64270 bilant de mediu petroliv

S.C. IDEEA CONSULT S.R.L.

Sibiu, Aleea Buia nr.3 ap.29, jud Sibiu Tel.0749140562

IDEEA CONSULT

BILANT DE MEDIU NIVEL I

cu elemente de nivel II S.C. PETROLIV S.R.L

Elaborator: S.C. Ideea Consult S.R.L. Dipl. univ. Sorin Giurgiu



IDEEA CONSULT

2

CUPRINS

INTRODUCERE 4

Bilant de mediu nivel I Domenii de analiza

Capitolul I 6 Utilizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia Capitolul II 11 Istoricul zonei Capitolul III 11 Posibilitatea poluarii solului Capitolul IV 12 Depozitarea deseurilor Capitolul V 13 Securitatea zonei Capitolul VI 13 Prevenirea si stingerea incendiilor Capitolul VII 13 Protectia si igiena muncii Capitolul VIII 14 Emisii in admosfera Capitolul IX 18 Emisii in apa Capitolul X 18 Impactul zgomotului Capitolul XI 19 Surse de informare

Raport la Bilantul de mediu nivel I

1. INTRODUCERE 20 2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 20 2.1 Localizare si topografie 2.2 Geologie si hidrogeologie; Teritorii ecologice special ocrotite 2.2.1 Geologia 2.2.2 Hidrologia 2.2.3 Solul si subsolul 2.2.4. Clima 2.2.5. Teritorii ecologice special ocrotite 3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 26 3.1 Istoricul amplasamentului 3.2 Dezvoltari viitoare



IDEEA CONSULT

3

4 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI 27 4.1 Generalitati 4.2 Descrierea activitatii desfasurate si a dotarilor tehnice 4.3 Materiale de constructii 4.4 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane 4.5 Emisii in atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii in atmosfera 4.6. Emisii in apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor uzate 4.7. Producerea si eliminarea deseurilor 4.8. Alimentarea cu energie electrica 4.9. Protectia si igiena muncii ;prevenirea si stingerea incendiilor 4.10. Zgomotul si vibratiile 4.11. Securitatea zonei 4.12. Administratie 5 CALITATEA SOLULUI 39 5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament analizat 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate 6 CONCLUZII SI RECOMANDARI 40 6.1 Evaluarea globala a poluarii mediului 6.2 Rezumatul aspectelor de neconformare 6.4 Recomandari pentru studii urmatoare Elemente de Bilant de mediu nivel II 41 Capitolul 1 Descrierea si rezultatele investigatiilor 1.1. Probe de apa 1.2. Probe de sol Capitolul 2 Concluzii si recomandari 2.1. Rezultatul aspectelor neconforme 2.2. Recomandari pentru programul de conformare

Anexe Anexa 1 – Certificat de inregistrare fiscala, contract de inchiriere Anexa 2 – Certificat de inspectie tehnica COV nr. 14575/17.10.2011 Anexa 3 – Buletine de analiza apa si sol Anexa 4 – Piese desenate. Plan de incadrare in zona



IDEEA CONSULT

4

INTRODUCERE

TERMENII SI EXPRESIILE FOLOSITE:

• Autoritate de mediu competenta - autoritatea centrala sau locala de protectie a mediului care functioneaza în concordanta cu legislatia în vigoare ce reglementeaza protectia mediului.

• Bilant de mediu conform legislaţiei pentru protecţia mediului, este întocmit în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu şi conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe amplasament.

• Bilant de mediu nivel I - reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative ale activităţii anterioare, asupra mediului şi constă în identificarea surselor de informaţii, culegerea, analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor disponibile şi elaborarea raportului la bilanţul de nivel I. În termeni generali, secţiunile bilanţului de mediu nivel I trebuie să identifice domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele şi instalaţiile analizate, poate fi semnificativ.

• Bilant de mediu nivel II - cuprinde partea de investigaţii prin prelevare de probe şi analizarea acestora în vederea clarificării naturii şi intensităţii poluării identificate, reprezentând o etapă superioară de analizare a unei activităţi în raport cu cerinţele de mediu.

Bilanţul de mediu este elaborat în conformitate cu cerinţele prevăzute în:

Ordinul nr. 184/1997 - pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţului de mediu;

OUG nr. 195/2005 - privind protecţia mediului, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi 164/2008, aprobată prin Legea nr. 265/2006,

şi urmăreşte să sintetizeze rezultatele observaţiilor şi documentărilor efectuate în teren, pe amplasamentul studiat.

Titularul înaintează autorităţii de mediu competente bilanţul de mediu nivel I, raportul la bilanţul de mediu nivel I în vederea efectuării evaluării tehnice şi stabilirii dacă este satisfăcută cerinţa pentru realizarea conformă a unui bilanţ de mediu.

Realizarea prezentei lucrări şi stabilirea evoluţiei poluării pe amplasament în timpul funcţionării anterioare a activităţii analizate, s-a realizat pe baza: documentaţiilor puse la dispoziţie de factorii responsabili ai societăţii, documentaţii referitoare la activităţile desfăşurate: Autorizaţia de mediu nr. 65/02.03.2007 emisă de APM Sibiu, notificare de functionare nr 19/25.7 2011 emisa de SGA Alba.

• Executant de bilant de mediu - unitate specializata, persoana fizica sau juridica, atestata conform prevederilor legale, emise în baza acesteia.

• Evaluare a riscului - analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui

impact de mediu.



IDEEA CONSULT

5

• Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata în principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora.

• Impact potential de mediu - impactul generat pe un amplasament, daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu.

• Obiective de mediu minim acceptate - set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competenta, în baza unui bilant de mediu realizat în procesul de privatizare anterior formularii ofertei de vânzare; acestea cuprind obiectivele calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu, precum si cu orice alte cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta.

• Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc pragurile de alerta prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.

• Poluare semnificativa - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

• Titular (al amplasamentului/activitatii) - persoana fizica sau juridica care propune, detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala.



IDEEA CONSULT

6

Capitolul I

Utilizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia 1.1. Descrierea generală a amplasamentului studiat: cursuri de apă, cele mai apropiate localităţi, descrierea structurii geologice şi a topografiei locale Topografie Staţia de distribuţie a carburanţilor detinuta de SC Petroliv SRL este amplasată pe partea dreaptă a DN1 Sibiu – Sebeş la limita estică a judeţului Sibiu. Coordonatele geografice ale amplasamentului: Vecinătăţile amplasamentului şi distanţele faţă de acestea:

- SE: Miercurea Sibiului – cca. 5Km; - NV: Cunta– cca.1 Km, Sebes – cca. 15 Km; - S – Garbova – cca.4 km; - N – Drasov – cca.3 km;

Cea mai apropiata zona de locuinte se afla la o distanta de aprox. 1 km.

Fig. 1. – Amplasarea S.C. Petroliv S.R.L în teritoriu



IDEEA CONSULT

7

Accesul în zonă: se face din drumul naţional DN1 Sbiu-Sebes, pe o bandă de

accelerare – decelerare.

Hidrologia

Cel mai apropiat curs de apa este raul Secas, care curge la cca. 130 m de amplasament, pe direcţia SE-NW. Între râu şi obiectiv este amplasat terasamentul căii ferate. Râul nu influenţează obiectivul. Din acest punct de vedere, analizând puţurile săpate şi forate din zonă (de la Halta CFR şi de la Miercurea Băi), putem afirma că pânză freatică se află la un nivel hidrostatic de cca. 4 m şi scade în timpul exploatării la cca. 6 m, acesta constituind probabil nivelul hidrodinamic în cazul unei exploatări corecte. Solul si subsolul Conform raionarii pedogeologice, in regim natural amplasamentul apartine Domeniului Central –European, Provincia Transilvana, zona de silvostepa, sectorul podisul Secaselor. Solul cultivat din vecinatate este un sol brun de padure, cu textura predominant lutoasa si luto-nisipoasa, derivata genetic din interferenta factorilor caracteristici substratului cu cei derivati din specificul climatic zonal. Geneza depozitelor din zona amplasamentului corespunde alternantei dintre aluviunile aduse de apele de suprafata, cu cele coluviale, datorate spalarii versantilor dealurilor dinspre vest de catre apele de siroaie. Varsta depozitelor este panoniana in baza si cuaternara in partea superioara. Investigatiile facute cu prilejul efectuarii studiului asupra unor foraje situate in pozitie aproximativ similara in zona Bailor Miercurea Sibiului, au relevat urmatoarea stratificatie:

- 0,0 – 1,5 m – sol vegetal; - 1,5 – 2,0 m – argila nisipoasa; - 2,0 – 3,0 m – nisip; - 3,0 – 6,5 m – argila prafoasa; - 6,5 – 8,0 m – pietris si nisip acvifer.

Geomorfologia Geologia generala a regiunii prezintă doua mari litologii distincte ca vârsta si natura. In categoria rocilor vechi consolidate se amintesc formatiunile argiloase - prafoase - nisipoase, argile-marnoase, marne cenusii cu nisipuri si gresii, care apar uneori la zi, apartinând perioadelor de vârsta panono-sarmatiana. Sectorul in discutie a evoluat in strânsa legatura cu formarea Podisului Transilvaniei, prin retragerea lacului Panonic. La stadiul actual s-a ajuns in urma unei indelungate evolutii a unui geosinclinal afectat de subsidenta activa, in diverse cicluri. In perioadele pliocen si cuaternar, reteaua hidrografica instalata in arcul carpatic, a depus in acest geosinclinal mari cantitati de aluviuni. In continuare evolutia s-a facut pe o strucura de domuri in care s-au acumulat mari cantitati de gaze naturale. Rocile dominante sunt argilele, marnele si nisipurile cu intercalatii de gresii si tufuri vulcanice. Din punct de vedere geologic terenul este constituit din depozite caracteristice zonelor de lunca ale raurilor, intalnindu-se argile, argile prafoase sau nisipoase asezate peste straturile grosiere ( nisipuri, pietrisuri).



IDEEA CONSULT

8

Zona unitatii se afla din punct de vedere geomorfologic la baza dealurilor care bordeaza spre sud-vest lunca bine dezvoltata a raului Secas pe prima terasa din stanga acestuia. Terenul este bine stabilizat si nu exista fenomene erozionale care ar putea sa afecteze obiectivul. Din punct de vedere topografic, terenul in zona este plan, fara accidente de relief. In general poluarea solului se poate produce datorita urmatoarelor cauze: - prin infiltratii de poluanti pe un teren neprotejat sau etansat necorespunzator unde exista posibilitatea manevrarii unor poluanti; - prin depunerea pe sol a unor substante poluante solide sau lichide din atmosfera; - prin intermediul apelor reziduale in cazul evacuarii necontrolate sau prin canalizari neetanse; - prin depozitari subterane de substante lichide cu efect de poluare in cazul unor defectiuni ale rezervoarelor de stocare; Seismicitate Din punct de vedere seismic amplasamentul se situeaza in zona seismica E si are coeficientul de seismicitate Ks = 0,12. Teritorii ocrotite din vecinătatea proiectului: Conform planului de amplasare in zona reiese faptul ca obiectivul analizat nu se incadreaza in nici una din ariile protejate aflate in judetul Sibiu. Aria protejata cea mai apropiata este situl Natura 2000 Podisul Secaselor aflat la cca. 4 km.



IDEEA CONSULT

9

Fig. 2. – Localizarea S.C. Petroliv S.R.L în raport cu SCI „Podişul Secaşilor”

Podişul Secaşilor (ROSCI0211) a fost desemnat prin Ordin nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se întinde pe o suprafaţa de 7014 ha, si se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Alba şi Sibiu. Statia de distributie carburanti se află la o distanţă de aproximativ 4 km de Situl de Importanţă Comunitară SCI-ul Podişul Secaşelor. Caracteristicile sitului: SCI-ul Podişul Secaşelor se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul apartinand la doua judete: Alba şi Sibiu. Teritoriul SCI-ului aparţinand judeţului Alba este situat la limita Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpaţilor Interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului colinar al Apoldului. Din punct de vedere geologic, în aceasta zona se găsesc depozite din Cretacicul Inferior şi Superior, Neogen şi Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile şi pietrisuri). Principalele cursuri de apa din zona sunt: Secasul Tarnavei şi Secaşul Sebesului. Zona SCI-ului aparţinand judeţului Sibiu ocupa partea sud-estică a Podişului Secaşelor. Principalele cursuri de apa sunt Roşia de Secaş, Visa, Sângătin. Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k.



IDEEA CONSULT

10

Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Repre zent

Supr. relativa Conserv Global

6240 * Pajişti stepice subpanonice 10 B C B B

6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

10 B C B B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 3 C C C C

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 C C C C

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 1 C C C C

91Y0

Păduri dacice de stejar şi carpen 65 A C B C

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 5 B C B C

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 3 B C B C

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,2 B C B C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Sit Pop. Conserv Izolare Global

1078 Callimorpha quadripunctaria C C B C B

4036 Leptidea morsei R C B B B

4028 Catopta thrips R C B B B

4039 Nymphalis vaualbum R C B B B 4043 Pseudophilotes bavius R C B B B 1089 Morimus funereus P

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1902 Cypripedium calceolus R C B C B 4067 Echium russicum C C B B B 4068 Adenophora lilifolia V C C C B



IDEEA CONSULT

11

4091 Crambe tataria V C C C B 4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C C C B

Alte specii importante de flora şi faună: Ephedra distachya, Lythrum hyssopifolia, Prunus

tenella

Capitolul II

Istoricul zonei

Suprafata pe care se afla obiectivul a avut ca destinatie agricola, intreaga suprafata fiind ocupata cu fanat. Terenul a fost dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare incheiat intre Rachitean Dumitru Mircea si Rachitean Elena ca vanzatori, respectiv Salonti Liviu Ilie si Salonti Maria ca si cumparatori, actul fiind autentificat cu nr. 18/10.01.2003 la biroul Notarial Marginean Nicolae. Proprietatea terenului a fost atestata ca fiind a beneficiarului lucrarii prin extrasul de Carte Funciara nr. 779/26.03.2003. Din suprafata totala de teren de de 34900 mp au fost scoase din circuitul agricol 9300 mp pe care sa construit statia de distributie carburanti: Statia de distributie carburanti este formata din:

platforma cu pompe pentru distributia carburantilor; 1 corp dispecerat si vanzari lubrifianti 6 rezervoare subterane cu carburanti

- Suprafata construita: 1510 mp; - Suprafata desfasurata 1550 mp; - Suprafata platformelor pavate 3500mp; - Numarul de niveluri: S+P; - Inaltimea la cornisa 4,5 m de la CTM - Inaltimea la coama 6,5 m de la CTM

Capitolul III

Posibilitatea poluarii solului

Eventualele surse de poluare a solului si subsolului sunt constituite din: depozitare si manipulare defectuoasa a produselor petroliere; depozitare si manipulare defectuoasa deseuri si substante periculoase; operatii de intretinere si mentenanta efectuate neautorizat; reteaua de ape uzate; functionarea si stationare necorespunzatoare a mijloacelor auto.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului desfasurarea activitatii de distributie carburanti exclusiv in incinta statiei . stationarea autocisternelor doar in perimetrul betonat. respectarea parametrilor de calitate a apelor evacuate; nu se vor evacua apele menajere, tehnologice si pluviale neepurate de pe amplasament; se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un management

corespunzator al carburantilor si deseurilor provenite de la activitatea principala si de la cele complementare;



IDEEA CONSULT

12

evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice, prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale;

supravegherea starii tehnice si intretinerea retelelor de canale, conducte si a separatorului de hicrocarburi;

evitarea stationarii in incinta a mjloacelor de transport defecte si necorespunzatoare tehnic;

efectuarea de operatii de intretinere si reparatii numai in spatii special amenajate si de cater persoane autorizate;

respectarea masurilor specificate in planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale.

Capitolul IV

Depozitarea deseurilor

Unitatea detine un numar de 6 europubele mici, 4 mijlocii si 2 mari. In urma activitatii care va fi desfasurata pe amplasamentul analizat, se produc urmatoarele categorii de deseuri (codificare conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase):

Cod deseu

Tip deseu Met. de masurare

Cantitate produsa

Metoda eliminare

15 01 01 15 01 02

Deseuri din ambalaje

Evidente proprii 2011

0 Eliminare prin depozitare la un

depozit autorizat;

20 03 01 Deseuri menajere amestecate


100

kg/luna

Eliminare prin depozitare la un

depozit autorizat;

19.02.05* Namoluri cu continut de substante periculoase de la tratarea fizico-chimica a apelor reziduale


20 kg/luna Eliminare prin firma autorizata

Minimizarea producerii deseurilor Identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii

deseurilor. Instruirea permanenta a personalului de exploatare cu privire la modul de

gestionare a deseurilor rezultate din proces; Participarea activa si angajamentul personalului la toate nivelele, inclusiv

sugestii din partea personalului. Evidenta deseurilor Evidenta deseurilor se va tine in conformitate cu prevederile H.G. 856/2002.



IDEEA CONSULT

13

In vederea aprecierii cantitatii medii zilnice de deseuri menajere produse (cuantificat pe baza de calcul teoretic), se tine cont de coeficientul de producere a deseurilor in kg/om/24 h si se aplica formula de calcul:

Q med zi = N x Im X 0,001 t/zi in care: Q med zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajera produsa Im = indicele mediu de producere a deseurilor (kg/om/zi) care are valoarea de 0,5 N = numarul de persoane pentru care se calculeaza, 2 persoane. Va rezulta: Q med zi = 2 x 0,5 x 0,01= 0,001 t/zi = 0,25 to/an.

Capitolul V

Securitatea zonei

Pe timp de noapte unitatea este iluminata corespunzator ceea ce permite o supraveghere permanenta si in bune conditii a incintei. Programul de functionare a obiectivului este non-stop. La dispozitia angajatilor, in loc sigur si usor accesibil, exista un buton de alarma la incendiu. In istoricul societatii nu sunt cunoscute acte de efractie.

Capitolul VI

Prevenirea si stingerea incendiilor

Constructia si proiectarea s-au executat cu respectarea prevederile normativului NP004/2003. Echipamentele de manipulare si spatiile de stocare carburanti sunt construite si exploatate in sistem antiex. Aparatura si echipamentul electric amplasate in zona de pericol de explozie sunt in executie antiexploziva corespunzatoare grupei de explozie II A si clasei de temperatura T3. In dotarea statiei exista urmatoarele materiale si utilaje pentru interventie in caz de incendiu:

- Extinctoare pe 4 roti - 4 buc.; - Extinctoare de mana - 6 buc.;

In vederea indepartarii in conditii eficiente si sigure a urmelor de scurgeri accidentale de carburant exista materiale absorbante in dotarea PSI, de tip Spillsorb. Capitolul VII

Protectia si igiena muncii

Un domeniu important pentru asigurarea personalului a conditiilor optime de munca il reprezinta respectarea normelor de protectie si igiena a muncii. Trebuie asigurate toate necesitatile astfel incat personalul angajat sa fie in afara oricarui pericol. Responsabilitatea in acest domeniu este asigurata de personal calificat, cu atributii clar specificate in fisa postului. La fiecare loc de munca va trebui pastrat un registru de evidenta al accidentelor care sa permita identificarea cauzelor si masurilor luate in fiecare caz in parte.



IDEEA CONSULT

14

Pentru a reduce riscul unor accidente, zonele de lucru vor fi mentinute in ordine si curatenie. In conformitate cu prevederile Legii Protectiei Muncii nr. 319/2006 si a Normelor interne, pentru intreg personalul angajat va trebui: • realizat instructajul de protectia muncii de catre compartimentul de protectia muncii din societate cu semnarea fiselor individuale de protectia muncii; • asigurerea echipamentului de lucru si echipament de protectie in functie de necesitatile fiecarui loc de munca (salopete, casti, manusi, ochelari de protectie, cizme de protectie, manusi de cauciuc etc.); • acolo unde se utilizeaza echipamente tehnice, acestea trebuie sa indeplineasca conditiile de protectie a muncii certificate de organele competente potrivit legii. • realizarea periodica a examenelor medicale specifice activitatii desfasurate, in conformitate cu H.G. 355/2007.; • la efectuarea lucrarilor de mentenanta, verificare a sistemelor de stocare a dejectiilor de orice natura este necesar utilizarea de echipamente de protectie pentru a evita pericolul existentei gazelor toxice in bazine, bataluri.;

• personalul responsabil de lucrari de manipulare cu utilaje trebuie sa fie instruit in acest sens.

• pe parcursul desfasurarii activitatilor specifice unitatii se respecta normele de protectie si igiena a muncii.;

• se urmareste in permanenta mentinerea ordinii si curateniei in incinta unitatii.

Capitolul VIII

Emisii in admosfera

Principalele surse de poluare atmosferica, pe amplasament se constituie din: vapori de compusi organici volatili (COV) emisi in timpul operatiunilor de incarcare -

descarcare din autocisterne, in timpul alimentarii cu carburanti a autoturismelor la pompa, precum si pe timpul depozitarii carburantului in rezervoare;

Emisii datorate unor surse mobile - gaze de esapament de la mijloacele auto care din incinta.

Emisii de COV din operaţiile de manipulare si depozitare a carburanţilor Rezervoarele de carburant sunt de tip metalic ingropat. In vederea functionarii in conditii de siguranta in situatia depozitarii temporare a carburantilor, in special benzinei, si in timpul operatiunile de incarcare- livrare a carburantilor sistemul rezervoare - trebuie dotate cu cuplaje rapide, sisteme de recuperare de vapori la gurile de descarcare si opritoare de flacari la gurile de aerisire. Statia de distributie carburanti detine Certificat de inspectie tehnica COV nr. 14574/17.10.2011, in scopul respectarii prevederilor HG 568/2001 cu modificarile si completarile ulterioare. Intrucat combustibilul este achizitionat de la producatori autorizati, calitatea acestuia respecta prevederile urmatoarelor acte normative:

- H.G. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibili lichizi; - HG 689/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a carburantilor,

modificata si completata cu HG 689/2004.



IDEEA CONSULT

15

Aceste valori limita vor fi confirmate prin fisele tehnice de securitate ale carburantilor. Calculul emisiilor Aceasta s-a realizat dupa metodologia AP 42 si s-au luat in considerare urmatoarele ipoteze:

- conducta de alimentare a rezervoarelor de stocare este imersata in regim normal de functionare;

- cantitatile anuale estimata de carburanti vehiculate, previzionate: 120 t (150 mc) benzina/an, 679 t (763 mc) motorina/an. Se calculeaza emisiile numai pentru benzina.

Poluat Factor de emisie (mg/l)

Cantitatea emisa (kg/an)

Compusi organici volatili emisi (COV) la incarcarea rezervoarelor subterane cu benzina:

- incarcarea prin teava imersata; - cu sistem de recuperare a vaporilor

880 40

132 6

Pierderi COV prin respiratie si golire 120 18 Pierderi la opratiunile de incarcare a rezervoarelor automobilelor

- necontrolate - controlate

1320 132

198 19,8

Emisii din varsarile accidentale 80 12 Cantitati anuale emise:

- totale fara sisteme de recuperare a vaporilor – 330 kg. - cu sistem de recuperare a vaporilor la incarcarea in rezervoarele subterane netinand

seama de varsarilor accidentale – 25,8 kg. Emisiile totale anuale de compusi organici volatili rezultati la incarcarea benzinei in instalatiile de depozitare nu vor depasi valoarea de referinta de 0,01% de greutate din cantitatea totala, anuala de benzina tranzitata. Din datele prezenate mai sus rezulta ca in cazul utilizarii sistemului de umplere cu teava imersat si cu sistem de recuperare a vaporilor, pierderile la incarcare pot fi de 0,005% de greutate din cantitatea anuala de benzina tranzitionata, valoare mai mica decat cea limita admisa. Concentratia medie orala a vaporilor evacuati de la instalatia de recuperare nu trebuie sa depasasca 35 g/mc/h. Calculul emisilor totale de compusi organici volatili (COV) Cele trei surse de emisii (de la alimentarea rezervoarelor subterane, de la alimenatrea rezervoarelor automobilelor si din respiratia rezervoarelor) nu pot fi considerate simultan decat in timpul incarcarii rezervoarelor subterane (considerand ca alimentarea se face din alte rezervare decat cel in care se incarca), aproximativ in 3 ore. Cantitatea maxima: 6/6x3+18/365x24+198/365x10 = 0,39 Kg/h; S-au considerat 6 incarcari pe an ale rezervoarelor si o perioada maxima de alimentare a automobilelor de 10 ore/zi.



IDEEA CONSULT

16

Dintre aceste trei tipuri de emisii, emisile dirijate sunt numai cele evacuate pe conducta de aerisire a rezervorului in perioada de incarcare a acestuia. Pierderile admisibile tinand seama de existenta sistemului de recuperare sunt 6x1000:150 = 40g/mc/an, respectiv 40:6:3 =2,22 g/mc/h<35 g/mc/h. Din cele prezentate mai sus, din activitatea analizata rezulta urmatoarele tipuri de poluanti: CO, Nox, Sox, pulberi, hidrocarburi, COV emisi prin gazele de esapament ale mijloacelor de transport si lae utilajelor de lucru; Pentru emisiile de compusi organici volatili, calculul simplificat al dispersiei nu indica depasiri in imisie. Procesele de poluare si autoepurare ale aerului sunt influentate de factorii meteorologici (temperatura aerului, umiditatea aerului, precipitatii, curenti de aer si radiatie solara).. Frecventa cea mai mare pe directia miscarii maselor de aer este NV si NE. Avand in vedere faptul ca in imisie concentatia maxima a poluantilor este la aprximativ 15 m pe directia vantului, calculul teoretic indica depasiri ale concentratiei poluantilor in imediata vecinatate a spatiului locuit. Obiectivul este amplasat in apropierea soselei, pe o suprafata deschisa, ce permite o buna ventilatie a zonei, fara vegetatie inalta. Emisii datorate unor surse mobile: Circulatia mijloacelor auto contribuie la impurificarea atmosferei prin pulberile antrenate in timpul deplasarii si prin gazele de esapament emise in timpul functionarii motoarelor acestora - motoare Diesel. Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati:

evacuarea acestora se produce la inaltimi foarte mici fata de sol, concentratiile maxime inregistrandu-se la acest nivel;

emisiile se distribuie pe o suprafata redusa, concentratiile acestora depinzand de intensitatea traficului si de posibilitatea de ventilatie naturala a zonei circulate.

Elementele poluante constau din: oxizi de carbon oxizi de azot hidrocarburi aromatice olefine naftene parafine hidrocarburi policiclice particule de carbon, etc.

Aceste elemente poluante sunt evacuate in traseul autovehiculelor si nu aduc o contributie importanta la poluarea generala creata de traficul din zona, deoarece traseul parcurs in incinta este scurt, iar pe perioada stationarii la alimentare autovehiculele au motoarele oprite. Si autocisternele parcurg un traseu scurt si in timpul operatinilor de incarcare-descarcare stationeaza cu motoarele oprite. Poluantii proveniti din gazele de esapament emise de la mijloacele auto din incinta se suprapun in general peste fondul general de poluare dat de circulatia existenta pe artera rutiera magistrala - DN1 pe care este situata statia. Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste mult cantitatea de poluanti. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificarile tehnice ale



IDEEA CONSULT

17

acestora se supun in cea mai mare parte reglementarilor RNTR1 ale Registrului Auto Roman. Datele din literatura (Chimia sanitara a mediului cap.2.3.2.) indica urmatoarele emisii de poluanti din gazele de esapament ale motoarelor Diesel (MAC) si a celor cu aprindere prin scanteie (MAS):

Pentru un consum estimat de cca. 40 l motorina in incinta/an, si 250 ore ce transport pe an, rezulta:

Folosind relatia de la surse de suprafata se poate calcula valorile poluantilor principali in imisie:

Valorile rezultate din transportul in incinta sunt nesemnificative. Masuri de reducere a impactului Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto:

- intretinerea corespunzatoare a autovehiculelor; - se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de functionare

si cu toate reviziile tehnice la zi; - distantele parcurse si vitezele de deplasare in interior sunt mici, autovehiculele vor

stationa cu motoarele oprite.

Poluantul MAS (g/l) MAC (g/l) CO 275 7 NOx 13,5 26,5 HC 24 16,3 Suspensii 1,5 13 Total 314,0 62,8

Poluantul Emisii (kg/an) Emisii (g/s) CO 0,28 0.00032 NOx 1,06 0,0012 HC 0,652 0,00072 Suspensii 0,52 0,00058 SO2 0,003x32000g motorina =

96 g/an 0,00011

Concentraţiile poluantilor la distanta de 300m de sursa, pe directia vantului

(µg/m3) Poluantul Rata de emisie

g/s Clasa de stabilitate B (instabil)

Clasa de stabilitate F(stabil)

Clasa de stabilitate D(neutru)

Concentratii maximeadmisibile conform

OM 592/2002 (µg/m3)

NO2 0,206 0,048 0,552 0,16 200 SO2 0,004 0,005 0,0015 350 pulberi 0,024 0,27 0,08 50



IDEEA CONSULT

18

Reducerea emisiilor de poluanti de la manipularea carburantilor: - verificarea periodica si intretinerea starii tehnice si functionale a rezervoarelor,

pompelor, conductelor si echipamentelor tehnice asociate, in mod special a sistemului de recuperare vapori;

- efectuarea de operatiuni de descarcare numai din cisterne detin sistem de descarcare pe la partea inferioara si certificate COV valabile.

- respectarea cerintelor tehnice de exploatare ale dotarilor tehnice existente pe amplasament.

Capitolul IX

Emisii in apa

Indicator de calitate a ai apelor uzate: Inainte de descarcarea in canalul de desecare apele uzate la iesirea din separatorul de hidrocarburi nu vor depasi limitele maxim admise ale indicatorilor de calitate stabilite prin HG nr 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare (NTPA 001). La iesirea din separatorul de produse petroliere se impune urmatoarea conditie: produse petroliere ≤ 5 mg/l.(conform notificarii de functionare nr 19/2011 emisa de S.G.A Alba Masuri de reducere a impactului - separatorul de produse petroliere va fi exploatat si intretinut corespunzator, conform regulamentului de exploatare; - produsele petroliere colectate in separator se vor depozita in recipienti metalici sau din material plastic cu capac si se vor preda uor firme specializate in prelaurea si distrugerea acestor deseuri; - este interzisa cu desavarsire deversarea produselor petroliere, uleiuri sau namoluri pe terenurile riverane sau in cursurile de apa. - vidanjarea bazinului de ape menajere se va face de catre o firma specializata, deversarea vidanjei se va face in cea mai apropiata statie de epurare mecano-biologica. - se vor pastra facturile de vidanjare si cele pentru predarea produselor petroliere colectate in separatorul de hidrocarburi si se vor prezenta organelor de control; - in cazul provocarii unor poluari accidentale se va anunta Garda de Mediu si SGA Alba Iulia si se va actioana conform Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale.

Capitolul X

Impactul zgomotului

In incinta statiei de distributie carburanti sursele de zgomot sunt reprezentate de: - pompele de distributie carburanti; - zgomote de rulare a autovehiculelor; - zgomote generate in procesul de descarcare a carburantilor; - zgomote generate de traficul pe DN1, din care se face accesul in statie.

Masuri de reducere a zgomotului: a. Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului;



IDEEA CONSULT

19

b. Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca zgomotul produs nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei din vecinatate.

Capitolul XI

Surse de informare

Pentru documentarea în vederea întocmirii Bilanţului de Mediu de nivel I si elemente de

nivel II s-au utilizat documentări practice în teren, consultarea unor persoane care au putut

furniza informaţii relevante asupra istoricului amplasamentului, dar şi asupra situaţiei

actuale, documentare arhivistică, documentare teoretică din literatura de specialitate.

Surse de documentare:

- examinarea directă în teren a amplasamentului;

- prelevarea unor probe de sol si apă, fapt care ne-a dat o imagine clară şi precisă asupra

situaţiei actuale;

- consultarea unor persoane din cadrul serviciului de administraţie care ne-au furnizat

date referitoare la istoricul amplasamentului;

- consultarea unor materiale arhivistice şi documentaţii puse la dispoziţie de către

beneficiar.



IDEEA CONSULT

20

RAPORT LA

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

1. INTRODUCERE Scopul prezentului bilant de mediu de nivel I cu elemente de nivel II este de a analiza informaţiile existente, obtinute prin observaţii si analize asupra impactului pe care unitatea prezentata il induce in mediul inconjurator. Prin realizarea prezentei lucrari se urmareste determinarea elementelor constructive sau de tehnologie ce pot duce la poluarea factorilor de mediu, evaluarea impactului acestora asupra calitatii factorilor de mediu de pe amplasament, precum si gasirea si propunerea unor solutii de reducere a posibilitatii aparitiei unor accidente. De asemenea, se prezinta modul de conformare cu prevederile legislatiei in vigoare, iar in final, se stabilesc masurile necesare a fi adoptate pentru remedierea eventualelor probleme rezultate in urma analizelor mentionate. Prezentul bilant de mediu a fost efectuat asupra obiectivului STATIE DE DISTRIBUTIE CARBURANŢI, MIERCUREA DN1, nr. 816, judetul Sibiu, la solicitarea A.R.P.M. Sibiu pentru o activitate cu impact potential asupra mediului, in conformitate cu legislatia si reglementarile nationale pe linie de protectie a mediului. Beneficiarul investitiei este S.C. PETROLIV S.R.L., cu sediul social in MIERCUREA SIBIULUI, nr. 816, judetul Sibiu, telefon 0269533215. Bilantul de mediu este necesar in activitatea de reglementare a obiectivului in scopul cunoasterii starii de calitate a factorilor de mediu la data prezentarii bilantului. Raportul Bilantului de Mediu de nivel I cu elemente de nivel II va include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe amplasament. A.R.P.M. Sibiu a solicitat efectuarea unui bilant de mediu de nivel I cu elemente de nivel II si a formulat Indrumarul privind continutul acestui document prin adresa nr. 4931 din 02.04.2012, bilantul fiind parte integranta a documentatiei de revizuire a autorizatiei de mediu. 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 2.1. Localizare si topografie Staţia de distribuţie a carburanţilor este amplasată pe partea dreaptă a DN1 Sibiu – Sebeş, la limita estică a judeţului Sibiu. Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul se afla in Podisul Secaselor, in zona de sud-vest a acestuia, in lunca paraului secas, la limita acestuia cu zona deluroasa dinspre vest.

- spre nord – est : calea ferata Sibiu – Alba; - spre sud – est : fanata; - spre sud – vest: DN 1 Sibiu – Sebes;



IDEEA CONSULT

21

- spre nord – vest: teren agricol, pasunat. Staţia de distribuţie a carburanţilor este formată din 3 compartimente funcţionale şi anume:

- o platformă cu pompe pentru distribuţia carburanţilor, dotate cu sistem de recuperare a vaporilor de benzină în timpul alimentării;

- 1 corp dispecerat şi vânzare lubrifianţi; - 6 rezervoare subterane cu carburanţi.

Platforma cu pompe Întreg spaţiul unde sunt montate pompele şi unde pot fi alimentate concomitent 5 autovehicule este acoperit cu o copertină, executată din structură metalică ce are încorporate sisteme de iluminat şi reclame. Corpul dispeceratului este format dintr-o clădire parter compusă din următoarele componente:

- birou dispecerat; - încăpere destinată vânzării lubrifianţilor şi accesorilor auto; - unitate de alimentaţie publică tip fast-food; - un grup sanitar pentru personalul angajat şi pentru clienţi;

Structura clădirii este realizată din elemente metalice cu închideri din panouri Ondatherm şi tâmplărie din aluminiu cu geam termopan.


Rezervoarele sunt metalice îngropate la o adâncime de 4,5, prevăzute cu sisteme de aerisire şi protejate împotriva corodării. Rezervoarele îngropate subteran sunt introduse într-o cuvă din beton armat cu o capacitate de retenţie de 30% faţă de volumul rezervoarelor. Cuva are rolul evitării pierderilor de produse petroliere în cazul defecţiunii rezervoarelor, cât şi de prevenire a poluării solului precum si un put de colectare a eventualelor scurgeri care debusaza prin pompare intr-un separator de produse petroliere de unde apa se scurge (dupa epurare) intr-un canal afluent raului Secas. Cota platformei este proiectată la nivelul de 500,50 m faţă de nivelul Mării Negre. Accesul în zonă: se face din drumul naţional DN1, pe o bandă de accelerare – decelerare.

2.2. Geologie si hidrogeologie. Teritorii ecologice special ocrotite

2.2.1. Geologie

Geologia generala a regiunii prezintă doua mari litologii distincte ca vârsta si natura. In categoria rocilor vechi consolidate se amintesc formatiunile argiloase - prafoase - nisipoase, argile-marnoase, marne cenusii cu nisipuri si gresii, care apar uneori la zi, apartinând perioadelor de vârsta panono-sarmatiana. Sectorul in discutie a evoluat in strânsa legatura cu formarea Podisului Transilvaniei, prin retragerea lacului Panonic. La stadiul actual s-a ajuns in urma unei indelungate evolutii a unui geosinclinal afectat de subsidenta activa, in diverse cicluri.



IDEEA CONSULT

22

In perioadele pliocen si cuaternar, reteaua hidrografica instalata in arcul carpatic, a depus in acest geosinclinal mari cantitati de aluviuni. In continuare evolutia s-a facut pe o strucura de domuri in care s-au acumulat mari cantitati de gaze naturale. Rocile dominante sunt argiloasele, marnele si nisipurile cu intercalatii de gresii si tufuri vulcanice. Din punct de vedere geologic terenul este constituit din depozite caracteristice zonelor de lunca ale raurilor, intalnindu-se argile, argile prafoase sau nisipoase asezate peste straturile grosiere ( nisipuri, pietrisuri). Zona unitatii se afla din punct de vedere geomorfologic la baza dealurilor care bordeaza spre sud-vest lunca bine dezvoltata a raului Secas pe prima terasa din stanga acestuia. Terenul este bine stabilizat si nu exista fenomene erozionale care ar putea sa afecteze obiectivul. Din punct de vedere topografic, terenul in zona este plan, fara accidente de relief. In general poluarea solului se poate produce datorita urmatoarelor cauze: - prin infiltratii de poluanti pe un teren neprotejat sau etansat necorespunzator unde exista posibilitatea manevrarii unor poluanti; - prin depunerea pe sol a unor substante poluante solide sau lichide din admosfera; - prin intermediul apelor reziduale in cazul evacuarii necontrolate sau prin canalizari neetanse; - prin depozitari subterane de substante lichide cu efect de poluare in cazul unor defectiuni ale rezervoarelor de stocare; Seismicitate Din punct de vedere seismic amplasamentul se situeaza in zona seismica E si are coeficientul de seismicitate Ks = 0,12. 2.2.2. Hidrologia Cel mai apropiat curs de apa este raul Secas, care curge la cca. 130 m de amplasament, pe direcţia SE-NW. Între râu şi obiectiv este amplasat terasamentul căii ferate. Râul nu influenţează obiectivul. Din acest punct de vedere, analizând puţurile săpate şi forate din zonă (de la Halta CFR şi de la Miercurea Băi), putem afirma că pânză freatică se află la un nivel hidrostatic de cca. 4 m şi scade în timpul exploatării la cca. 6 m, acesta constituind probabil nivelul hidrodinamic în cazul unei exploatări corecte. 2.2.3 Solul si subsolul Conform raionarii pedogeologice, in regim natural amplasamentul apartine Domeniului Central –European, Provincia Transilvana, zona de silvostepa, sectorul podisul Secaselor. Solul cultivat din vecinatate este un sol brun de padure, cu textura predominant lutoasa si luto-nisipoasa, derivata genetic din inteferenta factorilor caracteristici substratului cu cei derivati din specificicul climatic zonal. Geneza depozitelor din zona amplasamentului corespunde alternantei dintre aluviunile aduse de apele de suprafat, cu cele coluviale, datorate spalarii versantilor dealurilor dinspre vest de catre apele de siroire. Varsta depozitelor este panoniana in baza si cuaternara in partea superiara. Investigatiile facute cu prilejul efectuarii studiului asupra unor foraje situate in pozitie aproximativ similara in zona Bailor Miercurea Sibiului, au relevat urmatoarea stratificatie:

- 0,0 – 1,5 m – sol vegetal;



IDEEA CONSULT

23

- 1,5 – 2,0 m – argila nisipoasa; - 2,0 – 3,0 m – nisip; - 3,0 – 6,5 m – argila prafoasa; - 6,5 – 8,0 m – pietris si nisip acvifer.

2.2.4. Clima

In general, tipul de clima in judetul Sibiu este cel continental moderat, cu influenta oceanica, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic si veri in general nu foarte caldroase cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat intr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol, influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita. Climatic, obiectivul se înscrie în zona temperată, provincial temperat moderată de dealuri. Valorile elementelor principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona studiată sunt următoarele:

- temperature medie multianuală: 9,1ºC; - temperature medie maximă: 15,3ºC; - temperature medie minimă:3,9ºC; - temperature maximă absolută: 39,7ºC; - temperature minimă absolută: - 27,6ºC; - precipitaţii medii multianuale: 503,1 mm; - durata de strălucire a soarelui : 2019 ore/an; - nebulozitatea totală: 5,8; - numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă 34; - numărul zilelor cu start de zăpadă: 39 zile/an; Direcţiile predominante de deplasare a maselor de aer sunt: Nord-Vest : cca. 25% cu v=4,4 m/sec; Nord-Est: cca. 12% cu v=3,6 m/sec; Calm: cca. 37 %; În perioada de vară este posibilă apariţia unor furtuni cu caracter local cu posibile efecte devastatoare. Considerăm că în amplasament apar diferenţe din punct de vedere climatic, faţă de valorile determinate de staţiile meteorologice din zonă, după cum urmează: - direcţii secundare ale vântului date de configuraţia locală a reliefului; - numărul de zile cu ceaţă mai mare decât cel măsurat la staţiile meteo din vecinătate,

dat de amplasarea în zona luncii râului Secaş.

2.2.5. Teritorii ecologice special ocrotite

Conform planului de amplasare in zona reiese faptul ca obiectivul analizat nu se incadreaza in nici una din ariile protejate aflate in judetul Sibiu. Aria protejata cea mai apropiata este situl Natura 2000 Podisul Secaselor aflat la cca. 4 km.



IDEEA CONSULT

24

Fig. 1. – Localizarea SC Petroliv SRL în raport cu SCI „Podişul Secaşilor”

Podişul Secaşilor (ROSCI0211) a fost desemnat prin Ordin nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se întinde pe o suprafaţa de 7014 ha, si se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Alba şi Sibiu. Caracteristicile sitului: SCI-ul Podişul Secaşelor se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul apartinand la doua judete: Alba şi Sibiu. Teritoriul SCI-ului aparţinand judeţului Alba este situat la limita Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpaţilor Interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului colinar al Apoldului. Din punct de vedere geologic, în aceasta zona se găsesc depozite din Cretacicul Inferior şi Superior, Neogen şi Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile şi pietrisuri). Principalele cursuri de apa din zona sunt: Secasul Tarnavei şi Secaşul Sebesului. Zona SCI-ului aparţinand judeţului Sibiu ocupa partea sud-estică a Podişului Secaşelor. Principalele cursuri de apa sunt Roşia de Secaş, Visa, Sângătin. Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k.

Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Repre zent

Supr. relativa Conserv Global

6240 * Pajişti stepice subpanonice 10 B C B B

6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

10 B C B B



IDEEA CONSULT

25

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 3 C C C C

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 C C C C

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 1 C C C C

91Y0

Păduri dacice de stejar şi carpen 65 A C B C

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 5 B C B C

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 3 B C B C

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,2 B C B C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1078 Callimorpha quadripunctaria C C B C B

4036 Leptidea morsei R C B B B

4028 Catopta thrips R C B B B

4039 Nymphalis vaualbum R C B B B 4043 Pseudophilotes bavius R C B B B 1089 Morimus funereus P

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1902 Cypripedium calceolus R C B C B 4067 Echium russicum C C B B B 4068 Adenophora lilifolia V C C C B 4091 Crambe tataria V C C C B 4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C C C B

Alte specii importante de flora şi faună: Ephedra distachya, Lythrum hyssopifolia, Prunus

tenella

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTĂRI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului statiei de distributie carburanţi



IDEEA CONSULT

26

Suprafata pe care se afla obiectivul a avut ca destinatie agricola, intraga suprafata fiind ocupata cu fanat. Terenul a fost dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare incheiat intre Rachitean Dumitru Mircea si Rachitean Elena ca vanzatori, respectiv Salonti Liviu Ilie si Salonti Maria ca si cumparatori, actul fiind autentificat cu nr. 18/10.01.2003 la biroul Notarial Marginean Nicolae. Proprietatea terenului a fost atestata ca fiind a beneficiarului lucrarii prin extrasul de Carte Funciara nr. 779/26.03.2003. Din suprafata totala de teren de de 34900 mp au fost scoase din circuitul agricol 9300 mp pe care sa construit statia de distributie carburanti: Statia de distributie carburanti este formata din:

platforma cu pompe pentru distributia carburantilor; 1 corp dispecerat si vanzari lubrifianti 6 rezervoare subterane cu carburanti


Statia de distributie carburanti a fost construita data in folosinta in anul 1997. In toata perioada de exploatare acest obiectiv nu a suferit modificari majore constructive si functionale. S-au efectuat partial lucrari de modernizare a spatiilor de depozitare a benzinelor, conform proiect 16/2003 si aviz de inspectie tehnica COV nr. 14574/17.10.2011, proiectant S.C. SISTEM S.R.L. Sibiu.

3.2. Dezvoltari viitoare „Statiei de distributie carburanti" este amplasata intr-o zona agricola, departe de orice localitate. Titularul dreptului de folosinta asupra imobilului si al activitatii este S.C. PETROLIV S.R.L. Nu se are in vedere dezvoltari viitoare in zona.

4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generalitati Date despre beneficiar: S.C. PETROLIV S.R.L., cu sediul social in Miercurea Sibiului, nr. 816, judetul Sibiu, telefon 0269533215. Societatea este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al judetului Sibiu cu nr. de inmatriculare: J 32/340/2003 si cod unic de inregistrare RO15285887. Adresa Punctului de lucru pentru care se solicita autorizatia de mediu:

♦ Miercurea Sibiului, nr. 816, judetul Sibiu. Forma de proprietate statie de distributie carburanti: Titularul dreptului de folosinta asupra imobilului si al activitatii este S.C. PETROLIV S.R.L conform CF100847. Regimul de lucru statie de distributie carburanti: non stop, 24 ore/zi, 365 zile/an.



IDEEA CONSULT

27

4.2. Descrierea activitatii desfasurate si a dotarilor tehnice Activitatea de baza a statiei de distributie carburanti o va constitui depozitarea provizorie si comercializarea combustibililor lichizi de tip:

■ Benzina FARA PLUMB ■ Motorina

Stocarea materialelor – rezervoare subterane:

Punctul complet de incarcare cu combustibil a rezevoarelor si de distribuire a acestuia

Rezervoare Capacitate utila depozitare (mc)

Numarul de compartimente

R1 23,314 2 x 23 mc R2 24,679 1 x 25 mc

R3 28,154 1 x 28 mc

R4 31,635 1 x 31 mc

R5 29,604 1 x 30 mc



IDEEA CONSULT

28

Statia de distributie carburanti detine Certificat de inspectie tehnica COV nr. 14574/17.10.2011, in scopul repectarii prevederilor HG 568/2001 cu modificările si completările ulterioare. In acest certificat se specifica urmatoarele aspecte:

REZERVOARE TIP Buc. FORMA CONSTRUCTIVA CAPACITATI, m³

PERETE SIMPLU IN CUVA DE

BETON

6 CILINDRICE ORIZONTALE 2 x 23, 25-28-30-31 GOL51-BENZ61-

DIES48

POMPE DE DISTRIBUTIE TIP Buc. Fabricant An de

fabricatie FURTUNE

Cu recuperare COV 2+1 SCHEIDT&BACHMANN

MODEL ZS 23551 1989 2P x 8F 1P x 1F

CAMINUL GURILOR DE DESCARCARE Buc. DN RACORDURI PENTRU LICHID (PREVAZUTE CU

CUPLA SI CAPAC ETANS) 6 100

Buc. DN RACORDURI PENTRU RECUPERARE VAPORI (PREVAZUTA CU SUPAPA

ANTIDEFLAGRANTA,CLAPETA DE RETINERE,CUPLA SI CAPAC ETANS) 6 100

AERISIRI PENRTU BENZINE (PREVAZUTE CU OPRITOR DE

FLACARI SI SUPAPA DE RESPIRATIE) NUMAR 1

PENRTU CARBURANTI DIESEL (PREVAZUTE CU OPRITOR DE FLACARI) NUMAR 1

CANTITATI CUMULATE DE BENZINE TRANZITATE, mc 2008 2009 2010 454 232 186

Aprovizionarea cu carburanti se face de la distribuitori autorizati. Carburantii comercializati sunt de tip euro si sunt omologati RAR. Transportul carburantilor se face numai cu mijloace auto autorizate care respecta prevederile HG 1374/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si care detin autorizatie ADR si certificate de atestare suprastructura. Autocisternele autorizate detin sistem de descarcare pe la partea inferioara si certificate COV valabile. 4.2.1. Asigurarea utilitatilor statiei

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a statiei se realizeaza dintr-o sursa indepedenta, un put forat cu h=9m, Dn 100 situat in zona motelului Miercurea Bai, echipat cu o instalatie de tip hidrofor. Apa se utiliteaza in scop igienico-sanitar, intretinerea spatilor verzi si intretinerea spatiului comercial. Cerinte de apa:



IDEEA CONSULT

29

Qcaptat zi med = 0,43 mc/zi; Qcaptat zi max = 0,47 mc/zi; Apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din aceasi sursa.

Canalizarea si evacuarea apelor uzate: Apele uzate sunt colectate in sistem separativ astfel: - Apele uzate menajere povenite de la grupul sanitar sunt dirijate prin reteaua de

tuburi Ø 100 si sunt colectate intr-un bazin betonat vidanjabil cu un volum de 10 mc. Bazinul este vidanjat la comanda de catre o societate din Sebes.

- Apele potential poluate cu produse petroliere de pe platforma pompelor de alimentare auto si descarcare a cisternei pentru aprovizionarea statiei, sunt colectate separat si trecute printr-un separator de hidrocarburi tip MOA 1 II-IP apoi conduse la reteaua de ape pluviale conventional curate.

- Apele pluviale conventional curate de pe acoperisul pavilionului comercial si copertinei statiei sunt evacuate intr-un canal de desecare existent care se varsa in raul Secas.

Volumele de apa uzata evacuta: Q ev zi med = 0,34 mc/zi; Q ev zi max = 0,38 mc/zi; Indicatorii de calitate ai apelor uzate:

Inainte de descarcarea in canalul de desecare apele uzate la iesirea din separatorul de hidrocarburi nu vor depasi limitele maxim admise ale indicatorilor de calitate stabilite prin HG nr 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare (NTPA 001). La iesirea din separatorul de produse petroliere se impune urmatoarea conditie: produse petroliere ≤ 5 mg/l (conform notificarii de functionare nr 19/2011 emisa de S.G.A Alba).



IDEEA CONSULT

30

Separator de produse petroliere vidanjabil

Masuri de reducere a impactului separatorul de produse petroliere va fi exploatat si intretinut corespunzator, conform

regulamentului de exploatare; produsele petroliere colectate in separator se vor depozita in recipienti metalici sau

din material plastic cu capac si se vor preda unor firme specializate in preluarea si distrugerea acestor deseuri;

este interzisa cu desavarsire deversarea produselor petroliere, uleiuri sau namoluri pe terenurile riverane sau in cursurile de apa.

vidanjarea bazinului de ape menajere se va face de catre o firma specializata, deversarea vidanjei se va face in cea mai apropiata statie de epurare mecano-biologica.

se vor pastra facturile de vidanjare si cele pentru predarea produselor petroliere colectate in separatorul de hidrocarburi si se vor prezenta organelor de control;

in cazul provocarii unor poluari accidentale se va anunta Garda de Mediu si SGA Alba Iulia si se va actioana conform Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua publica locala in baza unui contract. Aparatura si echipamentul electric amplasate in zona de pericol de explozie sunt in executie antiexploziva corespunzatoare grupei de explozie II A si clasei de temperatura T3. Instalatiile electrice locale sunt executate in baza Nomativului de proiectare si executie a instaltiilor electrice I7/2002, neaparent, cu conductor si echipamente omologate. Distributia consumatorilor pe fiecare circuit este echilibrata pentru a nu se produce suprasolicitari si incalziri locale.

Alimentarea cu gaze naturale Unitatea nu este racordata la reteaua de gaze naturale.

Circulatia in incinta Accesul in incinta se face direct din DN 1. Circulatia in incinta se face pe platforma betonata si imbracata cu pavele, in sensurile marcate.

4.3. Materiale de constructii Statie de distributie carburanti

Cuva betonata care adaposteste cele 6 rezervoare de combustibil cu o capacitate maxima proiectata de 166,5 mc, este executata din beton armat turnat monolit, cu impermeabilitate de minim P4, atât pentru radier cât si pentru peretii laterali. Radierul si apoi hidroizolatia orizontala este pozitionata pe un pat executat din beton simplu turnat monolit, de marca min. Bc 3,5. Peretii verticali sunt protejati hidrofug cu izolatie bituminoasa si de o protectie executata din zidarie de caramida plina. Rezervoarele de combustibil, confectionate din otel, sunt prevazute pe capacele gurilor de vizitare cu urmatoarele racorduri:



IDEEA CONSULT

31

- racord pentru conducta de umplere; - racord pentru conducta de alimentare pompe; - racord pentru conducta de aerisire; - dispozitiv de masurare a nivelului carburantului. Conductele de umplere a rezervoarelor, sunt montate in rezervor pâna la o distanta de maximum 30 cm fata de fundul rezervorului (art. 2.2.1.1. din NP 004/96) si au un diametru care asigura o viteza sub 1 m/s pentru evitarea formarii electricitatii statice. Pe conducta de alimentare pompe, este montat câte un sorb la distanta de maximum 20 cm fata de fundul rezervorului. Dispozitivul de masurare a nivelului carburantului din rezervor este etans si prevazut cu ghidaj din bronz sau alama, astfel incât sa se evite formarea scânteilor prin lovire sau frecare in timpul operatiei de masurare (art. 2.2.1.5. NP 004/96). Legaturile dintre capacele rezervoarelor si conductele tehnologice (la pompe, conducta de umplere, conducta de aerisire) se fac prin intermediul flanselor care sunt prevazute cu instalatie de protectie impotriva electrocutarii prin atingere. Conductorul de protectie este alcatuita dintr-o platbanda OL-Zn, sau un fir de cupru introdus in acelasi tub cu conductoarele active. Instalatia de protectie este legata la priza de pamânt alcatuita din platbanda OL-Zn si electrozi OL-Zn. Rezervorul si conductele tehnologice sunt legate la priza de pamânt si protejate contra descarcarilor electrice. Accesul la capacele rezervoarelor se face prin camine, iar in rezervoare prin demontarea capacelor (pentru spalari si curatiri). Gurile de vizitare sunt prevazute masuri de protectie corespunzatoare, sunt asigurate cu dispozitive etanse in pozitia inchisa, iar muchiile partilor manevrabile sau detasabile sunt protejate impotriva producerii scânteilor prin lovire, capabile sa initieze aprinderea amestecurilor explozive (captuseli din tabla de plumb sau alama), conf. Art.2.1.11.NP 004/96. Caminele de acces la rezervoare sunt executate la cota terenului amenajat din motive de circulatie si sunt inchise (acoperite) cu capace carosabile etanse. Caminul cu guri de descarcare are cota de + 0,15 cm fata de terenul amenajat peste care sunt montate capacele. Toate conductele si rezervoarele montate in pamânt sunt protejate anticoroziv, cu protectie exterioara din impâslitura de fibra de sticla, izolatie foarte intarita.

4.4. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

STATIE DE DISTRIBUTIE CARBURANTI Capacitatea maxima de depozitare carburanti este de 160 mc. Cantitatea de carburanti tranzitata in anul 2011 se prezinta astfel:

Nota: Datele pentru 2011 au fost furnizate de titular din evidentele proprii.

Tip carburant Anul 2011 Benzina 120 tone Motorina 679 tone



IDEEA CONSULT

32

Aprovizionarea cu carburanti se face de la distribuitori autorizati. Carburanţii comercializati sunt de tip euro si sunt omologati RAR. Furnizorii pun la dispozitie fisele tehnice de securitate omologate.

4.5. Emisii in atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii in atmosfera Principalele surse de poluare atmosferica, pe amplasament se constituie din:

vapori de compusi organici volatili (COV) emisi in timpul operatiunilor de incarcare - descarcare din autocisterne, in timpul alimentarii cu carburanti a autoturismelor la pompa, precum si pe timpul depozitarii carburantului in rezervoare;

emisii datorate unor surse mobile - gaze de esapament de la mijloacele auto din incinta.

Emisii de COV din operaţiile de manipulare si depozitare a carburanţilor Rezervoarele de carburant sunt de tip metalic ingropat. In vederea functionarii in

conditii de siguranta in situatia depozitarii temporare a carburantilor, in special benzinei, si in timpul operatiunile de incarcare- livrare a carburantilor sistemul rezervoare - trebuie dotate cu cuplaje rapide, sisteme de recuperare de vapori la gurile de descarcare si opritoare de flacari la gurile de aerisire. Statia de distributie carburanti detine Certificat de inspectie tehnica COV nr. 14574/17.10.2011, in scopul repectarii prevederilor HG 568/2001 cu modificarile si completarile ulterioare. Intrucat combustibilul este achizitionati de la producatori autorizati, calitatea acestuia respecta prevederile urmatoarelor acte normative:

- H.G. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibili lichizi; - HG 689/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a carburantilor,

modificata si completata cu HG 689/2004. Aceste valori limita vor fi confirmate prin fisele tehnice de securitate ale carburantilor. Calculul emisiilor Aceasta s-a realizat dupa metodologia AP 42 si s-au luat in considerare urmatoarele ipoteze:

- conducta de alimentare a rezervoarelor de stocare este imersata in regim normal de functionare;

- cantitatile anuale estimata de carburanti vehiculate, previzionate: 120 t (150 mc) benzina/an, 679 t (763 mc) motorina/an. Se calculeaza emisiile numai pentru benzina.

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului

chimic

Modul de depozitare/ambalare

Carburant (benzina si motorina euro)

6 rezervoare subterane

Materiale absorbante produse petroliere (Spillsorb)

Saci, magazia spatiu special destinat



IDEEA CONSULT

33

Poluat Factor de emisie (mg/l)

Cantitatea emisa (kg/an)

Compusi organici volatili emisi (COV) la incarcarea rezervoarelor subterane cu benzina:

- incarcarea prin teava imersata; - cu sistem de recuperare a vaporilor

880 40

132 6

Pierderi COV prin respiratie si golire 120 18 Pierderi la opratiunile de incarcare a rezervoarelor automobilelor

- necontrolate - controlate

1320 132

198 19,8

Emisii din varsarile accidentale 80 12 Cantitati anuale emise:

- totale fara sisteme de recuperare a vaporilor – 330 kg. - cu sistem de recuperare a vaporilor la incarcarea in rezervoarele subterane netinand

seama de varsarilor accidentale – 25,8 kg. Emisiile totale anuale de compusi organici volatili rezultati la incarcarea benzinei in instalatiile de depozitare nu vor depasi valoarea de referinta de 0,01% de greutate din cantitatea totala, anuala de benzina tranzitata. Din datele prezenate mai sus rezulta ca in cazul utilizarii sistemului de umplere cu teava imersat si cu sistem de recuperare a vaporilor, pierderile la incarcare pot fi de 0,005% de greutate din cantitatea anuala de benzina tranzitionata, valoare mai mica decat cea limita admisa. Concentratia medie orala a vaporilor evacuati de la instalatia de recuperare nu trebuie sa depasasca 35 g/mc/h. Calculul emisilor totale de compusi organici volatili (COV) Cele trei surse de emisii (de la alimentarea rezervoarelor subterane, de la alimenatrea rezervoarelor automobilelor si din respiratia rezervoarelor) nu pot fi considerate simultan decat in timpul incarcarii rezervoarelor subterane (considerand ca alimentarea se face din alte rezervare decat cel in care se incarca), aproximativ in 3 ore. Cantitatea maxima: 6/6x3+18/365x24+198/365x10 = 0,39 Kg/h; S-au considerat 6 incarcari pe an ale rezervoarelor si o perioada maxima de alimentare a automobilelor de 10 ore/zi. Dintre aceste trei tipuri de emisii, emisile dirijate sunt numai cele evacuate pe conducta de aerisire a rezervorului in perioada de incarcare a acestuia. Pierderile admisibile tinand seama de existenta sistemului de recuperare sunt 6x1000:150 = 40g/mc/an, respectiv 40:6:3 =2,22 g/mc/h<35 g/mc/h. Din cele prezentate mai sus, din activitatea analizata rezulta urmatoarele tipuri de poluanti: CO, NOx, Sox, pulberi, hidrocarburi, COV emisi prin gazele de esapament ale mijloacelor de transport si lae utilajelor de lucru; Pentru emisiile de compusi organici volatili, calculul simplificat al dispersiei nu indica depasiri in imisie. Procesele de poluare si autoepurare ale aerului sunt influentate de factorii meteorologici (temperatura aerului, umiditatea aerului, precipitatii, curenti de aer si radiatie solara). Acesti factori au fost prezentati pe larg la capitolul privind clima. Frecventa cea mai



IDEEA CONSULT

34

mare pe directia miscarii maselor de aer este NV si NE. Obiectivul este amplasat in apropierea soselei, pe o suprafata deschisa, ce permite o buna ventilatie a zonei, fara vegetatie inalta. Emisii datorate unor surse mobile: Circulatia mijloacelor auto contribuie la impurificarea atmosferei prin pulberile antrenate in timpul deplasarii si prin gazele de esapament emise in timpul functionarii motoarelor acestora - motoare Diesel. Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati:

evacuarea acestora se produce la inaltimi foarte mici fata de sol, concentratiile maxime inregistrandu-se la acest nivel;

emisiile se distribuie pe o suprafata redusa, concentratiile acestora depinzand de intensitatea traficului si de posibilitatea de ventilatie naturala a zonei circulate.

Elementele poluante constau din: oxizi de carbon oxizi de azot hidrocarburi aromatice olefine naftene parafine hidrocarburi policiclice particule de carbon, etc.

Aceste elemente poluante sunt evacuate in traseul autovehiculelor si nu aduc o contributie importanta la poluarea generala creata de traficul din zona, deoarece traseul parcurs in incinta este scurt, iar pe perioada stationarii la alimentare autovehiculele au motoarele oprite. Si autocisternele parcurg un traseu scurt si in timpul operatinilor de incarcare-descarcare stationeaza cu motoarele oprite. Poluantii proveniti din gazele de esapament emise de la mijloacele auto din incinta se suprapun in general peste fondul general de poluare dat de circulatia existenta pe artera rutiera magistrala - DN1 pe care este situata statia. Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste mult cantitatea de poluanti. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificarile tehnice ale acestora se supun in cea mai mare parte reglementarilor RNTR1 ale Registrului Auto Roman. Datele din literatura (Chimia sanitara a mediului cap.2.3.2.) indica urmatoarele emisii de poluanti din gazele de esapament ale motoarelor Diesel (MAC) si a celor cu aprindere prin scanteie (MAS):

Poluantul MAS (g/l) MAC (g/l) CO 275 7 NOx 13,5 26,5 HC 24 16,3 Suspensii 1,5 13 Total 314,0 62,8



IDEEA CONSULT

35

Pentru un consum estimat de cca. 40 l motorina in incinta/an, si 250 ore ce transport pe an, rezulta:

Folosind relatia de la surse de suprafata se poate calcula valorile poluantilor principali in imisie:

Valorile rezultate din transportul in incinta sunt nesemnificative. Masuri de reducere a impactului Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto:

- intretinerea corespunzatoare a autovehiculelor; - se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de functionare

si cu toate reviziile tehnice la zi; - distantele parcurse si vitezele de deplasare in interior sunt mici, autovehiculele vor

stationa cu motoarele oprite. Reducerea emisiilor de poluanti de la manipularea carburantilor:

- verificarea periodica si intretinerea starii tehnice si functionale a rezervoarelor, pompelor, conductelor si echipamentelor tehnice asociate, in mod special a sistemului de recuperare vapori;

- efectuarea de operatiuni de descarcare numai din cisterne detin sistem de descarcare pe la partea inferioara si certificate COV valabile.

- respectarea cerintelor tehnice de exploatare ale dotarilor tehnice existente pe amplasament.

Poluantul Emisii (kg/an) Emisii (g/s) CO 0,28 0.00032 NOx 1,06 0,0012 HC 0,652 0,00072 Suspensii 0,52 0,00058 SO2 0,003x32000g motorina =

96 g/an 0,00011

Concentraţiile poluantilor la distanta de 300m de sursa, pe directia vantului

(µg/m3) Poluantul Rata de emisie

g/s Clasa de stabilitate B (instabil)

Clasa de stabilitate F(stabil)

Clasa de stabilitate D(neutru)

Concentratii maxime

admisibile conformOM 592/2002

(µg/m3)

NO2 0,206 0,048 0,552 0,16 200 SO2 0,004 0,005 0,0015 350 pulberi 0,024 0,27 0,08 50



IDEEA CONSULT

36

4.6. Emisii in apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor uzate

Modul de alimentare cu apa si managementul apelor uzate pe amplsament au fost prezentate anterior. Statia de distrcbutie carburanti detine Notificare de Functioanare nr. 19/25.07.2011, iar aceasta nu unt prevede monitorizari: Masuri de reducere a impactului

- separatorul de produse petroliere va fi exploatat si intretinut corespunzator, conform regulamentului de exploatare; - produsele petroliere colectate in separator se vor depozita in recipienti metalici sau din material plastic cu capac si se vor preda uor firme specializate in prelaurea si distrugerea acestor deseuri; - este interzisa cu desavarsire deversarea produselor petroliere, uleiuri sau namoluri pe terenurile riverane sau in cursurile de apa. - vidanjarea bazinului de ape menajere se va face de catre o firma specializata, deversarea vidanjei se va face in cea mai apropiata statie de epurare mecano-biologica. - se vor pastra facturile de vidanjare si cele pentru predarea produselor petroliere colectate in separatorul de hidrocarburi si se vor prezenta organelor de control; - in cazul provocarii unor poluari accidentale se va anunta Garda de Mediu si SGA Alba Iulia si se va actioana conform Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale.

4.7. Producerea si eliminarea deseurilor statiei de distributie carburanti Unitatea detine un numar de 6 europunele mici, 4 mijlocii si 2 mari. In urma activitatii care va fi desfasurata pe amplasamentul analizat, se produc urmatoarele categorii de deseuri (codificare conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase):

Cod deseu

Tip deseu Met. de masurare

Cantitate produsa

Metoda eliminare

15 01 01 15 01 02

Deseuri din ambalaje


0 Eliminare prin depozitare la un

depozit autorizat;

20 03 01 Deseuri menajere amestecate


100

kg/luna

Eliminare prin depozitare la un

depozit autorizat;

19.02.05* Namoluri cu continut de substante periculoase de la tratarea fizico-chimica a apelor reziduale


20 kg/luna Eliminare prin firma autorizata



IDEEA CONSULT

37

Minimizarea producerii deseurilor Identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii

deseurilor. Instruirea permanenta a personalului de exploatare cu privire la modul de gestionare a

deseurilor rezultate din proces; Participarea activa si angajamentul personalului la toate nivelele, inclusiv sugestii din

partea personalului. Evidenta deseurilor Evidenta deseurilor se va tine in conformitate cu prevederile H.G. 856/2002.

In vederea aprecierii cantitatii medii zilnice de deseuri menajere produse (cuantificat pe baza de calcul teoretic), se tine cont de coeficientul de producere a deseurilor in kg/om/24 h si se aplica formula de calcul:

Q med zi = N x Im X 0,001 t/zi in care: Q med zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajera produsa Im = indicele mediu de producere a deseurilor (kg/om/zi) care are valoarea de 0,5 N = numarul de persoane pentru care se calculeaza, 2 persoane. Va rezulta: Q med zi = 2 x 0,5 x 0,01= 0,001 t/zi = 0,25 to/an. 4.8. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua publica locala de la un transformator de 20 kw, in baza unui contract de furnizare. Alimentarea cu energie electrica a statiei se face la tensiunea de 400/230 V si 50 Hz,dintr-un tablou de distributie, montat la tabloul electric. Aparatura si echipamentul electric amplasate in zona de pericol de explozie sunt in executie antiexploziva corespunzatoare grupei de explozie II A si clasei de temperatura T3. Instalatiile electrice locale sunt executate in baza Nomativului de proiectare si executie a instaltiilor electrice I7/2002, neaparent, cu conductor si echipamente omologate. Distributia consumatorilor pe fiecare circuit este echilibrata pentru a nu se produce suprasolicitari si incalziri locale. 4.9. Protectia si igiena muncii Un domeniu important pentru asigurarea personalului a conditiilor optime de munca il reprezinta respectarea normelor de protectie si igena a muncii. Trebuie asigurate toate necesitatile astfel incat personalul angajat sa fie in afara oricarui pericol. Responsabilitatea in acest domeniu este asigurata de personal calificat, cu atributii clar specificate in fisa postului. La fiecare loc de munca va trebui pastrat un registru de evidenta al accidentelor care sa permita identificarea cauzelor si masurilor luate in fiecare caz in parte. Pentru a reduce riscul unor accidente, zonele de lucru vor fi mentinute in ordine si curatenie. In conformitate cu prevederile Legii Protectiei Muncii nr. 319/2006 si a Normelor interne, pentru intreg personalul angajat va trebui:



IDEEA CONSULT

38

• realizat instructajul de protectia muncii de catre compartimentul de protectia muncii din societate cu semnarea fiselor individuale de protectia muncii; • asigurerea echipamentului de lucru si echipament de protectie in functie de necesitatile fiecarui loc de munca (salopete, casti, manusi, ochelari de protectie, cizme de protectie, manusi de cauciuc etc.); • acolo unde se utilizeaza echipamente tehnice, acestea trebuie sa indeplineasca conditiile de protectie a muncii certificate de organele competente potrivit legii. • realizarea periodica a examenelor medicale specific activitatii desfasurate, in conformitate cu H.G. 355/2007.; • la efectuarea lucrarilor de mentenanta, verificare a sistemelor de stocare a dejectiilor de orice natura este necesar utilizarea de echipamente de protectie pentru a evita pericolul existentei gazelor toxice in bazine, bataluri.;

• personalul responsabil de lucrari de manipulare cu utilaje trebuie sa fie instruit in acest sens.

• pe parcursul desfasurarii activitatilor specifice unitatii se respecta normele de protectie si igiena a muncii.;

• se urmareste in permanenta mentinerea ordinii si curateniei in incinta unitatii.

4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor • Dotari PSI statie distributie carburanti

Constructia si proiectarea s-au executat cu respectarea prevederile normativului NP004/2003. Echipamentele de manipulare si spatiile de stocare carburanti sunt construite si exploatate in sistem antiex. Aparatura si echipamentul electric amplasate in zona de pericol de explozie sunt in executie antiexploziva corespunzatoare grupei de explozie II A si clasei de temperatura T3. Instalatiile electrice locale sunt executate in baza Nomativului de proiectare si executie a instaltiilor electrice I7/2002, neaparent, cu conductor si echipamente omologate. Distributia consumatorilor pe fiecare circuit este echilibrata pentru a nu se produce suprasolicitari si incalziri locale. In dotarea statiei exista urmatoarele materiale si uitlaje pentru intreventie in caz de incendiu:

- Extinctoare pe 4 roti - 4 buc.; - Extinctoare de mana - 6 buc.;

In vederea indepartarii in conditii eficiente si sigure a urmelor de scurgeri accidentale de carburant exista materiale absorbante in dotarea PSI, de tip Spillsorb. 4.11. Zgomotul si vibratiile In incinta statiei de distributie carburanti sursele de zgomot sunt reprezentate de:

- pompele de distributie carburanti; - zgomote de rulare a autovehiculelor; - zgomote generate in procesul de descarcare a carburantilor; - zgomote generate de traficul pe DN1, din care se face accesul in statie.

In autorizatia de mediu nr. SB 65/02.03.2007 nu au existat prevederi privind masurarea zgomotului si vibratiilor. Nici in alte acte de reglementare nu exista prevederi in acest sens. In documentatiile anterioare nu s-au efectuat predictii cu privire la poluarea sonora. Societatea nu a efectuat automonitorizari ale nivelului de zgomot. In consecinta nu se poate calcula un indice de bonitate pentru acest parametru.



IDEEA CONSULT

39

In autorizatia de mediu nr. SB 65/02.03.2007 este impus un nivel de zgomot exterior incintei sub 50 dB(A),conform OMS 536/1997 si STAS 10009/88. Nu s-au identificat reclamatii privind depasirea nivelul de zgomot. Masuri de reducere a zgomotului: a. Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului;

b. Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca zgomotul produs nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei din vecinatate.

4.12. Securitatea zonei Pe timp de noapte unitatea este iluminata corespunzator ceea ce permite o supraveghere permanenta si in bune conditii a incintei. Programul de functionare a obiectivului este non-stop. Locatia dispune de plan de prevenire si protectie vizat de ISU si IJP Sibiu. In perimetrul statiei exista sistem de supraveghere video cu circuit inchis. La dispozitia angajatilor, in loc sigur si usor accesibil, exista un buton de alarma la incendiu. In istoricul societatii nu sunt cunoscute acte de efractie.

4.13. Administratie Date despre beneficiar: S.C. PETROLIV S.R.L., cu sediul social in Miercurea Sibiului, nr. 816, judetul Sibiu, telefon 0269533215. Societatea este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al jud. Sibiu cu nr. de inmatriculare: J 32/340/2003 si cod unic de inregistrare RO15285887. Adresa Punctului de lucru pentru care se solicita autorizatia de mediu:

♦ Miercurea Sibiului, nr. 816, judetul Sibiu. Forma de proprietate statie de distributie carburanti: Titularul dreptului de folosinta asupra imobilului si al activitatii este S.C. PETROLIV S.R.L conform C.F. 100847.

5. CALITATEA SOLULUI

5.1. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat Eventualele surse de poluare a solului si subsolului sunt constituite din: - depozitare si manipulare defectuoasa a produselor petroliere; - depozitare si manipulare defectuoasa deseuri si substante periculoase; - operatii de intretinere si mentenanta efectuate neautorizat; - reteaua de ape uzate; - functionarea si stationare necorespunzatoare mijloacelor auto. Masuri de diminuare a impactului asupra solului

■ desfasurarea activitatii de distributie carburanti exclusiv in incinta statie; ■ stationarea autocisternelor doar in perimetrul; ■ respectarea parametrilor de calitate a apelor; ■ nu se vor evacua apele menajere, tehnologice si pluviale neepurate de pe amplasament;



IDEEA CONSULT

40

■ se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un management corespunzator al carburantilor si deseurilor provenite de la activitatea principala si de la cele complementare; ■ evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice, prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale; ■ supravegherea starii tehnice si intretinerea retelelor de canale, conducte si a separatorului de hicrocarburi; ■ evitarea stationarii in incinta a mjloacelor de transport defecte si necorespunzatoare tehnic; ■ efectuarea de operatii de intretinere si reparatii numai in spatii special amenajate si de cater persoane autorizate; ■ respectarea masurilor specificate in planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale.

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor învecinate

In vecinatatea „Statiei de distributie de carburanti" nu exista activitati industrile. Prin urmare nu se pot produce efecte cumulative asupra factorilor de mediul in vecinatatea amplasamentului. 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI 6.1. Evaluarea globala a poluarii mediului In urma evaluarii fiecarui factor de poluare s-a obtinut urmatoarele valori ale indicelui de bonitate:

Se calculeaza IPG = Si/Sr, si rezulta IPG = 0.96 Scara indicelui de poluare globala se prezinta conform tabelului de mai jos:

Parametru analizat Valoare medie bonitatePoluare aer neevaluat Poluare apa 9.2 Poluare sol 9.1

Valoarea indicelui global, IPG

Starea mediului

1 Mediu natural neafectat de activitatea umana >0,5-1 Mediul supus efectului uman in limite admisibile

>0,33 - 0,5 Mediul afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort >0,25 - 0,33 Mediul afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de

viata >0,16 - 0,25 Mediul grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

>0,16 Mediu degradat



IDEEA CONSULT

41

In concluzie: stare mediului pentru amplasament se incadreaza in categoria mediului mediul supus efectului uman in limite admisibile.

6.2. Rezumatul aspectelor de neconformare In cazul unor ploi torentiale sau a unor scurgeri accidentale de carburanti exista posibilitatea deversarii de produs petrolier pe solul din zona statiei. Acelasi lucru se poate in cazul defectarii unei cisterne in curs de golire.

6.3. Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert In ceea ce priveste obligatiile beneficiarului, conditionate de un eveniment viitor si incert, daca in timp, unitatea isi va inceta activitatea, se vor impune unele obligatii ale beneficiarului materializate prin lucrari de reconstructie ecologica a zonei, lucrari ce vor fi stabilite in conformitate cu planul de incetare a activitatii. 6.4. Recomandari pentru studii urmatoare (daca este necesar). Nu este cazul



IDEEA CONSULT

42

Elemente de Bilant de mediu nivel II

Capitolul 1 Descrierea si rezultatele investigatiilor

1. Probe de apa Puncte de prelevare:

1. evacuarea ape epurate, la iesirea din separatorul de produse petroliere; 2. din punctul de monitorizare a calitatii apei freatice;

Rezultatele analizelor efectuate se prezinta conform datelor din tabelul de mai jos: Buletin de analiza nr. 29/13.04.2012 REZULTATELE ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE Paramatri analizati Unitatea de

masura Rezultatele obtinute

Standardul de metoda utilizat

1. evacuare ape uzate pH unit.pH 7,73 SR ISO 10523:2009 Extractibile cu eter de petrol mg/l 32 SR 7587/1996 Materii in suspensie mg/l 22 STAS 6953-81 2. din putul de monitorizare pH unit.pH 7,42 SR ISO 10523:2009 Extractibile cu eter de petrol mg/l 11 SR 7587/1996 Materii in suspensie mg/l 76 STAS 6953-81 Abateri de la metoda de analiza: nu sunt Conditii de mediu din timpul desfasurarii analizelor care ar putea afecta rezultatele: nu sunt

Analiza impactului produs de poluarea solului:

Indicator de calitate Valori admise mg/l

Valoarea determinata

1. evacuare ape uzate pH 6,6 – 8,5 7,73 Substante extractibile cu eter de petrol 20 32 Materii in suspensie 35 (60) 22 2. din putul de monitorizare pH 6,6 – 8,5 7,42 Extractibile cu eter de petrol 20 11 Materii in suspensie 35 (60) 76 La indicatorul pH valorile indica o apa cu neutru usor bazica care se incadreaza in limita admisa atat la evacuarea apelor uzate cat si la putul de monitorizare; Parametrul extractibile cu eter de petrol indica o usoara depasire a valorilor normale la evacuarea apelor uzate si o valoare normala la putul de monotorizare. Valoarea indicatorului analizat indica functionarea neeficienta a separatorului de hidrocarburi. La parametrul materiile in suspensie valoarea determinate nu se incadreaza in cazul putului de monitorizare (76 mg/l fata de 60 mg/l) impusa ca exceptioanala de STAS 6953-81. Acest lucru arata ca separatorul de hidrocarburi este usor colmatat.



IDEEA CONSULT

43

2. Probe de sol

Analizele au fost efectuate de ARPM Sibiu-Laboratorul de analize fizico-chimice: Locul prelevarii: 1. din vecinatatea cuvei rezervoarelor de combustibil, intre acestea si calea de acces betonata; 2. din vecinatatea gurii de descarcare combustibil, intre aceasta si calea de acces betonata; 3. din vecinatatea separatorului de produse petroliere – pe directia de curgere a panzei freatice, aval de separator; Rezultatele analizelor efectuate se prezinta conform datelor din tabelul de mai jos: Buletin de analiza nr. 29/19.04.2012 REZULTATELE ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE

Locul prelevarii

Parametrii analizati Unitatea de masura

Rezultate obtinute

Standardul de analiza

Extractibile cu eter de petrol

mg/kg s. uscata 0 SR 13511/2007 Locatia 1

Pb mg/kg s. uscata 0,586 SR ISO 11047:1999 Extractibile cu eter de petrol


Pb mg/kg s. uscata 0,737 SR ISO 11047:1999 Extractibile cu eter de petrol


Pb mg/kg s. uscata 0,842 SR ISO 11047:1999 Abateri de la metoda de analiza: nu sunt Conditii de mediu din timpul desfasurarii analizelor care ar putea afecta rezultatele: nu sunt Analiza impactului produs de poluarea solului:

Indicator de calitate Valori admise mg/l

Valoarea determinata

Locatia 1 Extractibile cu eter de petrol 1000 0,586 Locatia 2 Extractibile cu eter de petrol 1000 0,737 Locatia 3 Extractibile cu eter de petrol 1000 0,842 Parametrul Pb indica ca nu s-au produs depasiri ale valorilor normale.

Capitolul 2 Concluzii si recomandari 2.1. Rezultatul aspectelor neconforme In urma analizelor efectuate asupra apelor uzate rezulta mici depasiri care nu influentaza semnificativ calitatea atat a apelor colectate dupa separatorul tricompartimentat (care se goleste de catre o societate de profil din orasul Sebes) cat si a apelor care sunt evacuate din putul de monitorizare la intervale mari de timp cu ajutorul unei pompe submersibile de la care ar putea proveni depasiri nesemnificative a valorii produselor petroliere care deverseaza in separatorul de produs si suspensii cu debusare spre raul Secas.



IDEEA CONSULT

44

2.2. Recomandari pentru programul de conformare • Curatarea utilajelor de separare a produselor petroliere si suspensiilor si aducerea la

starea initiala impusa prin autorizatiile de mediu si ape care la data emiterii acestora precizau valoarea lor , valoarea care in general este respectata, depasirile nefiind semnificative - termen permanent.

• verificarea stării tehnice a construcţiilor subterane: separatoare de produse petroliere, decantor, conducte de canalizare. Verificarea traseelor conductelor de canalizare a apelor menajere, tehnologice si pluviale, şi faptul ca toate conduc către sistemul de epurare- termen permanent.; • este necesară existenţa şi respectarea unui program de mentenanţă cu termene şi responsabilităţi care vizează întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de depoluare, modul de gestionare a produselor petroliere separate la curăţarea decantoarelor- termen permanent.

64270 bilant de mediu petroliv

Documents