diplomaţie culturală8 GraiulMAR AMUREªULUI

VINERI, 27 APRILIE 2018

Prof. Dr. Terezia FILIP

A vizita Egiptul estenu doar o aventură fasci-nantă, ci şi un gest de su-punere la permanentă sur-priză şi revelaţie. Te în-tâmpină acolo, la totpasul, o altfel de lume, oumanitate binevoitoare, oarhitectură impresionantăcu tendinţe spre monu-mentalitate într-un ames-tec de modernitate şi tra-diţie, o urbanitate colosa-lă trădând recuperareaunei trecute măreţii.Cairo, capitala cu popu-laţie mai numeroasă decâta unei ţări – peste 23 demilioane de locuitori –clocoteşte sub cer ca unuriaş organism cosmic alecărui artere funcţioneazăimpecabil noapte şi zi. Şo-selele curg ca fluviile cumiile de maşini ce alune-că bară la bară iar autos-trăzile cu patru benzi pesens te poartă ele înselespre ţintele pe care ţi-aipropus să le vizitezi. Oumanitate calmă, adâncsituată în tradiţia ei mile-nară şi de neclintit, dar re-ceptivă la modernitate, teîntâmpină amiabil în insti-tuţii, în magazine, în hote-luri, pe străzi şi în locuripublice. Orientalii au unmod de-a fi, specific, li-niştit şi discret. Răbdareabinevoitoare şi ascultareaatentă a interlocutoruluifac ca de prin locurilepublice să se audă doar unmurmur în surdină. O pul-bere auriu-gălbuie bate cuvântul dinspre deşert şi pi-ramide, învăluind ca oaură lucrurile şi plasându-le parcă în illo tempore,cu 4-5 mii de ani în urmă,în măreţie şi legendă.Timpul însuşi pare mailent. Călătorind în Orient,te întorci şi în timp şi-n is-torie, în vechimea lumii,unde îşi au obârşia legen-dele, cultura şi spirituali-tatea. Aici Moise a fostsalvat din apa Nilului defiica faraonului, iar Fami-lia Sfântă şi-a găsit adă-post şi ocrotire de prigoa-na lui Irod, aici faraonii ausfidat timpul prin con-strucţii de-o măreţieunică. De printre clădiri,îşi înalţă siluetele supleturnurile moscheilor dincare răzbate, de câteva oripe zi, rugăciunea melo-dioasă ce îmblânzeşte tu-multul oraşului.

Proiectul România înlume – imagine, cultură,spiritualitate, iniţiat deProema- ANCI din BaiaMare şi asumat de Minis-

terul Român al Afaceri-lor Externe, a dus din nouo delegaţie de români îninima Egiptului, într-unprogram de contacte cul-turale şi instituţionale cuimportante mize pentruviitor. Sugestiv titrat şifocalizat pe promovareavalorilor culturale şi spi-rituale româneşti în afaragraniţelor ţării, şi aflatsub coordonarea Minis-terului Afacerilor Exter-ne, proiectul a fost preluatşi de alte instituţii dinţară, ca de pildă ConsiliulJudeţean Neamţ. Urmă-rind să celebreze în acestan vârsta centenară a Ro-mâniei Mari, proiectul vi-zează în etapa actuală Ţă-rile Orientului Mijlociuîntr-un program editorialde traduceri bilingve, descriitori români reprezen-tativi în limba arabă, şi,respectiv, de scriitoriarabi în limba română.Obiect al acestui pelerinajcultural în Egipt a fost an-tologia lirică Punte întrelumi şi inimi, selecţie de

20 de poeţi din tot atâteaţări de cultură arabă, tra-duşi în limba română, şi20 de poeţi români traduşiîn limba arabă.

Primită cu bucurie deinstituţiile egiptene decultură, Academia deLimbă Arabă, CentrulCultural al Ligii Arabe,Patriarhia OrtodoxăCoptă, Centrul CulturalCopt Ortodox, cartea vaajunge prin aceste institu-ţii în întreaga arie orienta-lă de cultură arabă. Caleavizată în proiect este unacultural-diplomatică. Princultură înaintezi sigurspre inimile oamenilor şi

spre viaţa lor de zi cu zi.Aceasta, fiindcă prin sen-timente şi idei se poateajunge mai sigur şi mairapid la sufletul omenescanimat pretutindeni deaceleaşi sentimente şi ela-nuri, de aceleaşi doruri şitristeţi. Poezia devine oformă a diplomaţiei cudublu câştig şi pentru cul-turile şi pentru popoareleimplicate într-un astfel de

schimb. Obiceiul româ-nesc tradiţional de-aţi săr-bători bucuriile aniversa-re împreună cu prieteniia dus delegaţia română întumultuosul şi fascinantulEgipt cu care avem rela-ţii diplomatice de 112 ani.

Formată într-un par-teneriat inter-instituţio-nal, Proema-ANCI-Con-siliul Judeţean Neamţ,delegaţia a fost condusă,de data aceasta, de vice-preşedintele CJ Neamţ,domnul Ion Asaftei, şiformată din directorulediturii Proema şi vice-preşedinte ANCI (Asocia-ţia Nord pentru Coopera-

re şi Integrare), domnulAlexandru Peterliceanu,doamnele Carmen Nasta-să şi Monica Ţigănuş dinJudeţul Neamţ şi doamnaprof. dr. Terezia Filip dinJudeţul Maramureş. Cincizile intense sub cerulEgiptului, au fost vizite,discuţii şi schimburi deopinii, interferenţe cupersoane şi personalităţi,cu autorităţi şi instituţiipublice, au fost contexteîn care s-au căutat, s-aupropus şi s-au configuratde comun acord oportuni-tăţi pentru viitoare întâl-niri şi cooperări punctua-le pe domenii practice cubeneficii pentru ambelepărţi implicate. Piramide-le, Academia de LimbăArabă, Centrul CulturalCopt Ortodox, Muzeul deEgiptologie, Tanta dinGuvernoratul Al Garbeya,Institutul de ÎnvăţământSuperior din Al Mahallahal Kubra, Ministerul deExterne Egiptean, Patriar-hia Ortodoxă Coptă, Cen-trul Cultural al LigiiArabe, Mănăstirea orto-doxă greacă Mar Girgis,Ambasada Română dinCairo, alte locuri au fostţintele vizitelor noastre.

Prima zi, la Piramide,ne simţin ca nişte furniciîn umbra colosalelor edi-ficii care vorbesc prin eleînsele despre monumen-talitatea şi măreţia uneiistorii învăluită încă îndestule mistere. Ai senti-mentul unui uriaş sit cufuncţii funerare, căci înpreajma celor trei cunos-cute piramide, ale luiKeops, Kefren şi Khufu,

se află alte construcţii pi-ramidale care relevă ace-leaşi rosturi şi funcţii. Ar-hitectura colosală confir-mă aspiraţia fiinţei şi în-drăzneala ei de-a se salvade precaritate în durabili-tatea şi rezistenţa pietreişi, probabil, şi în arhitec-tura cu funcţii magice şisimbolice a piramidei.

Trei tipuri de întâlniriau fost în periplul nostrusub soarele fierbinte alEgiptului: întâlniri cultu-rale şi spirtuale, întâlnirioficiale focalizate pe po-sibilităţi de cooperareeconomică şi vizite în lă-caşuri de cult şi discuţiicu persoane consacrate.

Iată mai jos viziteleîntr-o ordine aleatorie

Întâlniri cu reverbe-raţie culturală au avutloc la Academia de

Limbă Arabă unde sun-tem primiţi de Domnul vi-cepreşedinte MahmoudEl Rabie, care este încân-tat să afle despre donaţia

consistentă de carte pecare editorul de la Proemao face onorantei instituţii.Prin emisarii ei, academi-cieni din întreg spaţiuloriental, prin autoritatea şiprestigiul ei ştiinţific,Academia va face să ajun-gă exemplare din cărţiletipărite la Proema-ANCI,în toată aria orientală decultură arabă. Un aseme-nea gest va disemina înOrient, prin cărţile de laProema, implicit numeleRomâniei şi evenimentulei istoric şi cultural majordin acest an centenar. LaCentrul Cultural CoptOrtodox suntem primiţide Preasfinţitul episcopAnba Ermia, director alCentrului, autor el însuşide cărţi semnificative. Pri-mire caldă, discuţie amia-bilă, interes pentru carte şicultură dar şi credinţă şi

spirit creştin manifeste şievidente. Centrul Culturalimpresionează prin ele-ganţă şi rafinament speci-fic orientale, prin expozi-ţia de icoane cu imaginivenind din negura vremii,din primele secole decreştinism. Sala Sinodu-lui, Biblioteca Centruluine impresionează prin bo-găţie uimitoare, prin vas-titate şi eleganţă. Faptulcare tulbură aici şi emo-

ţionează pe orice turisteste sala cu picturi dedica-te celor 30 de tineri mar-tiri ucişi în Libia în 2015de o grupare teroristă carele-a pretins să abdice de lacredinţa creştină. Maimult, în decembrie 2016,un atentat în biserica dinincinta Centrului, în tim-pul liturghiei, a mai ucisun număr de 25 creştini.Biserica Ortodoxă Coptăşi-a dat astfel tributul eide jertfă pentru credinţă,nu în întunecatele vremiale începuturilor creştine,ci în timpul nostru.

La Muzeul de Egipto-logie suntem copleşiţi, înacelaşi fel precum la pira-mide, de sculpturile co-losale, de multitudinea şimasivitatea obiectelor, depreţiozitatea şi unicitateacelor mai multe dintreele. Din toate răzbate unsentiment de măreţie şi deputere, de autoritate şiforţă. Scribul şi statuiauriaşă a lui Tutankamonne întâmpină la intrare îndreapta, la parter sarco-fagele pictate, preţioase şicomplicate, unele din aur,iar în fundul sălii un uriaş

şi impunător grup statuarce atrage atenţia prin ma-sivitate, îl reprezintă peregele Amenhotep al lll-lea, pe regina Tiye, soţialui, şi pe fiicele lor. Reţi-nem: masca din aur a luiTutankamon, statuia uria-şă a lui Kefren, trup deleu şi cap omenesc, sta-tui din aur reprezentândfaraoni, regi şi regine, peNefertiti, Horus cel cucap şi ochi de şoim,mumii, obiecte din recu-zita regilor, artefactepeste care pluteşte o pe-cete funerară, o fixitateînrudită cu veşnicia. Tim-pul nostru e însă multprea scurt, abia 2 ore şiceva, pentru a reactuali-za măreaţa istorie a Egip-tului reprezentată deaceste uimitoare obiecte.

La Sediul Ligii State-lor Arabe, ne întâmpinăamiabil Doamna direc-tor al Centrului HalaGad, asistentă a Secreta-rului General al LigiiArabe. Momentul este de

emoţie şi elevaţie intelec-tuală autentică. Ambien-tul impresionează prineleganţă, prin rafinat gustestetic, şi o distincţie spe-cific orientală, în aceeaşitonalitate cu personalita-tea carismatică distinsă agazdei. Sala de Conferin-ţe, Biblioteca Centruluicu ediţii rare, unicate,manuscrise străvechi,număr copleşitor de volu-me, vorbesc de un climatintelectual în care cartea,cultura, spiritualitatea,ideile sunt esenţa activită-ţii. Discuţiile sunt cordia-le, disponibilitatea de-acoopera în plan cultural şilivresc se manifestă con-cret. Doamna director su-gerează ca soluţie întoc-mirea unui memorandumca document-cadru pebaza căruia Liga StatelorArabe şi Editura Proema- ANCI să promovezecultura orientală şi româ-nă.

Vizite şi întâlniri cucaracter spiritual şi reli-gios au fost şi la Mănăs-tirea ortodoxă greceascăMar Girgis, al cărui pa-tron spiritual, Sfântul

Marcu, aminteşte de bise-ricile întemeiate de apos-tolii lui Isus Hristos. Neîntreţinem amiabil cu Pă-rintele stareţ Theodo-ros, vizităm mănăstireaconstruită în notă moder-nă, elegantă, de secol XX,pe vechi temelii din pe-rioada romană, relevândcum se suprapun în isto-rie epocile, civilizaţiile,credinţele. Tabloul cuSfântul Gheor ghe răpu-nând balaurul este viu,impresionant, măreţ. Vi-zităm în apropiere Mă-năstirea suspendată,veche din primele secolede creştinism, iar în incin-ta mănăstirii Mar Girgis,vizităm şi o veche cape-lă construită aproape de

locul unde şi-ar fi avut re-zidenţa Familia sfântă cuIsus pruncul, în perioadarefugiului în Egipt. Orază a caldei după-amiezine atinge deodată frunţi-le, strecurându-ne în su-flet un strop de bucurie. Eparcă o fărâmă din lumi-na ce-a vegheat demult

paşii familiei care şi-agăsit aici adăpost şi ocro-tire.

La Patriarhia Orto-doxiei Copte, însoţiţi deExcelenţa sa, Domnulambasador al RomânieiMihai Stuparu, suntemprimiţi de însuşi Sancti-tatea sa, Papa Tawa-dros. Credinţa este o pe-cete care-i spiritualizea-ză pe cei care o practică,aşa cum talentul îi distin-ge de departe personalita-tea marilor creatori. Într-o atmosferă cordială,Sanctitatea Sa se intere-sează de situaţia bisericiidin România, despre edu-caţia religioasă a copiilorşi tinerilor şi, la invitaţialiderului delegaţiei, pro-

mite să viziteze ţara noas-tră. Personalitate profundspiritualizată ce preţuieş-te cărţile, cultura, ideile,Sanctitatea Sa apreciazăactivitatea editurii Proe-ma-ANCI, eforturile de-a promova cultura şi căr-ţile în spaţiul oriental şiîncredinţează DomnuluiPeterliceanu spre traduce-re şi tipărire la Editurabăimăreană, trei din cărţi-le Sale. Vizita se încheieîn tonalitate optimistă, cupromisiunea unor relaţiide strânsă prietenie şichiar a unor viitoare posi-bile vizite.

Vizitele şi întâlnirilecu persoane şi autorităţipublice sunt o altă cate-gorie de activităţi ale de-legaţiei noastre în Egiptşi au vizat contacte şi dis-cuţii în vederea găsiriisau a creării de oportuni-tăţi de cooperare în do-meniul administrativ,economic, educaţional şide afaceri. Astfel de întâl-niri şi vizite au fost: laTanta, în guvernoratulGarbeya, primire proto-colară şi amiabilă laDomnul guvernatorAhmed Sakr, militar decarieră, grad de general,care a urmărit cu atenţieşi răbdare mesajul dele-gaţiei noastre şi şi-a ma-nifestat amabilitatea şidisponibilitatea de-a cola-bora pe probleme punc-tuale administrativeşi/sau de afaceri în intere-sul reciproc al ambelorpărţi, română şi egiptea-nă. Domnul vicepreşedin-te de la judeţul Neamţpromite, la întoarcereaacasă, o analiză aplicată

de nevoi pe baza căreia săse realizeze proiectul vii-toarei cooperări cu guver-noratul Garbeya. La In-stitutul din al Mahallahal Kubra, întâlnire custudenţii care ascultă cuatenţie mesajul delegaţi-lor din România iar direc-torul de studii, DomnulMohammed Sauki, pro-mite un proiect de viitoa-re cooperare cu româniiîn domeniul educaţiei.După întâlnirea cu stu-denţii vizităm Clubul AlSayd, unde suntem aştep-taţi şi primiţi amical de o

mulţime din membrii clu-bului unde petrecem o orăde socializare şi intercu-noaştere. La plecare dinGarbeya sunem escortaţide maşinile poliţiei carene deschid drumul şi flui-dizează traficul la fel dedens şi la miezul nopţii,ca şi în miezul zilei.

Una din vizitele impor-tante a fost la MinisterulEgiptean al AfacerilorExterne, unde însoţiţi deDl ambasador Mihai Stu-paru suntem primiţi deDomnul Ministru adjunct

A. Musharafa într-o at-mosferă amiabilă. Discu-ţiile fixează formal cadrulşi principiile unei coope-rări complexe în domenii-le economic şi de afaceri,între guvernorate egipte-ne şi provincii româneşti,sau între alte tipuri de in-stituţii. Rolul Ministere-lor de Externe este de-asprijini şi asigura institu-ţional cadrul unor posibi-le, viitoare cooperări Ro-mânia-Egipt în diferiteplanuri, economic, cultu-ral, educaţional. Aceastapresupune însă o muncăaplicată, un cadru clarelaborat imediat la reve-nirea în ţară, de către ceiinteresaţi de-o astfel decooperare externă cu oţară cu potenţial econo-mic uriaş, cum este Egip-tul.

O ultimă seară a seju-rului nostru în Orient neprilejuieşte întâlnirea laAmbasadă cu domnulpreşedinte Emil Con-stantinescu, aflat într-oincursiune în Egipt, în ca-litatea Domniei Sale demembru al board-ului Bi-bliotecii din Alexandria.Preşedintele se bucură deaceastă interferare de tra-see şi vede ca oportună oviitoare cooperare cuProema-ANCI care şi-aufăcut un ţel din promova-rea culturii române înzona orientală şi a cultu-

rii orientale în spaţiul ro-mânesc şi european.

Pe tot parcursul vizite-lor şi al sejurului în Egipt,delegaţia română a fostsprijinită cu expertiză şiconsiliere şi asistatăprompt de către echipa dela Ambasada Română dinEgipt, fapt pentru care în-dreptăm pe această cale,către întreaga echipă înfrunte cu Excelenţa SaDomnul ambasadorMihai Stuparu, mulţumi-rile noastre calde. Atuncicând instituţiile şi persoa-nele contează cu sinceri-tate unele pe altele, mi-zând în spirit de echipă pevalorile specifice care nedefinesc, există şansereale să atingem ţintelepropuse în proiectelenoastre.

Interferenţe culurale româno-arabe sub soarele Egiptuluidiplomaţie culturală 9Graiul

MAR AMUREªULUIVINERI, 27 APRILIE 2018

„Cultura este cea mai subtilăformă a diplomaţiei,

tot aşa cum diplomaţia este ceamai subtilă cale politică.” (T.F)

La sediul Ligii Statelor ArabeSanctitatea Sa, Tawadros II, apreciind cărţile de la Proema - ANCI

La Ambasada Română din Cairo

Mahmoud El Rabie, vicepresedintele Academiei deLimbă Arabă - încântat de titlurile editoriale primite

Primirea la A. Musharafa, adjunctul Ministrului de Externe al Egiptului

Guvernatorul Ahmed Sakr oferă emblemaguvernoratului Al-Garbyia