ca dimensiuni ( inaltime, latime, pante, etc.).

Dupa anul 1999, odata cu intrarea in vigoare a Legii minelor nr. 61/ 1998 ( acum abrogata), s-a impus reomologarea rezervelor de granit din Cariera Turcoaia – Iacobdeal si incheierea licentei de concesiune pentru exploatarea resursei minerale aferenta unui singur perimetru de exploatare, avand la baza documentatiile tehnico- economice privind : delimitarea si


of 218

fundamentarea perimetrului de exploatare Turcoaia - Iacobdeal, metoda cadru de exploatare, studiul de fezabilitate, planul de dezvoltare al carierei, planul si proiectul tehnic de refacere a mediului afectat de activitati miniere la inchiderea activitatii.

Ca atare, pentru a se permite o exploatare rationala a rezervelor, dar si pentru protectia zacamantului, tinand cont si de conceptia de deschidere avuta in vedere initial, s-a optat pentru executarea lucrarilor de excavatii prin derocare cu explozivi amplasati in gauri de sonda.

Trecerea la aceasta metoda de derocare a facut necesara sectionarea treptelor existente in trepte de inaltime mai mica, in functie de performantele utilajului de foraj (15 -20m).

Situatia actuala

Zona Iacobdeal, desi deschisa in totalitate, urmeaza a fi exploatata odata cu inaintarea fronturilor dinspre Vest spre Est, conform proiectului tehnic de exploatare.

Instalatia de preparare din Iacobdeal este dezafectata, recomandandu-se demolarea ruinelor si ecologizarea intregii suprafete. De precizat este faptul ca suprafata afectata se afla in afara carierei finale, ocupata de rezerve, astfel putandu-se interveni cu lucrari de refacere a mediului inainte de executarea lucrarilor de refacere a mediului la inchiderea activitatii.

In acest moment zacamantul este deschis incepand de la partea superioara, cota +305m, pana la partea inferioara la care s-a calculat volumul rezervelor si anume cota +130m.

Exploatarea rezervelor se executa in fronturile active din partea de vest a perimetrului Turcoaia- Iacobdeal, si anume in “ Fantana lui Manole” .

Treptele de exploatare sunt situate la cotele : +305m; +295m, +290m, +280m, +270m si +245m (v. Planul cu “ Situatia existenta” anexat).

In ceea ce priveste activitatea de exploatare aceasta se desfasoara tinand cont de urmatoarele aspecte:

Directia de inaintare generala a treptelor de exploatare se pastreaza de la Vest la Est pentru sectorul estic ( Fantana lui Manole), si de la Nord spre Sud pentru sectorul vestic ( Iacobdeal), cand va fi cazul.

Zacamantul fiind deschis in totalitate, nu sunt necesare lucrari de pregatire ( lucrari de decoperta), stratul de steril de la suprafata fiind de


of 218

grosimi neglijabile s-a extras odata cu zacamantul fiind separat prin presortare.

Drept consecinta nu s-au amenajat noi halde de steril propriu-zise Haldele existente pe amplasament provin din exploatarea anterioara anului 1999.

Nu sunt necesare nici lucrari de deschidere, respectiv transee de atac , intrucat zacamantul a fost si este exploatat in continuare direct prin trepte din care rezulta productia;

Drumurile principale au fost realizate in totalitate , anume accese pentru croirea trptei de lucru conform amplasarii stabilite la varianta de deschidere .

Elementele geometrice ale carierei s-au stabilit in functie de conditiile geologo – tehnice si miniere, de utilajele folosite pentru derocarea rocii utile si a utilajelor de incarcare si transport.

Astfel valorile proiectate pentru elementele geometrice ale carierei si treptei de util sunt:

o Inaltimea maxima a treptei Htr = 20m;

o Unghiul de taluz al treptei de lucru (α )=70m;

o Unghiul de taluz final al carierei (β) = 500

o Inaltimea frontului de lucru = max 20 m

o Anticipanta W = 3m;

o Distanta intre gauri a = 4,5 m;

o Distanta intre randuri b = 3 m;

Inaltimea masei de material dislocate cu explozivi:

o Pentru unul sau doua randuri de gauri : H=20m h1= 0,7xH = 14m;

o Pentru trei sau patru randuri de gauri : H=20m h1=0,8xH = 20m.

In functie de numarul de randuri de gauri de foreza rezulta :

-Lungimea blocului de exploatare = lungimea frontului de exploatare = 60m;

-Latimea blocului de exploatare = latimea frontului de exploatare = 6-12m


of 218

-Inaltimea blocului de exploatare = inaltimea treptei de lucru = max 20m;

-Latimea minima a bermei de lucru : B = 16m

-Latimea minima a bermei de baza ( vatra carierei ) : B = 60m;

-Latimea bermei de siguranta : Bs = 3 m;

-Inclinarea bermelor = 2-3 0

3.2 Dezvoltari viitoare

Dezvoltarea carierei asa cum a fost conceputa, presupunea o excavare complete a zonelor cu relief pozitiv fata de o anumita cota ( +270 / 273m), urmand o adancire pana la cota +254m, +160m si in final +130m cand se epuizeaza rezervele de granit avute in vedere.

Insa, inca de la inceput, extractia in cariera nu a fost realizata in acest mod, deoarece inainte de 1999 zacamantul fusese exploatat in sistem “microcariere” in cadrul carierei finale, si acolo unde erau conditii avantajoase (in partea estica a perimetrului denumita “Iacobdeal”), se trecuse chiar sub cota de +130m.

Pentru a se intra in normal in ceea ce priveste exploatarea rationala a rezervelor si protectia zacamantului tanand cont de conceptia avuta in vedere in Programul de dezvoltare pentru perioada 1999 – 2018 ( anexa a licentei), s-au stabilit ca lucrarile de excavatie sa se realizeze prin derocare cu explozivi in gauri de sonda, iar unitatile de exploatare s-au programat pe ani si trepte pana la finele exploatarii.

Astfel ca:

In perioada 1999 – 2003 s-a realizat o sistematizare treptata, completa a treptelor la nivelul partii superioare a zacamantului;

Incepand cu anul 2004 s-a continuat extractia la nivelele sistematizate la cotele de exploatare curenta;

La finele perioadei de valabilitate a licentei, respectiv 31.12.2018, in Planul de dezvoltare se prevede sa ramana in lucru doar treptele +235m si +203m, insa acest lucru va fi realizat doar in conditiile dictate de piata agregatelor minerale. Cel mai probabil, ultima treapta de exploatare nu va


of 218

cobori sub cota +245.

Exploatarea va continua si dupa anul 2018 ( anul 20 al Licentei de concesiune), in temeiul dispozitiilor Legii minelor nr.85/2003, in perioade succesive de 5 ani, perioada cand se va exploata sub cota +250 m, urmand a se relua, dupa caz exploatarea cu lucrari de rectificare si apoi intrarea in cadrul normal si in zona Iacobdeal (v. Plan situatie trepte 2013 anexat)


of 218

CAPITOLUL 4

ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1.Generalitati – angajati/ schimb; procese tehnologice

Generalitati : suprafata ocupata, utilizarea terenului

Cariera Turcoaia - Iacobdeal este detinuta de catre SC XANNAT MINERALS SRL prin licenta de concesiune pentru exploatarea granitului nr. 162/1999.

Intregul complex al carierei , cuprinzand zona de extractie, prelucrare si expeditie a produselor se intinde pe directia Est – Vest aprox. 3,3km, iar pe directia Nord- Sud aprox.1,1 km pe o suprafata de aproximativ 130 ha, din cele 168 de ha cat cuprinde licenta de concesiune pentru exploatare.

Fig.2 Amplasament perimetru de exploatare Cariera Turcoaia - Iacobdeal

Perimetrul de exploatare aprobat prin licenta este amplasat in extravilanul localitatii Turcoaia , fiind situat in imediata apropiere a limitei estice a intravilanului localitatii, pe versantul vestic al Dealului Iacobdeal, al carui varf, Victoria este situat la cota de nivel +341,50, astazi derocat.

Din perimetrul de exploatare, prin intermediul unei benzi transportoare, in lungime de 1400 m ( din care 800 m subterana si 600m supraterana), agregatele ajung in instalatia de sortare- spalare, amplasata pe malul drept al Bratului Macin. Tot aici se afla si dana de incarcare pentru transportul pe barje a agregatelor minerale, cat si zona administrativa.

Terenul ocupat de intreg complexul carierei este detinut de SC XANNAT MINERALS SRL fie in proprietate, concesiune sau inchiriere. Astfel:

Nr.

Crt.

Suprafata teren (mp)

Contract nr./ data

Valabilitate

Titularul dreptului de proprietate

1. 389.187,20 Contract vanzare cumparare incheiat cu SC SCH SA nr.244/02.02.2006

SC XANNAT MINERALS SRL

2. 903.625,80 Contract concesiune 194/ 07.02.2008.

Consiliul Local Turcoaia


of 218

3 13.000 Contract inchiriere nr.2830 /14.10.2009

Consiliul Local Turcoaia

TOTAL 1.305.813

Fig.3 Localizarea terenurilor administrate de SC Xannat Minerals

Terenurile detinute de catre SC Xannat Minerals SRL sunt pozitionate in figura de mai sus.

Utilizarea terenului pe care este amplasat complexul Carierei Turcoaia Iacobdeal, se prezinta astfel:

Specificatie Suprafata ( mp)

Perimetru minier extractie granit 856.700

Perimetrul statiei de concasare zona Fantana lui Manole (incluzand depozite temporare , buncar incarcare, spatiu administrativ – vestiar)

68.661

Perimetrul Instalatiei de sortare spalare Dana Turcoaia ( incluzand instalatia de sortare, depozite temporare agregate, sediu administrativ)

57.148

Incinta Iacobdeal ( inclusiv zona dezafectata a fostei statii de concasare)

212.542

Banda transportoare agregate 1.400

Suprafata teren in afara perimetrului minier ( incluzand si haldele de steril istorice)

90.000

Drumuri de exploatare 6.168

TOTAL 1.292.619


of 218

Resurse umane

Programul de functionare al obiectivului este de 3 schimburi / 8 ore /zi, functie de comenzi si contracte , cu exceptia zilelor de iarnă cu temperaturi foarte scăzute, in care activitatea de exploatare in cariera este sistata, desfasurandu-se activitati de reparatii sau revizii ale utilajelor.

In medie, regimul de lucru aprobat de conducerea societatii este de 5 zile pe saptamana, 3 schimburi / 8 ore/zi si 12 luni/an.

Numar total de lucratori = 103 persoane

Personal de specialitate: ingineri mineri, personal tehnic

Personal administrativ : secretara, laboranti

Personal muncitor: mecanici utilaje, soferi, sudori, lacatusi mecanici, electricieni. Procese tehnologice

La Cariera Turcoaia activitatea de extractie a granitului se desfasoara astfel:

Lucrari de exploatare in zacamantul Turcoaia-Iacobdeal in partea de est a perimetrului minier, respectiv zona Fantana lui Manole ;

Lucrari de prelucrare –concasare a materialului obtinut din cariera , desfasurate in vecinatatea perimetrului de exploatare in zona Fantana lui Manole ;

Lucrari de spalare –sortare a produselor de cariera finite la Dana Turcoaia situata pe malul drept al Bratului Macin , la vest de satul Turcoaia

Activitatea de transport de la zacamant pana la statia de prelucrare- concasare din incinta Fantana lui Manole se realizeaza cu autobasculante , iar transportul agregatelor pana la statia de spalare – sortare si expeditie cu ajutorul unei benzi transportoare suspendate .


of 218

Lucrari de exploatare

In Cariera Turcoaia - Iacobdeal activitatea de exploatare se desfasoara in baza proiectului nr. 1003/77 " Dezvoltare Cariera Turcoaia, Pregatire, Exploatare, Transport ", intocmit de Atelierul de Prospectiuni Proiectari Inginerie Tehnologice Cariere din cadrul Centrului de Constructii Cai Ferate Bucuresti, si a Proiectului pentru Avizarea Metodei de Exploatare Cadru in cariera Turcoaia - Iacobdeal

Metoda de exploatare ce se aplica este aceea cu trepte drepte descendente , derocarea executandu - se cu ajutorul explozivilor amplasati in gauri de foreza Atlas – Copco.

Activitatea de derocare se realizeaza de catre o firma specializata, autorizata de catre autoritatile competente, cu explozivi de mina de tip A, denumit elexit.

Explozibilul utilizat este un amestec gelatinizat de dinitrotoluen, azotat de amoniu , azotat de sodiu , nitroglicerina si substante inerte .

Derocarea se realizeaza prin impuscari de mica sau medie anvergura conforme cu solicitarile SC XANNAT MINERALS SRL .

Amestecurile de explozibil sunt pregatite si stabilite de catre firma specializata pe baza solicitarilor beneficiarului, SC Xannat Minerals SRL, si a cantitatilor de roca necesar a fi impuscate.

Gaurile de sonda se realizeaza cu foreza de tip Atlas Copco ROC L6.


of 218

Principalii parametrii de amplasare si incarcare a gaurilor de foreza sunt :

inălţime de treaptă: 5- 20 m

lungime gauri de foreza : 5-20

distanţele dintre găuri: 3,0 - 3,5 m

buraj minim: 3,5 - 4,0 m

consum specific de exploziv; 0,5 kg/m3

In medie se executa o impuscare pe saptamana, cantitatea derocata la o impuscare este de cca 50.000 tone. Impuscarea se face cu interval de intarziere intre gauri (ms) pentru ca nivelul de zgomot si vibratii sa se incadreze la limita cu vecinatatile in prevederile standardizate si sa nu creeze disconfort locuitorilor.

Prestatorul de servicii de impuscare se ocupa de ridicarea , evacuarea si transportul deseurilor rezultate ca urmare a activitatilor premergatoare impuscarilor( resturi de ambalaje , cabluri , etc.)

Materialul rezultat este incarcat cu excavatoare cu motoare termice in autobasculante tip Astra 25 t si Dumpere CAT 775 de 50 t, transportat la statia de concasare in vederea prelucrarii sau in Dana Gura Arman (piatra bruta ).


of 218

Productia preliminata pentru urmatorii 10 ani a fost stabilita in functie de comenzile agentilor economici interesati, situandu-se ca medie la un volum de 1.750 .000 tone/ an.

Sterilul rezultat in urma exploatarii este folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru

Elementele geometrice ale fronturilor active sunt conforme cu prevederile Planului de Dezvoltare din documentatia in baza careia s-a acordat Licenta de Exploatare si anume:

Inaltimea treptei – 20 m;

Unghiul de taluz de lucru – 70o;

Unghi final de taluz – 60 o;

Latimea bermei de siguranta – min. 7 m.

In activitatea de exploatare se urmareste exploatarea treptelor fara intreruperi urmarindu-se limitele rezervelor omologate atat in plan orizontal cat si in plan vertical si limitele perimetrului de exploatare.

Lucrari de preparare – concasare

In cadrul Carierei Turcoaia –Iacobdeal activitatea de preparare consta din concasarea pietrei brute de cariera, obtinuta prin derocare cu explozivi si din sortarea-spalarea produselor miniere concasate.

Concasarea se realizeaza in instalatia de concasare situata in vecinatarea perimetrului de exploatare in zona Fantana lui Manole, si este prevazuta cu doua linii de concasare.

Cele doua linii (linia 1 si linia 2 ) sunt astfel realizate ca sa existe pe traseul lor un punct de confluenta. Este vorba de transportorul cu banda TBL1 care preia sortul 16 – 250 mm obtinut pe cele doua linii de prelucrare.


of 218

Fig. Statia de concasare Fantana lui Manole

Materialul transportat cu autobasculante ASTRA si DUMPERE CAT 775 este deversat in buncarele de alimentare ale statiei de unde prin alimentatoarele cu banda este dus la concasoarele de tip C. 12090 unde are loc sfarimarea primara.

In urma concasarii,materialul cade pe banda TB1 si apoi pe banda TB2 care il transporta la ciurul de presortare CV1 de 14 mp dotate cu 3 site, care il separa in sorturile

-trecerea 0 - 8 mm. reprezentind sterilul cade pe banda TB4 unde este depozitat

-refuzul ciurului reprezentind sortul mai mare de 8 mm. cade pe TB3 si TB5, care apoi deverseaza in depozitul intermediar.

Rolul depozitului intermediar este acela de a asigura alimentarea cu material pentru prelucrat, a alimentatorului vibrator VM 050. Acesta deverseaza pe banda TB6 aflata in tunel.

Se urmareste in mod deosebit ca in timpul functionarii debitul alimentatorului sa fie corelat cu capacitatea instalatiei. Exista posibilitatea producerii sortului 10 – 50 kg. cu un CV cu bare grizlly.

Transportorul TB6 transporta materialul in concasorul cu con Omnicon 1560 Nordberg pentru concasare. Transportorul TB7 preia produsul si-l


of 218

deverseaza pe ciurul de presortare CV2 de 12 mp. Materialul rezultat, sortul 0 – 16 mm, ajunge in putul colector prin TB8 si materialul >16mm. prin intermediul TB9 este concasat cu OC 1560 .Produsul concasat prin intermediul TB10 si TB11 este deversat in putul colector.

Sterilul, prin intermediul unei statii de sortare mobila de tip EXTEC, este ciuruit.

Sterilul propriu-zis este folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru, iar celelalte sorturi fiind deversate in putul colector si sortate in dana.

Lucrari de sortare – spalare in Dana Turcoaia

Materialul concasat de la statia de concasare situata in Cariera zona Fantana lui Manole, prin intermediul a 4 benzi transportoare dispuse in cascade , ajunge pe 2 ciururi vibratoare prevazute cu 2 site care scot :

a ) - pe sita superioara sortul 25/63 mm, care prin intermediul a 2 benzi ajunge in depozitul de produse finite, de unde prin alte 2 benzi subterane ajunge la ciurul spalator care varsa pe banda, de unde ajunge in barje.

b ) - pe sita de mijloc , se scoate sortul 16/25 mm. care ajunge in depozitul de produse finite, de unde prin intermediul a 3 benzi transportoare este dirijat catre un ciur spalator si prin banda se incarca in barje .

c ) - materialul care trece prin partea inferioara a ciurului , ajunge pe alte 2 ciururi care scot si ele 3 sorturi dupa cum urmeaza :

- pe sita superioara , sortul 8/ 16 mm. care ajunge in depozit de unde prin intermediul a 3 benzi transportoare ajunge la acelasi ciur spalator de la punctul "b" si prin banda se incarca in barje;

- pe sita de mijloc iese sortul 4/8 mm. care ajunge in depozit de unde poate fi spalat si incarcat in acelasi mod descris mai sus ;

- la trecere , iese sortul 0/4 mm. care se depoziteaza sau poate fi spalat si incarcat in aceleasi conditii descrise mai sus .

Apa cu materialul marunt rezultat din spalarea agregatelor este condusa printr-un tub la 2 iazuri decantoare de 500 mc si respectiv 280 mc , iar dupa procesul de decantare, in final apa curata este dirijata in Dunare .


of 218

Fig. Instalatia de spalare – sortare Dana Turcoaia

Instalatia de sortare - spalare descrisa mai sus functioneaza in medie 4 ore/sch. Produsele obtinute si livrate prin cele 2 puncte de incarcare , asigura satisfacerea cantitatilor solicitate de beneficiarii societatii.

Trebuie adaugat ca in dana Turcoaia mai exista 2 puncte de incarcare, dar care nu functioneaza decit ocazional , pentru beneficiari care nu solicita produse de cariera spalate .

Concasorul este alimentat cu piatra sort 16 - 31 mm. sort intermediar nevandabil obtinindu - se un sort de 0 - 25 mm, care este dirijat in instalatia de sortare descrisa mai sus .

Transportul

Activitatea de transport in cariera Turcoaia – Iacobdeal consta in transportul cu auto Astra25 t si Dumpere CAT 775 de 50 t a materialului derocat la instalatia de concasare precum si a sterilului din front si de la instalatia de concasare la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru.

Materialului concasat este transportat din instalatia de concasare la instalatia de sortare situata in Dana Turcoaia prin intermediul unor benzi transportoare dispuse in cascada.

Pentru evitarea poluarii solului cu materialele transportate benzile transportoare sunt acoperite pe toata lungimea lor.


of 218

Lucrari de haldare . Halde de pe amplasament

Sterilul rezultat in urma exploatarii, ca urmare a pierderilor tehnologice reprezinta un procent de 3-4%. Acesta se depoziteaza temporar in zona statiei de concasare din Fantana lui Manole , ocupand o suprafata de aproximativ 800 mp, urmand a fi folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru .

Zacamantul fiind deschis in totalitate, nu sunt necesare lucrari de pregatire ( lucrari de decoperta), stratul de steril de la suprafata fiind de grosimi neglijabile s-a extras odata cu zacamantul, fiind separat prin presortare. Drept consecinta nu s-au amenajat noi halde de steril propriu-zise. Haldele existente pe amplasament provin din exploatarea anterioara anului 1999.

HALDE ISTORICE DE PE AMPLASAMENT

Pe suprafata licentei de concesiune a perimetrului Turcoaia – Iacobdeal se gasesc 8 halde de steril care au fost generate in perioada 1965 – 1999( v. Planul de situatie anexat documentatiei).

Aceste halde au fost constituite in scopul depozitarii sterilului rezultat in urma derocării si procesului de concasare - sortare din Cariera Turcoaia-Iacobdeal din acea perioada.

Haldele contin steril si roca alterata de dimensiunea sortului 0-25 mm. Toate aceste halde sunt inactive, in sensul in care titularul activitatii, nu mai depoziteaza pe aceste halde sterilul rezultat in urma proceselor tehnologice, datorita cantitatilor reduse si intrebuintarii acestui in amenajarea drumurilor de cariera si a taluzelor si bermelor.

Caracterizarea acestor halde este urmatoarea:

Halda nr.1 este situata in zona Iacobdeal – halda uscata de steril , având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (4-8°) si cu zone cu inaltime mica (21,70m);


of 218

Halda nr. 2 este situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (6-13°) si cu zone cu inaltime mica (21,50m);

Halda nr. 3 este situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (3 -4°) si cu zone cu inaltime mica (15.11 m)

Halda nr.4, situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, avand in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (4 -8°) si cu zone cu inaltime mica (24.50m)

Halda nr. 5, situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (12-23°) si cu zone cu inaltime mare (36,61m)

Halda nr. 6, este situata in Fantana lui Manole - Halda uscata de steril, având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizat prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinare mare (24 -28°) si cu zone cu inaltime mare (58,94m)

Halda nr. 7, este situata in Fantana lui Manoe - Halda uscata de steril, având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizat prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (18-26°) si cu zone cu inaltime mare (59.65m) .

Halda nr. 8 este situata in Fantana lui Manole - Halda uscata de steril, având in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizat prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (20-30°) si cu zone cu inaltime mare (66.30m).

Elementele geometrice determinate prin calcul si situatia actuala a haldelor sunt urmatoarele:

nr.crt.

Halde

Turcoaia - Iacobdeal

Volum halde (mc)

Suprafata ocupata

(mp)

Nr. trepte

Inaltime max.

(h)m

Observatii

Situatia actuala -

1 Halda nr. 1 Iacobdeal

399.499 23.300 1 25,71 Halda stabilizata, fara risc de alunecare,


of 218

inierbata natural


52.910 7400 1 15,11 Halda stabilizata, fara risc de alunecare, inierbata natural


139,277 11.400 2 21,50 Procesata in proportie de 80%, lucrarile de

ecologizare se continua in 2013


197.155 21.600 2 24,50 Halda stabilizata, fara risc de alunecare, inierbata natural


104.696 10.000 1 36,61 Halda stabilizata, fara risc de alunecare, inierbata natural

6 Halda nr. 6 Fântâna lui Manole

340.524 25.300 1 58,94 Halda stabilizata , in curs de procesare,

lucrarile se continua in 2013 - 2014

7 Halda nr.7 Fantana lui Manole

173.805 20.800 1 59,65 Halda stabilizata. Lucrari de ecologizare in proportie de 30 %, se continua in 2013.

8 Halda nr. 8 Fântâna lui Manole

176,716 40.500 1 66,30 Halda stabilizata, fara risc de alunecare.

Inchisa prin lucrari de ecologizare perioada

2008-2012

Total volum halde

1.584.582 160.300

In vederea gestioarii corespunzatoare a acestor halde, titularul activitatii a intocmit si depus spre avizare la ANRM – CIT Constanta „Planul de gestionare al deseurilor din industria extractiva in Cariera Turcoaia – Iacobdeal”, inregistrat sub nr. 315/ 06.08.2012 , in conformitate cu HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, Ordin 2042/2934/180 al ministrului mediului si padurilor, ministrului economiei, comertului si mediului de afacerii, presedintelui ANRM privind aprobarea Procedurii pentru aprobarea planului de gestionare a deseurilor din industriile extractive si normativul de continut al acestuia si Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.


of 218

In conformitate cu art.10 din HG 856/2008 privind gestiunea deseurilor din industriile extractive, obiectivele stabilite prin „Planul de gestionare al deseurilor din industria extractiva in Cariera Turcoaia – Iacobdeal”referitoare la gestionarea acestor halde si modul de indeplinire al acestora este urmatorul:

Obiectiv din HG 856/2008 Mod de îndeplinire obiectiv

a) prevenirea sau reducerea generarii de deseuri si a efectelor nocive ale acesteia

a1 gestionarea deseurilor din faza de proiectare si in alegerea metodei utilizate pentru extractia si tratarea mineralului

Sistemul de sortare a fost imbunatatit astfel ca nu mai rezulta deşeu de la concasarea si sortarea primara.

b) încurajarea valorificarii deseurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea acestora

incurajarea valorificarii deseurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea acestora

Se intentioneaza ca materialul din halde sa fie resortat si comercializat in cazul in care exista solicitari pentru acest tip de produs.

c) asigurarea eliminarii in siguranta a deseurilor extractive pe termen scurt si lung, tinandu-se cont in mod special, inca din faza de proiectare, de gestionarea in timpul exploatarii si in perioada postinchidere a instalaţiei pentru deşeuri si prin alegerea unui proiect care:

c1 necesita condiţii minime de monitorizare, control si management al instalaţiei pentru deşeuri in etapa postinchidere sau, in final, nu necesita astfel de condiţii

Pe halde se vor planta pomi si vor fi inierbate pentru a micsora eroziunea vantului si a apei in cazul unor ploi torentiale

c2 previne sau cel puţin minimizează orice efect negativ pe termen lung cauzat, de exemplu, de migrarea poluanţilor atmosferici sau acvatici care provin din instalaţiile pentru deşeuri; si

A început sa se planteze pomi pe halde, iar la haldele nr. 8 si 6 au fost realizate la baza haldei un zid format din prefabricate de beton sau din anrocamente

c3 asigura, pe termen lung, stabilitatea geotehnica a oricăror baraje sau halde care sunt construite deasupra nivelului preexistent al terenului

Masurile pentru controlul eroziunii constau in plantarea pomilor.

Se va implementa un program de monitorizare a haldelor.

Totodata, Planul de refacere a mediului si Proiectul tehnic de refacere a mediului, parte componenta a documentatiei licentei de concesiune pentru exploatarea granitului in Cariera Turcoaia – Iacobdeal, prevede lucrari de


of 218

refacere a mediului concomiente cu activitatea de exploatare a carierei in zona haldelor istorice de steril.

Lucrarile sunt esalonate pentru perioada de valabilitate a licentei, respectiv 2019, si privesc ecologizarea suprafetei ramase libere dupa reprocesarea materialului depus pe halde prin lucrari de plantare puiet arboricol.

In acest fel se redau aceste suprafete de teren circuitului liber, constitund si o perdea de protectie pentru zona locuita din vecinatatea estica a obiectivului minier.

Lucrari de refacere a mediului executate in zona haldelor conform Planului de refacere a mediului in perioada 2008 – 2012.

Lucrarile executate in zona haldelor de steril in aceasta perioada au vizat:

Halda nr. 6 Fantana lui Manole:

Intrucat Halda nr.6 Fantana lui Manole in acceptiunea Prescriptiilor tehnice PT – M33, intra in categoria haldelor de inaltime mare ( >30m), definitive, pentru care este necesara realizarea unui ansamblu de lucrari legate de protectie si stabilitate, dar tinand seama si de localizarea acesteia raportata la intravilanul localitatii Turcoaia, a fost intocmit un studiu privind stabilitatea acesteia.

In urma studiului efectuat de SC IPROMIN SA in mai 2007, avand ca obiect “Verificarea stabilitatii haldei Turcoaia si stabilirea tehnologiei de haldare” se releva faptul ca : “*...+ analizele efectuate, indiferent de ipoteza statica sau pseudo-statica luata in calcul indica un grad de stabilitate conform si asiguratoriu pentru coeficientii de siguranta verificati”.

Tehnologia de haldare propusa a fost cea utilizata la momentul efectuarii studiului, respectiv : haldare descendenta, transportul auto al sterilului , nivelarea cu buldozerul.

Lucrarile in vederea cresterii gradului de stabilitate recomandate prin studiu, au fost executate in cursul anului 2008 de catre titularul activitatii, acestea constand in :

pinteni de securizare prin executia unui pat drenant din piatra sparta

prism din anrocamente ( 300 – 1000 mm...625mm)


of 218

Actuala situatie, ofera posibilitati reduse de modificare a tehnologiei de haldare, fiind limitate si posibilitatile de interventie pe actuala halda pentru a creste gradul de stabilitate.

Demararea lucrarilor privind organizarea accesului pe halda au inceput in anul 2012, conform Anexei 2 la Programul de exploatare verificata de autoritatile competente , urmand a fi continuate in anii urmatori in asa fel incat reprocesarea materialului depozitat sa fie concomitenta cu geometrizarea acestei halde si in final redarea in circuit a terenului prin plantarea de puiet arboricol.

Halda nr.7 Fantana lui Manole

Halda nr. 7, situata in zona Fantana lui Manole, limitrofa perimetrului minier, este o halda istorica, infiintata in anii ’70, definitiva care nu se mai proceseaza.

Pentru cresterea gradului de stabilitate , au fost executat un prism din arocamente, fiind instalata vegetatie prin plantarea de puiet arboricol, actiune care va continua si pe parcursul anului 2013.

Halda nr.8 Fantana lui Manole

Ca si halda nr.6, Halda nr. 8 este o halda istorica, infiintata in anul 1965, de inaltime mare (> 30m), definitiva, care nu se mai proceseaza.

Nu prezinta risc de instabilitate, insa prin lucrarile de refacere a mediului anuale executate de catre titualrul activitatii in perioada 2008 – 2011, gradul de stabilitate al acesteia a crescut, in acest moment figurand ca inchisa si ecologizata.

Halda nr.3 Iacobdeal

Halda nr. 3 situata in incinta Iacobdeal este o halda istorica infiintata in anii ’70, de inaltime mica ( <30m). Materialul depozitat in halda a fost in mare parte valorificat in anul 2012, actiunea continuandu-se si in perioada urmatoare ( 2013- 2014), in final urmand ca terenul sa fie amenajat in vederea ecologizarii prin plantarea de puiet arboricol.

Pe langa lucrarile de refacere a mediului afectat de activitati miniere in zona haldelor, au fost realizate si alte lucrari, respectiv:

Lucrari de terasiere depozit temporar de steril incinta Iacobdeal

Decontaminare supragabariti cariera Iacobdeal


of 218

Lucrari de reabilitare drum de legatura intre incinte

Alte lucrari complementare – bornare, semnale cariera, etc.

Monitorizarea factorilor de mediu

4.2 Materiale de constructii

Activitatea desfasurata in complexul de exploatare Cariera Turcoaia –Iacobdeal nu necesita utilizarea de materiale de constructie.

Suprafata alocata spatiilor administrative reprezinta 28.651,92 mp. Acestea constau in cladiri si fundatii construite din zidarie de piatra, cu acoperis din materiale hidroizolante.

Astfel:

Dana Turcoaia –birouri si laborator, ateliere mecanice, beci, magazii, cabina poarta, WC, punct transformare; suprafata construita -1820 mp

Fantana lui Manole – birouri, magazii, cabina comanda, remiza materiale , atelier si Post Trafo ; suprafata construita -1831,92 mp

Perimetrul incinta Iacobdeal –Depozit de materiale explozive. Acest depozit are caracter permanent si poate fi utilizat pentru inmagazinarea a cca 52 de tone de material exploziv. Suprafata ocupata este de cca 25.000mp. Acest spatiu este inchiriat si utilizat pe baza de contract de firma specializata si autorizata in efectuarea impuscarilor din cariera.

In incinta obiectivului nu s-a semnalat utilizarea materialelor de constructii cu continut de azbest.

4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

Baza de materii prime care asigură procesul tehnologic de obţinere a produsului finit este reprezentata de rocile care constituie zacamantul de granit.

Materia prima este transportata din frontul de exploatare cu autobasculante la statia de prelucrare – concasare din incinta Fantana lui Manole. Sorturile obtinute sunt transportate la buncarul de alimentare al ciurului vibrator care transporta pe banda transportoare materia prima in statia de sortare – spalare amplasata in Dana Turcoaia.


of 218

In urma sortarii agregatelor in statia de sortare – spalare din Dana Turcoaia, sorturile obtinute sunt depozitate selectiv si temporar in apropierea benzilor, in vederea valorificarii in 5 depozite, ocupand in total o suprafata de 57.148 mp.

In urma derocari rezulta si agabariti pe care titularul activitatii ii valorifica direct de pe amplasament ca piatra bruta. Depozitul intermediar de piatra bruta nesortata ocupa o suprafata de 1300 mp, fiind situat in vecinatatea buncarului instalatiei de concasare primara.

In procesul tehnologic sunt utilizate si materiale auxiliare precum: motorina, ulei de motor si de transmisie, explozivi.

Explozibilul utilizata la derocarea resursei minerale este transporatat de firma specializata, care asigura totodata si transportul, amorsarea si detonarea controlata a incarcaturilor. Cantitatea anuala de utilizata este de aproximativ 64.000 kg pentru explozibilul de baza si de 26.000 kg pentru explozibilul de initiere.

In vederea alimentarii cu combustibil s-au achizitionat doua „Statii de incinta de distributie carburanti-motorina” , ce au un rezervor cu o capacitate de depozitare de 22 mc / fiecare . Rezervorul este de tip orizontal cu manta dubla , monocompartimentat , rezemat pe suporti tip sa si este montat pe o platforma de beton special amenajata , de care este ancorat cu suruburi de fundatie . Transportul produselor petroliere , din autocisternele de transport in rezervor, se face prin intermediul unei electropompe volumice cu debit nominal de 20 mc /ora , antrenata de un motor electric in constructie antiex . Transferul carburantilor din rezervorul statiei la autovehicule se face prin intermediul unei pompe de distributie cu un furtun . Pompa de distributie este echipata cu pistol si furtun de distributie ,afisaj cu LED-uri pentru cantitatea de produs livrata .Pe conducta de aspiratie a pompei de distributie este montat un robinet de inchidere ce poate izola rezervorul de pompa de distributie .

Consumul anual de motorina al utilajelor si mijloacelor de transport este de aproximativ 840.000 litri

Cantitatea de uleiuri de motor, hidraulic si de transmisie necesara utilajelor din dotarea societatii este adusa in butoaie metalice sigilate, de 200 litri, achizitionate de la firme autorizate.


of 218

Depozitarea butoaielor se face in container inchis, prevazut cu platforma betonata cu borduri suprainaltate pentru evitarea eventualelor scurgeri de ulei in sol.

Consumul mediu anual este de aproximativ 5.109 litri , astfel : ulei de motor : aproximativ 1.286 litri, ulei hidraulic : 1640 si ulei de transmisie: 2183 litri.

Schimbul de ulei se realizeaza conform programului de mentenanta pentru fiecare utilaj in parte.

Uleiul uzat este colectat pe tipuri in butoaie metalice etanşe si inscripţionate. Butoaiele sunt depozitate intr-un cotainer special amenajat in acest sens. Uleiul uzat este livrat unei societatii autorizate de colectare intermediara in acest sens.

Filtrele de ulei sunt colectate in butoaie metalice si depozitate in atelierul mecanic, fiind livrate unei societati autorizate de colectare intermediara.

4.4 Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii in atmosfera

Sursele de poluare ale atmosferei din cadrul exploatarii de granit Turcoaia Iacobdeal pot fi :

Noxele datorate arderii combustibililor lichizi (motorina ) prin functionarea utilajelor ;

Gazele degajate ca urmare a exploziilor de derocare ;

Emisiile de praf si pulbere ce rezulta ca urmare a activitatii de concasare si transport a agregatelor .

Pentru reducerea poluarii excesive a aerului cu noxe degajate in urma arderii combustibililor lichizi , societatea a achizitionat si a adus in dotare numai utilaje moderne dotate cu motoare echipate cu catalizator.

Utilajele din dotarea Carierei Turcoaia – Iacobdeal sunt:

Instalatii prelucrare –concasare primara si secundara –in perimetrul de exploatare –Fantana lui Manole ;

Instalatii de sortare –spalare-Dana Turcoaia


of 218

Benzi transportoare –de la instalatia de concasare la instalatia de sortare –spalare;

2 Ciururi poliuretanice DVE THG 24/60 73.15 pentru sortarea claselor de granit 1 Ciururi romanesc CV 2060

1 Ciur Nordberg CVB 2050

2 Concasoare cu falci C 12090

2 Concasoare cu con Nordberg Omnicon 1560

2 Concasoare cu con Nordberg Omnicon 1144

Excavator Caterpilar 365

Excavatoare Caterpilar 385

1 Foreza Atlas Copco L6

1 Stivuitor Manitou ;

1 Buldozer Caterpilar D8T

Incarcatoare frontale cu cupa Caterpilar

Dumpere Caterpilar 775 E

7 Autobasculante Astra 8450

1 Autobasculanta Renault

Ca urmare a activitatii utilajelor de extractie, prelucrare , manevra si transport din dotare rezulta un consum mediu lunar de motorina de aproximativ 70 tone . De mentionat este faptul ca aceste utilaje nu functioneaza continuu si nici concomitent.

Utilajele si mijloacele de transport folosite in procesul de derocare, transport si prelucrare a agregatelor extrase si a materialului rezultat din decopertare, (excavator, buldozer, incarcator, autobasculante, autodumpere) consuma anual cca 740 tone de motorina.

Gazele de esapament rezultate in timpul functionarii utilajelor de extractie si transport (NOx,CO,COV,pulberi) sunt in functie de consumul specific de motorina. Evacuarea gazelor de esapament se face direct in atmosfera.

Analiza gazelor cu ardere interna (Diesel), rezultate in urma unei exploatari normale a autovehiculelor si utilajelor, releva prezenta urmatoarelor noxe si concentratii , raportate la cantitatea de combustibil utilizata:


of 218

Poluantul UM emisii Emisii

SOx

g/kg combustibil

10,00

NOx 15,90

COVnm 4,64

CH4 0,055

CO 17,50

CO2 3183,00

N2O 0,188

Cantitatile rezultate din gazele de esapament nu sunt importante deoarece sunt surse mobile cu dispersie imediata , iar in zonele de functionare a utilajelor si mijloacelor de transport din incinta carierei si drumului tehnologic, nu se pot atinge concentratii care sa fie nocive pentru factorii de mediu si sanatatea personalului angajat.

In ceea ce priveste impactul noxelor provenite de la detonarea explozibililor, acesta poate fi considerat practic neglijabil, influenta lor asupra calitatii aerului nu este relevanta datorita frecventei reduse a imisiilor ( maxim de 4 ori / luna ) intr-un interval scurt de timp (aproximativ 2 secunde / impuscare), a dispersiei cantitatilor si asa reduse de noxe pe o suprafata intinsa de aproape 120 ha, cu o raspandire relativ uniforma, ce nu produce concentratii perturbatoare in zonele limitrofe, in raport cu limitele maxime admisibile pentru mediul urban.

Gazele rezultate sunt insotite de pulberi provenite din detonarea materialelor explozive si din dislocarea rocilor, depunerea acestora la sol fiind imediata, in cadrul perimetrului minier.

In vederea minimizarii impactului poluantilor asupra factorului de mediu aer se procedeaza vara la stropirea fronturilor de lucru in etapele de forare/impuscare, fiind astfel retinute emisiile de pulberi.

In scopul protejarii calitatii aerului atmosferic la derocare se utilizeaza foreza tip Atlas Copco care este dotata cu instalatie de captare a prafului.

In ceea ce priveste emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozivii plasati in gauri de sonda, acestea prezinta cresteri numai in momentele cand


of 218

se executa detonarile, adica o zi pe saptamana si timp de cateva secunde la impuscare.

Din activitatea de extractie si prelucrare a granitului in Cariera Turcoaia rezulta emisii de pulberi si praf.

In vederea diminuarii cantitatilor de pulberi si praf emise in atmosfera s-au luat urmatoarele masuri :

stropirea cailor de acces a camioanelor ;

montarea a doua instalatii de umectare (pompa si duze de pulverizare ) dupa concasoarele primare si dupa concasorul secundar ;

schimbarea sitelor metalice ale ciururilor din fluxul tehnologic Fantana lui Manole cu site poliuretanice si acoperirea lor cu prelate ;

instalarea de carcase de protectie la banda transportoare ce traverseaza localitatea Turcoaia si la gura putului in care se deverseaza materialul concasat .

Potrivit conditiilor de monitorizare a factorilor de mediu stabilite in autorizatia de mediu nr. 7657/ 10.03.2008, in lunile iunie, iulie si august ale fiecarui an sunt efectuate masuratori privind cantitatea de pulberi totale in suspensie la limita incintei Dana Turcoaia , in timpul functionarii instalatiilor si utilajelor .

Nr.buletinului de emisii

UM Val.lim

admisa

Rezultat

Masuratori

Met.de

Lucru

1 F6/11402 Mg/m³ 0,50 0,22 Conf.STAS

10331/

1992

2 F6/11403 Mg/m³ 0,50 0,43

3 F6/11292 Mg/m³ 0,50 0,19

4 F6/11293 Mg/m³ 0,50 0,36

Noxele potentiale din aceasta activitate sunt pulberile minerale care se degaja in urma operatiunilor de concasare a materialului brut si de sortare a fractiunilor de roci utile rezultate din procesul de prelucrare in vederea livrarii catre beneficiari.


of 218

Pentru evitarea emisiilor de praf in atmosfera se procedeaza permanent la umectarea materialului care alimenteaza concasorul primar, concasorul secundar si granulatorul tertiar, precum si ciururile sortatoare, eliminandu-se astfel orice posibilitate de afectare a vegetatiei, solului si a zonelor de la limita exploatarii granitului.

Din masuratorile efectuate se constata ca nu au loc depasiri ale valorii maxime admise de pulberi totale in suspensie la limita incintei –Dana Turcoaia, astfel incat masurile care s-au luat pentru reducerea emisiilor de pulberi si praf si-au atins scopul si se poate afirma ca nu au impact direct semnificativ asupra atmosferei .

Concluzionand, in timpul functionarii din anul 2008 pana in prezent si anticipand activitatea viitoare, ce nu modifica procesul tehnologic actual, nu sunt identificate surse permanente cu impact potential asupra factorului de mediu aer si nu sunt necesare masuri investitionale pentru diminuarea impactului, dar sunt obligatorii masurile referitoare la echipamentele functionale privind perforarea umedă, captare praf la foreză, umectare la sfăramarea primară şi după excavarea din concasoarele conice, stropirea drumurilor interne in perioadele secetoase, cat si exploatarea la parametrii optimi in perioada de functionare a acestor utilaje si echipamente.

Aceasta obligatie revine conducerii societatii, astfel ca in viitorii ani de exploatare si prelucrare a pietrei, efectele activitatii societatii sa se incadreze in limitele perimetrului concesionat si sa nu influenteze zonele limitrofe perimetrului minier.

CONCLUZIE : Se apreciaza in urma observatiilor din teren si rezultatul buletinelor de analiza anexate, ca noxele provenite de la motoarele cu ardere interna a utilajelor de extractie si incarcare, activitatile de impuscari, evacuate in atmosfera si praful provenit de la transportul de material sunt in cantitati reduse si au spatii mari de dispersie, astfel ca la limita cu vecinatatile imisiile se incadreaza in concentratiile maxime prevazute in actele normative.

Sursele de emisie din activitatea de exploatare, prelucrare, transport catre beneficiari a resurselor de granit au caracter mobil rezultate din functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, nu se supun conditiilor privind concentratiile maxime admisibile si prevederilor de monitorizare a emisiilor conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993- Conditii tehnice privind protectia atmosferei.


of 218

4.5 Alimentarea cu apa, efluenţi tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Alimentarea cu apa

Cariera Turcoaia- Iacobdeal este racordata la reteaua de apa potabila comunala, furnizarea apei fiind asigurata pe baza de contract. Racordarea s-a realizat pentru cele doua grupuri sanitare amenajate astfel :

Statie de concasare –Fantana lui Manole

Statia de spalare-sortare a agregatelor –Dana Turcoaia .

Pentru ingiena individuala se utilizeaza grupurile sanitare din cele doua locatie. Apa este distribuita printr-o conducta din PEHD de 1 inch prevazuta cu un contor in punctul de livrare.

Necesarul de apa pentru grupurile sanitare:

Specificatie Necesar Cerinta

Qzimed Qzimax Qanmax Qzimed Qzimax Qanmax

Menajer 5,02 6,02 1244 5,37 6,44 1331

Apa potabila necesara personalului de exploatare este asigurata prin intermediul dozatoarelor de apa alimentate cu PET-uri de 20 litri.

In activitatea desfasurata la Cariera Turcoaia se utilizeaza apa industriala in cadrul procesului tehnologic, astfel:

la instalatiile de umectare –doua rezervoare cisterna de 20 mc , respectiv 10 mc –Statia de concasare ( Fantana lui Manole ) ;

la instalatia de spalare –sortare a agregatelor de granit –Dana Turcoaia

Alimentarea cu apa necesara pentru spalarea agregatelor cat si pentru incarcarea rezervoarelor cisterna se face din Dunare – Bratul Macin.

Se utilizeaza doua electropompe tip AN200 cu debitul de 200 mc/h, inaltimea de pompare de 20 mCA, puterea de 37 kW si turatia de 3000 rot/minut, reteaua de aductiune fiind formata din conducta OL cu Dn =100 mm, L=80 m, iar reteaua de distributie din conducta OL cu Dn=472 m .


of 218

Aceste pompe sunt situate pe un ponton de acostare la distanta de 50 m de mal, la km 35+000 de pe Bratul Macin.

Debitele si volumele calculate privind necesarul de apa industriala prelevata din Dunare sunt:

Necesar (mc) Cerinta (mc)

Qzimed Qzimax Qanmax Qzimed Qzimax Qanmax

Tehnologic 1064,51 1276,80 264000 1140,09 1367,45 282742,32

Norma de apa se prezinta astfel :

pentru personalul administrativ 20-60 litri pe zi,

spalare agregate 0.24 mc/tona de agregate

Obiectivul Cariera Turcoaia- Iacobdeal functioneaza pe baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.1 din 20.01.2012 privind „Punct incarcare agregate de cariera Turcoaia” , valabila pana la 30.01.2014, emisa de ABA Dobrogea – Litoral S.G.A. –TULCEA.

Slamul este evacuat din decantoare si depozitat temporar pentru uscare, dupa care este transportat si depozitat ca material de umplutura pe bancheta interioara a digului de aparare la Dunare apartinand incintei Amenajare Piscicola Turcoaia .

Evacuarea apelor uzate

Din activitatea desfasurata in Cariera Turcoaia rezulta urmatoarele categorii de ape uzate :

ape uzate menajere de la personal si din activitatile de laborator

ape uzate rezultate din procesul tehnologic de la statia de spalare –sortare a agregatelor de granit –Dana Turcoaia .

Apele uzate menajere de la grupurile sanitare din cele 2 locatii sunt evacuate in doua bazine betonate vidanjabile de capacitate de 30 mc fiecare, fiind preluate periodic prin vidanjare de catre Serviciul Public de Gospodarire


of 218

Comunala conform contractului nr.2177 din 8.08.2007 pentru alimentare cu apa si canalizare.

Apa uzata de la laborator este evacuata intr-unul din decantoarele prezentate mai jos, aceasta fiind incarcata doar cu materii in suspensii.

Apele uzate provinite de la spalarea agregatelor sunt colectate printr-o retea de canalizare realizata din tuburi de PVC cu diametrul de 500 mm, in lungime totala de 100 m si transportate in statia de epurare formata din 2 decantoare avand urmatoarele dimensiuni:

Decantorul 1 cu un volum de 500 mc si dimensiunile de 30 m x 15 m x 1.1 m) ,

Decantorul 2 cu un volum de 500 mc si dimensiunile de 25 m x 10 m x 2 m),

Din decantoare prin preaplinul acestora apa uzata industriala ajunge prin cadere libera in Dunare.

Trimestrial sunt efectuate masuratori privind calitatea apelor uzate ce se evacueaza in Dunare. Calitatea apelor uzate evacuate in emisar este prezentata in continuare :

Nr. Indicatori fizico-

chimici U.M. Nr.reg. Val.obtinute Valori max.admise

Procedura PS-CST--XX

0 1 2 3 4 5 6

1 pH - 137.02 8.30 6,5-9,0 13/SR ISO10523/09

2 Materii in suspensii Mg/l 137.03 23 35 07/STAS 6953/1981

3

Substante extractibile cu solventi organici Mg/l 137.01 9,30 20 23/SR7587/1998

4 Reziduu fix la 105 ˚C Mg/l 137.04 291 2000 22/STAS 9187/84

Rezultatele prezentate in tabelul anterior ne arata ca indicatorii de calitate ai apelor uzate sunt in conformitate cu cei impusi prin Autorizatia de gospodarire a apelor nr.1/ 201.01.2012, emisa de ABA DL – SGA Tulcea .


of 218

Evacuarea/ sistemul de canalizare al apelor pluviale

Prezenta precipitatiilor in zona Turcoaia se inregistreaza sporadic, chiar si in perioada intemperiilor, climatul fiind mai apropiat de o seceta semi-permanenta.

In zona administrativa - Dana Turcoaia, platforma pietruita dreneaza apele pluviale provenite din precipitatii si topirea zapezilor. In cazul unor precipitatii abundente datorita inclinarii naturale a terenului, excesul de apa s-ar scurge in emisar.

In zona de exploatare a zacamantului tinand cont de treptele prevazute cat si topografia suprafetei, aceasta permite scurgerea naturala a apelor pluviale in afara zonelor in care se desfasoara lucrarile miniere de exploatare, printr-un sistem natural de drenare pe versanti. Astfel, circulaţia apelor meteorice se realizeaza prin scurgere pe versanţi, cantitatile reduse infiltrandu-se pe sistemul fisural al zacamantului.

In perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, astfel panza freatica nu este afectata de infiltratii, iar in zona nu sunt proiecte in derulare pentru realizarea aductiunilor cu apa potabila.

Totodata pe amplasamentul perimetrului minier nu exista surse de apa, lucrari de captare a apei, constructii sau instalatii de alimentare cu apa, care sa necesite instituirea unor zone de protectie sanitara sau perimetre de protectie hidrologica.

Mai mult decat atat, vatra carierei se situeaza la cota de +130 deasupra nivelului firului vaii, astfel este diminuat riscul de inundatii ca urmare a viiturilor de apa cauzate de ploi torentiale sau din topirea zapezilor ce ar putea cauza poluarea terenurilor din aval prin antrenarea de fragmente de roci de pe vatra carierei si a scurgerii accidentale a fluidelor combustibile si a lubrefiantilor din utilajele în functiune.

In zona statiei de concasare Fantana lui Manole exista un canal de drenaj al apelor pluviale care dirijeaza apa spre valea naturala.

CONCLUZIE : Se constata ca activitatea desfasurata in complexul de exploatare Turcoaia – Iacobdeal nu are impact asupra calitatii apelor din emisarul natural Bratul Macin al Dunarii. Anticipand activitatea viitoare, ce nu modifica procesul tehnologic actual, nu sunt identificate surse permanente cu impact potential asupra factorului de mediu apa si nu sunt


of 218

necesare masuri investitionale pentru diminuarea impactului, dar sunt obligatorii masurile referitoare respectarea masurile de intretinere ale decantoarelor inainte de deversarea apelor limpezite in Dunare .

Masurile de protectie si monitorizare a apelor se refera atat la sursele de apa potabila, care trebuie sa respecte instructiunile organelor sanitare abilitate, cat si la resursele de apa de suprafata, ce trebuie avute in vedere de catre executantul lucrarilor de extractie si preparare care se realizaeaza prin :

Evitarea deversarii de poluanti lichizi ,din categoria combustibililor;

Evitarea deversarilor de ape uzate menajere pe sol si scurgerea acestora in apele subterane , in acest sensse va asigura periodic vidanjarea apelor menajere uzate;

Evitarea deversarilor de ape tehnologice neepurate suficient in emisarul Bratul Macin-Dunare si respectarea indicatorilor de calitate impusi prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.1 din 20.01.2012.

Berma de lucru va fi profilata cu inclinare de 2-3 pentru a se asigura scurgerea apelor pluviale ;

Reviziile si reparatiile la utilaje se vor face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice, iar alimentarea cu combustibil se va face numai de la statia speciala.

4.6 Producerea si eliminarea deseurilor

Sursele de deseuri, tipuri , compozitie si cantitati de deseuri rezultate.

Din activitatea specifica in Cariera Turcoaia – Iacobdeal, rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

Nr.

crt. Tip de deşeu

Încadrare

deşeu Tratare

Manipulare, Stocare/ Depozitare

/Valorificare/ eliminare

Cantitati

anuale

1 Deşeu de

exploatare

Inert

01 01 02

Nu se supun tratării

Stocare temporara

Valorificare: drumuri interne

Transport cu mijloace de transport

1,5%


of 218

proprii

2 Steril de la concasare

Inert

01 04 99


Stocare temporara:

Valorificare: drumuri interne

Transport cu mijloace de transport proprii

1,5%

3 Şlam Inert

01 04 12 Deshidratare

Stocare temporara:

Valorificare:

Transport cu mijloace de transport proprii

3%

4 Ulei uzat hidraulic Periculos

13 01 10*

Stocare provizorie:

in butoaie închise etanş ,inscripţionate”deşeu ulei uzat” amplasate pe platforme betonate sau in atelier mecanic

Valorificare prin societati specializate;

Transport cu mijloace de transport ale societati specializate

0,7 t

5 Ulei uzat motor si

transmisie

Periculos

13 02 05*

13 02 06*

Stocare provizorie:in butoaie închise etanş ,inscripţionate”deşeu ulei uzat” amplasate pe platforme betonate sau in atelier mecanic



1,3 t

6 Filtre ulei 16 01 07* Stocare provizorie:in amplasate pe platforme

0,1 t


of 218

betonate sau in atelier mecanic



7 Anvelope uzate Nepericuloase

16 01 03


Stocare provizorie: in spatii amenajate pe platforma betonata

Valorificare prin societati specializate in colectare/ valorificare/ eliminare;


8 Acumulatori uzati

Periculoase

16 06 01*


Stocare provizorie:in spatii amenajate pe platforma betonata

Valorificare prin societati specializate

Transport cu mijloace de transport ale societati specializate,

0,3 t

9

Deşeuri municipale

amestecate( deşeuri

menajere)

Nepericuloase

20 03 01


Stocare provizorie:in coşuri, containere/ butoaie/ pubele

Valorificare prin societati specializate


3 t

10 Metale feroase:

Nepericuloase

16 01 17

Nu este cazul

Stocare provizorie:in spatii amenajate pe platforma betonata

Valorificare prin societati specializate si

1 t


of 218

autorizate

Transport cu mijloace de transport ale societati specializate, mijloace proprii

Gestiunea desurilor produse pe amplasament

Modul de gospodarire al deseurilor produse pe amplasament este asigurat astfel :

Deseuri de produse: sterilul rezultat din concasare si excavare este depozitat temporar pe platforma din zona Fantana lui Manole, in vederea folosirii la drumurile de acces in cariera, ori valorificarii catre terti. Cantitatea rezultata este redusa si folosita continuu astfel incat un se poate vorbi despre o haldare a acestui steril.

Slamul este valorificat prin lucrari la digurile de aparare impotriva inundatiilor in incinta Amenjare Piscicola Turcoaia .

Uleiul uzat este colectat in butoaie metalice inchise etans, precum si deseurile de filtre de ulei si carburanti sunt ridicate de catre firma specializata cu care titularul activitatii are incheiat contractul de prestari servicii.

Anvelopelor uzate sunt depozitate temporar intr-un spatiu alocat special, pana la ridicarea lor de catre firma specializata cu care titularul activitatii are incheiat contractul de prestari servicii .

Materialele feroase si neferoase sunt colectate intr-o zona special amenajata si valorificate prin unitati de tip REMAT.

Bateriile si acumulatorii sunt predate la achizitionarea celor noi .

Deseurile menajere sunt colectate in pubele de plastic si transportate la rampa de deseuri a localitatii Turcoaia .


of 218

Slamul rezultat din decantoare este depus pe bancheta interioara a digului de aparare de la Dunare impotriva inundatiilor, amenajare ce apartine incintei Amenajare Piscicola Turcoaia .

Gestiunea substantelor si preparatelor periculoase .

Substantele periculoase folosite sunt:

Substante explozive :

Exploziv de baza – ELEXIT –compus din: dinitrotoluen , azotat de amoniu, azotat de sodiu, nitroglicerina , carbonat de calciu.

Exploziv de initiere –MAXAM SPANIA- compus din: oxid de plumb , oxid de fier, siliciu, antimoniu, permanganat de potasiu , oxid de titan.

Ambalarea, transportul, depozitarea si utilizarea substantelor explozive revine exclusiv in sarcina prestatorului de servicii de impuscare cu care s-a incheiat contractul de prestari servicii. Anual se foloseste o cantitate medie de 90 tone explozibil.

Carburanti

Pentru combustibilul din dotare (motorina) exista o statie de distributie carburanti de tip Rompetrol cu doua rezervoare avand o capacitate de 22.000 de litri fiecare, care sunt amplasate pe o platforma betonata. Incarcarea si alimentarea autovehiculelor se realizeaza in conditii de siguranta conforme cu dotarile statiei de distributie carburanti.

Gestiunea ambalajelor

In activitatea de exploatare din cariera, singurele surse de ambalaj sunt uleiurile. Acestea vin ambalate de la producator in butoaie metalice de diferite capacitati si sunt depozitate pe platforma betonata langa atelierul de reparatii mecanice din Dana Turcoaia. Aceste butoaie sunt refolosite la achizitionarea uleiurilor vrac, iar la finalizarea ciclului de viata sunt returnate furnizorilor.


of 218

4.7 Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica pentru activitatea desfasurata in Cariera Turcoaia se realizaeaza din reteaua S.C.FDFEE Electrica Dobrogea , Sucursala Tulcea prin S.C. ENEL ENERGIE S.A., pentru punctele de consum :

Fantana lui Manole – instalatia de concasare si zona administrativa

Front Valea Magaretii

Dana Turcoaia - statia de spalare – sortare si zona administrativa

Banda Tunel

Dinamitiera ( Iacobdeal)

La Cariera Turcoaia se gasesc in dotare urmatoarele posturi de transformare , amplasate astfel:

Statia de concasare –Fantana lui Manole : PT 42-20/0,4KV -1600KVA;

Excavatii –Front Valea Magaretii :PT 248-20/6KV -10000 KVA ;

Statia de sortare –spalare –dane : PT 43-20/0,4KV-1600 KVA ;

Banda tunel :PT 256;

Dinamitiera –Cariere Iacobdeal :PT 357

Consumul lunar de energie electrica contractat este de cca.164MWh.


of 218

4.8 Protectia si igiena muncii

Activitatea de securitatea si sanatate muncii (protectia muncii) si igiena locului de munca este asigurata prin lucrator desemnat care se afla in subordinea unui manager de securitate in conformitate cu legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si HG 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a legii .

In cadrul obiectivului sunt evaluate riscurile de accidente de munca si urmare acestei actiuni este realizat Planul de prevenire si protectie al carierei cu masuri de siguranta specifice fiecarui loc de munca.

Pentru riscurile care nu pot fi eliminate , angajatii sunt dotati cu echipamente colective si individuale de protectie.

Toti angajatii au stipulate in fisele posturilor responsabilitatile in domeniul protectiei muncii si situatiilor de urgenta.

In cadrul obiectivului este realizat Documentul de securitate conform HG nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă.

Se pune accent pe instruirea angajatilor si autorizarea acestora privind exercitarea meseriilor ce impun autorizarea interna de protectia muncii: electricieni, macaragii, lucrul la inaltime, etc.

Obiectivul dispune de instructiuni si proceduri de securitatea si sanatate in munca, inclusiv instructiuni de lucru. Echipamentele tehnice corespund normeleor de siguranta prevazute de HG nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca, fiind dotate cu aparatori de protectie, butoane de oprire in caz de avarie, dispozitive de blocare a accesului in timpul reparatiilor , etc.

Intreg personalul este testat anual privind insusirea cunostintelor de securitatea si sanatatea in munca.

Anual angajatii sunt examinati din p.d.v. al sanatatii prin medic de medicina muncii.

Sunt asigurate materiale necesare mentinerii curatenie zilnice la locurile de munca si pentru igiena corporala a angajatilor;

Se intervine prompt in cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere cu materialele corespunzatoare.


of 218

Instalatiile electrice au verificate din 6 in 6 luni prizele de impamantare pentru protectia electrocutarilor la atingerea indirecta.

Cariera dispune de un echipament de ridicat(stivuitor tip Manitou) întreţinut corespunzător şi verificat periodic de catre reprezentanti autorizati ISCIR si este autorizate la 2 ani de catre inspectorii CNCIR (ISCIR) conform prescriptiilor tehnice. Echipamentul are instructiuni de securitatea muncii si de folosire de la producator pentru evitarea acidentelor în timpul manipulării materialelor.

4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor

La nivelul obiectivului isi desfasoara activitatea un cadru tehnic PSI care stabileste masurile de aparare impotriva incendiilor si raspunde alaturi de conducerea societatii de realizarea acestora.

Sunt identificate, semnalizate, evaluate, manipulate si depozitate corespunzator substantele periculoase si deseurile acestora.

La nivelul obiectivului sunt asigurate mijloacele de interventie impotriva incendiilor prin dotarea cu stingatoare cu praf si spuma mecanica a locurilor vulnerabile la incendiu: statia alimentare carburanti, atelirele mecanice, statiile electrice de distributie energie electrica, utilajele si autovehicolele.

In caz de necesitate se poate interveni cu furtune cu apa tehnologica, in special in zonele se sortare-spalare cu apa.

La nivelul locurilor de munca: atelier mecanic, cladire administrativa, statie sortare, statie concasare sunt intocmite conform Legii 309/2007 pentru apararea impotriva incendiilor si Ord. 163/2006 privind Normele metodologice de aplicare a legii planuri de interventie si evacuare a persoanelor si bunurilor in caz de incendiu, pe schimburi.

Anual se fac exercitii de simulare a acestor planuri in vederea evaluarii capacitatii de actiune a echipelor de interventie si a evaluarii capacitatii de evacuare a persoanelor si bunurilor.

Toate locurile de munca sunt prevazute cu locuri de fumat.

La nivelul obiectivului sunt realizate instructiuni proprii de aparare impotriva incendiilor si tematici de instruire anuale, care sunt utilizate in procesul de instruire lunara a angajatilor pentru apararea impotriva incendiilor.


of 218

Un accent deosebit se pune pe lucrul cu foc deschis. In acest sens exista un sistem de acte de autoritate ale angajatorului constand in :

dispoziţie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind apărarea împotriva incendiilor;

instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de muncă;

dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;

dispoziţie privind organizarea instruirii personalului;

dispoziţie de constituire a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă ori contract/convenţie cu un alt serviciu privat pentru situaţii de urgenţă;

reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale;

dispoziţia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform legii;

măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.

Toate locurile cu pericol de incendiu sunt semnalizate corespunzator.

Obiectivul are realizat un program de masuri de aparare impotriva incendiilor care consta in principal din :

Instruirea lucratorilor privind apararea impotriva incendiilor, alarmarea, asigurarea primei intervenţii în caz de incendiu si evacuarea persoanelor în caz de urgenţă.

Respectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor cu foc deschis(sudura, lipire, taiere metale, ardere deseuri, etc.);

Intreţinerea mijloacele de aparare impotriva incendiilor de pe locul de muncă în bună stare de utilizare, verificarea periodica si inlocuirea celor necorespunzatoare (goale, deteriorate, cu elemente lipsa, rupte, expirate, etc.);

Semnalizarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis si a fumatului;


of 218

Interzicerea utilizarii aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecţie, cu defecţiuni sau cu improvizaţii;

Interzicerea folosirii siguranţelor fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liţă a fuzibilului calibrat;

Depozitarea sau păstrarea buteliilor de gaze departe de orice sursa de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare;

Interzicerea folosirii focului deschis (chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, etc.) în spaţii cu pericol de explozie, in depozite de produse petroliere sau in apropierea acestora;

Interzicerea utilizarii instalatiilor improvizate de incalzire(cele cu flacara deschisa, resouri electrice, radiatoare fara termostat;

Depozitarea corespunzatoare a materialelor si deseurilor combustibile sau inflamabile, in locuri special amenajate si in recipienti siguri;

Deconectarea la terminarea programului de lucru a aparatele/sistemele de încălzire /ventilaţie/climatizare locală, întreruperea iluminatul artificial şi a alimentarea cu energie electrică a calculatoarelor si a altor echipamente electrice ce nu se utilizeaza in afara programului de lucru.

Fumatul numai in locuri special amenajate.

Parcarea autovehicolelor societatii si a celor private doar în locuri special amenajate si semnalizate corespunzator (parcare).

Respectarea masurilor specifice de aparare impotriva incendiilor la alimentarea cu combustibil (pornirea motorului, fumatul, focul si utilizarea telefonului mobil sunt interzise)

Protejarea contra îngheţului a componentelor instalaţiilor de stingere cu apă (conducte, furtune,vane);

Respectarea instructiunilor de utilizare si functionare ale echipamentelor de munca si a instructiunilor de aparare impotriva incendiilor ale societatii.

Măsurile speciale pe timpul sezonului secetos cuprind:

a) identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice


of 218

ridicate şi lipsei de precipitaţii; b) interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată; c) restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive; d) asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră;

Măsurile speciale stabilite sunt aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi, după caz, populaţiei.

Evacuarea salariaţilor, bunurilor, documentelor, materialelor şi mijloacelor tehnice din obiectivul cariera Turcoaia al SC XANNAT MINERALS SRL, în situaţii de urgenţă, se execută la ordin, în scopul :

realizarii măsurilor preventive de scoatere a angajaţilor şi bunurilor materiale aparţinând obiectivului în afara zonelor de risc prognozate.

asigurarii protecţiei angajaţilor şi bunurilor materiale ale carierei în cazul producerii unor dezastre care pun în pericol sănătatea, viaţa şi integritatea acestora.

asigurarii continuităţii funcţionării carierei , în situaţii de urgenţă, în condiţii de deplină siguranţă, în spaţii protejate.

In conformitate cu Ordinul M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă, prin evacuare se întelege măsura de protecţie civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situaţii de urgenţă, la declararea stării de alertă, care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat a populaţiei/salariaţilor, a unor instituţii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale şi dispunerea lor în zone sau localitaţi care asigură condiţii de protecţie şi supravieţuire.

Acţiunile de evacuare se planifică şi se organizează pentru tipul de risc mediu, avându-se în vedere parametrii specifici ce caracterizează evoluţia şi amploarea consecinţelor acestuia.

Evacuarea începe imediat după identificarea pericolului ori după producerea acestuia, acordându-se prioritate evacuării populaţiei/salariaţilor.


of 218

Executarea acţiunilor de evacuare trebuie să permită funcţionarea instituţiei, menţinerea ordinii publice şi desfăşurarea activităţilor sociale, vitale în situaţii de urgenţă.

În toate situaţiile se va avea în vedere şi posibilitatea autoevacuării. Desfăşurarea acestei activităţi impune intervenţia organelor specializate ale autorităţilor administraţiei publice pentru evitarea confuziei, panicii, aglomeraţiei şi blocajelor pe căile de comunicaţii, precum şi a dezordinii şi actelor antisociale. Zonele din/în care se execută evacuarea în situaţii de urgenţă se stabilesc de comitetul local al comunei Turcoaia pentru situaţii de urgenţă, cu avizul şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă al judetului Tulcea.

Evacuarea salariaţilor se execută în baza ordinului de evacuare, emis de către primarul comunei Turcoaia la propunerea sefului celulei de urgenta al SC XANNAT MINERALS SRL, funcţie de tipul de risc. Evacuarea se executa conform urgentelor mentionate in planul de evacuare:

Urgenţa I – este determinată de producerea unui dezastru care afectează parţial sau nesemnificativ elementele de construcţie şi instalaţii ale obiectivului, fiind posibilă revenirea angajaţilor la posturile de lucru în scurt timp;

Urgenţa a II-a – este determinată de producerea unui dezastru cu afectarea construcţiilor obiectivului, iar pentru revenirea angajaţilor în spaţiile de lucru este necesară expertizarea acesteia de către personalul de specialitate, eventual efectuarea unor lucrări de consolidare care pot dura cel puţin 4-6 luni;

Urgenţa a III-a – este determinată de producerea unui dezastru major, cu afectarea gravă sau distrugerea completă a construcţiilor si instalatiilor obiectivului, a cărei consolidare sau refacere poate dura mai mult de doi ani sau este practic imposibil.


of 218

4.10 Zgomotul şi vibraţiile

In Cariera Turcoaia Iacobdeal se pot identifica urmatoarele surse de zgomot si vibratii :

Activitatea de derocare prin operatiile de derocare cu explozivi a masei miniere din perimetrul de exploatare

Activitatea de prelucrare a agregatelor prin utilajele de concasare, de sortare si benzile transportaoare

Activitatea de transport agregate prin utilajele de incarcare si transport

Activitatea de derocare

Efectuarea derocarii prin explozii are loc in masiv la o diferenta de altitudine de 200 m fata de localitate, iar distanta pana la primele locuinte este de cca 1 km .

Tehnologia de derocare folosita ( NONEL) asigura diminuarea corespunzatoare a fenomenului de vibratii, valorile parametrilor acesteia situandu-se sub limitele impuse de legislatie, conform masuratorilor efectuate in cariera in cadrul programului de monitorizare a factorilor de mediu.


of 218

Prin tehnica utilizata, frecventa scazuta si cantitatile relativ reduse de material explozibil, efectele impuscarilor manifestate prin vibratii si zgomot sunt minime si nu reprezinta un pericol pentru comunitatea locala si mediul inconjurator .

Activitatea de prelucrare a agregatelor in statia de concasare

Benzile transportoare se afla de asemenea departe de zona locuita , exceptie facand banda TB 19 care transporta materialul concasat din Fantana lui Manole in statia de sortare –spalare Dana Turcoaia . Aceasta tranziteaza suprateran localitatea, insa datorita investitiilor recente in captusirea benzii transportoare cu covoare de cauciuc, nivelul de zgomot este redus, fiind in limitele admisibile prevazute de legislatie.

Ciururile introduse in fluxul tehnologic la inceputul anului 2007 folosesc site poliuretanice si tampoane de cauciuc masiv care au inlocuit sitele metalice , respectiv arcurile metalice reducandu-se astfel pe langa emisiile de pulberi si nivelul de zgomot produs de catre acestea .

Activitatea de transport agregate prin utilajele de incarcare si transport

Utilajele senilate (excavatoarele si buldozerul ), datorita vitezelor mici de deplasare precum si a distantei relativ mare dintre zona de operatiune si


of 218

localitatea Turcoaia nu genereaza vibratii semnificative . Utilajele echipate cu pneuri (autobasculantele, incarcatoarele frontale ) nu pot fi considerate ca surse majore de vibratii .

Nivelul de zgomot si de vibratii produs.

Conform STAS 10009/1988, art.2.2, tabelul nr.3 privind ACUSTICA URBANA, limita admisibila a nivelului de zgomot echivalent exterior este de 65 db(A) la limita de proprietate a amplasamentului monitorizat.

Punctul in care a fost efectuata monitorizarea este la aprox.25 m distanta, in plan orizontal , de capatul deversor al benzii transportoare in zona depozitului .

Din buletinele de analiza prezentate de catre titularul activitatii, respectiv buletinul de emisii nr.F6/11936/24.08.2012 in care valoare minima este de 58.7db(A) , valoarea maxima este de 63.3db(A), rezulta o medie de 61db(A), medie ce nu depaseste limita admisa prin STAS-ul mentionat mai sus.

In ce priveste vibratiile, nu au fost inregistrate valori peste limita legala admisa, Raportul privind « Masurarea vitezelor de oscilatie seismica generate de lucrarile de impuscare din Cariera Turcoaia si influenta acestora asupra obiectivelor industriale si civile din cariera si din imprejurimile acesteia » arata faptul ca lucrarile de impuscare din cariera Turcoaia – iacobdeal nu constituie un factor major care sa afecteze din punct de vedere seismic structura obiectivelor civile si industriale din cariera precum si din vecinatatea acesteia.

4.11 Securitatea zonei

Cariera Turcoaia are asigurata paza bunurilor conform HG 333/2003 rectualizata, in regim propriu prin posturi de paza fixe, iar terenurile administrate de aceasta sunt supravegheate prin posturi de paza mobile care executa periodic serviciu de rond (patrulare).

Zona Dana este asigurata suplimentar impotriva poluări accidentale prin efracţii sau actelor de vandalism printr-o inchidere perimetrala cu gard din plasa de sarma inalta de 1,70 m prevazuta in zonele de acces si circulatie cu porti si bariere de acces-control, amplasate in zona atelierului mecanic, depozitul de agregate si zona cantar.


of 218

Zonele vitale sunt prevazute cu instalatii de iluminat exterior amplasate pe stalpi si elemente de constructie la inaltimea variind intre 5-10 m si protejate impotriva precipitatiilor.

Zona de prelucrare agregate concasare – sortare Fantana lui Manole este inchisa cu gard din plasa de sarma, sistem de inchidere-blocare a portii de acces cu cod-acces si camere de supraveghere monitorizate dintr-o cabina de comanda-control aflat in zona de alimentare a concasoarelor. Zona fantana lui Manole este iluminat pe timp de noapte asemanator zonei Dana.

Toate posturile sunt dotate cu telefoane mobile, lanterne si fluiere. Alarma intre posturi se face prin voce, telefoane mobile si fluier.

Intreaga conceptie de paza a obiectivului ,,Cariera Turcoaia’’ se desfasoara conform planului de paza aprobat de Politia localitatii Turcoaia.

4.12 Administraţie

SC XANNAT MINERALS SRL este legal reprezentata prin administratorul sau dl. Paul C. Craggs. La nivelul punctului de lucru Cariera Turcoaia – Iacobdeal conducerea carierei este reprezentata de dl. Chirilov Eugen – Director cariere si dl. Radescu Mircea – sef productie.


of 218

CAPITOLUL 5

CALITATEA SOLULUI

5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat asupra solului / subsolului

Impactul fizic major asupra solului, ca urmare a desfasurarii activitatii de exploatare a zacamintelor de substante minerale utile din Cariera Turcoaia- Iacobdeal , este dat de lucrarile de derocare si excavatii. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii. El va fi semnificativ diminuat prin masurile luate in fazele de proiectare si de executie a lucrarilor de exploatare, precum si ulterior, prin masurile de refacere a mediului programate anual si la incetarea activitatii.

Tehnica de exploatare in Cariera Turcoaia- Iacobdeal utilizeaza metoda treptelor descendente astfel incat in timp se ajunge la crearea unei succesiuni de trepte si berme de siguranta, de pe suprafata carora apele pluviale pot realiza transportul de la partea superioara catre baza a particulelor minerale, erodand astfel stratul de sol vegetal de la suprafata.

Insa daca se ia in calcul regimul anual de precipitatii foarte redus (aproape jumatate din teritoriul are valori medii anuale sub 400 mm),putem afirma ca transportul de pulberi si steril datorat apelor pluviale este ca si inexistent sau se realizeaza in cantitati nesemnificative, cu un impact negativ minim asupra solului.

De asemenea emisiile de pulberi si praf rezultate in urma activitilor de prelucrare-concasare si transport pot fi o sursa de poluare a solului de pe cuprinsul exploatarii si a imprejurimilor acesteia. Insa si in ceea ce priveste acest risc de poluare s-au luat masurile adecvate ,concretizate prin stropirea drumurilor si cailor de acces , montarea a doua instalatii de umectare (pompa si duze de pulverizare ) dupa concasoarele primare si dupa concasorul secundar , schimbarea sitelor metalice ale ciururilor din fluxul tehnologic Fantana lui Manole cu site poliuretanice si acoperirea lor cu prelate si nu in ultimul rand , instalarea de carcase de protectie la banda transportoare ce traverseaza localitatea Turcoaia si la gura putului in care se deverseaza materialul concasat.

Cu scopul declarat de protectie a solului , se pot mentiona lucrarile de plantare a arbustilor de specii forestiere rezistente si adaptate climatului secetos din zona. Anual, cu ocazia plantarii pe suprafetele noi prevazute in


of 218

planul de refacere a mediului, se va reveni cu completari si pe acele suprafete unde s-au efectuat plantari in anii anteriori, in vederea obtinerii unei consistente cat mai apropiate de cea naturala.

Alte activitati ce se desfasoara pe teritoriul Carierei Turcoaia si pot genera un impact negativ asupra solului prin producerea de scurgeri accidentale de combustibili si lubrifianti, sunt: alimentarea cu combustibili a utilajelor si efectuarea de reparatii si revizii ale acestora.

Conform informatiilor furnizate de beneficiar, în perimetrul carierei Turcoaia nu au fost inregistrate accidente/incidente care sa fi avut ca efect contaminarea solului si subsolului .

Exploatarea la zi în carieră, va conduce la modificarea peisajului şi a topografiei zonei. Impactul negativ al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră. Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului, este inevitabil avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin măsurile de refacere ecologica (Plan de refacere).

Activitatile de derocare/dinamitare trebuie sa se realizeze dupa un program care sa elimine factorul de stress - zgomot.

Referitor la efectele potentiale determinate de infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor agricole ( din partea de est și sud a carierei ) , acestea nu sunt de natura sa contribuie la aparitia unui efect cumulat , datorita suprafetelor mici pe care se desfasoara acestea, numarului redus de utilaje agricole , implementarii celor mai bune practici agricole in vederea obtinerii unor produse ecologice .

5.2 Evaluarea impactului activității de exploatarea a mineralelor din Cariera Turcoaia – Iacobdeal asupra biodiversității din carieră și vecinătate

Metoda de evaluare

Metodele de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător constau în parcurgerea mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili să reflecte starea generală a factorilor de mediu analizaţi.

Prima etapă constă în raportarea calităţii factorilor de mediu la limitele admise de standardele naţionale ( corelate la nivel european) acolo unde


of 218

aprecierea este cantitativă sau după starea comparativă a unui factor în raport cu starea naturală normală de referinţă din acelaşi perimetru de analiză sau din imediata vecinătate ( ex. compararea unei asociaţii vegetale naturale neafectate cu una afectată de activitatea antropică analizată) , obţinerea indicelui de poluare IP şi acordarea notelor de bonitate de la 1 la 10 unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi o deosebit de gravă deteriorare a sectorului de mediu analizat.

Prin utilizarea metodei ilustrative cu notele de bonitate se construieşte o diagramă în care starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată, cu razele egale între ele, având valoarea de 10 unităţi bonitate . Pe aceste raze se trasează valorile reale ale notelor bonităţii factorilor din teren analizaţi şi se obţine figura geometrică a stării reale.

Indicele de poluare globală – IPG- constă în raportul între suprafaţa ideală Si şi suprafaţa reprezentând starea reală Sr.

Scara de bonitate după care s-a efectuat analiza este următoarea :

Nota de bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 Starea naturală în echilibru

9 Ip = 0,0 - 0,25 Fără efecte

8 Ip = 0,25 – 0,50 Fără efecte decelabile cauzistic; mediul afectat în limite admise nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,00 Mediul este afectat peste limitele admise –nivel 2

6 Ip = 1,00 – 2,00 Mediul este afectat peste limitele admise –nivel 3

Efectele nocive sunt accentuate

5 Ip = 2,00 – 4,00 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 4,00– 8,00 Mediul este afectat peste limitele admise – nivel 3.

Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,00 - 12,00

Mediu degradat – nivel 2

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere


of 218

2 Ip = 12,00 - 20,00

Mediu degradat – nivel 2

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip = 20,00 Mediul este impropriu formelor de viaţă

După ce se stabileşte obiectiv care sunt notele de bonitate a factorilor analizaţi se calulează după forma geometrică rezultată din compunerea acestor factori suprafaţa ideală ( care indică un mediu natural fără influenţe antropice) şi suprafaţa figurii geometrice rezultată din compunerea segmentelor date de notele de bonitate reale din teren . Rezultatele obţinute se raportează la o scară de referinţă privind calitatea mediului analizat.

Scara privind calitatea mediului ( de referinţă) :

IPG = 1 – mediu natural, neafectat de activitatea umană;

IPG = 1-2 – mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile ;

IPG = 2-3- mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de tulburări formelor de viaţă ;

IPG = 3-4- mediu supus efectului acticvităţii umane, provocând stare de tulburări formelor de viaţă;

IPG = 4-6 – mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;

IPG = peste 6 – mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.


of 218

FIG.59. ILUSTRAREA RAPORTULUI DINTRE SITUAȚIA IDEALĂ –NATURALĂ ȘI SITUAȚIA REALĂ DIN CARIERA TURCOAIA

Valorile notelor de bonitate identificate în teren pentru cei 6 factori analizaţi în detaliu la faţa locului sunt următoarele :

Apa = 9

Sol = 6

Aşezare umană ( sat Turcoaia) = 9

Faună = 7

Floră = 7

Aer = 8


of 218

Indicele de poluare global IPG = Si/ Sr

Suprafaţa ideală a hexagonului rezultat din analiză este dată de suma celor 6 triunghiuri echilaterale din acest hexagon şi s-a calculat după formula Si = l2 x √3/4 x 6 = 259,5

Suprafaţa reală a poligonului neregulat dat de valorile reale de bonitate din teren este dată de suma celor 6 triunghiuri oarecare rezultate ( incluse în hexagon) şi s-a calculat după formula :

Sr = (latura a x latura b / 2 ) x sin de 600

Sr = 23,38 + 23,38 + 27, 28+ 21,22 + 24,25 + 31,18 = 150,69 de unde

IPG = Si /Sr = 259,5/ 150,69 = 1,72

Coroborând valoarea obţinută cu Scara de referinţă privind calitatea mediului rezultă că activitatea în Cariera Turcoaia asigură , spre limita superioară a clasei, un ,, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile ;

Având în vedere că activitatea de exploatare are note de bonitate care indică modificări ale factorilor de mediu faţa de starea lor naturală şi faptul că indicele de calitate a mediului se apropie de valoarea 2 sint necesare măsuri de minimizare a impactului generat de activităţile desfăşurate în perimetrul Carierei Turcoaia, complementare celor angajate de administrator sau impuse de autorităţile de mediu până la data prezentului bilanţ.


of 218

5.3 Măsuri de diminuare a impactului activităților de exploatare a mineralelor asupra factorilor de mediu din cariera Turcoaia și vecinătate

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun următoarele măsuri:

lucrarile se vor desfăşura strict în limita perimetrului de exploatare aprobat;

pe perioadele de vegetație, din martie până în octombrie ale fiecărui an, pentru diminuarea răspândirii prafului şi a pulberilor în suspensie se recomandă umectarea materialului excavat ce va fi concasat şi sortat. De asemenea, se impune umectarea drumurilor de acces în carieră şi a drumurilor interne din carieră;

alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto utilizate se va realiza din locul special amenajate în acest sens (staţia de carburanti)

executarea tuturor reparaţiilor şi reviziilor utilajelor pe platforma impermeabilă amenajată;

îndepărtarea imediată a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele în exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate în locuri special amenajate şi predate către unităţile autorizate pentru colectare şi/sau valorificare;

deşeurile menajere ( de la birouri sau șantiere temporare de amenajare fronturi) vor fi depozitate temporar în europubele, selectiv, într-un spatiu special amenajat. Se va încheia contract cu o societate specializată şi autorizată pentru preluarea acestora şi depozitare finală într-o rampă ecologică;


of 218

Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului

Pentru eliminarea răspândirii prafului şi pulberilor în atmosferă se recomandă urmatoarele:

folosirea metodei de împuscare cu microîntârziere;

realizarea de împuşcări cu scheme de amplasare cu unul sau mai mulţi sâmburi;

folosirea de scheme de împuscare cu orientare diagonală, urmărind ca orientarea frontului supus împuşcării sa fie ales în asa fel încat sensul de aruncare să fie invers sensului de interdicţie a aruncării;

bermele de circulaţie, materialul încărcat în mijloacele de transport şi vatra carierei să fie udate la întrevale regulate (zilnic în perioada de vară) cu un autostropitor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii

Având în vedere ca pe amplasamentul carierei de piatră şi în zonele învecinate analizate, nu au fost identificate specii şi habitate protejate, au fost stabilite masurile de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, propuse pentru a menţine integritatea funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0073 Măcin – Niculiţel.

Se recomandă ca pentru minimizarea impactului asupra biodiversităţii, amplasamentul carierei să fie respectat aşa cum a fost aprobat, iar odată cu terminarea exploatării, se recomandă ca activităţile de ecologizare să se realizeze conform planului de refacere, avizat de autoritatea de mediu.

Pentru reducerea impactului vizual al carierei se poate propune plantarea unor perdele de protecţie alcătuite din puieţi de copaci, arbuşti şi subarbuşti din specii autohtone (cărpiniță, stejar pufos, mojdrean, păducel, măceș), specifice regiunii nord-dobrogene. Plantarea perdelelor de protecţie are ca rezultat şi crearea unor habitate favorabile speciilor de faună din zonă.


of 218

Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot şi vibraţii

Având în vedere distanţele dintre carierele din zonă, faptul că activitatea de derocare nu se realizează simultan, transportul se realizează pe drumuri diferite, nivelul zgomotului şi al vibraţiilor nu înregistrează depăşiri faţă de prevederile legale.

În zonă au fost efectuate măsurători în primul semestru al anului 2012 privind zgomotul și vibrațiile în timpul funcționării instalațiilor și utilajelor din Cariera Iacobdeal și Dana Turcoaia. Măsurătorile au fost efectuate de către laboratorul acreditat al SC Uzinsider Engineering SA Galați. Din rezultatele acestor măsuratori s-a relevat faptul ca nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatorii analizaţi.

Din aceste motive, nu se impun măsuri deosebite de diminuare a zgomotului şi vibraţiilor, însă plantarea unei perdelei forestiere pe latura perimetrului de exploatare care se învecinează cu intravilanul comunei Turcoaia, poate să conducă la scăderea nivelului fonic în localitate.


of 218

5.4 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate

Problemele de mediu existente si in acelasi timp relevante pentru impactul activitatii analizate desfasurate in cariera Turcoaia – Iacobdeal sunt:

Cariera se invecineaza cu alte cariere la distante relativ mici. Astfel:

o Granit Agregate - limita sudica

o Alas Romania - 1100 m

o Cariere Plus - 400 m

o RomTrans - 900 m

o Carpat Agregate ( Iglicioara ) - 1000 m

o Dumagregat - 1100 m

o Uranus Pluton - 3800 m

o Tehnologica Radion - 2800 m

Se constata, totusi ca activitatea de exploatare din imediata vecinatate a perimetrului analizat se desfasoara in conditii optime fara a exista o presiune asupra factorilor de mediu.

Astfel incat contributia la aparitia unui efect cumulat datorat activitatilor din zona este diminuat, mai ales ca situatia precara a pietei agregatelor minerale a facut ca unele dintre carierele invecinate sa-si sisteze activitatea, iar perimetrele propuse spre deschidere nu au continuat investitia .

Cariera Turcoaia – Iacobdeal se afla in ROSPA Macin - Niculitel

Cele mai importante tipuri de activitati pentru care exista o serie de informatii privind proiecte propuse sunt reprezentate de cariere şi parcuri eoliene. Figurile următoare prezintă locatiile propuse pentru aceste viitoare dezvoltări în relaţie cu zonele cu valoare naturală ridicată.


of 218

Informaţiile privind localizarea acestor viitoare proiecte au fost preluate din documente public disponibile, precum acte de reglementare (Avize de mediu pentru Planuri Urbanistice Zonale, Acorduri de mediu pentru proiecte, Certificate de urbansim) şi studii elaborate în cadrul procedurilor de reglementare (Rapoarte de mediu, Studii de evaluare a impactului supra mediului).

Desigur este posibil ca lista proiectelor identificate aici să nu fie completă, precum este posibil şi ca nu toate aceste proiecte să se realizeze.

Localizarea carierelor existente şi propuse faţă de principalele zone de interes natural


of 218

Din suprafața totală a SPA-ului Măcin-Niculițel de 6403,738 ha, 18,5% este ocupată de zone cu valoare naturală ridicată şi 1,3% este ocupată de zone de exploatare. Zonele cu valoare naturală ridicată se împart în: zone de protecţie strictă (0,68%) şi zone de protecţie integrală (4,84%) a Parcului Naţional Munții Măcinului, pajişti cu valoare naturală ridicată (9,5%) şi zone prioritare pentru păsări (7,1%), iar zonele ocupate de cariere se împart în cariere funcţionale (1%) şi cariere aflate în stadiu de proiect (0,3%). Atât zonele cu valoare naturală ridicată, cât şi zonele de exploatare conţin elemente care se suprapun, dar există cazuri în care cele două zone se intersectează, astfel 2,6% din suprafaţa totală a zonelor prioritare pentru păsări este ocupată de cariere funcţionale, 8,2% din suprafaţa pajiştilor este ocupată de cariere funcţionale şi 1,4% de cariere aflate în stadiul de proiect.

Figura nr. 57. Ponderea ocupată de suprafeţele naturale, zonele de exploatare şi intersecţia dintre acestea


of 218

Figura nr. 58. Ponderea ocupată de suprafaţa intersecţiilor dintre zona cu valoare naturală ridicată şi zona de exploatare


of 218

5.5 BIODIVERSITATEA

Biodiversitatea reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.

De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilitătii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea genetică și specifică din perimetrului ecosistemului dar și diversitatea ecosistemică atunci când într-un perimetru studiat există un complex de ecosisteme.

„Cariera Turcoaia” se află în interiorul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073 Măcin – Niculiţel. Teritoriul analizat în suprafață de 168,21 ha are folosința actuală de carieră și teren neproductiv. După închiderea exploatării acest teren va fi ecologizat şi renaturat.


of 218

Fig. nr. 1. SPA Măcin –Niculițel care cuprinde perimetrul Carierei Turcoaia dar și SCI Munții Măcinului și Parcul Național Munții Măcinului

Figura nr. 2. Localizarea zonelor de extragere a mineralelor la nivelul sitului ROSPA0073 Măcin – Niculiţel unde observăm lipsa pajiștilor naturale din jurul Carierei Turcoaiei ( cu albastru fiind limita SPA)

Pentru întreaga zonă extinsă la scara SPA Măcin – Niculiţel, suprafaţele naturale ocupă aproximativ 29,8 %, cele seminaturale 39,24 %, iar cele dominate de om 2,4%. Restul sistemelor pot fi considerate ca fiind sisteme naturale - 58,37%. Din păcate aceste sisteme „naturale” (păduri, păşuni, zone umede, zone lipsite de vegetaţie etc) sunt în mare parte modificate de activităţile antropice. Cu alte cuvinte doar un procent de până la 30% din aceaste ecosisteme mai pot fi numite naturale, în special pentru că au suferit modificări structurale importante


of 218

În zona SPA Măcin – Niculiţel care include cariera Turcoaia la limita de sud –vest, acoperirea terenului (bazată pe datele din Corine Land Cover 2006) este dominată de prezenţa pădurilor de foioase (44,13%), urmată de terenuri arabile (28,57%), teren agricol cu vegetaţie naturală (5,9%), pajişti, tufărişuri şi păşuni (tabelul nr.1). În zonă se regăsesc şi alte tipuri de habitate, inclusiv zone umede si lacuri.

Tabel nr.1. Acoperirea terenului în SPA Măcin Niculiţel CLC 2006

Acoperire / Utilizare teren

Cod CLC2006 %

Localităţi 112 1,53

Zone arondate localităţilor

121 0,16

Cariere 131 0,71

Teren arabil 211 28,57

Vii 221 2,94

Livezi 222 0,02

Păşuni 231 2,52

Grădini 242 1,84

Agricol cu vegetaţie naturală

243 5,90

Păduri foioase 311 44,13

Păduri amestec 313 0,31

Pajişti 321 5,33

Tufărişuri/Vegetaţie lemnoasă

324 2,93

Zone lipsite de vegetaţie 333 0,23

Zone umede 411 0,80

Lacuri 512 2,07


of 218

Figura nr. 3. Acoperirea terenului la nivel de SPA Măcin –Niculițel conform CLC 2006 unde vedem în jurul carierei Turcoaia

teren agricol ( pârloagă), teren arabil și foarte mică suprafață de pajiște la nordul carierei

În decursul timpul o serie de factori de comandă şi presiune au influenţat dinamica sistemelor ecologice din zona investigată. Trebuie de la început remarcat că acesta este un proces foarte complex, dinamic şi care este caracterizat de constante mari de timp, derulat şi la scări spaţiale mari. Factorii de comanda au fost în cea mai mare parte generaţi de politici locale sau regionale care au acţionat în special în ultimele decenii. Aceste politici au avut o gamă largă de obiective pe termen lung, printre care şi cele care au avut consecinţele cele mai grave, afectând utilizarea terenurilor în special prin substituirea terenurilor pentru agricultură. Această abordare a avut ca punct de plecare utilizarea tradiţională şi mai puţin intensiva a resurselor, urmată de o creştere progresivă a intensităţii acestor activităţi, fapt ce a condus şi la o creştere a interesului pentru promovarea unor soluţii integrate şi durabile de management, în special în ultimul deceniu.


of 218

Monitorizările speciilor şi habitatelor din perimetrul „Cariera Turcoaia” au fost efectuate în perioada 2011 – 15 februarie 2013 de către personalul specializat al Administrației Parcului Național Munții Măcinului. Perioadele deplasărilor au fost alese astfel încât să fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv să fie parcurse toate sezoanele de vegetaţie şi stadiile de dezvoltare a speciilor de faună. În cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea în care tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii, complet dezvoltate, adică în acest caz, fiind vorba de pajişti stepizate din zona de deal, observaţiile s-au făcut cu preponderenţă în intervalul martie – iulie.

Pentru a determina impactul de exploatare asupra migraţiei păsărilor, au fost efectuate observaţii la punct fix preponderent în perioada de vârf a migraţiei de primăvară, respectiv 1 Martie – 15 aprilie și în perioada de vârf a migrației de toamnă respectiv 20 August -25 Octombrie

Având în vedere că perimetrul carierei are o formă neregulată, acesta a fost încadrat într-un poligon, rezultând o suprafaţă de studiu de 217,30 hectare, ceea ce reprezintă mai mult decât perimetrului de exploatare, care are suprafaţa de 168,21 hectare. Acestă dimensionare a perimetrului de monitorizare de 217,30 ha permite o evaluare obiectivă a impactului activităţilor de exploatare a resurselor minerale asupra biodiversităţii din zonă.

Pentru monitorizarea florei şi vegetaţiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice în pieţe de probă fixe, cu suprafaţa de 200 mp fiecare ( 2 relevee doar au avut 500 și 1000 mp), în care s-a determinat compoziţia floristică, notându-se pentru fiecare specie abundenţa – dominanţa după scara Braun – Balanquet. Pe lângă relevee, au mai fost utilizate: metoda transectelor şi semnalările accidentale pentru speciile de importanţă conservativă.

Pentru monitorizarea faunei au fost utilizate observaţiile pe transect, parcurgându-se în zig-zag, întreaga suprafaţă de 217,30 ha luată în studiu, în diferite momente ale zilei.

Perimetrul de exploatare a minereului fiind situat în SPA Munții – Măcinului, la limita acestuia s-a analizat impactul generat de activitatea de extragere a mineralelor în raport cu biodiversitatea din ariile protejate de interes național situate sub ,, cupola” SPA Măcin –Niculițel și cea a sitului de pe Dunăre, respectiv SPA Dunărea Veche –Brațul Măcin.


of 218

Tipuri de sisteme ecologice identificate

Identificarea sistemelor ecologice din zona SPA Măcin Niculițel și SPA Dunărea Veche –Brațul Măcin s-a realizat pornind de la informaţiile referitoare la tipul de acoperire a terenului. Astfel pot fi identificate două categorii majore de ecosisteme prezente în această zonă, şi anume ecosisteme terestre şi ecosisteme acvatice.

În cadrul ecosistemelor terestre au fost diferenţiate:

ecosisteme forestiere (dominate de pădurile de foioase);

ecosisteme cu vegetaţie ierboasă (pajişti şi păşuni);

ecosisteme cu vegetaţie arbustivă (tufărişuri şi vegetaţie forestieră în faze incipiente de dezvoltare);

ecosisteme lipsite de /sau cu foarte puţină vegetaţie;

agrosisteme;

sisteme socio-economice (localităţi, zone industriale, cariere).

În cadrul ecosistemelor acvatice au fost diferenţiate:

ecosisteme lotice (cursuri de apă în principal temporare);

ecosisteme lentice (lacul Jijila, lacul Slatina, lacul Sărat, la care se adaugă o serie de lacuri de acumulare);

zone umede (aceste sunt adiacente în principal ecosistemelor lentice).


of 218

5.5.1 Arii protejate existente pe amplasament si in vecinatatea carierei

Perimetrul Carierei Turcoaia se află inclus în perimetrul ROSPA0073 Măcin – Niculiţel cu o suprafaţă de 67316 hectare declarată prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007, care include :

- ROSCI0123 Munţii Măcinului cu o suprafaţă de 18546 hectare declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 și

- aria de interes național Parcul Naţional Munţii Măcinului – arie naturală protejaţă de interes naţional cu o suprafaţă de 11151,82 hectare, respectiv categoria II IUCN declarată prin Legea 5 din 2000

Perimetrul Carierei se afla în vecinătatea ROSPA0040 Dunărea Veche – Măcin declarată prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007 cu suprafața de 18 759 ha.

S-a studiat în principal impactul potențial al activității de exploatare a granitului din cariera Turcoaia față de ansamblul de elemente naturale din SPA Măcin Niculițel întrucât cele din SPA Măcin Dunărea Veche-Brațul Măcin specifice zonelor umede nu au habitat propice dezvoltării în perimetrul carierei sau imediata vecinătate.

Impactul investiţiei asupra biodiversității Parcului Naţional Munţii Măcinului”.

Perimetrul carierei Turcoaia se află la o distanţă medie de 7 km de limita vestică a Culmii Măcinului componentă a Parcului Naţional Munţii Măcinului .

Pentru a se face analiza impactului activității de exploatare s-a analizat biodiversitatea din perimetrul parcului și s-a urmărit dacă mobilitatea elementelor floristice sau faunistice din aceasta arie au cerințele sau motivația ecologică sau etologică de a interacționa cu mediul din perimetrul de exploatare Turcoaia.


of 218

Biodiversitatea Parcului Naţional Munţii Măcinului - Flora şi vegetaţia

Sinteza datelor bibliografice din perioada 1952-1972, referitoare la cormofitele din Munţii Măcin scoate în evidenţă existenţa unei diversităţi ridicate a acestora, comparativ cu semnalările din România.

Marea bogăţie de floră şi vegetaţie a Munţilor Măcin este ilustrată de peste 1.770 specii de plante, reprezentând aproximativ 50 % din flora României ce vegetează pe 0,06% din suprafaţa ţării, din care 72 specii de plante sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile şi 27 specii sunt endemice pentru regiune.

Studiile de specialitate efectuate pe Culmea Pricopanului - una din zonele reprezentative ale parcului naţional în ceea ce priveşte prezenţa xerofitelor - au identificat 14 asociaţii floristice ierboase şi 562 specii de plante superioare, încadrate în 70 familii, din care 72 taxoni ameninţaţi cu dispariţia (5 % din speciile ameninţate şi înscrise în "Lista roşie a plantelor superioare din România").

Importanţa fitotaxonilor din Dobrogea, în comparaţie cu alte plante rare din România, constă în compoziţia acestora, în care domină speciile pontico-balcanice (26,4%) şi pontice (16,7 %), la care se adaugă speciile de provenienţă euroasiatică (12,5 %),balcanică (11,1 %), mediteraneeană (8,3 %), mediteraneeană-pontică (6,9 %), precum şi alte 18,1 % specii caucaziene, asiatice, africane şi cosmopolite.

Importanţa internaţională a acestor taxoni rari, este conferită de prezenţa taxonului vulnerabil Campanula romanica - endemism dobrogean, a trei taxoni europeni rari Dianthus nardiformis (pontic), Centaurea tenuiflora (pontic, balcanic) şi Centaurea gracilenta (balcanic) şi a 5 taxoni subendemici Corydalis solida (balcanic), Euphorbia nicaensis ssp. cadrilateri (mediteraneean-pontic), Moehringia grisebachii (pontic-balcanic), Moehringia jankae (pontic) şi Silene cserei (pontic), din care primii 4 (patru) taxoni sunt nominalizaţi în "Lista roşie europeană" ca specii vulnerabile sau rare. Din cei 72 taxoni amenintaţi, 18 sunt rari pentru Dobrogea, 5 sunt rari pentru nordul Dobrogei şi un taxon -Cachrys alpina (pontic-balcanic) este considerat ca dispărut din Munţii Măcinului.


of 218

Munţii Măcinului sunt consideraţi un important centru de speciaţie, datorită diversităţii intraspecifice, concretizaţi prin prezenţa doar în această zonă a 11 intrataxoni locali, identificaţi până în prezent în România. De asemenea, Munţii Măcinului constituie centrul genetic pentru Euphorbia măcinensis, Corydalis dobrogensis şi Herniaria glabra var. dobrogensis.

Munţii Măcinului reprezintă limita nordică a zonei submediteraneene a Peninsulei Balcanice şi constituie o unitate distinctă a provinciei floristice macedo-tracice. Importanţa biogeografică a Munţilor Măcin este conferită şi de interferenţa în această arie protejată a limitelor de vegetaţie ale unor specii originare din diferite areale geografice. În această zonă se înregistrează limita sudică a speciilor central-europene şi caucaziene (Scutellaria orientalis, Stipa ucrainica etc.), limita nordică a speciilor mediteraneene, balcanice şi pontice (Silene compacta) şi limita vestică a speciei euroasiatice Potentilla bifurca, specii rare şi ameninţate cu dispariţia. De asemenea Munţii Măcinului reprezintă unicul teritoriu din lume unde se găsesc şi este protejată asociaţia vegetală Gymnospermio altaicae -Celtetum glabratae, cu specia Celtis glabrata ameninţată cu dispariţia, una din speciile cele mai rare de arbori din România.

În urmă cu circa 200 de ani, nordul Dobrogei era acoperit cu păduri seculare de stejar de înaltă productivitate, a căror vigoare de creştere nu scădea decât pe terenurile pietroase de pe culmile din nord şi în brâul din apropierea stepei din centrul Dobrogei.

Pădurile Dobrogei au suferit modificări structurale majore, atât înainte de 1878, în timpul ocupaţiei otomane, când s-au exploatat păduri valoroase de stejar, cât şi după 1878 (anul revenirii Dobrogei la România), când s-au aplicat două reforme agrare, prin care multe suprafeţe păduroase s-au transformat în terenuri agricole şi islazuri comunale, iar cele rămase au fost afectate de activitatea umană (păşunatul în pădure, aplicarea repetată a regimului de crâng, cu regenerarea din lăstari sau drajoni, incendieri, etc.).

Urmare acestor factori negativi, în perioada 1850-1930 pădurile Dobrogei s-au diminuat cu circa 63.000 ha (circa 40.000 ha în judeţul Tulcea), ajungându-se în prezent la o pondere a pădurilor de numai 12 % din suprafaţa totală a judeţului Tulcea. După 1930 se produce cotitura în gestionarea pădurilor Dobrogei, concretizată prin adoptarea regimului de codru (regenerarea din sămânţă a pădurilor), interzicerea păşunatului în pădure şi a tăierilor în delict, reconstrucţia ecologică a arboretelor degradate cu specii autohtone valoroase etc.


of 218

Drept urmare, între anii 1950 - 1990 s-au executat lucrări de reconstrucţie ecologică pe circa 1.380 ha în Parcul Naţional Munţii Măcinului şi lucrări de ameliorare a terenurilor degradate improprii pentru alte folosinţe pe suprafete extinse, diminuându-se astfel suprafaţa multor terenuri deteriorate şi cu aspect selenar.

Caracteristic pentru Parcul Naţional este predominanţa ecosistemelor forestiere, care asigură stabilitatea ecologică şi habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest teritoriu. În zonă se regaseşte o biodiversitate bogată şi unică în lume, în care se includ ecosisteme complexe forestiere, de stepă şi de silvostepă.

Pădurile din Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt constituite majoritar din arborete de foioase în amestec, în care specia de bază este gorunul, în nordul ariei protejate şi stejarul brumăriu sau stejarul pufos, în sudul parcului.

În Parcul Naţional Munţii Măcinului s-au identificat 30 tipuri de pădure, instalate pe 15 staţiuni forestiere cu bonităţi variate (72,% de productivitate mijlocie, 21,% de productivitate superioară şi 7% de productivitate inferioară), evidenţiindu-se o mare variabilitate a condiţiilor de vegetaţie, fapt care permite prezenţa unui număr foarte ridicat de specii şi de ecosisteme tipice.

Caracteristic pentru Parcul Naţional Munţii Măcinului este existenţa unor tipuri de pădure întâlnite numai în această zonă, din care nominalizăm: şleaul de deal dobrogean, stejareto-şleau dobrogean cu stejar brumăriu, şleau de silvostepă cu gorun, stejar brumăriu pur pe cernoziom degradat, stejar pufos pur, stejar pufos cu cărpiniţă, gorunet cu scumpie şi gorunet normal cu cărpiniţă, făgeto-cărpinet dobrogean cu Carex pilosa etc. În Munţii Măcinului întâlnim următoarele zone şi etaje de vegetaţie: zona stepei de tip pontico-balcanic marginal, etajul silvostepei cu păduri submediteraneene, etajul cu păduri xeroterme submediteraneene şi etajul cu păduri mezofile de foioase balcanice.

În acest teritoriu au fost identificate 6 asociaţii floristice forestiere rare la nivel naţional (4,% din tipurile de ecosisteme forestiere ale României, Doniţă, 1970, 1990). Cea mai frecventă asociaţie forestieră - Tilio tomentosae - Carpinetum betuli, răspândită în România pe 65.000 ha (circa 1 % din suprafaţa fondului forestier) este reprezentativă pentru parc, iar cea mai rară şi totodată unică în România este asociaţia reprezentată de tipul de pădure făgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa (Valea Fagilor - Luncaviţa).

Asociaţia Tilio tomentosae - Carpinetum betuli, împreună cu asociaţiile Nectaroscordo - Tiletum tomentosae şi Galantho plicatae - Tiletum


of 218

tomentosae - răspândite numai în Dobrogea de Nord şi Fraxino orni - Quercetum dalechampii - specifică pentru Dobrogea şi Banat - nu s-au mai identificat în ţările vecine europene şi pot fi considerate endemice pentru România.

O altă fitocenoză forestieră rară, existentă în România pe suprafeţe restrânse în Dobrogea şi Dealurile Buzăului, este reprezentată de asociaţia Tilio tomentosae - Quercetum pedunculiflorae (Doniţă, 1970, 1990, citat de Petrescu, 1997).

Asociaţia arbustivă dominată de specia ameninţată Spiraea crenata este considerată o altă raritate naţională.

Cele mai răspândite fitocenoze forestiere sunt ale pădurilor vest-pontice de stejar pufos (Quercus pubescens), cărpiniţă (Carpinus orientalis) şi mojdrean (Fraxinus ornus),cu Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus şi Pyrus elaeagrifolia, urmate de pădurile moesic-vest pontice de gorun (Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q. petraea), carpen (Carpinus betulus), tei argintiu (Tilia tomentosa), cu Fraxinus coriariaefolia, Nectaroscordum silicum ssp. bulgaricum, în complex cu păduri de gorun, cărpiniţă, tei argintiu şi alte păduri xeroterme. Pădurile de stejar pufos, cărpiniţă şi mojdrean, care constituiau în trecut etajul de vegetaţie al pădurilor submediteraneene sunt instalate pe colinele joase (150 - 250 m altitudine), constituite din platouri, coame rotunjite, văi largi şi versanţi de la slab la mediu înclinaţi. Arboretele de pe culmi şi versanţi sunt constituite predominant din stejar pufos, iar cele de pe văi din stejar brumăriu. Arboretele sunt constituite din mai multe etaje de vegetaţie: etajul superior, format majoritar din Quescus pubescens şi diseminat din Q. polycarpa, Q. pedunculiflora, Q. virgiliana; etajul mijlociu, constituit din Carpinus orientalis şi Fraxinus ornus, cu exemplare izolate de Acer campestre, Sorbus torminalis şi Pyrus pyraster şi etajul inferior al arbuştilor, bine reprezentat de Cornus mas, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria etc. Pătura erbacee este reprezentată de specii sudice (Mercurialis ovata, Lithospernum purpureo-caeruleum, Carex hallerana, Paeonia peregrina etc.), în asociaţie cu graminee de pădure (Brachypodium sylvaticum, Dactylis poligama, Melica uniflora etc.).

Pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu se întâlnesc la altitudinile cele mai înalte din Dobrogea de nord (peste 250 m), pe relief colinar, cu coame largi, platouri sau versanţi înalţi ori văi înguste sau relief cu aspect montan, cu creste şi versanţi putemic înclinaţi sau pe văi înguste. Arboretele, care apaţin asociaţiei majoritare Tilio tomentosae-Carpinetum


of 218

betulis, sunt instalate pe văi şi pe versanţii nordici, mai rar pe platouri sau culmi, pe soluri cenuşii de pădure sau brune, mijlociu profunde sau profunde.

Partea superioară a stratului arborilor este dominată de gorun (Quercus petraea ssp. dalechampii, ssp. petraea şi ssp. polycarpa), tei argintiu (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior, F. coriarirefolia), ulm (Ulmus glabra) etc., iar partea inferioară este reprezentată de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata, T. platyphillos), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastru (Acer campestre) etc. Stratul arbuştilor este constituit din corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna, C. pentagyna), salbă moale (Evonymus verrucosa). Pătura erbacee, slab dezvoltată, este reprezentată de Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Lathyrus niger, Viola hirta etc., în asociaţie cu specii mediu-europene (Cardomine bulbifera, Galium odoratum, Carex digitata, Anemone ranunculoides, Hedera helix, Mercurialis perennis etc.).

În habitatele cu soluri scheletice, puţin profunde şi în cele mai uscate dinspre silvostepă, se întâlnesc fitocenoze vegetale din asociaţia Nectaroscordo-Tilio tomentosae, în care gorunul se asociază cu tei, mojdrean, cărpiniţă (Carpinus orientalis) şi frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus coriarirefolia) etc. Arbuştii sunt reprezentaţi de corn, păducel şi lemn câinesc, iar pătura ierbacee este dominată de speciile sudice (Nectaroscerdum silicum ssp. bulgaricum, Lychnis coronaria, Arabis turrita, Lythosmermum purpureocoeruleum, Mercurialis ovata etc.).

În vecinătatea silvostepei, pe soluri mai profunde, gorunul este înlocuit de stejarul brumăriu, în cadrul asociaţiei floristice Tilio tomentosae - Quercetum pedunculiflorae).

Arboretele din Parcul Naţional Munţii Măcinului se evidenţiază prin următoarele caracteristici:

- marea diversitate biologică a celor 67 specii lemnoase, din care cităm genurile:

Quercus (7 specii), Tilia (3 specii), Acer (3 specii), Ulmus (3 specii), Carpinus (2 specii), Fraxinus (3 specii), Fagus (2 specii), Malus, Celtis, Juglans, Prunus, Sorbus etc., precum si numeroasele specii arbustive (Corylus, Rosa, Lygustrum, Cornus, Sambucus, Lonicera, Cotinus, Paliurus, Crataegus, Viburnum, Spiraea etc.);

- caracterul natural al ecosistemelor forestiere pe o suprafaţă extinsă (42 % arborete naturale fundamentale), iar cele parţial derivate (18 %) şi total


of 218

derivate (29 %) păstrează în compoziţie speciile autohtone locale, fapt care asigură conservarea celei mai întinse vegetaţii saxicole din ţară, în care se regăsesc majoritatea speciilor ameninţate cu dispariţia, o raritate la nivel naţional;

- participarea ridicată a teiului (36 %), carpenului (12 %) şi cărpiniţei (7 %) în compoziţia generală a pădurilor, în detrimentul speciilor principale de bază - goruni şi stejari, care au fost recoltate prioritar şi selectiv în trecut, aspect care impune reconstrucţia ecologică a tuturor arboretelor derivate, degradate şi slab productive;

- dezechilibrul claselor de vârstă ale arboretelor, cu predominanţa arboretelor tinere şi mijlocii şi deficitul arboretelor mature - preexploatabile şi exploatabile;

- consistenţa ridicată a arboretelor (90 % din suprafaţa arboretelor cu consistenţa

normală sau plină), fapt care garantează protecţia terenurilor şi a solului împotriva eroziunii şi - implicit - a florei şi faunei specifice;

- productivitatea scăzută a arboretelor, în comparaţie cu bonitatea medie a staţiunilor forestiere, explicabilă datorită recoltării selective şi repetate a speciilor valoroase din punct de vedere economic (gorun, stejar, frasin), precum şi a exploatării în crâng a pădurilor, cu regenerarea vegetativă a acestora, fapt care a contribuit la invadarea arboretelor de tei, carpen şi cărpiniţă şi la deteriorarea compoziţiei ecosistemelor forestiere etc.

Se menţionează că, deşi o parte din păduri au compoziţia şi structura normală modificate, acestea conservă speciile erbacee locale, reprezentative pentru stepa pontică a Dobrogei, care în România nu se mai regaseşte decât pe suprafeţe mici şi dispersate.


of 218

Lista speciilor de plante protejate din PNMM

Nr.

crt.

Denumirea științifică Denumirea populară

DEC No

46/91

Convenția CITES

LRPSR

1 Achillea leptophylla Bieb. Coada soricelului

R

2 Achillea ochroleuca Ehrh. Codiţa şoricelului

V

3 Agrimonia pilosa Ledeb. R

4 Allium flavum ssp tauricum (Besser ex Reichenb.) Stearn

Usturoi galben R

5 Allium guttatum Steven R

6 Allium moschatum L. R

7 Allium saxatile Bieb. R

8 Alyssum linifolium Stephan ex Willd

Ciucusoara R

9 Alyssum minutum Schlecht ex DC.

Barbisoara R

10 Ammygdalus nana Migdal pitic V

11 Arenaria rigida Bieb. Studenita R

12 Astragalus ponticus Pallas Unghia gaii

V/R

13 Cachrys alpina Bieb. Ex

14 Campanula romanica Savul. Clopotel V A


of 218

dobrogean V/R

15 Celtis glabrata Steven ex Planchon

R

16 Centaurea gracilenta Velen Scai B

R

17 Centaurea napulifera Rochel. Pesma R

18 Centaurea salonitana Vis. Spin R

19 Centaurea tenuiflora DC. Matura B

R

20 Cerastium gracile Dufour. R

21 Cheilanthes marantae (L.) Domin

R

22 Colutea arborescens L. Bășicoasa R

23 Coronilla scorpioides (L.) Koch. R

24 Corydalis solida (L.) Swartz sspslivenensis (Velen.) Hayek l

Brebene b

R

25 Crocus chrysanthus Herbert Brandusa aurie

26 Dianthus nardiformis Janka Garofița V

27 Dianthus pseudarmeria Bieb. R

28 Ephedra distachya L. Carcel de nisip R

29 Euphorbia nicaeensis All ssp

Cadrilateri (Prodan) Kuzmanov

Laptele câinelui * b

R

30 Festuca callieri (Hackel ex St. R


of 218

Yves) Markgraf

31 Gagea szovitzii (A.F.Lang) Besser

Ceapa ciorii R

32 Galanthus elwesii Hooker fil. Ghiocel R

33 Galanthus plicatus Bieb Ghiocelul cu frunze îndoite

R

34 Gymnospermium altaicum (Pallas) Spach

Talpa leului R

35 Heliotropium supinum L. V/R

36 Iris sintenisii Janka Stanjenel de stanca

R

37 Koeleria lobata (Bieb.) Roemer &Schultes

R

38 Lactuca viminea (L.) J&Presl Susai R

39 Lythrum thymifolia L. R

40 Mercurialis ovata Sternb.&Hoppe

Brei R

41 Minuartia adenotricha Schischkin

R

42 Moehringia grisebachii Janka Merinană V b

R

43 Moehringia jankae Griseb. ex Janka

Merinană V b

R

44 Myrrhoides nodosa (L.) Cannon R

45 Nectaroscordum siculum (Ucria) Lindley ssp bulgaricum (Janka) Stearn

R


of 218

46 Onobrychis gracilis Besser Sparcetă R

47 Ononis pussila L. Osul iepurelui V/R

48 Orchis morio L. ssp picta (Lois.) Arc.

Untul vacii * R

49 Orchis simia Lam. * R

50 Ornithogalum fimbriatum Willd R

51 Paeonia peregrina Miller Bujorul românesc

V/R

52 Paeonia tenuifolia L. Bujor V/R

53 Paliurus spina-christi Miller Spinul lui Cristos V/R

54 Poa versicolor Besser Firuța R

55 Potentilla bifurca L. Cinci degete R

56 Prunus tenella Batsch V

57 Rosa turcica Rouy Măceș R

58 Rumex tuberosus L. Ștevie R

59 Samolus valerandi L. R

60 Scorzonera mollis Bieb. R

61 Scutellaria orientalis L. R

62 Sempervivum ruthenicum Snittspahn&Lemann

Urechiușa R

63 Seseli tortuosum L. R

64 Silene compacta Fischer R


of 218

65 Silene cserei Baumg. b

R

66 Silene supina Bieb. R

67 Smyrnium perfoliatum L. R

68 Stachys angustifolia Bieb. R

69 Stipa ucrainica P.Smirnov Colilie R

70 Spiraea crenata L Cununiță de stâncă

R

71 Symphytum tauricum Willd. Tătăneasa R

72 Thymus zygioides Griseb. Cimbrișor R

73 Valerianella coronata (L.)DC. R

Semnificaţia simbolurilor :

1. Categoriile IUCN pentru taxonii ameninţaţi: Ex - dispărut, V - vulnerabil, V/R - vulnerabil şi rar, R- rar.

2. Codul de endemism WCMC : A - endemic, b - subendemic, B - taxon european.

Fauna Munţilor Măcin, mai puţin studiată, se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate, prin reglementările internaţionale.

Studiile şi cercetările efectuate în decursul anilor au identificat:

insecte: 1436 specii; amfibieni: 7 specii; reptile: 11 specii; păsări: 181 specii; mamifere: 47 specii.

Din numărul total de specii de păsări întâlnite în PNMM, 37 specii sunt strict protejate pe plan internaţional, acestea fiind menţionate în Directiva


of 218

Păsări şi în Convenţia de la Berna, motiv pentru care Munţii Măcinului au fost incluşi în "Lista zonelor importante pentru păsări din Europa". Dintre speciile rare şi protejate pe plan naţional sau mondial, enumerăm: lepidopterele - Polia cherrug (endemism descris numai în această zonă), Chersotis laeta măcini şi Chersotis fibriola niculescui, reptilele - broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), păsările - şoimul dunărean (Falco cherrug), şorecarul mare (Buteo rufinis), pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestică a arealului mondial, mierla de piatră (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), piţigoiul de livadă (Parus lugubris) etc. Dintre speciile de mamifere se pot enumera: cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent în Dobrogea numai în Munţii Măcinului, căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), râsul (Lynx lynx) - semnalat în zona Hamcearca şi prezenţă incertă în areal, dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), etc. În

ultimii ani a apărut şi s-a înmulţit exploziv şacalul (Canis aureus), principalul prădător al mamiferelor din Parcul Naţional.

Importanţa deosebită pentru ştiinţă şi pentru biodiversitatea Munţilor Măcin o

reprezintă speciile rare şi pe cale de dispariţie, din care enumerăm: broasca ţestoasă (Testudo graeca ibera) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleşuv brun (Aegypus monachus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), dumbrăveanca (Coracias garrulus).

Lista speciilor de animale protejate din PNMM

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară Directiva Habitate

Convenţia Berna

INSECTE

1. Apatura metis Anexa IV

2. Callimorpha quadripunctaria

Anexa II Rezoluţia 06

3. Cerambyx cerdo Anexa II Rezoluţia 06


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

4. Hyles hippophaes Anexa IV

5. Lycaena dispar Anexa II Rezoluţia 06

6. Morimus funereus Croitor Anexa II Rezoluţia 06

7. Panassius mnemosyne Anexa IV

8. Rosalia alpina Anexa II Rezoluţia 06

9. Saga pedo Anexa IV

AMFIBIENI

10. Bombina bombina Buhai de baltă Anexa II Rezoluţia 06

11. Pelobates fuscus insubricus

Broasca de pământ Anexa II Rezoluţia 06

12. Bufo bufo Broasca râioasă brună

Rezoluţia 06

13. Bufo virdis Broasca râioasă verde

Rezoluţia 06

14. Hyla arborea Brotăcel Rezoluţia 06

15. Rana ridibunda Broasca de lac Anexa V Rezoluţia 06

16. Rana dalmatina Broasca roşie de pădure

Rezoluţia 06

REPTILE

17. Testuto graeca ibera Ţestoasa dobrogeană

Anexa II Rezoluţia 06

18. Podarcis taurica Şopârla dobrogeană Anexa IV

19. Lacerta trilineata Guşterul vărgat Anexa IV

20. Lacerta viridis Guşterul Anexa IV

21. Coronella austriaca Şarpele de alun Anexa IV


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

22. Coluber caspius Şarpele rău Anexa IV

23. Elaphe quatorlineata Balaurul dobrogean Anexa II Rezoluţia 06

24. Elaphe longissima Şarpele lui Esculap Anexa IV

25. Natrix natrix Şarpele de casă Anexa II

26. Vipera ammodytes Vipera cu corn Anexa IV

MAMIFERE

27. Spermophilus citellus Rezoluţia 06

28. Mustela lutreola Rezoluţia 06

29. Mesocricetus newtoni Rezoluţia 06

30. Mustela eversmannii Anexa II

31. Sicista subtilis Anexa II

32. Felis sylvestris Anexa IV

33. Martes martes Jderul de copac Anexa V

34. Meles meles Viezure Anexa III

35. Mustela erminea Hermelina Anexa III

36. Mustella nivalis Nevastuica Anexa V

37. Cervus elaphus Cerb carpatin Anexa III

38. Capreolus capreolus Căprior Anexa III

PĂSĂRI

1. Pelecanus onocrotalus

Pelican comun II II I

2. Ciconia ciconia Barza alba II II I

3. Ciconia nigra Barza neagra II II I X


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

4. Platalea leucorodia Lopatar II II I X

5. Aquila clanga Acvila ţipătoare mare

II II I

6. Aquila heilaca Acvila de camp II II I

7. Aquila pomarina Acvila tipatoare mica

II II I

8. Circaetus gallicus Serpar II II I

9. Milvus migrans Gaie neagra II II I

10. Circus aeruginosus Erete de stuf II I

11. Circus cyaneus Erete vanat II II I

12. Circus macrourus Erete II II I

13. Circus pygargus Erete II II I

14. Buteo rufinus Sorecar mare II II

15. Pernis apivorus Viespar II II I

16. Accipiter brevipes Uliu II I

17. Accipiter nisus Uliu pasarar II I

18. Accipiter gentiles Uliul porumbar II

19. Falco tinnunculus Vanturel rosu II II X

20. Falco naumanni Vanturel mic II II I X

21. Falco vespertinus Vanturel de seara

II II X

22. Falco subbuteo Soimul randunelelor

II II X

23. Larus minutus Pescarus mic II

24. Larus canus Pescarus sur II II


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

25. Larus cachinnans Pescarus argintiu III

26. Chlydonias nigra Chirighita neagra II II I

27. Columba oenas Porumbel de scorbura

III II

28. Streptopelia turtur Turturica III II

29. Cuculus canorus Cuc III

30. Athene noctua Cucuvea II

31. Strix aluco Huhurez mic II X

32. Asio otus Ciuf de padure II X

33. Caprimulgus aeuropaeus

Caprimulg II

34. Apus apus Drepnea negra III II

35. Falco peregrinus Soim calator II II I X

36. Falco cherrung Soim dunarean II II X

37. Falco columbarius Soim de iarna II II I X

38. Pandion haliaetus Uligan pescar II II

39. Perdix perdix Potarniche III II I

40. Coturnix coturnix Prepelita III II

41. Grus grus Cocor II I

42. Burhinus oedicnmus Pasarea ogorului II II I

43. Scolopax rusticola Sitar de padure III II II

44. Alcedo atthis Pescaras albastru

II I

45. Merops apiaster Prigorie II II


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

46. Coracias garrulous Dumbraveanca II II I

47. Upupa epops Pupaza II

48. Picus canus Ghionoaie sura II I

49. Dryocopus martius Ciocanitoare neagra

II I

50. Dendrobates major Ciocanitoare mare

II I

51. Dendrobates syriacus

Ciocanitoare de gradini

II I

52. Dendrobates leucotos

Cicanitorae cu spate alb

53. Dendrocops minor Ciocanitoare pestrita mica

II

54. Melanocorypha calandra

Ciocarlie de baragan

II I

55. Calandrella brachydactyla

Ciocarlie de stol II I

56. Lullula arborea Ciocarlie de padure

II I

57. Alauda arvensis Ciocarlie de camp

II

58. Anthus pratensis Fasa de lunca II

59. Anthus campestris Fasa de camp II I

60. Cercotrichas galactotes

Macaleandru roscat

II II

61. Erithacus rubecula Macaleandru II

62. Luscinia Privighetoare II


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

megarhynchos roscata

63. Phoenicus ochruros Codros de munte

II

64. Phoenicurus phoenicurus

Codros de padure

II

65. Saxicola torquata Maracinar negru II

66. Oenanthe isabellina Pietrar rasaritean

II II

67. Oenanthe oenanthe Pietrar sur II

68. Oenanthe pleschanca

Pietrar II

69. Oenanthe hispanica Pietrar II II

70. Monticola saxatilis Mierla de piatra II II

71. Turdus merula Mierla III

72. Locustella luscinioides

Grelusel de stuf II I

73. Hippolais pallida Frunzarita cenusie

II

74. Sylvia melanocephala

Silvie mediteraneana

II I

75. Sylvia borin Silvie de zavoi II

76. Muscicapa striata Muscar sur II

77. Ficedula parva Muscar mic II II I

78. Ficedula albicollis Muscar gulerat II II I

79. Ficedula hypoleucos Muscar negru II II

80. Aegithalos caudatus Pitigoi codat


of 218

Nr. crt.


Convenţia Berna

81. Sitta europaea Ticlean II II

82. Oriolus oriolus Grangur II

83. Lanius collurio Sfrancioc rosiatic II I

84. Lanius minor Sfrancioc cu frunte neagra

II I

85. Lanius excubitor Sfrancioc mare II

86. Lanius senator Sfrancioc cu cap rosu

II

87. Garrulus glandarius Gaita III II

88. Corvus corax Corb II

89. Coccothraustes coccothraustes

Botgros II

90. Emberiza hortulana Presura de gradina

III I

Habitate şi ecosisteme

Din cele 8 grupe de ecosisteme identificate în Europa (conform clasificării Corine Biotopes Projet), 6 sunt reprezentate în Munţii Măcinului: păduri, tufărişuri şi pajişti, râuri, mlaştini, stâncării şi grohotişuri, situri arheologice. Cele mai reprezentative şi extinse ecosisteme forestiere sunt edificate de pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu, cu Fraxinus coriarefolia, Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum, în complex cu păduri de gorun, cărpiniţă, tei argintiu şi alte păduri xeroterme (situate la altitudini de peste 250 m) şi de pădurile vest pontice de stejar pufos, carpiniţă şi mojdrean, cu Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus şi Pyrus elaeagrifolia (150 - 250 m). În parc există şi habitate fragile de pajişti, fâneţe cu pădure şi stâncării silicioase, caracterizate printr-o mare diversitate de specii rare sau vulnerabile, care vegetează în biotopuri cu condiţii extreme (climatice, edafice etc.) sau situate la limita arealelor naturale de vegetaţie, care se impune a fi conservate prin constituirea de noi arii protejate.


of 218

Ecosisteme fragile pot fi considerate şi cele forestiere situate la limita de vegetaţie naturală, datorită regenerării naturale dificile a arboretelor, cauzată de condiţiile climatice nefavorabile, paşunat abuziv şi diminuarea continuă a speciilor autohtone valoroase din ecosisteme (goruni, stejari, frasini etc).

Lista habitatelor prioritare din PNMM

Nr.

Crt.

Habitat România NATURA

2000

Palaearctic Eunis

Denumirea Cod

1 Tufăruşuri de taulă (Spiraea crenata)

3118

- 31.8B14 East Carpathian

montane thickets

-

2 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)

3122

40A0 *Subcontinent

al peri-Pannonic scrub

31.8B131 Peri-Panonnic hawthorn –blackthorn scrub

F3.241 Central European Subcontinental thickets

3 Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)

3126

- 31.8B Balkano-Hellenic deciduous thickets

F3.2431 Moesian oriental hornbeam thickets

4 Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha

3404

6250 *Pannonic

loess steppic grasslands

34.911 Pannonic loess steppes

E1.2C1 Pannonic loess steppes


of 218

5 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca

3414

6240 *Subpannonic

steppic grasslands

34.9211 Western Pontic thyme steppes;

-

6 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

3415

- 34.951 Western Anatolian steppes

E1.222 Moesio- Carpathian andropogonid steppes

7 Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum santorianum ssp. hillebrandii şi Thymus zygoides

3416


-

8 Pajişti balcanice de Thymus zygoides şi Agropyron brandzae

3417


-

9 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostata

3418

6250 * Panonnic loess

steppic grasslands

34.9211 Western Pontic thyme steppes

-

10 Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi S. dasyphilla

3419

- 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes

-

11 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa,

3420

- 34.921 Western Pontic

E1.2D1 Western

Pontic


of 218

Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia

steppes steppes

12 Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) cu Mercurialis ovata

4134

- 41.76831 Dobrogean Paeonia-sessile oak forest

-

13 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum

4135

91Z0 Moesian Silver lime

woods

41.2C23 Western – Pontic sessile oak – lime –

hornbeam – ash forest

-

14 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum

4136


woods

41.76832 Dobrogean sessile oak – lime oriental hornbeam ash forest

G1.7683 Dobrogean oriental hornbeam – lime – oak forest

15 Păduri vest-pontice de gorun (Quercus

4137


41.76834 Western – Pontic sessile

-


of 218

petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus

woods oak – lime – oriental hornbeam – Galanthus forest

16 Păduri – rarişti danubian – vestpontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

4157

91I0 *Euro- Siberian

steppic woods with Quercus

ssp.

41.76221 Pontic A. tataricum – Q. pedunculiflora steppe woods

G1.7A12 Tartar marple steppe oak woods

17 Păduri danubian – vest-pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii

4158

91I0 *Euro-Siberian

steppic woods with Quercus

sp.

41.76833 Dobrogean Q.pedunculiflora lime – oriental hornbeam forest

-

18 Păduri – rarişti vest-pontice de stejar pufos (Quecus pubescens) cu Galium dasypodium

4161

91AA Eastern white oak

woods

41.73724 Moesian Galium dasypodium white oak woods

-

19 Păduri vest-pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia

4162

91AA Eastern white oak

woods

41.73723 Moesian Paeonia peregrina white oak

-


of 218

peregrina woods

20 Pădure de fag (Fagus taurica) din Dobrogea

- - 41.1F Dobrogea beech forests

-

Concluzii cu privire la impactul activității din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din Parcul Național Munții Măcinului :

În perioada de studiu s-a constatat că activitatea desfășurată în perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influența dezvoltarea indivizilor sau a populațiilor din componenta floristică și faunistică sau dinamica și compoziția asociațiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hrană, reproducere sau adăpost în perimetrul Parcului Național Munții Măcinului.

Din cadrul componentei faunistice care au mediul de viață în parcul national sau observat în vecinătatea carierei Turcoaia câteva exemplare din specia Buteo rufinus – Șorecarul mare, Falco tinunculus –Vânturel roșu, Falco vespertinus- Vânturel de seară , un exemplar de Bubo bubo și unul de Falco cherug – Șoim dunărean care tranzitează terenurile de la limita carierei spre zona spre Dunărea Veche –Măcin în căutarea hranei.

Distanța de 8 km față de limita de vest a Parcului Național Munții Măcinului și tipurile de ecosisteme antropizate din vecinătatea perimetrului Carieriei Turcoaia face ca perimetrul acesteia să nu constituie un mediu de viață căutat sau obligatoriu pentru componentele faunistice din perimetrul parcului national și de aceea impactul activității de exploatare a mineralelor din Cariera Turcoaia este inexistent sau minim pentru biodiversitatea parcului national.


of 218

Impactul investiţiei asupra sitului Natura 2000 ROSCI0123 ”Munţii Măcinului”.

Perimetrului concesionat pentru cariera „ Turcoaia - Iacobdeal” se situează la o distanță minimă de 6 km față de SCI Munții Măcinului în punctul ei cel mai apropiat – Dealul Priopcea de la sud-vestul sitului comunitar.

Suprafaţa sitului ROSCI0123 „Munţii Măcinului” este de 18546 hectare, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 .

În conformitate cu Fişa standard, aprobată ca anexă la Ordinul MMDD nr.

1964/2007, în situl SCI „Munţii Măcinului” există următoarele tipuri de habitate naturale de interes conservativ la nivel european:

1. Pajişti şi mlaştini sărăturare panonice şi ponto-sarmatice (1530*);

2. Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (40C0*);

3. Stepe ponto-sarmatice (62C0*);

4. Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi – Veronicion dillenii pe stâncării silicioase (8230);

5. Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (91I0*);

6. Păduri dacice de stejar şi carpen (91Y0);

7. Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (91AA);

8. Păduri balcano-panonice de cer şi gorun (91M0);

9. Păduri dobrogene de fag (91X0),

10. Peşteri în care accesul publicului este interzis (8310).

Dintre tipurile de habitate enumerate mai sus ca făcând parte din SCI „Munţii Măcinului” au fost identificate în vecinătatea fronturilor active ale Carierei Turcoaia, în perimetrul concesionat inactiv de la limitele perimetrului, unde nu sunt planificate decopertări pentru exploatare, reprezentanți ai


of 218

habitatelor de tufărișuri 40C0 și pajiște stepizată 62 C0 care sunt afectate parțial de suprapășunatul actual sau cel care s-a desfășurat de secole în unele porțiuni de teren de la limita perimetrului carierei sau vecinătatea acesteia .

Referitor la speciile de plante enumerate în Anexa II a Directivei Habitate menţionăm că în perimetrul carierei nu au fost identificate ca fiind prezente. Excepţie fac câteva exemplare de Campanula romanica se regăsesc în stâncile de deasupra depozitului de explozibil de la poalele dealului până la limita sudică a Haldei 6 la limita sud estică perimetrului carierei unde nu se va desfășura activitatatea de extragere a mineralelor în această zonă a perimetrului ca urmare a configurației terenului ( accidentat) pășunatul fiind absent .

Fauna sitului Munții Măcinului

Fauna Munţilor Măcin se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate, prin reglementările internaţionale.

Păsări. Au fost identificate în situl Munții Măcinului peste 180 specii de păsări, ceea ce inseamnă ca aici avem reprezentanţi a 50٪ din avifauna României .

Zona Munţilor Măcinului, după INCDD -Tulcea „reprezintă o verigă importantă pe căile de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi Siret. Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase, combinate cu prezenţa unor sisteme acvatice din apropierea lanţurilor muntoase (Lacurile Jijila, Sărat, Slatina, etc.), oferă condiţii favorabile pentru pasajul şi iernarea unui număr mare de specii şi exemplare.”

Mai mult de 10.000 păsări răpitoare de zi şi mai mult de 20.000 berze trec prin acest coridor în fiecare an, ceea ce atrage ornitologi din ţară şi din străinătate. În fiecare an se organizează o tabără de monitorizare de către echipa Milvus, pentru monitorizarea migraţiilor.

Dintre speciile de răpitoare de zi identificate, 13 cuibăresc în parc, reprezentative fiind: şerparul (Circaetus gallicus), acvila mică (Hieraaetus pennatus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), şorecarul mare (Buteo rufinus) şi şoimul dunărean (Falco cherrug). Munţii Măcinului este singurul loc din România unde cuibăreşte şoimul dunărean.


of 218

Prezenţa ciocănitorii cu spate alb (Dendrocopos leucotos) merită amintită, dat fiind că această specie populează în mod normal pădurile alpine de peste 600m.

Mamiferele. Au fost identificate cu certitudine în sit 47 specii , iar ca specii rare şi protejate amintim: Spermophilus citellus – Popândăul, Mustela lutreola – Nurca, Mesocricetus newtoni – Hamster dobrogean.

Specii de interes deosebit sunt: Cervus elaphus – Cerbul Carpatin. Munţii Măcinului sunt singurul loc din Dobrogea unde populează această specie, a cărui populaţie a crescut în ultimii ani la 160 indivizi, cum ar fi: Capreolus capreolus –Căpriorul, Sus scrofa –Mistreţul, Lepus europaeus–Iepurele de camp, Vulpes vulpes–Vulpea, Felis silvestris–Pisica sălbatică, Lynx lynx–Râsul. Acesta a fost identificat la Hamcearca, dar existenţa acestuia în parc este necunoscută; Vormela peregusna–Dihorul pătat; Mustela eversmanni – Dihorul de stepă; Martes martes – Jderul de copac; Martes foina–Jderul de piatră; Canis aureus –Şacalul auriu. Acesta din urmă este unul dintre cei doi mari prădători din parc alături de lup.Numărul acestora a crescut semificativ în ultimii ani, probabil datorită protecţiei îmbunătăţite a teritoriului din Parcul Național Munții Măcinului care reprezintă 60% din suprafața sitului SCI Munții Măcinului.

Canis lupus- Lupul a fost văzut cu certitudine în perimetrul sitului dar ca urmare a lipsei de informație și a adversității omului față de această specie, greșit și păgubos pentru existenta întregii componente faunistice din zona munților hercinici, a fost găsit deja un exemplar împușcat ( braconaj) din cele 4 semnalate în tot atâtea locuri diferite din perimetrul sitului.

Este necesar un proiect care să asigure un prim pas în refacerea populației de lup în Munții Măcinului care a fost exterminată acum 55 ani de către comunitățile locale proaspăt instalate sau mai vechi existente în dorința de a-și asigura integritatea turmelor sau cirezilor de animale domestice.

Insecte. S-a identitficat cu certitudine un număr total de 1.436 specii, dintre care amintim speciile rare şi protejate: Cerambix cerdo, Morinus funereus – Croitor cenuşiu, Rosalia alpine - Croitor alpin şi Saga pedo.

Amfibieni. Au fost identificate 7 specii, dintre care două specii prezintă un interes deosebit.


of 218

- Bufo bufo este un relict glaciar în această zonă. Deşi este relativ comună în zonele colinare şi montane din România, a fost semnalată doar în 4 puncte ale Dobrogei;

- Rana dalmatina este răspândită în Dobrogea numai într-o arie limitată din vecinătatea sud-estică a Munţilor Măcinului, fiind un relict care demonstrează vechimea pădurilor din zonă.

Reptile. Au fost identificate 10 specii. Importanţa deosebită pentru ştiinţă şi pentru biodiversitatea Munţilor Măcin o reprezintă speciile rare şi pe cale de dispariţie din care enumerăm: broasca ţestoasă (Testudo graeca ibera) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata) cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleşuv brun (Aegypus monachus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), dumbrăveanca (Coracias garrulus).

Speciile de interes comunitar ce constituie obiectivele de conservare din SCI Munții Măcinului

Grup taxonomic major

Numele speciei

(ştiinţific şi comun)

* Starea de conservare în sit

Clasa - Amphibia

Ordinul - Anura

Amfibieni şi reptile

Bombina bombina

Bună,

Dar sute de exemplare mor în primăvara la traversarea DJ 222A. Sunt necesare minim 2 pasaje la trecerea dinspre pădure spre balta rezultată în urma barajului de pre pârâul Seaca.

Clasa - Reptilia

Ordinul -Cryptodira

Testudo graeca

Excelentă

Clasa - Reptilia Elaphe quatuorlineata Excelentă


of 218

Ordinul -Squamata

Clasa -Insecta

Ordinul- Lepidoptera

Nevertebrate

Lycaena dispar

Excelentă

Clasa -Insecta


Callimorpha quadripunctaria

Excelentă

Clasa -Insecta

Ordinul- Coleoptera

Lucanus cervus Excelentă

Clasa -Insecta

Ordinul- Coleoptera

Osmoderma eremita Excelentă

Clasa -Insecta

Ordinul- Coleoptera

Cerambyx cerdo Excelentă

Clasa -Insecta

Ordinul- Coleoptera

Morimus funereus Excelentă

Clasa -Insecta

Ordinul- Orthoptera

Pholidoptera transsylvanica

Excelentă

Clasa -Insecta


Euphydryas maturna

Excelentă

Fam.- Rosaceae

Genul - Agrimonia

Plante

Agrimonia pilosa

Excelentă

Fam.- Caryophyllaceae

Genul - Moehringia

Moehringia jankae Excelentă

Fam.- Campanulaceae

Genul -Campanula

Campanula romanica Excelentă

Fam.- Orchidaceae

Genul -

Himantoglossum hircinum

Excelentă


of 218

Himantoglossum

Fam.- Boraginaceae

Genul - Echium

Echium russicum

Excelentă

Clasa – Mammalia

Familia - Rhinolophidae

Mamifere

Rhinolophus ferrumequinum

Liliacul mare cu potcoavă

Bună

Clasa - Mammalia

Familia - Sciuridae

Spermophilus citellus

Popândău

Bună

Clasa - Mammalia

Familia - Mustelidae

Mustela eversmannii

Dihorul de stepă

Bună

Clasa - Mammalia

Familia - Cricetidae

Mesocricetus newtoni

Grivanul dobrogean

Bună

Clasa - Mammalia

Familia - Mustelidae

Vormela peregusna

Dihorul pătat

Bună

În ce privește categoriile de folosință ale terenurilor sunt reprezentate de păduri 58%, pășuni ( pajiști stepizate) 10,03,%, terenuri agricole de 30,33% și zone umede de 0,58%.


of 218

Fig. 7. Harta SCI Munții Măcinului


of 218

Fig.8.Stepă ponto –sarmatică cu Stipa capilata în SCI Munții Măcinului

Fig.9.Stepă ponto-sarmatică în SCI 0123 cu Stipa capilata, Xeranthemum annuum,Daucus carota și Origanum vulgare


of 218

Fig.10.Dianthus nardiformis în SCI Munții Măcinului

Fig.11. Stepă ponto sarmatică și tufărișuri cu Crataegus monogyna


of 218

Fig.12.Stepă ponto sarmatică în SCI Munții Măcinului

Fig.13.Stepă și tufărișuri ponto-sarmatice


of 218

Fig.14.Fagus taurica în Valea Fagilor, SCI 0123

Fig.15.Păduri balcano-panonice de gorun în SCI 0123


of 218

Fig.16.Tufărișuri ponto-sarmatice cu Spiraea crenata

Fig.17.Tufărișuri ponto-sarmatice în Culmea Pricopanului


of 218

Fig.18. Echinops ruthenicus în stepa ponto-sarmatică

Fig.19.Stepă ponto-sarmatică


of 218

Fig.20. Păduri dacice de stejar și carpen

Fig.21.Comunități pionere din Sedo-Sclerantion cu Sedum caespitosum pe stâncării


of 218

Concluzii cu privire la impactul activității din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din SCI 0123 Munții Măcinului :

În perioada de studiu am constatat că activitatea desfășurată în perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influența dezvoltarea indivizilor sau a populațiilor din componenta floristică și faunistică sau dinamica și compoziția asociațiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hrană, reproducere sau adăpost în perimetrul Parcului Național Munții Măcinului.



Impactul activitatii asupra SPA Măcin –Niculițel, care include perimetrul Carierei Turcoaia - Iacobdeal

Din punct de vedere al migraţiei în perioadele de migraţie zona Culmii Pricopanului este tranzitată de un mare număr de păsări, în special păsări răpitoare, această zonă făcând parte din traseul de migraţie est-elbic. Rezultatele observaţiilor asupra migraţiei efectuate în perioada 2002 – 2006 subliniează faptul că Munţii Măcinului sunt situaţi pe o rută importantă de migraţie, Via Pontica (ruta de migraţie, care ocoleşte Marea Neagră pe malul


of 218

de V). Munţii Măcinului sunt importanţi pentru migraţia păsărilor cu zbor planat, deoarece dealurile de la poalele munţilor oferă condiţii favorabile pentru formarea curenţilor de aer ascendenţi în zilele însorite iar culmile abrupte ale Pricopanului deviază vântul (în special vântul dinspre NE si NV) creând curenti de aer verticali pe care păsările le utilizează pentru menţinerea altitudinii de zbor.

In aria SPA Măcin – Niculițel, în pădurile aflate pe versanţii culmii Pricopanului migrează anual zeci de mii de Passeriforme. Aceştia folosesc pădurile pentru a se odihni şi îşi procură hrana, care oferă energia necesară pentru drumul lung străbătut de-alungul migraţiei deci nu pajiştile din perimetrul carierei.

SPA Măcin-Niculițel reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din Romania (Circaetus gallicus , Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopus).

SPA Măcin –Niculițel cuprinde un teritori în interiorul căruia se întâlnește cel mai complex modul trofic prin prezența speciilor răpitoare în numărul cel mai mare față de orice alt sit din țară și totodată prezența într-un număr important de păsari mici ( Ordinul Paseriformes) si al păsărilor specific zonelor umede din Ordinele Pelicanoformes ( cu Cormoranul mic – Phalocrocorax pygmeus și Pelicanul creț-Pelecanus crispus) sau Ciconiiformes ( Egreta mare -Egretta alba, Nyctycorax nycticorax – Stârcul de noapte).

In acest sit au fost identificate un număr de 56 de specii de păsări din Directiva păsări incluzănd atât speciile cuibăritoare cât și speciile de pasaj sau migratoare.

Acest sit este foarte important pentru faptul că aici cuibăresc următoarele păsări :

Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanthe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

De asemenea în perioada de migrație prin acest sit care este cel mai important coridor de migrație al păsărilor din Europa în special al păsărilor răpitoare care vin dinspre zona sarmatică și dinspre Europa centrală spre o rută care urmează apoi țărmul Mării Negre fiind identificate cu certitudine speciile : Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Cicaetus gallicus,Buteo rufinus,


of 218

Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus,Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaetus albicilla, Recurvirostra recurvirostra, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anthus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliacal, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrorus, Circus aeruginosus, Falco peregrines, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmeus, Egretta alba.

Din punct de vedere al zestrei avifaunistice dar și al stării de sănatate si conservare al elementelor naturale care constituie mediul unde se desfășoară activitățile de adăpostire, cuibărire, hrănire, reproducere SPA Măcin –Niculițel se situează în vârful piramidei siturilor de protecție avifaunistică din Europa.

Vegetația SPA Măcin - Niculițel

Din perspectivă biogeografică Munţii Măcinului sunt parte a zonei stepice ce cuprinde Dobrogea, sudul Moldovei şi Bărăganul. Astfel se remarcă pe cuprinsul teritoriului Munţilor Măcin mai multe etaje:

silvostepa (tufărişuri de scumpie, păducel, porumbar şi tufe de stejar pufos împreună cu specii ierboase specifice pajiştilor stepice) ce alcătuieşte un spaţiu de tranziţie între vegetaţia de stepă şi cea forestieră. Este reprezentată puţin pe teritoriul PNMM, în Culmea Pricopanului dar acoperă suprafeţe mai mari în zonele sudice şi vestice din ROSPA0073. O prezenţă semnificativă a tufărişurilor se remarcă pe vârfurile Ţuţuiatu şi Ghiunaltu deşi în ultimii ani pe măsură ce suprapăşunatul s-a redus acestea au devenit o prezenţă obişnuită în majoritatea zonelor (Doniţă,N., Popescu,A., 2007)

etajul submediteranean (UP II Cerna din Ocolul silvic Cerna şi UP II Greci din Ocolul silvic Măcin format din stejar pufos, cărpiniţă şi mojdrean, - Doniţă,N., Popescu,A., 2007)

etajul pădurilor mezofile unde predomină gorunul, în asociaţie cu teiul, frasinul şi glădişul (UP I Luncaviţa, UP II Greci din Ocolul silvic Măcin şi UP III Ţiganca, UP IV Valea Mitrofanului din Ocolul Cerna - Doniţă,N., Popescu,A., 2007).

Cartarea Pădurilor de Importanţă Biologică Ridicată realizată de


of 218

Societatea Ornitologică Română în colaborare cu Institul de Cercetare şi Amenajare Silvică în perioada 2007 - 2009 a evidenţiat prezenţa în zonă a unor suprafeţe semnificative de pădure ce corespund la două dintre criteriile folosite :

K1 păduri cu intervenţie antropică absentă sau scăzută. Aceste păduri au în special o structură spaţială multistratificată şi sunt bogate în lemn mort în diferite stadii de descompunere

K2 păduri bătrâne. În această categorie intră pădurile care nu au fost exploatate de mult timp şi care au depăşit o anumită vârstă, în funcţie de specie.

În procesul de selecţie au fost folosiţi 2 parametri: păduri cu vârsta mai mare cu 20 de ani decât vârsta de exploatare şi păduri cu structura apropiată de cea naturală .

Zonele acoperite de pădure şi silvostepă asigură în special teritoriile de cuibărit la multe specii de păsări dar şi cele de odihnă pentru exemplarele din speciile prezente numai în migraţie:

stepa este caracteristică pe terenurile în pantă şi dealurile cu stânci. Este puţin prezentă în zona propice agriculturii mai ales pe izlazurile comunale şi terase şi are un rol însemnat în asigurarea resursei trofice necesare speciilor de păsări răpitoare de zi datorită prezenţei abundente a speciei Spermophilus citellus (popândău).

suprafeţele agricole care mărginesc celelalte tipuri de ecosisteme şi se întind până la limita formată de Dunăre şi zonele umede ale acesteia. Deşi în prezent agricultura este extensivă pe suprafeţe mari se observă o agregare din ce în ce mai mare a proprietăţii trerenurilor astfel încât datorită sprijinului oferit prin Politica Agricolă Comună (PAC) se poate anticipa o intensificare a agriculturii deşi condiţiile climatice nu permit producţii foarte mari în special datorită unui regim al precipitaţiilor redus pe tot parcursul anului.

Fauna SPA Macin Niculițel

Fauna Munţilor Măcin se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate, prin reglementările internaţionale. Din numărul total de specii de păsări identificate în perimetrul sitului în SPA Măcin-Niculițel , 37 specii sunt strict protejate pe plan internaţional, acestea fiind menţionate Directiva Păsări şi în


of 218

Convenţia de la Berna, motiv pentru care Munţii Măcinului au fost incluşi în "Lista zonelor importante pentru păsări din Europa". Dintre speciile rare şi protejate pe plan naţional sau mondial enumerăm: insectele (lepidoptere) - Polia cherrug (endemism descris numai în această zonă), Chersotis laeta măcini şi Chersotis fibriola niculescui reptilele – ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata sauromates), şarpele lui Esculap (Elaphe longissima), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), păsările - şoimul dunărean (Falco cherrug), şorecarul mare (Buteo ruffinus), pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestică a arealului mondial, mierla de piatră (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), piţigoiul de livadă (Parus lugubris) etc.

La capitolul amfibieni, de mare importanţă sunt 2 specii:

o Bufo bufo (broasca râioasă cenuşie) – reprezintă un relict glaciar în această zonă, şi deşi este relativ comună în zonele colinare şi montane din România, a fost semnalată doar în 4 puncte ale Dobrogei;

o Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) – este răspândită în Dobrogea numai într-o arie limitată din vecinătatea sud-estica a Munţilor Măcinului, fiind un relict care demonstrează vechimea pădurilor din zonă. Dintre speciile de mamifere se pot enumera: cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent în Dobrogea numai în Munţii Măcinului, căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), râs (Lynx lynx) - semnalat în zona Hamcearca şi prezenţă incertă în areal, dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), etc. În ultimii ani a apărut şi s-a înmulţit exploziv şacalul (Canis aureus), principalul prădător actual al mamiferelor din situl SPA Munții Măcinului..

Importanţa deosebită pentru ştiinţă şi pentru biodiversitatea Munţilor Măcin o reprezintă speciile rare şi pe cale de dispariţie din care enumerăm: broasca ţestoasă (Testudo graeca ibera) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata) cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleşuv brun (Aegypus monachus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), dumbrăveanca (Coracias garrulus).

Zona Munţilor Măcinului, după INCDD- Tulcea, „reprezintă o verigă importantă pe căile de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi Siret. Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase,


of 218

combinate cu prezenţa unor sisteme acvatice din apropierea lanţurilor muntoase (Lacurile Jijila, Sărat, Slatina, etc.), oferă condiţii favorabile pentru pasajul şi iernarea unui număr mare de specii şi exemplare.”

Specii care constituie baza științifică a declarării SPA Măcin-Niculițel

Clasa- Aves

Ordinul - Pelicanoformes

Păsări

Phalacrocorax pygmeus – Cormoranul mic

Satisfăcătoare spre Bună

Tulburarea liniștei de intervențiile ( legale) prin activități silvice în zăvoaiele de salcie și plop. Ar trebui stabilite la nivel național distanțe de siguranță de non intervenție silvică față de habitatele in care se constată prezența permanentă a speciei.

Pelecanus onocrotalus – Pelicanul comun

Bună

Clasa- Aves

Ordinul - Pelicanoformes

Pelecanus crispus –

Pelicanul creţ

Bună

Clasa- Aves

Ordinul - Ciconiiformes

Nycticorax nycticorax –

Stârc de noapte

Foarte bună

Egretta alba –

Egreta mare

Foarte bună

Ardea purpurea – Foarte bună


of 218

Stârc roşu

Ciconia nigra –

Barza neagra

Foarte bună

Ciconia ciconia –

Barza alba

Excelentă

Platalea leucorodia –

Lopătar

Foarte bună

Anser erythropus –

Gârliţă mică

Foarte bună

Clasa- Aves

Ordinul - Falconiformes

Milvus migrans –

Gaie neagră

Foarte bună

Haliaeetus albicilla – Codalbul

Foarte bună

Neophron percnopterus-Hoitar

Foarte bună

Gyps fulvus –

Vultur sur

Foarte bună

Habitatul este conservat foarte bine în ce privește condițiile de hrană, adăpost dar prezența speciei este extrem de rară în zonă în ultimii 3 ani și incertă pentru următorii ani. De monitorizat special această specie.

Circaetus gallicus –

Şerpar

Excelentă

Circus aeruginosus – Excelentă


of 218

Erete de stuf

Circus cyaneus –

Erete vânăt

Excelentă

Circus macrourus – Erete alb

Excelentă

Circus pygargus - Erete sur

Excelentă

Accipiter brevipes – Uliu cu picioare scurte

Excelentă

Buteo rufinus – Şorecar mare

Excelentă

Aquila pomarina - Acvilă ţipătoare mică

Excelentă

Aquila clanga - Acvilă ţipătoare mare

Excelentă

Aquila heliaca - Acvilă de câmp

Excelentă

Aquila chrysaetos - Acvilă de munte

Bună

Hieraaetus pennatus – Acvilă mică

Excelentă

Pandion haliaetus – Uligan pescar

Excelentă

Falco vespertinus – Vânturel de seară

Excelentă

Falco columbarius – Şoim de iarnă

Excelentă

Falco cherrug – Şoim dunărean

Excelentă


of 218

Falco peregrinus – Şoim călător

Excelentă

Grus grus – Cocor Bună

Clasa Aves

Ordinul Charadriiformes

Himantopus himantopus – Piciorong

Foarte bună

Recurvirostra avosetta – Ciocîntors

Excelentă

Burhinus oedicnemus – Pasărea ogorului

Excelentă

Tringa glareola – Fluierar de mlaştină

Excelentă

Chlidonias hybridus –

Chirighiţă cu obraji albi

Excelentă

Clasa Aves

Ordinul Strigiformes

Bubo bubo – Buhă Bună

Clasa Aves

Ordinul Caprimulgiformes

Caprimulgus europaeus – Caprimulg

Bună

Clasa Aves

Ordinul Coraciiformes

Coracias garrulus – Dumbrăveancă

Excelentă

Clasa Aves

Ordinul Piciiformes

Picus canus - Ghionoaie sură

Excelentă

Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare de grădini

Bună

Dendrocopos medius - Ciocănitoare de stejar

Foarte bună


of 218

Dendrocopos leucotos –

Ciocănitoare cu spate alb

Foarte bună

Clasa Aves

Ordinul Paseriformes

Calandrella brachydactyla - Ciocârlie de stol

Excelentă

Lullula arborea - Ciocârlie de pădure

Bună

Anthus campestris - Fâsă de câmp

Bună

Oenanthe pleschanka - Pietrar negru

Foarte bună

Sylvia nisoria - Silvie porumbacă

Foarte bună

Ficedula parva - Muscar mic

Foarte bună

Ficedula albicollis - Muscar gulerat

Foarte bună

Lanius collurio - Sfrâncioc roşiatic

Foarte bună

Emberiza hortulana - Presură de grădină

Bună

În ce privește categoriile de folosință a terenurilor din zona SPA Măcin- Niculițel pădurile ocupă 47%, pășunile ocupă 7,56%, terenurile agricole ocupă o suprafață de 43,33% iar zonele umede 2,08%.


of 218

Fig.23. Harta SPA Măcin –Niculițel


of 218

Fig.24.Habitat de hrană și cuibărit pentru avifaună cu Carpinus orientalis

Fig. 25.Habitat de hrănire și reproducere pentru avifauna în SPA Munții Măcinului


of 218

Fig.26.Intrarea în Peștera lui Terente de pe Dealul Priopcea

Fig.27.Intrarea în Peștera lui Terente și poziționarea pe Dealul Priopcea


of 218

Fig.28.Coborâre secundară la nivelul 3 de adâncime al peșterei lui Terente

Fig.29.Specia protejată Rhinolophus ferrumequinum în Peștera lui Terente


of 218

Fig.30.Juvenil de Bufo bufo la Valea Fagilor

Fig.31.Habitate pentru avifaună cu apă , ierburi înalte , tufărișuri și pădure


of 218

Fig.32.Avifauna în Balta formată de pârâul Seaca

Fig.33.Avifauna pe balta formată de pârâul Seaca


of 218

Fig.34. Habitat de hrană pentru avifaună

Fig.35. Aici a fost Lacul Slatina, acum fiind în principal vegetație cu Phragmites australis și Calamagrostis epigeios


of 218

Fig.36.Zonă foarte importantă de hrană pentru avifaună cu tufărișuri de Crataegus monogyna și Eleagnus angustifolia

Fig.37. Buteo rufinus la vânătoare în depresiune cu curenți ascendenți


of 218

Concluzii cu privire la impactul activității din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din SCI 0123 Munții Măcinului :

În perioada de studiu am constatat că activitatea desfășurată în perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influența dezvoltarea indivizilor sau a populațiilor din componenta floristică și faunistică sau dinamica și compoziția asociațiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hrană, reproducere sau adăpost în perimetrul sitului de interes comunitar Munții Măcinului.



În ce privește chiropterele s-a studiat prin observații pe timp de noapte în special, cu echipamente de înregistrat frecvența semnalelor emise de lilieci având în vedere că cea mai apropiată peşteră (neomologată) este Peştera lui Terente, situată la aproximativ 3000 m est de Cariera Iacobdeal şi 250-300 m la vest de Rezervaţia Naturală Chervant-Priopcea (care este parţial împădurită şi prezintă fisuri în stancile existente şi care ar putea oferi condiţii de habitat pentru aceste mamifere).

S-a avut în vedere observații în diferite puncte pe care ipotetic ar fi putut circula liliecii în perioada de migrație spre Zona Carierei Turcoaia.

Singurul studiu efectuat în zona Munţilor Măcin şi vecinatatea acestora până la cele efectuate în cadrul prezentului Bilanț de Mediu (spre localităţile Cerna şi Greci) publicat, a fost în perioada 2006-2007 de


of 218

catre Prof. dr. Dumitru Murariu prin proiectul GEF/UNDP 0047111 în care menţioneaza că s-au inventariat urmatoarele specii din Ordinul Chiroptera la nivelul SPA Măcin Niculițel :

Familia Rhinolophidae

Rhinolophus ferrumequinum – la baza Dealului Sulucu Mic şi în afara PNMM – în Măcin şi în apropierea Popasului Căprioara. Acestă specie a fost identificată şi în Peştera lui Terente;

Rhinolophus mehelyi – în estul localităţii Greci, în afara PNMM.

Familia Vespertilionidae

Myotis myotis – în vecinatatea PNMM, pe Dealul Cernei şi pe Valea LuncaviţeI;

Myotis blythii – la baza Dealului Tugulea, în nordul localităţii Greci;

Myotis emarginatus – pe Coasta Priopcei şi Dealul Chervant;

Plecotus auritus – specie rară în Dobrogea, identificată cu ajutorul detectorului de ultrasunete, numai pe dealul Priopcea;

Nyctalus noctula – specie comună în fauna României, dar întâlnită doar în vecinătatea Popasului Căprioara şi în Măcin;

Pipistrellus pipistrellus – specie comună în fauna ţarii, dar identificată de noi numai în vecinătatea Popasului Căprioara, în Macin şi Valea Cetatuia – în perimetrul PNMM;

Pipistrellus nathusii – numai în afara PNMM – vecinătatea popasului Căprioara;

Miniopterus schreibersii – la baza dealului Pietrele Albe, în afara PNMM.

Studiul în cadrul Bilanțului de Mediu de nivel 1 pentru Cariera Turcoaia a avut în vedere faptul că că liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) - specie prioritara care preferă adăposturile din peşteri dar s-a adaptat destul de bine la condiţiile din habitatele antropizate, a fost identificat în Peștera lui Terente. Totuși


of 218

între adăposturile şi habitatele de hrănire această specie de liliac zboară lângă elemente liniare de vegetaţie, şiruri de arbori, garduri vii.

După observații continuie în timp de 2 săptămâni în perioada de migrație a liliecilor nu s-a înregistrat prezența speciilor de chiroptere.

Cauza poate fi poziţionarea Peşterii lui Terente faţă de amplasamentul carierei analizate, respectiv la o distanta de peste 2500 de m pe directia Sud-Est neexistând motivația ca specia prioritară Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona, atâta timp cât în partea opusă carierei Turcoaia față de peștera lui Terente , la 250-300 m există o zonă împadurită (Rezervatia Chervant – Priopcea), care-i poate asigura habitatul propice.

Mai mult decât atât, între peştera de adăpostire a liliecilor şi amplasamentul investiţiei există un lanţ de dealuri fără vegetație forestieră sau alte elemente naturale care să constituie mediu de viață pentru componente ale lanțulii trofic ce constituie hrana chiropterelor.

În concluzie activitatea din Carirea Turcoaia are impact strict local asupra biodiversității din SPA Măcin local.

Impactul activității din cariera Turcoaia - Iacobdeal asupra biodiversității din SPA Dunarea Veche – Brațul Măcin

Braţul Măcin al Dunării (Dunarea Veche) margineşte la Est Balta Brăilei, în prezent desecata, meandrează spre Nord, pe lînga localitatile rurale Peceneaga, Turcoaia, Carcaliu, şi asigură oraşului Măcin caracterul de port fluvial, Braţul Măcin se reuneşte la Smîrdan, vizavi de Brăila, cu Dunarea propriu-zisa.

SPA Dunărea Veche – Brațul Măcin este situat în jurul ,,izvorului’’ de biodiversitate pe care îl reprezintă acest vechi meandru al Dunării – Brațul Măcin.

Din punct de vedere avifaunistic este o microdeltă a Dunării care în plus față de alte situri avifaunistice pe lângă speciile de păsări caracteristice zonelor umede, fiind parte componentă a unuia dintre cele mai importante rute de migrație din Europa și beneficiind de un complex de al factorilor de mediu în biotop care include și mediul de viață al păsărilor răpitoare la limita


of 218

de est are un segment important din modul trofic ocupat și de această grupă faunistică în completarea celui al păsărilor de apă.

În SPA Măcin-Niculițel au fost identificate un număr de 63 specii din Anexa 1 a Directivei Păsări și un număr de 55 specii migratoare din Anexele cu privire la speciile migratoare din Convenția de la Bonn și un număr de 7 specii periclitate la nivel global.

Au fost identificate ca fiind cuibăritoare în sit următoarele specii : Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Antus campestris, Lanius minor, Lanius collurio, Calandrella ,,brachydactyla.

În sit au fost identificate speciile migratoare : Pelecanus crispus, Accipiter brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus.

În perioada de iernat situl este important pentru speciile Phalacrocorax pygmaeus, Anser albifrons.

SPA Măcin –Niculițel este un paradis al păsărilor existând o concentrare de păsări rare sau periclitate mai mare decât în multe sectoare ale Deltei Dunării în special pe segmentele eutrofizate din zona orașului Măcin în perioada de primăvară în special, aici păsările beneficiind de condiții excelente de cuibărit și hrană dar și mai multă liniște decât in multe zone ale deltei.

Situl reprezintă un adevărat laborator în aer liber pentru studiul compenentei avifaunistice la confluența fundamentului munților hercinici cu Dunărea Veche –Brațul Măcin.

Sub aspect climatic, regiunea în care este situat Braţul Măcin se încadrează într-o zonă cu condiţii specifice stepei pontice caracterizată printr-un contrast termic semnificativ între temperaturile medii pentru lunile de vară (+210 - +230) şi temperaturile medii din lunile de iarnă (00 - +20).

Dobrogea este una din regiunile ţării care are printre cele mai mari valori ale sumei temperaturilor medii zilnice, iar numărul zilelor senine este de 110 -170.

Precipitaţiile sunt sub 480 mm şi provin în cea mai mare parte din ploi cu caracter torenţial, frecvente mai ales în lunile iunie şi iulie.


of 218

Flora și vegetația Brațului Măcin

Importanța pădurii in aceasta zona umeda este incontestabila, arboretele fiind principala componenta biosistemica. Ocupand intregul profil vertical al complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar infipt adanc in sol si pana la partea superioara a coroanei aflata in contact direct cu atmosfera, prin arbore exista un permanent schimb de materie anorganica, materie organica, energie si de informatie genetica intre sol si atmosfera apropiata, de care beneficiaza toate verigile biosistemului (Necula, Moisei, 1997). Astfel, prin capacitatea de a regla echilibrul dinamic si ecologic, arboretul devine un important factor de stabilitate a intregului complex de ecosisteme acvatice si terestre. Altfel spus, arboretele din zona au o contributie majora la conservarea complexelor de ecosisteme terestre si acvatice si prin arboret intregul sistem se autoregleaza. De aceea stabilitatea complexului de ecosisteme terestre si acvatice creste cu cat stabilitatea arboretelor este mai mare.

Si in plan orizontal ecosistemul forestier are o deosebita importanta prin faptul ca determina o trecere armonioasa de la habitatele acvatice caracteristice depresiunilor inundabile, la habitatele cu ierburi xerofite de pe coamele de grind rar inundabile (Necula, Moisei, 1997).

Indiguirile, desecarile si despaduririle, survenite acum patru decenii in Balta Brailei, au diminuat cantitativ de 5 ori zona umeda Balta Brailei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 30 mii ha de lunca inundabila in prezent (Moisei, 2003). Inlocuirea brutala a exceptionalei biodiversitati detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu intinse monoculturi agricole ce ocupa 80% din fosta balta in incintele indiguite, a reprezentat prima mutatie calitativa de proportie. Dar natura nu a fost lasata in pace nici in zonele cu regim hidrologic de inundatie. A doua schimbare majora, care a insemnat lovitura de gratie data biodiversitatii, s-a produs in urma substituirii zavoaielor prin culturi uniclonale plopicole si salicicole.

Plantele erbacee întîlnite frecvent sant: rogoz-paros (Carex pilosa), vinarita (Asperula odorata), margica. (Melica uniflora) ş.a

Patura erbacee este reprezentata de mai multe straturi de plante. Stratul superior este alcatuit din Bolboschoenus maritimus, Schoenoplectus tabernaemontani, S. triqueter, carex riparia, Phragmites australis, Alisma


of 218

plantago-aquatica, Lycopus europaeus, Butomus umbellatus, Rorripa amphibia, Ranunculus sceleratus, cu inaltimea de 40 – 50 cm. Etajul inferior este alcatuit din specii de talie mica: Potentilla reptans, Agrostis stolonifera, Ranunculus repens, Eleocharis palustris, Galium palustre. Se intalnesc si zone unde vegetatia este distribuita intr-un singur strat, alcatuit din Cyperus fuscus, Gnaphalium uliginosum, Elatine triandra, Lindernia procumbens, Juncus bufonius. Pe terenurile de pe care se retrage apa in perioadele secetoase, speciile cele mai fidele sunt Ranunculus lateriflorus, Eleocharis carniolica, Lindernia procumbens, Pulicaria vulgaris, Heleochloa alopecuroides.

In cadrul pajistilor, cele mai reprezentative specii sunt Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Salvia pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, formand stratul superior, cu inaltimea de 100 cm. Etajul mijlociu este format din Festuca rupicola, F. pratensis, Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Agropyron cristatum, Koeleria macracantha, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Trifolium pratense. Speciile scunde sunt prezente prin Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Alyssum desertorum, Fragaria viridis.

Cele mai des întâlnite specii acvatice sunt Nitella gracilis, Chara brauni, C. aspera, C. tomentosa, C. fragilis, C. vulgaris, Tolypella syncarpa, Lychnothamnus barbatus. Acestea sunt specii submerse, cu acoperire de 40 – 60%. La suprafata apei se dezvolta, dar cu acoperire mica, specii natante: Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Azolla caroliniana. In zonele unde apa este putin adanca se intalnesc Eleocharis palustris, Schoenoplectus palustris, Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Phragmites australis.

Fauna sitului Dunărea Veche- Brațul Măcin

Puţine specii de păsări sunt sedentare; acestea se adăpostesc pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării. În literatura de specialitate din ţară, nu există date referitoare la dinamica evoluţiei populaţiilor de păsări, aceste aspecte fiind în studiu. Ca urmare, categoria de vulnerabilitate la care sunt încadrate, nu este certă, încadrarea în anumite categorii de protecţie fiind realizată în funcţie de menţionarea lor pe listele convenţiilor internaţionale care protejează speciile de păsări. Malul drept al Braţului Măcin nu oferă condiţii pentru menţinerea în zonă a unor populaţii ale speciilor de păsări datorită caracterului de intravilan al acesteia.


of 218

Speciile de păsări care sunt prezente în zonă sunt corelate cu existenţa culturilor agricole; la cca. 20 m peste digul de protecţie sunt parcelele de teren agricol care aparţin locuitorilor satului Turcoaia.

Speciile de păsări prezente în zonă sunt specii insectivore şi granivore.

Au fost identificate cuiburi ale păsărilor granivore şi insectivore în pădurea degradată din zona de intravilan formată din exemplare îmbătrânite de Populus alba şi Salix alba.

Speciile prezente în zona adiacentă pe o distanţă de cca. 500 m sunt:

- Passer domesticus cca. 100 exemplare;

- Sturnus vulgaris cca. 80 exemplare;

- Corvus frugilegus cca. 65 exemplare;

- Pica pica cca. 15 exemplare;

- Hirundo rustica cca. 10 exemplare;

- Streptopelia decaocto cca. 10 exemplare.

În perimetrul sitului au fost observate următoarele specii de păsări:

o exemplare ale speciilor cuibăritoare Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Accipiter brevipes, Antus campestris, Lanius minor, Lanius collurio, Calandrella brachydactyla;

o exemplare ale speciilor migratoare Pelecanus crispus, Accipiter brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus;

o exemplare ale speciilor care iernează Phalacrocorax pygmaeus, Anser albifrons.

În ce privește reptilele au fost identificate doar 2 exemplare ale speciei Lacerta viridis (guşter) .

Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate unde a fost semnalată la limita sudică a sitului. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori.


of 218

Speciile de interes comunitar ce constituie obiectivele de conservare din situl Dunărea Veche – Brațul Măcin

GRUP TAXONOMIC

MAJOR

NUMELE SPECIEI

(ŞTIINŢIFIC ŞI COMUN)

* Starea de conservare în sit

Uliu cu picioare

scurte Accipiter brevipes

Excelentă

Privighetoare de

baltă Acrocephalus melanopogon

Bună

Pescăruș albastru Alcedo atthis Bună

Fâsă de câmp Anthus campestris Foarte bună

Acvila țipătoare

mică Aquila pomarina

Excelentă

Stârc roșu Ardea purpurea Excelentă

Rață roșie Aythya nyroca Bună

Buhai de baltă Botaurus stellaris Foarte bună


of 218

GÂSCA CU GÂT ROȘU

Branta ruficollis

Satisfăcător-Bună

Afectată populația de braconaj și

zgomot în vecinătatea și interiorul

sitului

BUHĂ Bubo bubo Foarte bună

PASĂREA OGORULUI Burhinus oedicnemus Bună

SORECARUL MARE Buteo rufinus Excelentă

CIOCÂRLIE DE STOL Calandrella brachydactyla Foarte bună

CAPRIMULG

Caprimulgus europaeus

Bună

PRUNDĂRAȘ DE

SĂRĂTURĂ

Charadrius alexandrinus Bună

CHIRIGHIȚĂ CU OBRAZ

ALB

Chlidonias hybridus Bună

BARZA ALBĂ Ciconia ciconia Excelentă

BARZA NEAGRĂ Ciconia nigra Bună

ȘERPARUL Circaetus gallicus Excelentă

ERETE DE STUF Circus aeruginosus Excelentă

ERETE VÂNĂT Circus cyaneus Excelentă

ERETE ALB Circus macrourus Excelentă

ERETE SUR Circus pygargus Bună

DUMBRĂVEANCĂ Coracias garrulus Excelentă

CIOCĂNITOARE DE

GRĂDINI

Dendrocopos syriacus Bună


of 218

CIOCĂNITOARE

NEAGRĂ

Dryocopus martius Bună

EGRETA MARE Egretta garzetta Excelentă

PRESURA DE GRĂDINĂ Emberiza hortulana Bună

VÂNTUREL DE SEARĂ Falco vespertinus Excelentă

MUSCAR GULERAT FICEDULA ALBICOLLIS Bună

MUSCAR MIC FICEDULA PARVA Bună

VULTUR CODALB HALIAEETUS ALBICILLA Foarte bună

ACVILA MICĂ HIERAAETUS PENNATUS Excelentă

PICIORONG HIMANTOPUS HIMANTOPUS Foarte bună

STÂRC PITIC IXOBRYCHUS MINUTUS Bună

SFRÂNCIOC ROȘIATIC LANIUS COLLURIO Bună

SFRÂNCIOC CU

FRUNTEA NEAGRĂ

LANIUS MINOR Bună

PESCĂRUȘ CU CAP

NEGRU

LARUS MELANOCEPHALUS Bună

PESCĂRUȘ MIC LARUS MINUTUS Bună

CIOCÂRLIE DE PĂDURE LULLULA ARBOREA Foarte bună

CIOCÂRLIE DE

BĂRĂGAN

MELANOCORYPHA CALANDRA Bună

GAIE NEAGRĂ MILVUS MIGRANS Excelentă

STÂRC DE NOAPTE NYCTICORAX NYCTICORAX Excelentă

PIETRAR NEGRU OENANTHE PLESCHANKA Excelentă

ULIGAN PESCAR PANDION HALIAETUS Foarte bună


of 218

PELICAN PELECANUS ONOCROTALUS Bună

CORMORANUL MIC PHALACROCORAX PYGMEUS Satisfăcătoare spre bună

Cauza: Intervențiile siviculturale și

zgomotul

GHIONOAIE SURĂ PICUS CANUS Foarte bună

LOPĂTAR PLATALEA LEUCORODIA Bună

ȚIGĂNUȘ PLEGADIS FALCINELLUS Bună

CRESTEȚ CENUȘIU PORZANA PARVA Bună

CIOCÎNTORS RECURVIROSTRA AVOSETTA Excelentă

CHIRA MICĂ STERNA ALBIFRONS Excelentă

CHIRĂ DE BALTĂ STERNA HIRUNDO Excelentă

SILVIE PORUMBACĂ SYLVIA NISORIA Foarte Bună

FLUIERAR DE

MLAȘTINĂ

TRINGA GLAREOLA Bună

Categoriile de folosință existente în sit includ pădure 58% atât naturală cât și plantată pe malul Brațului Măcin al Dunării, 6% pășune ( pajiște seminaturală), Terenuri agricole 8%, 25% zona umedă – Brațul Măcin și 3% lacuri și meandre vechi ale Dunării izolate sau comunicând numai primăvara cu Dunărea.


of 218

Fig. 38. HARTA SPA DUNĂREA VECHE – BRAȚUL MĂCIN


of 218

Fig.41.Zăvoaiele de salcie, locuri de adăpost și hrană de neînlocuit pentru păsările de pe Brațul Măcin


of 218

Fig.42.Un grup de Phalacrocorax carbo,, monitorizat ”de o Egretta alba


of 218

Fig.43.,,Discuții”amicale între Phalacrocorax pigmeus și Egretta alba


of 218

Fig.44.Brațul Măcin străjuit de Zăvoaie de plop și salcie

Fig.45. La limita de nord a Brațului Măcin, un paradis al păsărilor


of 218

Fig.46. Brațul Măcin cu ierburi înalte și zăvoaie de plop și salcie pe maluri


of 218

Fig.47.Brațul Măcin cu habitate unice pentru hrană și adăpost a avifaunei Dobrogei


of 218

Fig.48. Rana ridibunda pe covor submers de Myriophyllum


of 218

Fig.49.Peisaj reprezentativ pentru Brațul Măcin


of 218

Concluzii cu privire la impactul activității din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din SPA Dunărea Veche – Brațul Măcin :

În perioada de studiu s-a constatat că activitatea desfășurată în perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influența dezvoltarea indivizilor sau a populațiilor din componenta floristică și faunistică sau dinamica și compoziția asociațiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hrană, reproducere sau adăpost în perimetrul sitului Dunărea Veche –Brațul Măcin.

Dintre speciile componentei faunistice care au mediul de viață în SPA DUNAREA VECHE – BRAȚUL MĂCIN sau observat în vecinătatea carierei Turcoaia câteva exemplare din specia Buteo rufinus – Șorecarul mare, , un exemplar de Bubo bubo și mai multe exemplare de Falco vespertinus- Vânturel de seară care tranzitează terenurile de la limita carierei spre zona spre Dunărea Veche –Măcin în căutarea hranei.

Prin faptul că SPA Dunărea Veche –Măcin reprezintă un paradis al păsărilor cu foarte bune condiții de hrană, adăpost și reproducere atât pentru păsările de apă dar și pentru cele răpitoare, perimetrul Carierei Turcoaia prin activitatea de exploatare a granitului cu măsuri adecvate de protecție a mediului, nu perturbă relațiile din modulul trofic al sitului.

Informații privind flora din perimetrul Carierei Turcoaia - Iacobdeal

Perimetrul de exploatare monitorizat se află pe teritoriul administrativ al comunei Turcoaia, în nord – vestul judeţului Tulcea. Din punct de vedere biogeografic zona studiată se încadrează în Bioregiunea Stepică, iar din punct de vedere floristic face parte din Regiunea Central Europeană şi în cadrul acesteia, Provincia Danubio – Pontică.

Teritoriul analizat în suprafaţă de 217,30 ha are folosinţă actuală de carieră și teren neproductiv, este marginit la nord de teren neproductiv, la sud de exploatari de cariera existente și teren neproductiv, la vest de intravilanul localității Turcoaia și est de terenuri agricole, teren neproductiv şi drumuri de


of 218

exploatare.

Flora din zona studiată este reprezentată de specii de plante care edifică pajiştile seminaturale cu Dichanthium ischaemum, care se află într-o stare avansată de degradare datorită activităţilor antropice desfaşurate în trecut şi în prezent pe acest amplasament.

Acest aspect este exemplificat prin practicarea actuală a păşunatului intensiv, depozitările necontrolate de deşeuri, utilizarea drumurilor de la limita perimetrului pentru traficul greu din carierele învecinate.

Studiul floristic al pajistilor din zona de interes a evidentiat preponderenta speciilor xerofile – specii caracteristice solurilor uscate, dar şi prezenţa pe suprafeţe restrânse, mai joase, a unor specii de plante xero-mezofile si mezofile – specii caracteristice solurilor moderat umede.

Studiul privind vegetaţia din zona analizată a fost realizat în intervalul ianuarie 2012 –februarie februarie 2013 şi a fost efectuat după metodele europene de fitocenologie, desfăşurându-se în etape diferite:

■ etapa pregătitoare - la această etapă s-au analizat scopul şi sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultată literatura ştiinţifică de specialitate cu privire la metodele de cercetare şi studiile efectuate anterior în zonă, la condiţiile fizico-geografice ale regiunii (relief, soluri, structură geomorfologică, reţea hidrografică, climă) şi au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor în teren.

■ etapa cercetărilor în teren - la această etapă s-au efectuat lucrări ce constau în efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematică a itinerarului şi a punctelor cercetate, colectarea în teren a ierbarului, în vederea determinării ulterioare a speciilor unde a fost cazul (Determinator - Ciocârlan, 2000). Vegetaţia fitocenozelor a fost studiată de la periferia zonei avute în vedere spre interior, folosind metoda cercetărilor pe itinerar. Suprafaţa ce urma a fi strabătută a fost stabilită astfel încat să cuprindă toate tipurile fitocenotice existente. Pentru descrierea vegetaţiei s-au luat suprafeţe de probă cu marimea cuprinsă între 100 și 200 mp, apoi dintr-un colt al suprafeţei de probă s-au înregistrat speciile cuprinse în campul vizual. La limita de sud –est la limita perimetrului și în afara perimetrului carierei, pe pajiștile de la nord-estul perimetrului s-au realizat două relevee pe suprafețe mai mari în zonă cu ravene create de șiroirea apei pe pajiște ( de 500 mp și 1000 mp ).

În general au fost delimitate suprafeţe de probă de formă pătrată şi


of 218

dreptunghiulară. Locul în care s-au ales suprafetele de probă a prezentat un anumit grad de omogenitate, adică a reunit însuşirile caracteristice generale şi particulare ale tipului de fitocenoză analizat, la fiecare specie din releveul asociatiei urmărindu-se abundenţa şi dominanţa după scara lui Braun – Blanquet modificată.

■ etapa de încheiere a cuprins, prelucrarea releveelor în vederea determinării asociaţiilor vegetale şi a prezenţei/absenţei unor habitate de interes conservativ.

Pentru analiza asociaţiilor din zona cercetată s-au efectuat deplasări de recunoaştere pe itinerariu şi am notat speciile întâlnite după o scară de apreciere elaborată de Braun-Blanquet ( 1928,1951) modificată ulterior în care :

r = un individ izolat ici colo ;

+ = 2-5 indivizi sau tulpini ce acoperă < 5%;

1= 6-50 indivizi sau tulpini cu acoperire < 5%;

2m= peste 50 indivizi sau tulpini ce acoperă < 5%;

2a= nr. de indivizi indiferent, gradul de acoperire 6- 15%;

2b=nr.de indivizi indiferent, gradul de acoperire 16-25%;

3=nr.de indivizi iniferent, grad de acoperire 26-50%;

4=nr. de indivizi indiferent, grad de acoperire 51-75%;

5=nr. de indivizi indiferent, grad de acoperire 76-100%.

‚

RELEVEU 1 S= 10X 50m= 500mp

Sector de extractie a minerului , la vest de un vechi concasor in zona Iacobdeal, lângă halda 3

1. Silene bupleuroides r +

2. Lactuca serriola +

3. Dichantium ischemum 2a

4. Conyza canadensis +


of 218

5. Eryngium campestre +

6. Cichorium inthybus +

7. Convolvulus cantabricus +

8. Linum genistifolia +

9. Centaurea bieberstenii +

10. Crepis rhoedeafolia +

11. Xantium italicum +

12. Centaurea diffusa +

13. Thymus pannonicus +

14. Descurainia sophia +

15. Artemisia austriaca +

16. Achilea ochroleuca +

17. Erodium cicutarium +

18. Hieracium pilosella +

19. Teucrium polium +

20. Marrubium peregrimun +

21. Stachys nitens +

22. Festuca valesiaca +

23. Tragus racemosum +

24. Reseda lutea +

25. Salvia ethiopis +

26. Trinia ramosissima +

27. Asperula cynanchica +

28. Echium vulgare +

29. Artemisia annua +


of 218

30. Xerantemum annuum +

31. Cirsium lanceolatum +

32. Salsola kali +

33. Xantium spinosum +

34. Carduus nutans +

35. Atriplex patula +

36. Amaranthus retroflexus +

37. Stipa capilata + 10 mp pe creasta dealului dintre cele doua ramuri ale drumului de exploatare in care s-a facut inventarierea

38. Setaria verticilata +

39. Capsella bursa pastoris +

40. Heliotropium europeum +

41. Hyoscyamus niger +

42. Medicago falcata +

Observatii : In acest releveu s-a facut inventariere pe o panta foarte grea , intre drumul de exploatare cariera si o veche platformă cu acces la un concasor dezafectat.

Exista specii caracteristice unor soluri framântate cu structura glomerulara modificata cu 3- 5 ani in urma dar si specii care nu au avut continuitate in biocenoza zonei studiate.Avand in vedere ,, elementele martor “ inventariate preconizam ca in alti 4 ani se va reveni la structura initiala a pajistei stepizate ( daca nu apar alti factori de ,, zgomot”)

Releveu nr 2 –– pajiste naturala de la nord –estul carierei.

S= 20x50m= 1000mp


of 218

1. Conyza canadensis +

2. Echinops ruthenicus +

3. Daucus carota +

4. Artemisia annuua + 1 2 in vale

5. Eragrostis minor + 1

6. Dichantium ischemum 2b

7. Medicago falcata +

8. Ajuga ciliata + ( A.chia)

9. Setaria verticilata +

10. Setaria pumila +

11. Salsola kali +

12. Salvia ethiopis +

13. Hibiscus trionum +

14. Linaria genistifolia +

15. Bupleurum tenuissimum +

16. Artemisia austriaca +

17. Heliotropium europeum +

18. Agropyron pectinatum +

19. Cynodon dactylon +

20. Reseda lutea +

21. Artemisia campestris +

22. Atriplex patula +

23. Hyoscyamus niger +

24. Balota nigra +

25. Artemisia annuua +


of 218

26. Descurainia sophia +

27. Festuca valesiaca +

28. Acinos arvensis +

29. Centaurea bieberstenii +

30. Thymus zygioides +

31. Scabiosa ochroleuca +

32. Fragaria vesca +

33. Asperula cynanchica +

34. Crepis rhoedeafolia +

35. Plantago lanceolata +

36. Trifolium repens +

37. Linum perenne +

38. Xerantemum annuum r

39. Alissum saxatile r

40. Geranium robertianum +

41. Erodium cicutarium +

42. Galium humifusa +

43. Salvia nemorosa +

In cel de-al doilea releveu , in pajiste naturala s-a pornit de la o zona apropiata unui drum de tara, dar in zona plana de langa drum apar specii care indica faptul ca in urma cu 3- 4 ani aici solul a fost rascolit , chiar prin aratura.

Sunt de asemenea vizibile urme ale pasunatului chiar daca in perioada evaluarii nu au fost vazute animale domestice in zona.

In vale terenul este mai intelenit dar tot exista efecte ale suprapasunatului( plante nitrofile) in valea care se uneste cu un talveg de scurgere a apelor de pe dealul Carierei Turcoaia.


of 218

Releveu 3 -Zona concasor nou - birouri, expoziție nord vestică a haldei de steril nr. 8

La sud de punctul 2 culoare roșie pe hartă

1. Eleagnus angustifolia + 2. Xeranthemum annuum + 3. Dichanthium ischemum 2m 4. Salsola kali 1 5. Achilea milefolium + 6. Linaria genistifolia + 7. Teucrium polium + 8. Echium vulgare + 9. Geranium rotundifolia + 10. Erodium cicutarium + 11. Centaurea difussa + 12. Euphorbia seguieriana + 13. Carex praecox + 14. Artemisia annua + 15. Xanthium italicum + 16. Cichorium intybus + 17. Artemisia austriaca +

Releveu 4 – Front activ la Fântâna lui Manole , pe platforma latura dinspre Dunăre (punctul 2 culoare roșie de pe harta )

1. Festuca valesiaca + 2. Thymus zigyoides + 3. Stipa capilata + 4. Agropyron pectinatum + 5. Bassia laniflora + 6. Poa bulbosa + 7. Dichanthium ischemum 2b 8. Cichorium inthybus + 9. Hieracium pilossela + 10. Teucrium polium + 11. Centaurea diffusa + 12. Galium humifusum + 13. Xanthium italicum + 14. Sisymbrium sophia +


of 218

15. Euphorbia seguieriana + 16. Alyssum alyssoides + 17. Linum perenne + 18. Crepis rhoeadifolia +

Releveu 5– Vecinătate Haldă 2 de steril inactivă propusă pentru reconstrucţie ecologică pentru împădurire peste drum depozitul de steril provizoriu Iacobdeal ( punctul 3 pe hartă)

1 . Calamagrostis epigeios +

2. Linum genistifolia +

3. Thymus zygioides +

4. Cichorium inthybus +

5. Hieracium pilossela +


7. Centaurea diffusa 2m

8. Xanthium italicum 1

9. Artemisia annua +

10. Dichanthium ischemum 2b

11. Plantago angustifolia 1

12. Bassia laniflora +

13. Senecio vernalis +

14. Reseda lutea +

15. Galium humifusum +

Releveu 6. Front IacobDeal, la limita de sud est ( punctul 4 pe hartă ,Frontul Valea oii – Iacobdeal )

1. Dichanthium ischemum 2b 2. Stipa capilata r


of 218

3. Thymus zygiodes 2a 4. Artemisia annua + 5. Herniaria incana + 6. Hieracium pilossela +


9. Centaurea diffusa 2m

10. Xanthium italicum +

11.Plantago angustifolia +

12.Centaurea diffussa +

13. Cynodon dactylon +

14. Bromus tectorum +

15.Sisymbrium sophia +

Releveu 7 La limita de sud est aperimetrului unde drumul iese din carieră și merge spre cariera Iglicioara Veche ( punctul 5 culoare roșie pe hartă)

1. Dichanthium ischemum 2b 2. Cichorium inthybus + 3. Artemisia austriaca 1 4. Erodium cicutarium + 5. Poa bulbosa 2a 6. Thymus zygiodes 2m 7. Dianthus nardiformis + 8. Plantago angustifolia + 9. Centaurea diffusa + 10. Cynodon dactylon + 11. Sanguisorba minor + 12. Xanthium italicum + 13. Berteroa incana 1 14. Verbascum phlomoides + 15. Galium mollugo + 16. Salsola kali + 17. Bromus squarrosus + 18. Bromus tectorum 1 19. Poa angustifolia +


of 218

Releveu 8 – La 30 m sud de linie de sortate veche – depozit provizoriu de steril - în apropierea punctului 3 pe hartă lângă Halda 2 )

1. Centaurea diffusa + 2. Artemisia annua + 3. Plantago angustifolia + 4. Cynodon dactylon 2b 5. Carduus nutans + 6. Bassia laniflora + 7. Salsola kali 2a 8. Verbascum phlomoides + 9. Achilea milefolium + 10. Dichanthium ischemum 2a 11. Erodium cicutarium + 12. Artemisia austriaca 1 13. Onopordon acanthium + 14. Galium mollugo 1 15. Sanguisorba minor + 16. Cichorium inthybus + 17. Berteroa incana + 18. Marrubium peregrinum + 19. Malva neglecta + 20. Geranium rotundifolia + 21. Reseda lutea + 22. Galium humifusum +

Releveu 9 – Pe malul lacului , regenerare buna ( punctul 6 culoare roșie pe hartă)

1. Festuca valesiaca 2a 2. Bassia laniflora + 3. Dichanthium ischemum 2a 4. Erodium cicutarium + 5. Stipa capilata + 6. Agropyron pectinatum 1 7. Eragrostis minor 1 8. Poa bulbosa 2b 9. Marrubium peregrinum 1


of 218

10. Artemisia austrica + 11. Teucrium polium + 12. Cichorium inthybus + 13. Hordeum vulgare + 14. Melica ciliata + 15. Poa angustifolia + 16. Bromus tectorum + 17. Cynodon dactylon 1 18. Reseda lutea + 19. Senecio vernalis + 20. Galium humifusum +

Releveu 10 – Peste drum la vest de depozitul de explozibil , deal cu vegetaţie naturală nederanjată de activitatea de extracţie a rocilor – punctul 8 culoare roșie pe harta perimetrului carierei Turcoaia

1. Crataegus monogyna + 2. Morus alba + 3. Agropyron pectinatum 2a 4. Poa bulbosa 1 5. Eryngium campestre + 6. Erodium cicutarium + 7. Festuca valesiaca 2b 8. Marrubium peregrinum 2m 9. Bassia laniflora + 10. Thymus zygioides 1 11. Echinops ruthenicus + 12. Centaurea diffusa + 13. Teucrium polium + 14. Dichanthium ischemum 2b 15. Achilea milefolium + 16. Cichorium inthybus + 17. Artemisia annua + 18. Xanthium italicum + 19. Salsola kali + 20. Agropyron brandze + 21. Ceratocarpus arenarius + 22. Artemisia austriaca + 23. Daucus carota + 24. Hieracium pilosella + 25. Koeleria macrantha +


of 218

26. Sedum album + 27. Stipa capilata + 28. Plantago angustifolia + 29. Polycnemum majus + 30. Sisymbrium Sophia + 31. Calamagrostis epigeios 1

Releveu 11 - La vest de parapetul din beton din faţa celei mai mari depozitări de steril din perimetrul carierei Turcoaia –Halda 6, pe partea stângă şi dreaptă a dealurilor din faţa talvegului de şiroire din faţa depozitului de steril punctul 10 culoare pe hartă

1. Sedum album 1 2. Dianthus nardiformis + 3. Festuca valesiaca 2a 4. Agropyron pectinatum 2m 5. Achilea milefolium + 6. Cichorium inthybus + 7. Artemisia annua + 8. Dichanthium ischemum 2b 9. Thymus zygioides 1 10. Teucrium polium 2a 11. Asperula cynanchica + 12. Salvia aethiopis + 13. Polycnemum arvense + 14. Sedum hillebrandtii r + 15. Bassia laniflora 1 16. Asplenium trichomanes + 17. Galium humifussum + 18. Alyssum alyssoides + 19. Moehringia grisebachii r +

Releveu 12 – La sudul carieriei ( La sud de Front cota 235 spre Valea Oilor) – la sud de punctul 11 pe hartă- culoare roșie = pajiște naturală din perimetrul carierei dar în afara zonei de extragere minerale

1. Cercis siliquastrum 2b 2. Ailanthus altissima 2m 3. Crataegus monogyna + 4. Dichanthium ischemum 2b 5. Festuca valesiaca 2m 6. Stipa capilata +


of 218

7. Carex praecox + 8. Salvia aethiopis + 9. Filipendula hexapetala + 10. Cynodon dactylon + 11. Teucrium polium + 12. Plantago angustifolia + 13. Bromus tectorum + 14. Bromus sterilis + 15. Hieracium pilosella + 16. Solidago virgaurea + 17. Asperula cynanchica + 18. Nigela arvensis 1 19. Reseda lutea + 20. Senecio vernalis +

Releveu 13– La vest de drumul betonat spre dealul de la est de Front de NE, cota 263 – punctul 12 pe hartă

1. Spiraea crenata + 2. Festuca valesiaca 2b 3. Campanula romanica r 4. Dianthus nardiformis r + 5. Potentilla argentea + 6. Asplenium trichomanes r + 7. Asplenium septentrionale r + 8. Teucrium polium 1 9. Achilea milefolium + 10. Potentila taurica + 11. Sisymbrium sophia + 12. Dichanthium ischemum 2m 13. Thymus zygioides + 14. Plantago angustifolia + 15. Bromus sterilis + 16. Polycnemum arvense + 17. Acinos arvensis +

În suprafaţa monitorizată se gasesc ca și specii lemnoase – arbori doar cele introduse prin programele de fixare a haldelor de steril respectiv Salcâm – Robinia pseudoacacia și Ailanthus altissima Cenușarul .


of 218

În ceea ce priveşte vegetaţia arbustivă, apar tufe de păducel Crataegus monogyna,Cercis siliquastrum – Arborele lui Iuda, Spiraea crenata – Tavalgă .

Asociaţiile vegetale identificate în perimetrul analizat şi în zona de interferenţă dintre aceasta şi terenurile agricole, sunt reprezentate de specii ce vegetează pe terenuri plane sau uşor înclinate, uscate şi însorite.

Asociaţiile vegetale evidenţiate în acest perimetru sunt: Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977, Agropyretum pectiniformae (Dihoru 1970) și Artemisietum austriacae (Popescu et Turca 1960) I. Pop 1970.

În zona studiată prima asociație , Botriochloetum ischaemi este cea mai răspândită asociaţie pe terenurile utilizate ca păşune, realizând fondul vegetaţiei de pe islazul intens păşunat şi indicând habitatul R3415 - Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca.

În cadrul asociației Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 specia caracteristică este rezistentă la o tasare moderată a terenului, fapt ce i-a permis menţinerea şi răspândirea pe păşunile intens folosite.

Deosebit de abundente mai sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Teucrium polium, Cynodon dactylon, Acinos arvensis, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum.

Influenţa antropică mare asupra acestui tip de vegetaţie se observă şi prin apariţia în cadrul asociaţiei a unor specii ruderale sau segetale cum sunt: Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Bromus tectorum, Reseda lutea, Polycnemum majus, Nigella arvensis.

Terenurile care au ca folosinţă păşune sunt reprezentate de pajişti formate din habitate stepice degradate instalate pe un strat de sol superficial din grupa litosolurilor (rendzine calciforme şi soluri levigate de pantă).

În urma identificării asociaţiilor vegetale prezente în perimetrul studiat se poate concluziona că habitatele prezente pe amplasament în zone care s-au regenerat în fronturile vechi sunt habitate seminaturale în care fitocenozele stepice reprezentate de pajisti seminaturale se află în etapa de succesiune naturală de la asociațiile cu plante ruderale, pionere spre asociațiile cu plante din flora spontană care formează țeline și stabilizează definitiv solurile asupra cărora a încetat presiunea antropică.

O altă categorie de terenuri din perimetrul carierei în care aceaastă


of 218

asociație este bine închegată sunt văile sau versanții neafectate de activitatea de exploatare dar unde este evidentă presiunea pășunatului cu animale domestice.

În zona în care s-au efectuat releveele fitocenotice, asociația Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 reprezintă asociaţia cea mai stabilă şi pe suprafeţele celel mai mari. Acestă asociație reprezintă păşunile din stepa (zone stepizate) şi silvostepa Dobrogei. Ocupă de asemenea dealurile semiîmpădurite cu poieni destinate în special păşunatului. De la altitudinea de 100 – 400 m uneori urcă până la 600 – 700 m.

Asociaţia este instalată pe terenuri plane, coaste uşor înclinate până la moderat înclinate, cu expoziţie S, S-E şi S-V. Solul are grosimi diferite, de la 15 – 25 cm până la roca mamă la zi.

Asociaţia constituie baza fondului pastoral din zona Turcoaiei și implicit din zona perimetrului Carierei Turcoaia .

După părerea unor specialişti (Evd. Puşcaru şi colab, 1963, Gh. Dihoru 1968 ş. a.) este o asociaţie secundară. Noi o considerăm ca fiind succesoarea asociaţiei de Stipa capillata.

Dichantietum ischaemi are o mare putere de extindere şi regenerare, rezistenţă mare la călcare, fiind o şi bună fixatoare a terenurilor erodate.

Datorită acestor caractere a fost comparată cu Nardus stricta în păşunile montane şi denumită “ţepoşica stepelor” (Gh. Dihoru, 1968).

În spaţiile lăsate libere, datorită rocii mamă la zi, se instalează specii anuale şi efemere, specii ca Poa bulbosa şi Artemisia austriaca, Bromus sp., Cerastium sp. ş.a. Aceste specii au fost încadrate în subasociaţii.

Dichantietum ischaemi este o asociaţie cu trei perioade fenologice: una primăvara foarte timpurie, cu Sintricha ruralis, alta la sfârşitul primăverii când înfloresc plantele anuale: Alyssum sp., Bromus sp., Cerastium sp., Medicago sp., Trifolium sp., Androsace sp., ş.a. şi cea principală, de cea mai lungă durată din iulie – septembrie când înfloreşte specia dominantă.

A fost înregistrată încele mai multe releveuri realizate la nivelul perimetrului Carierei Turcoaia și imediata vecinătate.

In compoziția tipică pentru această asociație (în formă completă, tipică) sunt speciile: Dichantium ischaemum, Festuca vallesiaca, Bromus hordeaceus,


of 218

Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Teucrium polium, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium arvense, Thymus zygioides, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima, ş.a.

Valoare conservativă în perimetrul analizat al carierei Turcoaia : redusă- medie .

Compoziţie floristică: specii edificatoare: Festuca vallesiaca, Dichantium ischaemum;

Specii caracteristice: Dichantium ischaemum, Festuca valesiaca. Alte specii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculis-chrisi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, teucrium polium, Asperula cynanchica, Eryngium campestre, Euphorbia seguieriana, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.

În general, in perimetrul studiat în cadrul bilanțului, acoperirea solului, în medie este de 30 – 80%. Considerăm că această acoperire se datorează păşunatului curent , a rocii mamă la zi și a activității de derocare, decopertare a covorului vegetal în cadrul extragerii de minerale în anii anteriori .

Asociaţia Dichantietum ischaemii în sens mai larg poate include în zona studiată din perimetrul Carierei Turcoaia trei subasociaţii temporare sau durabile: Cynodonetosum dactyloni, Artemietosum austriacae şi Poetosum bulbosae.

Este o asociație importantă în rezistența la presiunea antropică prin mare capacitate de refacere după încetarea presiunilor și constituie o etapă importantă în refacerea țelinelor naturale cu specii din flora spontană a bioregiunii stepice.


of 218

Informații despre fauna din perimetrul Carierei Turcoaia- Iacobdeal

În perimetrul carierei nu au fost observate cuiburi de păsări din lista celor care au constituit argument științific la declararea sitului deci nici una dintre speciile protejate în cadrul ROSPA0073 „Măcin - Niculiţel” nu cuibăreşte în perimetrul concesionat. Extinzând aria observaţiilor şi consultând studiile efectuate în zonă s-a ajuns la concluzia că cele mai apropiate cuiburi de păsări protejate în cadrul siturilor învecinate Carierei Turcoaia sunt situate în zona împădurită inclusă în Parcul Naţional Munţii Măcinului, cel mai apropiat cuib fiind de Şorecar mare (Buteo rufinus) la distanţa de 8000 de metri de limita perimetrului carierei sau la peste 2000 m pe Brațul Măcin al Dunării.

Din punct de vedere al circulaţiei perimetrul studiat este tranzitat frecvent de specii de păsări care se deplasează de la locurile de cuibărit aflate în perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului spre habitatele de hrănire situate în SPA Dunărea Veche – Brațul Măcin pe la sud-est de perimetrul carierei.. Perimetrul carierei nu prezintă interes pentru păsările răpitoare deoarece acestea nu găsesc speciile care constituie hrana lor decât foarte puțin în zona de nord est și de sud –vest a carierei Turcoaia, în pajiștile seminaturale de suprafață mica din aceaste zone învecinate Carierei Turcoaia.

Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcţie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaţia acestor factori.

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai puţin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor în funcţie de gradul acestora de adaptabilitate la condiţiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte.


of 218

Nivelul de specializare este dat de preferinţa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinţa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj. Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularităti geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăţi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaţii restrânse.

Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaţiilor locale şi într-un final riscului de dispariţie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puţin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaţii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuţie uniformă şi populaţii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei.

Astfel de specii sunt care au putut fi observate în perimetrul Carierei Turcoaia sau vecinătatea acestuia sun: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuta (Corvus monedula), coţofana (Pica pica). Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare.

De asemenea, unele dintre speciile periclitate nu suportă învecinarea cu habitatele antropizate şi activitătile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost distrus, datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri fortează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută.

Datorită tuturor acestor factori mai sus menţionaţi, distribuţia faunei în perimetrul carierei precum şi zonele adiacente este relativ redusă şi restrânsă la anumite grupuri faunistice cu o bună adaptabilitate şi un grad scăzut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate în cadrul tabloului faunistic din România.

In zona Iacobdeal a carierei Turcoaia, în fronturile vechi inactive s-a observat pe sterilul fixat de vegetație de lângă Halda 2, exemplare din specia Ptyonoprogne rupestris –Lăstunul de stâncă.


of 218

Se vor face monitorizari asupra acestei specii pentru a identifica eventuale instalări de colonii în zonele inactive ale Carierei Turcoaia .

Singurele cazuri când s-au observat şi alte specii de păsări au fost atunci când acestea tranzitau zona de studiu.

În cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul pădurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restranse de arbuşti prezentați la descrierea florei din cariera Turcoaia deci lipsesc condițiile de adăpostire pentru speciile de păsări care își fac cuiburile în arbori sau se hrănesc cu alte specii care trăiesc pe arbori.

În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate în zona studiată, acestea sunt reprezentate de guşter (Lacerta viridis), specie avand o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei, Şopârla de stepă (Podarcis tauricus) (Figura53), Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera) – identificată în vecinătatea perimetrului de exploatare - în sudul acestuia, Şarpele rău (Delichophis caspius) (Figura 54 ), Şarpele de casă (Natrix natrix).

Figura 53. - Şopârla de stepă (Podarcis tauricus)


of 218

Figura 54 – Şarpele rău (Dolichophis caspius)

Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), care este specie cu statut special de protecţie nu a fost identificată în perimetrul strict de exploatare propus, acest lucru este susţinut şi de faptul că habitatele din perimetrul analizat nu sunt cele specific acestei specii şi nu pot furniza hrana şi adăpostul necesar dezvoltării unei populaţii în zonă.

Totuşi în vecinătatea perimetrului analizat, în decursul ieşirilor în teren au fost identificate doar 5 exemplare (3 adulţi şi 2 femele).

În ceea ce priveşte Vipera cu corn (Vipera ammodytes montandoni) menţionăm că aceasta nu a fost identificată în zona cercetată, prezenţa acesteia este foarte puţin probabilă deoarece habitatele din perimetrul de exploatare nu sunt cele specifice speciei, aceasta se întâlneşte în zone de silvostepă, respectiv rarişti de pădure cu stejar pufos, tufărişuri ponto-sarmatice intercalate cu stâncărie. Din literatura de specialitate şi observaţii făcute în zonă în cadrul altor proiecte, vipera cu corn a fost identificată cel mai aproape în zona Chervant – Priopcea, respectiv la aproximativ 3 km de amplasamentul monitorizat.

Cele două specii de mamifere identificate în cadrul amplasamentului, sau a caror prezenţă a fost relevată prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmatoarele: iepurele de camp (Lepus europaeus) şi vulpea roscata (Vulpes vulpes), ambele fiind specii


of 218

comune, des întalnite în Dobrogea, iar în perioada de studiu în perimetrul carierei au fost văzute multe exemplare de vulpe în special la lăsarea serii.

Rezultatele monitorizării prin Bilanțul de Mediu de nivel 1 pentru Cariera Turcoaia confirmă faptul că în perimetrul carierei nu există condiţii de dezvoltare a unor habitate pentru chiroptere .

Studiul efectuat în cadrul Bilanțului de Mediu de nivel 1 pentru Cariera Turcoaia a avut în vedere faptul că liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) - specie prioritara care preferă adăposturile din peşteri dar s-a adaptat destul de bine la condiţiile din habitatele antropizate, a fost identificat în Peștera lui Terente. Totuși între adăposturile şi habitatele de hrănire această specie de liliac zboară lângă elemente liniare de vegetaţie, şiruri de arbori, garduri vii.

După observații continuie în timp de 2 săptămâni în perioada de migrație a liliecilor nu s-a înregistrat prezența speciilor de chiroptere.

Cauza poate fi poziţionarea Peşterii lui Terente faţă de amplasamentul carierei analizate, respectiv la o distanta de peste 2500 de m pe directia Sud-Est neexistând motivația ca specia prioritară Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona, atâta timp cât în partea opusă carierei Turcoaia față de peștera lui Terente , la 250-300 m există o zonă împadurită (Rezervatia Chervant – Priopcea), care-i poate asigura habitatul propice.

Mai mult decât atât, între peştera de adăpostire a liliecilor şi amplasamentul investiţiei există un lanţ de dealuri fără vegetație forestieră sau alte elemente naturale care să constituie mediu de viață pentru componente ale lanțulii trofic ce constituie hrana chiropterelor.

Singurul studiu efectuat în zona Munţilor Măcin şi vecinatatea acestora (spre localităţile Cerna şi Greci) publicat, a fost în perioada 2006-2007 de catre Prof. dr. Dumitru Murariu, care menţioneaza că s-au inventariat urmatoarele specii din Ordinul Chiroptera:

Familia Rhinolophidae

Rhinolophus ferrumequinum – la baza Dealului Sulucu Mic şi în afara PNMM – în Măcin şi în apropierea Popasului Căprioara. Acestă specie a fost identificată şi în Peştera lui Terente;

Rhinolophus mehelyi – în estul localităţii Greci, în afara PNMM.


of 218

Familia Vespertilionidae

Myotis myotis – în vecinatatea PNMM, pe Dealul Cernei şi pe Valea LuncaviţeI;

Myotis blythii – la baza Dealului Tugulea, în nordul localităţii Greci;

Myotis emarginatus – pe Coasta Priopcei şi Dealul Chervant;

Plecotus auritus – specie rară în Dobrogea, identificată cu ajutorul detectorului de ultrasunete, numai pe dealul Priopcea;

Nyctalus noctula – specie comună în fauna României, dar întâlnită doar în vecinătatea Popasului Căprioara şi în Măcin;

Pipistrellus pipistrellus – specie comună în fauna ţarii, dar identificată de noi numai în vecinătatea Popasului Căprioara, în Macin şi Valea Cetatuia – în perimetrul PNMM;

Pipistrellus nathusii – numai în afara PNMM – vecinătatea popasului Căprioara;

Miniopterus schreibersii – la baza dealului Pietrele Albe, în afara PNMM.

În aceste condiţii ţinând cont de rezultatul monitorizării noastre în cadrul Bilanțului de mediu şi de rezultatele monitorizărilor efectuate şi de alţi specialişti în chiroptere facem precizarea că este exclus ca amplasamentul carierei să se situeze pe culoarul de migraţie al speciilor de chiroptere identificate în vecinătatea Parcului Naţional Munţii Măcinului.

În ceea ce priveşte nevertebratele, pe amplasament sunt prezente specii comune, care nu prezintă importanţă din punct de vedere conservativ nici pentru amplasament, nici pentru ariile protejate din vecinatate.

În vecinatatea zonei analizate, dintre nevertebrate domină orthopterele (lacuste, cosasi, greieri), reprezentate prin specii ca: Oedalus decorus, (lacusta migratoare italiană), specii ale genurilor Sthenobothrus, Chorthippus şi Omocestus, Decticus verrucivorus, Acrida hungarica, Oedipoda caerulescens, Aiolophus thalassinus, Gryllus campestre (greierele de câmp). Efectivele mari de cosaşi şi lacuste pot asigura baza trofică pentru o serie de păsări insectivore şi limicole prezente de asemenea în zonele învecinate.

În zona monitorizată au fost identificate şi o serie de specii de odonate


of 218

(libelule) – Sympetrum sanguineum, Sympetrum vulgatum, Crocothemis erythraea, Orthetrum coerulescens, Orthetrum cancellatum, Libelulla depressa, Agrion sp. Toate aceste specii sunt comune, caracteristice unor astfel de zone datorită imediatei vecinătăţi cu canalul magistral de irigaţie din zonă, efectivele lor nefiind puse în pericol de eventuale activităţi desfăşurate în zonă.

Dintre lepidoptere, au fost identificate o serie de specii diurne ca: Pieris rapae (fluturele alb al rapitei), Colias croceus, Colias erate, Pontia daplidice, Polyommatus icarus, Aricia agestis, Lycaena thersamon, Pararge megera, Coenonympha pamphilus, Apatura metis, Argynnis pandora.

În ce privește segmentul păsări al faunei din zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul cariere, precum şi zonele adiacente în functie de speciile de păsări monitorizate.

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obtinute să reflecte situatia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este cuprins în situl ROSPA 0073 Măcin –Niculițel, s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

Metodele de lucru şi perioadele de monitorizare a păsărilor, utilizate în vederea identificării particularitătilor avifaunei locale sunt reprezentate în funcţie de categoria ţintă de păsări, şi anume: pentru identificarea speciilor de păsări cuibăritoare s-a utilizat metoda transectelor cu puncte fixe şi metoda „vantage point” (metoda punctului favorabil) care reprezintă de fapt singurele metode de colectare a datelor agreate de BirdLife International pentru aceste categorii de păsări, iar pentru speciile de păsări de pasaj, prezente exclusiv pe perioada migratiei s-a utilizat metoda punctelor fixe în vederea identificării eventualelor rute şi dinamici de migratie.

Aceste metode au fost aplicate în perioadele favorabile fiecărei categorii de păsări ţintă, astfel că pentru speciile cuibăritoare s-au făcut observatii în perioadele de cuibărit şi creştere a puilor, atunci când se pot determina foarte bine speciile de păsări care cuibăresc pe un amplasament, aceste perioade fiind cuprinse între jumătatea lunii mai şi luna iunie.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe pentru aplicarea metodei transectelor în puncte fixe, dar şi puncte selectate special pentru aplicarea punctului favorabil (Vantage Point), puncte din care s-au efectuat observatiile


of 218

de teren.

Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obtinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidentierea distributiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Frecvenţa monitorizărilor în vederea colectării datelor a fost adaptată în funcţie de categoria de păsări ţintă, astfel că pentru păsările cuibăritoare s-au efectuat deplasări de două ori pe lună în perioadele favorabile şi câte o deplasare pe lună în restul perioadei, pentru migraţie au fost efectuate 5 deplasări pe migraţia de primăvară.

Observaţiile din teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Au fost selectate, în baza etologiei diferite dintre ele, un număr de 12 de specii de păsări potențial cuibăritoare în în zona studiată sau vecinătatea acesteia, a căror prezență – absență a fost înregistrată în fișele de teren .

Zona amplasamentului carierei nu reprezintă o zonă propice cuibăritului niciunei specii de păsări de mai dimensiuni (păsări acvatice sau răpitoare), deoarece în cazul speciilor răpitoare nu sunt condiţii minime de habitat şi hrană, iar pentru păsările acvatice deoarece acestea sunt păsări coloniale, cu un pronuntat caracter gregar, şi care au nevoie de habitate cu întinderi de stuf sau galerii de sălcii habitate care nu sunt prezente pe amplasament.

De asemenea, zona amplasamentului este imposibil de a fi zonă de hrănire pentru speciile de păsări acvatice deoarece aceste păsări se hrănesc exclusiv în apă cu peşti sau nevertebrate acvatice şi nicidecum pe uscat.

Cele mai apropiate zone de cuibărit ale unor specii de păsări de dimensiuni mari sunt reprezentate de culmile munţilor Măcin şi Chervant pentru păsările răpitoare şi lunca inundabilă a bratului Dunării, zone care sunt situate la distanţe foarte mari faţă de amplasamentul carierei.

În ceea ce priveşte colonii ale unor păsări de mici dimensiuni, singurele specii de păsări de acest tip prezente în vecinătatea perimetrului carierei sunt speciile de ciocârlii, care însă sunt prezente pe tot teritoriul tării având o


of 218

distributie foarte largă şi uniformă, practic oriunde există terenuri agricole se vor observa populatii de ciocârlii.

Şi în cazul amplasamentului carierei, acesta fiind învecinat cu terenuri agricole, s-au identificat populaţii stabile de ciocârlii pe aceste terenuri agricole. În afara populaţiilor de ciocârlii nu s-au identificat alte colonii ale unor specii de mici dimensiuni şi nici zone de hrănire sau de aglomerare pentru înnoptare sau pentru pregătirea de migrare.

În plus, amplasamentul carierei nu reprezintă o zonă de cuibărit sau hrănire pentru speciile caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel din motivele enuntate deja în prezentul bilanț de mediu..

În ceea ce priveşte prezenţa speciilor de păsări cuibaritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculiţel, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenţei /absenţei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obtinut urmatoarele date:

Barza albă (Ciconia ciconia) – nu a fost observat nici un exemplar atât în perioada de cuibărit cât şi pe perioada migraţiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibăritului sau hrănirii acestei specii care este adaptată la ecosisteme acvatice;

Şoimul dunarean (Falco cherrug) – a fost observat un singur exemplar fiind în tranzit spre Brațul Măcin al Dunării probabil pentru suplimentarea hranei constituită de rozătoare din zona munților Măcin;

Şerparul (Circaetus gallicus) – deşi pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmată prezenţa sa, este posibil ca acesta să viziteze zona datorită prezenţei unor specii de reptile ce fac parte din dieta normală;

Şorecarul mare (Buteo rufinus) - în zonele învecinate amplasamentului au fost identificate trei exemplare ale acestei specii care tranzitau zona în cautarea hranei, însă atât amplasamentul cât şi zonele învecinate nu prezintă condiţii minime pentru cuibăritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migraţiei;

Acvila mică (Hieraaetus pennatus) – nu a fost observat nici un exemplar atât în perioada de cuibărit cât şi în perioada migraţiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibăritului acestei specii;

Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) – acestă specie nu a fost identificată în zona de studiu în principal şi din cauza faptului că este o specie strict legată de ecosistemele de pădure, unde cuibareşte şi se


of 218

hrăneşte, cel mult fiind observat la marginile pădurilor sau în luminişuri. Singura posibilitate de identificare a acestei specii în zona de studiu este pe parcursul migraţiei însă prin monitorizările efectuate nu a fost identificat nici un exemplar;

Pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus) – în cadrul amplasamentului nu a fost identificată această specie, deoarece habitatul şi particularităţile geografice nu sunt prielnice cuibăritului şi/sau hrănirii acestuia. Au fost efectuate inclusiv monitorizari în perioada nupţială când această specie este cea mai activă, inclusiv sunete de atragere, însa fără nici un exemplar identificat;

Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) – această specie nu a fost identificată pe amplasament, un motiv fiind habitatul de aici care nu oferă condiţii minime cuibaritului şi/sau hrănirii sale, fiind o specie legată de habitatele forestiere;

Dumbrăveanca (Coracias garrulus) – zona de studiu prezintă condiţii bune cuibaritului şi/sau hrănirii acestei specii, însa au fost observate doar exemplare în zbor şi doar tranzitând zona de studiu fără a prezenta vreun comportament specific de cuibarit sau hrănire;

Ciocârlia de pădure (Lullula arborea) - nu a fost identificată în zona amplasamentului, deoarece este legată de habitatele din vecinatatea zonelor împadurite care sunt absente atât din cadrul perimetrului carierei cât şi din zonele învecinate;

Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) – nu a fost identificat în cadrul zonei de studiu, deşi există condiţii minime pentru cuibăritul acestei specii. În schimb, au fost identificate exemplare ale acestei specii în carierele învecinate, fiind binecunoscut faptul că exploatarile de cariere oferă condiţii extrem de bune pentru cuibăritul speciilor de pietrari, cu predilecţie al celor două specii sensibile pentru ţara noastră, şi anume pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) şi pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica);

Presura de grădină (Emberiza hortulana) – este o specie care preferă zonele deschise, cu vegetaţie ierboasă înaltă şi arbuşti. Datorită faptului că în zonă nu există multe locuri cu vegetaţie crescută care să asigure locuri bune de cuibarit, au putut fi fost observate doar 3 – 4 exemplare pe teritoriul întregii zone de studiu.


of 218

Principalele drumuri de migraţie ce strabat ţara noastră primavara şi toamna sunt (Rudescu L.,1958):

Toamna

a) Drumul est-elbic, adică ramura nordică a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare şi la sud de Munkacs, a înconjurat Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi s-a îndreptat înspre sud-est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în Deltă. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, gârliţe, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe, turturele şi cocori;

b) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă, vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordică şi Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe, cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe şi dropii;

c) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mică. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, dropii şi spurcaci;

d) Drumul carpatic, venind din regiunea Carpaţilor peste valea Ialomiţei, Munţii Dobrogei, până la Lunca-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de păsări cântătoare şi păsări răpitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

e) Drumul pe ţarmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) şi pelicani;

f) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa până spre pădurea Letea din Delta Dunării.

Primele trei din drumurile menţionate sunt principale, pe când ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanţă locală.

Dacă se compară aceste drumuri cu cele cunoscute din ţarile vecine, se observă că drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit în secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramură vestică a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut şi de Menzbier.

Comparând drumurile cocorilor din Deltă, cu cele din restul Europei, se constată că populaţiile de cocori din două drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunării, şi anume: drumul sarmatic şi o parte a drumului uralo-


of 218

volgo-caspic, iar prin vestul ţării, drumul est-elbic, modificat ca direcţie, peste Marea Adriatică, deoarece cocorii zboară uşor peste intinderi mari de ape, munţi înalti şi alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evită.

Primavara

Primăvara drumurile prin Deltă se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre ţărmul Mării Negre şi peste Marea Neagră (Insula Şerpilor, Crimeea), fără însă a pierde şi ramura ce trece prin Republica Moldova, iar drumul sitarilor lipseşte cu desăvârşire, ultimii sitari estici trecând prin pădurile Luncaviţa - Babadag, spre nord. În Deltă nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte rămân oarecum aceleaşi. Este mai mult ca sigur, ca vădita grăbire a reîntoarcerii păsărilor a produs această mică schimbarea înfatişarii pasajului, primavara.

Ca şi la descrierea generală a fenomenelor de migraţie, făcută în capitolele premergatoare, această descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerată rigidă şi formală.

Există aici, ca în general în problema migraţiei păsărilor, o serie de excepţii, provocate mai ales de două fenomene principale:

■ Regimul hidrografic al Dunarii.

■ Situatia climatica a anului respectiv.

Daca, de exemplu, Dunărea a început să crească încă din timpul iernii şi oferă păsărilor de apă posibilităţi de trai şi de repaus în luncă, atunci pasajul se împarte în regiunea lacurilor din sudul Constanţei şi o mare parte a păsărilor de apă invadează regiunea inundabilă a Dunării, de la Calafat până în Insula Brailei. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi toamna, dacă apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt următoarele rute:

a) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă, vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordică şi Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe, cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe şi


of 218

dropii;

b) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mică. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, dropii şi spurcaci;

c) Drumul pe ţarmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) şi pelicani;

d) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa până spre pădurea Letea din Delta Dunării.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament, etc.). Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe, deoarece această metoda poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale, fiind şi singura metodă utilizată de către specialişti în cadrul studiului migraţiei păsărilor.

Pentru analiza structurii şi dinamicii populaţiilor afectate de Cariera Turcoaia -Iacobdeal au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificarii direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.

Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încat să surprindă perioadele de varf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

Dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei relevă faptul că amplasamentul carierei este situat între principalele rute de migraţie fapt susţinut şi de numarul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 50 de exemplare/zi), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic, chiar nesemnificativ comparativ cu rutele principale unde se observă peste 1000 de exemplare/zi.

Deşi amplasamentul carierei este situat în apropierea unei rute de migraţie, ca în cazul întregului teritoriu din Dobrogea, există efective reduse


of 218

de păsări care deviază de la rutele de migraţie, în special păsări imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ întreaga suprafaţă a Dobrogei. Din această cauză este posibilă trecerea unor exemplare de păsări pe perioada pasajului pe deasupra amplasamentului carierei, însă datorită particularitătilor rutei de migraţie, care în acest caz este reprezentată de ruta Via Pontica, păsările care tranzitează amplasamentul carierei zboară la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri, datorită faptului că în prealabil au tranzitat culmile munţilor Măcin, în special culmea Pricopanului, unde cu ajutorul curentilor termali s-au ridicat la altitudini mari, unde se pot folosi de curenti puternici spre a migra mai departe.

Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Ca urmare a monitorizărilor pe perioada migraţiei, pe lângă particularităţile legate de numărul redus de păsări identificate, s-a observat de asemenea că în cazul speciilor de păsări de dimensiuni medii şi mari, acestea zboară la altitudini relativ mari, de peste 800 de metri, iar speciile de mici dimensiuni tind să zboare la altitudini mai joase, de aproximativ 100 - 300 de metri.

De asemenea, multe specii de mici dimensiuni (paseriforme) prezintă o direcţie de migraţie pe direcţia vest – est, îndreptându-se înspre coasta Mării Negre, care este principala rută de migraţie a speciilor de paseriforme. În plus, de menţionat este faptul că datorită amplasării unor culmi înalte mai la nord, reprezentate de Munţii Măcin, păsările migratoare care trec pe deasupra amplasamentului carierei au un culoar de zbor situat la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri.

Concluzii cu privire la avifaună :

1. Speciile de păsări protejate nu au fost identificate pe amplasamentul monitorizat;

2. Pe amplasamentul monitorizat nu au fost identificate locuri de cuibărit, locuri de hrănire sau de odihnă ale speciilor de păsări protejate. Amplasamentul este utilizat de un număr redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezintă o sursa temporară de hrană;


of 218

3. Nu au fost identificate pe amplasament surse de hrană astfel încât să existe lanţuri trofice stabile,complexe și funcţionale în zona analizată şi în imprejurimi pe o distanţă mai mică de 7 km spre zona de terasă ( Zona împădurită din Munții Măcinului) și 2 km spre Dunărea Veche -Brațul Măcin;

4. Impactul exploatării granitului de pe amplasamentul monitorizat are efect nesemnificativ asupra exemplarelor speciilor de păsări, deoarece în zonă s-a produs deja un efect de modelare a comportamentului acestora ca urmare a numărului mare de cariere funcţionale pe o mare perioadă de timp în zona Turcoaia. Zona este cunoscută ca fiind reprezentativă pentru exploatarea granitului, radioliţilor şi prelucrarea acestora;

5. Plasticitatea comportamentală a speciilor de păsări asigură orientarea acestora către locuri cu abundenţă dă hrană atât pentru întreţinere cât şi pentru reproducere.

Peisajul în zona Carierei Turcoaia

Amplasarea carierei a condus la modificarea cadrului natural al zonei. Corelând legislatia Uniunii Europene în acest domeniu, Romania a transpus Convenţia europeana a peisajului (Florenta , 20 octombrie 2000) prin Legea nr. 451/2002.

Având în vedere faptul că perimetrul studiat nu a fost inclus în zonele cu valoare peisagistică deosebită, se poate concluziona că impactul asupra peisajului poate fi considerat în limite acceptabile, mai ales că amplasamentul se situează în extravilanul comunei Turcoaia, unde această activitate este considerată tradiţională.


of 218

Caracterizarea sistemelor ecologice având ca limite de analiză pe cele ale SPA Măcin – Niculițel din care face parte Cariera Turcoaia- Iacobdeal

Identificarea sistemelor ecologice din ROSCI0123 Munţii Măcinului şi ROSPA0073 Măcin-Niculiţel s-a realizat pornind de la informaţiile referitoare la tipul de acoperire a terenului. Astfel pot fi identificate două categorii majore de ecosisteme prezente în această zonă şi anume ecosisteme terestre si ecosisteme acvatice.

În cadrul ecosistemelor terestre au fost diferenţiate:

ecosisteme forestiere (dominate de pădurile de foioase);

ecosisteme cu vegetaţie ierboasă (pajişti şi păşuni);

ecosisteme cu vegetaţie arbustivă (tufărişuri şi vegetaţie forestieră în faze incipiente de dezvoltare);

ecosisteme lipsite de /sau cu foarte puţină vegetaţie;

agrosisteme;

sisteme socio-economice (localităţi, zone industriale, cariere).

În cadrul ecosistemelor acvatice au fost diferenţiate:

ecosisteme lotice (cursuri de apă în principal temporare);

ecosisteme lentice (lacul Jijila, lacul Slatina, lacul Sărat, la care se adaugă o serie de lacuri de acumulare);

zone umede (aceste sunt adiacente în principal ecosistemelor lentice).

Ponderea principalelor tipuri de ecosisteme prezente în zona proiectului este prezentată în tabelul nr.2. Se poate observa că ecosistemele forestiere au ponderea cea mai mare la nivelul ariilor protejate, fiind urmate de agroecosisteme.


of 218

Tabel Ponderea principalelor tipuri de ecosisteme

Arii Protejate /

Ecosisteme

PNM Măcinului

SCI Munţii

Măcinului

SPA Măcin - Niculiţel

Suprafaţa

(ha)

% Suprafaţa (ha)

% Suprafaţa (ha)

%

Pădure 9.718,3 87,15 9.970,3 53,7 29.720,1 44,1

Silvostepă 403,5 3,62 993,6 5,3 1.967,8 2,9

Pajişti/Stepă 1.021,1 9,16 1.862,6 10,0 5.090,5 7,6

Agrosisteme 8,9 0,08 5.630,5 30,4 29.184,7 43,3

Ecosisteme acvatice

0,00 0,00 107,00 0,6 1.398,0 2,1

Total 11.151,8 100,00 18.564,00 100,00 67.361,1 100,00

Informaţiile cu privire la tipurile de ecosisteme au fost stocate în baza de date georelaţională, sub formă de poligoane pentru ecosistemele cu distribuire geografică extinsă (ex. ecosisteme forestiere, agroecosisteme, ecosisteme lentice etc.) şi sub formă de linii pentru ecosisteme cu extindere liniară (ex. ecosisteme lotice). Unitatea minimă de cartare folosită a fost de 400 m2 pentru suprafeţe şi 30 m lungime pentru linii. Ca platformă software s-a folosit ESRI ArcGIS 9.x.

Pe baza informaţiilor introduse în baza de date georelaţională s-au elaborat harţi de distribuţie a principalelor tipuri de ecosisteme în zona proiectului (Figura nr.55).


of 218

Figura nr. 55. Distribuţia principalelor tipuri de ecosisteme în aria proiectului

Din punct de vedere al stării de conservare trebuie să ţinem cont de gradul de naturalitate a ecosistemelor menţionate anterior. Astfel putem vorbi despre ecosisteme naturale, semi-naturale şi artificiale. Această categorizare ţine cont de origine (naturală sau antropică), fluxul de energie care guvernează mecanismele de producţie la nivelul fiecărui ecosistem şi tipul de management utilizat la nivelul acestora.

Principale procese suportate de tipurile de ecosisteme existente în aria proiectului sunt generarea de bunuri si servicii, iar dintre acestea cele mai importante funcţii sunt funcţia de producţie şi funcţia de suport al diversităţii biologice.


of 218

Servicii şi funcţii ecosistemice identificate la nivelul SPA Măcin- Niculițel

Nr Servicii ecosistemice Funcţii ecosistemice

1 Producţie ecologică Producţie primară, producţie secundară

2 Diversitate biologică Menţinerea diversităţii biologice

3 Ciclarea nutrienţilor Stocarea, procesarea şi disponibilizarea nutrienţilor

4 Formarea solului Procesele de formare a solului

5 Control biologic Reglarea trofică a populaţiilor

6 Polenizarea Dispersia gameţilor florali

7 Managementul resurselor genetice Suport pentru existenţa şi dezvoltarea elementelor biologice unice, rare sau periclitate

8 Refugiu Menţinerea şi dezvoltarea habitatelor speciilor rezidente şi de pasaj

9 Reglarea fluxurilor hidrologice Producerea, retenţia şi menţinerea calităţii apei

10 Rezilienţă Menţinerea integrităţii ecosistemelor faţă de fluctuaţiilr factorilor de control

11 Controlul eroziunii şi retenţia sedimentelor Minimizarea pierderilor de sol şi a altor resurse ecosistemice

12 Menţinerea calităţii aerului Producţia de oxigen, retenţia CO2 şi a poluanţilor atmosferici

13 Servici recreative Suport pentru activităţi recreaţionale

14 Servicii culturale Oportunităţi pentru utilizări non-comerciale

Tipurile de ecosisteme identificate pot integra o parte sau toate


of 218

serviciile/funcţiile ecosistemice prezentate anterior. De asemenea gama de bunuri generate de aceste servicii şi valoarea acestora depinde de tipul de ecosistem şi de dimensiunea presiunii antropice.

Pe baza elementelor disponibile până la acest moment putem aprecia faptul că serviciile ecosistemice anterior menţionate pot atinge valori maxime pe cca. 55% din suprafaţa zonei de proiect.

De asemenea pe cca. 42% din suprafaţa zonei de poiect, aceste servicii cunosc fluctuaţii semnificative ca urmare a formelor diferite de impact antropic iar pe un pocent de cca 3% din suprafaţa zonei de proiect, marea majoritate a serviciilor ecosistemice nu se regăsesc.

Valori de conservare ale ecosistemelor din perimetrul SPA 0073 Măcin-Niculițel ce include Cariera Turcoaia - Iacobdeal

Diferitelor tipuri de ecosisteme prezente în zona proiectului li s-au atribuit valori care corespund importanţei privind potenţialul funcţiei de suport a biodiversităţii. Aceste valori au fost încadrate într-o scară care cuprinde valori de la 0 la 5 pe baza gradului de „naturalitate” al fiecărui tip de ecosistem. De exemplu, sistemele socio-economice fiind sisteme artificiale create de om au o valoare foarte redusă a funcţiei de suport al biodiversităţii, de aceea acestor tipuri de sisteme li s-a alocat valoarea 0 în timp ce un ecosistem lentic (ecosistem natural) are valoarea maximă (5). Delimitarea în detaliu a diferitelor tipuri de ecosisteme s-a bazat pe tipul de utilizare al terenurilor determinat cu ajutorul aerofotogramelor din zona proiectului cât şi pe observaţii directe în teren .


of 218

Alocarea valorilor de conservare pentru diferitele tipuri de ecosisteme din zona proiectului

Ecosistem Tip acoperire teren Valoarea de Conservare

Sisteme socio-economice/antropice

Curţi construcţii 0

Sisteme socio-economice/antropice

Drumuri 0

Agro-ecosisteme Teren arabil 1

Agro-ecosisteme Culturi permanente altele decât vii

1

Agro-ecosisteme Vii 1

Agro-ecosisteme Grădini 1

Ecosisteme lipsite de vegetaţie

Stâncării/ pietrişuri / nisip

1

Ecosisteme cu vegetaţie ierboasă

Păşuni permanente / pajişti

2

Ecosisteme cu vegetaţie arbustivă

Tufişuri, vegetaţie forestiera în tranziţie

3

Ecosisteme forestiere Vegetaţie forestieră 4

Ecosisteme lotice Ape curgătoare 5

Ecosisteme lentice Luciu de apă 5

Ecosisteme de zonă umedă Zone umede 5


of 218

Masuri de diminuare a impactului asupra ariilor protejate

Se propune ca suprafaţa din perimetrul concesionat pe care nu se desfăşoară activitatea de exploatare –derocare în Cariera Turcoaia să fie supusă unui regim de interzicere a păşunatului, care în prezent este un factor distructiv al habitatului stepic, realizându-se refacerea unei suprafeţe însemnate în comparaţie cu cea a exploatării, exploatare în cadrul căruia se va reduce impactul peisagistic existent. Prin această măsură se va crea un mediu propice pentru conservare, iar zonele înțelenite cu plante din flora spontană, în condițiile eliminării pășunatului, vor constitui rezervoare genetice și specifice de unde cu ajutorul agenților naturali purtători ( vântul, păsările, mamiferele) semințele sau sporii se vor răspândi în terenurile pregătite de investitor pentru regenerare după finalizarea activității de exploatare în sectoarele apropiate acestor zone cu floră spontană.

Se recomandă ca reconstrucţia ecologică a zonei să se facă prin amenajarea de terase, peste care ( în condițiile în care profunzimea solului este necorespunzătoare susținerii vegetației) să fie pus un strat de sol vegetal de bonitate și grosime potrivite pentru ca să se poată instala semințișul de la plantele din terenurile învecinate sau pentru plantare de puieți.

Având în vedere că în zonă principalele activităţi care se desfăşoară sunt cele legate de agricultură, respectiv cultivarea terenurilor şi păşunatul, dar la scară redusă şi cu periodicitate, activitatea carierei va produce efect cumulativ asupra biodiversităţii în ceea ce priveşte impactul generat de transport, dar pentru că agricultura se face la scară redusă şi cu mijloace rudimentare impactul produs de acestea este foarte redus şi nesemnificativ pentru a produce efecte negative permanente, sau efecte care să nu poată fi contracarate prin măsurile de protecţie prevăzute a fi implementate.

Prin implementarea măsurilor de protecţie a mediului şi a biodiversităţii, în special, se va reduce considerabil impactul activităţii asupra acestora şi putem spune că impactul rezidual va fi nesemnificativ. Totuşi impactul rămas după implementarea măsurilor va fi evaluat în urma implementării planului de monitorizare, iar în cazul în care se va constata că impactul rezidual oarecum vizibil, se vor implementa noi măsuri de protecţie


of 218

adecvate. Impactul rezidual asupra ariilor protejate din această zonă şi asupra biodiversităţii va fi monitorizat atât de către echipa de specialişti contractată de titularul proiectului, cât şi de administratorii ariilor protejate din această zonă, iar prin colaborare se vor implementa măsurile de protecţie care vor fi necesare pentru reducerea sau eliminarea impactului asupra ariilor protejate din această zonă şi asupra biodiversităţii.

Ierarhizarea importanţei zonelor din aria proiectului pe baza rezultatelor activităţilor

de monitorizare a speciilor de faună, floră şi avifaună


of 218

Integrarea datelor cu privire la prezenţa speciilor de interes din aria proiectului


of 218

Măsuri de protecţia mediului necesare minimizării impactului activităţilor din perimetrul Carierei Turcoaia asupra biodiversităţii din interiorul şi vecinătatea acestuia

- Asigurarea unei bonităţi corespunzătoare a stratului de sol util ce va fi utilizat la reconstrucţia ecologică pe fronturile noi ce vor fi deschise în perimetrul carierei şi prin depozitarea stratului de sol decopertat în profunzimea sa până la roca mamă şi depozitarea acestuia în Zone amenajate special, amplasate în zonele inactive ale perimetrului Carierei ( ex. Zona Iacobdeal);

- Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizare de şantier şi depozite de combustibil vor fi curăţate de petele de ulei sau combustibil şi de corpuri solide scăpate accidental şi se vor reface prin crearea unui pat germinativ propice regenerării cu vegetaţire erbacee din flora spontană sau prin plantare de puieţi din flora autohtonă specifică bioregiunii stepice;

- S-au stabilit prin Planurile de reconstrucţie ecologică a haldelor să se planteze diverse cantităţi de puieţi de specii lemnoase, preponderent cu speciile Salcâm – Robinia pseudacacia şi Cenuşar -Ailanthus altissima . Se recomandă renunţarea la plantarea acestor două specii şi completarea împăduririlor ( cu modificarea speciilor de introdus și același costuri de refacere a mediului acceptate de autoritățile de mediu) sau realizarea de noi plantaţii conform Planului de refacere a mediului utilizând, în amestec , speciile lemnoase :

Fraxinus ornus - Mojdrean

Eleagnus angustifolia – Sălcioară

Prunus spinosa subsp. dasyphylla - Porumbar

Crataegus monogyna – Păducel

- La Halda nr.6, având în vederea panta mare şi cantitatea de steril din această haldă unde energia de relief este mare, este necesară o


of 218

terasare pe 3 trepte ( la vârf, la mijloc şi la baza haldei) după care se va realiza plantarea de puieţi din speciile autohtone;

- La Halda nr 4 unde este prevăzută plantarea a 5400 puieţi în anii 2016 şi 2017 această lucrare de regenerare să se execute numai în zonele neregenerate cu plante erbacee . Se va evita astfel deranjarea vegetației erbacee stabilizată natural așa cum s-a realizat deja în partea de sud şi est şi a haldei. Plantarea după terasare să se facă prin mobilizarea solului în vetre de 60x 80 cm pentru a nu deranja sistemul radicular al speciilor erbacee deja instalate;

- La Halda Nr.1 cei 2587 de puieţi care trebuie plantaţi conform Planului anual de refacere a mediului în anii urmatori propunem să fie plantaţi numai în zonele plane din centrul haldei iar pe laturile de nord unde există deja o bună regenerare cu Dichanthium ischemum, Centaurea diffusa sau Poa bulbosa să fie conservată vegetația spontană reinstalată natural;

- Având în vedere că există o mare energie de relief de la Halda 6 spre Halda 5 este necesar ca odată cu terasarea şi plantarea peretelui de est al haldei 6 să se execute şi terasarea laturei de nord –vest a Haldei 5 unde să se planteze cei 2500 de puieţi din specii autohtone.

- Pentru eliminare factorului de stres care este generat în etapa de derocare a activităţii de exploatare asupra speciilor de Buteo ruffinus – Şorecarul mare, Bubo bubo -Buhă şi Falco cherrug – Șoim dunărean se recomanda ca pe cat posibil in perioada 10 martie – 10 aprilie a fiecarui an, sa se incerce a nu se executa impuscari pentru derocarea agregatelor in cariera, desi aceste specii doar tranzitează zona pe la limitele carierei, acest interval coincide cu perioada cea mai sensibila a etologiei acestor specii ( eclozare si căutare hrana cu intensitate mare ).

- Asigurarea umectării căii de transport a materialului derocat sau sortat (drumurilor din carieră) atunci când această operație se face cu mașini de mare tonaj, prin stropirea a acesteia cu instalații corespunzătoare astfel încât cantitatea de particule în aer în vecinătatea drumului să fie mai mică de 0,6 mg/mc. Măsura de stropire a drumului la transportul cu mașini a mineralelor se va


of 218

respecta în perioada martie – octombrie a fiecărui an, exceptând zilele cu precipitații;

- La utilizarea forezelor hidraulice să se respecte prevederile privind protecția calității aerului din studiul de evaluare asupra mediului astfel încât concentrația de praf silicogen să fie mai mica de 8mg/mc;

- Menținerea vitezei de deplasare în perimetrul carierei la 20 km /oră;

- Instalarea de panouri avertizoare și informative.

Monitorizarea biodiversității in zona perimetrului carierei si imediata vecinătate

Observaţiile asupra speciilor şi habitatelor din perimetrul carierei „ Turcoaia – Iacobdeal ” au fost efectuate în perioada ianuarie 2012 – februarie 2013. Perioadele deplasărilor au fost alese astfel încât să fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv să fie parcurse toate sezoanele de vegetaţie şi stadiile de dezvoltare a speciilor de faună. În cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea în care tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii, complet dezvoltate, adică în acest caz, fiind vorba de pajişti stepizate din zona de deal, observaţiile s-au făcut cu preponderenţă în intervalul martie – iulie. Pentru a determina impactul investiţiei asupra migraţiei păsărilor, au fost efectuate observaţii la punct fix preponderent în perioadele de vârf ale celor două sezoane de migraţie, 15 martie – 15 aprilie ( migrația păsărilor pe coridorul dobroagean primăvara este între 25 februarie – 15 aprilie ) pentru migraţia de primăvară şi 15 septembrie – 15 octombrie, pentru cea de toamnă ( migrația de toamnă în coridorul dobrogean are loc între 15 august – 15 noiembrie). Din punct de vedere climatic, zona studiată se încadrează în climatul de dealuri joase cu influenţă estică, cotinentală, având temperaturi medii anuale în jur de 10,60C şi precipitaţii medii anuale de 480 mm.

Având în vedere că perimetrul investiţiei are o formă neregulată, acesta a fost încadrat într-un dreptunghi rezultând o suprafaţă de studiu de aproximativ 220 ha hectare e. Acestă dimensionare a perimetrului de studiu de 220 ha ( față de 168 ha cât este perimetrul carierei ) permite o evaluare


of 218

obiectivă a impactului activităţilor de exploatare a resurselor minerale asupra biodiversităţii din zonă.

Pentru studiul florei şi vegetaţiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice în pieţe de probă fixe, cu suprafaţa de 200 mp fiecare ( 2 relevee au suprafata de 500 și respectiv 1000 mp), în care s-a determinat compoziţia floristică, notându-se pentru fiecare specie abundenţa – dominanţa după scara Braun – Balanquet modificată. Pe lângă relevee, au mai fost utilizate: metoda transectelor şi semnalările accidentale pentru speciile de importanţă conservativă.

Pentru studiul faunei au fost utilizate observaţiile pe transect, parcurgându-se în zigzag, întreaga suprafaţă de 220 ha luată în studiu, în diferite momente ale zilei. La efectuarea studiilor şi cercetărilor pentru caracterizarea stării mediului din zona analizată nu au fost întâmpinate dificultăţi mari.

Monitorizarea se va face de către personal specializat (Biologie) contractat de către investitor, iar raportarea se va face la sfârşitul fiecărui an calendaristic către Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, fiind însoţită şi de recomandări sau măsuri de reducere a impactului asupra mediului dacă este cazul.

În cazul în care se constată modificări semnificative ( alarmante) ale valorilor unor parametri ce privesc dinamica populației speciilor selectate ca bioindicator fie ei biotici sau abiotici, în termen de 5 zile, , specialistul constatator va întocmi un raport care va conţine: descrierea situaţiei speciei sau habitatului respectiv (afectat), cauza care a dus la degradarea acesteia şi măsurile ce se impun a fi luate imediat. Acest raport va fi înaintat Agenției pentru Protecția Mediului Tulcea.

Avand in vedere conditiile meteo, care pot influența biodiversitatea zonei studiate, în fisa de observatie a speciilor bioindicator se vor trece pe lângă descrierea aspectelor geologice, edafice și geomorfologice, obligatoriu și aspectele meteo –climatice.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea pe timp îndelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor pentru protejarea biodiversităţii. Monitorizarea include evaluări atât ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi ale impacturilor acţiunilor manageriale, şi ale altor forme de


of 218

utilizare a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.

Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate ce se impune a fi monitorizate

Se propune urmatorul Plan de monitorizare a biodiversităţii în perimetrul Carierei Turcoaia – Iacobdeal și zonele imediat învecinate

Elemente monitorizate – Specii ţintă

Metoda de lucru

Personal Perioada

Cimbrişor dobrogean

(Thymus zygioides)

Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2

amplasate în habitate stepice

Abundență/Dominanță

Distribuția

Botanist – Fitocenolog

Aprilie – Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul suprafețelor de probă realizate prin bilanțul de mediu 2012-2013 în care apare specia bioindicator

Păiuş de stepă

(Festuca valesiaca)

Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2

amplasate în habitate stepice

Botanist – Fitocenolog

Aprilie – Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice suprafețelor de probă 207escries in Bilanțul de mediu 2012-2013, unde apare specia bioindicator


of 218

Şopârla de stepă

(Podarcis taurica)

Numărare pe transecte zig-zag în habitate stepice caracteristice speciei, cu suprafaţa de un hectar

Distribuția

Biolog Martie – octombrie

Efectuarea lunară

de transecte pentru observații (minim 2)

Întocmirea fișei de teren

Gușterul

(Lacerta viridis )

Numărare pe transecte zig-zag în habitate stepice caracteristice speciei, cu suprafaţa de un hectar

Distribuția

Martie – octombrie

Efectuarea lunară

de transecte pentru observații (minim 2)


Vulpea

(Vulpes vulpes)

Numărare pe transecte zig-zag în habitate stepice cu suprafaţa de un hectar

Distribuția

Biolog Tot timpul anului

Efectuarea lunară de transecte ( minim 2 transecte/deplasare

Intocmirea fișei de teren

Iepurele de câmp

(Lepus europaeus)

Numărare pe transecte zig-zag în habitate stepice cu suprafaţa de un hectar

Distribuția

Biolog Tot timpul anului

Efectuarea lunară

de transecte ( minim 2 transecte /deplasare) .

Intocmirea fișei de teren


of 218

Șorecarul mare

(Buteo ruffinus)

Numărare pe transect și in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite în habitatul specific de hranire

Biolog Martie – octombrie

Minim o deplasare pe lună ( 2 transecte minim / deplasare)


Dumbrăveanca

(Coracias garrulous)

Numărare pe transect și in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite în habitatul specific de hranire

Distribuția

Biolog Martie –Octombrie

Minim o deplasare pe lună ( 2 transecte minim / deplasare)


Lăcusta

(Oedaleus

decorus)

Numărare pe transect

în habitate cu

suprafețe de minim 1 ha

Distribuție

Biolog Iunie -iulie

Deplasare lunară

2 transecte minim/deplasare


Numărul şi distribuţia pieţelor de probă, a transectelor, a calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior de administratorul carieriei Turcoaia cu echipa care va fi furniza serviciile pentru implementarea sistemului de monitorizare. Detaliile privind structura Planului de monitorizare vor fi prezentate Agenției pentru Protecția Mediului Tulcea cu ocazia primului raport de monitoring din perimetrul carierei .


of 218

Datele vor fi colectate şi prelucrate de către echipa de monitorizare care va întocmi rapoarte de monitoring semestriale ce vor conține : analiza evoluţiei elementelor monitorizate, analiza parametrilor măsuraţi şi propuneri privind măsurile de conservare concrete care se impun a fi luate în cazul unor valori anormale sau modificării unor parametri populaționali care indică o regresie a populației speciilor bioindicator cauzată de activități antropice în zona monitorizată..


of 218

CAPITOLUL 6

CONCLUZII SI RECOMANDARI

6.1 Rezumatul aspectelor de conformare/neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

Din analiza datelor si informatiilor puse la dispozitie de titular, monitorizarea efectuata de echipa de elaborare a prezentului Bilant de mediu nivel I se poate aprecia ca activitatea desfasurata in cariera Turcoaia, respecta legislația privind protectia mediului, gospodăririi apelor , utilizarii explozivilor ș.a..

Facem precizarea ca SC Xannat Minerals detine Autorizatia de mediu nr. 7657/ 10.03.2008, fară program de conformare .

Desi din evaluarea realizata nu rezulta efecte negative semnificative asupra biodiversitatii din zona concesionată pentru exploatarea mineralelor, se recomanda respectarea măsurilor explicite propuse în prezentul Bilanț de mediu de nivel 1, de către echipa de elaborare , precum si respectarea prevederilor legale specifice privind regimul ariilor naturale protejate si conservarea habitatelor.

Respectarea acestor cerinte, a Licentei de exploatare si a celor incluse in Planul de refacere a mediului la incetarea activitatii, va crea premizele aducerii la o stare cat mai apropiata de situatia initiala a amplasamentului Carierei Turcoaia .

6.2. Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert; în cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu de tip B identificate

Principalele obligatii impuse prin autorizatiile si avizele in baza carora functioneaza SC XANAT MINERALS la momentul elaborarii prezentei documentatii sunt :


of 218

- respectarea legislatiei privind protectia mediului , regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice , gospodaririi apelor ;

- exploatarea resurselor naturale in limitele perimetrului avizat cu respectarea metodei cadru aprobate de ANRM ;

- instituirea unui sistem de automonitorizare a instalatiilor si proceselor tehnologice prin masuratori periodice si raportarea rezultatelor la APM Tulcea;

- intretinerea corespunzatoare a drumurilor de acces in cariera si a celor de exploatare . Pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va realiza o stropire în vederea reducerii până la anulare, a poluării cu praf a zonei în perioada martie – octombrie atunci când se face transport de material derocat și cu mașinile, sau se fac operații de sortare cu utilaje pe drumurile din interiorul carierei, transport la stația de sortare ;

- întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomandărilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării ; se vor folosi în principal utilaje echipate cu motoare cu catalizator;

- va fi aplicată o tehnologie de derocare utilizând pentru detonarea încărcăturii capse milisecundă, pentru diminuarea şocului seismic indus de exploziile de derocare ;

- evitarea prezentei fragmentelor de roca in afara perimetrului de exploatare ;

- respectarea legislatiei privind utilizarea, manipularea si transportul explozivilor;

- refacerea terenurilor afectate de exploatarea miniera astfel incat sa se permita reluarea functiilor productive, peisagistice si ecologice naturale ;

- constituirea garantiilor financiare pentru lucrarile de refacere a mediului afectat de activitatile miniere si realizarea lucrarilor prevazute in proiectul tehnic de refacere a mediului ;


of 218

6.3 . Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar).

Pentru diminuarea impactului negativ asupra solului este necesar sa se respecte proiectul tehnic de refacere a mediului si transformarea carierei in forma finala pentru inchidere.

Se recomanda continuarea monitorizarii biodiversitatii pe toata perioada de functionare a carierei .

CONCLUZII FINALE :

În urma studiului efectuat în cadrul Bilanțului de Mediu de Nivel 1 s-au elaborat următoarele concluzii :

- Deși este parte componentă a limitei de sud-vest a SPA Măcin

Niculițel, faptul că în perimetrul carierei dar și în vecinătatea acesteia utilizarea terenului a fost timp îndelungat pentru extragerea mineralelor, pășunat sau agricultură valoarea conservativă a ecosistemelor care suportă impactul activității de exploatare a granitului alcalinic este una scăzută sub aspect ecologic sau peisagistic.

- Utilizarea unor tehnologii performante în activitatea de derocare, sortare și transport a mineralelor conduce la minimizarea impactului generat de activitatea de exploatare din perimetrul carierei și imediata vecinătate;

- Distanța mare față de limitele de vest ale Parcului Național Munții Măcinului și SCI Munții Măcinului Niculițel și elementele geomorfologice existente între perimetrul carierei Turcoaia și biodiversitatea specifică din cele două arii protejate crează bariere naturale împotriva oricărui stres generat de activitatea de exploatare ;

- Având în vedere biologia speciilor floristice și etologia speciilor din componenta floristică din SPA Dunărea Veche –Brațul Măcin,


of 218

perimetrul Carierei Turcoaia nu constituie un atractor în ce privește condițiile de adăpost, hrană sau reproducere;

- Tipurile de ecosisteme seminaturale sau antropizate din vecinătatea perimetrului Carieriei Turcoaia face ca perimetrul acesteia să nu constituie un mediu de viață căutat sau obligatoriu pentru speciile protejate din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate din bioregiunea stepică;

- Impactul generat de activitatea de exploatare a mineralelor din Cariera Turcoaia , prin măsurile de protecție a mediului respectate în perimetrul carierei, este minimizat și menținut în limita capacității de suport a speciilor, habitatelor și ecosistemelor existente în incinta de exploatare și vecinătate.

Avand in vedere cele mentionate in prezentul Bilant de mediu de nivel 1 și măsurile de minimizare a impactului de mediu propuse prin acest bilanț, se recomanda emiterea de către Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea a Autorizatiei de mediu fără program de conformare pentru obiectivul analizat –- Cariera TURCOAIA, administrată de SC XANNAT MINERALS SRL


of 218

BIBLIOGRAFIE

1. Andrei M., Popescu A. (1967): Caracterizarea floristică a Culmii Pricopan şi împrejurimi, Studii şi Cercetări Biologice, Seria Botanică, T.19, Nr.1, Bucureşti.

2. Bleahu M., (2000): Geografia României, Editura Universităţii Ecologice Bucureşti.

3. Bleahu, M, (2004): Arii protejate şi protecţia naturii, Editura Naţional, Bucureşti.

4. Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L., (1993): Distance Sampling: Estimating Abundance of Biological Populations, Chapman and Hall, London.

5. Cătuneanu, I.I. (1973): Păsările răpitoare din Dobrogea de Nord şi situaţia lor actuală, Peuce 3.

6. Ciocârlan, V., (2000): Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti.

7. Dămăceanu, C., (1964): Cercetări privind pădurile degradate din nordul Dobrogei, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti.

8. Devilliers, P., Devilliers, J., (1996): A classification of Palearctic habitats, Nature and Environment, No 76, Council of Europe Publishing.

9. Dihoru, Gh., Doniţă, N, (1970): Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.

10. Dinu Constantina (1987): Contribuţii la cunoaşterea resurselor vegetale din zona Cheia – Munţii Măcinului. Culegeri de studii şi articole de biologie, vol. 3, Iaşi.

11. Dinu Constantina (1990): Necesitatea conservării florei şi vegetaţiei din zona Cheia – Munţii Măcinului. Ocrot. nat. med. înconj., t. 34, nr. 1 – 2. Bucureşti.

12. Doniţă, N., Chiriţă, C., Stănescu, V., (coordonatori) (1990): Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.


of 218

13. Doniţă, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Paucă-Comănescu, Mititelu, D., Boşcaiu, N. (1992): Vegetaţia României, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti.

14. Doniţă, N. et. Colab. (2005): Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

15. Drăcea, M., (1928): Dobrogea cincizeci de ani de viaţă românească, Editura Cultura Naţională, Bucureşti.

16. Forsman, D., (1999): The raptors of Europe and the middle East, T& D Poyser.

17. Horeanu, Cl., (1076): Vegetaţia pajiştilor xerofile din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea.

18. Ionesi, L., (1987): Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord Dobrogean, Ed. Tehnică Bucureşti.

19. Marius Nistorescu, Marin Andrei si colab.,(2011) Studiu privind evaluarea capacității de suport a sistemelor ecologice din zona munților Măcinului, proiect SMIS 7017:

20. Mirăuţă, E., Ştefan, A., Roşu, E., Szasz, L., Nedelcu, L., - Harta geologică a Dobrogei de nord, sc. 1 :

100.000.

21. Mutihac, V., (1990): Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică Bucureşti.

22. Oltean, M., (1994): Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI.

23. Petrescu, M., (1996): The Assessment of the National and International Conservation Value of the Măcin Mountains as a Future Protected Area, Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, T. 40, nr.1-2, Bucureşti.

24. Petrescu, M., (2004): Cercetări privind biodiversitatea unor ecosisteme forestiere din Dobrogea de

Nord, Ed. Nereamia Napocae, Tulcea.

25. Petrescu, M, (2000): Flora und Vegetation – Das Macin Gebirge (Rumanien, Nord-Dobruscha), Carinthia II, 190/110 , Klagenfurt.


of 218

26. Petrescu, M., (1994): Necesitatea protecţiei Munţilor Măcin ca zonă complementară Deltei Dunării, Analele Ştiinţifice ale Institutului Delta Dunării, vol. II, Tulcea.

27. Popovici, I., Grigore, M., Marin, I.,Velcea, I., (1984): Podişul Dobrogei şi Delta Dunării, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

28. Prodan, I., (1935): Conspectul florei Dobrogei, Buletinul Academiei de Înalte Studii Agronomice, vol

V, No 1, Tipografia Naţională S.A. Cluj.

29. Rakosy, L., Wieser, C., (2000): Das Macin Gebirge (Rumanien, Nord-Dobruscha), Carinthia II, 190/110 , Klagenfurt.

30. Sanda, V., Arcuş, M., (1999): Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti.

31. Sanda, V., (2002): Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti.

32. Săvulescu, T., (coordonator) (1976): Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R.

33. SEO 1999, - Programa migres, Seguimentedo de la migration en el estrecho ano 1999, SEO Madrid

34. Tufescu, V., (1974): România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

35. Vasilescu, E., (1987): Monografia Oraşului Măcin, Ed., Tehnică, Bucureşti.

36. Zalles, J. I., and Bildstein, K. (2000): Raptor Watch: A global directory of raptor migration sites, Bird

Life Conservation series No. 9, Cambridge, England and Hawkmountain Sanctuary USA.

* * * (1956): FLORA R.P.R., vol. IV. (red. princ. Acad. Tr. Săvulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1957): FLORA R.P.R., vol. V. (red. princ. Acad. Tr. Săvulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1958): FLORA R.P.R., vol. VI. (red. princ. Acad. Tr. Săvulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1960): FLORA R.P.R., vol. VII. (red. princ. Acad. Tr. Săvulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.


of 218

* * * (1961): FLORA R.P.R., vol. VIII. (red. princ. Acad. Tr. Săvulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1964): FLORA R.P.R., vol. IX. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1965): FLORA R.P.R., vol. X. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1966): FLORA R.S.R., vol. XI. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

* * * (1972): FLORA R.S.R., vol. XII. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

*** (1991): European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New

York.

*** (2000): Important Bird Areas in Europe, Birdlife Conservations Series No.8.

37. Licenta de concesiune pentru exploatare nr.163/1999;

38. Planul de dezvoltare al carierei Turcoaia – Iacobdeal;

39. Metoda cadru de exploatare a granitului in Cariera Turcoaia - Iacobdeal

40. Planul si Proiectul tehnic de refacere a mediului afectat de activitatea de exploatare in Cariera Turcoaia – iacobdeal;

93811_raport bilant de mediu turcoaia

Documents