Stupul cu cuibrotativ este

Utilaj de siguranţăîn apicultură

Stupul de construcţiespecial are cuibul rotativ. Este

supraetajat şi permite o intervenţie de sus şidin spate. Magazia este separat de cuib. Cuibul seaflă în partea de jos şi are 9 rame speciale rotundecu un diametru de 40 cm, construite în intrăgimedin material plastic cu o suprafaţă laterală pe bucatăde 12,56 dm2 Ramele rotunde se rotesc cu un axaflat în centrul acestora. Magaziile sunt stabilesuprapuse pe cuibul rotativ, separate de acesta cu ogratie haneman şi prevăzute cu rame prafabricatedin material plastic. Deasupra acestora se află

spaţiu de refugiu prevăzut cu hrănitor.

Rotirea fagurilor în cuibse asigură cu un electromotor cu

12 V. În anul 2005 stupul rotativ a primitmarele pramiu de recunoştinţă din Ungariapentru produse naţionale. Fiecare stup esteprevăzut cu număr propriu de fabricaţie.OMME (asociaţia apicultorilor din unga-ria) şi ATK (institutul de cercetării pentrucreşterea şi furajarea animalelor din unga-ria) recomandă folosirea acestui stup în

apicultură.

Stupul rotativ poate fi foloasit deopotrivăîn stupine mici sau mari staţionare sau înpastorare.

Pentru începători reduce riscurile, în stupinemari uşurează munca de înbarcare în con-tainere şi asigură astfel deplasarea rapidă.Stupul al cărui cuib este rotativ -o techno-logie nouă, care asigură o productivitatemai bună şi o creştere a producţiei maimare.

Efort mai mic, producţie mai mare, calitate mai bună.

In perioada de iernare, in lipsa puietului, rezistă numai femelele varroa. Primavara, odata cu apariţiapuietului de albine incepe să se inmulţească şi acarianul, dar ritmul este lent pină la apariţia primilormasculi varroa(care rezulta din ouale infecundate), cu care se vor reproduce. Aceştia au nevoie dupăeclozionare înca de 2-3 zile (uneori chiar şi mai mult) să se hrăneasca pe albine adulte pentru a sematuriza în vederea reproducerii. Odată maturizat este capabil de reproducere şi in acest scop ori-entindu-se dupa miros, patrunde in celulea cu puiet unde larva are hrana suficientă şi urmează să fiesigilată de albine. În celula varroa patrunde sub larva, în hrana fluidă a acestea Respiră cu ajutorul ori-ficiilor din picoarepe pe care nu le scufundă. Consumă din hrana, pină aceasta se termină. În aceata perioada, larva de albine se dezvoltă normal siaparent este liniştit. Este interesant de observat că în faza urmatore acarianul devină agitat urmănd sădesfăsoara un ritual, într-o ordine dinainte stabilita, necesară reproducerii. Îsi stabileste locul in celulă,apoi cu excrementele marceaza locul pe partea de sus a celulei unde se va retrage mai tîrziu. De aiciva porni să se hrănească şi tot aici îşi va depune ouăle. Dupa marcarea locului porneşte sa-şi asigurehrana şi neputînd perfora prin inţepare membrana larvei,roade membrana asigurîndu-şi astfel o ga- uraprin care se va hrăni în continuare din corpul larvei înpreună cu acarienii ce vor ecloziona. La 8-16 ore după prima masă copioasă, se retrage în partea superioară a celulei, la locul marcat dinain-tea depunerii ouălor( pe plafonul celulei). De regulă aceasta fază se desfaşuară la sfîrsitul primei zilea dupa sigilarea celulei. O secreţie lipicioasa reţine ouăle de varroa pe peretele celulei. Porneşte dez-voltarea embrionară şi după 24-30 de ore se dezvoltă o larva cu 6 piciore. Larvele eclozionate se vor

hrăni tot din corpul larvei de albine prin gaura pregatită de acarianul femela. Se hrănesc des, năpărlesc deasemenea foarte des pină sematurizează. Masculul in 6-7 zile femela în 8 zile, putinduse împerechea înca in celula sigilată. După eclozionare albinei, masculul var-roa şi femelele varroa nedezvoltate pier. Celula de albine lucrătoare este acoperită perioada de12 zile. în aceasta perioada numărul acarie-nilor se dublează. In aceasta scurtă pe- rioadă 1-2 femele varroa ajung la maturitate. Cuibului rotativ-inventie a D-lui Konya Lajos - atacat parazitul tocmai aceasta perioada scurtă de reproducere.

1. Capul embrionului varroa se dezvoltă sub influenţa gravitaţiei terestre. Dacă în perioada dezvoltării embrionare fagurele îsi schimbă poziţia, acarienii nu pot ecloziona invelişul fiind cu mult mai gros în locul fixat de peretele celulei.

2. Excrementele parazitului ce constituie şi locul marcat pentru fixarea ouălor, sunt impraştiaţe prin rotirea cuibului Femela incearcă să le pună la loc dar aceasta îi răpeşte mult timpscurtînd perioada de reproducere

3. Gaura de alimentare schimbînduşi poziţia nu mai permite hranirea acarienilor determinănd moartea lor prin Inanitie.

4. Deranjarea permanentă a perioadei de dezvoltare va înpiedica formarea crustei chitinoase a parazitului şi la ieşire nu vor avea sanse de viaţă.

5. Fiind deranjat in reproducere, numărul acestora va scadea simţitor datorită mortalităţii naturale

Acarianul varroa 1:20 000

Organul olfactiv al varroei

Puiet de albine

Sursă de hrană

Vatra varroei

Puiet varroa

Sursă de hrană

Vatra varroei

Puiet varroa

De ce rotim ramele?

A Capac B Orificiul de aerisireC Spaţiul de refugiu prevăzut

cu hrănitorD Plasa din sîrmă pentru aerisireE Cat pentru recolta de miere F Rama din plastic pentru catul

de recoltă

G Cuibul stupuluiH Număr de identificareJ UrdinişK Fund igienic de stupL Cutia rotativă a cuibuluiM Rama rotundă de cuib din plastic

N Uşa pentru acces la spaţiul cuibului

O Carcasa motoruluiP Întrerupătorul electronicQ Butonul instalaţiei electriceR Semnalizator LED S Siguranţă

A

B

H

KJ

C

D

E

F

F

N

P

Q

R

S

L MO

G

Componentele stupului cu cuib rotativ

Stupul este prevăzut cu rame din plastic. Operaţiunile de ficsare şi în sîrmare a plăcilor deceară sunt eliminate datorita plăcilor din plastic aflate în rame, care se ceruiesc pe o parte şialta cu ajutorul unei role simple ce se foloseste la vopsire( timplărie). Ceara de albine folosităîn acest scop trebuie să aibe o tmeperatură constantă si pentru aceasta se va utiliza un vas cu pereţidubli in care apa va avea rolul de menţinere a temperaturi. Aplicarea uniformă a cerii de albine pecele două feţe a membranei din plasic din rame ce imită fagurele, este condiţia de baza ce asigurăclădirea celulelor de catre albina. Ceara ce se aplica pe feţele plasticului trebuie să aiba calitate garantată.In acest scop se indică folosirea cerii provenite din descăpăcire în stupina proprie. Controlulfagurilor clăditi este o muncă uşoa- ră de rutină necesară pentru garantarea unei producţii de calitate.Pentru populare perioada optimă este de la mijlocul luni aprilie pina la mijlocul luni iuliei , cu roiartficial ,cu matca imperechereată, apoi in cuibul stupului se vor întroduce ramele rtunde ce înprealabil au fost unse cu ceară.

Colivia cu matca imperecheată se va suspenda între ramele rotunde dind posibilatealbinelor să o elibereze. Închidem uşa din spate al stupului, deschidem urdinişul,îndepărtăm gratia haneman ce separe spaţiul de refugiu scturăm albinele în stup,ce se va acoperi cu un material uşor. Este important ca roiul destinat pentru popularesă fie ţinut şi hrănit, în pivniţa timp de 3 zile în perioada premergătoare. Albinele înscurt timp vor coboră în cuib lîngă matcă: Gratia haneman se va monta la loc, în spaţiulde refugiu vom pune tava pentru hrănire, alimentînd roiul continu. Albinele vor începeimediat cladirea fagurilor. Matca va fi eliberată din colivie cel mult în 2 zile. După o săp-tămînă vom verifica dacă matca fost eliberată, dacă clădirea fagurilor decurge normal şidacă matca a început activitatea. Cînd cuibul este clădit 2/3 din volum şi albinele cară continu,întrerupem hănirea de stimulare, punem o magazie cu rame peste curpul cuibului şi începemrotirea acestuia. Mai tîrziu, la recolta abundenta, lărgim spaţiul de depozitare prin punereaaltor caturi. Suprapopularea nu ieste indicată în perioada de recoltă intensă. Pentrumenţinerea unui număr optim de albine in stup, vor fi scoase din cuib ramele rotunde ceprisoses cu puiet şi albine şi vor fi întroduse în alt stup unde vor primi o botcă sau o matcăneînperecheata.

Popularea stupului

Prima revizie al familiei de albina se av efectua când albinele încep activitatea continuă de zbor. Apariţiamasivă a florilor va determina dezvoltarea cuibului şi creşterea masivă a populaţiei. Existenţa ouălor în celulăeste dovada unei mătci active calitatea este oglindită de suprafaţa puietului căpăcit. La famiile unde se constatăo dezvoltare sub medie, matca trebuie înlocuit. Pe termen lung schimbarea planificată a mătcilor garantează oproducţie sigură.

În cazul cănd se constată diferenţe mari de populaţie între stup, va fi în favoarea unei recolte mai bune. În acest cazstupul puternic are magazie plin cu albine în timp ce la cel slab deabea se văd albine în magazie. Se vor schimbamagaziile. La suprapunere, între depozit şi familia ajutată se va pune o ramă cu plasă, avânduse Grija, căalbinele din depozit să aibă cel puţin 1 kg. de miere în rame. Sau se va pune 1 kg. sirop în hrănitor in spaţiulde de refugiu. După 3 zile plasa se va îndepărta astfel albinele se vor uni în linişte. Magazia stupului slab seva pune la cel puternic,fără utilizarea plasei.

În perioada de dezvoltare, cuibul începe să devină neîncăpător, astfel că va fi nevoia să se pună primamagazie, separat cu gratie haneman. Între ramele din deposit ce sînt clădite se vor pune 4 ramepregătite pentru clădit. Se va deschide şi cuibul de unde se vor scoate 2 rame rotunde ce au cearaînchisă la culore şi în locul lor vor fi inrtoduse rame rotunde clădite sau pentru clădit. Lărgirea se vaefectua în funcţie de intensitatea culesului şi de dezvoltarea familiei. Se va acorda o atenţie deosebită sănu scadă temperatura în stup pentru evitarea răcirii puietului. Este indicat că în timpul recoltei stupul săfuncţioneze cu două magazii de recoltă. Întotdeauna magazia de jos se va umple mai întâi şi poate fi pregătitpentru extracţie.

Cînd în magazia de sus fagurii suntplini1/2 atunci cel de jos este gata pentruextracţii. Magazia poate fi luat înde-părtîndi albinile cu jet de aer, cuevacuator sau scuturare. Scoaterearecoltei nu necesită o pregătirespecială. Poate fi executat deun lucrător instruit şi echipatcorăspunzător.

Revizia familiei de albine; uniformizarea şi lărgirea cuibului

După punerea primului cat pe corpul stupului trebuie pus în funcţiesistemul de rotire al cuibului. Întrerupătorul va fi rotit spre stînga astfel

instalaţia de rotire este pusă în funcţiune pentru pregătire, apoi prinapăsarea butonului roşu, cuibul rotativ se va mişca şi se va opri în poziţia

care permite deschiderea cuibului. Se va scoate tija de fixare devenindposibilă scoaterea sau intoducerea ramelor rotunde în spaţiul cuibului.

Prin apăsarea din nou a butonului roşu se dă START pentru rotirea cuibului.Acum celulele vor fi înclinate în poziţie normală. Butonul se ţine apăsat

1,2 secunde, pînă cînd lumina verde de control se stinge. După cecuibul rotativ a fost pregătit pentru start, întrerupătorul va fi rotit

spre dreapta activănd insalaţia pentru rotire. Cuibul activat pentrurotire se va roti 60 grade în 6 ore. În 24 de ore se roteşte 240

grade. O rotire de 360 grade se va produce în 36 de ore.

Albinele nu sunt deranjate de mişcarea de rotire. Sub efectulrotiri, albinele zilnic îş organizează cuibul, menajând apicultorol

de aceste lucrări. Restul de miere rămas după iernare va fi cărată înmagazie, sau în ramele laterale din cuib. În fagurii din cuib va fi

numai puiet cu excepţia celor doi faguri din margine, unde va fi depoz-itată miere şi pastură. Aceste două rame constituie rezerva de aur a

familiei de albine şi nu seva lua niciodata. Este deosebit de important catijele de fixare să fie bine asigurate deoarece în caz conrar va distruge inte-riorul cuibului şi va omorâ albinele.

Energia electrică de 12 V este asigurată de un acumulator de care nevom îngriji în permanentă de tensiunea necesară, adică să nu scadă

sub 11,8 V. Se va reîncărca la nevoie. Electrolitul din baterie se vaVerifica săptămînal şi în cazul că scade nivelul scade, completarea

se va face cu apă distilată. Contactele se vor menţine întotdeaunacurate.

Reglarea rotirii a cuibului

Stupul din lemn în timpul folosirii

� Puietul din cuib este despărţit complet de magazie� Albinele nu pot limita depunerea ouălor de către matcă� În ramele rotunde din cuib va fi puiet pînă la leaţul mamei� Rotirea cuibului împiedică roitul� Asigura dezvoltarea familiilor mai puternice� Reduce timpul necesar de revizuire a cuibului� Revizuirea cuibului este posibilă fără inlăturarea magaziei� Rotirea influenţează viaţa parazitului varoa.Dezorientează hrănirea şi

înmulţirea astfel numărul acestora va scădea� Necesită tratamente medicamentoase mai puţine deci scade posibilitatea

infestarii cu chimicale a mierii� Eliminarea fagurilor de ceară scade pericolul de chimizare a stupului

Avantajele stupului din material plastic faţă din Stupul din lemn:

� Asigură deschiderea urdinişului în partea superioară sau în partea inferioară� Asigură un reglaj de aerisire sigură� Este executat din PVC spumoasă cu suprafeţe de duritate mare� Izolaţie termică înaltă cu pierdere mică de căldură� Pierderea de căldură din interior este mică şi nu absorbă umiditate,

nu se deformează� Pereţi uşoare, greutate mică� Fiabilitate lungă

Garanţia calităţi comform normativului ISO 9002 pantru fiecare se dă o declaraţie tipEK şi CE se va dovedi că este construit comform prescripţiilor şi corăspunde dinpunct de vedere sanitar şi garantează siguranţă în exploatare Garanţia pentru stupulrotativ, produs de noi este de 18 luni încluzînd calitatea şi posibilitatea de returnare.Poate fi pus în exploatare în stupine mici sau mari. Scade riscul investitiei. În stupinelemari este indicată aşezarea lor în continuare deoarece din aceasta se asigură operati-vitate pentru deplasare în zonele de recoltă.

• Apicultura beneficiează de o technologie nouă cu care creşte eficacitatea producţiei• Cu efort mai mic creşte producţia• Siguranţă mai mare în domeniul igienei alimentare faţă de stup tradiţional• O producţie mai sigură şi un viitor mai eficient

Avantajele stupului cu cuib rotativ

H-1144 Budapest Remény u. 42/aTel: (+36) 1 38-38-138, (+36) 30 44-55-555, Fax: (+36) 1 38-38-004

anivet@anivet.hu • www.anivet.hu