bilant de mediu – sc saris com 96 srl – bucuresti – …

Bilant de Mediu – SC SARIS COM 96 SRL – Bucuresti – FERMA CIUPA

SC MEGAN 2002 SRL BUCURESTI noiembrie 2016 1

S.C. S A R I S C O M 9 6 S.R.L BUCURESTI

Sector 1, Str. Pitaru Hristache nr. 13-15, CUI 8468857, J 40 / 3021 / 1996, CF RO 8468857

Tel. 0742 – 100004, 0745 - 730022

BILANT DE MEDIU DE NIVEL I

PENTRU FERMA CIUPA

CRESTEREA ANIMALELOR IN FERMA PENTRU OBTINEREA LAPTELUI

2016

Beneficiar: S.C. S A R I S C O M 9 6 S.R.LBUCURESTI Sector 1, Str. Pitaru Hristache nr. 13-15,

CUI 8468857, J 40 / 3021 / 1996, CF RO 8468857 Tel. 0742 – 100004, 0745 - 730022

Administrator,

Jr. Traian Inocentiu MIHU

Executant: SC MEGAN 2002 SRL BUCURESTI Tel.: 0744 - 35.14.33 Bucuresti, Dristorului 91-95, Sector 3, Bl. C – sp.1011 CUI 142625328, J40/9045/2001, CF RO 14262532



BORDEROU

I. Elemente de coordonare 1.1 Localizarea amplasamentului II. Domenii de analiza 1. Utilizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia 1.1 Elemente de relief si geologie 1.2 Resursele de apa 1.3 Clima si calitatea aerului 2. Istoricul zonei 3. Posibilitatea poluarii solului 4. Depozitarea deseurilor 5. Condensatori / transformatori electrici 6. Securitatea zonei 7. Masuri de paza impotriva incendiilor 8. Protectia muncii si igiena locului de munca 9. Evacuarea apelor uzate 10. Emisii atmosferice 11. Impactul zgomotului 12. Concluzii si recomandari 13. Anexe



I. ELEMENTE DE COORDONARE

Prezenta lucrare constituie Bilantul de mediu de nivel pentru S.C. SARIS COM 96 SRL - Bucuresti, Ferma CIUPA, judetul Arges si a fost intocmit de SC Megan 2002 SRL Bucuresti in conformitate cu :

- OUG nr.195/2005 privind protecţia mediuiui, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; - Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanturilor de mediu ; - Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. prin care se aproba “ Conditiile tehnice privind

protectia atmosferei “ , precum si “ Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare “ ;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului ;

- H.G. 188/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa “ NTPA – 001/2002 “;

- alte acte normative conform legislatiei in vigoare, si are drept scop obtinerea reautorizarii "Autorizatiei de Mediu" in vederea desfasurarii activitatii: “Cresterea animalelor in ferma si obtinerea laptelui – cod CAEN 0141, desfasurata in ferma Ciupa - Manciulescu, comuna Ratesti, judetul Arges.

S.C. Megan 2002 S.R.L. in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006 si ale Ordinului Ministrului Mediului nr. 1026 / 2009, poseda Certificat de Inregistrare si este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 568 pentru: RM, RIM, BM, RA, RS, EA valabil pana la data de 15.05.2018.

Conform Ordinului M.A.P.P.M. nr. 184/1997 , nivelul I al bilantului de mediu reprezinta un studiu de mediu si consta in culegerea de date documentare (fara prelevarea de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu).

Bilantul de mediu include o analiza tehnica a impactului de mediu a activitatii desfasurate in cadrul Fermei CIUPA, identifica si cuantifica starea mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii sau acordarea unor compensatii , potrivit prevederilor legale , pentru refacerea calitatii mediului.

Datele tehnice necesare intocmirii bilantului si aprecierea impactului asupra mediului sunt preluate de la :

- beneficiar – directorul unitatii, domnul jurist Mihu Traian Inocentiu ; - documentatiile tehnice ale constructiilor; - documentatia tehnica pentru emiterea notificarii punerii in functiune privind “Alimentarea cu apa si canalizarea fermei zootehnice Ciupa; - din banca de date a SC Megan 2002 SRL - Bucuresti. Este bine cunoscut faptul ca orice activitate umana are o gama larga de implicatii

care se pot resimti in cele mai deverse domenii. Dezvoltarea societatii umane la nivel global, atit din punct de vedere economic cit si

in corelatie cu cresterea continua a populatiei si cu tendinta de imbunatatire a conditiilor nivelului de trai si a confortului, au favorizat cresterea din ce in ce mai accentuata a cantitatilor de deseuri solide, lichide si gazoase ce trebuiesc asimilate de mediul inconjurator.

In general trebuie sa se tina seama de intreg spectrul de implicatii, efectele indirecte putand sa le depaseasca din punct de vedere al impotantei pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce pe langa efectele directe pentru care a fost conceputa si proiectata, o serie de efecte indirecte, care, la un anumit dat, prin evaluarea implicatiilor, pot pune sub semnul intrebarii valabilitatea tehnologiei.



Avand in vedere cele prezentate, necesitatea studierii si evaluarii impactului unei activitati umane asupra tuturor domeniilor, dar si in special asupra mediului, este justificata prin trei mari categorii de argumente:

- initierea din timp a unor actiuni menite sa reduca efectele negative colaterale, determinate de activitatea respectiva;

- evaluarea obiectiva a tuturor posibilitatilor in vederea selectarii strategiei de actiune intr-o perspectiva sistemica;

- necesitatea implicarii populatiei in procesele de decizie de promovare a unor activitati sau proiecte care le vor influenta varsta intr-un fel sau altul.

Evolutia rapida a acestui proces, provocata atit de introducerea tehnologiilor moderne care manipuleaza materiale si substante tot mai diversificate, cit si de cresterea necesarului de produse care sa satisfaca cerintele unei populatii tot mai numeroase, a capatat proportii din ce in ce mai greu stapanite de om, cu consecinte dintre cele mai grave, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat .

In tendinta de a reduce la minim cantitatile de deseuri cu efecte daunatoare asupra mediului, legislatiile internationale la care si tara noastra a aderat, impun tuturor activitatilor economice reducerea cantitatilor de reziduuri evacuate si a caracteristicilor lor nocive prin:

- epurarea apelor uzate de catre cel ce le produce, pana la indicatori apropiati de cei ai apelor captate sau achitarea costurilor epurarii acestor ape ;

- in ceea ce priveste emisia gazelor in atmosfera, se cauta, prin intermediul unei legislatii adecvate, nu numai reducerea concentratiilor ce se vor inregistra in aer prin realizarea unei dispersii corespunzatoare, dar in primul rand, reducerea cantitatilor totale de noxe emise, prin epurarea gazelor evacuate si prin reducerea, pe cat posibil, a acestor cantitati la locul de producere a lor;

- cantitatile de deseuri solide evacuate trebuie sa fie reduse, prin reciclare, intr-o proportie cat mai mare, a materiilor refolosibile aflate in masa acestora, cat si prin adoptarea unor tehnologii cu un numar mic de rebuturi si cantitati minime de deseuri produse.

In aceasta situatie, societatile comerciale au devenit co–interesate in reducerea cantitatilor de reziduuri si in folosirea tehnologiilor curate.

Pentru evaluarea efectelor asupra mediului, este necesara intocmirea unor studii specifice, care sa puna in evidenta modul in care fiecare societate comerciala in parte influenteaza mediul inconjurator si modul in care efectele negative pot fi diminuate sau eliminate .

Aceste studii / analize de impact asupra mediului realizeaza in fapt, legatura intre factorii de decizie ai societatii comerciale, care iau astfel cunostinta in mod oficial de problemele legate de mediul inconjurator si cerintele legislatiei in vigoare privind reducerea impactului sub limitele admise, acolo unde este cazul si forurile locale sau nationale raspunzatoare de protectia mediului.

Avand drept obiectiv furnizarea unor informatii utile, studiul trebuie sa identifice potentiali utilizatori, inca din etapele initiale de analiza si identificarea celor mai adecvate tipuri si forme de prezentare a informatiei.

Alcatuit atat din elemente naturale cat si provenind din desfasurarea activitatilor umane, mediul inconjurator este dificil de caracterizat, datorita multiplelor sale atribute cat si relatiilor complexe dintre acestea, definite ca impacturi .

Variabilele ce reprezinta caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificari ale atributelor furnizeaza indicatori ai schimbarii mediului .

Datorita formei complexe a mediului, se recunoaste, ca nu pot fi analizate toate atributele, implicit toate schimbarile mediului si nu pot fi luate absolut toate masurile de protectie.

Cu cat se analizeaza mai multe atribute, cu atat se va obtine o evaluare corecta a acestora asupra mediului.



Referitor la notinea de impact de mediu ( IM ), in Romania definitia este data in Ordinul nr. 184/1997, OM 876/2004 si este urmatoarea :

-modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural;

-diminuarea diversitatii biologice; -modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale sau

antropizate; -deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau

deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului;

-supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora;

Obiectivul analizat ca tip de impact pe care il genereaza poate fi incadrat in prima categorie.

Asupra IM se poate actiona prin doua proceduri, si anume : -evaluarea impactului asupra mediului ( EIM ); -controlul impactului asupra mediului ( CIM ); Evaluarea impactului asupra mediului este recunoscuta ca fiind procedura de

analiza si exprimare a efectelor pozitive si negative asupra mediului a unei investitii si activitati umane si industriale .

Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizata de S.C. Megan 2002 S.R.L. - Mioveni, iar controlul impactului asupra mediului se realizeaza de catre Agentia pentru Protectia Mediului Arges. 1.1 Localizarea amplasamentului

Ferma zootehnica Ciupa este amplasata pe teritoriul satului cu acelasi nume , la extremitatea sud-estica a comunei Ratesti.

- bazin hidrografic ARGES ; - curs de apa : raul NEAJLOV , mal stang , cod cadastral X-1.023.00.00.00.0.

Ferma Ciupa a fost cumparata de S.C. MANAGEMENT CAPITAL INVEST SA de la S.C. Kattan Trading S.R.L. Tandarei conform contractului de vanzare – cumpararenr. 708 din 27.07.2005. SC Management Capital Invest SA – Bucuresti a inchiriat firmei SC SARGO CEREAL SRL – Bucuresti Ferma Ciupa, conform “ Contractului de inchiriere” nr. 30 din 01.09.2005.

Aceasta firma a populat ferma Ciupa cu 175 juninci in octombrie 2005 in vederea desfasurarii activitatii de crestere a animalelor pentru obtinerea laptelui.

SC MANAGEMENT CAPITAL INVEST SA (vanzatoare) vinde SC FORTIS LEASE ROMANIA IFN SA Bucuresti - cumparatoare ( SC SARIS COM 96 SRL Bucuresti - declaranta) conform contractului de vanzare – cumparare nr. 2198 din 13.08.2008, “Ferma Ciupa Vaci” situata pe teritoriul comunei Ratesti, sat Ciupa Manciulescu, judetul Arges.

SC SARIS COM 96 SRL inchiriaza conform contractului de arendare nr. 1 din 13.05.2008 de la SC SARGO CEREAL SRL Bucuresti suprafata de 393 ha teren in scopul exploatarii agricole (baza furajera, teren imprastiere gunoi – balegar), iar de la d-l Roibu Sergan – Mihai – conform contractului de arendare nr. 2 din 13.05.2008 suprafata de 23 ha, folosit in acelasi scop – exploatare agricola. II. DOMENII DE ANALIZA

1. UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI

OBIECTIVULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA

Terenul din zona amplasamentului obiectivului nu este ocupat cu cladiri industriale sau case de locuit, folosinta terenului fiind agricola.



Ferma de vaci Ciupa – Manciulescu se compune din toate constructiile amplasata pe un teren cu suprafata de 61.961 mp.

Suprafata construita este de 37.248 mp si este compusa din urmatoarele constructii : Nr. crt.

Destinatie Suprafata construita la sol (mp)

Numar nivele

Numar camere

1. Bloc locuinte P+1E 270.50 P+1E 14+dependinte 2. Filtru sanitar 229.77 Parter 4+dependinte 3. Laptarie 79.55 Parter 3 4. Grup electrogen 39.24 Parter 1 5. Magazie piese 274.77 Parter 2 6. Centrala term. si grajd 277.83 Parter 2 7. Castel apa 40.95 Parter 1 8. Grajd vaci 846.53 Parter 1 9. Grajd vaci 847.85 Parter 1 10 Grajd vaci 841.33 Parter 1 11 Grajd vaci 842.67 Parter 1 12 Grajd vaci 836.65 Parter 1 13 Grajd vaci 845.60 Parter 1 14 Grajd vaci 1.717.00 Parter 1 15 Cresa tineret 833.40 Parter 1 16 Cresa tineret 828.96 Parter 1 17 Padoc 774.75 La sol Platf. imprej. 18 Padoc 781.12 La sol Platf. imprej. 19 Padoc 769.06 La sol Platf. imprej. 20 Padoc 774.88 La sol Platf. imprej. 21 Padoc 498.31 La sol Platf. imprej. 22 Padoc 500.86 La sol Platf. imprej. 23 Padoc 497.78 La sol Platf. imprej. 24 Padoc 534.51 La sol Platf. imprej. 25 Siloz 2039.16 Parter 4 compartim. 26 Bucatarie furajera 536.30 Parter 1 27 Magazie 67.07 Parter 1 28 Patul 14.22 Parter 1 29 Patul 14.22 Parter 1 30 WC 6.96 Parter 2 31 Fanar 655.05 Parter 1 32 Fanar 654.89 Parter 1 33 Fanar 655.11 Parter 1 34 Fanar 695.12 Parter 1 35 Fanar 697.05 Parter 1 36 Platforma balegar 2492.87 La sol 1 platforma 37 Fosa dejectii 1005.44 La sol 1 fosa 38 Platforma balegar 1586.07 La sol 1 platforma 39 Fosa dejectii 962.83 La sol 1 fosa 40 Platforma balegar 1194.31 La sol 1 platforma



41 Alei de incinta 9187.40 La sol - 42 Retea electrica - Pe stalpi aeriana 43 imprejmuire - Incinta - 44 Total 37.247,94

In afara acestor constructii se mai gaseste reteaua de alimentare cu apa si canalizare.

Structura de rezistenta a constructiilor este de tipul cadre din beton armat, stalpii avand fundatii bloc si cuzinet din beton simplu si respectiv baton armat.

Planseele sunt realizate din beton armat, acoperisul din ferme din beton armat si invelitoarea din placi azbociment, partial inlocuite . 1.1 Elemente de relief si geologie

Relieful perimetrului Ciupa constituie baza conditiilor naturale si suprafata directa asupra careia actioneaza tot complexul de factori interni si externi, inclusiv activitatea omului.

Din punct de vedere genetic zona analizata este rezultanta directa a fortelor endo-exogene care au actionat asupra reliefului Campiei Romane, prezentand forme netede usor ondulate si inclinate, cu energie redusa si altitudini care foarte rar depasesc 200 m (Furdulesti 236,1 m).

Din analiza curbelor hipsometrice se desprind o serie de elemente care ne ajuta la intelegerea genezei acestui sector in stransa legatura cu evolutia Campiei Romane si a generatiilor de vai.

Principalele vai care dreneaza teritoriul analizat sunt Valea Stramba cu afluentii Valea lui Neata si Valea Cepsoara, aluente pe partea dreapta raului Neajlov. Sub raport hipsometric, relieful teritoriului perimetrului analizat este destul de simplu.

Curbele hipsometrice de 200 m si 225 m cuprind cea mai mare parte a teritoriului , iar valori mai mari de 225 m apar numai in partea de nord – vestica.

Morfologic relieful se caracterizeaza prin pante reduse si cu o fragmentare orizontala a reliefului mai redusa.

Drenajul este asigurat de reteaua hidrografica in lungul vailor de diferite dimensiuni, cu orientare nord nord-vest – sud sud-est

Geneza teritoriului este strans legata de cea a Campiei Romane, al carui fundament cristalin este constituit din formatiuni paleozoice, mezozoice si neozoice.

Pe verticala, Campia Romana prezinta trei etaje geomorfologice – doua de eroziune, care apartin peneplenei fosile valahe, si unul de acumulare la zi. Primul etaj de eroziune prezinta un relief destul de accidentat (cu ridicari si depresiuni), dezvoltat pe formatiuni de varsta Ordovician – Carbonifer. Al doilea etaj de eroziune, este reprezentat prin peneplena moesica fosilizata, formata incepand din Cretacic si pana in Levantin, printr-o actiune complexa – de eroziune, abraziune si carstica. Al treilea etaj este cel de acumulare, reprezentat prin cuvertura sedimentara neogena si cuaternara. Cuvertura neogena este alcatuita din depozite sarmatiene, meotiene, pontiene, daciene si levantine. Depozitele cuaternare constituie partea cea mai superioara a cuverturii sedimentare din Campia Romana.

De aceste depozite este legata configuratia actuala a sectorului fermei Ciupa si au rezultat din vasta actiune morfogenetica a fortelor externe ce s-au suprapus pe fondul general al suprafetei initiale fluvio-lacustre pliocene, care s-a incheiat cu faza de sedimentogeneza Levantin-Villafranchiana.



Din punct de vedere litologic, depozitele sedimentare sunt foarte variate (nisipuri, pietrisuri, argile nisipoase, marne nisipoase, argile, marne), cu stratificatie torentiala, lenticulara si orizontala, care reflecta mediul de transport si de sedimentare.

Intreaga suprafata a acestei subunitati a Campiei Romane in care este inclus si perimetrul fermei Ciupa, este o succesiune de depozite aluvio-proluvio-deltaice in care alterneaza pietrisurile, nisipurile, argilele si marnele, atat la nivelul etajului de acumulare pliocena, cat mai ales cuaternar, prin actiunea complexa a retelei hidrografice actuale in faza pleistocena.

Cuvertura sedimentara situata chiar la suprafata uneori si care ajunge la adancimi de 100 – 200 m apartine sub raport genetic depozitelor piemontane aluvio-proluviale si fluvio-lacustre, caracterizate prin stratificatii torentiale si deltaice, lenticulare. 1.2 Resursele de apa

Zona analizata este tributara vaii raului Neajlov, vale care se caracterizeaza printr-un regim hidrologic influentat de conditiile climaterice ale campiei piemontane inalte a Pitestiului.

Cursul raului Neajlov in zona superioara este unul cu variatii ale debitului, mergand in anii secetosi pana la secare.

De altfel pe vaile afluente care dreneaza zona s-au construit baraje care retin importante volume de apa acumulate din topirea zapezilor sau din precipitatii abundente.

In imediata apropiere a fermei se gasesc doua acumulari permanente folosite ca rezervoare pentru irigarea suprafetelor de teren in timpul perioadelor secetoase ale anului.

1.3 Clima si calitatea aerului Pentru a pune in evidenta particularitatile climatice ale zonei, am folosit datele meteorologice – climatologice de la statiile meteorologice Pitesti si Titu, valorile in zona fiind rezultanta interpolarii. Temperatura aerului

Temperatura aerului constituie un element meteorologic important rezultat ai interactiunii dintre procesele de circulatie si radiatie cu suprafata terestra.

Temperatura aerului - a) Media lunara si anuala (°C) Zona fermei

L u n a An. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ciupa -2.6 -1.3

2.8 8.1

12.9

16.2

17.9

17.5

13.8 8.7

3.6 -0.7

8.1

Temperatura aerului b) Media lunara si anuala a maximelor zilnice (°C)

Zona fermei


Ciupa 2.6 3.8 8.3

13.9

18.6

21.8

23.8

23.7

20.2

14.9

8.8 3.9 13.7

Media lunara si anuala a minimelor zilnice scot in evidenta variatia acestui parametru functie de anotimp si de intensitatea maselor de aer rece, de origine arctica.

Umezeala relativa Cunoasterea parametrilor umezelii aerului si indeosebi a evolutiei acestora in timp,

prezinta importanta pentru activitatea practica desfasurata in cadrul fermei. Exprimata prin raportul dintre cantitatea de vapori de apa existenta in aer la un

moment dat si cea maxima corespunzatoare temperaturii aerului din acel moment, umezeala relativa este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai scazuta si invers.

Evolutia medie lunara si anuala duce la concluzia ca in zona analizata pe parcursul unui an, umezeala relativa prezinta un maxim in luna octombrie si un minim in luna aprilie.



Umezeala relative - a) Media lunara si anuala (%) Zona fermei


Ciupa 77 77 73 71 72 73 72 74 76 87 78 80 75 Conditiile de mare uscaciune ale aerului sunt evidentiate de frecventa lunara si

anuala a numarului de zile cu U.R. ≤ 30 % la una din orele de observatii. Frecventa zilelor cu umezeala relativ deosebit de ridicata este scoasa in evidenta

de numarul mediu lunar si anual al zilelor in care aceasta a depasit 80 % la ora 1300 ora la care de obicei se inregistreaza temperatura maxima diurna.

Umezeala relativa b) Frecventa lunara si anuala a numarului de zile cu U.R. ≥ 80 % la ora 1300

Zona fermei


Ciupa 7.9 6.8 5.3 4.2 3.9 3.4 2.8 2.1 2.4 4.2 7.1 9.2 59.3 Nebulozitatea totala Nebulozitatea totala este definita de gradul de acoperire al boltii ceresti cu toti norii

existenti in momentul observatiei si se exprima in zecimi din bolta cereasca. Nebulozitatea totala si anuala inregistreaza pentru arealul studiat valori cuprinse

intre 4.7 – 6.6 zecimi si oscileaza in cursul anului intre doua valori extreme: una maxima in lunile februarie – aprilie si alta minima vara (august).

Nebulozitatea totala a) Media lunara si anuala (zecimi)

Zona fermei


Ciupa 5.9 6.6 6.6 6.6 6.4 5.8 5.0 4.7 4.8 5.1 6.0 6.3 5.8 Precipitatiile atmosferice Pozitia geografica a zonei in care se afla ferma Ciupa, altitudinea si configuratia

reliefului cu gradul diferit de fragmentare si expunerea fata de advectia maselor de aer predominante, sunt factori care imprima un rol hotarator in distributia teritoriala a cantitatilor de precipitatii.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor se situeaza peste media anuala a precipitatiilor pe teritoriul Romaniei, apreciata la 650 mm.

Din analiza variatiei anuale a cantitatilor medii lunare reiese ca maximul are loc in mai – iunie, cand alaturi de ploile frontale o contributie mare o au si cele de natura convectiva.

In ianuarie si februarie, cand precipitatiile sunt in mare parte de natura frontala si de advectie, se produce un minim principal, iar toamna, in octombrie un minim secundar.

Precipitatii atmosferice a) Cantitatea medie lunara si anuala (mm)

Zona fermei


Ciupa 40.1

39.2

40.4

60.9

98.3

125.8

99.6

84.3

50.0

48.9

54.9

49.7

792.1

Sunt considerate in mod conventional zile cu precipitatii acele zile in care au cazut precipitatii lichide sau solide in cantitati masurabile, incepand de la 0,1 mm.

In cursul anului numarul mediu lunar cu precipitatii lichide are cea mai mare frecventa la sfarsitul primaverii si inceputul verii.

Incalzirile bruste din timpul verii, provocate de depresiunile barice din Marea Mediterana sau cele din nord – vestul continentului european, fac ca de multe ori precipitatiile cazute in aceasta perioada sa fie lichide mai ales in zonele joase ale bazinului.



Precipitatii atmosferice b) Frecventa medie lunara si anuala a numarului de zile cu precipitatii lichide

Zona fermei


Ciupa 4.3 4.5 7.2 13.6

17.5

16.8 14.2

11.9

8.4 9.0 8.7 6.4 122.5

Producerea precipitatiilor solide este legata de scaderea temperaturii aerului sub 0° C si depinde de altitudine si in mai mica masura de conditiile locale.

Patura de zapada care se depune pe suprafata solului este sub forma unui strat continuu pe timp calm, daca temperatura scoartei terestre si a straturilor de aer invecinate este mai mica de 0° C.

Grosimea stratului de zapada este dependenta de caracterul ninsorii, de fragmentarea reliefului, expunere, gradul de acoperire cu vegetatie, etc..

Precipitatii atmosferice c) Frecventa medie lunara si anuala a numarului de zile cu precipitatii solide

Zona fermei


Ciupa 9.1 9.4 7.8 2.8 0.1 - - - 0.0 0.7 3.6 7.4 40.9 Vantul Vantul prezinta o marime vectoriala a aerului si este definit prin doua caracteristici

principale: viteza si directia, masurat la nivelul standard de 10 m deasupra solului. Vantul

a) Frecventa medie lunara si anuala a vantului pe directii (%) Directii L u n a Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII N 1.6 3.3 2.2 3.7 2.4 4.8 3.9 2.3 3.3 2.0 1.8 2.9 2.9

NE 0.3 0.2 0.5 0.2 0.6 0.3 0.6 0.2 0.1 0.1 0.2 0.1 0.3 E - 0.6 0.9 1.4 2.0 1.1 0.6 1.9 2.0 0.9 0.4 0.2 1.0

SE 3.0 7.2 12.0

10.3

11.2 9.4 10.2 13.

2 11.4

14.9 7.7 3.6 9.5

S 1.2 1.7 1.8 1.2 0.9 0.4 1.8 0.9 0.3 0.9 0.8 0.7 1.1 SV 1.3 1.2 0.7 0.7 0.2 0.2 0.9 0.5 0.2 0.1 0.5 0.6 0.6 V 0.9 0.1 0.4 0.4 0.2 0.3 0.3 0.1 0.3 0.2 0.2 0.7 0.3

NV 4.5 3.2 4.1 2.8 2.8 2.7 2.4 1.3 2.8 1.9 4.1 3.4 3.0

Calm 87.2

82.5

77.4

79.3

79.7 80.8 79.

3 79.4

79.6

79.0

84.3

87.7 81.3

0

5

10

15

20N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Roza vanturilor

Frecventa medie

Viteza vantului



Zona respectiva se afla cu precadere sub influenta Depresiunii Mediteraneene si a

Anticiclonului Euroasiatic, care imprima o directie de deplasare a maselor de aer in tot cursul anului, in general de la vest la est.

Viteza medie lunara si anuala a vantului rezulta din insumarea tuturor vitezelor din toate directiile inclusiv a calmului.

Cele mai mari viteze in decursul unui an oscileaza intre 1,3 – 1,5 m/s. Vantul

b) Viteza medie lunara si anuala (m/s) Zona fermei


Ciupa 1.0 1.2 1.3 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1.0 1.0 1.1 0.9 1.2

1.4 Descrierea activitatii Situatia existenta in functiune Ferma zootehnica Ciupa are ca activitate de baza cresterea vacilor pentru lapte si a tineretului bovin. Activitatea complementara a fermei este cultivarea cerealelor pe suprafata de 600 ha, in vederea asigurarii bazei furajere (verde si uscata). Aceasta consta in arat (2 – 3 tractoare), semanat (1 semanatoare), prasit (1 prasitoare), recoltat (1 combina). Pentru obtinerea masei furajere se foloseste in exclusivitate ingrasamantul natural administrat conform stidiului pedologic. Intretinerea / repararea si alimentarea cu carburant a masinilor si utilajelor agricole se face in cadrul unitatilor de profil. Ferma are la ora actuala o capacitate de productie de 1560 vaci cu lapte si dispune de : 10 grajduri prevazute cu padoc, un filtru sanitar, 2 camere pentru muls, 5 soproane pentru depozitare materialului vegetal, 4 celule siloz, o bucatarie furajera, un bloc garsoniere pentru cazare personal, 3 platforme pentru depozitarea dejectiilor solide, 2 bazine pentru stocarea dejectiilor lichide , sistem de alimentare cu apa si canalizare ape uzate menajere, dejectii lichide si ape pluviale. Grajdurile au urmatoarele dimensiuni : L = 60,0 m , l = 12 m , S = 720 mp . Padocurile au fost amenajate intre grajduri , servind la miscarea in aer liber a animalelor . Filtrul sanitar are in componenta :

- o farmacie veterinara ; - un grup sanitar prevazut cu cabine de dus , lavoare si WC ; - un vestiar pentru femei ; - un vestiar pentru barbati ; - un birou tehnic ; - anexa tehnica (centrala termica) .

Camera pentru muls este o constructie special amenajata unde are loc mulsul mecanizat al vacilor si depozitarea laptelui destinat procesarii . Bucataria furajera este o constructie prevazuta cu spatii pentru depozitarea cerealelor si o moara pentru macinarea furajelor . Soproanele sunt utilizate pentru depozitare nutreturilor recoltate de pe terenurile din proprietatea fermei (600 ha) . Celule pentru siloz sunt destinate conservarii si insilozarii nutrturilor . Platformele pentru stocare dejectii : Ferma dispune de 3 platforme pentru depozitarea dejectiilor solide in vederea fermentarii inainte de a fi imprastiate ca ingrasamant natural pe terenurile fermei si de 2



bazine pentru depozitare dejectiilor lichide in perioadele cand acestea nu pot fi administrate pe terenuri agricole . Situatia prin Extindere

1) Grajd vaci A3 – 360 capete cu S = 3683,6 mp, 360 boxe individuale. 2) Sala muls. 3) Rezervor dejectii 1100mc. 4) Post trafo. 5) Rezervor apa fibra de sticla 180 mc. 6) Gard de imprejmuire. 7) Racordarea la utilitati. 8) Alei pietonale, 9) Drumuri carosabile.

Grajd Vaci 360 capete

Sala de muls - tancuri stocare lapte

Sala de muls

La inceputul anul 2017 vor fi puse in functiune inca 2 grajduri, fiecare cu capacitatea de 260 capete. Elemente constructive - inchideri exterioare si finisaje Constructiile zootehnice pentru vaci – grajdurile sunt cladiri de productie cu inchiderile din scandura de lemn de 2,5cm grosime pe cadru din rigle de lemn de 5x5cm pe frontoane



si parapeti de 1,20m inaltime din scandura de lemn de 2,5cm grosime pe cadru din rigle de lemn de 5x5cm.

Pardoselile sunt din beton elicopterizat si toate finisajele se vor subordona unei imagini de ansamblu coerente si specifice unei ferme.

Invelitoarea este din tabla galvanizata cu un strat de astereala si in coama o suprainaltare pentru ventilarea naturala pentru a impiedica incingera animalelor sub acoperis.

Accesele in grajd sunt usi batante duble din scanduri de lemn pe cadru de lemn Constructia sala de muls are inchiderile din BCA grosime 20 cm tencuit

Supraluminile sunt din tamplarie pvc si usile din metal. Invelitoarea este din panouri sandwich de 15cm pe structura metalica.

Pe exterior aceasta sala are un coridor acoperit cu bare metalice ce va directiona vacile ce ies din sala de muls.

Amenajare platforme grajduri Platformele grajdurilor sunt amenajate pe o suprafata de 9.789 m2, pe un teren cu denivelari circa 5 %, prin nivelare rezulta un volum relativ mediu de terasamente, volumul de sapatura fiind compensat cu umplutura. Personal angajat : 30 persoane ; Dotari Suprafata construita este de 37.248 mp si este compusa din urmatoarele constructii:

1. Bloc locuinte (C1) - cladire are destinatia de locuinte de servici pentru personalul angajat al fermei

2. Filtru sanitar (C2) – o constructie cu P avand 4 camere si dependinte, din zidarie pe fundatii din beton armat, cu acoperis din 2 ape cu azbociment, tamplarie din aluminiu si ferestre cu geam termopan, folosita ca filtru sanitar si birouri administrative.

3. Cladirea C3 – fosta laptarie, in prezent folosita ca depozit pentru medicamente – o constructie P cu 3 camere din beton cu tamplarie din aluminiu si geamuri termopan, faiantata si cu suprafata construita de 79,55 mp.

4. Cladirea C4 – Grup electrogen – o constructie P cu 1 camera din caramida pe fundatie din beton cu suprafata de 39,24 mp cu tamplarie matalica si care adaposteste grupurile electrogene, folosite in caz de avarie la reteaua de joasa tensiune (grupul functioneaza pe motorina care este depozitata intr-un butoi metalic de 220 l in incinta C4 – cantitate utilizata – 200 l/an).

5. Magazia de piese C5 - o constructie P cu 2 camere din boltari cu suprafata de 274,77 mp si acoperis in 2 ape din azbociment, folosita pentru depozitarea componentelor si a pieselor rezultate din repararea diferitelor instalatii.

6. Cadirea C6 – se gasesc mulgatorile mecanice asistate de calculator (instalatia de muls are o capacitate de 10 vaci) si 2 tancuri de depozitare a laptelui (cu o capacitate totala de 5.000 l, pentru mentinere unei temperaturi constante), de unde este preluat cu cisterne frigorifice si transportat la fabricile DANONE cu care ferma are contract de vanzare – preluare a laptelui.

7. Grajdurile C8, C9, C10, C11, C12, C13 –constructii P din cadre de beton pe fundatii di beton si umplute cu zidarie de boltari, ferme din beton care sustin acoperisul in 2 ape din azbociment, paviment din beton cu santuri si boxe metalice sau cusete (30 + 30), instalatii de alimentare cu apa si evacuare dejectii lichide.

a. In aceste grajduri sunt adapostite bovinele si fiecare grajd are un padoc unde animalele stau libere.

b. Intre grajduri sunt amenajate padocuri pentru stabulatie acoperite. 8. Cresa tineret C14 si C15 – constructii P din cadre de beton pe fundatii di beton si

umplute cu zidarie de boltari, ferme din beton care sustin acoperisul in 2 ape din



azbociment, paviment din beton cu santuri si boxe metalice (30 + 30), instalatii de alimentare cu apa si evacuare dejectii lichide. - in aceste grajduri sunt adapostite animalele tinere.

9. Grajdul nou construit si preluat de la SC Sargo CerealE SRL. 10. Gospodaria de apa – castel apa o constructie P cu suprafata de 40, 95 mp unde se

gaseste cabina putului de alimentare cu apa si castelul de inmagazinare. 11. Bucataria furajera – C25 – o constructie P cu 1 camera din cadre de beton umplute cu

zidarie din boltari, ferme metalice in 2 ape cu acoperis din azbociment, paviment din beton, ferestre metalice si usi metalice si-n care sunt depozitate cerealele din care se prepara furajele concentrate.

Moara furajera este de tip TKK 5 (foto 13) si este formata din moara si malaxor, cu sistem de cantarire petru producerea furajelor combinate si are urmatoarele caracteristici : - capacitate 900 – 1100 kg/h ; - puterea motorului morii – 7,5 kW / 380 V ; - puterea motorului malaxorului 3,0 kW / 380 V. - moara este prevazuta cu un sistem de recuperare a prafului format din 4 saci textili.

12. Pătul C27 si C28 - constructii P pentru furaje (stiuleti de porumb) de forma octogonala

pe schelet metalic imprejmuite cu plasa de sarma, fiecare avand suprafata de 14,22 mp.

13. Magazie – C26 – o constructie P din beton cu zidarie din boltari cu suprafata de 67,07 mp, care functioneaza ca garaj pentru tractoare.

14. Silozurile – C24 – o constructie P cu 4 comprtimente, betonate, paviment din beton si compartimentate prin ziduri din beton cu h=3,0 m si cu suprafata totala de 2.039,16 mp. - Silozurile la sol sunt folosite pentru depozitarea masei verzi si sunt 3 compartimente

mari fiecare avand suprafata de 845,66 mp si 1 compartiment mic situat spre drumul de exploatare (N) cu suprafata de 407,83 mp.

15. Fanarele (5) - pentru furaje sunt constructii P cu 1 platforma din stalpi metalici cu ferme metalice de sustinere a acoperisului in 2 ape din placi de azbociment si cu paviment din beton.

16. Platforma balegar – C35 – o constructie la sol cu 1 platforma cu radierul si peretii din beton si gratar din beton pentru scurgerea dejectiilor lichide in fosa de dejectii, cu o suprafata de 2.492,87 mp.

17. Fosa dejectii – C36 – o constructie la sol betonata in intregime cu suprafata de 1.005,44 mp.

18. Platforma balegar – C37 – o constructie la sol cu 1 platforma cu radierul si peretii din beton si gratar metalic pentru scurgerea dejectiilor lichide in fosa de dejectii – C36, cu suprafata de 1.586,07 mp.

19. Platforma balegar – C39 – o constructie la sol cu 1 platforma cu radierul si peretii din beton si gratar metalic pentru scurgerea dejectiilor lichide in fosa de dejectii – C38, cu suprafata de 1.194,31 mp.

20. Fosa dejectii – C38 – o constructie la sol betonata in intregime cu suprafata de 962,83 mp.

21. Incinerator model IncinerPro este un incinerator ecologic destinat exclusiv neutralizării deşeurilor de origine animală.( nefunctional la data intocmirii prezentei documentatii).

Incinerator model Inciner Pro este un incinerator ecologic destinat exclusiv neutralizării deşeurilor de origine animală. Deseurile de origine animala sunt descrise in Regulamentul (CE) Nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman: Model constructiv Tip : IncinerPro i1000 Diesel



- Incineratorul are două camere: o cameră principală de ardere dotată cu 2 arzătoare şi o cameră secundară (postcombustie) dotată cu un arzător. Arderea este complet automatizata, fiind comandată prin intermediul unui panou de comandă electronic.

- Cerinţele europene stabilite în Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor, sunt respectate prin dotarea incineratorului cu o cameră secundară de postcombustie, în care se ard gazele rezultate în urma incinerării în camera principală care asigură retenția gazelor de ardere mai mult de 2 secunde la o temperatură peste 850°C.

- Automatizarea incineratorului asigură menținerea în camera secundară a unei temperaturi de peste 850°C în orice moment al funcţionării incineratorului.

- Incinerarea deșeurilor este pornită automat doar după atingerea temperaturii de 850°C în camera secundară de postcombustie.

- Incineratorul se exploatează astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbonorganic total (COT) al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată a acestora sau la care pierderea lor la aprindere să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată a acestora.

- Temperatura de incinerare și durata ciclului de ardere se stabilesc de operator, în funcție de componența și cantitatea deșeurilor de origine animală încărcată, la fiecare șarjă.

Date tehnice incinerator model IncinerPro tip i1000 - Capacitate recomandată de încărcare / şarja * 500 – 800 kg - Capacitate maximă de încărcare / şarja * Max. 1.000 kg - Rata de ardere (Kg/oră) * maxim 150 kg/oră - Durata estimativă a ciclului de ardere ** 4 - 12 ore - Număr maxim de cicluri de ardere, zilnice 1,5

Capacitate de incinerare: - Zilnică (kg) 1200 kg - Săptămânală (tone) *** peste 7 tone; Lunară (tone) **** peste 30 tone - Debit evacuare gaze de ardere (Nm3/s @ 8500 C) 0,436 - Viteza evacuare gaze de ardere (m/s) 6,2 - Timp de retenție gaze de ardere la 8500 C > 2 secunde

Dimensiuni constructive - Lungime (m) 3.29; Laţime (m) 2.8 - Înălţime (fără coşul evacuare gaze arse)(m) 2.41 - Masa proprie (kg) 5,3 tone

Descriere materiale folosite Camera de ardere principală are carcasa metalică confecționată din tablă de oțel anodizat, rezistent la temperaturi ridicate și capitonaj din beton refractar dens, rezistent până la 1.600°C. Camera de ardere secundară (postcombustie) are carcasa metalică confecționată din tablă de oțel anodizat, rezistent la temperaturi ridicate și capitonaj beton refractar termoizolant, rezistent până la 1.400°C. Carcasa metalică este acoperită prin vopsire cu vopsea siliconică termorezistentă. Coșul de evacuare a gazelor de ardere este confectionat din oțel inoxidabil; Descriere funcționare Incineratorul este format din două camere distincte, interconectate între ele. Camera principală, este camera în care se introduc deşeurile de origine animală, pentru incinerare. Gazele rezultate în urma arderii acestor deșeuri trec în camera secundară (numită şi camera postcombustie), unde sunt reţinute la o temperatură de peste 850°C timp de minim 2 secunde, apoi sunt evacuate prin coşul de evacuare. Această cerință obligatorie este asigurată prin proiectarea formei și volumului camerei secundare, precum și prin dotarea acesteia cu un arzător cu putere calorică corespunzătoare. Fiecare arzător din compunerea incineratorului este comandat separat,



de către panoul de control – partea de automatizare, care asigură pornirea şi oprirea arzătoarelor pentru a menține temperatura de lucru din camerele de ardere, la valorile setată. În fiecare din cele două camere există câte un termocuplu, care este un senzor pentru măsurarea temperaturii din fiecare cameră de ardere. Temperaturile din fiecare cameră de ardere sunt permanent monitorizate, afișate și înregistrate în panoul de comandă al incineratorului. În camera postcombustie, pentru a se asigura în orice moment o temperatură de peste 850°C, temperatura setată va fi de 870°C. Astfel, când temperatura citită de către termocuplă va ajunge la 870°C, arzătorul de la camera postcombustie va primi comanda să se oprească. Dacă temperatura va scădea sub 870°C, arzătorul va primi comanda să pornească din nou. Acest lucru asigură totodată şi un consum mai redus de combustibil, prin faptul că arzătorul nu va funţiona continuu. Incineratorul se exploatează astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbon organic total (COT) al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată a acestora sau la care pierderea lor la aprindere să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată a acestora. Temperatura de incinerare și durata ciclului de ardere se stabilesc de operator, în funcție de componența și cantitatea deșeurilor de origine animală încărcată, la fiecare șarjă. Temperatura de lucru pentru camera de ardere se poate seta de către operator, aceasta depinde de tipul şi cantitatea deşeurilor incinerate. Deşeurile cu o putere calorică ridicată (cum ar fi oasele, deşeurile cu conţinut de grăsimi ridicat), necesită o temperatură de lucru mai mică (400 – 5000C), pe când deşeurile cu putere calorică mai mică sau deşeurile cu conţinut ridicat de lichide (conţinut stomacal, placente, etc) necesită o temperatură de lucru mai mare (600 - 7000C). De exemplu, dacă se doreşte incinerarea de oase şi se setează în camera de ardere o temperatură de 4500C, după ce deşeurile se vor aprinde, acestea vor arde singure fără a fi necesar aportul arzătorului, care se va opri automat la atingerea temperaturii de 4500C şi va porni înapoi doar dacă temperatura va scădea sub valoarea setată. Camera postcombustie controlează emisiile prin reducerea hidrocarburilor nearse, care pot cauza poluare. Procesul de ardere este completat automatizat şi controlat de către panoul de control, şi se desfăşoară în 4 cicluri (etape).



Sursa de apa : Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă: Sursa de apă o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj (F0) cu H = 111 m, Dn = 272 mm, aducţiunea apei este constituită din conductă OL cu L= 40 m. Sursa secundara - Forajul F1 - H = 120m.

Inmagazinarea apei se realiza intr-un rezervor apa fibra de sticla cu V = 90 mc , amplasat la o distanţă de 10 m est faţă de foraj. In rezervor este stocată şi rezerva de incendiu cat si volumul de apa pentru compensarea zilnică ( V = 20 mc).

Rezervorul din fibra de sticla - 90 mc si sala pompelor

Distribuţia apei se face gravitaţional, printr- o reţea de distributie de tip inelar ( L = 1100 m, Dn = 50-100 mm) care alimentează grajdurile şi grupul sanitar de la filtrul sanitar şi la blocul de locuinţe.

Cerinta de apa: - Qzi max. = 348,25 mc/zi - Q zi med. = 292,40 mc/zi - Qzi min.= 204,96 mc/zi - V anual med. = 106726 mc.



Apa pentru stingerea incendiilor - Volum intangibil de 40 mc asigurat din rezervorul de inmagazinare - Timpul de refacere pentru incendiu este de 24 ore. - Debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de 0,46 l/s asigurat din

foraj. Sursă suplimentară de alimentare cu apă . Sursa de apă Heleşteul Saris – Ciupa se alimentează natural din valea Stramba, afluent de dreapta al raului Neajlov. Sursa suplimentară – subteranul de adancime exploatat prin intermediul a 2 foraje hidrogeologice ( F1 = 120m, F2 = 105m) amplasate in amonte de drumul De 589 la o distanţă de aproximativ 400m şi respectiv 190m de malul stangal heleşteului. Aducţiunea apei:

- de la forajul F1 la eleşteu se face prin conductă PEHD cu L = 375m; - de la forajul F2 la eleşteu se face prin conducta exitentăla forajul F1, racordul la

acesta este realizat la 180 m de eleşteu. Heleşteul SARIS ( construit de fostul CAP Răteşti) cu S = 3,00ha.

- are un deversor de suprafaţă cu 2 deschideri de formă dreptunghiulară şi nu este prevăzut cu golire de fund

- descărcarea apelor în avalse poate realiza după deversarea preaplinului situal la drumul de exploatare prin 2 tuburi,heleşteul are malurile inierbate.

După umplere heleşteul poate fi populat cu specii din familia crapului şi carasului

Monitorizare apa Pentru apele pluviale evacuate in paraul Stramba, limitele maxim admise ale

indicatorilor da calitate stabilite conform HG 188/2002 (NTPA 001/2002) completata si modificata cu HG 352/2005

Nr.crt Indicatori de calitate Valori admise( mg/l) 1. Materii totale în suspensie 60

2. CCO – Cr 125 3. NH4 2 4. Fosfor 1

Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate va fi semestrial, prelevarea

probelor si emiterea buletinelor de analiza facandu-se de un laborator acreditat conform legislatiei in vigoare.

In baza unui contract cu ICIM Bucuresti, semestrial sunt recoltate probe de apa si analizate, ultimele buletime de analiza fiind anexate in copie. Pentru apa subterană din forajul de monitorizare – frecvenţa de monitorizare a apei din forajul de observaţie din zona celor 2 bazine de stocare a dejecţiilor lichide,:pH, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal, fofsor total, CCO – Cr – anual.

Combustibili utilizati

Pentru alimentarea utilajelor din cadrul fermei Ciupa, SC Saris Com 96 SRL a incheiat contract de comodat nr. 3451/13.03.2012 cu SC Oscar Downstream SRL pentru o statie de alimentare motorina compusa din recipient, pompa si toate accesoriile sale. Conf.art.3 din contractul de comodat comdatorul si comodatul au obligatii.

Astfel conf. Anexei nr. 1 din acest contract si a Contractului de distributie carburanti 3450 din 13.03.2012, Oscar Downstream deschide punctul de lucru in localitatea Ciupa-Manciulescu, com. Ratesti si instaleaza o statie de alimentare formata din 1 recipient de 9.000 litri de tip 9SS revazut cu pompa.



Rezervorul de motorina Rezervorul este amplasat pe o platforma betonata intr-o cuva metalica.

Bilantul de materiale In cadrul fermei de vaci Ciupa, stocarea materialelor se face in magazii dotate cu

instalatii corespunzatoare de stocare si pastrare, in silozuri acoperite si silozuri la sol. Materiile prime de consum animalier variaza in functie de gradul de populare a

fermei cu vaci de lapte (soia-200 to/an, porumb – 600 to/an, grau – 600 to/an, orz – 600 to/an, masa verde/uscata – 15.000 to/an, Vipromex – 1,0 to/an).

Produse obtinute – lapte – aproximativ 20.000 hl/an.

2. ISTORICUL ZONEI De la preluare si pana la data intocmirii prezentei documentatii, SC SARGO CEREAL SRL Bucuresti si ulterior SC SARIS COM 96 SRL – Buceresti, s-au aratat interesate de productia si dezvoltarea fermei. In felul acesta societatea a cumparat si a inchiriat o suprafata de circa 600 ha teren agricol in jurul fermei, asigurandu-si baza furajera a fermei. Concomitent cu asigurarea suprafetelor de teren agricol s-a trecut la refacerea structurii constructive a cladirilor din cadrul fermei, refacerea acestora si dotarea cu:

- tamplarie din aluminiu si ferestre cu termopan; - dotarea cu centrale termice pe combustibil solid (lemne) a spatiilor de birou si

locuit; - reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare; - evacuarea gunoiului din incinta fermei (balegar) si imprastierea acestuia pe

camp ca fertilizant natural; - dotarea fermei cu utilaje – tractoare, remorci, vidanje – performante; - construirea unei sali de muls moderne; - inlocuirea geamurilor de la grajduri cu “prelate sistem geam”; - reabilitarea sistemului de iluminat artificial; - inlocuirea placilor de azbociment cu placi din fibra de sticla ; - popularea selectiva si etapizata cu exemplare de mare productivitate a fermei, in

vederea obtinerii performantelor productive anticipate. 3. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI

Solul din cadrul incintei este protejat impotriva poluarii prin betonarea suprafetelor

din cadrul incintei.



Activitatea care se desfasoara aici nu constituie risc si pericol de poluare a solului, deci nu se impun masuri speciale de protectia a solului. Deseurile animaliere constituie un ingrasamant ecologic pentru cultura mare si sunt gestionate corespunzator, ele neconstituind un factor de poluare a solului. Fosa septica este vidanjata cu vidanja proprie. Toate deseurile provenite din desfasurarea activitatii precum si cele menajere sunt depozitate temporar intr-un container metalic (amplasat pe platforma betonata) si apoi transportate la un depozit autorizat.

4. DEPOZITAREA DESEURILOR

In urma desfasurarii activitatii in cadrul germei zootehnice – Ciupa rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

- deseuri municipale amestecate cod deseu 20 03 01 rezultate din intreaga activitate – cca.1tona/an, colectate in containere metalice

- dejecţii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie colectate separat si tratate îna fara incintei cod deseu 02 01 06 – 6000 mc/an, stocate pe platforme stocare si bazine dejectii, utilizate ca fertilizant pe terenurile proprii pentru care societatea detine studiu agrochimic.

- deşeuri de tesuturi animale ( mortalităţi) – cod deseu 02 01 02 – predate catre SC PROTAN SA sau incinerate in incineratorul propriu;

- deşeuri medicale periculoase – clasa 18 01 predate catre SC EURO PLUS SERV SRL

- ambalaje hartie si carton – cod deseu 15 01 01 – colectate in containere, predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- ambalaje de materiale plastice – cod deseu 15 01 02 colectate in containere, predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- anvelope scoase din uz – cod deseu 16 01 03 rezultate din activitatea de mecanizare predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase - cod deseu 16 01 03 rezultate din activitatea de reparatii si activitatea de mecanizare/chimizare predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere - cod deseu 13 02 08* rezultate din activitatea de reparatii si activitatea de mecanizare predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- uleiuri hidraulice - cod deseu 13 01 10* rezultate din activitatea de reparatii si activitatea de mecanizare predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- deseuri fier si otel - cod deseu 19 10 01 rezultate din activitate predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire cod deseu 15 02 02* predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- acumulatori cu plumb – cod deseu 16 06 01* rezultate din activitatea de reparatii si activitatea de mecanizare. predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- filtre ulei – cod deseu 16 01 07* rezultate din activitatea de reparatii si activitatea de mecanizare predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

- absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire, altele decat 15 02 02 - cod deseu 15 02 03 predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL



- fractiuni colectate separat, hartie, carton – cod deseu 20 01 01 – intreaga activitate predate catre SC Recom Waste RECYCLING&MANAGEMENT SRL

Depozitarea selectiva a deseurilor

5.CONDENSATORI /TRANSFORMATORI ELECTRICI Energia electrica necesara desfasurarii activitatii in cadrul SC SARIS COM 96 SRL

Bucuresti – Ferma Ciupa este furnizata de S.C. ELECTRICA S.A. – S.D.E.E. Pitesti – CEZ din LEA 20 kW, prin punctul de transformare 20/0,4 kW

Puterea totala instalata este de 15 kw , iar distributia energiei electrice la receptorii de lumina si aparatura conectata prin prize se realizeaza de la un tablou general de distributie TGD – 0,4kV (foto 31). Pentru situatii de urgenta, pentru alimentarea cu energie electrica in conditii nefavorabile, societatea are un grup electrogen propriu – C4.

Racordul la retea si tabloul electric de distributie

Punerea la pamant se face prin legarea tuturor utilajelor si a instalatiilor la priza de impamantare. Plafonul grajdurilor si corpul administrativ sunt echipate cu corpuri de iluminat de tip SYLEIT 4 x 18W, SYLEIT 2 x 18W si FIA – 120.

6. SECURITATEA ZONEI

Zona fermei Ciupa este imprejmuita cu gard din beton sau plasa de sarma prinsa

in stalpi de beton – foto 32 pe toate laturile, iar la intrarea in unitate se afla filtre sanitare. Accesul la ferma se realizeaza din A1 Pitesti – Bucuresti pe DJ 702ª Ratesti – Ciupa-Manciulescu (3,16 km) sau pe DJ Cateasca – Furduesti – Teiu (9,31 km).

Ferma este iluminata artificial pe timp de noapte, iar pentru iluminatul exterior a fost conceput un sistem de iluminat cu corpuri de tip PVB – 1 x 250W racordate prin intermediul firelor aeriene (cablul ACYABY 4 x 6 mm2 ).

Deoarece functionarea unitatii este asigurata prin paza si prin incuierea , nu se pun probleme datorate unor acte de vandalism sau efractii .



7. MASURI DE PAZA IMPOTRIVA INCENDIILOR Principalele cerinte ce trebuie asigurate prin proiectare , executie si exploatarea

Fermai Ciupa sunt urmatoarele : - protectia persoanelor si a animalelor in caz de incendiu, limitind

pierderile de vieti omenesti si animale ; - impiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele invecinate ; - prevenirea avariilor la constructiile invecinate datorate incendiilor sau

exploziilor ;

Conform “ Normativului de proiectare , executare si postutilizare a fermei Ciupa“ , sunt prevazute pentru interventie in caz de incendiu urmatoarele :

- 6 stingatoare portabile cu spuma chimica de 12 l capacitate , pentru interventii la instalatii electrice ;

- hidranti in interiorul fermei; - paratraznete, in special la depozitul de furaje.

Paratraznete

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor, si responsabilitatile fiecarui loc de munca se regasesc in procedura "PEHS- 004 - Prevenirea si stingerea incendiilor pentru terti".

In cadrul fermei Ciupa iesirile in caz de incendiu pentru animale si oameni sunt marcate, iar accesul in zonele in care sunt amplasate mijloacele de stingere a incendiilor este asigurat.

Mijloacele de interventie (hidrantii, extinctoarele) sunt verificate periodic si sunt intretinute conform legii.

Volumul intangibil pentru stingerea incendiilor este de 40 mc si este stocat in rezervorul de inmagazinare care are capacitatea de 60 mc . Timpul de refacere dupa un incendiu este de 24 ore .

Debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de 0,46 l/s si este asigurat din foraj .

8. PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA

Angajatii fermei Ciupa sunt dotati cu echipament de protectie (tricouri, incaltari, salopete / halate, cisme, sorturi cauciucate) si materiale igienico-sanitare (lavete, solutii de curatare a echipamentelor, sapun, hartie igienica, crema de maini) si instruiti conform normelor in vigoare referitoare la protectia muncii .

Aceste norme se refera in special la functionarea echipamentelor electrice de muls, la operatiile de macinare si malaxare a furajelor, la nanipularea furajelor uscate.



In plus fata de cele aratate mai sus, personalul de deservire al fermei Ciupa este supus unor masuri de urmarire a starii de sanatate la locul de munca, existand contract de colaborare cu personal de specialitate pe linie de sanatate.

Ferma Ciupa este autorizata din punct de vedere sanitar – veterinar pentru cresterea si exploatarea vacilor de lapte (Aprobare sanitar veterinara nr. 104/8 din 02.11.2005 si nr. AG-021/SA din 21.03.2007 – anexata).

In cadrul unitatii exista un registru de evidenta a accidentelor conform NGPM / 2002.

Se vor respecta instructiunile de protectia muncii din normele republicane de NPM privind:

- lucrul cu instalatiile electrice si mecanice; - normele specifice fiecarui loc de munca ;

9. EVACUAREA APELOR UZATE Apele pluviale căzute pe aleile betonate dintre obiectivele fermei sunt colectate printr- un sistem de rigole deschise, betonate, cu secţiune trapezoidală, L = 500m care sunt evacuate în Vl.Strambă printr- un canal dalat, L = 150 m. Apele uzate menajere rezultate de la filtrul sanitar, blocul de garsoniere şi camera de muls sunt evacuate astfel:

- apele de la filtrul sanitar sunt colectate printr- o reţea de canalizare realizată din tuburi din beton ( Dn = 200mm, L = 5m) şi deversate într- un bazin betonat ( V = 6 mc) şi apoi sunt evacuate gravitaţional printr- o reţea de canalizare realizată din beton ( L = 90 m) care deversează intr- un bazin vidanjabil ( V1 = 10 mc), betonat, amplasat la cca.75 m est de filtrul sanitar;

- apele rezultate de la camera de muls existenta si cea noua sunt colectate printr- o conductă din beton intr- un bazin vidanjabil (V2 = 15 mc), betonat, amplasat în zona camerei de muls existente.

Apele uzate menajere sunt vidanjate periodic cu vidanja proprie şi transportate în bazinele de stocare a dejecţiilor. Colectarea şi evacuarea dejecţiilor Dejecţiile solide sunt colectate mecanizat la capătul fiecărui grajd şi sunt transportate spre fermentare pe platforma betonată pentru dejecţii solide,amplasată în partea vestică a incintei.Această platformă are 3 compartimente (C1=6.500 mc;C2=C3= 1600mc) cu o capacitate totală de depozitare de 9700mc.

Dejecţiile solide sunt împrăştiate pe terenurile fermei ( S = 600 ha), conform recomandărilor din studiul agrochimic, intocmit de SC CARTAGRIS AGROVET SRL. Dejecţiile lichide sunt colectate în cate 2 bazine betonate ( V1=V2 = 8 mc) cu capac metalic, amplasate în capătul estic al fiecărui grajd şi apoi sunt evacuate prin conducte de fontă cu L=4m în 7 bazine colectoare (V =7x32mc), betonate prevăzute cu capace metalice, amplasate intercalat între grajduri. Din aceste bazine dejecţiile lichide sunt transportate cu vidanja proprie în 2 bazine deschise betonate de stocare a dejecţiilor lichide ( V1=V2=900mc), amplasate la cca.4msud de platforma pentru stocarea dejecţiilor solide. Dejecţiile solide din noile grajduri vor fi colectate mecanizat cu pluguri la capătul fiecărui grajd unde ajung şi dejecţiile lichide colectate prin canale de colectare subterane şi dirijate către un rezervor subteran de beton cu o capacitate de 1100 mc, prevăzut cu pompă cu tocător.Din acest rezervor o parte din dejecţii merg prin intermediul unei conducte cu L = 20 m ajung în instalaţia storcător nou prevăzută şi dimensionată pentru întreaga fermă (existent şi propus) ce are rolul de a separa grosierul de lichid şi o altă partre este dirijată prin intermediul unei conducte in canalele colectoare in vederea realizării dilutiei dejecţiilor solide.



După separare, partea grosieră este transportată la platforma de stocare dejecţii solide existentă, iar partea lichidă este stocată in cele două bazine betonate in fermă cu capacitatea de 900 mc fiecare ( 1800 mc total). Purinul şi apele pluviale căzute pe suprafaţa celor 3 compartimente ale platformei pentru stocarea dejecţiilor solide ( 4850mp), se scurg prin ferestre practicate in peretii laterali ai acestora fiind colectate prin 2 rigole betonate ( L1=20m, L2= 36m) şi evacuate în bazinele pentru stocarea dejecţiilor ichide. Volume şi debite de apă şi dejecţii evacuate: Ape uzate menajere

- Q zilnic maxim = 3,364 mc/zi - Q zilnic mediu = 2,280 mc/zi - Q zi minim = 1,590 mc/zi - V anual mediu = 832 mc. Volume dejecţii

- dejectii lichide – Vzi med. = 9,04 mc;Van med.= 3298 mc; - dejecţii solide - Vzi med. = 21,1 mc;Van med.= 7701 mc; - total- Vzi med. = 30,13 mc;Van med.= 10997 mc;

Suprafata de teren pe care se vor imprastia atat dejectiile solide cat si cele lichide este de 600 ha (150 ha lucerna) , suprafata care este proprietatea S.C. SARGO CEREAL S.R.L. care a arendat SC SARIS COM 96 SRL Bucuresti suprafetele agricole in vederea exploatarii agricole si sunt situate in vecinatatea fermei Ciupa . Protectia calitatii apelor In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru, sau din alte cauze, se poate produce poluarea apelor de suprafata, se vor lua urmatoarele masuri:

• inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate; • colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; • limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Pentru preintampinarea impactului negativ si protectia calitatii apelor subterane, se prevad urmatoarele masuri de protectia mediului, care au in vedere prevenirea sau reducerea impactului:

• respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor, utilajelor si echipamentelor;

• intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor desemnati.

• Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ si de scurta durata.

• Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este redusa.

Dotari pe amplasament in vederea prevenirii poluarii apelor

• bazin betonat vidanjabil cu V = 10 mc pentru apele uzate menajere rezultate de la filtrul sanitar;

• bazin betonat vidanjabil cu V = 15 mc pentru apele uzate rezultate de la camera de muls;

• 2 bazine deschise de stocare dejecţii lichide cu V1=V2 = 900 mc; • platformă stocare dejecţii solide cu S = 4850 mp.



• bazin dejectii pentru noile grajduri cu V = 1100 mc.

10. EMISII ATMOSFERICE

Principale surse de impurificare a atmosferei specifice SC SARIS COM 96 SRL – Ciupa sunt legate de activitatile desfasurate in:

- surse fixe: - emisiile de noxe datorate arderii combustibilului solid in

centralele termice; - emisii de la incinerarea cadavrelor animaliere

- surse mobile: - emisiile de noxe datorate circulatiei auto din zona;

� Pentru incalzirea spatiilor functionale si asigurarea apei calde menajere, SC SARIS COM 96 SRL – Ciupa detine cate o centrala termica de tipul microcentrala, automata, de mare randament (92%) ce functioneaza pe baza de energie electrica.

� Incineratorul este destinat exclusiv neutralizării deşeurilor de origine animală si corespunde cu Regulamentul (CE) Nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Incineratorul se exploateaza astfel încât sa se atinga un nivel de incinerare la care con.inutul de carbon organic total (COT) al cenusii zgurii sa fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscata a acestora sau la care pierderea lor la aprindere sa fie mai mica de 5 % din greutatea în stare uscata a acestora. Coșul de evacuare a gazelor de ardere este confectionat din oțel inoxidabil. Intrucat nu a fost pus in functiune incineratorul nu au putut fi efectuate buletine de analiza, acestea urmand a fi intocmite la punerea in functiune a acestuia. Avand in vedere ca cea mai apropiată locuinţă este la cca.1600 m iar incinerarea se va face doar in caz de necesitate nu va fi afectat factorul de mediu aer. Prin extindere nu apar efecte cumulative, profilul de activitate fiind acelasi. � alta sursa chiar daca este secundara de impurificare a atmosferei , este constituita

de arderea gazelor de esapament de la autovehiculele care lucreaza in ferma si sunt emise urmatoarele gaze:

Concentratiile de poluanti din atmosfera se reduc rapid o data cu cresterea distantei fata de sursele de emisie astfel ca pentru zonele din jur efectele nocive ale poluantilor rezultati din emisiile din cadrul sectiei nu prezinta pericol. Se poate trage concluzia ca valorile emisiilor de noxe rezultate din activitatile analizate se incadreaza in limitele impuse de ordinele MMGA, iar valorile imisiilor in limitele prevazute, deci unitatea analizata nu are impact asupra aerului. 11. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Sursa cea mai importanta de producere a zgomotului o constituie functionarea utilajelor care curata si incarca dejectiile animaliere. Limitele admisibile stabilite de STAS 6161/3 – 82, au urmatoarele valori - Indice de zgomot L10 83 – 88 dB - Indice de zgomot L50 75 – 80 dB - Indice de zgomot L90 68 – 75 dB - Nivelul echivalent de zgomot Lechiv 66 – 90 dB - Indice de trafic TNI 83 – 98 dB - Nivel de poluare sonora LNP 87 – 98 dB



- Valoarea curbei de zgomot CZ 70 – 80 dB Tinand cont de faptul ca sursele de zgomot se afla in exterior, estimam ca unitatea

analizata se incadreaza in prevederile STAS 6156/86 si nu produce impact al zgomotului asupra mediului inconjurator. 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Bilantul de mediu a acoperit toate aspectele mentionate in Anexa A 2 a Ordinului 184 / 1997, iar concluziile acestuia sunt prezentate mai jos.

Conform celor prezentate precum si din interpretarile si studiile teoretice efectuate pe baza informatiilor primite de la beneficiar (informatii in teren, fisa de prezentare si declaratie inaintata la Agentia pentru Protectia Mediului Arges, documentatia pentru obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor constatam ca SC SARIS COM 96 SRL – Bucuresti – Ferma CIUPA nu constituie o sursa de poluare a zonei si de afectare a locuintelor invecinate prin extinderea activitatii cu 360 capete vaci si achizitioanarea unui incinerator.

Recomandare – avand in vedere ca la data intocmirii prezentului bilant de mediu incineratorul nu functioneaza se recomanda ca la punerea in functiune sa se efectueze buletine de analiza pentru determinarea poluantilor rezultati din activitatea de incinerare.

Intocmit,

ing. M. Georgescu

bilant de mediu – sc saris com 96 srl – bucuresti – …

Documents