bilant de mediu nivel final - lacul traian - anpm.ro tulcea... · date generale privind conditiile...

RAPORT cu privire la bilantul de mediu nivel I

Pentru investitia

AMENAJARE PISCICOLA ( LACUL TRAIAN )

TITULAR : SC PELOREX IMPEX SRL

ELABORATOR : SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Octombrie 2010

Proprietate intelectuala –

acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului.

SC ECO GREEN CONSULTING SRL J36/436/2007 CUI 22244774 Tulcea, str. Luminitei nr. 1Bis

tel/fax :0340-104067 ; e-mail : [email protected]

Bilant de mediu nivel 1 –Amenajare piscicola Lacul Traian 2

C U P R I N S 1. INTRODUCERE.............................................................................................................3 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA .......................................4

2.1 Localizare si topografie .................................................................................................. 4 2.2. Geologie, hidrogeologie ................................................................................................ 7 2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentului ................................................................................................................. 14

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE...............................15 3.1 Istoricul amplasamentului ............................................................................................ 15 3.2 Dezvoltari viitoare ......................................................................................................... 18

4.ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI ..........................................20 4.1. Generalitati ................................................................................................................... 20 4.2. Bilantul de materiale.................................................................................................... 24 4.3. Materiale de constructii ............................................................................................... 24 4.4. Stocarea materialelor .................................................................................................. 25 4.5. Emisii in atmosfera ...................................................................................................... 25 4.6. Alimentarea cu apa, efluenti menajeri si tehnologici ................................................ 25 4.7. Producerea si eliminarea deseurilor .......................................................................... 26 4.8. Elemente de biodiversitate ......................................................................................... 27 4.9. Alimentarea cu energie electrica................................................................................ 43 4.10.Protectia si igiena muncii ........................................................................................... 44 4.11.Prevenirea si stingerea incendiilor ............................................................................ 44 4.12.Zgomotul si vibratiile................................................................................................... 44 4.13.Securitatea zonei ........................................................................................................ 44 4.14.Administratie ............................................................................................................... 44 4.15.Surse de informare ..................................................................................................... 44

5. CALITATEA SOLULUI...................................................................................................45 5.1. Caracteristici generale ale solurilor............................................................................ 45 5.2. Efecte potentiale ale activitatii analizate.................................................................... 45 5.3. Efecte potentiale ale activitãtilor invecinate .............................................................. 46

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI....................................................................................47 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in .. 47 propuneri pentru programul de conformare...................................................................... 47 6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert .................................................................... 51 6.3. CONCLUZIA FINALA .................................................................................................. 51

7. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE....................................................................................53




1. INTRODUCERE

Scopul prezentului bilant il constituie identificarea domeniilor in care impactul asupra mediului, produs de activitatea mentionata, poate fi semnificativ. Prin realizarea prezentei lucrari se urmareste determinarea elementelor constructive sau de tehnologie ce pot duce la poluarea factorilor de mediu, evaluarea impactului acestora asupra calitatii factorilor de mediu de pe amplasament, precum si gasirea si propunerea unor solutii de reducere a posibilitatii aparitiei unor accidente.

Raportul Bilantului de Mediu de nivel I va include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe amplasament.

Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I. De asemenea, se prezinta modul de conformare cu prevederile legislatiei in vigoare, iar in final, se stabilesc masurile necesare a fi adoptate pentru remedierea eventualelor probleme rezultate in urma analizelor mentionate. El este necesar in activitatea de reglementare a obiectivului in scopul cunoasterii starii de calitate a factorilor de mediu la data prezentarii bilantului.

Efectuarea Bilantului de Mediu de nivel I este justificata de amplasarea amenajarii piscicole – lacul Traian cu suprafata de 138,1 ha, amplasata in localitatea Traian, comuna Cerna, judet Tulcea si apartine Rezervatiei Naturale “Lacul Traian”. Avand in vedere solicitarea Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea, transmisa prin adresa nr. 9309/24.09.2010, titularul activitatii, SC PELOREX IMPEX SRL, prin SC ECO GREEN CONSULTING SRL ( societate inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului –RM,RIM,BM,RA,RS,EA – pozitia 34 ) a intocmit prezentul Bilant de mediu nivel I .Studiul s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 184/1997 si a OUG nr 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, pe baza documentatiei tehnice prezenate.




2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1 Localizare si topografie

Din punct de vedere teritorial - administrativ, obiectivul este amplasat in extravilanul satului Traian, la limita teritoriului construibil intravilan, ce apartine de comuna Cerna, judet Tulcea. Drumul judetean 222B strabate comuna pe directia S – N, cu lungimea de 14,178 km si asigura legatura satuluiTraian cu sediul de comuna. Amenajarea piscicola Lacul Traian este localizata la 45009’ latitudine Nordica si la 28017’ longitudine Estica fiind amplasata in extravilanul localitatii Traian, in partea de nord fiind delimitate de terenurile arabile proprietate private A666 si A662, partea de vest si sud se gasesc pasuni si terenuri neproductive, cuprinzand parcelele si subparcelele: Mn1302, P662/1, P666/1, P669/1, Hp656, Hp1300, Hp660, Hc660/1, P660/2, Hp652, P651, Hp1311/1, P1311, Nm1309 ( fig. 2.1.1). Distanta fata de comuna Cerna este de 8 km iar fata de orasul Tulcea 55 km.

Fig. 2.1.1 – Harta rutiera a judetului Tulcea




Localitatea Traian, comuna Cerna, judetul Tulcea se afla in apropiere de Rezervatia Naturala Lacul Traian si este situat la 8 km de resedinta de comuna, avand 421 de gospodarii cu 1210 locuitori. Rezervatia Naturala Lacul Traian cu o suprafata de 326 ha, situata in judetul Tulcea, pe cursul raului Cerna, se remarca atat prin vegetatie cat si prin fauna. In rezervatie s-au identificat asociatii vegetale de la cele hidrofile predominante la cele xerofile (din pajistile xerofile stepice), printre acestea fiind si Agropyretum pectiniformae (pajisti de pir crestat - rare la nivel national) si Botriochloetum ischaemi (pajistile de barboasa). Din punct de vedere faunistic, rezervatia se remarca printr-un mare numar de specii de pasari din ariile protejate ale judetului Tulcea (exclus Delta Dunarii). Comuna Cerna este localizata la 45˚02’ latitudine Nordica si la 28˚56’ longitudine Estica fiind situata in partea centrala a judetului Tulcea, la 55 km distanta de municipiul Tulcea. Satele componente ale comunei sunt: Cerna, Traian, Mircea Voda si General Praporgescu. Dezvoltarea comunei Cerna din punct de vedere economic se bazeaza pe exploatarea intense a carierelor de piatra, sectorul favorizat intr-o masura mai mare de conditiile locale. In opozitie, se inregistreaza un declin al activitatilor traditionale de agricultura si zootehnie in comuna. Activitatea economica de baza a satului Traian este agricultura. Se cresc in special: ovine,bovine, porcine, pasari de curte. Piscicultura, comertul si prestarile de servicii sunt alte domenii in care isi desfasoara activitatea o buna parte din locuitorii comunei Cerna. Ca resursa hidrografica aparte, in satul Traian exista un lac artificial. Topografia zonei este cea specifica unei terase, cu podul terasei plan si cu fruntea ferestruita de organisme torentiale formata datorita scurgerii apelor din precipitatii spre terasa inferioara.

Figura 2.1.2 – Vedere satelitara




Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele: - la nord - teren proprietate privata; - la sud – pasune si teren arabil; - la est – localitatea Traian; - la vest – pasune si teren arabil.

Accesul in zona obiectivului se face prin intermediul drumului judetean DJ 222B pana in apropiere de localitatea Traian, dupa care, imediat se intra in dreapta pe un drum comunal care ajunge pana in zona obiectivului analizat(fig.nr. 2.1.3).

Figura 2.1.3 – Harta detaliata a judetului Tulcea




2.2. Geologie, hidrogeologie 2.2.1. Elemente de geologie Comuna Cerna este localizata in zona de vest a judetului Tulcea. Localitatea se invecineaza la est cu comuna Horia, la sud cu comuna Peceneaga si la nord cu comuna Hamcearca.Obiectivul analizat este situat in prtea de sud vest a comunei Cerna, judetul Tulcea care, din punct de vedere geologic apartine orogenului nord-dobrogean, delimitat la zi de Falia Peceneaga-Camena la sud si de o falie care urmareste aproximativ cursul Dunarii, Falia Galati-Sf. Gheorghe, spre Nord. Pe teritoriul comunei Cerna se intinde zona de sud-vest a Parcului National Muntii Macinului. Intreaga suprafata a parcului este administrata de Directia Silvica Tulcea prin Ocoalele Silvice Macin si Cerna (cu exceptia a 30 ha aflate in administrarea Consiliului Local Macin). Comuna Cerna este printre putinele comune ale judetului Tulcea dotate cu numeroase substante minerale solide si cu resurse imense. De sub patura de depozite loessoide, cu grosimi ce depasesc uneori 15 m, care acopera cea mai mare parte din suprafata si prezinta resurse imense, se ivesc o multime de roci, unele extinse pe suprafete mari. In culmea Piatra Rosie, care este situata la 3 km vest de localitatea Cerna, se gasesc granite alcaline cu egirin si riebeckit. Acestea au o culoare roz si cenusiu-roz, se lustruiesc omogen si pot fi triate in placi cu muchii regulate. Exista resurse foarte mari iar rezervele evidentiate prin cercetare geologica sunt considerate ca fiind mari. Tot granite si tot alcaline, sub forma mai multor corpuri, se gasesc in partea de sud-vest a localitatii, la distante de 1- 2,5 km. Ele sunt considerate de varsta carbonifera si se ivesc de sub depozite loessoide sau coniaciene. Resursele sunt mari si conditiile de exploatare bune. Formatiunile metamorfice sunt bine reprezentate pe teritoriul comunei prin sisturi cristaline. La mai putin de 2 km nord de satul Cerna (in Dealul Megina) si incepand din marginea localitatii Mircea Voda spre nord-vest, se gasesc sisturi cristaline mezometamorfice (seria de Megina), de varsta proterozoic-superioara, care a provenit prin metamorfozarea unor roci magmatice initiale. Este constituita din amfibolite, sisturi amfibolice, metagabrouri, metadiorite, sisturi verzi tufogene, roci albe porfirogene, sisturi cuartito-muscovitice sau sericitice, si sisturi cu muscovite si biotit (roci mezometamorfice), cu resurse imense, unele dintre ele valorificabile. Ele stau peste gnaise granitice. Domenii de utilizare sunt in primul rand cele pentru care s-a facut valorificarea rocii extrase in cariera: piatra sparta pentru balastarea cailor ferate si pentru intretinerea drumurilor. Mai pot fi valorificate si ca materie prima pentru caramizi refractare si substante abrazive. Resursele sunt foarte mari, atat in zona vechilor cariere cat si in alte perimetre. In marginea de vest a localitatii Traian, la 2 km de sosea, in Dealul Cale-Bair, a fost exploatat un calcar grezos, probabil turonian. S-a intrebuintat pe plan local, la intretinerea drumurilor, executarea fundatiilor la case, pavarea si imprejmuirea curtilor. Coniacianul apare la aproximativ doi kilometri sud-est de satul Traian si se extinde pe o mare suprafata spre localitatea G-ral Prapurgescu, oprindu-se in formatiunile turoniene aflate in sud--vest de ea, peste care se dispun in continuitate de sedimentare. Este format din calcare marnoase dar pot fi intalnite si calcare grezoase si microconglomeratice.




Cert este ca spatiul nord-dobrogean si-a pastrat partial starea de arie labila sau cel putin instabila, pana in ciclul alpin. De aici justificarea si necesitatea incadrarii ariei nord dobrogene, din punct de vedere tecto-genetic, in randul unitatilor hercinic-kimmerice, in sensul ca, in Structogenul Nord- Dobrogean se intalnesc unitati consolidate in ciclul hercinic si unitati consolidate in tectogenezele kimmerice. O alta trasatura specifica Dobrogei de Nord consta in faptul ca ultimele structuri, adica ultimele aranjamente tectonice (kimmerice) s-au desavarsit inaintea aparitiei primelor structure carpatice (austrice). Pentru a scoate in evidenta acest fapt sau mai bine zis, pentru a nu pune semnul egal intre Orogenul carpatic (structuri cutate inca labile) si “Orogenul “ nord-dobrogean, autorul lucrarii intitulate “Geologia Romaniei” (2004), Vasile Mutihac , a preferat termenul de Structogenul Nord-Dobrogean. Datorita evolutiei foarte variate si complexe a Dobrogei de Nord, in cuprinsul acesteia se disting mai multe unitati structurale bine individualizate, si anume:Unitatea Macin, Unitatea Niculitel si Unitatea Tulcea, carora li s-au adaugat zona Carjelari –Camena. Judetul Tulcea include cele mai vechi (sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni de pe teritoriul tarii. Din punct de vedere structural zona studiata apartine Platformei Dobrogei de Nord. Falia Galati-Tulcea-Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud, respectiv Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului. Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare (argile,maluri,nisipuri). Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati:

- Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice (sisturi argiloase, calcare, cuartite, conglomerate, gresii) strapunse de massive granitoide;

- Zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze (Podisul Niculitel);

- Podisul Babadag, cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice (pietrisuri,calcare,conglomerate). Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un soclu cristalin (sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri). Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.2.2.1), cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loeesoide.




Fig. 2.2.1.1 - Harta geologica a Dobrogei Din punct de vedere geomorfologic, peisajul este dominat de luciul de apa al lacului Traian, la care se adauga malurile joase aluvionare, mlastinoase sau saraturate, versantii si ravenele sapate de loess. Altitudinile sunt cuprinse intre 5-40 m. Conform hartii pedologice (Cotet , Popovici 1972), rezervatia se situeaza in aria solurilor balane. In cadrul studiilor de teren s-a constatat si prezenta solurilor de lunca si de mlastina. Situat in bazinul hidrografic al Dunarii, Lacul Traian reprezinta un liman fluviatil. Cea mai mare parte a rezervatiei este ocupata de luciul de apa al lacului Traian, alimentat de raul Cerna, cu regim permanent si, in mai mica masura de valea Iaila, ce are caracter temporar. 2.2.2. Ape subterane Din datele care privesc constitutia geologica a orogenului nord-dobrogean se poate trage o concluzie clara: nici in depozitele paleozoice, devoniene sau permo-carbonifere, metamorfozate sau nu in urma eruptiilor granitice, nici in masivele eruptive, granitice, porfirice sau diabazice, nu sunt roci care sa poata inmagazina nivele acvifere.




In aceasta zona, apa subterana nu se poate gasi decat in baza paturii de loess ce se aseaza pe depozitele loessoide cu grohotis, formate la poalele coastelor sau pe vai, din dezagregarea rocilor din fundament. Din aceste ape se alimenteaza cursuri de apa, care curg pe fundul vailor si puturile de apa sapate aproape de talvegul lor. Cu alte cuvinte, apa subterana se gaseste exclusiv in zonele aluvionare sau la baza depozitelor deluviale. In zonele aluvionare purtatoare de straturi acvifere, nivelele hidrostatice se gasesc la adancimi variabile (1-3 m de la suprafata terenului in zonele limitrofe lacurilor si 3-6 m in zonele aluvionare din lungul cursurilor de apa). Atat debitele puturilor sapate in aluviuni cat si a celor sapate in depozite deluviale sunt debite mici, coeficientii de permeabilitate a materialelor variind intre 10 (-3) si 10 (-5) cm/s, iar debitele intre 0,1 – 0,3 l/s. Apa subterana este cantonata la o adancime medie de 15-20m, in depozitele nisipoase cu granulatie mijlocie si fina de varsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adancimea de cca. 200-250 m. Din punct de vedere hidrochimic, apele de adancime sunt potabile, cu mineralizari mai mici de 1,0 g/l. In ceea ce priveste calcarele triasice, incadrate ca zone calcaroase compacte, cu circulatie neregulata prin fisuri, datele de pana acum arata ca circulatia acvifera este posibila, insa anevoioasa si doar atunci cand intalneste un sistem de fisuri. Loessul a fost depozitat in Pleistocen sau post-Pleistocen ca rezultat al actiunii vanturilor care au imprastiat materialul

prafos pe suprafata

terenului. Din cauza continutului scazut de minerale argiloase si de carbonat de calciu, ca ciment, loessul este slab

coeziv. Porozitatea lui este in mod normal intre 10-50 %, conductivitatea

hidrauluica variaza de la 10 (-5) m/s, pentru loessuri grosiere, pana la 10 (-7) m/s sau mai putin, pentru loessuri fine sau cu

Fig. 2.2.2.1 - Corpuri de apa subterana pe teritoriul dobrogean continut scazut de argila, care nu au permeabilitate secundara. Loessul este alcatuit in principal din particule cu diametrul cuprins in intervalul 0,01– 0,05 mm, in proportie de




peste 50 %. In spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate, delimitate si descries un numar de 10 corpuri de ape subterane, asa cum sunt prezentate in fig.2.2.2.1. Codul corpurilor de ape subterane (ex: RODL01) are urmatoarea structura: RO = codul de tara; DL = spatiul hidrografic Dobrogea - Litoral; 01= numarul corpului de apa in cadrul spatiului hidrografic Dobrogea - Litoral. Din cele 10 corpuri de ape subterane identificate, 4 apartin tipului poros-permeabil (depozite holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), 4 corpuri apartin tipului fisural-carstic (dezvoltate in depozite de varsta triasica si sarmatiana) si doua corpuri apartin tipului carstic-fisural (de varsta jurasica). Unul dintre corpurile de apa subterana si anume RODL07 a fost delimitat in zona de lunca a Dunarii fiind dezvoltat in depozite aluviale poros-permeabile, de varsta cuaternara. Fiind situate aproape de suprafata terenului, el prezinta nivel liber. Patru corpuri de apa subterana si anume RODL01 (Tulcea), RODL02 (Babadag), RODL03 (Harsova-Ghindaresti) si RODL04 (Cobadin-Mangalia) sunt de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate in roci dure, predominant calcaroase. Unul dintre aceste corpuri este transfrontalier (RODL04). Alte patru corpuri de apa subterana si anume RODL05 (Dobrogea centrala), RODL07 (Lunca Dunarii), RODL09 (Dobrogea de nord) si RODL10 (Dobrogea de sud) sunt de tip porospermeabil. Un corp si anume RODL06 (Platforma Valaha) este sub presiune, fiind cantonat in depozite barremian-jurasice si are o importanta economica semnificativa. Acest corp este transfrontalier. Este de subliniat faptul ca un corp, si anume RODL07 (Lunca Dunarii-Harsova-Braila), dezvoltat atat in spatiul hidrografic Ialomita-Buzau cat si in Dobrogea-Litoral, a fost atribuit pentru administrare DA Dobrogea-Litoral datorita dezvoltarii sale predominante in spatial hidrografic Dobrogea-Litora. De asemenea, corpul RODL06 care se extinde pe teritoriile directiilor Dobrogea-Litoral, Ialomita-Buzau si Arges-Vedea a fost atribuit pentru administrare D.A. Dobrogea-Litoral.




2.2.3. Ape de suprafata, Acumulari

In spatiul hidrografic Dobrogea exista un numar de 4 acumulari permanente (Tibrin, Horia, Hazarlac si Traian), cu suprafata mai mare de 0,5 kmp, avand ca scop irigatiile si piscicultura. Nici una din acumularile existente nu au rolul de a asigura cerintele de apa.

Fig. 2.2.3.1 – Vedere generala a Lacului Traian

Spatiul hidrografic Dobrogea este foate sarac in resurse proprii de suprafata. Practic, acestea sunt formate din cateva rauri de suprafata mai importante (pana in

present nu exista nici o folosinta pe rauri, datorita debitelor mici de apa cu caracter permanent) si din lacurile litorale si cele aferente Dunarii. Stocul mediu multianual al raurilor din spatiul hidrografic Dobrogea, este de circa 145 mil.mc/an (4,59 mc/s), ceea ce arata ca Dobrogea este zona cea mai saraca din tara in resurse de apa de suprafata. Resursele de apa subterana aferente spatiului hidrografic Dobrogea (pana la adancimea de 0-300 m) totalizeaza circa 3172 mil.mc/an (100,6 mc/s), din care 84,8 mc/s – din straturile de adancime, de foarte buna calitate si 15,8 mc/s – apa potabila cu omineralizare mai ridicata, provenind din freatic. Din acest total, in Dobrogea de Sud, resursa exploatabila este de 8,95 mc/s din straturile de adancime si 0,2 mc/s din freatic, iar in Dobrogea de Nord si Centrala, resursele sunt de 2,15 mc/s din adancime si 0,85 mc/s din freatic.




Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Dobrogea, au fost utilizate urmatoarele criterii:

- altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m), zona de deal si de podis (200-800 m), zona de campie (< 200 m);

- geologia bazinului de receptie a lacului: calcaroasa, silicioasa sau organica (meq/l);

- adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m), mica (3-15 m) si mare (> 15 m); - timpul de retentie mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) si mare (30 zile).

Dupa prelucrarea si analizarea datelor Lacul Traian a fost definit, alaturi de inca 3 lacuri de acumuare (Tibrin, Horia, Hazarlac), lac de tip abiotic, prezenatat in tabel 2.2.3.1: Tabel 2.2.3.1- Tipologia lacului de acumulare - Lacul Traian

Tip Simbol Altitudine(m)

Adancime medie (m)

Geologie –alcalinitate (meq/l)

Timpde retentie Subtip

Suprafata (km2)

Traian Lac situat zona de campie, adancime foarte mica, calcar

ROLA04 5 <3 calcar 7.4

Mare ROLA04a

3.8

In conformitate cu art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata ca: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor corpuri de apa este deosebit de importanta.




2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona

amplasamentului Temperatura In spatiul hidrografic Dobrogea climatul este temperat continental, pe alocuri excesiv, astfel ca media temperaturii anuale este in jurul valorii de +100C. In regiunea judetului Tulcea, sunt 4 anotimpuri:iernile geroase mai ales in lunile decembrie -februarie, primaveri cu precipitatii, veri secetoase in special in lunile iulie-august, si toamna cu precipitatii mai ales in a doua parte a sezonului. Temperaturile medii anuale in Podisul Nord-Dobrigean variaza intre 11 grade pe litoral si 9 grade in Muntii Macinului. Iernile sunt reci , inasprite adeseori de Crivat iar verile calde si secetoase. Temperatura maxima +39,50C s-a inregistrat la statia meteorologica Mircea Voda (20 august 1945), iar minima absoluta -26,80C - la Tulcea (24 ianuarie 1943). Regimul precipitatilor Datorita pozitiei geografice a spatiului hidrografic Dobrogea, situat intre Marea Neagra si Dunare, precipitatiile sunt influentate de aceste doua mari bazine acvatoriale. Precipitatiile au valori cuprinse intre 350 – 400 mm/an, in zonele nordice, scazand la aproximativ 200 mm/an in sectorul sudic. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. Regimul vanturilor Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV(17,1%), dinspre E (15,2%)si dispre N(13%) cu viteze medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s. In timpul verii, in conditii de stabilitate atmosferica se manifesta o circulatie termica locala a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea) care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului. Umiditatea aerului Umiditatea aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romaniei. Umiditatea relativa a aerului variaza iarna intre 88 - 84% la Gorgova si 89- 85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfantu Gheorghe.




3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Prin HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, au fost aprobate o serie de rezervatii naturale pe teritoriul judetului Tulcea, printre care si zona lacului Traian, ca “rezervatie naturala”, avand avizul academiei Romane nr. 599/23.06.2003. Rezervatia Naturala “Lacul Traian” este reprezentata de luciul de apa (lacul propriu zis), zona de stufaris si vegetatie palustra de jur imprejurul lcului, unele pasuni si terenuri neproductive. Lacul a fost amenajat cu diguri pentru piscicultura inca inainte de 1989. Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie nturala protejata a siturilor de importanta comunitra, ca parte integranta a retelei ecologice europene si a Hotararii nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie avifaunistica ca parte integrnta a retelei ecologice europene natura 2000 in Romania, Rezervatia Naturala “Lacul Traian” apartine RO SPA 0040 – Dunarea-Veche-Bratul Macin. Rezervatia naturala “Lacul Traian” are o suprafata de 326 ha. Suprafata concesionata de SC Perolex Impex SRL este de 138,1 ha. Peisajul este dominat de luciul de apa al lacului Traian, la care se adauga malurile joase aluvionare, mlastinoase sau saraturate, versantii si ravenele sapate in loess. Din punct de vedere floristic, caracteristic pentru aceasta rezervatie este succesiunea de asociatii vegetale de la cele hidrofile predominante(in vgetatia acvatica, palustra si mezofila) pana la cele xerofile (din pajistile xerofile stepice). Din punct de vedere faunistic, rezervatia se remarca prin cel mai ridicat numar de specii de pasari dintre ariile protejate din partea continentala a judetului, respectiv 102 specii, din care 64 de specii sunt strict protejate si 30 protejate, dintre acestea 7 specii fiind foarte rare. Vegetatia In rezervatie au fost identificate pana la ora actuala opt asociatii, printre acestea asociatiile Agropyretum pectiniformae (rara la nivel national) (Prodan1939) Dihoru1970 si Botriochloetum ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977. Fauna Lacul Traian prezinta un deosebit interes pentru studiile ornitologice, fiind o zona foarte putin studiata, dar mai ales pentru ca reprezinta un important refugiu pentru cuibaritul, odihna si hranirea unor specii de pasari rare. Studiile de specialitate efectuate in zona au aratat prezenta a 102 specii de pasari, din care 52 de specii sunt clocitoare. Din totalul de specii de pasari identificate, 64 sunt strict




protejate, 30 de specii sunt protejate (conform Legii 13/1993) si doar 12 sunt specii de vanat (conform Legii nr. 103 din 27 septembrie 1996). De asemenea, 7 dintre speciile de pasari care cuibaresc in aceasta zona sunt foarte rare motiv ce face ca aceasta sa aiba o importanta internationala. Activitati piscicultura/acvacultura In anul 1914 in judetul Tulcea a luat fiinta prima cooperativa de pescuit din Romania. Dupa anul 1945, in majoritatea zonelor de pescuit s-au format si s-au dezvoltat cooperative de pescari, care apoi au fost transformate in intreprinderi de stat. In anul 1953 erau deja constituite in locul cooperativelor, societati si intreprinderi de stat care aveau in administrare zone de pescuit si dotarea cu uneltele necesare. Treptat, statul a devenit un agent economic, iar pescarii angajati. In anul 1974 a fost promulgata Legea Pescuitului si Pisciculturii, care s-a aplicat pe intreg teritoriul tarii, cu prevederi speciale pentru Delta Dunarii, complexul Razim-Sinoe si litoralul Marii Negre. Amplasamentul pe care il detine S.C. PELOREX IMPEX S.R.L., in partea de nord – est a localitatii Traian, are o suprafata totala de 138,1 ha. In anul 2007 S.C. PELOREX IMPEX S.R.L a concesionat pe o perioada de 49 de ani, terenul cu suprafata de 1000 mp, riveran lacului Traian, sat Traian, comuna Cerna, judetul Tulcea, identificat conform documentatiei anexa a HCL Cerna nr. 14/29.03.2004, pentru constructii specifice activitatii de piscicultura si care conform Certificatului de Urbanism nr. 80/4041/07.07.2005 destinatia fiind de pasune – conform PUG. Pe terenul concesionat au fost executate constructii specific activitatii de piscicultura. De asemenea, in baza Contractului de concesiune nr. 3146/06.10.2004 incheiat cu Primaria Comunei Cerna, societatea a luat in exploatare urmatoarele:

- Bunuri de retur: suprafata de 1000 mp riveran lacului Traian; - Bunuri de preluare: folosirea drumurilor de acces; - Bunuri proprii: toate instalatiile si utilajele concesionrului.

Conform Planului Urbanistic General al comunei Cerna, terenul afectat de obietiv se afla in extravilanul satului Traian, la limita teritoriului construibil intrvilan. Deasemenea se aprecia la vremea respective, ca balta Traian degradeaza prin saraturare satul Traian. Datorita faptului a s-au efectuat lucrari hidrotehnice si prin nedecolmatarea lacului s-a saraturat intreaga zona de terenuri intravilane situate la limita de rasarit a lacului, in zona a fost instituita pri PUG, interdictia de construire pe o fasie in latime de 20 m fata de limita lacului, necesara pentru lucrari de interventie. Prin contractul de concesiune nr. 1495/18.07.2003, Lacul Traian este concesionat de SC PELOREX IMPEX SRL, avand suprafata de 138,1 ha si urmatoarele categorii de bunuri:

- Bunuri de retur: luciul de apa propriu zis; - Bunuri de preluare: drumuri de acces, diguri, talazuri; - Bunuri proprii: tote instlatiile si utiljele concesionrului.

Obiectul contractului de concesiune este exploatarea pisciola a lacului in conditiile protectiei ecosistemului natural. Intre luciul de apa si proprietatile particulare exista o suprafata de teren care este constituita ca pasune comunala, conform Ordinului prefectului nr. 63/1992 si un drum de exploatare.




Terenul concesionat se afla situate in apropierea drumului de exploatare existent si la limita de nord a pasunii comunale adicenta lacului. In aceasta zona – Spatiul Hidrologic Dobrogea, exista un numar de 4 acumulari care au folosinta piscicola (tabel 3.1.1.). Tabel 3.1.1 – Acumulari in zona Spatiului Hidrografic Dobrogea ce au folosint piscicole Nr. Crt.

Spatiul hidrografic

Denumire corp de apa / cod

Denumire lac/amenajare cu destinatie piscicola/acvacultura

Tip activitate (Pescuit, pepiniera, crescatorie)/ specia de peste

Suprafata(ha) Folosintei piscicole /acvacultura

1. S.H. Dobrogea

Acumularea Horia /ROLW 15.1.3_B1

Acumularea Horia Pepiniera, crescatorie/sturion

45,35

2. S.H. Dobrogea

Acumularea Tibrinu/ROLW 14.1.43_B1

Acumularea Tibrinu

Crescatorie

150

3. S.H. Dobrogea

Acumularea Hazarlac/ROW 14.1.47_B1

Acumularea Hazarlac

Crescatorie 254,73

4. S.H. Dobrogea

Acumularea Traian /ROLW 14.1_B63

Acumularea Traian

Crescatorie 138,1

Practicarea activitatilor de piscicultura/acvacultura pot constitui presiuni asupra corpului de apa atunci cand:

- este crescuta productia de peste fara asigurarea unor masuri de purificare specifice ale apei, cand pot apare dejectii sau scurgeri de substante organice si nutrienti continuti in hrana administrata pestilor;

- nu este asigurata o structura adecvata pe specii in bazinele acvatice natural /antropice. Modernizarea tehnologiilor de crestere poate spijini practicile sanatoase, ecologice si a reduce impactul negativ asupra mediului. In evaluarea starii ecologice a lacului Traian, nu exista date si informatii privind elemente biologice si fizico-chimice.




3.2 Dezvoltari viitoare

In prezent activitatea de acvacultura in ape dulci se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 138,1 ha detinute de S.C. PELOREX IMPEX S.R.L in baza contractului de concensionare nr. 1495/18.07.2003. In prezent lacul Traian prezint un deosebit interes pentru studiile ornitologice, fiind identifite 64 specii de pasari strict protejate. Peisajul este dominat de luciul de apa al lacului Traian, la care se adauga malurile joase aluvionare, mlastinoase sau saraturate, versantii si ravenele sapate in loess.

Fig. 3.2.1 – Lacul Traian – rampa de acostare/debarcader




Fig. 3.2.2 – Lacul Traian –vedere generala

Fig. 3.2.3 – Teren neproductiv – concesionat de societate




4.ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generalitati

4.1.1.Componentele obiectivului Obiectivul analizat este situat la aproximativ 0,5 km nord de localitatea Traian,

comuna Cerna , jud Tulcea. Lacul Traian este aprovizionat cu apa pe cale naturala provenita din ploi si din doua rauri curgatoare, izvoare proprii. Lacul are un baraj de apa , iar deversarea si mentinerea nivelului de apa se realizeaza prin doua vane: vana de nivel si vana de desecare, acestea fiind prevazute cu calugari. Deversarea apei se face in canalele special amenajate destinate agriculturii, iar surplusul de apa este deversat in Dunare. Obiectivul este detinut de S.C. PELOREX IMPEX S.R.L, iar activitatea desfasurata de

beneficiar in zona este cea de pescuit fara alte preparari ulterioare. Pestele se captureaza si se incarca in masini frigorifice si se transporta la punctele de vanzare. Nu se executa nicio activitate de preparare sau eviscerare deoarece in zona nu este sursa de apa potabila si nici energie electrica. Pe suprafata concesionata de 1000 mp se afla urmatoarele:

Fig. 4.1.1.1 – Foto cladire corp A - corp A – o cladire de cca.104,0 mp cu functiunea de depozite, birouri; - corp B – o cladire de 120,0 mp pentru cazare temporara muncitori.

In zona nu exista nicio utilitate. Pentru muncitorii sezonieri cazati temporar in aceste spatii s-a popus executarea unui grup sanitar uscat. Alte deseuri, eventual resturi alimentare impreuna cu resturile vegetale, vor fi depozitate pe o platforma pentru compost.




In baza Contractului de concesiune nr. 1495/18.07.2003 incheiat cu primaria comunei Cerna, societatea a luat in exploatare amenajarea piscicola cu suprafata de 138,1 ha si prin contractul de concesiune nr. 3146/06.10.2004, 1000 mp teren neproductiv. Structura amenajarii piscicole penrtu activitatea de piscicultura, este urmatorea:

• statie pompare hidrofor; • diguri, stavilare; • ambarctiuni – barci 4 buc de 4 si 10 CP; • recipiente din inox – 8 buc.( pentru depozitare peste temporar -sortare, depozitare ),

lazi PVC; • debarcader/rampa de acostare barci ce ocupa o suprafata de 180mp; • parcare masini ce ocupa o suprafata de 24 mp.

Fig. 4.1.1.2 - Vedere de pe amplasament – teren neproductiv




Fig. 4.1.1.3 – Vedere stavilar

4.1.2. Activitati desfasurate in prezent In prezent pe amplasament se desfasoara urmatoarele activitati: - cresterea puietului de peste in sistem natural, piscicultura cod CAEN – 0322 (ex 0502); - prelucrarea si conservarea pestelui, crustaeelor si molustelor cod CAEN 1020 (ex 1520). Activitatile au fost autorizate din punct de vedere al protectiei mediului prin Autorizatia de Mediu nr. 6916/03.05.2005 si revizuita . Aceste activitati fac in prezent obiectul derularii procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului in vederea obtinerii Autorizatiei de Mediu. Pentru desfasurarea activitatii de acvacultura in ape dulci, in prezent se utilizeaza lacul Traian detinut in proprietate de S.C. PELOREX IMPEX S.R.L., cu suprafata de 138,1 ha. Procesul tehnologic utilizat: primavara sau toamna se cumpara puiet, se populeaza lacul. Cresterea se face in regim natural, fara ingrasaminte si furaje. Toamna se relizeaza pescuitul de recolta, pestele capturat se depoziteaza temporar in bazinele de inox, se face conditionarea primara, se conserva pana la livrare cu gheata pe care o achizitioneaza de la societati autorizate. Livrarea pestelui se realizeaza catre diverse societati comerciale. Principalele specii de pesti ce se preteaza cresterii in crescatorie, precum cea analizata, sunt:

- Cyprinus carpio ( crap romanesc); - Ctenopharyngodon idella (cosas); - Hyphophathalmichthys molitrix ( sanger); - Aristichthys nobilis ( novac);




- Stizostedion lucioperca (salau); - Silurus Glanis (somn).

Tehnologia de crestere a speciilor de pesti, cuprinde urmatoarele faze tehnologice:

- Popularea anuala a lacului Traian; - Cresterea pestilor; - Pescuitul de recolta; - Conditionare cu gheta; - Transportul pestelui.

Popularea lacului Traian Popularea lacului Traian se realizeaza cu puiet din speciile: crap, cosas, sanger, novac, salau si somn) odata pe an, primavara sau toamna. Puietul de peste cu care se populeaza lacul este adus de la crescatorii autorizate, cu mijloace de transport specifice, primavara sau toamna. Popularea are loc in momentul in care, nivelul de apa din lac, este de minim 0,5 m, pentru a se evita pierderile produse de actiunea pasarilor ihtiofage. Popularea se realizeaza in diferite formule, in vederea unei mai bune valorificari a resurselor trofice ale bazinelor. Astfel, popularea se poate realiza fie in monocultura, simpla sau mixta, fie in policultura, cu specii pasnice. Norma de populare fiind de 100-130 mii alevini/ha. Cresterea pestilor Cresterea puietului se realieaza in regim natural, fara ingrasaminte si furaje. Lacul Traian este incadrat ca lac situat in zona de campie, avand o adancime mai mica de 3 m cu o alcalinitate de 7,4, fiind catalogat un lac de tip abiotic. Lacul Traian este aprovizionat cu apa pe cale naturala provenita din ploi si din doua rauri curgatoare, izvoare proprii. Lacul are un baraj de apa , iar deversarea si mentinerea nivelului de apa se face prin doua vane: vana de nivel si vana de desecare, acestea fiind prevazute cu calugari. Deversarea apei se face in canalele special amenajate destinate agriculturii, iar surplusul de apa este deversat in Dunare. In conditiile unor densitati ridicate, nerealizarea unei alimentari corecte cu apa, conduce la inrautatirea mediului de viata, cresterea pierderilor si realizarea unor sporuri de crestere, reduse. Operatiunea tehnologica de pescuit de recolta Pescuitul de recolta in lac, se desfasoara pe tot prcursul anului si se realizeaza de regula cu unelte filtrante inconjuratoare. Pestele recoltat este livrat catre beneficiari. Prinderea pestelui se face prin restrangerea suprafetei inconjurate de unealta care filtreaza apa, retinand fie aglomerarea de peste, fie exemplarele din perimetrul inconjurat. Pentru aceasta, se impune evitarea agatarii si incurcarii pestelui in plasa si eliminarea




posibilitatilor de evadare. Restrangera suprafetei se face prin scurtarea perimetrului inconjurat, recuperandu-se extremitatile uneltei fie pe mal (la patac), fie in barcile care deservesc unealta. Operatiunea de conditionare cu gheta Dupa capturarea pestelui, acesta este depozitat temporar in bazinele de ionx, unde are loc o sortare primara si depozitat in lazi PVC cu gheata pana la livrare. Gheata este achizitionata de la societati ce sunt autorizate sa desfasoare/produca activitatea de fabricare a ghetii. Operatiunea privind transportul pestelui Transportul pestelui se realiazeaza catre divese societati comerciale in vederea comercializarii.

4.2. Bilantul de materiale Cantitatile de materii folosite pentru desfasurarea activitatii de piscicultura sunt

urmatoarele: - Cyprinus carpio ( crap romanesc) – 10 tone; - Ctenopharyngodon idella (cosas) – 20 tone; - Hyphophathalmichthys molitrix ( singer) – 10 tone; - Aristichthys nobilis ( novac) – 20 tone. - Stizostedion lucioperca (salau) – 200 cuiburi; - Silurus Glanis (somn) – 2000 bucati.

Cresterea pestelui se face in regim natural. Lacul este aproviziont cu apa pe cale naturala din ploi si din doua rauri curgatoare, izvoare proprii. Lacul are un baraj de apa iar deversarea si mentinerea nivelului de apa se face prin doua vane: vana de nivel si vana de desecare, ceste fiind prevazute cu calugari. Deversarea se face in cnale special amenajate destinte agriculturii, iar surplusul de apa este devrsat in Dunare.

4.3. Materiale de constructii

Cladirile din zona amplasamentului sunt realizate din materiale de constructii obisnuite. Nu s-a evidentiat in zona amplasamentului existenta acoperisurilor alcatuite din placi de azbociment. Digurile de protectie sunt constructii de pamant.




4.4. Stocarea materialelor Depozitarea materialelor necesare activittii de pisicicultura (unelete de pescuit,

etc.)se face in magazia amenajata in cladirea Corp A de pe amplasament.

4.5. Emisii in atmosfera Activitatile desfasurate pe amplasament nu sunt de natura sa determine existenta

unor surse importante de emisii in atmosfera astfel incat obiectivul sa constituie o potentiala sursa de poluare a aerului in zona. Astfel in incinta obiectivului nu exista surse punctiforme de emisii in aer. Incalzirea spatiilor existente se face combustibil solid. In ceea ce priveste sursele mobile acestea sunt reprezentate de mijloacele de transport ce tranziteaza zona pentru transportul pestelui. Obiectivul are in dotare doua barci pentru desfasurarea activitatii cu motoare de 4 si 10 CP, masini autorizate pentru transportul pestelui, cisternele pentru transportul pestelui viu sunt inchiriate, iar pentru comercializarea pestelui capturat sunt utilizate masinile autorizate ce apartin operatorilor economici autorizati si care doresc achizitionarea pestelui apturat de catre SC Pelorex Impex SRL.

4.6. Alimentarea cu apa, efluenti menajeri si tehnologici

4.6.1.Alimentarea cu apa Sistemul de alimentare cu apa este reprezentat de sursa Lacului Traian. Societatea

este dotata cu mire hidrometrice care sunt montate in puncte caracteristice. Nivelul apei poate fi controlat prin inchiderea vanelor stavilar care sunt administrate de personalul de specialitate.




Fig. 4.6.1.1 - Vana stavilar pe lacul Traian

Circulatia apei in amenajarea piscicola (alimentarea si evacuarea apei din bazine) se face prin instalatii tip calugar. Amenajarea piscicola functioneaza permanent, 150 zile/an, 8 ore/zi. Nu se face alimentarea cu apa a sediului administrativ. Pentru personal se foloseste apa imbuteliata, iar pentru folosinta menajera, apa este captata din lac cu ajutorul unei pompe si este utilizata doar consum menajer (igienizarae, etc.).

4.6.2.Evacuarea apelor uzate Urmare a desfasurarii activitatilor in cadrul obiectivului nu rezulta ape uzate de tip

menajer si/sau ape tehnologice, care sa afecteze mediul inconjurator. 4.7. Producerea si eliminarea deseurilor Principalele tipuri de deseuri care se produc in cadrul activitatii desfasurate sunt

deseurile municipale si similabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat – cod 20 , deseuri din agricultura,horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor – cod 02, care sunt depozitate pe o pltaforma amplasata in incinta obiectivului in vederea compostarii/eliminarii.

Avand in vedere atat natura cat si volumul activitatii desfasurate, nu rezulta cantitati importante de alte tipuri de deseuri. Eventualele materiale refolosibile generate (hartie, plastic, materiale metalice) sunt rezultatul activitatilor conexe desfasurate in legatura cu activitatea principala de piscicultura.




Acestea sunt in cantitati reduse si pot fi colectate pe categorii urmand sa fie predate serviciului de salubrizare al Primariei Cerna care, daca nu are, ar trebui sa-si dezvolte un sistem de colectare selectiva a deseurilor, urmand ca mai departe acest serviciu sa predea deseurile colectate catre valorificatori autorizati.

4.8. Elemente de biodiversitate 4.8.1.Detalii privind pozitia amplasamentului in raport cu arii protejate Importanta conservativa la nivel european, din punct de vedere al Directivei Habitate

(92/43/EEC) a judetului Tulcea consta in faptul ca aici s-au identificat un numar de 17 tipuri de habitate conform Anexei 1 a directivei, printre care cele mai importante sunt tipurile de habitate de zone umede danubiene si pontice specifice Deltei Dunarii si Marii Negre, si habitatele de stepa. In ceea ce priveste importanta avifaunistica, putem preciza ca in Delta Dunarii si Dobrogea de Nord se intalnesc aproximativ 97 de specii de pasari listate in Anexa 1 a Directivei Pasari (79/409/EEC), printre care specii rare de rapitoare: Aquila heliaca (acvila de camp), Aquila clanga (acvila tipatoare mare), Circus macrourus (erete alb), Falco cherrug (soim dunarean) Caprimulgus europaeus (caprimulgul) dar si o multitudine de specii legate de mediul acvatic: Pelecanus crispus (pelican cret), Cygnus olor ( lebada de vara), Egretta garzetta(egreta mica), Egretta alba(egreta mare), Branta ruficollis (gasca cu gat rosu), care sunt prezente si in “Lista Rosie a Vertebratelor din Romania”. Avand in vedere importanta floristica si faunistica a zonei, pe teritoriul judetului Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000, dintre care 8 sunt Situri de Importanta Comunitara (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007 si 9 sunt Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA-uri) aprobate prin Hotararea de Guvern nr.1284/24.10.2007. Tabel 4.8.1.1 - Situri de importanta comunitara conf. Ordinului nr.1964 /2007 Nr.crt Denumire sit Suprafata (ha) Cod Natura 2000

1 Delta Dunarii 450.542 ROSCI0065

2 Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe

6.122 ROSCI0237

3 Dealurile Agighiolului 1.479 ROSCI0060

4 Podisul Nord Dobrogean 87.229 ROSCI0201

5 Delta Dunarii - zona marina 121.697 ROSCI0066

6 Muntii Macinului 18.546 ROSCI0123

7 Bratul Macin 10.303 ROSCI0012

8 Deniz Tepe 425 ROSCI0067




Tabel 4.8.1.2 - Situri de protectie speciala avifaunistica conform HG 1284/2007 Nr.crt. Nume sit Suprafata(ha) Cod Natura 2000

1 Bestepe - Mahmudia 3.663 ROSPA0009 2 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie 500.334 ROSPA0031

3 Denis Tepe 1.891 ROSPA 0032 4 DUNAREA Veche – Bratul Macin 18.759 ROSPA0040 5 Lacul Beibugeac 257 ROSPA0052 6 Marea Neagra 147.243 ROSPA0073 7 Macin - Niculitel 67.361 ROSPA0076

8 Padurea Babadag 58.473 ROSPA0091

9 Stepa Casimcea 22.226 ROSPA0100

Din totalul siturilor SCI si SPA instituite le nivelul judetului, 15 se suprapun peste ariile naturale protejate constituite anterior, incluzandu-le in totalitate si aproape dublandu-le suprafata la nivel de judet. Suprafata totala ocupata de siturile de tip SCI si SPA la nivelul judetului calculata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea (exclusiv suprafata ocupata de apele teritoriale marine) este de 696 269, 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafata judetului, suprafata zonei din apele teritoriale marine propusa pentru includere in reteaua Natura 2000 fiind de 95 562,43 ha. Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national prin intermediul Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea a-III-a - Zone protejate, sunt in total 25, insumand o suprafata de 586.238,05 ha, din care o Rezervatie a Biosferei - Delta Dunarii care este structurata pe zone functionale astfel: zone cu regim de protectie integrala - 50. 600 ha, zone tampon - 223.300 ha; Parcul National Muntii Macinului cu o suprafata de 11.321ha , 18 Rezervatii Stiintifice incluse in RBDD si 9 Rezervatii Naturale. Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national prin intermediul HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, sunt in total 24, insumand o suprafata de 9243,6 ha. Amenajarea piscicola lacul Traian este situata ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin, avand o suprfata de 326 ha. Situl ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin este repartizata pe trei judete, astfel:

- Judetul Constanta: Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova (7%), Saraiu (<1%); - Judetul Braila: Frecatei (14%), Marasu (1%); - Judetul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci (<1%), Macin (6%),

Ostrov (27%), Peceneaga (17%), Smardan (2%), Topolog (4%), Turcoaia (27%). Rezervatia Naturala “Lacul Traian” este reprezentata de luciul de apa (lacul propriu zis), zona de stufaris si vegetatie palustra de jur imprejurul lacului, unele pasuni si terenuri neproductive. Lacul a fost amenajat cu diguri pentru piscicultura inca inainte de 1989. Situl ROSPA 0040 Dunarea Veche – Bratul Macin se afla la 28º9'14''latitudine estica si 44º 59'1'' longitudine Nordica fiind o regiune biogeografica stepica. Situl ROSPA 0040 are urmatoarele legaturi cu alte situri Natura 2000:




- ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean; - ROSCI0012 Bratul Macin; - ROSPA0005 Balta Mica a Brailei.

Tabel 4.8.1.3 - Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

A402 Accipiter brevipes

12-15 p 30 i B A C A

A293 Acrocephalus melanopogon

R D B C C

A229 Alcedo atthis 110-140p C C C B A255 Anthus

campestris 350-400p C A C B

A089 Aquila pomarina 40 i D B C B A029 Ardea purpurea 30-50 p C B C B A060 Aythya nyroca 30-50 p C B C B A021 Botaurus

stellaris 12-15 p B A B B

A396 Branta ruficollis 30 i C B C B A215 Bubo bubo 2 i C A C B A133 Burhinus

oedicnemus 12-20 p C B C B

A403 Buteo rufinus 8-11 p C A C A A243 Calandrella

brachydactyla 20 p C B C B

A224 Caprimulgus europaeus

50-70 p C C C B

A138 Charadrius alexandrinus

4 p C B C B

A196 Chlidonias hybridus

460-500p B B C B

A031 Ciconia ciconia 24 p 1200i D B C B A030 Ciconia nigra 4 p D B C B A080 Circaetus

gallicus 5-6 p C A B A

A081 Circus aeruginosus

12-30 p D B C C

A082 Circus cyaneus 50-60 i C B C B A083 Circus

macrourus 20 i C B C A

A084 Circus pygargus 1 p 60 i C A C A A231 Coracias

garrulus 120-130p B A C B

A429 Dendrocopos syriacus

70-80 p C A C B

A236 Dryocopus martius

15-20 p D C C C

A026 Egretta garzetta 320-380p C B C B




A379 Emberiza hortulana

120-130p C B C B

A097 Falco vespertinus

22-34 p C B C B

A321 Ficedula albicollis

200 i D B C B

A320 Ficedula parva 200 i D B C B A075 Haliaeetus

albicilla 1 p 20-30 i C A B B

A092 Hieraaetus pennatus

5 i C B B B

A131 Himantopus himantopus

24 p C B C B

A022 Ixobrychus minutus

40-60 p D B C B

A338 Lanius collurio 400 p C B C B A339 Lanius minor 120 p C B C A A176 Larus

melanocephalus 40 i D B C C

A177 Larus minutus 400 i B A C B A246 Lullula arborea 300 p D A C B A242 Melanocorypha

calandra 300 p C A C B

A073 Milvus migrans 4-5 p B A B A A023 Nycticorax

nycticorax 120-140p C B C B

A533 Oenanthe pleschanka

60-90 p C A C B

A094 Pandion haliaetus

20 i C B C B

A019 Pelecanus onocrotalus

100-120 i

C B C B

A393 Phalacrocorax pygmeus

180 i 200 i B A B B

A151 Philomachus pugnax

200 i D B C C

A234 Picus canus 30 p D C C C A034 Platalea

leucorodia 80-90 i C B C B

A032 Plegadis falcinellus

240-280 i

C B C B

A120 Porzana parva 30-80 p C B B B A132 Recurvirostra

avosetta 8 p C B C B

A195 Sterna albifrons 34 p C B C B A193 Sterna hirundo 400 i C B C B A307 Sylvia nisoria R D B C C A166 Tringa glareola 80 i D B C C




La intrarea in judetul Braila fluviului Dunarea se desparte in trei brate: Dunarea navigabila (in vest), Bratul Valciu (in mijloc) si Bratul Macin (in est). Bratul Macin realizeaza limita dintre judetul Braila si judetele Tulcea si Constanta, iar impreuna cu Bratul Valciu delimiteaza Insula Mare a Brailei. Insula Mare a Brailei cuprinde o suprafata mare de terenuri agricole si s-a format prin indiguirea Baltii Brailei, din care a ramas cu regim liber de inundatie Balta Mica a Brailei. Tabel 4.8.1.4 – Caracteristici generale ale sitului ROSPA0040

Cod % CLC Clase de habitate

N06 4 511, 512 Rauri, lacuri

N06 12 511, 512 Rauri, lacuri

N07 4 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 2 321

Pa jisti naturale, stepe

N12 30 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 9 231 Pasuni

N15 4 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 35 311 Paduri de foioase

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 63 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 55 c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Importanta sitului ROSPA0040 Dunarea-Veche-Bratul Macin pentru: a) populatii cuibaritoare:

- Coracias garrulous - Falco vespertinus - Aytya nyroca - Accipiter brevipes - Antus campestris - Lanius minor - Lanius collurio - Calandrella brachydactyla

b) migratie pentru speciile: - Pelecanus crispus - Accipiter brevipes




- Pelecanus onocrotalus - Phalacrocorax pygmaeus

c) iernat pentru urmatoarele specii: - Phalacrocorax pygmaeus - Anser albifrons

Activitati antropice sunt: pescuitul profesionist (industrial) si pescuitul sportiv.

Tipurile de habitate intalnite in situl ROSPA 0040 –Dunarea VecheBratul Macin in care este inclusa si Rezervatia Naturala “Lacul Traian” sunt cele ce apartin regiunii biogeografice de tip stepic. Acestea sunt cele redate in tabel 4.8.1.4: Tabel 4.8.1.5 -Tipurile de habitate intalnite in ROSPA0040 1310 Comunitati de salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si

nisipoase 1530� �Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau

Isoeto-Nanojuncetea 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrochariton 3160 Lacuri distrofice si iazuri 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 40CO� �Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 6260� �Pajisti panonice si vest pontice pe nisipuri 62CO� �Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor la cel montan si

alpin 6440 Pajisti aluvionale din Cnidion dubii 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 7210�� Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis, 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 91X0 Paduri dobrogene de fag 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 91FO Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus,din lungul marilor rauri 92AO Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 92DO Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tomaricetea si Securinegion tinctoriae)




Flora Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaza zona Dobrogei de Nord, prin biogeografia de stepa, determina existenta unui numar mare de specii de flora si fauna salbatica, multe dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate. In conspectul florei Dobrogei se enumera 1770 specii de plante pentru aceasta provincie, ceea ce reprezinta 52 % din flora Romaniei si aproape 19 % din flora europeana (Boscaiu, 1976). In statistici ulterioare se considera ca Dobrogea concentreaza 1911 specii ceea ce inseamna ca flora acestei provincii este foarte bogata, fiind comparabila cu cea a insulelor mediteraneene Creta si Corsica (Dihoru, 1970). Din punct de vedere al importantei la nivel european, pe teritoriul judetului Tulcea au fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonantei de Urgenta nr.57/2007, respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) Agrimonia pilosa (Turita); Campanula romanica (Clopotel dobrogean); Echium russicum (Capul sarpelui); Moehringia jankae (Merinana), Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc); Potentilla emilii-popii (Buruiana cu cinci degete), Aldrovanda vesiculosa (Otratel); Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc). Dintre speciile de flora salbatica identificate la nivel national doua sunt prezente in anexa nr.4 B a OUG 57/2007: Dianthus dobrogensis (garofita dobrogeana) si Paeonia tenuifolia (bujorul de stepa). Fauna Din punct de vedere faunistic la nivelul judetului Tulcea se intalnesc un numar important de specii de interes conservativ la nivel national si European. Astfel la nivel de judet au fost identificate un numar de 163 de specii de interes comunitar incluse in anexa nr.3 a OUG 57/2007 si 110 specii de intreres national care necesita o protectie stricta incluse in anexa 4 B a aceluiasi act normativ. Dintre nevertebrate putem mentiona 9 specii de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonantei de Urgenta nr.57/2007: Bolbelasmus unicornis (Carabusul cu corn), Cerambyx cerdo (croitor mare), Lucanus cervus(radasca), Morimus funereus (Croitorul cenusiu), Osmoderma eremita(pustnicul), Callimorpha quadripunctaria, Euphydryas maturna, Lycaena dispar si Pholidoptera transsylvanica. Dintre amfibieni si reptile la nivelul judetului se intalnesc 7 specii de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a Ordinului MMGA nr.1198/2005. Acestea sunt: Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie), Elaphe quatuorlineata (Balaur mare), Emys orbicularis (Broasca testoasa de apa), Testudo graeca (Testoasa de uscat dobrogeana), Testudo hermanni (Testoasa de uscat banateana), Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean). Ornitofauna se bucura de o mare varietate specifica in zona Dobrogei si mai ales in partea de nord respectiv in judetul Tulcea unde se gasesc cele mai insemnate zone de cuibarit si de hranire pentru majoritatea speciilor: Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoie, Muntii Macinului, Padurea Niculitel, Padurea Babadag, dar si cele mai importante cai de migratie din SE Europei.




Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul judetului Tulcea intalnim 100 de specii de pasari de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala avifaunistica. In zona Muntilor Macin multe dintre speciile protejate sunt considerate rare sau vulnerabile: Apus apus (drepnea neagra), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius senator (sfrancioc cu cap rosu), Merops apiaster (prigorie), Monticola saxatilis (mierla de piatra), Oenanthe isabellina (pietrar rasaritean), Oenanthe pleschanka (pietrar negru), Haliaeetus albicilla(codalb). Dintre speciile de mamifere pe teritoriul judetului Tulcea exista 10 specii de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a Ordinului MMGA nr.1198/2005. Ele mai intalnite specii mamifere in Rezervatia Naturala « Lacul Traian » sunt: Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster romanesc), Mustela eversmannii (Dihor de stepa), Myotis emarginatus (Liliac caramiziu), Castor fiber (Castor), Lutra lutra (Vidra, Lutra), Mustela lutreola (Norita, Nurca), Myotis myotis (Liliac comun), Sicista subtilis (soarece saritor de stepa), Spermophilus citellus (Popandau), Vormela peregusna (Dihor patat). Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul). Dintre speciile de pesti care se gasesc in lacul Traian, pe langa cele autohtone, mai sunt prezente: Alosa tanaica (rezeafca de Dunare), Chalcalburnus chalcoides (oblet mare), Cobitis taenia (zvarluga), Gymnocephalus schraetzer (raspar), Misgurnus fossilis (tipar), Sabanejewia aurata (dunarita), Umbra krameri (tiganus), Zingel streber (fusar), Zingel zingel (pietrar). Aspectele negative exercitate asupra biodiversitatii sunt cele presiuni antropice:

- braconaj - vanatoarea in timpul cuibaritului; - vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii); - desecarea zonelor umede;

- pescuitul sportiv in imediata vecinatate a cuiburilor speciilor periclitate; - electrocutare si coliziune cu linii electrice; - pescuitul sportiv in masa care deranjeaza pasarile migratoare; - arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor); - inmultirea necontrolata a speciilor invasive.




4.8.2.Biodiversitatea pe amplasamentul analizat Informatii despre biotopurile de pe amplasament. In conformitate cu documentatia tehnica (Plan de incadrare in zona, 2002; Plan de

amplasament, 2005), Lacul Traian este amplasat in partea de nord a satului Traian, in teritoriul administrativ al comunei Cerna, la aproximativ 8 km si 63 km fata de orasul Tulcea. Coordonate geografice: latitudine nordica: 45˚02’, longitudine estica: 28˚56’. Zona de amplasament se afla in extravilanul localitatii Traian, jud. Tulcea. Amplasamentul obiectivului analizat este incadrat in teritoriul Rezervatiei Naturale “Lacul Traian”. Din punct de vedere climatic zona amplasamentului se caracterizeaza printr-o clima temperat - continentala arida, cu influente mediteraneene pontice si stepice, conform pozitiei geografice, altitudini reduse, suprafete intinse cu pasuni. Valorile medii anuale cresc treptat de la vest spre est, concomitent cu reducerea influentei uscatului si cresterea influentei suprafetelor de apa, cu deosebire ale marii: Tulcea 11ºC, Sfantu Gheorghe 11,4ºC (Kiss, 1997). Pecipitatiile medii anuale sunt putin peste 400 mm/an la Tulcea (438,4 mm/an), Sfantu Gheorghe - 403.6 mm/an. Precipitatiile cele mai abundente au loc in luna iunie, iar cele mai putine, in februarie si septembrie. Principalele tipuri de sol din perimetrul amenajarii piscicole sunt reprezentate prin: soluri loessoide, caracteristice zonelor de deal si campie. Solurile loessoide au un procent relativ redus de acoperire cu vegetatie, aceasta constand in principal din pajisti mezo-xerofile sau pajisti mezofile si salcete. Daca nu sunt drenate si cultivate, solurile loessoide sunt acoperite, predominant, cu stufarisuri, papurisuri si rogozuri. Informatii despre flora locala. Metode utilizate in studiul florei si vegetatiei. Studiile asupra florei si vegetatiei s-au realizat in lunile iunie-septembrie 2010 si au constat in observatii pe itinerar si efectuarea de relevee. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoastere, de inventariere a tipurilor de vegetatie si a speciilor din zona de interes. Tipurile de vegetatie naturala din zona de amplasament a obiectivului sunt reprezentate de vegetatie antropia specifica solurilor loessoide, vegetatie acvatica, pajisti de lunca. Speciile de plante intalnite sunt: Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) Agrimonia pilosa (Turita); Campanula romanica (Clopotel dobrogean), Potentilla emilii-popii (Buruiana cu cinci degete). Vegetatia acvatica In helestee si ochiurile de apa din stufarisuri, se intalnesc asociatiile Hydrocharitetum morsus-ranae, Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Trapetum natantis, Potametum natantis. La marginea lacului, se dezvolta asociatiile Hydrocharitetum morsus-ranae, Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Lemno-Salvinetum natantis, Myriophylletum spicati, Lemno-Utricularietum (dupa Stefan & Sarbu in Hanganu et al 2002).




Informatii despre fauna salbatica. Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra entomofaunei, herpetofaunei, avifaunei si a faunei de mamifere. Cercetari entomologice s-au realizat in perioada iunie-septembrie 2010, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulti), cu ajutorul fileului entomologic in lacul Traian. Studii herpetologice au cuprins aspectele de vara (lunile iunie-august) 2010. Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat pe amplasamentul obiectivului analizat cat si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat in 2010, in timpul verii (iunie) in zona fermei piscicole. Metodele de evaluare a populatiilor de pasari utilizate in studiu au fost: punctele fixe si transecte, evaluarea pasarilor acvatice in migratie, numararea in cadrul sau langa aglomerari de pasari, numararea/cautarea cuiburilor s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in iunie – septembrie 2010 in zona de interes, dar si in zonele limitrofe. Dintre speciile de mamifere intalnite avem: Castor fiber, Lutra lutra, Mesocricetus newtoni, Myotis myotis, Sicista subtilis, Spermophilus citellus, Vormela peregusna. Dintre speciile de amfibieni si reptile intalnite in perioada studiata, amintim: Bombina bombina, Emys orbicularis, Testudo graeca, Testudo hermanni. Fauna acvatica Fauna acvatica este compusa din producatori primari (planctonul constituit din fito si zooplancton), care servesc ca hrana animalelor din prima veriga a lantului trofic. Astfel, grupa dominanta si permanenta din fitoplancton este compusa din diatomee, dupa care urmeaza cloroficee si apoi cianoficee. Maximum de dezvoltare a fitoplanctonului se inregistreaza in lunile de vara si toamna datorita factorilor hidrologici favorabili, iar in ceea ce priveste repartitia cantitativa a fitoplanctonului se observa numarul mare al speciilor fitoplanctonice, la maluri, datorita curentului mai slab al apei. Molustele prefera, in general, apele stagnante, bogate in plante acvatice. Majoritatea speciilor sunt erbivore, cum sunt Planorbarius corneus, Lymnaea stagnalis (cochilia deseori acoperita de alge) etc., care pasc algele de pe frunzele plantelor acvatice sau se hranesc chiar cu partile moi ale acestor plante. Molustele sunt organisme exclusiv acvatice, tipic bentonice si, fiind animale deosebit de sensibile la calitatea apei (oxigenare, substante poluante dizolvate etc.), prezenta sau absenta lor sunt buni indicatori ai starii sistemului studiat. Fauna terestra In perimetrul zonei de amplasament a amenajarii piscicole s-a identificat o diversitate specifica relativ redusa a faunei (fauna de nevertebrate si vertebrate). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa pasarilor a fost cea mai bine reprezentata. Dintre populatiile cuibaritoare care au fost gasite in zona amplasamentului studiat amintim: Coracias garrulous, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Lanius minor.




Ecosistemele acvatice din vecinatatea amplasamentului fermei piscicole (stufarisuri, papurisuri) constituie principalul habitat pentru numeroase specii de pasari acvatice (rate, lisite, gainuse de balta), care poposesc aici in numar mare la sfarsitul verii, inaintea migratiei de toamna, sau in timpul acesteia, vegetatia densa din jurul lacului ofera totodata conditii bune de adapost in timpul cuibaritului pentru speciile oaspeti de vara. Stufarisurile compacte si zavoaiele sunt populate de o serie de specii caracteristice cum sunt: Coracias garrulous, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Accipiter brevipes, Antus campestris, Lanius minor, Calandrella brachydactyla Aceste specii cuibaresc de obicei in colonii mixte, in interiorul suprafetelor compacte de stuf, la suprafata apei sau in zavoaie, in zone putin deranjate prin activitati antropice sau de pradatori specifici. Ecosistemele terestre din zona limitrofa fermei piscicole sunt reprezentate pajisti. Pajistile, reprezinta un biotop cu suprafata mica, ce adaposteste un numar redus de specii de pasari. Dintre speciile prezente mentionam pe carstelul de balta - Rallus aquaticus, codobatura alba - Matacilla alba, precum si specii apartinand genului Porzana (cresteti). Majoritatea speciilor de pasari observate in acest tip de habitat sunt migratoare sau sunt forme de pasaj. In timpul iernilor, speciile sedentare care populeaza pajistile umede din apropierea balti fie se concentreaza in habitatul acvatic (rata mare), fie se deplaseaza spre zavoaie. 4.8.3.Impactul asupra biodiversitatii determinat de activitatile desfasurate pe

amplasament Anticiparea efectelor activitatii de piscicultura si a prelucrarii si conservarii pestelui –conditionare primara asupra zonei lacului Traian, este unul nesemnificativ. Cercetarile asupra habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna realizate in zona de amplasament au relevat un impact nesemnificativ asupra mediului, si implicit asupra ecosistemelor naturale ale zonei Rezervatiei Naturale Lacul Traian. Astfel, in aspect faunistic, cu referire la protectia si conservarea speciilor de pasari, mentionam urmatoarele: - impactul produs asupra habitatelor si a speciilor de flora si fauna urmare a practicarii activitatilor de acvacultura este unul redus, nesemnificativ pentru populatiile speciilor de fauna enumerate; - practicarea activitatilor de acvacultura nu vor avea impact negativ semnificativ asupra ornitofaunei in timpul migratiei de primavara – toamna; - speciile de pasari desemnate pentru zona studiata: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocarlia de Baragan (Melanocorhypha colandra) etc. nu au fost semnalate pe amplasamentul amenajarii piscicole Traian in timpul migratiei sau la cuibarit. In ceea ce priveste aspectele tehnice privind functionarea obiectivului – Amenajarea piscicola Traian: - lucrarile de intretinere in cadrul amenajarii piscicole au un caracter temporar, acestea se




executa doar toamna (refacere diguri, decolmatare – daca este cazul, etc.), impactul produs asupra ecosistemelor din zona fiind redus; - respectarea intocmai a tehnologiei de crestere a pestilor( mentinerea nivelului optim al apei in lac, pastrarea conditiilor de calitate a apei, montarea de plase impotriva pasarilor) este de natura sa diminueze impactul asupra elementelor de fauna, cu precadere asupra pasarilor ihtiofage; - implementarea unui management corespunzator in ceea ce priveste gestiunea deseurilor si substantelor utilizate in activitate, constituie de asemenea elemente care fac posibil ca ecosistemul acvatic din zona sa nu fie perturbat semnificativ Migratia pasarilor Romania se afla pe un culoar mare de migratie. In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile aprilie-mai, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei. Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele cai de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu,1958 ):

Fig. 4.8.3.1- Caile de migratie de toamna din Romania




• Est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; • Pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; • Sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; • Carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Luncavita-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; • Tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani; • Calea sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migratia pasarilor. Din punct de vedere stiintific pasarile migratoare se pot incadra in urmatoarele grupe: oaspeti de vara, oaspeti de iarna, specii migratoare in pasaj. Fiecare grupa poate prezenta, de asemenea, cateva diviziuni. Astfel, pentru zona de amplasament a amenajarii piscicole au fost stabilite anumite grupe fenologice: specii sedentare, specii partial migratoare, specii oaspeti de vara, specii oaspeti de vara in pasaj, specii oaspeti de iarna in pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeti de vara, oaspeti de vara in pasaj si oaspeti de iarna in pasaj intra in categoria pasarilor migratoare. Speciile partial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectueaza deplasari pe distante scurte, in vederea satisfacerii unor cerinte biologice (hrana, adapost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi incadrate in grupa pasarilor migratoare. Studiile efectuate de noi au aratat ca speciile oaspeti de vara sosesc in zona amplasamentului fermei piscicole in cursul lunii aprilie – mai. In intervalul septembrie – octombrie parasesc zona si se indreapta spre cartierele de iernat. Speciile oaspeti de vara in pasaj sunt pasari migratoare care doar au tranzitat zona luata in studiu, ele necuibarind in acest areal, teritoriul de cuibarit fiind localizat in alte regiuni din tara. Speciile oaspeti de iarna in pasaj sunt acele pasari migratoare care sosesc in tara noastra toamna (octombrie – noiembrie) si care in cautarea unor locuri de iernat (adapost si hrana) au trecut si prin zona luata in studiu. Atat oaspetii de vara in pasaj, cat si oaspetii de iarna in pasaj au putut fi semnalate o anumita perioada, dar dupa care prezenta lor nu a mai fost observata. Observatiile avifaunistice efectuate in zona amplasamentului Amenajarii piscicole Traian nu au indicat prezenta unui culoar constant de migratie in perimetrul cercetat. Consideram ca speciile migratoare semnalate in zona de studiu se gasesc in forma de dispersie, ele desprinzandu-se din trunchiul comun de migratie (vezi traseele de migratie Est-elbic, Pontic, Sarmatic etc., in Delta Dunarii), inainte de a ajunge in zona. Acelasi lucru este




valabil atat pentru toate tipurile fenologice migratoare mentionate, atat in faza de sosire, cat si in faza de plecare. Specificam, ca amplasamentul Amenajarii piscicole Traian este situat in interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0040 Dunarea-Veche-Bratul Macin. Ca urmare, zona fiind putin afectata de interventiile antropice (pescuit, vanatoare, turism) ofera conditii temporare, de odihna, hranire sau transit (pasaj) pentru pasari. Conditii asemanatoare pot fi gasite si pe alte suprafete invecinate perimetrului amenajarii piscicole. Astfel, consideram ca functionarea obiectivului nu afecteaza sau distruge rutele de migrare ale pasarilor si nici nu perturba celelalte specii de animale salbatice protejate. In concluzie, mentionam ca prin functionarea obiectivului Amenajarea Pisciola Traian, speciile migratoare de pasari, semnalate in zona, nu sunt afectate semnificativ, cu atat mai mult cu cat prezenta lor pe amplasament este tranzitorie (de pasaj). De asemenea, mentionam ca prin functionarea obiectivului:

- nu se vor produce modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.).

- nu se vor aduce modificari suprafetelor zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii, a tipurilor de padure etc.

- nu vor avea loc distrugeri sau modificari de habitate a speciilor cu statut special de conservare, specii incluse in listele rosii, directive, conventii internationale.

- nu se va produce disparitia unor specii sau distrugerea semnificativa a populatiilor speciilor de flora si fauna semnalate pe amplasament. Se apreciaza ca impactul asupra mediului determinat de functionarea obiectivului, este unul redus, tinand cont ca speciile de fauna din zona au un grad de adaptabilitate sporit la schimbarile de habitat si suporta mai usor situatiile de stres cauzate de activitatile antropice. De asemenea, in zonele invecinate obiectivului, exista suprafete foarte mari pe care se dezvolta habitate mult mai prielnice adapostirii a numeroase specii de fauna si dezvoltarii speciiilor de flora.

4.8.4.Masuri de diminuare a impactului Atat in cazul vegetatiei, cat si a faunei semnalate pe amplasamentul amenajarii piscicole nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanta conservativa si care sa necesite masuri special de protectie. Asa cum a fost detaliat in studiul de fata, speciile de flora, vegetatie si fauna identificate in perimetrul obiectivului, in majoritate sunt comune si pentru care nu se impun masuri de protectie, exceptand unele specii de amfibieni si pasari protejate prin Directiva Habitate, aflate in transit/pasaj in zona de amplasament. Dintre speciile de fauna semnalate in zona amplasamentului, o atentie sporita se va acorda celor care sunt incluse in listele europene de protectie si conservare (Directiva Habitate1 si Directiva Pasari, in special Anexa I2). Aceste specii sunt urmatoarele:

- Hyla arborea (brotacel): Anexa 4, Directiva Habitate1 - Lacerta agilis (soparla cenusie): Anexa 4, Directiva Habitate1 - Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I Directiva Pasari2




- Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I Directiva Pasari2 - Circus aeruginosus (erete de stuf): Anexa I Directiva Pasari2 - Coracias garrulus (dumbraveanca): Anexa I Directiva Pasari2

De asemenea, mentionam si speciile de pasari care sunt incluse in Directiva Pasari, dar la Anexa II-1, II3:

- Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Pasari3 - Larus ridibundus (pescarus razator): Anexa II-2 din Directiva Pasari3 - Turdus merula (mierla): Anexa II-2 din Directiva Pasari3 - Pica pica (cotofana): Anexa II-2 din Directiva Pasari3 - Corvus frugilegus (cioara de semanatura): Anexa II-2 din Directiva Pasari3 - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Pasari3

Evident ca cele mai importante specii sunt cele incluse in Directiva Habitate si Directiva Pasari Anexa I. Daca pentru speciile Egretta garzetta (ereta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Circus aeruginosus (erete de stuf): Anexa I Directiva Pasari, Coracias garrulous (dumbraveanca), semnalate doar in zbor si accidental nu putem preciza anumite masuri de protectie, pentru specia Hyla arborea (brotacel), identificata doar la limita amplasamentului fermei piscicole (dar si pentru cele din Anexa II din Directiva Pasari) recomandam urmatoarele:

- toamana, inainte de pescuitul de recolta si inceperea lucrarilor de pregatire a lacului, dar si primavara, inainte de reglarea apei in lac, se impune cercetarea cu atente a teritoriului pentru a se vedea daca nu exista exemplare de amfibieni si pasari aflati in perioada reproductiva/ sau cuiburi de pasari;

- in cazul gasirii acestora se recomanda recoltarea cu grija a lor si mutarea in zonele invecinate si care nu sunt afectate de lucrarile de pregatire a amenajarii piscicole. Operatiunea trebuie realizata de catre o institutie/persoana specializata. In acest sens recomandam anuntarea autoritatilor de mediu si/sau a Societatii Ornitologice Romane. Prevederi generale pentru mentinerea biodiversitatii pe amplasamentul amenajarii piscicole

- Se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei salbatice care ar putea ajunge pe amplasament;

- Se vor indeparta formatiunile vegetale si/sau arbustii numai in zona digurilor, unde este nevoie;

- Se interzice distrugerea formatiunilor ierboase de pe restul suprafatei amplasamentului si in vecinatatea acestuia;

- Este interzisa arderea vegetatiei; - Se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafata sau in vecinatatea

amenajarii piscicole, in alte locuri decat cele special amenajate; Specificam ca in aria in care se desfasoara activitatile amenajarii piscicole, efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar cu cel original. Nu se prognozeaza existenta unui impact negativ semnificativ asupra vegetatiei si faunei din zona, nefiind necesare masuri compensatorii. Consideram ca impactul asupra




biodiversitatii va fi unul redus. Masuri de protectie si conservare a avifaunei din perimetrul amenajarii piscicole Urmare a practicare activitatilor de acvacultura se va urmari respectarea urmatoarelor masuri de diminuare a impactului:

- introducerea speciilor de pesti fitofagi in laul Traian; - respectarea procesului tehnologic piscicol, respectiv in golirea si realimentarea

lacului, pentru mentinerea unui nivel optim si constant al apei in lac; - evitarea eutrofizarii apei din lac, ce provoaca moartea organismelor acvatice,

inclusiv a pasarilor; - interzicerea impuscarii speciilor ihtiofage, considerate daunatoare acvaculturii,

printer care pot fi si specii protejate prin lege (starci, egrete, cormorani, pelicani etc.); - utilizarea plaselor impotriva pasarilor si evitarea folosirii tunurilor cu gaze; - utilizarea judicioasa a materialelor dezinfectate si a medicamentelor in apa lacului

si hrana pestilor – daca aceasta va avea loc; Dezvoltarea durabila a pescariilor si impactul lor asupra biodiversitatii Dezvoltarea durabila a pescariilor implica schimbarea radicala a modului de organizare a activitatilor de piscicultura si acvacultura. In acest sens, in pescarii, se practica vanatoarea, pescuitul sportiv, se valorifica stuful si se utilizeaza terenul prin infiintarea unor ferme pentru cresterea pasarilor domestice. Un interes deosebit il are transformarea fermelor piscicole in centre de agrement unde se poate practica turismul ecologic. Dezvoltarea durabila a resurselor naturale trebuie desfasurata pe baza unor planuri de management adecvat, astfel incat sa nu fie pus in pericol echilibrul zonei exploatate. Folosirea in mod controlat a resurselor naturale nu pune in pericol echilibrul ecologic, nici disparitia unor populatii de pasari. Vanatoarea Mentinerea unui numar constant de pasari poate fi realizat fara a se recurge la suspendarea totala a vanatorii, prin mai multe metode:

- permiterea vanatorii daor in unele zile ale saptamanii sau in anumite perioade ar reduce considerabil deranjul pasarilor din pescarii;

- restrictii ale vanatorii pe anumite suprafete din cadrul pescariilor, pentru ca pasarile sa se poate deplasa spre locurile mai linistite ale fermelor piscicole fara a oparasi habitatul;

- alternarea ciclica a vanatorii pe suprafata pescariei (ex. terenul este impartit in 2-3 zone, vanatoarea fiind permisa pe 1 an de zile numai in una din aceste zone etc.). Pescuitul sportiv

- practicarea pescuitului sportiv controlat in zona lacului, ce ar diminua deranjul

_______________________________________________

1 Anexa 4 Directiva Habitate cuprinde specii de animale si plante de interes comunitar care necesita o protectie stricta. 2 Anexa I Directiva Pasari cuprinde speciile de pasari pentru care se impun masuri de conservare speciale privind habitatul, in scopul asigurarii supravietuirii si a reproducerii lor in aria lor de distributie. 3 Anexa II cuprinde speciile de pasari care fac obiectul vanatorii si pentru care se impun masuri de supraveghere pentru ca efectivele lor sa nu scada.




avifaunei. Ecoturismul

- promovarea si practicarea turismului ecologic in pescarii ar aduce venituri substantiale pisciculturii, compensandu-se in acest fel cheltuielile pentru conservarea biodiversitatii;

- aplicarea unor restrictii de vizitare a anumitor zone din pescarii, truismul intens fiind o sursa de deranj al faunei. Pe baza tuturor elementelor prezentate, putem concluziona urmatoarele:

- biodiversitatea din zona amplasamentului analizat este, in majoritate, una comuna si pentru care nu se impun anumite masuri de protectie;

- in zona amplasamentului analizat nu au fost identificate habitate Natura 2000 si nici specii de flora rare, endemice, periclitate; - in majoritate, speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse in nici o lista de protectie la nivel european sau national, doar unele specii inregistreaza statut de protectie; - fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna ecosistemelor acvatice; - datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare semnalat impactul asupra speciilor este redus; - s-au propus anumite masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii din zona Amenajarii piscicole Traian. Impactul cumulat

Pentru aprecierea impactului functionarii Amenajarii piscicole Traian asupra

biodiversitatii a fost luat in calcul si efectul cumulat al activitatii, cu celelalte activitati ce se desfasoara in zonele invecinate. Intrucat distanta fata de alte situri de importanta ecologica desemnate prin Natura 2000 este destul de mare, stabilirea exacta a activitatilor si/sau investitiilor din aceste situri este destul de dificila si nu face obiectul prezentei analize, drept pentru care ne-am limitat doar la activitatea de pe amplasamentul analizat. Astfel, in principal, in afara amplasamentului analizat se desfasoara activitati agricole si de pasunat.

4.9. Alimentarea cu energie electrica Corpul de cladire de pe ternul concesionat din apropierea Amenajari piscicole Traian si care este utilizat la sediu secundar, nu este alimentat cu energie electrica, activitatea fiind sezoniera iar capturarea pestelui se face doar pe timpul zilei.




4.10.Protectia si igiena muncii Asigurarea cu echipament individual de protectie si materialele igienico – sanitare revine conducerii societatii. Lucratorii au in dotare echipament specific normelor cu privire la activitatile de pescuit si piscicultura: cizme si sorturi din cauciuc , pantaloni si veste. Toti angajatii poseda carnete de sanatate vizate la zi iar periodic sunt supusi examenului medical. Punctul de lucru este deservit de 2 angajati permanent si 8 angajati sezonieri (in perioada de capturare a pestelui).

4.11.Prevenirea si stingerea incendiilor Obiectivul este dotat cu extinctoare.De asemenea pentru stingerea unor eventuale incendii se utilizeaza apa din lacul Traian preluata prin intermediul unei pompe din dotare.

4.12.Zgomotul si vibratiile Pe amplasamentul studiat nu se desfasoara activitati care sa constituie surse majore de zgomot, iar zonele invecinate obiectivului nu sunt zone locuite. In vecinatatea obiectivului analizat nu se desfasoara activitati agricole, terenul fiind neproductiv,ceea ce permite doar pasunatul animalelor.

4.13.Securitatea zonei Incinta obiectivului este partial delimitata cu gard din stuf si plasa de sarma. Exista o sectiune de control- poarta de acces, atat pentru personal cat si pentru mijloacele de transport. Paza obiectivului este asigurata cu personal propriu.

4.14.Administratie Activitatea este coordonata de un sef de ferma. Pentru activitatile administrative obiectivul dispune de o cladire in care se afla birourile, identificata prin corp A.

4.15.Surse de informare Informatiile necesare elaborarii bilantului de mediu au fost obtinute : - din examinarea documentatiei puse la dispozitie de beneficiar; - din discutiile purtate cu conducerea societatii; - din propriile observatii in timpul efectuarii verificarilor in teren; - din consultarea legislatiei si a materialelor de specialitate ; - din consultarea documentatiei existenta la Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea ; - consultare materiale bibliografice detinute de Primaria Cerna .




5. CALITATEA SOLULUI

5.1. Caracteristici generale ale solurilor In aspect pedologic in Dobrogea de Nord, se intalnesc urmatoarele clase de soluri: protisoluri, cernisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri,histosoluri la care se adauga si antroposolurile (Gustiuc & Chirita, 1958; Munteanu & Conea, 1965). Principalele tipuri de sol din perimetrul fermei piscicole sunt reprezentate prin gleisoluri, histosoluri si antroposoluri. In conditii naturale ( nemodificate antropic) gleisolurile reprezinta principalul component al invelisului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse intre 0,0 si 0,5m R.M.N. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale. Daca nu sunt drenate si cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant cu stufarisuri, papurisuri si rogozuri. Histosolurile s-au format ca rezultat al conditiilor de umiditate mare din zonele joase si intinse (< 0,5m R.M.N.) din descompunerea resturilor de vegetatie constituite in cea mai mare parte din stuf, rogoz, popandaci, cu o participare mica a unor specii forestiere. Pe langa excesul de apa si fenomenele de reducere din sol una dintre principalele conditii ale apritiei acestor soluri este rata redusa (sau cel putin discontinua) a sedimentelor. Antroposolurile si non-solurile sunt rezultatul diferitelor activitati umane. Sunt, in principal reprezentate de gramezi de pamant sau alte materiale rezultate din saparea de canale, etc. Antroposolurile sunt constituite din depozite aluviale, uneori amestecate cu substante organice. Textura lor variaza larg de la nisipoasa la argiloasa, dar toate sunt calcaroase. Non- solurile sunt reprezentate de zone excavate pentru amenajarile/fermele piscicole.

5.2. Efecte potentiale ale activitatii analizate In ceea ce priveste activitatile desfasurate pe amplasament in raport cu o potentiala afectare a calitatii solului in aceasta zona, se fac urmatoarele precizari :

- din intreaga suprafata pe care o detine titularul activitatii, respectiv 138,1 ha in concensiune si 1000 mp in proprietate, 104,00 mp reprezinta o cladire – corp A cu functiunea de depozite, birouri, o cladire de 120,0 mp pentru cazare temporara muncitori iar accesul carosabil se face prin drumul de exploatare existent. Pentru parcarea masinilor este amenajta o platform de pietris.

- depozitarea materiilor prime, a materialelor utilizate, uneltelor si echipamentelor se face in spatii special amenajate, in principal in magazia din incinta amenajraii, ce deserveste obiectivul;

- colectarea deseurilor se face in containere acoperite, amplasate in spatiu special amenajat, pe platforma betonata;

- lucrarile necesare a fi executate pentru pregatirea lacului in perioada de populare si de crestere a pestelui, in conditiile in care sunt efectuate corect, nu sunt de natura sa determine afectarea calitatii solului in zona fermei piscicole.




5.3. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate In zonele invecinate, dar mai indepartate de amplasamentul analizat se desfasoara activitati agricole, iar in zonele invecinate amplasamentului studiat se desfasoara doar activitati de pasunat, terenul fiind neproductiv. Utilizarea pesticidelor in activitatile agricole poate fi un factor perturbator privind calitatea solurilor de pe amplasament, insa starea actuala a vegetatiei in zona amplasamentului ne face sa apreciem ca in prezent aceasta activitate nu constuie o sursa de poluare in zona amplasamentului.




6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare

6.1.1.Factor de mediu apa A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- alimentarea cu apa a amenajarii piscicole se realizeaza pe cale naturala provenita din ploi si din doua rauri curgatoare, izvoare proprii. Deversarea si mentinerea nivelului de apa se realizeaza prin doua vane: vana de nivel si vana de desecare, acestea fiind prevazute cu calugari.

- Deversarea apei se face in canalele special amenajate destinate agriculturii, iar surplusul de apa este deversat in Dunare.

- nivelul apei in amenajare se urmareste cu ajutorul unei mire hidrometrice instalate in punct caracteristic pentru lac;

- pe amplasamentul studiat nu rezulta ape uzate menajere, deoarece in zona nu exista nici o utilitate. Pentru personalul sezonier exista un grup sanitar uscat. B. Propuneri si recomandari

- Determinarea, prin masuratori, a datelor tehnice privind captarea, aductiunea, folosirea si evacuarea apei si pastrarea evidentei acestor masuratori;

- Urmarirea permanenta a volumului de apa in lac, cu precadere in perioadele de viitura si aplicarea masurilor operative ce se impun pentru evitarea inundarii amplasamentului;

- Verificarea periodica a starii constructiilor si a instalatiilor aferente amenajarilor si luarea masurilor ce se impun,daca este cazul astfel incat acestea sa fie permanent intr-o stare tehnica buna;

- Interzicerea depozitarii de deseuri, furaje sau alte materiale pe malul Traian in zona amenajarii piscicole sau a cheiului de acostare;

- Nu se vor executa operatiuni de spalare a autovehiculelor, echipamentelor, Utilajelor in incinta obiectivului si cu atat mai mult in vecinatatea luciului de apa;

- Se va respecta tehnologia de populare si crestere a pestelui si se vor efectua periodic analize ale calitatii apei astfel incat sa se evite aparitia fenomenelor de eutrofizare sau imbolnaviri ale pestilor;

- Se vor lua masuri de refacere a ecosistemelor acvatice afectate atunci cand analizele efectuate evidentiaza deteriorarea acestora.




6.1.2.Factor de mediu aer A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- obiectivul nu constituie o sursa semnificativa de poluare a aerului; - principala sursa de emisii in aer o constituie activitatea de transport in zona

obiectivului care se rezuma in principal la transportul alevinilor pentru populare si la livrarea de marfa;

- incalzirea spatiilor administrative se face in prezent cu combustibil solid-lemne; - pe amplasament nu se gasesc depozite de carburanti, aprovizionarea cu

combustibil a mijloacelor de transport se face din statii de distributie carburanti autorizate. B. Propuneri si recomandari

- folosirea in exclusivitate a combustibililor de calitate, cu continut scazut de sulf si achizitionati din statii de distributie si/sau depozite de carburanti autorizate, interzicerea folosirii de combustibili alternativi.

6.1.3.Factor de mediu sol-subsol A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- zona in care se desfasoara activitati anexe si se gasesc cladirile aferente ( zona sediului administariv, depozit materiale) iar adiacent acesteia exista caile de acces carosabil;

- depozitarea materialelor, uneltelor si echipamentelor necesare desfasurarii activitatii se face in magazia existenta pe amplasament;

- deseurile generate pe amplasament sunt in principal de tip menajer si sunt depozitate in containere amplasate in spatiu special amenajat; B. Propuneri si recomandari - achizitionarea de material absorbant si interventia prompta cu acesta in cazul producerii unor scurgeri sau accidente cu produse petroliere in zona obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat – pltforma pietruita, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant;

- interzicerea efectuarii de reparatii, schimb ulei sau a spalarii autovehiculelor in incinta obiectivului;

- depozitarea materialelor si deseurilor sa se faca numai in spatii special amenajate, pentru a se evita producerea poluarii solului;

- impunerea de reguli si proceduri privind disciplina la locul de muna si modul de gestionare a deseurilor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii;




6.1.4.Flora si fauna A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- intreaga activitate a amenajarii piscicole Traian, se desfasoara pe teritoriul sitului Natura 2000, si anume ROSPA0040 Dunarea-Veche-Bratul Macin;

- biodiversitatea din zona amplasamentului amenajarii piscicole este in majoritate, una comuna si pentru care nu se impun anumite masuri deosebite de protectie;

- in zona amenajarii amenajarii piscicole nu au fost identificate habitate Natura 2000 si nici specii de flora rare, endemice, periclitate;

- in majoritate speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse in nici o lista de protectie la nivel european sau national, doar unele specii inregistreaza statut de protectie;

- fauna semnalata, atat de nevertebrate, cat si de vertebrate, este comuna ecosistemelor acvatice;

- datorita mobilitatii elementelor de fauna si a numarului redus de exemplare semnalat impactul asupra speciilor este redus; B. Propuneri si recomandari

- pentru a se evita erodarea digurilor sub actiunea valurilor, se vor lasa benzi de vegetatie netaiata de-a lungul acestora;

- introducerea speciilor de pesti fitofagi in helestee; - interzicerea impuscarii speciilor ihtiofage, considerate daunatoare acvaculturii,

printre care pot fi si specii protejate prin lege (starci, egrete, cormorani, pelicani etc.);

- se va urmari nivelul apei prin citirea mirei hidrometrice asigurandu-se adancimea optima in lac si evitandu-se fluctuatiile masive de nivel;

- popularea lacului cu peste sa se faca numai dupa ce nivelul apei in bazin depaseste minimul de 0,5m;

- trimestrial sau ori de cate ori este necesar, se vor analiza parametrii fizico-chimici ai apei lacului;

- In tot cursul perioadei de crestere, se vor executa decadal pescuiri de control pentru urmarirea ritmului de crestere si a starii sanitare, cat si pentru evaluarea efectivului piscicol din lac, in vederea aplicarii unor masuri ihtio-sanitare, suplimentarea debitului de alimentare, etc.;

- Instalarea de plase de protectie impotriva pasarilor in locul utilizarii tunurilor cu gaze;

- toamna, inainte de pescuitul de recolta si inceperea lucrarilor de pregatire a lacului, dar si primavara, inainte de inundarea cu apa a lacului, se impune cercetarea cu atentie a teritoriului pentru a se vedea daca nu exista exemplare de amfibieni si pasari aflati in perioada reproductiva/ sau cuiburi de pasari;

- in cazul gasirii acestora se recomanda recoltarea cu grija a lor si mutarea in zonele invecinate si care nu sunt afectate de lucrarile de pregatire a lacului. Operatiunea trebuie realizata de catre o institutie/persoana specializata. In acest sens recomandam anuntarea autoritatii de mediu, Societatii Ornitologice Romane.




6.1.5.Gestiunea deseurilor si a substantelor chimice periculoase

A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- principalele tipuri de deseuri generate sunt cele de tip menajer; - depozitarea deseurilor menajere face in pubele amplasate in spatii special

amenajate; - deseurile menajere sunt preluate de serviciul de salubrizare al localitatii Cerna cu

care S.C. Perolex Impex S.R.L. a incheiat contract; B. Propuneri si recomandari

- depozitarea deseurilor sa se fac numai in spatiu special amenajat, evitandu-se imprastierea acestora sau abandonarea pe platforma din incinta societatii sau pe malul lacului Traian;

6.1.6.Protectia muncii si sanatatea populatiei A. Situatia existenta si aspecte de neconformare

- exista numit responsabil cu protectia muncii; - exista regulament de functionare, exploatare si intretinere a constructiilor

hidrotehnice din cadrul amenajarii piscicole; - amplasamentul este situat la distanta de aproximativ 0.5 km de localitatea Traian

iar activitatile desfasurate in prezent in zona amplasamentului nu sunt de natura sa determine disconfort pentru locuitorii localitatii. B. Propuneri si recomandari

- personalul va purta echipament complet de protectie si va respecta intocmai instructiunile precizate in normele de protectia muncii;

- exploatarea constructiilor si instalatiilor din cadrul amenajarii sa se faca in conformitate cu regulamentul de functionare, exploatare si intretinere;

- in perioadele de viitura sa se urmareasca atent volumul de apa in lac, starea constructiilor si instalatiilor aferente amenajarii si sa se asigure functionarea corespunzatoare a acestora;

- sa se asigure salubrizarea malurilor lacului; - luarea tuturor masurilor prevazute la punctul 6.1.4. pentru a se evita utilizarea

tunurilor de gaze;




6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert Daca se va avea in vedere extinderea amenajarii piscicole Traian prin investitii noi, se va elabora un proiect si se va solicita emiterea acordului de mediu. In cadrul procedurii de reglementare va fi necesara elaborarea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului sau evaluarea adecvata.

6.3. CONCLUZIA FINALA

Evaluarea efectuata in cadrul bilantului de mediu a scos in evidenta urmatoarele aspecte:

- amplasamentul este situat in nordul localitatii Traian, la aproximativ 8 km sud de localitata Cerna din judetul Tulcea;

- amplasamentul este situat pe teritoriul Rezervatiei Naturale Lacul Traian, inclus in reteaua Natura 2000 – ROSPA 0040 Dunarea-Veche-Bratul Macin;

- S.C. Perolex Impex SRL detine in cadrul amenajarii piscicole, in concesiune o suprafata de 138.1ha si 1000 mp teren neproductiv; In prezent pe amplasament se desfasoara urmatoarele activitati:

- cresterea puietului de peste in sistem natural, piscicultura cod CAEN – 0322 (ex 0502) si prelucrarea si conservarea pestelui, crustaeelor si mplustelor cod CAEN 1020 (ex 1520). Activitatile au fost autorizate din punct de vedere al protectiei mediului prin Autorizatia de Mediu nr. 6916/03.05.2005 si revizuita in data de 23.11.2007;

- activitatea de acvacultura in ape dulci – cod CAEN 0322 si prelucrarea si conservarea pestelui, crustaeelor si mplustelor cod CAEN 1020, face in prezent obiectul derularii procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului. Pentru desfasurarea activitatii de acvacultura in ape dulci, in prezent se utilizeaza:

- suprafata de 138.1 ha, detinuta in concensiune; - magazie materiale; - sediu administrativ;

Cantitatile de materii folosite pentru desfasurarea activitatii de piscicultura sunt urmatoarele:

- Cyprinus carpio ( crap romanesc) – 10 tone; - Ctenopharyngodon idella (cosas) – 20 tone; - Hyphophathalmichthys molitrix ( singer) – 10 tone; - Aristichthys nobilis ( novac) – 20 tone. - Stizostedion lucioperca (salau) – 200 cuiburi; - Silurus Glanis (somn) – 2000 bucati.

Nu se face alimentarea cu apa si nici evacuarea apelor menajere. Avand in vedere cele mentionate se apreciaza ca pentru functionarea obiectivului in actualele conditii si la actuala capacitate nu este necesara impunerea unui program de conformare care sa cuprinda masuri ce presupun investitii, in vederea conformarii cu prevederile legislatiei de mediu.




Desfasurarea activitatii cu respectarea conditiilor si recomandarile prezentate in Bilantul de mediu consideram ca este suficienta pentru ca sa nu se manifeste un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu, cu precadere asupra florei, faunei si habitatelor din zona amplasamentului si din zonele invecinate. Intocmit , SC ECO GREEN CONSULTING SRL Administrator , BADEA GABRIELA




7. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE Rosu A., 1980 Geografia fizica a Romaniei Simionescu I., 1960 Flora Romaniei Ionescu Alex., s.a. 1982 Ecologie si protectia ecosistemelor Mutihac V., Stratulat I.M., Fechet R.M., 2004 Geologia Romaniei Gastescu P., Stiuca R., 2008 Delta Dunarii, Rezervatie a Biosferei; Petrescu M., 2007 Dobrogea si Delta Dunarii, conservarea

florei si habitatelor Ciocarlan, V.,Bucuresti, 2000 Flora ilustrata a Romaniei Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu, S., Biris, I.-A., 2005 Habitatele din Romania Munteanu, D. (Coordonator) 2000 Metode de evaluare a abundentei pasarilor Petrescu, M., 2007 Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea

florei si habitatelor. Tulcea ***http://www.mediu-apmtl.ro/ *** Plan de incadrare in zona. Sat Traian com. Cerna, jud. Tulcea. *** Plan amplasament. Anexa I la contractul de concesiune. La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: • Ordinul MAPPM nr. 184/1997 (M.Of. nr. 303 bis/ 06.11.1997) pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu; • OUG 195/2005 (M.Of. nr. 1196/30.11.2005, republicata in M.Of. nr. 88/31.01.2006) privind protectia mediului, aprobata cu modificari de Legea nr. 265/ 2006, si modificata de O.U.G. nr.114/2007 si prin O.U.G. nr. 164/2008; • Legea Apelor nr. 107/1996 (M.Of. nr. 244/ 08.09.1996), modificata si completata prin Legea 310/2004; • O.U.G.nr. 3/19.02.2010 (M.Of. nr. 114/19.02.2010) pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996; • Ordinul MAPM nr. 592/2002 (M.Of. nr. 765/21.10.2002)- stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, modificat de Ordin 27/2007 al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu ; • H.G. 930/2005 (M.Of. nr. 800/ 02.09.2005) pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;




• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate; • STAS 10009/1988 – Acustica urbana; • Ordinul MS nr.536/1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997)pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004, Ordin MS nr. 1136/2007 si Ordin MS NR. 18/2008; • Legea 426/2001 (M.Of. nr. 411/ 25.07.2001) privind regimul deseurilor ; • H.G. 856/2002(M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase, modificat de H.G. 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului; • Ordinul MMGA nr. 95/2005 (M.O.f nr. 194/ 08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri; • Legea nr. 57/2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, modificata si completat prin O.U.G. nr. 154/2008 si Legea nr. 329/2009 • Legea 5/2000 (M.Of. nr. 152/ 12.04.2000) de aprobare a Planului de amenajare a teritoriului national, sectiunea a III a – zone protejate; • Legea 5/1991 (M.Of. nr. 18/26.01.1991) privind aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice; • Legea 58/1994 (M.O.f nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, adoptata la Rio de Janeiro in 1992; • Legea 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna in 1979; • Legea 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn in 1979; • O.U.G. nr. 23/2008 (M.Of. nr 180/0.03.2008) privind pescuitul si acvacultura, modificata de Legea nr. 317/2009 (M.Of. nr. 21.10.2009) si de Legea 369 /2009 (M.Of. nr. 821/30.11.2009).

bilant de mediu nivel final - lacul traian - anpm.ro tulcea... · date generale privind conditiile...

Documents