86944_-raport la studiu de evaluare final -pirotec serbesti

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUISC ECO PIROTEC SRL SERBESTI - AMENAJARE SPATIU INSTALATIE PENTRU

RECICLARE/VALORIFICAREA DESEURILOR NEPERICULOASE, LOC SERBESTI, JUD IASI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CONFORM ORD 863/2002 PENTRU INVESTITIA

AMENARE SPATIU INSTALATIE PENTRU RECICLAREA/VALORIFICAREA DESEURILOR

NEPERICULOASE

LOC SERBESTI, COM CIORTESTI, JUD IASI

BENEFICIAR: SC ECO PIROTEC SRL SERBESTISC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 1



DATA ELABORARII: 2012

COLECTIV ELABORARE:

SC REDICOM ECO SRL – inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 385 din data 14.04.2011

ing. RODICA ONOFREI

ing. MIRCEA ONOFREI

SC ECO SOL 21 SRL - inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 386 din data 14.04.2011

ing. IONICA GRIGORAS

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 2



IASI 2012


Pagina 3




Pagina 4




Pagina 5



-CUPRINS-1.Informatii generale......................................................................................................................................8

1.1.INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI.......................................................................................91.2.INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU...........................................................................................91.3.DENUMIREA PROIECTULUI....................................................................................................................101.4.DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA CONSTRUCTIE/FUNCTIONARE/DEMONTARE/DEZAFECTARE/INCHIDERE/POSTINCHIDERE.............................101.5.DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE.................................................................................................161.6.DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE.......................................................................................................191.7.PROFILUL DE ACTIVITATE.....................................................................................................................201.8.ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA................................................................................251.9.LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA.................................................................................251.10.INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENTA, VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE/ZONE PROTAJATE, ZONE DE PROTECTIE SANITARE.............................................................................................................................261.11.INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/ AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI...................................................261.12.INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

....................................................................................................................................................................26

2.PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................27

2.1.PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE................................................................................................272.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE.............................................................................................................47

3.DESEURI...................................................................................................................................................50

3.1.TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI..........................................................................................................50

4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.......................................................................................................................53

4.1.APA.......................................................................................................................................................554.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament......................................................................................554.1.2.Alimentarea cu apa........................................................................................................................564.1.3.Managementul apelor....................................................................................................................584.1.4.Prognozarea impactului................................................................................................................61

4.2.AERUL...................................................................................................................................................624.2.1.Date generale................................................................................................................................624.2.2.Surse si poluanti............................................................................................................................634.2.3.Prognozarea calitatii aerului........................................................................................................664.2.4.Masuri de diminuare a impactului................................................................................................68

4.3.SOL........................................................................................................................................................704.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire..................................................................................................704.3.2.Sursele de poluare a solului..........................................................................................................70

SURSE DE POLUARE A SOLULUI SI LUCRARI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .....................................704.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului.....................................................73

DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ..........................73DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII ....................................................734.4.GEOLOGIA SUBSOLULUI........................................................................................................................744.5.BIODIVERSITATEA.................................................................................................................................75


Pagina 6



4.5.1.Flora si fauna................................................................................................................................754.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare...............................................................................79

4.6.PEISAJUL...............................................................................................................................................824.7.MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC..............................................................................................................834.8.CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL...................................................................84

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................84

6.MONITORIZAREA..................................................................................................................................87

7.SITUATII DE RISC..................................................................................................................................92

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR.......................................................................................................94

9.REZUMAT FARA DATE TEHNICE.....................................................................................................95

Anexe- piese desenate..................................................................................................................................107


Pagina 7



1.Informatii generale

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la activitatea desfasurata de catre societatea ECO PIROTEC SRL cu sediul social in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, Ferma Serbesti, judetul Iasi. Conform cerintelor legislative actuale privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, in vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul-Amenajare spatiu instalatie pentru reciclare/valorificarea deseurilor nepericuloase, acesta poate avea impact semnificativ asupra calitatii mediului, prevazute in urmatoarele acte legislative:

-Ordinul MMP nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluari impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private ;

-OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificarile si completari prin L 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare ;

-HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului ;

-ORD MS nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare;

-HG 1284/2007, modificat si aprobat cu HG 971/2011, privind regimul ariilor naturale protejate- situri de protectie avifaunistica.

La baza elaborarii preezentei documentatii s-au luat in considerare Memoriu de prezentare intocmit conform ORD 135/2010.

Capacitatea de productie proiectata pentru instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice este de 21.105t/an, respectiv 63t/zi, timp de lucru 24h/zi, 335zile/an. Procesul de fabricatie este continuu in cazul fazei de piroliza, faza ce determina capacitatea proiectata a instalatiei.

Proiectul propus de catre SC ECO PIROTEC SRL Serbesti se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 2, HG 445/2009, punctul 9, Industria cauciucului : fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri.

In cazul instalatiilor de tratare si eliminare deseuri nepericuloase- instalatie de reciclare/valorificare deseuri de cauciuc si mase plastice, cerinta importanta din punct de vedere a protectiei mediului consta in stabilirea tehnologiei de exploatare, planificarea, construirea, intretinerea si exploatarea instalatiei in conditii eficiente economice si tehnice si din punct de vedere al nivelului de protectie a mediului.


Pagina 8



Prin realizarea Raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului au fost identificate si evaluate in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare efectele directe si indirecte ale proiectului asupra factorilor- fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer , clima si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural si interactiunea lor.

1.1.Informatii despre titularul proiectului

Societatea SC ECO PIROTEC SRL Serbesti este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Iasi sub nr nr.J22/1748/10.10.2012, CUI 30767758, avand sediul social in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, Ferma Serbesti, corp nr.229, sector cadastral nr 65, judetul Iasi si este reprezentata prin dnii Daniel Panaite, tel.0232/230999, mobil:0742/126912,e-mail:daniel.panaite @buciumiasi.ro si Florin Costea mobil:0723/614057.

Activitatea principala a societatii conform certificatului de inregistrare la ORC Iasi consta in- tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase- cod CAEN 3821.

1.2.Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

Numele si adresa: SC REDICOM ECO SRL Iasi- str Vasile Lupu, nr.93, Iasi,

reprezentata prin dna Rodica Onofrei, tel/fax:0232/217022, mobil:0722/517375, e-mail:[email protected]

SC REDICOM ECO SRL este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 385 din 14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate)

SC ECO SOL 21 SRL Iasi – str Stejar, nr.19 Iasi, reprezentata prin dna Ionica Grigoras, tel/fax:0232/476004, mobil:0744/540920, e-mail:[email protected]

SC ECO SOL 21 SRL este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 386 din 14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate)


Pagina 9



1.3.Denumirea proiectului

Investitia AMENAJARE SPATIU INSTALATIE PENTRU RECICLARE/VALORIFICAREA DESEURILOR NEPERICULOASE se va amplasa in intravilanul localităţii Serbesti, in incinta Fermei Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi.

1.4.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia constructie/functionare/demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere

Investiţia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.11/15.10.2012, eliberat de Primăria comunei Ciortesti, in temeiul reglementărilor documentatiei de urbanism nr. 109/1998 faza PUG/PUZ/PUD aprobată cu Hotărârea Consiliului Local Ciortesti nr.14/23.04.2002.

Investitia se va dezvolta pe un teren proprietate privata a SC Agroindustriala Bucium SA in baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07, nr. 2613/15.03.2001 in suprafata de 74.593,63mp.

Conform Contractului de comodat din 01.10.2012 incheiat de catre SC Agroindustriala Bucium SA Iasi se atribuie spre folosinta corp nr. 229, sector cadastral nr.65, din imobil in vederea stabilirii sediului social a SC ECO PIROTEC SRL si a realizarii investitiei, ce va ocupa o suprafata de cca 20.000mp.

La data intocmirii prezentei documentatii, terenul are ca destinatie curti-constructii, avand ca destinatie anterioara ferma crestere bovine, ferma nefiind populata in prezent.

Suprafata de teren destinata realizarii investitiei conform Planului de amplasament are urmatoarele vecinatati :

-nord : teren agricol proprietate a Consiliului comunal si proprietate privata;

-sud : drum de acces ce face legatura intre DN 24 si localitatea Serbesti;

-est : teren agricol proprietate a Consiliului comunal;-vest :teren proprietate privata, DN 24;


Pagina 10



Amplasamentul investitiei –Amenajare spatiu instalatie pentru reciclarea/valrificarea deseurilor nepericuloase este prezentat mai jos :

Distantele investitiei fata de zonele locuite din localitatile invecinate sunt : localitatea Serbesti- 1km pe directia sud-estica, localitatea Pribesti- 2km pe directia nord-vestica si localitatea Ciortesti- 2km pe directia nordica.

Conform HG 1284/2007, modificat si aprobat cu HG 971/2011, proiectul intra sub incidenta OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, amplasamentul fiind situat in proximitatea sitului de protectie avifaunistica ROSPA 0096- Padurea Miclesti.

Coordonatele geografice ce stabilesc amplasamentul sunt prezentate mai jos :

-latitudine nordica :46°53’06’’-longitudine estica :27°49’15’’.Coordonate Stereo 70 ale amplasamentului Fermei Serbesti:


Pagina 11



NUME COORDONATA X COORDONATA Y

2 602127.3043 714910,3564

3 602060.6053 714925.8026

7 602048.4267 714921.5159

12 602037.0825 714937.7309

14 602069.4606 715067.7305

17 602076.7035 715234.7898

19 602150.8496 715224.1697

21 602260.4338 715207.1767

23 602254.1288 715138.5825

24 602245.3583 715049.8323

28 602311.7470 715028.0309

29 602317.0880 715013.4555

37 602301.5861 714937.9774

136 602248.3834 714875.3466

159 602130.9272 714911.0518

Instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase se va amplasa pe platforma betonata din incinta fermei ce a avut ca destinatie anterioara ferma crestere bovine si care este delimitata de urmatoarele coordonate Stereo 70 :

NUME COORDONATA X COORDONATA Y

24 602245.3583 715049.8323

118 602241.0642 715039.8249

119 602219.9689 715043.1259

111 602173.3338 715055.5002

110 602168.1934 715063.9685

106 602172.4730 715111.2807

96 602249.0075 715105.3209

SC ECO PIROTEC SRL Serbesti prin intermediul acestui proiect isi propune amenajarea unui grajd de crestere bovine, a platformelor betonate ce au avut ca destinatie padocuri bovine, platforma de deshidratare dejectii, spatii de depozitare cereale, in vederea infiintarii


Pagina 12



unei instalatii pentru reciclarea/valorificare deseurilor nepericuloase- deseuri din cauciuc si mase plastice supuse unui proces de distructie termica.

Investitia ce urmeaza a se realiza si face obiectul prezentei documentaţii are la bază tehnologia de distructie termica a deseurilor –anvelope uzate si mase plastice. Procesele de distructie termica aplicate deseurilor de mase plastice si cauciuc se desfasoara pe 3 linii tehnologice distincte din care 2 linii vor prelucra deseuri de mase plastice si o linie deseuri de cauciuc.

Ca urmare a procesului de piroliza rezulta combustibili lichizi, respectiv fractii petroliere medii si fractii petroliere usoare ce pot fi utilizate drept combustibil in instalatii de ardere.

Functionalul noii investitii, va fi realizat pe amplasamentul unei foste ferme de crestere bovine din localitate ce a functionat anterior si care in prezent nu este populata.

Investitia este constituita dintr-un ansamblu functional privind amplasarea instalatiilor aferente proceselor tehnologice de distructie termica a deseurilor din cauciuc si mase plastice, spatii de depozitare, instalatii tehnico-edilitare aferente, platforme si cai de acces betonate, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei cu dotari complementare- racorduri electrice, apa potabila din sursa proprie subterana, bazin betonat subteran pentru colectarea apelor uzate, precum si spatii verzi.

Utilajele si echipamentele noii instalatii de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice se vor amplasa in incinta unui fost grajd de crestere bovine- hala C44, situat pe latura vestica, parcul de rezervoare pe o suprafata betonata din incinta fostei ferme ce a avut ca destinatie anterioara padocuri pentru animale, situata intre grajdurile de animale pe latura vestica, fanarele pe latura estica si platforma betonata pentru colectare dejectii pe latura sudica.

Prin amplasamentul noului obiectiv de investitii va fi reconsiderat grajdul de crestere bovine in care se vor amplasa instalatiile de piroliza- 3 linii, respectiv platformele betonate aferente spatiilor de depozitare materii prime, parc rezervoare pentru stocare produse finite. Deseurile rezultate din procesul de piroliza – cenusa in cazul valorificarii maselor plastice si negru de fum in cazul valorificarii cauciucului, vor fi prelucrate intr-o instalatie de brichetare amplasata in incinta cladirii C11, din cadrul fermei ce a avut ca destinatie anterioara spatiu depozitare.

Prin natura activitatii din cadrul noii investitii in curs de realizare, aceasta se inscrie in domeniul industriei constand din reciclarea/valorificare deseurilor nepericuloase prin procesul de distructie termica.


Pagina 13



Din punct de vedere constructiv, spatiile destinate desfasurarii fluxului tehnologic, precum si anexele tehnico-administrative vor fi realizate utilizand dotarile existente prin amenajarea acestora pentru noul functional:

-grajd de crestere bovine cu S=1255,81mp, C44, ce urmeaza a fi amenajat in vederea amplasarii celor 3 linii de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase

-platforma betonata prevazuta cu 3 compartimente, cu pereti despartitori din beton ce a avut ca destinatie platforma betonata pentru depozitarea dejectiilor va fi amenajata ca spatiu de depozitare materii prime- mase plastice, cauciuc cu S=2042mp

-platforma betonata existenta ce a avut ca destinatie padoc animale si fanare va fi reconsiderata si amenajata pentru amplasarea parcului de rezervoare ce depoziteaza combustibilul- produs finit cu S=5.953,88mp

-cladirea C11 cu S=954,19mp ce a avut ca destinatie anterioara spatiu de depozitare, va fi amenajata pentru amplasarea instalatiei de brichetare cenusa si negru de fum

-rezervor inmagazinare apa, prevazut cu statie de pompare aferenta ce va deservi noul obiectiv, apa fiind utilizata numai in scopuri igienico-sanitare cu S=107,49mp

-birouri, sala mese, vestiare, grupuri sanitare cu S=197,28mp, amplasate in spatiu existent

-post de transformare cu S=27,98mp, retele tehnico-edilitare cu S=800mp, existente pe amplasament

-platforme betonate, cai de acces circulabile cu S=9.567,56mp, existente ce urmeaza a fi reconsiderate

Pentru amplasarea tabloului de comanda ce va deservi liniile de piroliza se va amenaja o incinta inchisa cu inchidere usoara cu S=48mp, situata in vecinatatea zonei de amplasare a instalatiei.

Prin reciclarea/valorificarea deseurilor- mase plastice si anvelope uzate se obtin surse suplimentare de materii prime- produse combustibile- lichide, gaze combustibile, cenusa, negru de fum si deseuri de metale.


Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea noii investitii, constau din:


Pagina 14



-incinta tehnologica cu S=1255,81mp, in care se vor amplasa cele 3 linii de procesare deseuri situata pe latura vestica a amplasamentului, va fi prevazuta pe lungime cu doi pereti laterali, betonata, hidroizolata, pentru a se evita eventualele infiltratii de scurgeri de combustibil lichid in sol. Hala va fi reconsiderata si adaptata noului functional.

-platforma pentru depozitarea materiilor prime cu S=2042mp, situata pe latura sudica, ce a avut ca destinatie anterioara platforma de esorare dejectii din fosta ferma va fi reconsiderata, betonata, hidroizolata, compartimentata , prevazuta cu pereti laterali fiind utilizata la depozitarea cauciucului- anvelope uzate si maselor plastic. Cele 3 compartimente au suprafetele de 679mp, 689mp, respective 673mp, ceea ce corespunde la un volum total de 4.490mc.

-platforma depozitului de produs finit- parc de rezervoare cu S=5953,88mp, situat pe latura estica, pe amplasamentul fostelor padocuri si fanare, din care la data analizei pe suprafata 3787,88mp vor fi amplasate rezervoarele metalice orizontale, pe socluri din beton, prevazuta cu rebord cu H=0,5m, basa colectoare cu V=50mc, in vederea retinerii eventualelor scurgeri de combustibil lichid.

-incinta C11 cu S=954,19mp bicompartimentata, spatiu pentru amplasare instalatiei de brichetare si depozitare brichete din cenusa si negru de fum in saci

-bazin betonat subteran vidanjabil cu V=50mc existent in zona pavilionului va prelua apele uzate menajere

-separatorul de produs petrolier, aferent platformelor betonate circulabile va fi amenajat corespunzator, subteran, betonat, cu V=7mc, prevazut cu doua compartimente, respectiv pentru separarea suspensiilor grosiere si a produselor petroliere din apele meteorice impurificate

Caile de acces circulabile existente vor fi amenajate corespunzator cu acces la obiectele din cadrul investitiei cu materiale certificate si mentinute in stare continua avand in vedere accesul mijloacelor auto. Platformele si parcarile vor fi prevazute cu rigole colectoare pentru preluarea apelor pluviale cu dirijarea acestora catre separatorul de produs petrolier nou realizat inainte de evacuare pe terenurile limitrofe.

In ceea ce privesc spatiile destinate birourilor, vestiare, grupuri sanitare pentru personalul ce va deservi noua investitie, acestea sunt amplasate pe latura vestica in incinta fostului bloc administrativ al fermei in suprafata de 197,28mp, urmand a fi amenajate corespunzator noului functional.

Pentru functionarea noului obiectiv vor fi asigurate urmatoarele utilitati din disponibilul existent pe amplasament ce a avut ca destinatie ferma de bovine:


Pagina 15



apa potabila este asigurata prin intermediul unui bazin de inmagazinare prevazut cu statie de pompare, ce va asigura debitul si presiunea constanta in reteaua de distributie. Din analizele efectuate de catre DSP Iasi rezulta ca apa inmagazinata provenita din sursa subterana nu are caracter de potabilitate din punct de vedere bacteriologic. In acest sens apa va fi utilizata la spalarea gazelor arse provenite din mantaua reactorarelor de piroliza, pentru consum igienico-sanitar si PSI. In ceea ce priveste necesarul de apa potabila pentru personal acesta va fi asigurat de catre societate cu apa imbuteliata. In procesul tehnologic de obtinere a fractiilor petroliere medii si suoare nu se utilizeaza apa, aceatsa fiind utilizata numai in procesul de racire si spalare a gazelor.

energia electrica este asigurata din reteaua de distributie din zona comunei Ciortesti printr-un post de transformare propriu existent in incinta obiectivului, aceasta fiind utilizata pentru forta si iluminat.

retea de canalizare- a pele uzate provenite de la spalarea gazelor arse sunt dirijate catre bazinul de recirculare ape de racire.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare aferente obiectivului de investitii vor fi dirijate intr-un bazin betonat cu V=50mc , subteran vidanjabil, existent.

Apele pluviale impurificate din zona circulabila sunt dirijate prin pante si rigole catre separatorul de produs petrolier cu V=7mc, inainte de evacuarea pe terenurile invecinate.

Pentru accesul la zona stabilita in vederea amplasarii obiectivului de investitii vor fi utilizate drumurile existente- DJ 244F, racordat la DN 24.

Investitia nou proiectata ce urmeaza a fi realizata se incadrează în domeniul industriei cauciucului : fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri.

1.5.Descrierea etapei de constructie

In perioada etapei de realizare a noii investitii se va avea in vedere respectarea reglementarilor in vigoare privind regimul de construire ce constau din:

- respectarea prevederilor din documentatia de autorizare conform Legii 50/1991 cu republicarile si modificarile ulterioarea – OUG 122/2004, ORD 1430/2005 al MTTC Codul Civil

- conditiile impuse prin avizele solicitate din Certificatul de urbanism

- imprejmuirea se va realiza strict pe limita proprietatii pe o inaltime de maxim 2,2m, aliniament stradal minim 10m din ax drum. Se vor respecta distantele dintre cladirile invecinate care se pot reduce la jumatate din ianltime dar nu mai putin de 1m, in


Pagina 16



cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre ce asigura iluminarea incaperilor de locuit

- vor fi respectati indicatorii POT si CUT impusi in PUG/PUZ, respectiv POT maxim-30% si CUT maxim -0,6 pentru suprafata de teren de 74.593mp, proprietate a societatii

- terenul se afla situat in intravilanul satului Serbesti, comuna Ciortesti, jud Iasi, avand ca folosinta actuala-curti-constructii, destinatie ce este stabilita conform Regimului economic in Certificatul de urbanism nr.11/15.10.2012. Destinatia propusa este amenajarea unui spatiu pentru reciclarea/valorificare deseurilor nepericuloase, mentinandu-si destinatia curti-constructii.

Sistemul constructivNoul obiectiv de investitii se va dezvolta in incinta unei foste ferme

de crestere bovine, utilizand spatiile ce au avut ca destinatie anterioara grajd de crestere bovine- C44, incinta de depozitare cereale –C11, padoc bovine, fanar, platforma de esorare dejectii.

Activitatea noului obiectiv se va desfasura in incinta tehnologica ce a avut ca destinatie grajd de crestere bovine C44, aceasta urmand a fi adaptata noului flux tehnologic.

Incinta tehnologica cu S=1255,81mp ce a avut ca destinatie grajd va fi amenajata pentru amplasarea celor 3 linii de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- 2 linii pentru deseuri de mase plastice si 1 linie pentru deseuri de cauciuc. In acest sens vor fi dezafectate inchiderile de pe extremitatile grajdului, pardoseala va fi continua, hidroizolata.

Aferent incintei tehnologice in care va fi amplasata instalatia de piroliza se va amenaja o constructie usoara cu S=48mp, ce va consta dintr-o platforma betonata, spatiu inchis realizat din panouri tip sandwich cu invelitoare termoizolanta, in care se va amplasa tabloul de comanda ce deserveste functionalul.

In vecinatatea incintei tehnologice a instalatiei de piroliza pe latura estica va fi amenajat parcul de rezervoare pentru depozitare combustibili lichizi rezultati din proces cu S=3787,88mp, ce va consta din amplasarea a 7 rezervoare metalice orizontale supraterane, pe socluri din beton cu V=60mc/buc, cu o capacitate totala de depozitare de 420mc. Platforma este prevazuta cu rebord H=0,5m si basa colectoare cu V=50mc, cu panta spre basa colectoare ce va asigura preluarea eventualelor pierderi de combustibili in cazul aparitiei unei avarii.

Platforma pentru depozitarea materiilor prime cu S=2.042mp, situata pe latura sudica, pe amplasamentul fostei platforme de esorare dejectii va fi reconsiderata, betonata, compartimentata, prevazuta cu


Pagina 17



pereti laterali din beton, platforma fiind racordata la calea auto din incinta ce asigura accesul auto la depozitul de materii prime.

Cladirea ce a avut ca destinatie depozitare cereale cu o suprafata de 954,19mp, este bicompartimentata in care se va amplasa instalatia de brichetare cu depozitarea brichetelor in saci si spatiu de depozitare deseuri metalice.

In ceea ce privesc spatiile aferente birourilor, vestiarelor, grupurilor sanitare in suprafata de 197,28mp din incinta pavilionului administrativ existent, acestea vor fi reconsiderate, adaptate noului functional.

Materialele utilizate în reconsiderarea obiectivului vor fi materiale de construcţii omologate, cu respectarea prescripţiilor privind natura, dimensiunile şi calitatea acestora din documentaţiile tehnice întocmite.

Caile de acces circulabile vor fi amenajate corespunzator conform normelor cu materiale certificate si mentinute in stare continua avand in vedere accesul mijloacelor auto de trafic greu. Platformele si parcarile vor fi prevazute cu rigole colectoare pentru preluarea apelor pluviale si separator de produs petrolier inainte de evacuare pe terenurile limitrofe.

Siguranta in exploatarePrin proiect au fost luate masurile necesare pentru asigurarea

sigurantei in exploatare a instalatiei de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase –anvelope uzate si mase plastice, cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.

Prin proiecte s-a avut in vedere respectarea prevederilor elementelor de risc, inaltimi libere, dotarea cu pardoseli ce evita alunecarea, gabaritul zonelor de circulatie.

Totodata s-a avut in vedere izolarea si impamantarea echipamentelor electrice la toate bransarile aparatelor electrice.

Materialele, elementele de constructie si echipamentele folosite vor fi de buna calitate corespunzator normelor existente in standarde, respectarea agrementelor tehnice prevazute in specificatiile tehnice.

La realizarea investitiei se va avea in vedere prevederile si recomandarile din avizul emis de ISU Iasi privind securitate la incendiu.

Descrierea etapei de functionareLa finalizarea lucrarilor de constructie si a dotarii obiectivului cu

echipamente specifice fluxului tehnologic, conducerea societatii are obligatia sa solicite si sa obtina de la autoritatea competenta de mediu Autorizatia de mediu, inainte de punerea in functiune a instalatiei.


Pagina 18



Demontarea/dezafectare/inchidere/postinchidereLa incetarea activitatii in cadrul obiectivului se vor parcurge

urmatoarele etape privind demontarea/dezafectarea instalatiilor: instalatiile tehnologice, inclusiv parcul de rezervoare vor fi golite

de continut, igienizate in vederea dezafectarii acestora; substantele chimice cu risc vor fi eliminate de pe amplasament

prin societati abilitate; dezafectarea utilajelor aferente instalatiilor se va face conform

unui proiect ce stabileste tehnologia specifica constand din verificarea si intreruperea racordurilor tehnologice cu retelele de alimentare: energie electrica, apa potabila, cu depozitare temporară în spaţii amenajate pana la eliminare/valorificare de pe amplasament

dezafectare instalatii electrice, de automatizare conform normelor stabilite prin proiect

evacuarea prin vidanjare a apelor depozitate in bazine, curatirea retelelor de canalizare si a bazinelor de stocare ape uzate cu preluarea namolului si depozitarea acestuia pana la eliminare;

dezafectare retelelor tehnologice cu dezafectarea/dezmembrarea utilajelor, sortarea acestora functie de starea de uzura in vederea valorificarii si a eliminarii de pe amplasament

in cazul dezafectarii utilajelor din incinta si a demolarii constructiilor realizate, se va prevedea evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament;

aducerea terenului la starea initiala va consta din recoltarea de probe de sol, pe adancimi conform normativelor in vigoare si compararea rezultatelor obtinute cu valorile de referinta la punerea in functiune a obiectivului. In cazul constatarii existentei unor poluari se vor efectua lucrari de ecologizare a suprafetelor de teren afectate.

In condiţiile finalizării lucrărilor de demontare a echipamentelor, inclusiv mijloacele de ridicat, vor fi demontate şi depozitate temporar până la eliminare de pe amplasament pe platforme amenajate.

1.6.Durata etapei de functionare

Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7 zile/saptamana, 24ore/zi, 335 zile/an. Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.


Pagina 19



1.7.Profilul de activitate

Profilul de activitate desfaşurat în cadrul noii investitii- Amenajare spatiu pentru reciclare/valorificarea deseurilor nepericuloase este in domeniul gestionarii deseurilor si consta in tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase - cod CAEN 3821, si anume producerea carburantilor lichizi si gazosi din cauciuc si mase plastice.

Conform Certificatului constator 556175/09.10.2012, pe amplasament se vor desfasura urmatoarele activitati secundare:

-cod CAEN 2219- fabricarea altor produse din cauciuc-cod CAEN 3811- colectarea deseurilor nepericuloase-cod CAEN 3832- recuperarea materialelor reciclabile sortate-cod CAEN 4612- intermedieri cu comertul cu combustibili,

minereuri, metale si produse chimice pentru industrie-cod CAEN 4671-comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi,

gazosi si al produselor derivate-cod CAEN 4672- comert cu ridicata al metalelor si minereurilor

metalice-cod CAEN 4677- comert cu ridicata al deseurilor si resturilor.Capacitatea de producţie proiectata conform volumului de

activitate desfasurat –instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice, prin amenajarea si dotarea noii investitii cu echipamente specifice in baza proiectului realizat este de 63t/zi, timp de lucru 24h/zi, 335zile/an, respectiv 21.105t/an, procesul de piroliza fiind un proces continuu desfasurat pe sarje.

Tab1.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala

Furnizor

Instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice

21.105t/an Energie electrica

28.000kWh/an

SC E-ON ENERGIE

SA

In vederea utilizarii eficiente a energiei se vor aplica urmatoarele masuri recomandate prin cele mai bune tehnici disponibile:

izolarea corespunzatoare a utilajelor si a conductelor de vehiculare fluide


Pagina 20



iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un consum redus de energie

contorizarea consumului in vederea analizei periodice a eficientei energetice

In prelucrarea deseurilor nepericuloase, prin procesul de distructie termica a acestora se utilizeaza combustibili pentru asigurarea regimului termic, respectiv:

-combustibili solizi pentru incalzirea reactorului in faza initiala pana incepe producerea gazului de sinteza cu continut de gaz metan in cazul prelucrarii deseurilor de mase plastice- 1t/an

-combustibili gazosi cu continut de gaz metan rezultat in urma procesului de separare a fractiilor lichide in cazul prelucrarii deseurilor de mase plastice-804t/an

-combustibili solizi pentru incalzirea reactorului in faza initiala pana incepe producerea gazului de sinteza cu continut de gaz metan in cazul prelucrarii deseurilor de cauciuc- 0,5t/an

-combustibili gazosi cu continut de gaz metan rezultat in urma procesului de separare a fractiilor lichide in cazul prelucrarii deseurilor din cauciuc-875,87t/an

-brichete din negru de fum si cenusa ce constituie combustibilul solid utilizat la incalzirea reactoarelor de pe cele 3 linii -2.700t/an, in faza initiala si la finalul ciclului de piroliza atunci cand concentratia de gaz metan in gazul de sinteza este redusa si nu asigura mentinerea regimului termic in reactor

Tab. 1.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si substante chimice

Denumirea materiei prime, a substantei sau a

preparatului chiimic

Cantitate anuala

Clasificarea si etichetarea substantelor chimice

Categorii Periculozitate** Fraze de risc*

Anvelope uzate 5.025t N --- ---Mase plastice 16.080t N --- ---

*)Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind


Pagina 21

http://legestart.ro/Norma-metodologica-2002-de-aplicare-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTkzOTc-).htm

http://legestart.ro/Hotararea-490-2002-aprobarea-Normelor-metodologice-aplicare-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-p-(MTkzOTY-).htm

http://legestart.ro/Legea-451-2001-aprobarea-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTgzMTY-).htm

http://legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTgzMTU-).htm



clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **)Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.

Instalatia de distructie termica a deseurilor de mase plastice si cauciuc ce apartine SC ECO PIROTEC SRL Serbesti, este constituita din 3 linii de prelucrare dotate cu echipamente similare.

Materiile prime utilizate in procesul de distructie termica pentru obtinerea combustibililor utilizati in centrale termice sunt constituite din deseuri nepericuloase: deseuri de mase plastice- polietilena, polipropilena, polistiren si deseuri de cauciuc- anvelope uzate, benzi transportoare din cauciuc butadienstirenic si butadienic.

Conform managementului societatii si a studiului de piata privind cantitatile de deseuri ce urmeaza a fi colectate, ce constituie materia prima, liniile tehnologice sunt programate a functiona astfel:

-2 linii de prelucrare deseuri de mase plastice cu o capacitate de 12t/sarja/linie, 2 sarje/zi/linie, respectiv 48t/zi - 16.080t/an

-1 linie de prelucrare deseuri de cauciuc cu o capacitate de 10t/sarja/linie, 3sarje/ 2zile, respectiv 30t/2 zile- 5.025t/an

Bilant de materiale – distructie termica deseuri mase plasticeNr. Crt.

Denumire produs/subprodus

Cantitate rezultatala 1 t materie prima

Cantitate rezultatape sarja12t/sarja

Cantitate anuala produsa la 16.080t/an deseuri

1. Produse lichide combustibile in vederea comercializarii

0,85t 10,2t 13.668t

2. Gaze combustibile utilizate in cadrul

0,05t 0,6t 804t

3. Cenusa brichetata utilizata pe amplasament

0,1t 1,2 1.608t


Pagina 22



Bilant de materiale – distructie termica deseuri din cauciucNr. Crt.




Cantitate anuala produsa la 5.025t/an deseuri prelucrate


0,6t 6t 3.015t


0,035t 0,35t 175,87t

3. Negru de fum utilizat pe amplasament

0,23t 2,3t 1155,75

4. Deseuri metalice 0,135t 1,35t 678,38t

Din procesul de piroliza rezulta cantitatea de 1.608t/an cenusa din procesul de prelucrarea a deseurilor de mase plastice si 1.155,75t/an negru de fum din prelucrarea deseurilor de cauciuc. Aceste deseuri sunt valorificate pe amplasament intr-o instalatie de brichetare si utilizate la amorsarea procesului de piroliza, drept combustibil solid si la finalul procesului pentru mentinerea temperaturii in reactor atunci cand concentratia de gaz metan din gazul de sinteza este minima.

Deseurile metalice in cantitate de 678,38t/an vor fi balotate si depozitate in incinta spatiului de depozitare pana la valorificare prin societati abilitate.


Pagina 23

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUISC ECO PIROTEC SRL SERBESTI - AMENAJARE SPATIU INSTALATIE PENTRU RECICLARE/VALORIFICAREA

DESEURILOR NEPERICULOASE, LOC SERBESTI, JUD IASI

Tab.1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitateTipul

poluariiSursa de poluare

Nr surse poluare

CMA pentru om si mediu

Poluare fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere a

poluarii

Poluare fonica

Pompe, VentilatoareIncarcator

reactor

18buc3buc3buc

Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-65 dB(A)

------- -------- Lech=30 dB(A)

Amplasate pe suporti elastici prevazuti pe fundatii din beton

Circulatia auto din incinta

2Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-65 dB(A)

------- ------- Lech=40 dB(A

Cai de acces betonate si continui

Nivelul de intensitate a zgomotului este diminuat in conditiile in care obiectivul va fi echipat cu pompe, ventilatoare si incarcatoare reactoare performante si silentioase amplasate pe fundatii prevazute cu strat atenuator de zgomot.

In cazul mijloacelor auto caile de acces din incinta obiectivului vor fi betonate continui, motoarele fiind oprite in perioada stationarii.

Amplasamentul obiectivului se afla situat in intravilanul localitatii Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi, intr-o zona situata la distanta de peste 1km fata de zonele locuite.


Pagina 24



1.8.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Din specificul activitatii desfasurate nu rezulta alte tipuri de poluare fizica sau biologica.

1.9.Localizarea geografica si administrativa

Investiţia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.11/15.10.2012, eliberat de Primăria comunei Ciortesti, in temeiul reglementărilor documentatiei de urbanism documentatia de urbanism nr.109/1998, faza PUG/PUZ/PUD, aprobata prin HCL nr.14/23.04.2002 a comunei Ciortesti.

Investitia se va dezvolta pe un teren proprietate privata a SC Agroindistriala Bucium SA in baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07, nr. 2613/15.03.2001 in suprafata de 74.593,63mp.




-sud : drum de acces ce face legatura intre DN 24 si localitatea Serbesti;-est : teren agricol proprietate a Consiliului comunal;-vest :teren proprietate privata, DN 24;Avand in vedere ca actuala investitie se va dezvolta pe amplasamentul

unei foste ferme zootehnice ce a functionat cu profil crestere bovine, suprafata de teren pe care vor fi amplasate instalatiile si echipamentele noii investitii vor respecta proiectele, precum si precizarile din avizele mentionate in Certificatul de urbanism.

Obiectivul este asigurat cu retelele de utilitati din zona-energie electrica, apa potabila.


Pagina 25



1.10.Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone

protajate, zone de protectie sanitare

Folosinta actuala a terenului este conforma cu prevederile documentatiei de urbanism nr.109/1998, faza PUG/PUZ/PUD, aprobata prin HCL nr.14/23.04.2002 a comunei Ciortesti, pastrandu-si destinatia propusa.

Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii in suprafata de 20.000mp, face parte din corp nr.229, sector cadastral 65, Ferma Serbesti, comuna Ciortesti, fiind proprietate a societatii Agroindustriala Bucium SA Iasi.

Prin localizarea obiectivului acesta nu afecteaza valorile istorice, culturale, arheologice.

Zona de amplasament conform HG 1284/2007, modificat si aprobat cu HG 971/2011, intra sub incidenta OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, amplasamentul fiind situat in proximitatea sitului de protectie avifaunistica ROSPA 0096- Padurea Miclesti.

1.11.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Implementarea proiectului- Amenajare spatiu instalatie pentru reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase, are la baza prevederile Certificatului de urbanism 11/15.10.2012 emis de Primaria comunei Ciortesti, precum si de recomandarile din avizele ce insotesc documentatia.

Terenul in suprafata de 20.000mp pe care se dezvolta investitia este proprietate a SC Agroindustriala Bucium Sa, dat in comodat societatii ECO PIROTEC SRL conform Contractului de comodat din data 01.10.2012 pe durata nelimitata, fiind intabulat la Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara Iasi.

1.12.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Accesul la noul obiectiv de investitii se va realiza din drumul national DN 24, prin intermediul drumului DJ 244F.


Pagina 26



Investitia nou realizată va fi constituita dintr-un ansamblu omogen, cu accesorii şi echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei de amplasament a instalatiei de procesare deseuri din cauciuc si mase plastice, amenajarea drumurilor de acces, a dotarilor complementare, precum si a spatiilor verzi.

2.Procese tehnologice

2.1.Procese tehnologice de productie

Capacitatea de productie proiectata pentru instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice este de 21.105t/an, respectiv 63t/zi, timp de lucru 24h/zi, 335zile/an. Procesul de fabricatie se desfasoara pe sarje , utilajul conducator fiind reactorul de piroliza, faza ce determina capacitatea proiectata a instalatiei.

Instalatia pentru reciclarea/ valorificarea deseurilor nepericuloase ce apartine SC ECO PIROTEC SRL este dotata cu 3 linii de descompunere termica a deseurilor, ce pot prelucra independent , din care 2 linii vor prelucra deseuri de mase plastice si 1 linie deseuri de cauciuc. In urma procesului de piroliza rezulta combustibili lichizi ce pot fi utilizati in instalatiile de ardere dotate cu arzatoare pentru producerea agentului termic.


Pagina 27



Procesele tehnologice de prelucrare a deseurilor de mase plastice si a deseurilor de cauciuc constau din :

A.procesul de descompunere termica a materiilor prime cu obtinerea de combustibili lichizi- fractii medii si usoare

B.procesul de depoluare a gazelor arse ce asigura regimul termic in mantaua reactorului cu evacuare in atmosfera

Linia de prelucrare mase plastice este constituita din urmatoarele utilaje :

A .Procesul de descompunere termica-incarcator automat cu piston hidraulic-pozitia 1 cu dimensiunile

Lxlxh=3x1,2x2m utilizat pentru incarcarea reactorului cu mase plastice balotate, care dupa incarcare este indepartat, reactorul fiind inchis ermetic. Incarcatorul pentru alimentarea raectorului de piroliza este fixat pe reactor prin intermediul unei guri de incarcare cu Dn 1,4m.

-reactor de piroliza –pozitia 2, cu V=40,62mc, prevazut cu manta exterioara cu V=41,05mc, prin care circula gazele fierbinti pentru asigurarea temperaturii necesare procesului de descompunere termica. Cantitatea de


Pagina 28



materii prime ce urmeaza a fi prelucrata este de 12t/sarja/reactor, in cazul maselor plastice- polietilena, polipropilena.

Reactorul de piroliza este amplasat intr-o cuva prevazuta cu rebord sub nivelul cotei ±0, avand prevazuta pe una din laterale zona de alimentare cu combustibil solid care prin ardere genereaza gaze arse ce circula prin manta si initiaza reactia de descompunere termica. Dupa initierea reactiei, incalzirea mantalei reactorului se realizeaza datorita circulatiei in instalatie, respectiv in manta a fractiei gazoase rezultate din descompunerea materialelor plastice.

Pe latura opusa, intr-o cuva betonata situata sub cota ±0, prevazuta cu rebord este amplasat rezervorul pentru colectarea cenusei in cazul prelucrarii maselor plastice.

In interiorul reactorului se afla un snec melcat pentru ghidarea materialului- deseuri de mase plastice.

Faza de initiere a procesului de incalzire a reactorului pentru prima sarja se realizeaza prin intermediul sobei de ardere situata la partea inferiaora a reactorului, prevazuta cu 3 guri de alimentare pentru combustibil solid- lemn sau carbune. Dupa initierea reactiei, temperatura in reactor pentru desfasurarea procesului este asigurata prin arderea gazelor cu continut de gaz metan ce alimenteaza arzatoarele de pe cazan prin intermediul a 2 guri situate la partea inferioara a cazanului.

Procesul incepe odata cu atingerea temperaturii de lucru necesara descompunerii termice a deseurilor de mase plastice din reactor si se termina in momentul in care nu mai rezulta gaz de sinteza ce alimenteaza arzatoarele din instalatie, procesul de distructie fiind finalizat.

Prelucrarea deseurilor de mase plastice are la baza procesul de piroliza intr-un reactor special dimensionat si proiectat, la temperaturi de 300-500°C, si presiune 0,5barri, procesul tehnologic fiind discontinuu pe sarje, parametrii tehnologici fiind reglati prin intermediul unui calculator de proces, cu semnalizare optica si acustica a situatiilor de avarii.

In cazul primei sarje de prelucrare a maselor plastice, procesul de incalzire si distructie termica dureaza 14 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 11-12ore- 2 sarje/zi, instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune.

-racitor primar cu 2 compartimente –pozitia 3 cu V=0,5mc/compartiment, prevazut cu manta de racire cu apa, este amplasat in partea opusa gurii de incarcare a reactorului. Gazele rezultate cu temperatura de 250-270°C din procesul de distructie termica din reactor sunt dirijate catre racitorul primar, dupa care sunt preluate de conducta de racire.

-conducta de racire-pozitia 4 conducta mansonata, cu V exterior/ interior=2,38/1,38mc prin care circula apa de racire in manta. Fractiile in amestec rezultate din procesul de distructie a maselor plastice care circula prin conducta


Pagina 29



principala sunt racite la temperatura de 150-170°C, si trecute in separatorul vertical cu manta

-separatorul vertical cu manta –pozitia 5 cu V=1mc, asigura racirea fractiilor gazoase din amestec prin circulatia apei reci in manta in scopul separarii acestora functie de densitate. In vasul separator vertical la partea superioara se afla fractia gazoasa usoara, ce este separata si dirijata printr-o conducta catre cele doua condensatoare cu V=3,6mc/buc, orizontale.

In separator ramane fractia medie cu continut de apa, continutul de apa la inceputul reactiei de distructie termica este in procent mai mare, iar pe parcursul reactiei de descompunere termica, acesta se reduce. Apa se afla situata la partea de jos a separatorului, fiind eliminata printr-un stut de evacuare situat pe separator, dupa evacuare fractiei medii.

Fractia medie aflata la partea superioara a separatorului dupa evacuarea fractiior gazoase este preluata printr-o conducta cu depozitare in rezervorul de stocare- pozitia 8, cu V=3,5mc.

Pentru mentinerea presiunii de max 0,5 barri de pe conducta de aductiune gaze fierbinti din reactor, ce face legatura la separator –pozitia 5, aceasta se realizeaza prin intermediul pompei de vid -pozitia 6 si a vasului de stocare de apa-pozitia 7 cu V=0,5mc, aferent pompei de vid. Prin separarea apei de condens de fractia medie se reduce rapid temperatura gazelor, ceea ce asigura decomprimarea traseelor de transport

-rezervorul de stocare- pozitia 8, cu V=3,5mc, pentru colectarea fractiilor petroliere medii este orizontal prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul stabilit este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare fractii petroliere medii din parcul de rezervoare.

-condensatoare orizontale- pozitia 9 cu V=3,6mc/buc, doua bucati asezate orizontal suprapuse sunt prevazute cu serpentine de racire, cu un numar de 57 tevi interioare, prin care trece fractia gazoasa. Racirea fractiei gazoase se realizeaza prin intermediul apei de racire din interiorul condensatorului in care sunt imersate tevile interioare. Prin racire, gazul ajunge la temperatura de 25-30°C, se transforma in fractia petroliera usoara si corespunde etapei finale de piroliza a materiei prime- mase plastice. Fractia petroliera usoara se colecteaza in rezervorul pentru fractia usoara- pozitia 10 cu V=3,5mc

-rezervorul pentru colectarea fractiei usoare-pozitia 10 este orizontal, prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Gazul de piroliza rezultat din distructia termica cu separarea fractiilor medii si usoare in cele doua rezervoare orizontale de colectare cu V=3,5mc/buc contine si o fractie ce ramane in stare gazoasa- gaz de sinteza.


Pagina 30



Gazul de sinteza cu continut de gaz metan cu temperatura de 25-30°C este dirijat prin intermediul unei conducte la condensatorul vertical dublu- pozitia 11, dupa care este dirijat prin conducta la arzatoarele aferente reactorului de piroliza, si asigura mentinerea regimului termic in cazanul de piroliza.

-condensatorul vertical dublu- pozitia 11 -gazul care circula prin cele doua condensatoare verticale este dirijat catre arzatoarele aferente cazanului, acestea fiind prevazute si cu un dispozitiv antiflacara inapoi.

B.procesul de depoluare a gazelor arse Prin arderea gazului metan din gazul de sinteza in arzatoarele aferente

reactorului de piroliza,se mentine regimul termic privind distructia termica a maselor plastice.

Gazele arse sunt evacuate din mantaua reactorului prin intermediul unei conducte dotata cu un ventilator cu un debit de 9.500Nmc/h in vederea dirijarii acestora catre cosul de dispersie.

Gazele aspirate sunt dirijate inainte de evacuare catre filtrul de spalare- pozitia 14 cu V=1,4mc, prevazut la interior cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact dintre apa de spalare si gazele arse cu continut de pulberi. Filtru este vertical, la partea superioara fiind prevazut cu o diuza ce pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul coloanei ocupand 2/3 din volumul acesteia. Gazele arse intra in filtru prin partea de jos- lateral, urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea superioara a filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie- pozitia 12, cu H=10m.

Apele de spalare rezultate din filtru de spalare a gazelor arse sunt preluate in bazinul de recirculare ape de racire – pozitia 13 cu dimensiunile Lxlxh=6x1,5x1,5m, cu V=13,5mc, impartit in 3 compartimente. Primul compartiment cu un volum de 4,5mc asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtru de spalare gaze arse cu continut de pulberi. Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartata periodic rezultand cca 3kg/saptamana. Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel de al doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in ultimele doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin intermediul unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.

Pe partea laterala a reactorului, opus zonei de alimentare cu combustibil este prevazuta o cuva betonata, prevazuta cu rebord in care este amplasat un rezervor metalic cu V=5,35mc, acoperit cu capac etans, pentru retinerea si stocarea cenusei. Din acest rezervor cenusa este transportata prin aspiratie intr-un vas cilindric –pozitia 15 cu V=1,5mc cu depozitare in saci si dirijare catre instalatia de brichetare.


Pagina 31



Schema de flux pentru procesul tehnologic de piroliza a deseurilor din mase plastice


Pagina 32

Reactia de piroliza T=300-500°C

P=0,5barri

Deseuri de mase plastice-polipropilena, polietilena,

polistiren

12t/sarjaIncarcare reactor

Combustibili solid- incalzire initiala reactor

Gaze de pirolizaT=250-270°C

Racirea primara a gazelorT=150-170°C

P=0,5barri

Separarea fractiei petroliere medii

Mentinerea presiunii pe flux- pompa de vid

Eliminarea apei de condens

Separarea fractiei petroliere usoare prin condensare in 2 condensatoare cu V=3,6mc

Rezervor V=3,5mc


Rezervor V=3,5mc

Fractie medie

Fractie usoaraT=25-

Gaz de sinteza

Condensatoare verticale prevazute cu dispozitiv

antiflacara

Gaz de sinteza- CH4 incalzire reactor

Gaz de sinteza- CH4

Rezervor cenusa cu V=5,35mc

Cenusa

Gaze arse Aspiratie gaze arse Ventilator

Aspiratie gaze arse

Spalare gaze arse in filtru de spalare

cu V=1,4mc

Apa de spalare gaze

Bazin apa de racire ce se recircula in sistem cu

V=13,5mc

Cos dispersie gaze

Parc de rezervoare – 6buc cu V=60mc



Bilant de materiale pe sarja – proces de distructie termica a deseurilor de mase plastice

Reactia de distructie termica in cazul deseurilor din mase plastice se desfasoara pe o durata de 11-12h, la o capacitate de incarcare a reactorului de 12t/sarja, ceea ce corespunde la o capacitate de prelucrare de 2 sarje/24ore.

Procesul tehnologic de distructie termica se desfasoara in incinta reactorului de piroliza prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de mase plastice- polietilena, polipropilena, polistiren, cantitate de 12t/sarja, acestea fiind supuse procesului de distructie termica la temperatura de 300-500°C.

Reactorul de piroliza este incarcat automat cu un piston hidraulic, durata de incarcare fiind de cca o ora. Dupa incarcarea reactorului este indepartat incarcatorul automat cu piston hidraulic, acesta fiind inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua compartimente.

Deseurile de mase plastice introduse in reactor sunt preluate de catre snecul din interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.

Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 3 guri de


Pagina 33

Alimentare Materii prime- deseuri

polipropilena, polietilena, polistiren

Fractii lichide medii si usoare 10,2t/sarja

REACTOR DE PIROLIZAProcesul de distructie termica

T=300-500°C, p=0,5barri

Cenusa 1,2t/sarja

Gaze combustibile- agent incalzire

reactor 0,6t/sarja

Instalatia de brichetare cu

capacitate de 30kg/h

Agent incalzire faza initiala



alimentare ce utilizeaza combustibil solid- lemn, carbune sau brichete, pana cand reactia este amorsata.

Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,5 barri. Temperatura de lucru pentru initierea reactiei in reactorul de piroliza este de cca 300°C pentru mase plastice, cu maxim pana la 500°C, temperatura ce variaza in functie de densitatea si amestecul materialelor.

Capacitatea reactorului este de 12t mase plastice, durata unei sarje fiind de 14 ore la inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 11-12h, timp in care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si gazoasa, amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.

Procesul de piroliza se considera terminat in momentul in care nu se mai produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de distructie termica prin arderea brichetelor in vatra de sub reactor, gazele fierbinti rezultate circuland prin mantaua reactorului.

Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide -mase plastice cu temperatura de 250-270°C la iesire din reactor, este dirijat in racitorul primar cu 2 compartimente cu V=0,5mc/buc si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde gazele ajung la temperatura de 150-170°C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai conductei de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.

Gazele racite sunt preluate de catre separatorul de condens de unde se separa la partea superioara fractia petroliera medie din gaz, fractie lichida cu dirijare catre rezervorul de stocare cu V=3,5mc. Fractia gazoasa este dirijata catre cele doua condensatoare orizontale unde are loc racirea acesteia si depozitarea fractiei petroliere usoare- faza lichida in rezervorul cu V=3,5mc.

Condensatoarele orizontale cu V=3,6mc/buc, sunt prevazute in interior cu serpentine de racire cu apa intr-un numar de 57 tevi prin care trece gazul petrolier si este racit la temperatura de 25-30°C.

Separarea fractiei petroliere se realizeaza ca urmare a presiunii create pe conducta prin intermediul separatorului vertical ce egalizeaza presiunea.

Vasul separator vertical este prevazut cu o pompa de vid ce mentine presiunea de 0,5barri in instalatie avand si rol de separare a apei din masa de piroliza. Separatorul are rolul de a elimina apa din masa de piroliza, separand produsul combustibil de fractia apoasa ce rezulta din proces.

La inceputul procesului de separare, apa din reactie este de cca 2/3 din totalul masei de piroliza, iar pe masura separarii, fractia rezultata nu mai contine apa.

Apa de condens separata din produsul petrolier asigura decomprimarea traseelor de transport.


Pagina 34



Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara se inchide procesul de piroliza a maselor plastice, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz metan si care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere prevazuta cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantaua reactorului.

Gazul metan din fractia gazoasa este impins catre arzatoare, fara posibilitate de revenire in sistem ca urmare a dotarii celor doua condensatoare verticale cu dispozitiv antiflacara.

Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi fine sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de evacuare fortata in atmosfera prin intermediul cosului de dispersie.

Compozitia gazelor de ardere difera functie de natura carburantului folosit pentru asigurarea regimului termic in reactor, respectiv lemn, brichete sau gaz metan, concentratia noxelor specifice din gazele arse se va incadra in limitele maxime admise de legislatia in vigoare.

Pentru racirea sistemului de transport fluide provenite din piroliza, cu separarea fractiunilor petroliere rezultate, instalatia este prevazuta cu un bazin de recirculare a apei, compartiment, apa fiind vidanjata periodic functie de gradul de impurificare a acesteia.

Bazinul are functia de a asigura apa de racire pentru instalatii si de a colecta in primul compartiment la suprafata apei cenusa rezultata din gazele arse inainte de a fi evacuate pe cos. Cantitatea de cenusa fiind redusa datorita arderii complete a produsului continut in gazele rezultate, aceasta se colecteaza de la suprafata apei cu ajutorul unei site si nu depaseste cca 3kg/saptamana.

In bazinul de racire apa fara continut de cenusa din primul compartiment trece in al doilea compartiment pe la partea inferioara a peretelui despartitor, iar de aici in al treilea compartiment, apa fiind racita si reintrodusa in sistem.

Debitul de apa necesar pentru racire este completat periodic cu apa din retea.

La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de descarcare prin intremediul unei trape ce evacueaza cenusa in rezervorul de colectare cenusa. Cenusa este aspirata printr-un turbo ciclon si transportata pneumatic catre un vas colector in vederea preluarii si brichetarii acesteia.

Fractiile medii si usoare separate in cele doua rezervoare sunt preluate prin intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.


Pagina 35



Linia de prelucrare cauciuc Procesul de prelucrare a deseurilor din cauciuc, consta in distructia

termica a deseurilor de cauciuc provenite din anvelope uzate, benzi transportoare, operatii ce se realizeaza pe linia de prelucare cauciuc. Linia este dotata cu utilaje similare procesului de prelucrare a maselor plastice, si consta din urmatoarele echipamente :

A .Procesul de descompunere termica-incarcator automat cu piston hidraulic-pozitia 1 cu dimensiunile

Lxlxh=3x1,2x2m utilizat pentru incarcarea reactorului cu deseuri din cauciuc, care dupa incarcare este indepartat, reactorul fiind inchis ermetic. Incarcatorul pentru alimentarea raectorului de piroliza este fixat pe reactor prin intermediul unei guri de incarcare cu Dn 1,4m.

-reactor de piroliza –pozitia 2, cu V=40,62mc, prevazut cu manta exterioara cu V=41,05mc, prin care circula gazele fierbinti pentru asigurarea temperaturii necesare procesului de descompunere termica. Cantitatea de materii prime ce urmeaza a fi prelucrata este de 10t/sarja/reactor, in cazul deseurilor din cauciuc.

Reactorul de piroliza este amplasat intr-o cuva prevazuta cu rebord sub nivelul cotei ±0, avand prevazuta pe una din laterale zona de alimentare cu combustibil solid care prin ardere genereaza gaze arse ce circula prin manta si


Pagina 36



initiaza reactia de descompunere termica. Dupa initierea reactiei, incalzirea mantalei reactorului se realizeaza datorita circulatiei in instalatie, respectiv in manta a fractiei gazoase rezultate din descompunerea cauciucului.

Pe latura opusa, intr-o cuva betonata situata sub cota ±0, prevazuta cu rebord este amplasat rezervorul pentru colectarea negrului de fum in cazul prelucrarii cauciucului.

In interiorul reactorului se afla un snec melcat pentru ghidarea materialului- deseuri de cauciuc.

Faza de initiere a procesului de incalzire a reactorului pentru prima sarja se realizeaza prin intermediul sobei de ardere situata la partea inferioara a reactorului, prevazuta cu 3 guri de alimentare pentru combustibil solid- lemn sau carbune. Dupa initierea reactiei, temperatura in reactor pentru desfasurarea procesului este asigurata prin arderea gazelor cu continut de gaz metan ce alimenteaza arzatoarele de pe cazan prin intermediul a 2 guri situate la partea inferioara a cazanului.

Procesul incepe odata cu atingerea temperaturii de lucru necesara descompunerii termice a deseurilor de cauciuc din reactor si se termina in momentul in care nu mai rezulta gaz de sinteza ce alimenteaza arzatoarele din instalatie, procesul de distructie fiind finalizat.

Prelucrarea deseurilor de cauciuc are la baza procesul de piroliza intr-un reactor special dimensionat si proiectat, la temperaturi de 400-600°C, si presiune 0,5barri, procesul tehnologic fiind discontinuu pe sarje, parametrii tehnologici fiind reglati prin intermediul unui calculator de proces, cu semnalizare optica si acustica a situatiilor de avarii.

In cazul primei sarje de prelucrare a deseurilor de cauciuc, procesul de incalzire si distructie termica dureaza 18 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 14-15ore- 3 sarje/ 2 zile, instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune.

-racitor primar cu 2 compartimente –pozitia 3 cu V=0,5mc/compartiment, prevazut cu manta de racire cu apa, este amplasat in partea opusa gurii de incarcare a reactorului. Gazele rezultate cu temperatura de 270-290°C din procesul de distructie termica din reactor sunt dirijate catre racitorul primar, dupa care sunt preluate de conducta de racire.

-conducta de racire-pozitia 4 conducta mansonata, cu V exterior/ interior=2,38/1,38mc prin care circula apa de racire in manta. Fractiile in amestec rezultate din procesul de distructie a deseurilor de cauciuc care circula prin conducta principala sunt racite la temperatura de 170-190°C, si trecute in separatorul vertical cu manta

-separatorul vertical cu manta –pozitia 5 cu V=1mc, asigura racirea fractiilor gazoase din amestec prin circulatia apei reci in manta in scopul separarii acestora functie de densitate. In vasul separator vertical la partea superioara se


Pagina 37



afla fractia gazoasa usoara, ce este separata si dirijata printr-o conducta catre cele doua condensatoare cu V=3,6mc/buc, orizontale.

In separator ramane fractia medie cu continut de apa, continutul de apa la inceputul reactiei de distructie termica este in procent mai mare, iar pe parcursul reactiei de descompunere termica, acesta se reduce. Apa se afla situata la partea de jos a separatorului, fiind eliminata printr-un stut de evacuare situat pe separator, dupa evacuare fractiei medii.

Fractia medie aflata la partea superioara a separatorului dupa evacuarea fractiior gazoase este preluata printr-o conducta cu depozitare in rezervorul de stocare- pozitia 8, cu V=3,5mc.

Pentru mentinerea presiunii de max 0,5 barri de pe conducta de aductiune gaze fierbinti din reactor, ce face legatura la separator –pozitia 5, aceasta se realizeaza prin intermediul pompei de vid -pozitia 6 si a vasului de stocare de apa-pozitia 7 cu V=0,5mc, aferent pompei de vid. Prin separarea apei de condens de fractia medie se reduce rapid temperatura gazelor, ceea ce asigura decomprimarea traseelor de transport

-rezervorul de stocare- pozitia 8, cu V=3,5mc, pentru colectarea fractiilor petroliere medii este orizontal prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul stabilit este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare fractii petroliere medii din parcul de rezervoare.

-condensatoare orizontale- pozitia 9 cu V=3,6mc/buc, doua bucati asezate orizontal suprapuse sunt prevazute cu serpentine de racire, cu un numar de 57 tevi interioare, prin care trece fractia gazoasa. Racirea fractiei gazoase se realizeaza prin intermediul apei de racire din interiorul condensatorului in care sunt imersate tevile interioare. Prin racire, gazul ajunge la temperatura de 25-30°C, se transforma in fractia petroliera usoara si corespunde etapei finale de piroliza a materiei prime- mase plastice. Fractia petroliera usoara se colecteaza in rezervorul pentru fractia usoara- pozitia 10 cu V=3,5mc

-rezervorul pentru colectarea fractiei usoare-pozitia 10 este orizontal, prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Gazul de piroliza rezultat din distructia termica cu separarea fractiilor medii si usoare in cele doua rezervoare orizontale de colectare cu V=3,5mc/buc contine si o fractie ce ramane in stare gazoasa- gaz de sinteza.

Gazul de sinteza cu continut de gaz metan cu temperatura de 25-30°C este dirijat prin intermediul unei conducte la condensatorul vertical dublu- pozitia 11, dupa care este dirijat prin conducta la arzatoarele aferente reactorului de piroliza, si asigura mentinerea regimului termic in cazanul de piroliza.


Pagina 38



-condensatorul vertical dublu- pozitia 11 -gazul care circula prin cele doua condensatoare verticale este dirijat catre arzatoarele aferente cazanului, acestea fiind prevazute si cu un dispozitiv antiflacara inapoi.

B.procesul de depoluare a gazelor arse Prin arderea gazului metan din gazul de sinteza in arzatoarele aferente

reactorului de piroliza, se mentine regimul termic privind distructia termica a cauciucului.

Gazele arse evacuate din mantaua reactorului contin SO2 –cca 0,03%, acestea fiind dirijate prin intermediul unei conducte dotata cu un ventilator cu un debit de 9.500Nmc/h catre cosul de dispersie.

Gazele aspirate din mantaua reactorului sunt dirijate inainte de evacuare catre filtrul de spalare- pozitia 14 cu V=1,4mc, prevazut la interior cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact dintre apa de spalare si gazele arse cu continut de pulberi provenite din gazele arse.

Pentru dilutia gazelor arse cu contin de SO2 si pulberi, in filtrul de spalare, acestea vor fi spalate cu apa prin stropire la partea superioara a filtrului.

Filtru este vertical, la partea superioara fiind prevazut cu o diuza ce pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul coloanei ocupand 2/3 din volumul acesteia. Gazele arse intra in filtru prin partea de jos- lateral, urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea superioara a filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie- pozitia 12, cu H=10m.

Apele de spalare rezultate din filtrul de spalare a gazelor arse cu continut de H2SO3 si pulberi sunt preluate de la baza filtrului de spalare si evacuate in bazinul de recirculare ape de racire – pozitia 13 cu dimensiunile Lxlxh=6x1,5x1,5m, cu V=13,5mc, impartit in 3 compartimente, pentru a asigura necesarul de apa de racire din sistemul. Primul compartiment cu un volum de 4,5mc asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtru de spalare gaze arse cu continut de pulberi si acid sulfuros. Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartate periodic prin colectare si depozitare rezultand cca 5kg/saptamana. Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel de al doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in ultimele doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin intermediul unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.

Pe partea laterala a reactorului, opus zonei de alimentare cu combustibil este prevazuta o cuva betonata, prevazuta cu rebord in care este amplasat un rezervor metalic cu V=5,35mc, acoperit cu capac etans, pentru retinerea si stocarea negrului de fum. Din acest rezervor negru de fum este transportat pneumatic intr-un vas cilindric –pozitia 15 cu V=1,5mc cu depozitare in saci si dirijare catre instalatia de brichetare.


Pagina 39



Schema de flux pentru procesul tehnologic de piroliza a deseurilor din cauciuc


Pagina 40

Reactia de piroliza T=400-600°C

P=0,5barri

Deseuri de cauciuc- anvelope uzate, benzi

transportare10t/sarja

Incarcare reactor

Combustibili solid- incalzire initiala reactor

Gaze de pirolizaT=270-290°C

Racirea primara a gazelorT=170-190°C

P=0,5barri


Mentinerea presiunii pe flux- pompa de vid

Eliminarea apei de condens

Separarea fractiei petroliere usoare prin condensare in 2 condensatoare cu V=3,6mc

Rezervor cu V=3,5mc


Rezervor cu V=3,5mc

Fractie medie

Fractie usoara

T=25-30°C

Gaz de sinteza

Condensatoare verticale prevazute cu dispozitiv

antiflacara

Gaz de sinteza- CH4 incalzire reactor

Gaz de sinteza- CH4

Rezervor colectare negru de fum cu V=5,35mc

Negru de fum

Gaze arse Aspiratie gaze arse Ventilator

Aspiratie gaze arse

Spalare gaze arse in filtru de spalare

cu V=1,4mc

Apa de spalare gaze

Bazin apa de racire ce se recircula in sistem cu

Cos dispersie gaze



Bilant de materiale pe sarja – proces de distructie termica a deseurilor de cauciuc

In cazul prelucrarii deseurilor de cauciuc capacitatea de incarcare a reactorului este de 10t/sarja, durata unei sarje fiind de 14-15h, ceea ce corespunde la o capacitate de prelucrare de 3 sarje- 30t/ 2 zile.

Procesul tehnologic de distructie termica se desfasoara in incinta reactorului de piroliza prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de cauciuc- deseuri de cauciuc, benzi transportoare, cantitate de 10t/sarja, acestea fiind supuse procesului de distructie termica la temperatura de 400-600°C.

Reactorul de piroliza este incarcat automat cu un piston hidraulic, durata de incarcare fiind de cca o ora. Dupa incarcarea reactorului este indepartat incarcatorul automat cu piston hidraulic, acesta fiind inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua compartimente.

Deseurile de cauciuc introduse in reactor sunt preluate de catre snecul din interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.

Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 3


Pagina 41

Alimentare Materii prime- anvelope uzate,

benzi transportoare10t/sarja

Fractii lichide medii si usoare 6t/sarja

REACTOR DE PIROLIZAProcesul de distructie termica

T=400-600°C, p=0,5barri

Negru de fum

2,3t/sarja

Gaze combustibile- agent incalzire

reactor 0,35t/sarja

Instalatia de brichetare cu

capacitate de 30kg/h

Agent incalzire faza initiala

Deseuri metalice-1,35t/sarja



guri de alimentare ce utilizeaza combustibil solid- lemn, carbune sau brichete, pana cand reactia este amorsata.

Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,5 barri. Temperatura de lucru pentru initierea reactiei in reactorul de piroliza este de cca 400°C pentru cauciuc, cu maxim pana la 600°C, temperatura ce variaza in functie de densitatea si amestecul materialelor.

Capacitatea reactorului este de 10t cauciuc, durata unei sarje fiind de 18 ore la inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 14-15h, timp in care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si gazoasa, amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.

Procesul de piroliza se considera terminat in momentul in care nu se mai produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de distructie termica prin arderea brichetelor in vatra de sub reactor, gazele fierbinti rezultate circuland prin mantaua reactorului.

Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide -cauciuc cu temperatura de 270-290°C la iesire din reactor, este dirijat in racitorul primar cu 2 compartimente cu V=0,5mc/buc si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde gazele ajung la temperatura de 170-190°C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai conductei de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.






Pagina 42



La inceputul procesului de separare, apa din reactie este de cca 2/3 din totalul masei de piroliza, iar pe masura separarii, fractia rezultata nu mai contine apa.

Apa de condens separata din produsul petrolier asigura decomprimarea traseelor de transport.

Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara se inchide procesul de piroliza a cauciucului, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz metan si care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere prevazuta cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantaua reactorului.


Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi fine si bioxid de sulf sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de exhaustarea in atmosfera prin intermediul cosului de dispersie.

Cantitatea de sulf din continutul deseurilor de cauciuc variaza intre 0,03%-1% maxim in greutate, fiind un subprodus ce se regaseste in gazul de sinteza utilizat la incalzirea mantalei reactorului.

Prin arderea acestuia rezulta bioxid de sulf ce este retinut in filtru de spalare gaze, inainte de evacuarea acestora in atmosfera prin cosul de dispersie prin exhaustare cu ajutorul unui ventilator cu un debit Daer=9.500Nmc/h.

Gazele arse aspirate din mantaua reactorului sunt dirijate inainte de evacuare pe cosul de dispersie, catre filtrul de spalare cu V=1,4mc, prevazut la interior cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact dintre apa de spalare si gazele arse cu continut de SO2 si pulberi. Filtru de spalare este vertical, la partea superioara fiind prevazut cu o diuza ce pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul coloanei ocupand 2/3 din volumul acesteia. Gazele arse cu continut de SO2 intra in filtru prin partea de jos- lateral, urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea superioara a filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie, cu H=10m.

Apele de spalare rezultate din filtru de spalare a gazelor arse cu continut de pulberi si acid sulfuros sunt preluate in bazinul de recirculare ape de racire cu dimensiunile Lxlxh=6x1,5x1,5m, cu V=13,5mc, impartit in 3 compartimente. Primul compartiment cu un volum de 4,5mc asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtru de spalare gaze arse. Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartate periodic rezultand cca 5kg/saptamana.


Pagina 43



Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel de al doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in ultimele doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin intermediul unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.

Conform bilantului de materiale rezulta o cantitate de acid sulfuros, din procesul de ardere a gazului de sinteza cu continut de sulf maxim 1%, ceea ce reprezinta o cantitate de 3,5kg SO2. Prin procesul de spalare SO2 in cantitate de 3,5kg reactioneaza cu apa pulverizata pe la partea superioara a filtrului rezultand o cantitate de 4,48kg H2SO3 pe durata unei sarje de prelucrare cauciuc de 14-15h.

Cantitatea de 4,48kg de H2SO3 rezultata pe durata unei sarje de prelucrare cauciuc de 14-15h este dirijata catre bazinul de recirculare apa de racire in primul compartiment al bazinului cu V=4,5mc, conducand la dilutia solutiei de acid sulfuros, respectiv 0,09%. Continutul din primul compartiment este apoi dirijat in urmatoarele doua compartimente unde se dilueaza datorita cantitatii de 9mc de apa, ajungand la concentratia de 0,03%.

Din datele prezentate rezulta ca procesul nu necesita instalatii suplimentare de desulfurare a gazelor arse, datorita dilutiei, acestea nu produc un impact asupra calitatii factorilor de mediu- apa, aer


Cantitatea de negru de fum rezultata ca urmare a arderii complete a cauciucului este redusa, aceasta se colecteaza de la suprafata apei in primul compartiment cu ajutorul unei site si nu depaseste cca 5kg/saptamana.

La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de descarcare prin intermediul unei trape ce evacueaza negru de fum in rezervorul de colectare. Negru de fum este aspirat printr-un turbo ciclon si transportat pneumatic catre un vas colector in vederea preluarii si brichetarii acestuia.

Deseurile metalice din structura benzilor de transport si a anvelopelor sunt evacuate sub forma de ghem prin gura de descarcare si depozitate in incinta depozitului de brichete.


Pagina 44

64 + 18 82SO2 + H2O H2SO3

3,5kg + 0,98kg 4,48kg



Fractiile medii si usoare separate in cele doua rezervoare sunt preluate prin intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Din procesul de piroliza a cauciucului rezulta un combustibil cu continut de hidrocarburi alifatice in procent de cca 27,8% si hidrocarburi aromatice in procent de 72,2%, avand urmatoarele caracteristici fizico-chimice:

-densitate – 831,2kg/mc-continut de apa- absent-continut de cenusa – 0,006%-putere calorifica inferioara – 10.263kcal/kg-vascozitate – 1,2048mm2/s-continut de sulf- 0,036%.Datele prezentate mai sus au fost determinate de catre Laboratorul

Romcontrol SA, laborator atestat.

Instalatia de brichetat cu o capacitate de 1t/h va fi folosita pentru brichetarea negrului de fum si a cenusei colectate ca rezultat a procesului de distructie termica a deseurilor din cauciuc si mase plastice.


Pagina 45



Presa de brichetat este prevazuta cu un dispozitiv de precomprimare ce impiedica degajarea pulberilor fine in proces, conducand la simplificarea procesului de functionare a presei.

Ca functionare materialul pulverulent va fi introdus intr-o palnie, manual si alimenteaza dispozitivul de malaxare. Dispozitivul de malaxare alimenteaza la randul sau snecul ce impinge materialul in compresorul de precomprimare.

Un dispozitiv hidraulic de presare impinge apoi materialul in spatiul propriu-zis de presare, clestele de presare hidraulic fiind in legatura cu un cilindru special, ce va presa materialul sub forma de brichete cu un diametru de 80mm, lungime-150mm si o densitate de 1,5, cu o putere calorifica de 8.000Kcal/kg, fata de puterea calorifica a lemnului de 4.000Kcal/kg.

Presarea in amestec a cenusei cu negru de fum se poate efectua fara liant in conditiile unei umiditati de maxim 18% a materialului. La o umiditate depasita se impune adaugarea unui liant in realizarea brichetelor.

Procesul de brichetare este un proces discontinuu functie de cantitatea de cenusa si negru de fum stocata, brichetele fiind utilizate drept combustibil in functionarea reactorului in faza initiala si finala atunci cand cantitatea de gaz metan din gazul de sinteza este redusa.

Utilitati - functionarea obiectivului presupune realizarea de racorduri contorizate in baza contractelor incheiate cu societatile furnizoare.

Apa potabila este asigurata prin intermediul unui rezervor de inmagazinare, suprateran, situat in partea de nord a amplasamentului dotat cu pompe ce vor asigura debitul si presiunea constanta in reteaua de distributie. Pentru rezerva intangibila PSI se va utiliza apa depozitata in rezervorul de inmagazinare apa existent.

Consumul de apa potabila estimat este de 110mc/an, acesta fiind utilizat pentru completarea apei de racire necesare racirii gazelor arse, a spalarii gazelor arse cu continut de SO2 si pulberi si pentru consum igienico-sanitar.

In procesul tehnologic nu se utilizeaza apa.Retea de canalizareApele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare aferente

obiectivului de investitii vor fi dirijate intr-un bazin betonat cu V=50mc, subteran vidanjabil.



Pagina 46



Energia electrica este asigurata din reteaua de distributie din zona comunei Ciortesti printr-un post de transformare propriu amplasat in incinta obiectivului, aceasta fiind utilizata pentru forta si iluminat.

Consumul de energie electrica estimat va fi de 28.000kwh/an. Consumul de energie electrica in cazul reactorului de piroliza pentru prelucrarea unei tone de deseu este de 1,326kwh.

Prepararea agentului termic necesar pentru incalzirea spatiilor- birouri, vestiare, se va realiza cu o centrala termica ce va utiliza drept combustibil –produse lichide combustibile.

Sursa de energie Consum de energie anualEnergie electrică 28.000kWh

Prin realizarea noii investitii ca urmare a dotarilor cu utilaje si echipamente specifice celor 3 linii de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase se vor asigura conditiile de siguranţa privind aplicarea tehnologiei de obtinere a combustibililor lichizi.

Incinta este prevazuta cu platforme betonate si carosabile cu acces la fiecare hala, racordate la drumul judetean DJ 244F.

Perimetral investitia este definita si separata ca functional si utilitati tehnico-functionale fata de vecinatati.

2.2. Activitati de dezafectare

La data întocmirii prezentei documentaţii, suprafaţa de teren aferentă dezvoltării noii investiţii de 20.000mp este încadrată ca regim economic în categoria de folosinţă curţi-construcţii si a avut ca functional ferma zootehnica de crestere bovine.

Activitatea ce se va desfasura in cadrul noii investitii fi corelata cu obiectivele functionale existente pe amplasament, sursa de alimentare cu apa potabila, grajd crestere bovine- C44, depozit de cereale- C11cladire pavilion administrativ si platforme betonate.

In ceea ce privesc masurile ce vor fi luate pentru protectia mediului, atat in timpul reconsiderarii si amenajarii constructiilor existente, cat si a obiectivelor functionale de pe amplasament in vederea executiei lucrarilor vor consta din:

deseurile rezultate din activitatea de dezafectare a celor doua inchideri de pe capetele halei C44, constau in deseuri din constructii si demolari

deseuri rezultate din activitatea de dezafectare a fanarelor constau in deseuri metalice si din beton

deseuri rezultate din activitatea de reconsiderare a platformei de deshidrare dejectii si a zonei padocurilor constau din deseuri metalice si din beton


Pagina 47



deseurile rezultate din activitatea de dezafectare a retelelor tehnico-edilitare existente constau in deseuri metalice, deseuri nemetalice, retele de canalizare din BA

deseurile ce vor rezulta din reconsiderarea si amenajarea zonei de amplasare a instalatiilor tehnologice, a depozitului de carburanti si a zonei de depozitare materii prime, vor fi depozitate selectiv pe platforma betonata pana la valorificarea/eliminarea acestora de pe amplasament prin societati abilitate

delimitarea zonei de dezafectare si asigurarii operatiei de igienizare in cadrul santierului. Masinile cu deseuri rezultate din dezafectare la iesire din zona santierului vor fi curatate pentru a nu afecta atat zona de lucru cat si curatenia drumurilor publice din vecinatate

pamantul excavat este considerat pamant necontaminat si va fi utilizat la sistematizarea pe verticala a terenului.

gestionarea selectiva a deseurilor de la producere pana la eliminare/valorificare conform HG856/2002, se realizeaza in baza contractelor incheiate cu societati abilitate in acest sens.

incintele din cladirea existenta in dotarea fostei ferme de bovine ce a avut ca functional pavilion administrativ vor fi reconsiderate, amenajate si adaptate pentru destnatie birouri, grupuri sanitare, vestiare, sala mese.

In ceea ce privesc zonele învecinate noului obiectiv realizat, la data întocmirii prezentei documentatii, nu sunt prevazute dezvoltări de noi investiţii.

Investiţia este situată la distanta de zona locuita a satului Serbesti, in vecinatatea unei zone impadurite- Padurea Miclesti si terenuri agricole.

În imediata vecinătate a amplasamentului nu există un curs de apă pe care să il poata influenta.

Zona de amplasare a noii investitii în intravilanul localitatii Serbesti, a fost aleasa ca varianta, terenul fiind detinut de catre societate in baza contractului de comodat utilizandu-se o parte din constructiile si platformele betonate existente.

La finalizarea lucrarilor de constructie si realizare a obiectivelor din cadrul investitiei- Amenajarea spatiu instalatie pentru reciclare/valorificare deseuri nepericuloase se vor efectua operatii de igienizari si realizarea unei perdele vegetale limitrofe amplasamentului.

Functionarea obiectivului este nedeterminata, aceasta fiind corelata cu rentabilitatea si cifra de afaceri a societatii. In cazul incetarii activitatii si


Pagina 48



dezvoltarii unei noi forme de activitate este necesara dezafectarea instalatiilor.

In cazul incetarii activitatii titularul de activitate are obligatia de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament- sol, subsol, freatic, pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului ca urmare a activitatii desfasurate.

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea in care sa permita utilizarea in viitor la categoria de folosinta initiala, va trebui sa nu genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere, potentialul impact rezidual fiind minimalizat dupa incetarea activitatii.

In acest scop este necesara elaborarea Planului de inchidere a instalatiei cu redarea amplasamentului intr-o stare ce permite utilizarea sa in viitor, parcurgandu-se urmatoarele etape:

instalatiile tehnologice, inclusiv parcul de rezervoare vor fi golite de continut, igienizate in vederea dezafectarii acestora;

substantele chimice cu risc vor fi eliminate de pe amplasament prin societati abilitate;

dezafectarea utilajelor aferente instalatiilor se va face conform unui proiect ce stabileste tehnologia specifica constand din verificarea si intreruperea racordurilor tehnologice cu retelele de alimentare: energie electrica, apa potabila, cu depozitare temporară în spaţii amenajate pana la eliminare/valorificare de pe amplasament

dezafectare instalatii electrice, de automatizare conform normelor stabilite prin proiect

evacuarea prin vidanjare a apelor depozitate in bazine, curatirea retelelor de canalizare si a bazinelor de stocare ape uzate cu preluarea namolului si depozitarea acestuia pana la eliminare;

dezafectare retelelor tehnologice cu dezafectarea/dezmembrarea utilajelor, sortarea acestora functie de starea de uzura in vederea valorificarii si a eliminarii de pe amplasament

in cazul dezafectarii utilajelor din incinta si a demolarii constructiilor, se va prevedea evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament;

aducerea terenului la starea initiala va consta din recoltarea de probe de sol, pe adancimi conform normativelor in vigoare si compararea rezultatelor obtinute cu valorile de referinta la punerea in functiune a obiectivului. In cazul constatarii existentei unor poluari se vor efectua lucrari de ecologizare a suprafetelor de teren afectate.


Pagina 49



3.Deseuri

3.1.Tipuri si cantitati de deseuri

Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul instalatiei de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- cauciuc si mase plastice prin procesul de piroliza se estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri ce sunt prezentate in Tab.3.1.

Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002, L211/2011.

Deşeurile rezultate pe amplasament pot fi generate în perioada de realizare a investiţiei, din functionarea obiectivului analizat, respectiv din perioada de dezafectarea a acestuia, acestea fiind prezentate în tabelul următor, cantităţile fiind informative funcţie de volumul activităţii desfăşurate:

Tabel 3.1.Denumire

deseuCantitatea prevazuta

a fi generat

Stare fizica

Cod deseu

Cod deseu p.p

Cod clasific

are statisti

ca

Managementul deseurilorCantitate t/anValorificat

Eliminat Ramas in stoc

Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei1. Beton intarit, caramizi 8mc solid 17 01 07 Amestecuri

de beton, caramizi

--- 8mc---

2.Pamant excavat

5t solid 17 05 04 Pamant excavat cu pietre

5t --- ---

3.Resturi de balast si pietris

5t solid 17 05 08 Pietris de diverse sorturi

5t --- ---

4.Deseuri metalice feroase

3t solid 17 04 05 Otel, fier 3t --- ---

5.Deseuri metalice neferoase

0,5t solid 17 04 01 Cupru, bronz, alama de la conductori

0,5t --- ---

6.Amestecuri 1t solid 17 03 02 Bitum si 1t --- ---


Pagina 50



bituminoase- asfalturi necorespun-zatoare

pietris

7.Deseuri din ambalaje

1t

3t

solid 15 01 01

15 01 02

Hartie, carton

Mase plastice

1t

3t

---

---

---

---8.Menajer 12 t Solid 20.01.01

20.01.02

20.01.39

Hirtie si cartonDeseuri din sticlaMateriale plastice

--- 12t -----

Deseuri provenite din activitatea desfasurata

1.Negru de fum impurificatcenusa

1.155,75t

1608t

solid 19 01 12 Carbon, 1.155,75t

1608t

--- ---

2. Deseuri metalice

678,38t solid 19 01 02 Fier, carbon 678,38t --- ---

3.Namol cu continut de carburanti

1,4t semisolid 13 05 02 Hidrocarburi cu urme de substante pamantoase

--- 1,4t ---

4.Menajer 12 t Solid 20 01 01

20 01 02

20 01 39

Hirtie si cartonDeseuri din sticlaMateriale plastice

--- 12t -----

Deseuri provenite din perioada de dezafectare- demolari constructii, dezafectare retele de utilitati1.Deseuri metalice

4t solid 17 04 05 Otel, fier 4t --- ---

2.Deseuri din beton, caramizi

11mc solid 17 01 07 Amestecuri de beton, caramizi

11mc --- ---

3.Deseuri de balast si pietris

3t solid 17 05 08 Pietris de diverse sorturi

3t --- ---

4.Deseuri din mase plastice

1,3t solid 15 01 02 PVC, PEHD 1,3t --- ---

5.Deseuri neferoase

1,4t solid 17 04 01 Cupru, aluminiu

1,4t --- ---

6.Deseu menajer

6t solid 20 01 08 Resturi menajere

--- 6t -----


Pagina 51



*Conform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si 2), cenusa, negru de fum, deseurile metalice, deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in categoria deseuri.

3.2.Managementul deseurilor. Eliminarea si reciclarea deseurilor

In perioada de constructii si montaj a obiectivelor din cadrul investitiei se apreciază a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

-pamant provenit din sapaturi necontaminat ce poate fi utilizat la ecologizarea suprafetei de teren din areal sau a suprafeţei de teren la finalizarea investiţiei

-deseuri din constructii - deseuri metalice, materiale de constructii, beton intarit, cabluri, materiale plastice, vor fi colectate temporar pe suprafete amenajate si preluate de pe amplasament prin societati abilitate.

-deseuri din ambalaje rezultate de la transportul diferitelor materiale utilizate in lucrarile de constructii si montaj vor fi depozitate si valorificate prin societati abilitate

-uleiuri uzate rezultate de la utilajele si echipamentele utilizate in timpul lucrarilor de constructii vor fi colectate in containere metalice amplasate pe suprafete amenajate, dupa care vor fi preluate de catre societati abilitate.

La finalizarea lucrarilor de constructii incinta obiectivului va fi curatita si igienizata, deseurile generate fiind ridicate de pe amplasament.

Ca urmare a fluxului tehnologic desfasurat pe amplasament rezulta urmatoarele deseuri ce vor fi gestionate corespunzator naturii acestora, astfel :

-negru de fum impurificat rezultat din procesul de piroliza a deseurilor de cauciuc se va colecta in rezervorul tampon cu dirijare catre instalatia de brichetare.

-cenusa rezultata din procesul de piroliza a deseurilor de mase plastice se va colecta in rezervorul tampon cu dirijare catre instalatia de brichetare.

Negru de fum si cenusa vor fi brichetate, brichetele fiind depozitate in saci si utilizate drept combustibil pe amplasament, avand o putere calorica de 8000Kcal/kg.

-deseurile metalice rezultate in urma reactiei de piroliza a cauciucului, se vor balota si se vor depozita in incinta amenajata pana la valorificare prin societati abilitate

-namolul cu continut de suspensii pamantoase si produs petrolier provenit de la curatirea separatorului amplasat pe reteaua de canalizare ape meteorice impurificate, va fi stocat in recipienti metalici, inchisi, pe


Pagina 52



platforma betonata pana la eliminarea de pe amplasament prin societati abilitate

-deseurile menajere vor fi depozitate in containere metalice pe platforma betonata si eliminate prin operatori de salubritate in baza contractului incheiat.

In perioada de dezafectarea a instalatiilor de piroliza si anexelor tehnico-edilitare din cadrul obiectivului se apreciază a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

-deseuri din demolarea constructiilor - materiale de constructii, beton armat, caramizi,deseuri din mase plastice- conducte de alimentare apa si evacuare ape uzate, cabluri –retele electrice, deseurile metalice ce vor fi colectate temporar pe suprafete betonate amenajate si preluate de pe amplasament.

Deseurile generate din perioada de dezafectare vor fi depozitate pe tipuri pe platforme betonate pe durata limitata in vederea preluarii ritmice a acestora pentru a nu se crea stocuri.

Functie de gradul de uzura fizica si morala a instalatiilor de piroliza, acestea pot fi refolosite in alte unitati sau vor fi considerate deseuri valorificabile.

La finalizarea lucrarilor de dezafectare incinta obiectivului va fi ecologizata prin transport de pamant vegetal, nivelarea terenului, cu incadrarea calitatii solului in categoria de folosinta curti constructii, categorie de folosinta anterioara dezvoltarii investitiei.

In cazul deseurilor atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri care ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002 si L211/2011.

4.Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii acestuia.

Impactul in perioada de organizare de santier – organizarea de santier se realizeaza pe o perioada scurta de timp, pe o suprafata limitata de teren, putand genera urmatorul impact :

Factorul de mediu aer : ca urmare a lucrarilor de santier efectuate, prin circulatia mijloacelor auto, se pot genera pulberi in suspensie, gaze arse, zgomot. Cazarea


Pagina 53



muncitorilor pe perioada sezonului rece genereaza emisii de gaze arse din arderea combustibilului utilizat la incalzire

Factorul de mediu apa : pe durata lucrarilor, personalul va utiliza grupurile sanitare existente in pavilionul administrativ

Factorul de mediu sol : organizarea de santier presupune amenajarea de platforme betonate pe care vor fi amplasate europubelele in care vor fi colectate deseurile menajere si pentru depozitarea diverselor materiale utilizate in constructii. Se va urmari ridicarea ritmica a deseurilor de catre o firma autorizata. Parcarea mijloacelor auto se va face pe platforme betonate continui in vederea evitarii infiltrarii de uleiuri uzate in sol, subsol si panza freatica. Uleiurile uzate provenite de la diverse mijloace auto vor fi colectate in butoaie metalice amplasate pe platforme betonate.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice santierelor cu implicatii pe o arie redusa de manifestare de scurta durata si intensitate redusa asupra componentelor mediului in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Avand in vedere cele prezentate se poate concluziona ca impactul generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ in conditiile desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de constructii si nu vor exista evacuari in apele de suprafata sau subterane, in sol sau emisii atmosferice.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat sa nu produca disconfort in afara amplasamentului obiectivului de investitii.

Amplasamentul obiectivului se afla situat la o distanta de 20km fata de Republica Moldova, si nu prezinta un impact negativ asupra factorilor de mediu.


Pagina 54



4.1.Apa

4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament

Din punct de vedere hidrogeologic, pe teritoriul amplasamentului apele subterane pot fi împărţite în două categorii :

- straturi acvifere captive de stratificatii;- straturi acvifere freatice.Apele din prima categorie se găsesc în depozitele cristaline,

siluriene, miocene, cretaice şi sarmaţiene, au nivel ascensional, sunt mineralizate şi pot fi întâlnite în versanţii deluvio-coluviali din zona.

Izvoarele de coasta din comuna Ciortesti îşi trag izvoarele din pânza de apă subterană de la baza calcarelor oolitice situate in partile mai inalte ale Podişului Central Moldovenesc.

O altă categorie de pe subterane o constituie apele cantonate în depozitele sarmatice nisipoase situate la adâncimi mai mari de 20 m şi care sunt de calitate bună. Aceste strate acvifere sunt exploatate prin fântâni cu adâncimi de 22 – 25 m.

În unele zone ale terasei superioare apa lipseşte complet datorită reliefului argilei de bază, ceea ce face ca circulaţa apei să se facă sub forma unor cursuri subterane, prezentând izvoare pe versant. Debitul lor este un debit caracteristic climei de stepă.

În zona de versanti sub aspect hidrogeologic, situatia este mai complexă, la aceasta contribuind mai mulţi factori cu mare variabilitate pe suprafaţa versantului, printre care menţionam: adâncimea şi înclinarea formaţiunii de fundament care poate constitui patul acviferului, grosimea deluviului şi permeabilitatea acestuia în condiţiile existenţei materialului argilos în interspaţii, mărimea suprafeţei bazinului de alimentare.

În aceste conditii nivelul hidrostatic prezintă o variaţie accentuată în suprafaţă; de asemenea, pe o suprafaţă importantă are caracter sezonier în funcţie de regimul de precipitaţii.

Apa are o alcalinitate şi duritate uşoară. În terase adâncimea la care se află nivelul apei subternare variază între 9-11 m.

Avand in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din precipitatii, infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomene de baltire.

Activitatea obiectivului nu poate influenta in mod direct calitatea panzei freatice, evacuarea apelor uzate de pe amplasament realizandu-se prin retele interne de canalizare cu preluare in bazine betonate si evacuate prin vidanjare.

Din analiza situatiei nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi.


Pagina 55



Amplasamentul studiat prezinta stabilitate locala si generala si nu este supus inundatiilor sau viiturilor, acesta fiind sistematizat.

4.1.2.Alimentarea cu apa

Apa potabila este asigurata prin intermediul unui rezervor de inmagazinare, suprateran, de forma cilindrica, situat in partea de nord a amplasamentului dotat cu pompe ce vor asigura debitul si presiunea constanta in reteaua de distributie. Pentru rezerva intangibila PSI se va utiliza apa depozitata in rezervorul de inmagazinare apa existent.

Reteaua de distributie a apei potabile la consumatori din rezervorul de inmagazinare apa, este realizata prin pompare si consta printr-o retea de conducte din teava PEHD.

Alimentarea cu apa potabila a fermei va fi reglementata prin Avizul de gospodarire a apelor pentru faza de acord de mediu.

Debitul de apă înmagazinat în rezervor constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Consumul de apa potabila estimat este de 110mc/an, acesta fiind utilizat pentru spalarea si racirea gazelor arse inainte de a fi evacuate in atmosfera, completarea si umplerea bazinului de recirculare ape de racire si pentru consum igienico-sanitar.

In procesul tehnologic nu se utilizeaza apa.


Pagina 56



Tabelul4.1.1 Bilantul consumului de apa

Proces tehnologic

Sursa de apa

Apa prelevata din sursa Recirculare/reutilizare ComentariiConsum

total de apaTotal Consum

menajerConsum industrial Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alt

obiectivApa

subteranaApa de suprafa

ta

Pentru compensarea pierderilor in

sistem cu circuit inchis

Apa subtera

na

Apa de suprafa

taInstalatia

de reciclare/

valorificare deseuri

nepericuloase

Bazin de inmagazin

are apa din

izvoare de coasta

0,3mc/zi110mc/an

110mc/an 0,23mc/zi75mc/an

0,1mc/zi35mc/an


Pagina 57



4.1.3.Managementul apelor

Din functionalul obiectivului rezulta urmatoarele surse generatoare de poluanti :

-pentru filtrarea si spalarea gazelor arse, acestea sunt trecute printr-un filtru cu inele ceramice cu V=1,4mc si spalate cu apa inainte de evacuare in atmosfera rezultand ape uzate cu continut de acid sulfuros si urme de pulberi.

-in procesul de racire a instalatiei de procesare deseuri se utilizeaza apa in circuit inchis, prin recircularea acesteia intr-un bazin cu V=13,5mc. Apa racita, recirculata este vidanjata periodic datorita gradului de impurificare cu suspensii. Dupa vidanjare bazinul este curatat de namol cu depozitarea acestuia in recipienti pe platforma betonata. Totodata se verifica starea tehnica a acestuia dupa care se efectueaza umplerea bazinului cu apa si reintroducerea in procesul de racire.

-grupuri sanitare din zona birourilor genereaza ape uzate cu caracter menajer cu dirijare catre un bazin betonat subteran, impermeabilizat, vidanjabil periodic.

-ape meteorice provenite din zona amplasamentului, ce contin suspensii pamantoase sunt preluate prin pante si rigole cu dirijare pe terenurile invecinate cu infiltrare lenta in sol

-ape meteorice impurificate cu continut de combustibil lichid din zona parcului de rezervoare- produs finit, cu un debit de 15,6l/s sunt preluate prin pante si dirijate catre basa colectoare aferenta platformei pentru rezervoarele de produs finit

Sursele generatoare de poluanti din cadrul obiectivului de investitii in perioada de organizare de santier sunt apele uzate menajere, ce vor fi preluate in bazinul betonat subteran vidanjabil existent pe amplasament.

Prin natura apelor evacuate nu se impune amenajarea de instalatii de preepurare ape uzate tehnologice si menajere in perioada de functionare a obiectivului.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare aferente birourilor, vor fi dirijate catre bazinul betonat subteran, hidroizolat cu V=50mc, existent.

Platforma betonata aferenta parcului de rezervoare- 7 buc va fi prevazuta cu rebord cu H=0,5m si basa colectoare cu V=50mc pentru retinerea apelor pluviale cu eventuale urme de substante extractibile si a combustibilului lichid in cazul unei avarii.

Zona circulabila si zona de parcare auto, pentru colectarea apelor meteorice posibil impurificate va fi prevazuta cu panta catre separatorul de produs petrolier cu V=7mc, bicompartimentat, in vederea retinerii urmelor


Pagina 58



de produs petrolier si substantelor pamantoase inainte de evacuarea acestora pe terenurile invecinate.

Apele meteorice neimpurificate vor fi dirijate prin realizari de pante si rigole pe terenurile invecinate cu infiltrare lenta in sol.

Avand in vedere natura apelor uzate generate pe amplasament- ape uzate menajere si cele tehnologice din bazinul de recirculare ape, acestea vor trebui sa se incadreze din punct de vedere a concentratiei poluantilor specifici in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005, cu dirijare catre Statia de epurare in baza contractului incheiat.

Apele meteorice impurificate dupa trecerea prin separatorul de substante extractibile, cat si cele neimpurificate vor fi dirijate prin pante şi rigole spre terenurile din vecinătate, cu respectarea concentraţiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

În primul compartiment, la intrarea în separator, apa poluată pătrunde în spaţiul destinat separării nămolului. În acest spaţiu, apa îşi reduce viteza de curgere şi materialele în suspensie se decantează. În al doilea compartiment, apa pătrunde în spaţiul destinat retinerii hidrocarburilor din apă unde, ca urmare a fenomenului de flotaţie, produsele petroliere si uleiurile conţinute in apă se ridică la suprafaţă.

În urma separarii substantelor petroliere antrenate de catre apele pluviale de pe platformele circulabile in separatorul-decantor de produs petrolier, conţinutul în poluanţi se va incadra in urmatoarele limite:

materiale solide în suspensie: sub 50 mg/l hidrocarburi sau alte uleiuri minerale: sub 5 mg/l Pe toata durata realizarii lucrarilor de investitii este interzisa

efectuarea de deversari de ape uzate neepurate in apele de suprafata sau subterane, depozitarea necontrolata pe sol a diverselor substante sau deseuri ce ar putea polua panza freatica sau apele de suprafata.


Pagina 59



Tab 4.1.2.

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuatemc*

mc/an*

Menajere Tehnologice Pluviale mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

-de la spalarea gazelor

arse

0,1mc/zi 35mc/an -- -- 0,1mc/zi 35mc/an ------ -----

Consum igienico-sanitar

0,23mc/zi 75mc/an 0,23mc/zi 75mc/an

* - Valoarea nu cuprinde debitul de ape pluviale


Pagina 60



4.1.4.Prognozarea impactului

Concentratiile si debitele de poluanti prezentate in tabelul de mai jos corespund volumului de activitate estimat a se desfasura in cadrul investitiei –Amenajare spatiu pentru reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase din cadrul SC ECO PIROTEC SRL Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi, ca urmare a aplicarii tehnologiei de piroliza a deseurilor din cauciuc si mase plastic cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.

Nr.crt.

Sursa generatoare

Natura apei si compusii acesteia

Debitul mc/an

Mod de evacuare

NTPA 002/2002 HG 352/2005,mg/l

Cantitateevacuata kg/an

1 Ape uzate de la spalarea gazelor arse

Ape uzate de spalare

35mc/ an Vidanjare catre Statia de epurare

PH 6,5-8,5suspensii 350 12,25CCOCr 500 17,5CBO5 300 10,5Sulfati 400 14,0

1 Ape uzate menajere

Ape uzate menajere

75mc/ an Bazin betonatstocare ape uzate cu V=50mc/buc- 1buc

PH 6,5-8,5suspensii 350 26,25CCOCr 500 37,5CBO5 300 22,5Amoniu 30 2,25Detergenti 25 1,875

Apele uzate de spalare gaze arse si apele uzate menajere stocate, vor fi preluate prin vidanjare in baza contractelor incheiate si dirijate catre Statia de epurare.

Cele mai bune tehnici disponibile, inseamna si reducerea consumului de apa ceea ce se poate realiza prin utilizarea jeturilor de presiune la curatirea incintei, a pardoselilor, a echipamentelor. Este foarte important sa se gaseasca un echilibru intre modul de spalare aplicat si reducerea consumului de apa pe cat posibil.


Pagina 61



Intretinerea regulata conform programului, efectuarea reparatiilor curente, precum si efectuarea verificarilor in perioadele operationale conduc la reducerea consumurilor de utilitati, respectiv a consumului de apa.

Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului va urmari incadrarea concentratiei poluantilor emisi din activitate in limitele impuse prin legislatia in vigoare, ceea ce conduce la concluzia ca functionarea la capacitatea proiectata a instalatiei nu se constituie intr-un poluator major al zonei.

Pentru prevenirea poluarii apei subterane se vor intretine in stare corespunzatoare de functionare reteaua de canalizare ape uzate, bazinul betonat, vidanjabil, cu respectarea instructiunilor de lucru.

4.2.Aerul

4.2.1.Date generale

Instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase ce apartine SC ECO PIROTEC SRL Serbesti este amplasata in intravilanul localitatii Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi in vecinatatea unor terenuri agricole si zona impadurita.

Climatul comunei Ciortesti are un caracter temperat continental de nuanţă excesivă, caracterizat prin veri călduroase şi ierni geroase cu viscole. În zona comunei nu există puncte de monitorizare a factorilor meteorologici.

Temperatura medie anuală este cuprinsă intre 9 şi 10° C, cu un maxim mediu în luna iulie cuprins între 20 – 21° C, şi un minim mediu în ianuarie, între -3° şi -4°. Aceste valori dau o amplitudine anuală de 24 – 25°C, ceea ce denotă un caracter continental accentuat.

Regimul pluviometric- umezeala relativă are o valoare medie anuală relativ redusă, în jur de 74 %, cu un maxim mediu în decembrie, în jur de 89 % şi un minim mediu în august, în jur de 64 %.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul cald şi au caracter de averse. În condiţiile unei alcătuiri geologice dominate de nisipuri, ale preponderenţei versanţilor abrupţi şi lipsiţi de protecţia pădurilor, un astfel de regim pluvial determină procese intense de spălare a solului şi de eroziune torenţială pe versanţi.

Precipitaţiile medii anuale sunt relativ reduse, cuprinse între 450 si 500 mm/mp în medie pe an, regimul ploilor caracterizîndu-se prin neuniformitate, cu cantităţi mai mari în iunie (60 – 70mm/mp) şi mici iarna şi la începutul primăverii (25 – 30mm/mp). Vara cad ploi sub formă de


Pagina 62



averse torenţiale, care au consecinţe negative asupra terenurilor, intensificând eroziunile.

Din analiza datelor reiese că există un număr însemnat de zile cu vânturi tari, care se grupează preponderent pe direcţiile: N-V, S-E şi N.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest şi sud est, diecţia dominantă fiind nord-vest, cu o fecvenţă medie de peste 20 %. Calmul atmosferic are de asemenea o pondere mare, în jur de 30%. Viteza medie anuală a vînturilor este de 3 - 3,5 m/s.

4.2.2.Surse si poluanti

Prin natura activitatii ce se va desfasura in cadrul obiectivului de investitii, sursele generatoare de poluare ale aerului sunt:

Surse punctiforme -emisii dirijate - activitatea de procesare a deseurilor de cauciuc si

mase plastice genereaza emisii de gaze arse evacuate prin exhaustare prin intermediul cosurilor de dispersie – cate 1buc/linie

-emisii nedirijate- manipularea combustibilului lichid rezultat ca urmare a procesului de piroliza si a aerisirilor aferente rezervoarelor de stocare genereaza emisii de compusi organici volatili

Emisii fugitive-sistemul de receptie si manipulare materie prima- deseuri de

cauciuc si mase plastice genereaza emisii fugitive-pulberi in suspensie -circulatia mijloacelor auto din incinta genereaza emisii de gaze arse

ce contin CO, pulberi, NOx.Prin functionarea obiectivului de investitii, posibilul impact produs

asupra calitatii aerului in arealul analizat este minim.Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul SC ECO PIROTEC SRL

Serbesti, zonele de activitate cu emisii in atmosfera sunt: zona de descarcare deseuri nepericuloase- cauciuc si mase

plastice, este o zona deschisa ce poate genera emisii de pulberi in suspensie. Dispersia pulberilor se realizeaza in mod natural ca urmare a curentilor locali.

instalatia de procesare deseuri de cauciuc sau mase plastice este dotata cu un sistem pentru spalarea si filtrarea gazelor arse compus dintr-un filtru cu V=1,4mc, prevazut cu inele ceramice. Gazele arse preluate din mantaua reactorului prin intermediul unui ventilator cu un debit Daer=9.500Nmc/h si dirijate catre un filtru pe la partea inferioara a acestuia. La partea superioara filtrul este prevazut cu o diuza de stropire apa care prin pulverizare retine pulberile antrenate, gazele spalate fiind dirijate catre cosul de dispersie aferent fiecarei linii cu H=10m, Dn=0,4m.


Pagina 63



In cazul celor doua linii ce prelucreaza mase plastice, gazele de ardere preluate contin numai pulberi fine spalate prin intermediul fitrului si dirijate catre cele doua cosuri de dispersie aferente fiecarei linii.

In cazul liniei de prelucrare cauciuc, gazele de ardere preluate prin intermediul sistemului de aspiratie gaze contin pulberi fine si SO2 ce sunt dirijate catre filtru de spalare gaze, cu evacuare catre bazinul de recircualre ape de racire.

Gazele arse spalate provenite din arderea combustibililor sunt evacuate prin exhaustare catre cosul de dispersie.

In cazul liniei de deseuri de cauciuc, gazele arse pot contine si urme de SO2, care sunt retinute prin spalare cu apa rezultand acidul sulfuros in concentratie de 0,07% din cantitatea de 13,5mc de apa din bazinul de recirculare.

Apa cu continut de pulberi ce rezulta din procesul de spalare gaze in cazul celor 3 linii sunt dirijate catre primul compartiment al bazinului de recirculare apa de racire- pozitia 13, din dotare fiecarei linii. Particolele de pulberi- cenusa sau negru de fum, sunt preluate prin intermediul unei site de pe suprafata apei si depozitate intr-un recipient metalic.

Emisiile de gaze arse rezultate din procesul de incalzire a mantalei reactorului pentru mentinerea temperaturii de lucru sunt generate :

-in faza initiala de functionare a liniilor din utilizarea combustibililor solizi- lemn sau brichete din cenusa si negru de fum

-pe parcursul procesului de distructie termica mentinerea temperaturii se realizeaza prin arderea CH4 continut in gazul de sintezaPoluanti Debit de

aerCombustibil solid –lemn,

bricheteCombustibil gazos- CH4

Concentratiemg/Nmc

Debit masicg/h

Concentratiemg/Nmc

Debit masicg/h

CO Daer=9500

Nmc/h

250 2.375 100 950NOx 400 3.800 350 3.325SO2 400 3.800 35 332,5

pulberi 100 950 5 47,5Calculele debitelor masice pentru poluantii emisi in mediu au fost

estimate pentru concentratiile maxime admise conform legislatiei in vigoare.

Concentratiile poluantilor specifici din gazele arse vor trebui sa se incadreze in limitele ORD 462/93.

rezervoarele de stocare a combustibilului lichid- 7 buc cu V=60mc/buc (50t/buc), capacitate totala de stocare 336mc cu un grad de umplere de 80%, din cadrul parcului de rezervoare vor fi prevazute cu guri de aerisire ridicate la inaltime dotate cu opritori de flacari in vederea retinerii eventualelor emisii de COV.


Pagina 64



Ca urmare a modului de desfasurare a procesului tehnologic, cat si a dotarilor, concentratiile emisiilor de poluanti vor fi reduse cu incadrarea in limitele maxime admise.

Combustibilul lichid rezultat in urma procesului de piroliza a deseurilor de mase plastice si cauciuc, contine hidrocarburi alifatice in procent de 27,8% si hidrocarburi aromatice in procent de 72,2%, conform Certificatului de analiza emis de Romcontrol SA.

Valoarea limita de emisie de compusi organici volatili pentru instalatia analizata urmeaza a fi stabilita prin Autorizatia emisa in baza monitorizarii emisiilor de poluanti de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant ce pot influenta calitatea aerului :

respectarea parametrilor tehnologici- temperatura, presiune cu monitorizarea procesului de distructie termica

reducerea concentratiei de bioxid de sulf din gazele arse prin spalarea acestora cu apa in filtru de spalare prevazut cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact

respectarea programului de verificare periodica a instalatiei si efectuarea de reparatii curente

Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii instalatiei cu echipamente de depoluare a aerului si respectarea regimului tehnologic.

In vederea verificarii desfasurarii procesului de distructie termica cu incadrarea in limitele parametrilor tehnologici instalatia va fi dotata cu un sistem de monitorizare a concentratiilor emisiilor pe toata durata de functionare a instalatiilor.

In ceea ce priveste traficul auto in incinta obiectivului analizat, acesta va fi redus comparativ cu traficul din zona DN 24. Gazele arse provenite din gazele de esapament sunt dispersate ca urmare a curentilor de aer locali, amplasamentul fiind situat intr-o zona deschisa.

In cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta obiectivului, acesta va conduce la debite masice reduse evacuate prin gazele de esapament si dispersate in mod natural, circulatia .

Denumirea sursei

Poluanti si debite masice[g/h]

CO CO2 Nox-gaze de

esapament de la mijloacele auto ce functioneaza pe

motorina (2,5 l/zi)

27,5 775 62,5


Pagina 65



Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta DN 24 cu trafic auto intens, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din incinta sunt reduse.

In ceea ce priveste calitatea aerului se impune respectarea dotarilor prevazute in proiect cu utilaje performante conform tehnologiei aplicate in vederea incadrarii concentratiilor emisiilor de poluanti in limitele impuse prin legislatia in vigoare.

4.2.3.Prognozarea calitatii aeruluiAprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile

concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului protejat si timpul de mediere.

Amplasamentul noului obiectiv se situeaza in intravilanul localitatii Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi si apartine SC ECO PIROTEC SRL.

Prin natura activitatii ce urmeaza a se desfasura in cadrul noii investitii se poate estima urmatoarele emisii generate pe amplasament :Instalatia generatoare

Punct de emisie Poluant Valoare limita de emiseimg/Nmc

Debit masicg/h

Instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- cauciuc si mase plastice

Sistem de evacuare gaze arse cu Daer=9500Nmc/h- cos dispersie- 3 buc- in cazul utilizarii combustibilului solid

COSO2NOxPulberi

250400400100

2.3753.8003.800950

Sistem de evacuare gaze arse cu Daer=9500Nmc/h- cos dispersie- 3 buc- in cazul utilizarii CH4 din gazul de sinteza

COSO2NOxPulberi

100353505

950332,5332547,5

Zona de depozitare combustibili lichizi- fractii medii si usoare

Aerisiri prevazute cu opritori de flacari

COV 100


Pagina 66



Calitatea atmosferei in zona, in cazul concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul urmator :

Denumire Sursa genera

toare

Timp de

lucru anual,

(h)

Tempera

tura gaze,

(°C)

Poluanţi generaţi

Concentratii cf ORD 592/2002

Debit masic

g/h

Cantităţi de poluanţi generaţi

(t/an)

Protecti sanatatii

Protectia vegetatiei

Protectia sanatatii


Protectia sanatatii


Reactor piroliza deseuri mase

plastic si

cauciuc

Cos dispersie

gazeDaer=9500

Nmc/hH=10m

Dn=0,4m

7920h/an

80-90

SO2 350

µg/mc

20

µg/mc

3,325 0,19 0,026 0,0015048

NOx 200µg/mc

30µg/mc

1,9 0,285 0,015048 0,0022572

CO 10mg/mc --- 95 --- 0,7524 ---

PM10 50µg/mc --- 0,475 --- 0,003762 ---

Pentru perioada de exploatare a noului obiectiv – Instalatie pentru reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- deseuri de mase plastic si cauciuc, au fost analizate valorile maxime estimate ale poluantilor emisi de la sursa in raport cu concentratiile maxime admise pentru o medie de lunga durata – o ora, respectiv un an, conform Legii 104/2011 – lege privind calitatea aerului înconjurător pentru poluanţii pulberi, Nox, Sox, CO, respectiv ORD 592/2002.

In conditiile functionarii celor 3 linii de piroliza, concentratiile poluantilor emisi in atmosfera vor fi considerate ca suma conecntratiilro emise din cele 3 surse generatoare de gaze arse, respectiv:

Sursa generat

oare

Poluanţi generaţi

Concentratii cf ORD 592/2002 Debit masic

g/h

Cantităţi de poluanţi generaţi (t/an)

Protectia sanatatii


Protectia sanatatii


Protectia sanatatii


Cos dispersie-

3 buc

H=10m

SO2 350µg/mc 20µg/mc 9,975 0,57 0,078 0,0045144

NOx 200µg/mc 30µg/mc 5,7 0,855 0,045144 0,0067716

CO 10mg/mc --- 285 --- 2,2572 ---

PM10 50µg/mc --- 1,425 --- 0,011286 ---

Zgomot si vibratii Sursele generatoare de zgomot si vibratii sunt constituite din

utilajele care prezinta organe in miscare – pompe, ventilatoare, incarcatoare reactor, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.

Avand in vedere ca procesul tehnologic din cadrul investitiei se va desfasura in incinta semideschisa, iar utilajele generatoare de zgomot si vibratii se vor monta pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului este diminuat.


Pagina 67



Intensitatea nivelului de zgomot la imisii va trebui sa se incadreze in limitele STAS 10009/88, STAS 6161.3/82 cu valori de 50-60dB(A)- pe durata zilei, 45dB(A) in timpul noptii.

Conform HG1756/2006, echipamentele cu functionare in spatii deschise, vor trebui sa aiba agrementul din punct de vedere al nivelului de zgomot cu respectarea conditiilor impuse.

Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot.

Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 60-65 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona.

Utilajele prevazute in dotarea noii investitii vor fi utilaje ce asigura protectia calitatii aerului, prin dotarile cu echipamente de depoluare, prin monitorizarea emisiilor si a parametrilor tehnologici ceea ce va conduce la incadrarea concentratiei poluantilor in limitele impuse prin normativele in vigoare.

Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei nou realizate asupra factorului de mediu aer este redus, in conditiile respectarii masurilor impuse in proiect, precum si a realizarii acestora in executie.

4.2.4.Masuri de diminuare a impactului

In vederea diminuarii impactului produs asupra mediului prin functionarea obiectivului se va urmari imbunatatirea parametrilor privind emisiile fugitive din zona instalatiei de piroliza si a parcului de rezervoare, ce pot genereaza emisii cu continut de COV.

Dotarea cu echipamente corespunzatoare prevazute cu sisteme de automatizare, de reglare si control a parametrilor si a regimului de functionare, prin monitorizarea emisiilor atmosferice se va urmari incadrarea concentratiilor de poluanti in limitele admise de normativele in vigoare cu posibilitatea limitarii concentratiilor acestora.

In ceea ce priveste evacuarea aerului din incinta tehnologica, aceasta se realizeaza in mod natural datorita amenajarii incintei tehnologice, prevazuta cu sistem deschis de ventilatie.

In cazul parcului de rezervoare, acestea vor fi prevazute cu aerisiri ridicate la inaltime prevazute cu opritoare de flacari.

In conditiile desfasurarii procesului tehnologic in reactoare inchise si sisteme de transport a fluidelor prin conducte tehnologice se reduce posibilitatea emisiilor de poluanti in atmosfera.

Gazele arse provenite din procesul de piroliza a cauciucului si a maselor plastice inainte de evacuare acestea sunt trecute printr-un filtru


Pagina 68



de spalare prevazut cu inele ceramice in vederea retinerii pulberilor antrenate, cat si a SO2 in cazul liniei de distructie cauciuc.

Gazele evacuate dupa trecere prin filtru de spalare sunt dirijate catre cosul de dispersie aferent fiecarei linii cu H=10m ce asigura o buna dispersie a acestora in zona.

Gazele rezultate de pe linia de procesare cauciuc pot contine un procent de 0,03% -maxim 1% de SO2. Prin spalare cu apa in contracurent SO2 se transforma in acid sulfuros, acesta fiind dirijat catre primul compartiment din bazinul de recirculare apa de racire, concentratia acestuia fiind de 0,07%. Concentratia acidului sulfuros din bazinul de recirculare ape de racire cu V=13,5 scade pe masura dirijarii din primul compartiment catre al doilea si al treilea compartiment.

Intrucat concentratia acidului sulfuros este redusa de cca 0,07% nu se impune neutralizarea acestuia, SO2 fiind captat in apa si transformat in acid sulfuros fara a afecta instalatia si mediul inconjurator.

Prin spalarea gazelor cu continut de SO2 cu apa, in filtru cu inele ceramice, aceasta conduce la eliminarea emisiilor de SO2 in atmosfera, respectiv la evitarea aparitiei unor ploi acide ce ar putea afecta vegetatia din zona.

Avand in vedere amplasamentul, intr-o zona deschisa prin curentii locali din zona se asigura o buna dispersie a poluantilor emisi in atmosfera.

Echipamentele de depoluare din dotarea instalatiilor vor fi prevazute pentru realizarea unor randamente de retinere eficiente cu incadrarea concentratiei noxelor in limitele normativelor in vigoare.

La punerea in functiune, cele 3 linii de prelucrare sunt prevazute a fi dotate cu sisteme permanente de monitorizare a concentratiilor poluantilor emisi din gazele arse, evacuate in atmosfera prin cosurile de dispersie.

Amplasamentul obiectivului de investitii intr-o zona deschisa cu specific rural, amenajarea de platforme betonate continui de circulatie auto in incinta, dotarea cu utilajelor generatoare de zgomot pe platforme betonate cu preluare a vibratiilor, conduc la diminuarea nivelului de zgomot generat din activitate cu incadrarea in STAS 10009/1988 privind acustica urbana- limita admisibila a nivelului de zgomot fiind de 65dB(A) pe timpul zilei, pentru zona de activitate.

Ca urmare a analizei efectuate precum si a dotarilor cu care va fi prevazuta noua investitie, rezulta ca aceasta nu se va constitui intr-un poluator cu impact semnificativ in ceea ce priveste calitatea aerului.


Pagina 69



4.3.Sol

4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire

Amplasamentul obiectivului este situat in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, situata in partea sud-estica a judetului Iasi, in zona Podisului Central Moldovenesc.

Conform studiilor geotehnice, zona studiata din punct de vedere geologic este caracterizata prin prezenta formatiunilor sarmatiana si cuaternara.

Sarmatianul ce reprezinta fundamentul zonei este format din straturi de argila marnoasa bazala prezenta la adancimi de peste 14-16m. Cuaternarul ce acopera sarmatianul este reprezentat printr-un complex prafos loessoid cu grosimi de 3-4m urmat de un orizont nisipos saturat cu grosimea de 1-2m sub care este prezenta o argila stratificata pana la stratul de bazalt. In zona nu au fost semnalate alunecari, fenomene de instabilitate locala si generala.

Amplasamentul nu este supus viiturilor de apa sau inundatiilor.Conform STAS 11100/1/1993 corelat cu Normativul P100/1/12006,

amplasamentul se caracterizeaza prin : zona de seismicitate C, ag=0,20, Tc=1.

Stratificatia existenta pe amplasament conform studiilor geologice efectuate au evidentiat urmatoarele:

-sol vegetal si umplutura 0,9-1,1m-argila prafoasa loessoida galben cafenie, plastic vascoasa

sensibila la umezire cu grosime de la 3,4-3,6m-nisip argilos in grosime de 1,2-1,3m-argila stratificata in grosime de 14-14,5 mAvand in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din

precipitatii, infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomene de baltire.

4.3.2.Sursele de poluare a solului

Surse de poluare a solului si lucrari necesare organizării de şantier

Zona aferentă organizării de şantier va fi amplasată în incinta suprafeţei de teren aferent obiectivului cu acces prin intermediul drumului judetean DJ 244F cu racordare la DN 24.

Pentru delimitarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta va trebui nivelată, asigurată, prevăzută cu construcţii uşoare ce vor fi ridicate de pe amplasament la finalizarea lucrărilor.


Pagina 70



La realizarea constructiilor si a obiectivelor din cadrul noii investitii, lucrarile pe santier vor fi executate cu respectarea proiectelor de catre echipe specializate.

Inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor efectua urmatoarele activitati:

indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren pe care se urmeaza a se amenaja organizarea de santier

amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat, a cailor de rulare pentru utilaje speciale

amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul

amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la executarea lucrarilor.

pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat, fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului

materialele utilizate în realizarea obiectivului vor fi materiale de construcţii omologate, cu respectarea prescripţiilor privind natura, dimensiunile şi calitatea acestora din documentaţiile tehnice întocmite

operaţiile necesare montajului echipamentelor se vor efectua cu personal specializat instruit din punct de vedere al respectării normelor de securitate a muncii sub supravegherea şi controlul atent al specialiştilor

Având în vedere modul de generare a poluanţilor, precum şi amplasamentul într-o zonă deschisă, emisiile de poluanţi generate în perioada de realizare a investiţiei vor fi dispersate în mod natural ca urmare a curenţilor creaţi în zonă.

Nu se impun dotări cu instalaţii pentru reţinerea şi evacuarea poluanţilor.

Pentru diminuarea nivelului de pulberi sedimentabile emise, se vor efectua stropiri periodice ale zonei de lucru.

Surse de poluare a solului in perioada functionarii obiectivuluiPoluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei

freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante continute in apele uzate colectate, stocate si transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator.

Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat de amenajare spatiu pentru reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase, suprafata totala de teren de 20.000mp va fi utilizata pentru executarea investitiei conform proiectului.


Pagina 71



Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat rezulta ca suprafata de 20.000mp reprezinta suprafata construita si betonata pentru desfasurarea activitatii propuse.

Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului in cadrul SC ECO PIROTEC SRL Serbesti- Instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice sunt:

-platforma pentru depozitarea materiilor prime cu S=2042mp va fi betonata, hidroizolata, compartimentata, prevazuta cu pereti laterali pentru a se evita o posibila sursa de poluare a solului datorita depozitarii cauciucului- anvelope uzate si maselor plastic

-incinta tehnologica in care se vor monta cele 3 linii de procesare deseuri cu S=1255,81mp va fi betonata, hidroizolata, pentru a se evita eventualele infiltratii de scurgeri de combustibili lichid in sol, subsol si panza freatica

-platforma depozitului de produs finit- parc de rezervoare cu S=5.953,88mp, pe care sunt amplasate rezervoarele metalice orizontale, pe socluri din beton, va fi prevazuta cu rebord cu H=0,5m, basa colectoare cu V=50mc, in vederea retinerii eventualelor scurgeri de combustibil lichid cu infiltrare in sol, subsol si panza freatica.

-bazinul betonat subteran vidanjabil cu V=50mc, ce preiau apele uzate menajere din zona pavilionului administrative in conditiile eventualelor discontinuitati in peretii acestora pot conduce la infiltratii de ape uzate in sol. Evacuarea apelor stocate temporar in bazinul betonat se realizeaza prin vidanjare periodica cu dirijare catre Statia de epurare in baza contractului ce se va incheia cu o societate abilitata in acest sens.

-apele meteorice impurificate in conditiile in care nu sunt preepurate in separatorul de produs petrolier cu V=7mc, aferent zonei circulabile pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice prin infiltrare de produs petrolier si uleiuri

-depozitarea necorespunzatoare a deseurilor poate constitui o sursa de poluare a solului in conditiile nerespectarii masurilor impuse prin legislatia in vigoare privind gestionarea selectiva a acestora de la producere pana la valorificare/eliminare cu respectarea prevederilor conform HG856/2002. In acest sens unitatea are amenajate zone de depozitare corespunzatoare pe tipuri de deseuri, urmand a incheia contracte cu societati abilitate functie de natura deseului.

-caile de acces auto interne si platformele betonate vor fi mentinute in stare continua in vederea evitarii antrenarii scurgerilor de poluanti cu infiltrare in sol si afectarea panzei freatice;

In ceea ce priveste calitatea solului si subsolului nu s-a constatat o poluare accidentala care sa fi influentat calitatea acestuia, avand in


Pagina 72



vedere ca la data preluarii amplasamentului acesta avea destinatie teren curti-constructii.

4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului

Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Lucrările de execuţie a montajului echipamentelor în cadrul noii investitii vor fi începute în momentul în care vor fi obţinute avizele şi acordurile prevăzute, inclusiv a autorizaţiei de construire sub stricta coordonare a dirigintelui de şantier, cu respectarea prevederilor privind disciplina în construcţii.

Pentru perioada de realizare a investitiei, in care fluxul circulatiei auto in zona va fi crescut, vor fi utilizate caile de acces existente, ce vor trebui amenajate corespunzator.

Ca urmare a circulaţiei auto, cât şi a lucrărilor efectuate în perioada de realizare a montajului, vor rezulta emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile, precum şi gaze arse, din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă a mijloacelor auto. Nivelul de intensitate fonica va fi crescut in perioada circulatiei mijloacelor auto si a efectuarii operatiilor de constructii.

Descrierea impactului asupra mediului in timpul functionarii

Prin natura solului se constata permeabilitatea acestuia pentru apa pluviala, zona nefiind inundabila.

Realizarea de drumuri de acces in zona obiectivului va conduce la limitarea proceselor de eroziune a solului prin crearea de rigole colectoare de ape pluviale cu descarcare, fie in rigola drumului judetean, fie pe terenurile invecinate cu infiltrare lenta in sol.

In perioada de functionare a instalatiilor- 3 linii, se vor respecta masurile stabilite in vederea evitarii infiltratii de poluanti in sol, subsol si panza freatica cu gestionarea corespunzatoare a materiilor prime, produselor finite si a deseurilor cu respectarea legislatiei in vigoare.

Amplasarea utilajelor aferente instalatiei de procesare cauciuc si mase plastice, se va realiza pe platforme betonate continui in incinta semideschisa.

Zona de amplasare a parcului de rezervoare de produs finit – combustibil lichid este situata in aer liber, pe platforma betonata, continua prevazuta cu rebord si basa colectoare pentru preluarea continutului in caz de avarii. Inaltimea rebordului de 0,5m a fost calculata pentru retinerea a cca 30% din capacitatea de stocare a celor 7 rezervoare.


Pagina 73



Apele uzate menajere vor fi stocate intr-un bazin subteran, betonat, hidroizolat existent cu V=50mc, ce va fi vidanjat periodic conform unui program stabilit in baza unui contract incheiat.

Apele pluviale posibil impurificate cu continut de ulei sau carburant din zona circulabila vor fi colectate si dirijate inainte de evacuare pe terenuri, cu trecere printr-un separator de substante petroliere cu V=7mc.

In ceea ce priveste transportul auto intern se va urmari si verifica mentinerea in stare continua a cailor de circulatie din incinta in vederea evitarii infiltrarii de poluanti in sol, subsol si panza freatica.

Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate selectiv de la producere pana la valorificare/eliminare cu respectarea prevederilor HG 856/2002, ceea ce va conduce la un impact redus asupra calitatii solului, subsolului si pinzei freatice din zona amplasamentului.

Societatea va incheia contracte de preluare si transport a deseurilor cu societati abilitate in vederea valorificarii/eliminarii acestora.

In ceea ce privesc deseurile generate din procesul tehnologic de distructie termica- cenusa si negru de fum acestea sunt valorificate pe amplasamnet prin dotarea societatii cu o instalatie de brichetare. Brichetele sunt folosite drept combustibil solid, la amorsare reactiei de distructie termica in faza initiala a procesului, cat si la finalul procesului atunci cand concentratia gazului metan in gazul de sinteza scade.

4.4.Geologia subsolului

Zona studiata din punct de vedere geotehnic este caracterizata prin prezenta formatiunilor sarmatiene si cuaternare.

Sarmatianul ce reprezinta fundamentul zonei este format din straturi de argila marnoasa bazala prezenta la adancimi de peste 14-16m. Cuaternarul ce acopera sarmatianul este reprezentat printr-un complex prafos loessoid cu grosimi de 3-4m urmat de un orizont nisipos saturat cu grosimea de 1-2m sub care este prezenta o argila stratificata pana la stratul de bazalt.

Din analiza amplasamentului nu s-au semnalat alunecari de teren, fenomene de instabilitate locala si generala, amplasamentul nefiind supus viiturilor de apa sau inundatiilor.

Conform STAS 11100/1/1993 corelat cu Normativul P100/1/12006, amplasamentul se caracterizeaza prin : zona de seismicitate C, ag=0,20, Tc=1.

Din analiza stratificatiei existenta pe amplasament rezulta prezenta urmatoarelor straturi:sol vegetal si umplutura, argila prafoasa loessoida galben cafenie, plastic vascoasa sensibila la umezire, nisip argilos , argila stratificata.


Pagina 74



Apa subterana este prezenta pe amplasament la adancimi de peste 9-11m, acest nivel fiind variabil functie de regimul pluviometric si descarcarile din versanti.

In prezent nu sunt inregistrate actiuni de forare ce ar putea oferi indicii despre scurgerea subterana.

Acumularile de apa subterana conduc la izvoare de coasta ce constitue sursa de alimentare cu apa potabila in zona.

In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin solutiile tehnice adoptate la realizarea investitiei acesta va fi minim.

La realizarea constructiilor si la amenajarile prevazute se va tine seama de solutiile propuse prin expertiza tehnică ce a avut in vedere natura solului si subsolului, utilizandu-se materiale corespunzatoare.

4.5.Biodiversitatea

4.5.1.Flora si fauna

Amplasamentul investitiei, se află in imediata apropiere a Sitului Natura 2000 ROSPA 0096 Pădurea Miclesti, în intravilanul localitătii Serbesti, Comuna Ciortesti, Judetul Iasi.

Distanta cea mai mica fată de limita ariei protejate este de cca 30m, în partea de nord a aplasamentului, după cum se observă din hartile de mai jos. Întregul amplasament se află în partea de vest a ariei protejate, ocupând o zonă sub formă peninsulară în corpul Pădurii Miclesti.


Pagina 75



Situl Natura 2000 – ROSPA 0096 PĂDUREA MICLESTI

AMPLASAMENTUL INVESTITIEI ÎN RAPORT CU ARIA PROTEJATĂ CONFORM INVENTARULUI DE COORDONATE


Pagina 76



AMPLASAMENTUL INVESTITIEI ÎN RAPORT CU ARIA PROTEJATĂ

Pădurea Miclesti a căpătat statut de Arie de protectie specială (SPA), datorită faptului că în interiorul ei îsi au habitatul natural un număr de 12 specii de păsări de interes comunitar, conform Anexa 3 a OG 57/2007, si un număr de 31 de specii de păsări de interes national conform Anexa 4B a OG 57/2007. Diversitatea mare de specii precum si


Pagina 77



populatiile însemnate fată de efectivele nationale si comunitare ale acestora, constituie parte a patrimoniului national si comunitar, ceea ce impune o protectiei strictă si un management durabil al acestei păduri si a zonelor invecinate acesteia.

Situl Pădurea Miclesti, este declarată ca arie de protectie specială începând cu anul 2007, conform HG 1284/2007, modificată si completată cu HG 971/2011. Are o suprafată de 8.631 ha, cu altitudinea medie de 263 metri. Din punct de vedere biogeografic, situl se încadrează in bioregiunea continentală, având o climă temperat continentală.

Din punct de vedere administrativ, situl se află pe raza Judetului Iasi în proportie de 63% din suprafata totală a ariei protejate si 37% pe raza judetului Vaslui.

Situl cuprinde habitate de păduri de foioase, alte tipuri de păduri si păsuni, în procent de 45%, terenuri arabile - 48 %, vii si livezi – 2 % si zone urbanizate – 5%.

Habitatul este caracteristic zonei de silvostepă a Moldovei, cu Quercinee ca specii predominante.

Situl se află în custodia Directiei Silvice Iasi, dar încă nu detine un plan de management dar are un regulament de functionare publicat pe pagina web a Directiei Silvice Iasi.

Speciile de importantă comunitară sunt caracteristice zonelor împadurite, a păsunilor cu fânete, dar si a zonelor urbanizate.

Toate aceste specii sunt migratoare, sosind în sit începand cu luna februarie si părăsesc aria protejată cel mai târziu în luna septembrie.

Două specii, acvila de câmp (Aquila heliaca) si soimul călător (Falco peregrinus), sunt doar nominalizate în fisa standard, ca fiind pasagere. Aceste două specii au ca habitat natural, păduri cu arbori bătrâni si masivi pentru cuibărit si zone de fâneată si terenuri arabile pentru vânătoare.

Specia cu efectivele cele mai mari este barza albă (Ciconia ciconia), ce utilizeaza pentru cuibărit stâlpii înalti de telefonie sau de electrificare, utilizând zonele deschise si umede pentru hrană (se hrăneste cu amfibieni, reptile).

În sit, cuibăresc trei specii de ciocanitoare: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus) si ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), habitatul lor natural fiind constituit de arbori bătrâni, cu scorburi, hrana acestora constituind-o populatiile de insecte si larvele găsite în scoarta copacilor si pe frunzele acestora.

Ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cuibăreste direct pe sol, în desisul ierburilor înalte. Se hrăneste cu nevertebrate.


Pagina 78



În sit cuibăresc si două specii de sfâncioc, cel rosiatic (Lanius collurio) si cel mic sau cu frunte neagră (Lanius minor), vânători iscusiti si feroce, cuibăresc în partea inferioară a arbustilor spinosi.

Presura de grădină (Emberiza hortulana), cuibăreste direct pe sol, sub arbusti si se hrăneste aproape exclusiv cu seminte.

Cristelul de pădure (Crex crex) cuibăreste direct pe sol, la adăpostul ierburilor înalte, fiind des întâlnite în vegetatia de urticaria.

4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare

Justificarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu situl sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei protejate;

Amplasamentul proiectului nu se află în interiorul sitului, dar este foarte apropiat, iar forma peninsulară a terenului în raport cu aria protejată, constituie un motiv pentru evaluarea adecvată a acestui proiect.

Activitatea propusă, este nouă în raport cu activitătile umane desfăsurate până în prezent în sit sau în vecinătatea lui. Activitatea nu este prevazută în regulamentul de functionare si trebuie analizată legătura sa directă cu managementul ariei protejate. Lipsa planului de management aprobat pentru situl în cauză, determină o evaluare a activitătii propuse asupra ecologiei speciilor prezente în sit si a impactului asupra habitatelor lor naturale.

Terenul afectat de proiect nu-si schimbă folosinta, amplasamentul propus se suprapune cu amplasamentul vechii ferme de vaci din zonă, fiind utilizată o suprafată de teren deja ocupata de cladiri si platforme betonate.

Având în vedere specificul activitătii de reciclare/valorificare a deseurilor din cauciuc si mase plastice, se poate considera că proiectul contribuie la eliminarea unor cantităti însemnate de deseuri din zona sitului natural, mai ales că între limitele acestuia sunt 4 localităti (Serbesti, Chircesti, Brădicesti si Tălpigeni) si se învecinează cu alte 7 localităti (Ciortesti, Dolhesti, Podu Oprii, Gănesti, Botesti si Miclesti.

Estimarea impactului potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria protejată de interes comunitar;

Activitatea specifică a proiectului propus poate avea impact atât direct asupra speciilor, cât si indirect prin deteriorarea habitatelor acestora.


Pagina 79



Ca aspecte cu potential impact negativ direct asupra speciilor putem enumera:

regimul de înăltime al constructiilor, ce pot constitui obstacol în calea zborului si prin coliziune cu acestea pot duce la mortalitate;

zgomotul, atât pe perioada de executie cât si pe perioada de operare a investitiei, pot perturba împerecherea, clocirea si hrănirea speciilor prezente în sit;

emisiile de CO2 din gazele evacuate prin cosul de fum pot otrăvi sau periclita indivizii aflati în zbor sau în imediata apropiere a acestuia.

Activitatea poate avea impact negativ asupra habitatelor speciilor prezente în sit, exercitând o presiune indirectă asupra speciilor de păsări prin:

poluarea accidentală cu deseuri sau produse petroliere rezultate din activitatea propusă a solului si subsolului, fiind afectată vegetatia.

poluarea accidentală a stratului acvifer sau a cursului de apă de suprafată din apropierea amplasamentului (Pârâul Ciortesti), fapt ce ar otrăvi amfibienii din zonă, nevertebratele dar si păsările.

incendiul accidental pe amplasament pune în pericol răspândirea incendiului pe perioada secetoasă în corpurile de pădure, dar si în fânetele si terenurile agricole, cu impact devastator asupra habitatelor dar si a speciilor prezente pe aceste terenuri.

transportul pe perioada de executie, dar si pe perioada de operare a proiectului, având în vedere fluxul continuu al activitătii, perturbă activitatea pasărilor în perioadele de împerechere, cuibărire si hrănire, deoarece situl este deja fragmentat prin traversarea lui pe axa est – vest, de DJ 244 F, iar DN 24, se suprapune pe o lungime mare peste limita vestică a ariei protejate, acestea două constituid si singurele căi de acces în zona amplasamentului.

Se estimeaza ca datorita valorii scazute a concentratiilor maxime ale emisiilor de poluanti in aer, care se vor situa sub valorile maxime admise, precum si datorita ariei reduse de raspandire, nu vor fi afectate vegetatia si fauna din zona si vecinatatile amplasamentului investitiei analizate, impactul fiind negativ nesemnificativ.

Pina in prezent nu s-au semnalat in zona dereglari ale echilibrului ecologic, din estimarea valorilor concentratiilor de poluanti emisi in mediu acestia se vor situa sub CMA conform normativelor in vigoare ceea ce va


Pagina 80



conduce la debite masice reduse de poluanti fara un impact major asupra biodiversitatii.

In ceea ce privesc ariile de raspandire a poluantilor emisi, acestia nu vor afecta flora si fauna din vecinatatea amplasamentului analizat ca urmare a dotarilor si echipamentele aferente noii investitii, cat si prin respectarea tehnologiei aplicate de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase, impactul prognozat fiind diminuat prin respectarea masurilor impuse.

Măsurile care se preconizează a fi luate în perioada de realizare a investitiei, cat si în timpul funcţionării acesteia, în conformitate cu normele tehnologice si a legislaţiei de mediu în vigoare, si în mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din vecinatate, vor fi afectaţi negativ nesemnificativ într-o măsură redusa, astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra florei si faunei nu se va manifesta semnificativ, astfel încât să afecteze biodiversitatea, investitia realizata va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Masurile de reducere a impactului pentru ecosistemul terestru ce se propun a fi luate in considerare la realizarea investitiei conduc la diminuarea potentialelor efecte atât în perioada de functionare cât si de constructii- montaj:

Factor de mediu

Măsuri de reducere a impactului

Resp.implementare

Supraveghere

Pulberi -excavaţii supravegheate, -acoperirea camioanelor care

transportă material de umplutură,

-efectuarea de stropiri de apa ce vor impiedica antrenarea de pulberi de catre curentii de aer

Constructor Titular

Vegetaţie -se va proceda la refacerea vegetaţiei prin plantare de specii specifice zonei

Constructor Titular

Faună -supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor din fauna specifica zonei, atat in perioada de investitii, cat si in perioada de functionare

Constructor Titular

Apă -colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin vidanjare, asigurarea de servicii

Constructor Titular


Pagina 81



specializate, pentru respectarea HG 352/2005 -interzicerea descărcării oricăror materiale în apele de suprafată sau subterane.-utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării accidentale cu hidrocarburi

Gestionarea materialuluiexcavat

-refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor la finalizarea lucrarilor

Constructor Titular

Sănătatea populaţiei şi apersonalului

-managementul tehnic şi al resurselor corect executate. -elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.

Constructor Titular

Mediu ambiant

-monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului, atat in perioada de investitii cat si in perioada de functionare

Constructor Titular

4.6.Peisajul

Investitia – Amenajare spatiu pentru instalatie de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase se va amplasa in intravilanul localitatii Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi, intr-o zona rurala.

Din punct de vedere urbanistic obiectivul se incadreaza in arhitectura zonala cu respectarea conditiilor impuse prin certificatul de urbanism.

Amenajarile si dotarile, in ceea ce privesc constructiile existente ce vor fi reconsiderate, acestea se vor integra in caracterul general al zonei.

Distantele investitiei fata de localitatile invecinate sunt : localitatea Serbesti- 1km pe directia sud-estica, localitatea Pribesti- 2km pe directia nord-vestica si localitatea Ciortesti- 2km pe directia nordica.

Obiectivul se va racorda la retelele cu utilitati din zona-energie electrica, apa potabila. Apele uzate rezultate de pe incinta vor fi colectate prin retelele interioare si dirijate catre bazinul betonat subteran vidanjabil.

Apele pluviale prin sistematizarea pe verticala vor fi dirijate prin pante si rigole catre terenurile agricole din vecinatate cu infiltrare lentă in sol.


Pagina 82



Tab. 4.6.1 Utilizarea terenului pentru amplasamentul alesUtilizarea terenului

Suprafata (mp)Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

Zone construite:-constructii

inchise, amenajari tehnico-edilitare

-cai de acces si platforme betonate,

rigole

-spatii verzi

-suprafata construita, inclusiv amenajari tehnico-edilitare11.386,63 mp

-cai de acces betonate si platforme 8.613,37mp

-spatii verzi---

-suprafata construita, inclusiv amenajari tehnico-

edilitare11.386,63 mp

-cai de acces betonate si platforme

8.613,37mp

-spatii verzi---

Total 20.000mp 20.000mp

Prin realizarea obiectivului nu va fi influentat cadrul natural peisagistic conducand la cresterea valorii estetice a acestuia fara a avea un impact negativ asupra arealului analizat.

4.7.Mediul social si economic

Amplasarea acestui obiectiv in judetul Iasi este benefica si oportuna, avand in vedere profilul de activitate al societatii, ce are ca specific colectarea deseurilor nepericuloase- cauciuc si mase plastice, generate din diverse activitati, in vederea reciclarii/valorificarii acestora prin distructie termica- piroliza. Ca urmare a procesului de tratare termica a deseurilor nepericuloase se reduce cantitatea de deseuri nevalorificabile conducand la obtinerea de carburanti lichizi- fractii medii si usoare ce pot fi utilizati drept combustibili in centrale termice de capacitati medii.

Investitia ce urmeaza a se realiza constituie un raspuns in sensul respectarii conditiilor impuse prin managementul deseurilor in ceea ce priveste colectarea, depozitare si reciclarea/valorificarea acestora in instalatii de piroliza.

Prin proiectul de realizare a noii investitii, se va aplica tehnologia de reciclare/valorificare a deseurilor cu reducerea consumurilor de utilitati,


Pagina 83



obtinerea de carburanti, ceea ce conduce la o eficienta economica satisfacatoare incluzandu-se in categoria obiectivelor ecologice.

Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere a deseurilor generate si reciclare/valorificare superioara a acestora, cu diminuarea impactului produs asupra factorilor de mediu.

Dotarile prevazute in proiect, precum si echipamentele din cadrul instalatiei de piroliza, conduc la scaderea concentratiilor emisiilor evacuate in mediu, gestionarea corespunzatoare a acestora cu un impact redus asupra starii de sanatate a populatiei.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona prin atragerea fortei de munca, dezvoltarea sectorului de colectare si valorificare a deseurilor nepericuloase.

4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Obiectivul de investitie nu se afla in vecinatatea unor obiective ce fac parte din patrimoniul cultural.

Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest sens.

5.Analiza alternativelor

Titularul proiectului SC ECO PIROTEC SRL nu a facut precizari cu privire la alte alternative studiate in ceea ce priveste locatia. Noua investitie – Amanajare spatiu pentru instalatie de reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase se va dezvolta pe un amplasament situat in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, in cadrul unei foste ferme de crestere bovine.

La data intocmirii prezentei documentatii ferma nu este populata si nu a functionat in ultima perioada.

Activitatea desfasurata in cadrul noului obiectiv are drept scop reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase- anvelope uzate, mase plastice, colectate din zonele de activitate ce genereaza aceste deseuri.

Prin procesul tehnologic de distructie termica- piroliza, aceste deseuri sunt valorificate rezultand combustibili lichizi- fractii medii si fractii usoare ce pot fi utilizati in instalatii de ardere de capacitate medie.

Tehnologia aplicata in procesul de distructie respecta prevederile privind protectia mediului, procesul desfasurandu-se in instalatii inchise cu depozitarea produsului finit in parcul de rezervoare pe platforme betonate.

In acest sens prin aplicarea unui bun management si a respectarii parametrilor tehnologici de functionare se obtin randamente superioare de


Pagina 84



valorificare prin piroliza a deseurilor nepericuloase utilizate ca materii prime.

Alternativa de amplasare a instalatiei in incinta fostei ferme de bovine ce apartine societatii SC Agroindustriala Bucium SA Iasi, in prezent nepopulata, a fost aleasa ca urmare a incheierii contractului de comodat din 01.10.2012 cu SC ECO PIROTEC SRL ceea ce va conduce la utilizarea suprafetei de teren de 20.000mp in scopuri productive, a constructiilor si platformelor betonate existente pe amplasament conducand la o valoare redusa de realizare a investitei cu efecte benefice privind reducerea cantitatilor de deseuri.

La realizarea acestei investitii se va tine seama de recomandarile din certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile tehnice propuse prin proiectul de reamenajare.

Evaluarea potenţialului impact asupra factorilor de mediu prin realizarea investiţiei a fost efectuată pe baza criteriilor de mediu pentru a determina sistemul de punctaj utilizat ce completează matricea.

Notaţia folosită pentru a completa matricea

Notaţia Explicaţie

++ Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte pozitive importante, constând în protecţia

mediului şi oportunităţi de îmbunătăţire.

+ Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte pozitive ce nu ar afecta în mod negativ

resursele de mediu.

0 Nu are nici un efect asupra criteriilor, ca urmare a punerii în aplicare a opţiunii.

- Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte negative asupra mediului

- - Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte negative majore pe termen lung, la efecte

adverse asupra mediului, susceptibile de a fi permanente.

+/- Punerea în aplicare a proiectului ar afecta atât în mod pozitiv, cât şi negativ în raport cu criteriile


Pagina 85



? Efectele sunt incerte deoarece nu există suficiente informaţii disponibile pentru a anticipa efectele

probabile.

În ceea ce priveşte evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu şi a bunurilor protejate, acesta este redat pe baza matricei redate mai jos:

Populaţia şi sănătatea umană

Fauna şi flora

Sol Bunuri materiale

Calitatea apei

Calitatea aerului, climă

Zgomot, vibraţii

Peisaj, mediu vizual

Patrimoniu cultural şi istoric

Amenajare spatiu pentru instalatie de reciclare/valorificarea deseurior nepericuloase- instalatia de procesare cauciuc si mase plastice

+ +/- + + + +/- + + 0

Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, se poate concluziona că prin modul de realizare a investiţiei, prin dotările acesteia, cât şi prin amplasamentul ales, din evaluările făcute rezultă că prezintă un impact indirect, cumulativ şi pozitiv pentru zona respectivă.

Impactul produs este negativ nesemnificativ si nu afectează arealele geografice învecinate, din punct de vedere al populaţiei.

Activitatea poate avea un impact negativ asupra habitatelor speciilor prezente în sit, exercitând o presiune indirectă asupra speciilor de păsări, estimandu-se ca datorita valorii concentratiilor maxime ale emisiilor de poluanti in aer si a ariei reduse de raspandire, nu vor fi afectate vegetatia si fauna din zona si a vecinatatilor amplasamentului.

In acest sens se poate concluziona ca in zona nu s-au semnalat dereglari ale echilibrului ecologic, impactul produs fiind considerat unul negativ nesemnificativ.

Respectarea condiţiilor tehnice privind dotările, cât şi exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor în sistem monitorizat, acestea conduc la diminuarea impactului asupra mediului.

Totodată au fost prevăzute măsuri de protecţie privind reducerea impactului, atât în perioada de execuţie, în perioada de funcţionare şi de încetare a activităţii.

Din punct de vedere transfrontier, obiectivul nu se încadrează în legislaţia actuală privind impactul faţă de Republica Moldova, judetul Iasi invecinandu-se cu aceasta.

În vederea identificării tuturor efectelor posibile a fi exercitate de către noua investitie asupra mediului au fost identificate toate activitatile specifice desfasurate pe amplasamentul analizat, în funcţie de relaţia


Pagina 86



activitate – efect potenţial exercitat. Acestea s-au realizat prin evaluarea cumulată a tuturor categoriilor de impact, conform următorului tabel:

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lungDirect Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Investitia – instalatie de reciclare/valorificare a deseurilor nepericuloase

Activităţi deamenajare,construcţie,

Activităţi detransportmateriale,utilaje,personal

Activitatea detratare si eliminare deseuri

Activităţi detransportmateriale,personal

Instalatie de piroliza pentru deseuri nepericuloase- cauciuc si mase plastice

Activităţitransportmateriale,personal

Impactul rezidual- in cazul in care SC ECO PIROTEC SRL Serbesti isi va inceta activitatea in domeniul reciclarii/valorificarii deseurilor nepericuloase prin procesul de piroliza, proces ce se desfasoara pe amplasamentul Serbesti, impactul activitatii desfasurate pe amplasament se va elimina. In conditiile respectarii prevederilor si a masurilor impuse prin Planul de inchidere si a proiectelor intocmite in vederea dezafectarii instalatiei si refacerii amplasamentului, nu va exista un impact rezidual in zona.

6.Monitorizarea

Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se vor desfasura in cadrul noii investitii se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si a deseurilor generate:

Sol -calitatea solului in zona de amplasament a noului obiectiv nu va

fi influentata avand in vedere ca suprafata incintei este in proportie de 100% betonata, iar activitatea se desfasoara in incinta tehnologica semideschisa, in instalatii etanse posibilitatea de poluare a solului fiind redusa.

-in ceea ce priveste colectarea apelor pluviale impurificate din zona circulabila a fost prevazut un separator bicomaprtimentat cu V=7mc, pentru retinerea suspensiilor si a produselor petroliere inainte de dirijarea acestora pe terenurile invecinate cu infiltrare lenta in sol.

Apa-in procesul tehnologic nu se utilizeaza apa potabila, aceasta fiind

necesara numai in cazul sistemului de racire a instalatiilor in functionare. Fiecare linie de distructie termica deseuri are in dotare un racitor primar bicompartimentat cu V=0,5mc/compartiment, conducte de circulatie fluide


Pagina 87



calde pentru racirea acestora, condensatoare, filtru de spalare gaze arse cu V=1,4mc si bazinul compartimentat pentru recircularea apei de racire cu V=13,5mc. In bazinul de recirculare ape de racire are loc completarea cu apa rece potabila. In bazinul de recirculare a apei, se colecteaza la partea superioara a primului compartiment cenusa de pe liniile de prelucrare mase plastice si negru de fum de pe linia de prelucrare cauciuc, din gazele arse inainte de a fi evacuate pe cos. Pulberile colectate de pe suprafata apei sunt preluate cu o sita si depozitate intr-un recipient metalic.

-prin spalarea gazelor cu continut de SO2 prin filtru de spalare cu inele ceramice rezulta acidul sulfuros ce este continut in apele dirijate catre primul compartiment al bazinului de recirculare ape de racire. Avand in vedere concentratia redusa de acid sulfuros in volumul de apa depozitat de 13,5mc, nu se impune necesitatea tratarii acestor ape.

-in ceea ce privesc emisiile de poluanti in apa prin sistemul de colectare a apelor uzate menajere preluate de pe amplasament in bazin betonat subteran si evacuarea acestora prin vidanjare catre Statia de epurare nu afecteaza calitatea apelor de suprafata si a celor subterane, impunandu-se analize periodice privind concentratia poluantilor specifici la evacuarea acestora.

Aer-avand in vedere ca activitatea se desfasoara in incinta

semideschisa si pe platforme betonate in aer liber, procesul de distructie termica desfasurandu-se in instalatii etanse dotate cu reactoare inchise, trasee tehnologice pentru vehicularea fluidelor, supape de siguranta pentru mentinerea presiunii la 0,5 barri se impune monitorizarea urmatorilor factori de mediu :

-concentratiile poluantilor emisi din gazele arse- emisii evacuate in atmosfera prin intermediul cosurilor de dispersie de pe cele 3 linii de prelucrare. In acest sens se vor prevedea analizoare de gaze pentru monitorizarea concentratiilor emisiilor de poluanti

-compozitia combustibilului lichid rezultat functie de natura deseurilor reciclate/valorificate ce constituie materia prima pentru instalatii de ardere de mica capacitate-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurateAmplasamentul fiind situat la distanta de zona locuita, prin

functionarea instalatiei nu afecteaza habitatul din zona. Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a locuitorilor din zona ca urmare a unui posibil disconfort creat.


Pagina 88



Deseuri-din procesul de piroliza a deseurilor nepericuloase- cauciuc si

mase plastice rezulta ca deseuri cenusa, negru de fum, deseuri metalice, deseuri ce sunt valorificate. In acest sens cenusa si negru de fum vor fi brichetate in instalatia din cadrul societatii si utilizate drept combustibil. Deseurile metalice sunt balotate si preluate de pe amplasament in vederea valorificarii de catre societati abilitate in baza contractelor incheiate.

Deseurile generate din activitatea desfasurata in cadrul investitiei vor fi gestionate de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor HG 856/2002.

Avind in vedere realizarea obiectivului de investitii se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe amplasament- emisii de poluanti in aer, dupa punerea in functiune a obiectivului.

Factorii de mediu, frecventa, indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati sunt prezentati in tabelul urmator:

Factor de mediu Periodicitatea propusa

Indicatorii analizati Valori limita de emisie

Punct de prelevare

APA apa potabila Periodic conform Autorizatiei de gospodarire a apelor

pH, substante organice CCOCr, CBO5, azotati, azotiti, N total, P total

L 411/2004 Rezervor de inmagazinare apa

apa uzate menajere

La fiecare vidanjare, inainte de evacuare catre Statia de epurare

pH, CCOCr, CBO5, materii in suspensii, substante extractibile, detergent, sulfuri si H2S,

NTPA 002/2002, HG 352/2005

Bazin stocare ape uzate menajere cu V=50mc

AER Emisii de gaze arse

Permanent, CO, SO2, NOx, pulberi prin analizoarele de gaze

ORD 462/1993

Cos dispersie cu H=10m

Pana la data intocmirii prezentei documentatii nu s-au efectuat studii privind frazele de risc ale produsului rezultat din procesul de piroliza.

La punerea in functiune se vor efectua analize privind compozitia combustibilului lichid functie de materia prima utilizata in procesul de distructie termica.

Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu, cat si a modului de reciclare/valorificare a deseurilor generate, creste siguranta in exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu impact asupra calitatii factorilor de mediu.

Prin aplicarea unui bun management al conducerii societatii, in ceea ce priveste tehnologia aplicata de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase se vor urmari :


Pagina 89



-funcţionarea la parametri tehnologici a instalatiei, conform programelor instituite prin calculator cu urmărirea şi remedierea abaterilor de la parametrii de proces

-respectarea diagramelor energetice de pe fluxul tehnologic in vederea incadrarii obiectivului în limitele impuse prin consumurile specifice preconizate

-urmărirea gestionării produselor utilizate in procesul de piroliza, a conditiilor de depozitare, manipulare si consumurile specifice

-urmarirea modului de depozitare si desfacere a carburantilor rezultati din proces in vederea valorificarii acestora catre diversi beneficiari.

-respectarea modului de gestionare selectiva a deseurilor de la producere pana la eliminare/valorificare conform legislatiei in vigoare – OUG 78/2000, privind regimul deseurilor aprobat cu L 426/2001 cu modificarile ci completarile ulterioare si a HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor, inclusiv deseurile periculoase

Planul de monitorizare a factorilor de mediu pe perioada realizarii investitiei:

Factor de mediu

Impact potential

Conditii existente

Impact prognozat (marime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Aer Pulberi in suspensii si sedimentabile

Lucrarile de amenajare a incintei tehnologice, spatiilor de depozitare, parc rezervoare si a cailor circulabile

Pe o durata limitata de timp cu o buna dispersie a pulberilor

Stropiri cu apa in timpul executarii lucrarilor, curatirea rotilor mijloacelor auto

Negativ nesemnificativ

Sol Suspensii pamantoase, produse petroliere,

Deseuri

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol

Depozitarea controlata a

Pe o durata limitata de timp cu afectarea unei suprafete reduse

Depozitarea deseurilor se va

Materiale absorbante, recuperare in recipienti, mijloacele auto trebuie sa corespunda normelor tehnice.

Evacuarea ritmica a deseurilor si




Pagina 90



deseurilor realiza selectiv in spatii amenajate

igienizarea spatiilor de depozitare

In cadrul organizarii de santier se va urmari derularea lucrarilor conform proiectelor intocmite cu respectarea prevederilor acestora, in vederea evitarii poluarii factorilor de mediu.

Planul de monitorizare a factorilor de mediu pe perioada dezafectarii obiectivului de investitii- instalatie de piroliza pentru deseuri nepericuloase:

Factor de mediu

Impact potential

Conditii existente

Impact prognozat (marime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Aer Pulberi in suspensii si sedimentabile

Lucrarile de demolare a constructiilor si a inlaturarii cailor circulabile

Pe o durata limitata de timp cu o buna dispersie a pulberilor

Stropiri cu apa in timpul efectuarii lucrarilor, curatirea rotilor mijloacelor auto


Ape uzate Ape uzate menajere- pH, CCOCr, CBO5, materii in suspensii, substante extractibile, detergent, sulfuri si H2S,

Curatarea retelei de canalizare ape uzate menajere si a bazinului de stocareEvacuarea prin vidanjare a apelor uzate menajere cu incadrarea poluantilor specifici in limitele admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005,

Transportul acestora cu vidanja la Statia de epurare

Epurarea acestora in Statia de epurare


Sol, subsol, panza freatica

Suspensii pamantoase, produse petroliere,

Deseuri –namol de la curatirea retelelor de canalizare, a

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol

Depozitarea selectiva a deseurilor pentru a se evita infiltratii in sol,

Pe o durata limitata de timp cu afectarea unei suprafete reduse

Depozitarea deseurilor se va realiza selectiv in spatii amenajate pe

Materiale absorbante, recuperare in recipienti, mijloacele auto trebuie sa corespunda normelor tehnice.

Evacuarea ritmica a deseurilor pe tipuri si igienizarea




Pagina 91



bazinului betonat vidanjabil, a separatorului de produs petrolier, a basei colectoare

Deseuri -din demolari constructii, retele de utilitati

subsol si panza freatica

Depozitarea selectiva a deseurilor pentru a se evita infiltratii in sol, subsol si panza freatica

durata limitata

Depozitarea deseurilor se va realiza selectiv in spatii amenajate

spatiilor de depozitare

Evacuarea ritmica a deseurilor pe tipuri si igienizarea spatiilor de depozitare

Negativ nesemnficiativ

In ceea ce privesc deseurile provenite din perioada realizarii investitiei, cat si a dezafectarii acesteia, se vor monitoriza cantitatile si tipurile de deseuri rezultate, cat si evacuarea ritmica de pe amplasament sub gestiune conform HG 856/2002 prin societati abilitate.

7.Situatii de risc

Investitia se va realiza intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente legate de inundatii, terenul nu este supus alunecarilor.

Conform indicativului P100-1/2006, zona cu valoare de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0,20g, perioada de colţ Tc =1,0sec, valori caracteristice amplasamentului de care se va ţine seama la proiectarea obiectivului.

In cazul aparitiei unui cutremur, acesta poate avea consecinte grave, provocand fisurarea unor rezervoare, a conductelor cu posibilitate de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

Utilizand materiale de buna calitate, cat si prin solutiile tehnice adoptate in realizarea investitiei se diminueaza posibilitatea aparitiei de fisuri in conducte, instalatii si utilaje.

La punerea in functiune in baza proiectului intocmit se va obtine avizul de functionare din punct de vedere al protectiei si sigurantei in functionare, ceea ce impune ca prin instructaje periodice, personalul sa fie initiat in cazul aparitiei unor situatii de urgenta.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora planurile de prevenire si actiune privind :

prevenirea si controlul poluarilor accidentale regulamente de intretinere si operare a instalatiilor planuri de prevenire si combatere a incendiilor


Pagina 92



regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice pe locuri de munca

Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite sunt prezentate in tabelul urmator :

Nr. Tip de

accident Cauze potentiale

Impact potential

Probabilitate de

producere

Risc estimat

Tehnici preventive

1 Incendii Scurtcircuit electric; neglijenta; intretinere necores punzatoare a echipamente lor

Poluare atmosferica; Impact vizual;

mica mic Se vor respecta instructiunile de prevenire si interventie in caz de incendii.

Pagube materiale

La acestea se adauga masurile de prevenire adoptate in faza de proiectare si descrise mai jos.

Situatiile de risc sunt generate de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii, PSI, a legislatiei in vigoare privind protectia mediului:

respectarea prevederilor protectiei muncii in ceea ce priveste exploatarea utilajelor ce prezinta organe in miscare si a mijloacelor de transport;

aparitia de incendii in cazul unor situatii de avarii; accidente de munca - electrocutări, arsuri, inhalatii de praf

sau de gaze, striviri de elemente in cădere.Aceste tipuri de accidente de munca nu au efecte asupra mediului

inconjurător, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporară sau definitivă. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizării lucrărilor.

Este necesară securizarea locatiei pe toată perioada de functionare a obiectivului, cat si pe perioada lucrărilor de executie.

Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor ca urmare a verificarilor tehnice periodice a instalatiilor.

Măsuri de reducere a riscului : instructajul periodic al personalului privind protectia muncii,

PSI si protectia mediului


Pagina 93



verificarea starii tehnice a tuturor utilajelor si echipamentelor la intrarea in schimb pentru a constata integritatea si buna lor functionare;

verificarea periodica conform programului a instalatiilor electrice;

stabilirea unor zone de interzicere a accesului prin aplicare de placute indicatoare cu insemne de pericol ;

securitatea obiectivului prin imprejmuire, semnalizări si alte avertizări ce delimiteaza zonele de lucru;

restrictionarea accesului persoanelor straine in incinta; intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii de

urgenta- calamitati naturale, cutremure. Planul va prevedea măsurile de alertare, informare, punere la adăpost a bunurilor degradabile, solutii pentru minimizarea efectelor, asigurarea mijloacelor materiale pentru interventia in astfel de cazuri.

Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente. Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, de natura sa creeze o conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau bunuri.

Planul de urgenta va trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: sarcinile echipei de interventie pentru urgente; procedurile operative de tratare a diferitelor situatii; colaborarea cu echipele de interventie externe.

De respectarea Planului de urgenta raspunde responsabilul pentru siguranta activitatii, precum si personalul cu atributii specifice acestuia.

In conditiile respectarii tehnologiei de distructie termica a deseurilor nepericuloase, a parametrilor tehnologici, a regimului de gestionare a deseurilor pe durata functionarii obiectivului se elimina riscul aparitiei unui impact cu afectarea calitatii factorilor de mediu.

In cazul aparitiei unor situatii accidentale, conducerea societatii va anunta telefonic APM Iasi, GNM Iasi.

8.Descrierea dificultatilor

In procesul efectuării evaluării impactului asupra mediului nu s-au pus probleme deosebite de culegere de informatii, consultare documente si documentatii, vizite pe teren, SC ECO PIROTEC SRL Serbesti asigurand conditiile necesare realizarii lucrarii.

Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, raspunderea pentru aceste date revenindu-le acestuia.


Pagina 94



9.Rezumat fara date tehnice

Societatea SC ECO PIROTEC SRL Serbesti este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Iasi sub nr nr.J22/1748/10.10.2012, CUI 30767758, avand sediul social in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, Ferma Serbesti, corp nr.229, sector cadastral nr 65, judetul Iasi si este reprezentata prin dnii Daniel Panaite, tel.0232/230999, mobil:0742/126912,e-mail:daniel.panaite @buciumiasi.ro si Florin Costea mobil:0723/614057.

Activitatea principala a societatii conform certificatului de inregistrare la ORC Iasi consta in- tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase- cod CAEN 3821.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la activitatea desfasurata de catre societatea ECO PIROTEC SRL cu sediul social in localitatea Serbesti, comuna Ciortesti, Ferma Serbesti, judetul Iasi. Conform cerintelor legislative actuale privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, in vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul-Amenajare spatiu instalatie pentru reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase, acesta poate avea impact semnificativ asupra calitatii mediului, prevazute in acte legislative.

Proiectul propus de catre SC ECO PIROTEC SRL Serbesti se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 2, HG 445/2009, punctul 9, Industria cauciucului : fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri.

In cazul instalatiilor de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- instalatie de procesare deseuri de cauciuc si mase plastice, cerinta importanta din punct de vedere a protectiei mediului consta in stabilirea tehnologiei de exploatare, planificarea, construirea, intretinerea si exploatarea instalatiei in conditii eficiente economice si tehnice si din punct de vedere al nivelului de protectie a mediului.

Investitia se va dezvolta pe un teren proprietate privata a SC Agroindistriala Bucium SA in baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07, nr. 2613/15.03.2001 in suprafata de 74.593,63mp.


La data intocmirii prezentei documentatii, terenul are ca destinatie curti-constructii, avand ca destinatie anterioara ferma crestere bovine, ferma nefiind populata in prezent.


Pagina 95





-sud : drum de acces ce face legatura intre DN 24 si localitatea Serbesti;

-est : teren agricol proprietate a Consiliului comunal;-vest :teren proprietate privata, DN 24;Distantele investitiei fata de zonele locuite din localitatile invecinate

sunt : localitatea Serbesti- 1km pe directia sud-estica, localitatea Pribesti- 2km pe directia nord-vestica si localitatea Ciortesti- 2km pe directia nordica.

Conform HG 1284/2007, modificat si aprobat cu HG 971/2011, proiectul intra sub incidenta OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, amplasamentul fiind situat in proximitatea sitului de protectie avifaunistica ROSPA 0096- Padurea Miclesti.

In arealul analizat, conform proiectului de realizare a investitiei nu au fost identificate activitati ce ar putea sa se desfasoare in viitor, fata de functionalul pentru care a fost intocmit proiectul.

Prin reciclarea/valorificarea deseurilor- mase plastice si anvelope uzate se obtin surse suplimentare de materii prime- produse combustibile- lichide, gaze combustibile, cenusa, negru de fum si deseuri de metale.


Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea noii investitii, constau din:

-incinta tehnologica cu S=1255,81mp, in care se vor amplasa cele 3 linii de procesare deseuri situata pe latura vestica a amplasamentului, va fi prevazuta pe lungime cu doi pereti laterali, betonata, hidroizolata, pentru a se evita eventualele infiltratii de scurgeri de combustibil lichid in sol. Hala va fi reconsiderata si adaptata noului functional.

-platforma pentru depozitarea materiilor prime cu S=2042mp, situata pe latura sudica, ce a avut ca destinatie anterioara platforma de esorare dejectii din fosta ferma va fi reconsiderata, betonata, hidroizolata, compartimentata , prevazuta cu pereti laterali fiind utilizata la depozitarea cauciucului- anvelope uzate si maselor plastic. Cele 3 compartimente au


Pagina 96



suprafetele de 679mp, 689mp, respective 673mp, ceea ce corespunde la un volum total de 4.490mc.

-platforma depozitului de produs finit- parc de rezervoare cu S=5953,88mp, situat pe latura estica, pe amplasamentul fostelor padocuri si fanare, din care la data analizei pe suprafata 3787,88mp vor fi amplasate rezervoarele metalice orizontale, pe socluri din beton, prevazuta cu rebord cu H=0,5m, basa colectoare cu V=50mc, in vederea retinerii eventualelor scurgeri de combustibil lichid.

-incinta C11 cu S=954,19mp bicompartimentata, spatiu pentru amplasare instalatiei de brichetare si depozitare brichete din cenusa si negru de fum in saci

-bazin betonat subteran vidanjabil cu V=50mc existent in zona pavilionului va prelua apele uzate menajere

-separatorul de produs petrolier, aferent platformelor betonate circulabile va fi amenajat corespunzator, subteran, betonat, cu V=7mc, prevazut cu doua compartimente, respectiv pentru separarea suspensiilor grosiere si a produselor petroliere din apele meteorice impurificate

Caile de acces circulabile existente vor fi amenajate corespunzator cu acces la obiectele din cadrul investitiei cu materiale certificate si mentinute in stare continua avand in vedere accesul mijloacelor auto. Platformele si parcarile vor fi prevazute cu rigole colectoare pentru preluarea apelor pluviale cu dirijarea acestora catre separatorul de produs petrolier nou realizat inainte de evacuare pe terenurile limitrofe.

In ceea ce privesc spatiile destinate birourilor, vestiare, grupuri sanitare pentru personalul ce va deservi noua investitie, acestea sunt amplasate pe latura vestica in incinta fostului bloc administrativ al fermei in suprafata de 197,28mp, urmand a fi amenajate corespunzator noului functional.

Pentru functionarea noului obiectiv vor fi asigurate urmatoarele utilitati din disponibilul existent pe amplasament ce a avut ca destinatie ferma de bovine:

apa potabila este asigurata prin intermediul unui bazin de inmagazinare prevazut cu statie de pompare, ce va asigura debitul si presiunea constanta in reteaua de distributie. Din analizele efectuate de catre DSP Iasi rezulta ca apa inmagazinata provenita din sursa subterana nu are caracter de potabilitate din punct de vedere bacteriologic. In acest sens apa va fi utilizata la spalarea gazelor arse provenite din mantaua reactorarelor de piroliza, pentru consum igienico-sanitar si PSI. In ceea ce priveste necesarul de apa potabila pentru personal acesta va fi asigurat de catre societate cu apa imbuteliata. In procesul tehnologic de obtinere a fractiilor petroliere medii si suoare nu se utilizeaza apa, aceatsa fiind utilizata numai in procesul de racire si spalare a gazelor.


Pagina 97



energia electrica este asigurata din reteaua de distributie din zona comunei Ciortesti printr-un post de transformare propriu existent in incinta obiectivului, aceasta fiind utilizata pentru forta si iluminat.

retea de canalizare- a pele uzate provenite de la spalarea gazelor arse sunt dirijate catre bazinul de recirculare ape de racire.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare aferente obiectivului de investitii vor fi dirijate intr-un bazin betonat cu V=50mc , subteran vidanjabil, existent.


Pentru accesul la zona stabilita in vederea amplasarii obiectivului de investitii vor fi utilizate drumurile existente- DJ 244F, racordat la DN 24.

Investitia nou proiectata ce urmeaza a fi realizata se incadrează în domeniul industriei cauciucului : fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri.

Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7 zile/saptamana, 24ore/zi, 335 zile/an.

Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.

Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii in suprafata de 20.000mp, este proprietate a societatii Agroindustriala Bucium SA Iasi care in baza unui contract de comodat este cedata spre folosinta catre SC ECO PIROTEC SRL Serbesti.

Amplasamentul investitiei, se află in imediata apropiere a Sitului Natura 2000 ROSPA 0096 Pădurea Miclesti, în intravilanul localitătii Serbesti, Comuna Ciortesti, Judetul Iasi.

Distanta cea mai mica fată de limita ariei protejate este de cca 30m, în partea de nord a amplasamentului, acesta situandu-se partea de vest a ariei protejate, ocupând o zonă sub formă peninsulară în corpul Pădurii Miclesti.

Pădurea Miclesti a căpătat statut de Arie de protectie specială (SPA), datorită faptului că în interiorul ei îsi au habitatul natural un număr de 12 specii de păsări de interes comunitar, conform Anexa 3 a OG 57/2007, si un număr de 31 de specii de păsări de interes national conform Anexa 4B a OG 57/2007. Diversitatea mare de specii precum si populatiile însemnate fată de efectivele nationale si comunitare ale acestora, constituie parte a patrimoniului national si comunitar, ceea ce impune o protectiei strictă si un management durabil al acestei păduri si a zonelor invecinate acesteia.

Situl Pădurea Miclesti, este declarată ca arie de protectie specială începând cu anul 2007, conform HG 1284/2007, modificată si completată


Pagina 98



cu HG 971/2011. Are o suprafată de 8.631 ha, cu altitudinea medie de 263 metri. Din punct de vedere biogeografic, situl se încadrează in bioregiunea continentală, având o climă temperat continentală.

Din punct de vedere administrativ, situl se află pe raza Judetului Iasi în proportie de 63% din suprafata totală a ariei protejate si 37% pe raza judetului Vaslui.

Situl cuprinde habitate de păduri de foioase, alte tipuri de păduri si păsuni, în procent de 45%, terenuri arabile - 48 %, vii si livezi – 2 % si zone urbanizate – 5%.

Habitatul este caracteristic zonei de silvostepă a Moldovei, cu Quercinee ca specii predominante.

Speciile de importantă comunitară sunt caracteristice zonelor împadurite, a păsunilor cu fânete, dar si a zonelor urbanizate.

Toate aceste specii sunt migratoare, sosind în sit începand cu luna februarie si părăsesc aria protejată cel mai târziu în luna septembrie.

Două specii, acvila de câmp si soimul călător, sunt doar nominalizate în fisa standard, ca fiind pasagere. Specia cu efectivele cele mai mari este barza albă, ce utilizeaza pentru cuibărit stâlpii înalti de telefonie sau de electrificare, utilizând zonele deschise si umede pentru hrană (se hrăneste cu amfibieni, reptile).

În sit, cuibăresc trei specii de ciocanitoare: ghionoaia sură, ciocănitoarea de grădină si ciocănitoarea de stejar, habitatul lor natural fiind constituit de arbori bătrâni, cu scorburi, hrana acestora constituind-o populatiile de insecte si larvele găsite în scoarta copacilor si pe frunzele acestora.

Ciocârlia de pădure, cuibăreste direct pe sol, în desisul ierburilor înalte. Se hrăneste cu nevertebrate.

În sit cuibăresc si două specii de sfâncioc, cel rosiatic si cel mic sau cu frunte neagră, vânători iscusiti si feroce, cuibăresc în partea inferioară a arbustilor spinosi.

Instalatia de reciclare/valorificare deseuri nepericuloase- cauciuc si mase plastice, prin procesul de distructie termica, produce carburanti lichizi- fractii medii si usoare, utilizate in centrale termice de capacitati reduse.

Procesele tehnologice de distructie termica, pe cele 2 linii de prelucrare mase plastice, cat si pe 1 linie de prelucrare cauciuc, se desfasoara in incinta reactorului de piroliza prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de mase plastice/cauciuc, in cantitate de 12t/sarja/ 10t/sarja, acestea fiind supuse procesului de distructie termica la temperatura de 300-500°C/ 400-600°C.

Reactorul de piroliza este incarcat automat cu un piston hidraulic, durata de incarcare fiind de cca o ora. Dupa incarcarea reactorului este


Pagina 99



indepartat incarcatorul automat cu piston hidraulic, acesta fiind inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua compartimente.

Deseurile de mase plastice/cauciuc introduse in reactoare sunt preluate de catre snecul din interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.

Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 3 guri de alimentare ce utilizeaza combustibil solid- lemn, carbune sau brichete, pana cand reactia este amorsata.

Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,5 barri. Temperaturile de lucru pentru initierea reactiilor in reactoarele de piroliza este de cca 300°C/400°C, cu maxim pana la 500°C/600°C, temperaturi ce variaza in functie de densitatea si amestecul materialelor.

Corspunzator capacitatilor reactoarelor, durata unei sarje este de 14h/18h la inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 11-12h/ 14-15h, timp in care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si gazoasa, amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.

Procesele de piroliza se considera terminate in momentul in care nu se mai produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de distructie termica prin arderea brichetelor in vatra de sub reactor, gazele fierbinti rezultate circuland prin mantaua reactorului.

Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide cu temperatura de 250-270°C/270-290°C la iesire din reactor, este dirijat catre racitorul primar cu 2 compartimente cu V=0,5mc/buc si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde gazele ajung la temperatura de 150-170°C/170-190°C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai conductei de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.




Pagina 100





Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara, procesul de piroliza, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz metan care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere prevazuta cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantalele reactoarelor.


Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi fine sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de evacuare fortata in atmosfera prin intermediul cosului de dispersie.

In cazul gazelor evacuate din reactorul de prelucrare cauciuc rezulta SO2 care prin spalare in filtru este retinut in apa cu trecere in acid sulfuros, apa fiind dirijata in bazinul de recirculare apa de racire.


Pentru racirea sistemului de transport fluide provenite din piroliza, cu separarea fractiunilor petroliere rezultate, instalatia este prevazuta cu un bazin de recirculare a apei, compartimentat, apa fiind vidanjata periodic functie de gradul de impurificare a acesteia.

Bazinul are functia de a asigura apa de racire pentru instalatii si de a colecta in primul compartiment la suprafata apei cenusa/negru de fum rezultate din gazele arse inainte de a fi evacuate pe cos. Cantitatea de cenusa/negru de fum fiind redusa datorita arderii complete a produsului continut in gazele rezultate, acestea se colecteaza de la suprafata apei cu ajutorul unei site si nu depaseste cca 3kg/5kg /saptamana.

In bazinul de racire apa fara continut de cenusa/negru de fum trec din primul compartiment in al doilea compartiment respectiv al treilea compartiment, apa fiind racita si reintrodusa in sistem.

Debitul de apa necesar pentru racire este completat periodic cu apa din retea.


Pagina 101



La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de descarcare prin intermediul unei trape ce evacueaza cenusa/negru de fum in rezervoarele de colectare. Cenusa/negru de fum este aspirata printr-un turbo ciclon si transportata pneumatic catre un vas colector in vederea preluarii si brichetarii acesteia.

Fractiile medii si usoare separate in cele doua rezervoare aferente fiecarei linii sunt preluate prin intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Din procesul de piroliza a masei plastice sau a cauciucului rezulta un combustibil cu continut de hidrocarburi alifatice in procent de cca 27,8% si hidrocarburi aromatice in procent de 72,2%, avand urmatoarele caracteristici fizico-chimice:

-densitate – 831,2kg/mc-continut de apa- absent-continut de cenusa – 0,006%-putere calorifica inferioara – 10.263kcal/kg-vascozitate – 1,2048mm2/s-continut de sulf- 0,036%.Instalatia de distructie termica a deseurilor de mase plastice si

cauciuc ce apartine SC ECO PIROTEC SRL Serbesti, este constituita din 3 linii de prelucrare dotate cu echipamente similare. Conform managementului societatii si a studiului de piata privind cantitatile de deseuri ce urmeaza a fi colectate ce constituie materia prima, liniile tehnologice sunt programate a functiona astfel:

-2 linii de prelucrare deseuri de mase plastice cu o capacitate de 12t/sarja/linie, 2 sarje/zi/linie, respectiv 48t/zi - 16.080t/an

-1 linie de prelucrare deseuri de cauciuc cu o capacitate de 10t/sarja/linie, 3sarje/ 2zile, respectiv 30t/2 zile- 5.025t/an

Bilant de materiale – distructie termica deseuri mase plasticeNr. Crt.




Cantitate anuala produsa la 16.080t/an deseuri


0,85t 10,2t 13.668t


0,05t 0,6t 804t

3. Cenusa brichetata utilizata pe amplasament

0,1t 1,2 1.608t


Pagina 102



Bilant de materiale – distructie termica deseuri din cauciucNr. Crt.




Cantitate anuala produsa la 5.025t/an deseuri prelucrate


0,6t 6t 3.015t


0,035t 0,35t 175,87t

3. Negru de fum utilizat pe amplasament

0,23t 2,3t 1155,75

4. Deseuri metalice 0,135t 1,35t 678,38t

Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul obiectivului de investitii rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

-deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei – beton intarit, caramizi, pamant excavat, resturi de balast si pietris, deseuri metalice feroase si neferoase, amestecuri bituminoase, deseuri din ambalaje, menajer

-deseuri provenite din activitatea desfasurata- negru de fum si cenusa, deseuri metalice, namol cu continut de carburanti, deseu menajer

-deseuri provenite din perioada de dezafectare-deseuri metalice, beton, caramizi, resturi de balast si pietris, deseuri de mase plastice, deseuri neferoase, deseu menajer

Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002, L211/2011.

In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de mediu pentru care se impune luarea de masuri in vederea reducerii acestuia.


Pagina 103



Impactul asupra calităţii apei Alimentarea cu apa potabila a noului obiectiv se va realiza din

sursa proprie –izvoare de coasta existente in zona, asigurand necesarul de apa pentru consumul in cadrul societatii.

In procesele tehnologice de obtinere a combustibilului lichid nu se utilizeaza apa potabila, apa fiind utilizata la racirea sistemului de transport fluide, la spalarea gazelor arse, igienizarea spatiilor, a echipamentelor si in scop menajer.

Prin natura activităţii desfăşurate, cât şi prin modul de colectare şi depozitare temporară a apelor uzate generate in bazin betonat subteran, hidroizolat, vidanjabil, calitatea acestor ape va trebui sa se incadreze in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005, acestea fiind dirijate catre Statia de epurare.

Apele meteorice infiltrate in panza freatică nu conduc la modificarea calităţii solului, subsolului si panzei freatice ca urmare a solutiilor tehnice aplicate- separator de produs petrolier in zona circulabila.

In cazul platformei betonate pe care este amplasat parcul de rezervoare aceasta va fi prevazuta cu rebord si basa colectoare pentru separarea si retinerea apelor cu posibil continut de poluanti.

Prin modul de colectare şi evacuare a apelor uzate din cadrul obiectivului, cât şi prin dotarea acestuia, sunt prevăzute măsuri pentru a evita infiltraţiile de poluanţi în sol cu impact asupra calităţii pânzei freatice.

Impactul asupra calităţii aerului In cazul noii investitii in zona de descarcare materii prime- cauciuc

si mase plastice in vederea depozitarii pe patforma betonata, pot rezulta emisii de pulberi din manipularea acestora.

Emisiile de gaze arse rezultate din procesul de piroliza, sunt spalate in vederea retinerii pulberilor si SO2 cu trecere la acid sulfuros, intr-un filtru cu inele ceramice, si evacuate pe la partea inferioara a filtrului in primul compartiment din bazinul de recirculare ape de racire.

Gazele arse cu continut de CO, SO2, NOx si pulberi provenite de la arderea combustibililor solizi sau gazosi, pentru realizarea regimului termic in reactoare sunt dirijate catre filtru ceramic in vederea spalarii acestora, si evacuate pe la partea superioara a acestuia cu dirijare catre cosul de dispersie.

Emisiile de gaze de esapament de la mijloacele auto ce ruleaza in incinta unitatii vor fi dispersate natural datorita curentilor creati in zona, circulatia fiind redusa.

Impactul datorat zgomotelor şi vibraţiilorAvand in vedere ca procesul tehnologic se desfasoara in incinta

semideschisa sau in aer liber, utilajele generatoare de zgomot si vibratii


Pagina 104



vor fi montate pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului fiind diminuat.

Circulatia auto in incinta se va realiza pe alei betonate, continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot.

Impactul asupra soluluiPoluantii ce pot afecta calitatea solului si subsolului din zona

amplasamentului noii investitii sunt constituiti din substantele poluante continute in apele uzate cu caracter menajer din zona birourilor, vestiarelor, grupurilor sanitare. Aceste ape sunt colectate prin retele independente realizate in sistem divizor cu dirijare catre un bazin betonat, subteran, hidroizolat, vidanjabil periodic. Deseurile nepericuloase ce constituie materia prima- cauciuc si mase plastice sunt depozitate temporar pe o platforma betonata, hidroizolata, compartimentata, prevazuta cu parapeti laterali.

Parcul de rezervoare pentru stocarea combustibilului lichid rezultata din procesul de piroliza este constituit din 7 rezervoare amplasate pe platforma betonata hidroizolata, prevazuta cu rebord si bazin de colectare pentru preluarea eventualelor scurgeri.

Apele pluviale din zona circulabila, posibil impurificate sunt dirijate catre un separator decantor de substante extractibile inainte de evacuarea lor pe terenurile invecinate.

Deşeurile generate pe amplasament, atât în perioada de realizare a investiţiei, cat si prin functionarea obiectivului, vor trebui gestionate selectiv de la producere până la eliminare/valorificare cu respectarea legislatiei în vigoare HG 856/2002.

Din analiza amplasamentului obiectivului si a modului de realizare a acestuia rezulta ca 100% din suprafata totala este betonata, activitatea defasurandu-se in aer liber, cu exceptia incintei tehnologice- incinta semideschisa in care sunt amplasate liniile de piroliza, tabloul de comanda cu calculatorul de proces, a spatiului de amplasare instalatie de brichetare si a cladirii aferente birourilor.

La finalizarea lucrărilor de investiţii, zonele afectate de organizarea de şantier vor fi igienizate şi ecologizate.

Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umaneCa urmare a tehnologiei aplicate, a dotărilor şi echipamentelor, se

estimeaza ca poluantii rezultati din activitate nu vor avea efecte asupra starii de sanatate a populatiei, a constructiilor si instalatiilor din zona locuita ca urmare a nivelului scazut a emisiilor.

In incinta fostei ferme de bovine se afla amplasat in vecinatatea pavilionului administrativ, blocul de locuinte pentru personalul ce a deservit ferma, in prezent fiind locuit.


Pagina 105



Amplasamentul obiectivului intr-o zona deschisa asigura o buna drenare a poluantilor emisi ca urmare a curentilor creati in zona.

Impactul asupra faunei şi florei – Amplasamentul obiectivului este situat in intravilanul localitatii intr-o zona cu terenuri agricole. In zona exista, fanete si terenuri agricole cultivate.

Conform HG 1284/2007, modificat si aprobat cu HG 971/2011, proiectul intra sub incidenta OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, amplasamentul fiind situat in vecinatatea ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0096- Padurea Miclesti.

Se estimeaza ca valorile concentratiilor maxime ale emisiilor de poluanti in aer, se vor situa sub valorile maxime admise, acestea nu vor afecta vegetaţia şi fauna din zonă. Totodată ca urmare a ariei reduse de raspandire, nu vor fi afectate vecinatatile amplasamentului investitiei analizate, aflandu-se in imediata vecinatate a unor terenuri agricole, la distanta de zona locuita.

Functionarea obiectivului – Amenajare spatiu pentru instaatie de reciclare/valorificarea deseurilor nepericuloase ce apartine SC ECO PIROTEC SRL Serbesti, comuna Ciortesti, judetul Iasi poate fi considerata o investitie ecologica, avand o influenta redusa asupra factorilor de mediu in conditiile respectarii proiectului si a masurilor ce s-au impus in exploatare.


Pagina 106



Anexe- piese desenate

-Anexa 1- Planul de încadrare în zona al obiectivului-Anexa 2- Planul de amplasament-Anexa 3-Plan intabulare


Pagina 107

86944_-raport la studiu de evaluare final -pirotec serbesti

Documents