bilant de mediu apiprod97 -atelier tamplarieapmsb-old.anpm.ro/upload/36578_bilant de mediu apiprod97...

BILANT NIVEL I CU ELEMENTE DE NIVEL II S.C.APIPROD S.R.L.

2011 ŞELIMBĂR, STR. MIHAI VITEAZU, NR.54, JUD. SIBIU

1

C U P R I N S

INTRODUCERE ...................................................................................................................................................2 1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI...........................................................................................3 2. DOMENII DE ANALIZĂ .................................................................................................................................4

2.1. UTILIZAREA TERENULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI ŞI ÎN VECINĂTATEA ACESTUIA...........4 3. ISTORICUL ZONEI ..................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. 4. POSIBILITATEA POLUĂRII SOLULUI ......................................................................................................6 5. DEPOZITAREA DEŞEURILOR...................................................................................................................10 6. CONDENSATORI / TRANSFORMATORI ELECTRICI..........................................................................22 7. SECURITATEA ZONEI.................................................................................................................................22 8. MĂSURI DE PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR....................................................................................22 9. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCĂ.....................................................................23 10 EVACUAREA APELOR UZATE.................................................................................................................24 11. EMISII ATMOSFERICE .............................................................................................................................29 12. IMPACTUL ZGOMOTULUI ......................................................................................................................36 13. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE..................................................................................36 14. SURSE DE INFORMARE............................................................................................................................38 RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I INTRODUCERE .................................................................................................................................................39 II. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE...............................................................40

II.1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE ......................................................................................................................40 II.2. GEOLOGIE - GEOMORFOLOGIE ....................................................................................................................42 II.3. SOLUL ........................................................................................................................................................43 II.4. HIDROLOGIE - HIDROGEOLOGIE..................................................................................................................43 II.5. CLIMA ŞI MICROCLIMATUL ZONEI ..............................................................................................................45

III. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE ..................................................49 III.1. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ................................................................................................................49 III.2. DEZVOLTĂRI VIITOARE .............................................................................................................................49

IV. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI ............................................................49 IV.1. GENERALITĂŢI - ANGAJAŢI / SCHIMB; PROCES TEHNOLOGIC....................................................................51 IV.2. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE...................................................................................................................64 IV.3. STOCAREA MATERIALELOR.......................................................................................................................65 IV.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ ...............................................................................................................................68 IV.5. ALIMENTAREA CU APĂ .............................................................................................................................75 IV.6. PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR...............................................................................................80 IV.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ....................................................................................................86 IV.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII....................................................................................................................86 IV.9. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR..................................................................................................87 IV.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE.......................................................................................................................88 IV.11. SECURITATEA ZONEI...............................................................................................................................89 IV.12. ADMINISTRAŢIE......................................................................................................................................89

V. RAPORT ASUPRA ELEMENTELOR DE NIVEL II ................................................................................91 VI. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............................................................................................................98

VI.1. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE ........................................................................................98 VI.2. REZUMATUL OBLIGAŢIILOR CONDIŢIONATE DE UN EVENIMENT VIITOR ŞI INCERT ....................................99 VI.3. RECOMANDĂRI PENTRU STUDII URMĂTOARE..........................................................................................100 LISTA DOUMENTELOR ANEXATE ..........................................................................................................101



2

I N T R O D U C E R E

Atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., situat la intrarea localităţii Şelimbăr dinspre oraşul Sibiu, şi-a început activitatea in septembrie 1999.

Aici se produc elemente componente pentru stupii de albine, pe care le comercializează în exclusivitate in statele membre ale Uniunii Europene (Germani, Franţa, Austria, Luxemburg) şi în state asociate acesteia (Elveţia).

Construcţia imobilului în care firma îşi desfăşoară activitatea, maşinile, utilajele şi mijloacele de transport din dotare, sunt în totalitate proprietatea firmei, fiind achiziţionate prin mijloace proprii.

Prin expirarea Autorizaţia de Mediu, pentru desfăşurarea activităţii aici în acord cu cadrul legal, s-a depus documentaţia la Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu cu nr. 5725-10.12.2010 pentru obţinerea unei noi autorizaţii de mediu.

În conformitate cu art.10, alin (2) din Ordinul MMDD nr.1798-2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu a solicitat prin Îndrumar nr. 5725-03.01.2011 întocmirea Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II , pentru S.C.APIPROD S.R.L, amplasat în Şelimbăr, pe strada Mihai Viteazu nr. 54.

Bilanţul s-a întocmit în conformitate cu metodologia impusă prin Ordinul MAPPM nr. 184/1997 privind aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu şi va furniza informaţii asupra stării de calitate a factorilor de mediu din zonă vis a vis de activităţile desfăşurate pe amplasament.

Scopul Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II este aceea de a inventaria sursele de poluare a sectoarelor ce au funcţionat şi funcţionează pe amplasament şi de a face o descriere a acestora cât mai completă astfel încât să se poată afla care dintre ele sunt susceptibile a provoca poluări semnificative asupra factorilor de mediu, pentru luarea de măsuri de corecţie în direcţiile respective.

Se doreşte o identificare a domeniilor în care impactul asupra factorilor de mediu produs de activităţile analizate pot fi sau nu semnificative prin identificarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul obiectivului studiat, culegerea de informaţii teoretice, statistice şi din teren referitoare la eventualele poluări produse asupra mediului.

Întocmirea Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II aduce informaţii asupra cauzelor unor astfel de impacturi semnificative şi despre consecinţele efectelor negative asupra mediului.



3

1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI

Denumire:

ATELIER TÂMPLĂRIE S.C. APIPROD S.R.L.

Localizare amplasament:

ŞELIMBĂR, STR. MIHAI VITEAZU, NR.54, JUD. SIBIU

Titular activitate:

S.C. APIPROD S.R.L.

J32/415/1999

R 12131301

Persoană de contact: Dir. Ing. FERDELA MARIUS

Responsabil pentru protecţia mediului GHEORGHIŢĂ ALEXANDRA

Tel-fax: 0269 - 560.500

Activitate principală desfăşurată:

Fabricarea altor produse de lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite - CAEN 1629



4

2. DOMENII DE ANALIZĂ

2.1. Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia

Situată la ieşirea dinspre Sibiu şi la intrarea în localitatea Şelimbăr (DJ56), pe partea stângă, la aproximativ 200, se află Atelierul Tâmplărie aparţinând S.C. APIPROD S.R.L., pe strada Mihai Viteazu nr.54 la cca. 3 km de râul Cibin şi cca. 1 km de pârâul Seviş.

Geografic unitatea se plasează în Depresiunea Sibiului, având coordonatele aproximative 45°46' latitudine nordică şi 24°10' longitudine estică, la o altitudine de 418m la întrepătrunderea terasei superioare a râului Cibin, pe malul drept, cu albia majoră a Răului Seviş, terasa prezentându-se ca un teren destul de plan cu o uşoară cădere spre NE.

Conform Extrasului CF nr. 559 din loc. Şelimbăr şi a planurilor, ataşate prezentului bilanţ, terenul de amplasare a Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L, se identifica prin parcelele nr. Top 1035/2, 1035/1/1, 1035/1/2 /I, 1035/1/2 /II,1035/1/2 /III,1035/1/2 /IV.

Suprafaţa totală de 3746,05 este subîmpărţită în: • Suprafaţă construcţii 841,56 mp

• Suprafaţă construcţii anexe 46,78+39,26+32,91+33,90= 152,85 mp

• Suprafeţe beton 491,67 mp

• Suprafeţe balast 2259,97 mp



5

Localizare S.C. APIPROD S.R.L

Vecinătăţile obiectivului sunt:

SC UNIMAT SRL_societate dispusă la 20 m S, având domeniul de activitate încărcarea, depozitarea şi expediţia materialelor de construcţii

SC CONSPRO SRL_ societate dispusă la E, este specializată în tâmplarie PVC SC ORA N.G. SRL_ societate dispusă la V, este specializată în confecţionarea

materialelor publicitare SC SIFEE SRL_ societate dispusă la SV, domeniul de activitate îl constitue

depozitarea şi comercializarea echipamentelor de climatizare, încălzire şi ventilare.



6

3. ISTORICUL ZONEI

Iniţial, actualul amplasament era un teren viran liber, care a servit ca teren agricol. In septembrie 1999 atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., îşi începe activitatea de producere a elementelor componente pentru stupii de albine.

De la începutul activităţii si până în prezent produsele se comercializează în exclusivitate in statele membre ale Uniunii Europene (Germani, Franţa, Austria, Luxemburg) şi în state asociate acesteia (Elveţia).

4. POLUAREA SOLULUI

În conformitate cu normativul pentru întocmirea unui Bilanţ de mediu, inclus în Ordinul 184/1997, în cadrul acestui capitol trebuie descrise activităţile desfăşurate în prezent în zona analizată, descriere care coroborată cu istoricul utilizării zonei să asigure identificarea potenţialelor poluări ale solului pe amplasament.

În cadrul capitolelor:

- Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului ;

- Generalităţi ;

- Angajaţi / Schimb;

- Proces tehnologic;

conţinute de Raportul la prezentul Bilanţ se vor descrie în detaliu toate activităţile desfăşurate de beneficiar pe amplasamentul din Şelimbăr, strada Mihai Viteazu nr.54, aici se va încerca trierea acestor activităţi din punct de vedere al riscului de impact asupra solului.

Totodată se vor inventaria unele aspecte de neconformare vis a vis de protecţia factorului de mediu sol regăsite cu ocazia documentării în teren a studiului astfel încât în final să poată fi obţinut un tablou general care să identifice eventualele zone de risc sau chiar presupus poluate de pe întreg amplasamentul studiat.



7

Un tablou sintetic, ce redau activităţile desfăşurate pe acest amplasament.

SUBUNITATE

ORGANIZATORICĂ ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ

1. Atelier croi Operaţiuni de croire dotat cu un atelier mecanic

2. Atelier de mijloc Operaţiuni de prelucrare intermediară

3.Sector administrativ Activităţi de birou, vestiare, spaţii depozitare

4. Atelier prelucrări Operaţiuni de prelucrare, asamblare corpuri, depozitare

produse finite

5. Atelier montaj rame Operaţiuni de asamblare rame

6. Anexe exterioare Operaţiuni de uscare, exhaustare, tocare - brichetare

7.Depozitare Operaţiuni de depozitare materie primă, produs finit

Stabilirea zonelor si activităţilor de risc de pe amplasament pentru influenţarea calităţii solului, activităţile redate sintetic mai sus în tabel.

Acele activităţi pot automat influenţa în continuare calitatea solului, intensitatea impactului depinzând mai ales de natura lor dar şi de modul lor de organizare.

Natura în sine a unei activităţii, determinate de un risc mai mare de poluare pentru sol, prin substanţele folosite, prin organizarea depozitărilor etc., altele dimpotrivă, având şanse mai reduse să exercite un impact negativ asupra solului.

Voi înfăţişa acele activităţi care cel puţin la nivel teoretic ar reprezenta un risc mai mare de impact negativ asupra solului.

Deşi sunt subîmpărţite în cinci ateliere clădirea este compusă dintr-o Hală de producţie ce cuprinde cele patru ateliere, sectorul administrativ, anexe externe, depozite.

• Ateliere

Hala monobloc ce cuprinde activitatea productivă a celor patru ateliere care adăposteşte în general utilaje de rindeluit, frezat, retezat, spintecat, găurit, şlefuit care, nu utilizează substanţe cu caracter periculos sau cu potenţial poluator pentru sol.

Hala are planşeul betonat, fiind evitat astfel riscul unor eventuale infiltrări în sol chiar în cazul unor manevre greşite la schimbarea uleiului din utilaje.



8

În aceste ateliere există însă zone în care se execută băiţuirea, lăcuirea unor subansamble sau piese finite, reduse ca şi cantitate însă, vopsire realizată în spaţiu deschis, nu în cabine, prevăzută local cu instalaţii de exhaustare. Şi aici planşeul este betonat şi nu se pune problema existenţei unor eventuale infiltrări în sol de vopsele, diluanţi sau alţi produşi specifici.

În jurul utilajelor se pot observa fireşte urme de rumeguş, însă aceasta fiind un material uscat se curăţă periodic şi se colectează împreună cu deşeurile tehnologice.

Exhaustarea se realizează atât la nivel central cat si la nivel local acolo unde nu e posibila conectarea la reţeaua centrală. Astfel poluarea solului prin împrăştiere pe suprafaţa solului este împiedicată.

Cu ocazia documentării în teren a studiului nu s-au observat urme de infiltraţii prin, zona fiind uscată şi platforma de beton integră.

• Sector administrativ

In cadrul sectorului administrativ anumite spaţii betonate şi închise cu acces limitat sunt folosite ca spaţiu de depozitare pentru uleiuri, baiţ, lacuri, adezivi lemn.

Cu ocazia documentării în teren a studiului nu s-au observat urme de infiltraţii prin, zona fiind uscată şi platforma de beton integră.

• Anexe exterioare

Anexele exterioare desfăşoară operaţiuni de uscare, exhaustare, tocare – brichetare.

Cabinele de uscare cât şi centrala termică de 500kW sunt prevăzute cu suprafeţe betonate astfel poluarea solului este împiedicată.

Echipamentele de tocare este prevăzut cu instalaţie de exhaustare ceea ce împiedică împrăştierea resturilor lemnoase.

Instalaţia de exhaustare centrală, prevăzută cu un ventilator mare de 34 kW, bine etanşată, are posibilitatea de trecere a rumeguşului în centrala termică sau în maşina de brichetat în interiorul instalaţiei, ceea ce împiedică împrăştierea resturilor lemnoase.

• Depozitare

Majoritatea depozitărilor organizate în incintă s-au dovedit a fi conforme din punctul de vedere al protecţiei solului prin existenţa unor incinte închise, betonate.

Depozitele exterioare de materii prime, cherestea sunt aşezate pe suporţi de lemn la o distanţa de aproximativ 20 de cm de suprafaţa solului, acoperită cu pietriş (in cea mai mare



9

parte) cât si betonată, cherestea care o parte se supune operaţiunii de uscare în uscătoare iar alta intră direct în procesul de producţie.

Depozitarea resturilor tehnologice bucăţi, se realizează intr-o magazie închisă, în trei părţi, folosite ulterior la centrala termică sau după operaţiunea de tocare pentru brichetare.

Consider că depozitarea materiei prime pe suprafaţă cu pietriş (premergătoare betonării), neconformă, cerinţele legale impunând obligativitatea depozitării materiei prime lemnoase pe suprafeţe betonate.

Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor, ART. 3 litera

d) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor

costuri excesive.

Trebuie avut în vedere că o astfel de investiţie în condiţiile politico-economice actuale ar periclita sever funcţionarea în continuare a unităţii, care are în planul investiţional extinderea suprafeţei betonate pentru depozitare.

Depozitarea materiei prime pe suprafaţă cu pietriş



10

• Parcul auto

Parcarea autovehiculelor se face în aer liber pe o platformă de pietriş în faţa

Atelierului de producţie.

S.C.APIPROD S.R.L, deţine următoarele mijloace de transport:

• 3 autoturisme, • 1 motostivuitor 2t.

Cu ocazia vizitelor din teren, nu au fost observate urme ale unor eventuale scurgeri de combustibili, uleiuri sau acizi din baterii nici în cazul platformei unde se garează autovehiculele.

5. DEPOZITAREA DEŞEURILOR

5.1. Cadrul legislativ:

• Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);

• H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor (M.Of. nr. 954 din 18 octombrie 2004), modificată şi completată prin H.G. nr. 358/11.04.2007 (M.Of. nr. 271/24.04.2007);

• OM nr. 1364 / 1499 / 2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (M.Of. nr. 232/04.04.2007, iar anexele 1-8 în nr. 232bis din aceeaşi dată);

• OM nr. 1385/29.12.2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean (M.Of. nr. 66/29.01.2007);

• OM nr. 951/06.06.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor (M.Of. nr. 497 şi 497bis/25.07.2007);

Regimul deşeurilor este reglementat în principal prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78 / 16.06.2000 modificată şi completată succesiv prin următoarele acte normative: L 426/2001; HG 128/2002; Norme Tehnice din 2002; Normativ Tehnic din 2002;



11

HG 123/2003; Normativ Tehnic din 2003; Norme Metodologice din 2004; O751/2204; O 951/2007.

Acest act normativ ce are ca obiect activităţile de gestionare a deşeurilor, în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător şi recomandări privind valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau oricare alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare, sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.

În CAPITOLUL III: Obligaţii în domeniul gestionării deşeurilor, SECŢIUNEA 1: Obligaţiile producătorilor de deşeuri, se precizează:

“Art. 19

(1) Deţinătorii/producătorii de deşeuri au obligaţia:

a) să predea deşeurile, pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care desfăşoară operaţiuni cuprinse în anexa nr. II A ori nr. II B sau să asigure valorificarea ori eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii;

b) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorilor/producătorilor de deşeuri;

c) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele care se referă la deşeuri;

d) să prevadă şi să realizeze măsurile care trebuie să fie luate după încheierea activităţilor şi închiderea amplasamentelor;

e) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase;

f) să separe deşeurile, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

(2) Producătorii de produse şi cei care efectuează activităţi care generează deşeuri sunt obligaţi:

a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;

b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente;

c) să nu introducă pe piaţă produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri, în condiţiile respectării prevederilor art. 5;

d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;



12

e) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea acestora în deşeuri;

f) să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice în totalitate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic.

Art. 191

Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze prevederile Planului naţional de gestionare a deşeurilor, ale planurilor regionale de gestionare a deşeurilor şi ale planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor.”

Un alt act de mare importanţă pe linia gestiunii deşeurilor este Hotărârea Guvernului României nr. 856 / 2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase”, modificată şi completată succesiv prin Procedura din 2004 (transport deşeuri), O95/2005 (criterii de depozitare) şi HG 210/2007 (transpunere aquis comunitar). În acest act normativ se regăseşte clasificarea deşeurilor pe toate ramurile economice în care se produc, fiecărei grupe şi subgrupe corespunzându-i un cod unic de urmărire.

Fireşte, dată fiind importanţa mare a acestui sector - al managementului deşeurilor - şi lista normativelor care reglementează aceste activităţi este destul de lungă, aici amintind doar acelea mai importante:

• Hotărârea Guvernului nr. 173 / 13.03.2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari modificată şi completată prin HG 291/2005 şi HG 210/2007

• Ordin nr. 1018 din 19 octombrie 2005 (abrogă Ordinul nr. 279/2002), privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi (M.Of. nr. 966 din 1 noiembrie 2005);

• Ordinul nr. 257 din 2006 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul nr. 1018/2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi;

• Ordinul nr. 1349 din 03.09.2007 privind abrogarea prevederilor articolelor 21 - 23 ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1018/2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, cu modificările şi completările ulterioare. (publicat în M.Of. nr. 629 din 13 septembrie 2007)

• Legea 465 / 30.07.2001 pentru aprobarea OUG 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, modificată şi completată succesiv de: OUG 61/2003; L 431/2005; Decizia 1/2005; L 138/2006; L 27/2007

• Hotărârea de Guvern nr. 1057 / 18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase



13

• HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori

• OM nr. 669/1304/30.06.2009 privind procedura de înregistrare a producătorilor de baterii şi acumulatori

• Legea 122 / 18.03.2002 pentru aprobarea OUG 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase

• Hotărârea Guvernului nr. 441 / 16.05.2002 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu Rectificare din 2002

• Hotărârea de Guvern nr. 1159 / 02.10.2003 pentru modificarea HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate

• Hotărârea de Guvern nr. 166 / 12.09.2004 pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum, în vederea reciclării; modificată şi completată succesiv de Norme Metodologice din 2004 şi HG 989/2005

• Ordinul MAPAM nr. 2 / 05.01.2004 pentru procedura de reglementare şi control al transportului de deşeuri pe teritoriul României

• Hotărârea de Guvern nr. 170 / 12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate modificată şi completată de Norma din 2004

• Hotărârea de Guvern nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006

• Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

• Ordinul 95/2005 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri şi procedurile pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

• Hotărârea de Guvern nr. 235 / 07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate etc. • HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de

baterii şi acumulatori

• OM nr. 669/1304/30.06.2009 privind procedura de înregistrare a producătorilor de baterii şi acumulatori

• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

• Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

• Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);

• Ordin nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 675/07 iulie 2006) completat de Ordinul 27/2007 pentru modificarea şi



14

completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu (M.Of. nr. 194 din 21 martie 2007)

• H.G nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M.Of. nr. 160 din 6 martie 2002) modificată şi completată prin HG nr. 268/2005 (M.Of. nr. 332 din 20 aprilie 2005);

• Ordin nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005, publicat în M.Of. nr. 86bis din 26 ianuarie 2005);

• Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare (M.Of. nr. 1180 din 28 decembrie 2005), completat prin Ordinul MMDD nr. 636/2008 (M.Of. nr. 425 din 6 iunie 2008)

• Ordinul nr. 1229 /731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare, şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 27 din 12 ianuarie 2006), modificat prin Ordinul 194/360/1395/2006 (M.Of. nr. 499 din 08 iunie 2006) si Ordinul nr. 968/2006 (M.Of. nr. 836 din 11 octombrie 2006) şi Ordinul nr. 1207/2007 (M.Of. nr. 740 din 01.11.2007);

• Ordin nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 456/25 mai 2006) modificat prin Ordinul nr. 1140/2006 (M.Of. nr. 888/31 oct. 2006) şi Ordinul nr. 978/2009 (M.Of. nr. 978/10 iulie 2009)

• HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri - abrogă HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, (M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificată şi completată prin HG 1453/2008 (M.Of. nr. 783 din 24 noiembrie 2008);

• HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României (M.Of. nr. 672/30.09.2008);

• Ordin nr. 1119/2005 privind delegarea catre Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului deşeurilor periculoase şi al transportului deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului (M.Of. nr. 1024 din 18 noiembrie 2005)

5.2. Gestiunea deşeurilor la S.C. APIPROD S.R.L. Sibiu:

Cele două categorii în care se clasifică totalitatea deşeurilor produse prin activitatea desfăşurată pe amplasamentul S.C. APIPROD S.R.L., pe strada Mihai Viteazu nr.54 sunt:

• deşeuri menajere - provenite de la personalul lucrător; • deşeuri tehnologice - provenite din activitatea curentă de producţie (aici

încadrându-se şi acele deşeuri care apar ocazional din operaţiuni de întreţinere şi reparaţii etc.).



15

A. Deşeuri menajere

Provin din activitatea personalului deservent al obiectivului analizat. Sunt în general de natură eterogenă şi se clasifică conform listei din HG 856/2002 astfel:

Grupa 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat:

din 20 01 fracţiuni colectate separat

20 01 01 hârtie şi carton

20 01 02 sticla

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine

20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.)

20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.)

20 01 99 alte fracţii, nespecificate

Referitor la cantităţile produse, se face un calcul în baza următoarei relaţii:

tone/zi 1000

=×

=IpNVd

conform SR 13400/1998

în care:

Vd = volumul / masa deşeurilor produse, (t/zi)

N = numărul de persoane producătoare de deşeuri

Ip = indicele de producere a deşeurilor, (0,6Kg/pers/zi)

Luând în considerare numărul de angajaţi ca fiind de 97 şi un program de lucru de 16 h/zi, 220 zile pe an, vom obţine următoarea estimare a cantităţilor de deşeuri menajere produse în fabrică:



16

t/an80,12220 t/zi0,0582 1000

6,097≅×=

×=Vd sau cca 1,67 t/lună

Colectarea acestor deşeuri se face selectiv, fiind prevăzuţi în acest scop recipienţi de colectare separaţi pentru fiecare tip de deşeu (hârtie şi cartonaje, plastic, sticlă etc.).

Recipienţii utilizaţi sunt fie containere metalice, fie containere cu ochiuri de sârmă, fie euro-pubele după caz.

Depozitarea temporară a acestor deşeuri de origine menajeră se face pe platforme protejate de beton, în recipienţii respectivi, separat pe sortimente conform condiţiilor impuse şi de către societatea care prestează în baza unui contract serviciul de salubrizare (SC GETESIB SA Sibiu, contract nr. 1371 / 27.05.2004).

Depozitarea finală a deşeurilor menajere colectate de pe amplasament cade în seama prestatorului de salubrizare, depozitul final fiind cel ecologic al firmei TRACON de la Cristian.

B. Deşeuri tehnologice

Aceste deşeuri se încadrează în categoria deşeurilor industriale inerte sau periculoase după caz, fiind produse în mod curent sau accidental prin activităţile productive, de reparaţii şi de întreţinere efectuate la nivelul tuturor secţiilor şi spaţiilor de producţie şi administrare.

În funcţie de gradul de periculozitate, aceste deşeuri se pot clasifica astfel:

• deşeuri industriale inerte, nepericuloase; • deşeuri industriale periculoase.

În funcţie de posibilitatea de reutilizare:

• deşeuri industriale reciclabile; • deşeuri industriale nereciclabile ce trebuiesc fie depozitate final, fie distruse în

condiţiile admise de lege pentru a nu afecta factorii de mediu (de către societăţi autorizate în acest sens).

1. Deşeuri rumeguş:

Caracteristic pentru industria lemnului este faptul ca deşeurile de rumeguş, talaş, resturi scândură rezultate sunt in cantităţi relativ mari, sunt solide si in majoritate sunt utilizate in instalaţiile proprii, fie prin reciclare prin tocarea acestora si obţinerea bricheţilor, fie pentru obţinerea agentului termic in centrala termică (CT).



17

Grupa 03 - Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor ţi mobilei, pastei

de hârtie, hârtiei şi cartonului:

03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură si furnir,altele decât specificate la 03 01 04

2. Deşeuri de uleiuri:

Sunt reprezentate de uleiurile uzate rezultate din:

• efectuarea schimburilor de ulei la mijloacele auto din dotare; • schimburi de ulei la maşinile sau utilajele din secţiile de producţie care conţin

uleiuri de motor, hidraulice, emulsionabile;

În plus, pot să apară cantităţi din aceleaşi tipuri de uleiuri în urma casării unor utilaje, ocazie cu care se golesc întâi toate fluidele din acestea, o parte din acestea fiind inutilizabile ulterior în aceleaşi scopuri.

Gestiunea acestor deşeuri este reglementată de HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Conform listei din HG 856/2002, aceste deşeuri se încadrează sub codurile:

Grupa 13 - Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi:

13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate

13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice

13 01 12* uleiuri hidraulice uşor biodegradabile

13 01 13* alte uleiuri hidraulice

13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile

13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere



18

Rezultă astfel următoarele cantităţi maxim posibile de ulei uzat ce trebuie valorificat ca şi deşeu:

TOTAL SINTETIC CUMULAT:

TIP ULEI CANTITATE TOTALĂ ÎNLOCUITĂ

ANUAL

- ulei hidraulic H46 60 l/an

- ulei de transmisie T90 40 l/an

- ulei de motor 10 l/an

- ulei de compresor 20 l/an

TOTAL ULEI UZAT 130 l/an

Pentru depozitarea temporară deşeurilor de ulei uzat sunt folosite ambalajele iniţiale depozitate pe suprafaţă betonată în încăperi fără sifoane de pardoseală. Se vor face recomandări legat de acest aspect în cadrul Concluziilor la Bilanţ.

Pentru eliminarea acestor deşeuri, se va apela la societăţi specializate în preluarea deşeurilor de uleiuri uzate, fie direct cu societăţi autorizate pentru incinerarea sau coincinerarea acestor deşeuri (Fabrica de Ciment de la Hoghiz).

3. Deşeuri de anvelope uzate:

Rezultă ocazional în urma efectuării schimburilor de anvelope la mijloacele de transport din parcul auto al întreprinderii.

Reglementarea acestor deşeuri este asigurată de către HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate modificată şi completată de Norma din 2004.

Din punct de vedere al clasificării deşeurilor prevăzute de HG 856/2002, acestea se regăsesc în:



19

Grupa 16 - Deşeuri nespecificate în alte parte:

16 01 03 anvelope scoase din uz

Depozitarea temporară a acestor deşeuri se face pe platformă betonată.

Valorificare lor se face în condiţiile legii, fie prin societăţi autorizate specializate, fie direct la Fabrica de Ciment Hoghiz pentru coincinerare.

4. Deşeuri metalice:

Această grupă include deşeurile curent produse în activităţile de sârmuire cu sârmă de 0,4 mm, cantităţile generate fiind foarte mici:


Grupa 20 - Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat:

20 01 40 metale feroase

Depozitarea temporară a acestora se face astfel:

deşeurile de sârmă sunt depozitate în container de depozitare în cadrul secţiilor de producţie, care vor fi apoi preluate de către colectori autorizaţi.

5. Deşeuri bandă abrarzivă cu suport textil :

Această grupă include deşeurile curent produse în activităţile de şlefuire:




20

Grupa 19 - Deşeuri de la tratarea mecanică:

19 12 08 textile

Depozitarea temporară a acestora se face în container de depozitare în cadrul secţiilor de producţie, care vor fi apoi preluate de către colectori autorizaţi

6. Deşeuri de ambalaje:

Apar fie prin aprovizionarea cu diferite materii prime sau materiale care sosesc ambalate, fie din activitatea proprie (unele produse finite ce necesită ambalaje a căror producere în incinta fabricii - atelierul de tâmplărie - poate genera deşeuri).

Reglementarea acestor deşeuri este asigurată de către HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006 şi Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.


Grupa 15 - Deşeuri de ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte:

15 01 01 ambalaje ele hârtie şi carton

15 01 02 ambalaje de materiale plastice

15 01 03 ambalaje de lemn

15 01 04 ambalaje metalice

15 01 05 ambalaje de materiale compozite

15 01 06 ambalaje amestecate

15 01 07 ambalaje de sticla



21

15 01 09 ambalaje din materiale textile

15 01 10* ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

Ca şi mod de valorificare-eliminare, acesta variază după categoria de ambalaje astfel:

ambalajele cu conţinut de substanţe periculoase, în care se primesc uleiuri, vopsele, diluanţi sau alte substanţe cu caracter potenţial poluant sunt returnate producătorului după golire sau gestionate conform legii prin colectori autorizaţi;

ambalajele ce nu prezintă grad de periculozitate sunt gestionate împreună cu deşeurile similare (lemn, metale, plastic, hârtie şi carton, sticlă etc.) sau comercializate pentru reciclare, fie eliminate final prin contractul cu societatea de salubrizare.

Spaţiu acoperit depozitare deşeuri lemn Container depozitare resturi tehnologice

Deşeu menajer şi plastic



22

6. CONDENATORI, TRANSFORMATORI ELECTRICI

Alimentarea cu energie electrica a Atelierului tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L.,se face pe baza Contractului de furnizare a energiei electrice nr. 20000700din 18.12.2003 – vezi lista documentelor anexate.

Alimentarea de baza se face dintr-un post de transformare 20/0,4 kV, 250 kVA, fără ulei, amplasat la circa 200 m de incintă, alimentat din sistemul energetic naţional.

7. SECURITATEA ZONEI

Pentru securitatea amplasamentului Atelierului tâmplărie, incinta sediului

S.C.APIPROD S.R.L este asigurată paza 24 de ore (două posturi pază şi itinerarii de patrulare, un post control) şi împrejmuită la nord, sud şi est din gard cu plasă de sârmă având o înălţime de 2,5 m, partea de vest fiind asigurată de zidul societăţii.

Pe timpul nopţii există iluminat atât la intrarea în societate, cât şi în incintă, în faţa halelor de producţie, pentru asigurarea unei bune vizibilităţi.

Zonele de interes şi risc ridicat au o supraveghere strictă cu ajutorul camerelor de supraveghere.

Există un Plan de pază avizat, nr.324 din 03.08.2007, conform Legii 333-2003.

8. MĂSURI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

În conformitate cu prevederile legale şi necesităţile obiective de prevenire şi stingere a incendiilor:

• unitatea dispune de personal autorizat pentru organizarea pazei contra incendiilor;

• pe întreg amplasamentul se află panouri Pichet PSI dotat cu rangă, lopată (2),cange (2), găleţi PSI (2), topor, târnacop, stingător P50, stingător G5, stingător SR9, stingător G3, stingător SR6, stingător P6 (6), stingător I6 (2), trusă prim ajutor ;

• Apa necesară pentru stingerea incendiilor, în incinta unităţii, este preluată din reţeaua de apă comunei Şelimbăr. Rezervă intangibilă de apă, stocată într-un container de 1 mc.

Prin intermediul sistemului organizatoric se asigură:



23

• efectuarea lunară de aplicaţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi sesizarea conducerii unităţii de nereguli existente.

• verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi sesizarea conducerii unităţii de neregulile existente.

• solicitarea sprijinului specialiştilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu de câte ori este nevoie.

verificarea şi participarea la instruirea personalului angajat cu privire la cunoaşterea şi respectarea normelor PSI şi asigurarea primei intervenţii în caz de incendiu.

Pichet PSI Rezervă apă

9. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCĂ

Respectarea normelor de sănătate si securitate a protecţie şi igienă a muncii reprezintă un domeniu important pentru a asigura lucrătorilor condiţii optime de muncă astfel încât acesta să fie în afara oricărui pericol produs fie de poluări diverse, fie de accidente de muncă.

Acestea depind de activităţile desfăşurate la fiecare loc de muncă. Responsabilitatea în acest domeniu este asigurată de personal calificat, cu atribuţii clar specificate în fişa postului. La fiecare loc de muncă va trebui păstrat un registru de evidenţă al accidentelor care să permită identificarea cauzelor şi măsurilor luate în fiecare caz în parte.

Pentru a reduce riscul unor accidente, zonele de lucru sunt menţinute în ordine şi curăţenie.

În conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Muncii nr. 319/2006 şi a Normelor Metodologice, pentru întreg personalul angajat va trebui:



24

• realizarea la timp a celor trei tipuri de instructaj de protecţia muncii de către compartimentul de protecţia muncii din societate cu semnarea fişelor individuale de protecţia muncii;

• să se asigure echipament de lucru şi echipament de protecţie în funcţie de necesităţile fiecărui loc de muncă (salopete, căşti, mănuşi, ochelari de protecţie, cizme de protecţie, mănuşi de cauciuc etc.);

• acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile legale de protecţie a muncii, certificate de organele competente, iar mecanismele de ridicat sau cele cu funcţionare la presiune înaltă vor fi verificate periodic de către organele abilitate (de obicei ISCIR);

• în cazul unor expuneri şi contacte cu substanţe toxice periculoase, personalul afectat să respecte cerinţele stipulate în fişa de siguranţă;

• respectarea instrucţiunilor proprii fiecărui loc de muncă; • respectarea efectuării la termen a examenului medical.

În cadrul S.C.APIPROD S.R.L., există un compartiment specializat pentru protecţia şi securitatea muncii completat de un serviciu extern, firmă abilitată ( SC AMICONSULT SRL).

10. EVACUAREA APELOR UZATE

10.1. Alimentarea cu apă: Alimentarea cu apă se face din reţeaua centralizată a localităţii Şelimbăr, în baza

contractului nr. 4314-2 din 05.12.2002 încheiat cu Serviciul public de gospodărie comunală, din subordinea Primăriei.

Apa se foloseşte pentru scopuri menajere şi acoperirea rezervei pentru incendii, aceasta având calitatea de apă potabilă.

Pentru utilizarea apei la centralele termice există o etapă de dedurizare efectuată cu schimbători de ioni.

Distribuirea apei pe întreaga societate la nivelul tuturor consumatorilor locali se face printr-o reţea interioară realizată din conducte de oţel zincat şi plastic cu diametre ce variază (½” - 3”; Ø70mm; Ø100mm; Ø150mm) în funcţie de debitele necesare la fiecare consumator.



25

10.2. Modul de utilizare a apei

Apa se foloseşte pentru:

• consum menajer pentru personalul lucrător; • centrala termică agent de încălzire reciclabil.

A. Consumul menajer de apă

Pentru satisfacerea nevoilor igienico - sanitare a personalului lucrător, la nivelul clădirilor ce adăpostesc birouri, magazii sau spaţii de lucru, , sunt amenajate grupuri sanitare.

Necesarul de apă pentru consumul menajer variază în funcţie de numărul de personal ce activează dar şi în funcţie de categoria de încadrare a acestui personal. Astfel, necesarul de apă pentru personalul TESA este obişnuit mai redus faţă de cel pentru muncitori, normele de consum conform autorizaţiei de gospodărire a apelor fiind cele arătate mai sus.

. Astfel, situaţia necesarului de apă pentru consum în scop menajer, luând în considerare numărul de angajaţi şi categoriile de personal ce deservesc atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., este următoarea:

Qn.zi.med. = ∑ 1000xNQSP [mc/zi]

Considerând următoarele date de intrare:

- numărul de angajaţi în compartimentele tehnico - administrative = 5

(consum specific = 20l/om/zi)

- numărul de muncitori = 92


vom avea următoarele consumuri de apă în scop menajer:

Qn.zi.med.TESA = 1000

520x =0,10 mc/zi

Qn.zi.med.Muncitori = 1000

9260x = 5,52 mc/zi



26

Qn.zi.med.total = Qn.zi.med.TESA + Qn.zi.med.Muncitori = 0,10 mc/zi + 5,52 mc/zi = 5,62 mc/zi

Qn.zi.med.menajer.total = 5,62 mc/zi

Cerinţa de apă în scop menajer se calculează cu relaţia:

Qs = ks x kp x Qn.zi.med. [mc/zi]

în care:

ks = 1,10 = coeficient supraunitar pentru întreţinerea sistemului

kp = 1,10 = coeficient pentru pierderile de apă

Rezultă:

Qs = 1,10 x 1,10 x 5,62 = 6,80 mc/zi

Qs = 6,80 mc/zi

Considerând coeficientul de neuniformitate al debitului zilnic (kzi = 1,15) şi coeficientul de neuniformitate a debitului orar (ko = 2,8), necesarul şi cerinţa de apă se vor exprima:

NECESAR DE APĂ MENAJERĂ CERINŢĂ DE APĂ MENAJERĂ

Qn.zi.med. = 5,62 mc/zi Qs.zi.med. = 6,80 mc/zi

Qn.zi.max. = 6,46mc/zi Qs.zi.max. = 7,82mc/zi

Qn.max.orar. = 1,935 mc/h Qs.max.orar. = 1,95 mc/h

B. Consumul tehnologic de apă

a). Apă industrială - ca şi agent termic în cadrul instalaţiei de încălzire:

În acest caz, funcţia îndeplinită de apa tehnologică este aceea de a transporta căldura produsă de centrala termică prin sistemul de conducte din întregul atelier, spre fiecare punct de conversie a acesteia (spre aerul cald ce era apoi circulat prin spaţiile de lucru - ventilaţie sau sisteme de radiatoare pentru uscarea cherestelei).



27

Nu se pot prezenta defalcat volumele de apă utilizate, neexistând date despre capacităţile sistemului de conducte.

De menţionat este însă că, desigur, instalaţia fiind odată umplută, în timp se compensează doar pierderile din aceasta (etanşeităţi deficitare, defecţiuni etc.) pentru a se menţine presiunea de lucru necesară bunei funcţionări, consumul de apă fiind de fapt destul de redus.

10.3. Epurarea şi evacuarea apelor uzate:

Apele uzate de pe amplasamentul studiat, atât cele menajere cât şi cele tehnologice, precum şi apele pluviale, sunt preluate de sistemul de canalizare intern, ce deversează în final în reţeaua de canalizare centralizată a localităţii Şelimbăr, ajungând în final la staţia de epurare orăşenească de la Mohu de pe râul Cibin.

Alimentarea cu apă se face din reţeaua centralizată a localităţii Şelimbăr, în baza contractului nr. 4314-2 din 05.12.2002 încheiat cu Serviciul public de gospodărie comunală, din subordinea Primăriei.

A. Evacuarea apelor uzate de natură fecaloid - menajeră:

Sunt acele ape uzate car provin de la grupurile sanitare ce deservesc personalul la nivel de birouri sau spaţii de lucru din incintă.

Considerând debitul de apă prelevat în scopul folosinţelor menajere

Qs = 6,80 mc/zi

şi faptul că cca. 80% din volumul acestor ape va reprezenta volumul uzat de evacuat, vom avea următoarea valoare medie pentru volumul de apă uzată de natură fecaloid - menajeră de evacuat:

Qev = Qs x 80% [mc/zi]

Qev = 6,80 x 80% = 5,44mc/zi = cca. 1.197 mc/an

Qev = cca. 1.197 mc/an

Specific pentru acest tip de ape este încărcarea organică; respectând prevederile Normativului NTPA 002/2005 nu pune probleme, fiind evacuat direct în sistemul centralizat



28

de canalizare a localităţii Şelimbăr cu deversare finală în staţia de epurare orăşenească de la Mohu, de pe râul Cibin.

B. Evacuarea apelor uzate industriale:

a). Ape uzate industriale ce nu necesită epurare:

În această categorie sunt cuprinse şi apele rezultate de la centrala termică (ocazional, atunci când se golea instalaţia pentru întreţinere sau reparaţie), precum şi apele de la igienizarea spaţiilor din zonele unde nu exista riscul impurificării cu produse petroliere sau substanţe chimice cu caracter nociv.

C. Evacuarea apelor pluviale:

Apele pluviale sunt colectate de la nivelul acoperişurilor şi platformelor betonate exterioare prin guri de scurgere şi rigole şi sunt ulterior conduse prin sistem de canalizare interior spre deversarea în reţeaua de canalizare centralizată a localităţii Şelimbăr.

D. Limite de evacuare impuse şi monitorizare:

Limitele admise la evacuare pentru apele uzate eliminate la Atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., vor fi cele prevăzute prin Normativul Tehnic NTPA 002/2005.

Astfel, indicatorii de calitate pentru efluentul evacuat sunt:

INDICATORI DE CALITATE VALORI MAXIME ADMISE

pH 6,5 - 8,5 unit. pH

materii în suspensie 350mg/l

CBO5 300mg/l

substanţe extractibile cu solvenţi organici

30mg/l

Cupru (Cu2+) 0,2mg/l

Zinc (Zn2+) 1,0mg/l

Nichel (Ni2+) 1,0mg/l

Cadmiu (Cd2+) 0,3mg/l

Crom total (Cr3+; Cr6+) 1,5mg/l



29


Crom hexavalent (Cr6+) 0,2mg/l

Plumb (Pb2+) 0,5mg/l

Sulfaţi (SO42-) 600mg/l

detergenţi 25mg/l

clor rezidual liber (Cl2) 0,5mg/l

cianuri totale (CN) 1,0mg/l

Este recomandată realizarea de:

• automonitorizări anuale pentru calitatea apelor uzate evacuate, provenite din instalaţii, prin laborator acreditat, conform cu prevederile HG 352/2005; NTPA 002/2005 pentru modificarea şi completarea HG 188/2002.

11. EMISII ATMOSFERICE

În scopul stabilirii posibilelor surse de poluare atmosferică de pe amplasamentul Atelierului de tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., precum şi a estimării eventualului impact al acestor surse asupra calităţii aerului din zonă, se va prezenta un inventar al punctelor în care sunt generate emisii atmosferice din incinta studiată.

Industria lemnului implica folosirea materiilor prime care in urma prelucrării generează cantităţi semnificative de pulberi de lemn. Sursele de emisii atmosferice în acest caz, se pot clasifica în două mari grupe:

• surse fixe de emisii în atmosferă • surse mobile de emisii în atmosferă

I. Sursele fixe de poluare,

la rândul lor, se împart în două subgrupe:

• A. Evacuările de gaze arse de la centrale termice; • B. Surse fixe de poluare reprezentate punctual de utilajele , instalaţiile din secţii,

generatoare de emisii atmosferice (utilaje de prelucrat prin aşchiere,rindeluire, şlefuire, exhaustări etc.).



30

A. Evacuările de gaze arse de la centrala termică:

In cazul operaţiilor de debitare si prelucrare lemn, emisiile de pulberi sunt absorbite prin sistemele de exhaustare locale a utilajelor si ajung în buncărul de colectare. De aici sunt redistribuite ori in centrala termică, ca şi combustibil solid sau ca materie prima în producerea de bricheţi.

Situaţia încălzirii spaţiilor de lucru prezentându-se în felul următor:

• Atelierului de tâmplărie şi uscătoare cherestea, o centrală termică cu următoarele caracteristici:

REGIM DE

FUNCŢIONARE

[ore/zi] TIP

NR. BUC.

CAPACITATE

[KW]

IARNA VARA

CONSUM

TOTAL

MATERIAL

LEMNOS

[mc/an]

NR. COŞURI

ÎNĂLŢIMEA

COŞULUI

[m]

DIAMETRUL

LA VÂRF AL

COŞULUI

[m]

TEMPERATURA

GAZELOR ARSE

[°C]

ENDRESS

USF 500

1 500 24 24 697,19 1 12 0,4 279,4

În urma măsurătorilor executate la coşul de dispersie-tubulaturile de evacuare:

- Măsurări de temperatură şi calculul vitezei si a debitelor volumetrice, - Măsurarea dimensiunilor la evacuarea în atmosferă: lungime, lăţime-diametru,

înălţimea sursei de la sol, s-u obţinut următorii parametrii fizici ai efluenţilor gazoşi reziduali şi parametrii geometrici ai sursei punctiforme de emisie:

DIMENSI-UNI, m

ARIA, mp

VITEZA, m/s

DEBIT VOLUMETRIC* SECŢIA SURSA

P.M . G.E. P.M .G.E. P.M .G.E.

H,

m

TEMP, 0C

mc/s Nmc/s Nmc/s uscat cu 6% O2

CT ENDRESSUSF 500

COŞ DISPERIE

0.40 0,1256 8,0 12 279,4 1,004800 0,460826 0,220275

INCERTITUDINE EXTINSĂ RELATIVĂ K=2, %

- - +_ 10 - +_ 5 +_ 10



31

Factorii de emisie pentru arderea lemnului sunt prezentaţi in tabelul de mai jos cf.

Metodologiei CORINAIR – cod SNAP 020103 –instalaţii de ardere neindustriale (cazane<50MW).

Prin arderea combustibilului lemnos rezultă:

vapori de apă (H2O); dioxid de carbon (CO2); oxizi de azot (NOx); oxizi de sulf (SOx); hidrocarburi; O2; pulberi.

Ordinul MAPPM nr. 462-1993 limitează emisiile dirijate în atmosferă atât în cadrul proceselor tehnologice cât şi în cazul instalaţiilor de ardere prin valorile limita de emisie VLE care depind de toxicitatea poluantului şi de debitul masic orar evacuat.

HG nr. 541-2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere înlocuieşte astfel Anexa nr. 2 din Ordinul MAPPM nr. 462-1993 dar numai în cazul în care puterea termică a instalaţiei de ardere este mai mare de 50 MW.

HG nr. 541-2003 a fost abrogată si înlocuită cu HG 440-2010. Ordinul MAPPM nr. 756-1997 introduce noţiunile de Prag de Alertă PA care

reprezintă 70% din VLE şi Prag de Intervenţie PI care este egal cu VLE din ordinul Ordinul MAPPM nr. 462-1993.

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate limitările conform Ordinul MAPPM nr. 756-1997 corelat cu Ordinul MAPPM nr. 462-1993 pentru poluanţii evacuaţi în atmosferă prin coşul de dispersie aferent centralei termice de 500 kW ENDRESSUSF 500 cu combustibil solid. TABEL 1_Focare alimentare cu combustibil solid - Praguri de alertă

Putere termică (P), MW-t Indicatori U.M. < 100 100-300 300-500 >=500

Pulberi mg/m3N 70 70 70 70

Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 175 175 175 175

Oxizi de sulf (SOx)_exprimaţi în SO2 mg/m3N 1400 1400-280variaţie liniară 280 Oxizi de azot (NOx)_exprimaţi în NO2 mg/m3N 350 280 280 280

Mărime de referinţă: valorile limită se raportează la conţinut în oxigen al afluenţilor gazoşi

% vol. 6 6 6 6



32

TABEL 2_Focare alimentare cu combustibil solid - Praguri de Intervenţie


Pulberi mg/m3N 100 100 100 100




% vol. 6 6 6 6

Prin măsurătorile efectuate folosind analizorul TESTO 350 XL în tabelul nr.3 sunt

exprimate valorile de emisie ăn atmosferă la sursa puctuformă de emisie de la SC APIPROD SRL:

TABEL 3

Concentraţie Ordin 462-1993

Secţia Sursa Poluant U.M

Det 1 Det 2 Det 3 Det 4 Media VLE Debit ma-sic g/h

Debit masic mediu g/h

Incerti-tudine extinsă relativă k=2, %

mg/Nmc 21,67 - 16,62 - - - - - Pulberi mg/Nmc cu 6% O2

46,23 - 36,24 - 41,24 100 - 32,70 +-20,01

ppm 60 56 48 53 - - - - CO mg/Nmc cu 6% O2

160,03 149,15 130,81 128,56 142,14 250 - 112,71 +-10,03

ppm 35 35 36 38 - - - - NOx

mg/Nmc cu 6% O2

153,09 152,88 160,90 151,16 154,51 500 - 122,52 +-10,03

ppm 0 0 0 0 - - - - SO2

mg/Nmc cu 6% O2

0 0 0 0 0 2000 - 0 +-10,03

O2 % 13,97 13,96 14,12 13,27 13,83 - - - +-5,03 CO2 % 6,03 6,02 5,98 6,76 6,1975 - - 203,265 +-10,03

CT 500 KW

COŞ

DIS

PER

SIE

HC % 0 0 0 0 0 - - +-10,03



33

Analizând rezultatele măsurătorilor de emisii din atmosferă comparativ cu limitările Ordinul MAPPM nr. 462-1993 şi Ordinul MAPPM nr. 756-1997 se constată că , în cazul arderii combustibilului solid, concentraţiile tuturor poluanţilor se situează sub PA şi cu atât mai mult sub PI corespunzătoare.

Concluziile şi prezentarea metodei vor fi descrise la Capitolul V. RAPORT ASUPRA ELEMENTELOR DE NIVEL II al prezentului bilanţ.

B. Surse fixe de poluare atmosferică datorate funcţionării mijloacelor de producţie de pe amplasament:

1. Emisii datorate prelucrărilor mecanice(debitare, îndreptare, rindeluire, şlefuire,retezare, spintecare, frezare, găurire etc.)


Utilizând factorii de emisie prevăzuţi de metodologia AP-42 pentru activitatea studiată, precum şi nivelul producţiei de-a lungul timpului, se poate face o estimare a emisiilor datorate acestor procedee, pe parcursul unui an de funcţionare.

POLUANT FACTOR EMISIE

[kg/t prelucrată]

CANTITATE CHERESTEA

PRELUCRATĂ ANUAL [t/an]

EMISII DATORATE

PRELUCRĂRILOR MECANICE

[kg/an]

pulberi metalice filtrabile

0,12 921

112

II. Surse mobile de poluare atmosferică datorate funcţionării mijloacelor auto pe amplasament:

Volumul, natura şi concentraţiile poluanţilor emişi prin gazele de eşapament depind de tipul autovehiculului (motoare cu aprindere prin scânteie - MAS şi motoare cu aprindere prin compresie - MAC), de natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Astfel, principalii poluanţi evacuaţi sunt:

• CO - cantitatea mai mare evacuată este la mersul în ralanti al motorului şi în momentul demarajelor

• NOx (NO şi NO2)



34

• Hidrocarburi aromatice - contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante • Suspensiile, formate în special din particule de carbon care absorb o serie de

gaze eliminate • Pb - eliminat de la unele motoare MAS, provenit din tetraetilul de plumb • SO2 - apare la motoarele Diesel, determinat fiind de conţinutul de sulf al

motorinei Gradul ridicat de uzură al motoarelor sau reglajele necorespunzătoare pot creşte mult

cantitatea de poluanţi. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificări tehnice ale acestora, se supun în cea mai mare parte reglementărilor RNTR 1 ale Registrului Auto Român.

Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două particularităţi:

• evacuarea acestora se produce la înălţimi foarte mici faţă de sol, concentraţiile maxime înregistrându-se la acest nivel;

• emisiile se distribuie pe o suprafaţă redusă, concentraţiile acestora depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie naturală a zonei circulate.

Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi fenomenului de autoepurare care cuprinde fenomenul de diluare prin dispersie, şi de depunere. Suspensiile au o stabilitate mai mică în atmosferă şi sedimentează uşor. Factorii meteorologici influenţează procesul de autopurificare. Inversiunile termice frecvente (toamna, început de iarnă, început de primăvară) în văi şi depresiuni sunt nefavorabile dispersiei. Ceaţa reduce capacitatea de difuziune.

Pe lângă impactul asupra calităţii aerului atmosferic din zonă, traficul auto are efecte cumulative la nivelul factorului de mediu sol, în timp regăsindu-se concentraţii ridicate în special de metale grele din această cauză (dintre acestea în special Pb - care în viitor ar trebui să scadă ca şi aport dată fiind proporţia tot mai ridicată a motoarelor ce funcţionează cu benzine fără plumb).

Pentru protecţia solului pe amplasament, atât împotriva acestor depuneri cu efect cumulativ cât şi pentru evitarea pătrunderilor în sol a eventualelor pierderi de produse petroliere - combustibili, uleiuri - datorate unor posibile defecţiuni la maşini, toate zonele de circulaţie şi platformele de lucru ar trebui acoperite cu beton.

Umiditatea crescută a aerului împiedică în general difuzia, iar suspensiile constituie un mediu de condensare care favorizează apariţia ceţii. Precipitaţiile favorizează depunerea pe sol a poluanţilor. Curenţii de aer favorizează epurarea, facilitând diluarea dar pot deplasa pulberile şi gazele până la o distanţă apreciabilă de la locul emisiei. Calmul atmosferic constituie o condiţie defavorabilă în sensul că favorizează concentrarea agenţilor poluanţi în jurul zonei de emisie. Radiaţiile solare, prin caracterul lor caloric împiedică condensarea vaporilor de apă pe suspensii, având un efect favorabil autopurificării. Factorii locali favorabili pentru reducerea concentraţiei poluanţilor sunt: o bună ventilaţie a amplasamentului poluat, iar vegetaţia prezintă o mare capacitate de fixare a CO2 şi de reducere a aerosolilor.



35



Parcarea acestor autovehicule se face în aer liber pe o platformă betonată în faţa atelierului, cu ocazia documentării studiului nefiind observate semne ale unor eventuale pierderi de combustibili, uleiuri sau acizi din acumulatorii auto, neexistând suspiciunea unor eventuale poluări ale solului din această cauză.

Livrarea produselor finite se realizează cu mijloacele de transport ale beneficiarilor sau închiriate.

Coş Centrală termică, exhaustări colectare buncăr



36

12. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Cunoaşterea surselor şi a nivelului de zgomot şi vibraţii are importanţă în evaluarea impactului produs asupra mediului, în special asupra aşezărilor umane din zonă şi în alegerea căilor de diminuare a acestui impact.

În cazul oricărui sit industrial, zgomotul este de obicei o problemă în ceea ce priveşte impactul în special asupra unor eventuale zone rezidenţiale învecinate - cum este şi cazul S.C.APIPROD S.R.L.

În afară de traficul auto - prilejuit de aprovizionarea cu materii prime sau de livrarea produselor finite, alte surse mai importante de zgomot sunt:

• manevrarea materiilor prime şi a produselor finite în depozitele deschise; • variate utilaje de prelucrare mecanică amplasate în hale; • exhaustoare si maşina de brichetat; • staţii de compresoare.

Normele americane (CNEL - Community Noise Equivalent Level, EPA) recunosc Ldn = 55dB (“în exteriorul uşii”) în zonele rezidenţiale ca fiind în domeniul protecţiei sănătăţii publice.

- nivelele 55-65dB, expunere moderată sunt “acceptabile”

- nivelele 65-70dB şi 70-75dB, expunere importantă sunt “normal inacceptabile”.

În legislaţia românească (STAS 10009/88 - Acustica urbană) limitele Lech sunt mai restrictive:

• 50dB Cz 60 - la limita zonelor de locuit; • 65dB Cz 60 - la limita zonelor industriale între orele 06 – 22.

Nivelul zgomotului pe amplasament situat într-o zonă cu specific industrial şi neavând în imediata vecinătate zone rezidenţiale, apreciem că poluarea fonică generată pe amplasament nu are un impact semnificativ asupra populaţiei sau factorilor de mediu.

13. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE

O expunere îndelungată a personalului care lucrează în vecinătatea cablurilor de tensiune poate avea un impact negativ manifestat prin apariţia unor tulburări fiziologice. Aceste tulburări se datorează undelor electromagnetice exprimate prin intensitatea câmpului



37

(V/m) şi densitatea de flux magnetic (mT). Valorile maxime admise pentru expunerea la câmpuri magnetice exprimate prin densitatea de flux magnetic (mT) sunt cele prezentate în tabelul de mai jos:

CÂMPURI MAGNETICE

VALORILE MAXIME ADMISE ALE DENSITĂŢII FLUXULUI MAGNETIC B (mT) PENTRU CÂMPURI MAGNETICE STATICE, VARIABILE ÎN TIMP ŞI LA FRECVENŢA REŢELEI DE 50 - 60 Hz*)

Densitatea de flux magnetic (mT) Tipul câmpului

magnetic Pentru întregul

corp

Pentru extremităţi

Pentru purtători de pacemaker

Valoarea maximă admisă indiferent de durata expunerii

sau zona expusă

0 1 2 3 4

Câmp magnetic static 60 mT 600 mT 1 mT 2 mT

frecvenţa < 1Hz 60 mT 1 mT

Câm

p m

agne

tic

varia

bil î

n tim

p

1Hz - 30kHz 0,002 mT

0,0002 mT

Se calculează după formula:

Blim=60/f unde:

B = inducţia magnetică (mT);

f = frecvenţa în Hz

CÂMPURI ELECTRICE

VALORI MAXIME ADMISE ALE INTENSITĂŢII EFICACE A CÂMPULUI ELECTRIC [V/m] PENTRU CÂMPUL

ELECTRIC STATIC, DE FOARTE JOASĂ FRECVENŢĂ ŞI LA FRECVENŢA REŢELEI DE 50 - 60 Hz*)

Tipul câmpului electric Intensitatea eficace a câmpului electric [V/m] Observaţii

Câmp electric static < 25.000 V/m

de

fo ar te 0 - 100 Hz 25.000 V/m



38

Tipul câmpului electric Intensitatea eficace a câmpului electric [V/m] Observaţii

100 - 4.000 Hz

Elim = 2,5 x 106 /f

unde:

E = intensitatea eficace în V/m

f = frecvenţa în Hz

4.000 - 30.000 Hz 625 V/m

Câmp electric la frecvenţa reţelei de 50 - 60 Hz

10.000 V/m/schimb de lucru

30.000 V/m pentru durate scurte

Pentru:

10.000<E<30.000 V/m,

timpul maxim (t) permis se calculează după formula:

t(h) < 80/[E(V/m)]

*Aceste valori pot fi folosite ca valori orientative pentru evaluarea expunerii organismului uman la câmpuri electrice

La obiectivul studiat, menţionăm faptul că în incinta amplasamentului nu există linii electrice de înaltă tensiune.

13. SURSE DE INFORMARE

În scopul întocmirii prezentului Bilanţ de Mediu s-au utilizat pentru documentare şi informare următoarele surse:

documentarea în teren pentru cunoaşterea reală a stării de fapt; studierea unor acte de reglementare eliberate societăţii precum: Referat

Geotehnic_Geolog Hapca Ioan, Autorizaţia de Mediu, contracte, convenţii etc.; informaţii directe date de responsabilul cu protecţia mediului – Gheorghiţă

Alexandra; informaţii directe date de şef atelier ing. Deneş Ştefan; de la alţi angajaţi ai societăţii; planuri topografice, planuri de situaţie, planşe şi schiţe; discuţii cu foşti angajaţi ai societăţii; literatură de specialitate; documentaţii ale Agenţiilor de Protecţie a Mediului europene şi americană; experienţa altor studii similare;

etc.



39

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I

I. INTRODUCERE

Prin expirarea Autorizaţia de Mediu,pentru desfăşurarea activităţii aici în acord cu cadrul legal, s-a depus documentaţia la Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu cu nr. 5725-10.12.2010 pentru obţinerea unei noi autorizaţii de mediu.

În conformitate cu art.10, alin (2) din Ordinul MMDD nr.1798-2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu a solicitat prin Îndrumar nr. 5725-03.01.2011 întocmirea Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II , pentru S.C.APIPROD S.R.L, amplasat în Şelimbăr, pe strada Mihai Viteazu nr. 54.

Bilanţul s-a întocmit în conformitate cu metodologia impusă prin Ordinul MAPPM nr. 184/1997 privind aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu şi va furniza informaţii asupra stării de calitate a factorilor de mediu din zonă vis a vis de activităţile desfăşurate pe amplasament.

Scopul Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II este aceea de a inventaria sursele de poluare a sectoarelor ce au funcţionat şi funcţionează pe amplasament şi de a face o descriere a acestora cât mai completă astfel încât să se poată afla care dintre ele sunt susceptibile a provoca poluări semnificative asupra factorilor de mediu, pentru luarea de măsuri de corecţie în direcţiile respective.

Se doreşte o identificare a domeniilor în care impactul asupra factorilor de mediu produs de activităţile analizate pot fi sau nu semnificative prin identificarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul obiectivului studiat, culegerea de informaţii teoretice, statistice şi din teren referitoare la eventualele poluări produse asupra mediului.

Întocmirea Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II aduce informaţii asupra cauzelor unor astfel de impacturi semnificative şi despre consecinţele efectelor negative asupra mediului.



40

I. IDENTIFICAREA OBIECTIVULUI, LOCALIZARE

II.1. Localizare şi topografie Situată la ieşirea dinspre Sibiu şi la intrarea în localitatea Şelimbăr (DJ56), pe partea

stângă, la aproximativ 200, se află Atelierul Tâmplărie aparţinând S.C. APIPROD S.R.L., pe strada Mihai Viteazu nr.54 la cca. 3 km de râul Cibin şi cca. 1 km de pârâul Seviş.


Conform Extrasului CF nr. 559 din loc. Şelimbăr şi a planurilor, ataşate prezentului bilanţ, terenul de amplasare a Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L, se identifica prin parcelele nr. Top 1035/2, 1035/1/1, 1035/1/2 /I, 1035/1/2 /II,1035/1/2 /III,1035/1/2 /IV.

Suprafaţa totală de 3746,05 este subîmpărţită în: • Suprafaţă construcţii 841,56 mp

• Suprafaţă construcţii anexe 46,78+39,26+32,91+33,90= 152,85 mp

• Suprafeţe beton 491,67 mp

• Suprafeţe balast 2259,97 mp



41

Localizare S.C. APIPROD S.R.L








42

II.2. Geologie – geomorfologie

Din punct de vedere geologic şi geografic, în ansamblu, amplasamentul este situat în Depresiunea Sibiului (S =400kmp), aceasta fiind o unitate bine definită a culoarului depresionar Cibin. A luat naştere prin scufundarea neuniformă a cristalinului mezozoic carpatic, începută spre sfârşitul cretacicului şi continuată în pliocen. Depresiunea se prezintă ca o unitate geografică bine individualizată, situată în şirul depresiunilor de contact dintre Podişul Transilvaniei şi Carpaţii Meridionali.

Limita sudică a Depresiunii Sibiului este marcată de linia ce constituie limita morfologică dintre zona depresionară şi M-ţii Cibinului. Limita de sud urmăreşte contactul dintre formaţiunile cristalin - mezozoice şi cele sedimentar - neogene, materializată printr-un abrupt de 350 - 400m.

Limita vestică şi nord-vestică a depresiunii o constituie Dealurile Magului sau ale Amnaşului, prelungire a Podişului Secaşelor la NV şi V.

Dealurile marginale din estul Sibiului, cuprinse între 500 – 600 m altitudine, coboară sub forma unui pinten până în dreptul munţilor, delimitând Depresiunea Sibiului de Depresiunea Făgăraşului şi de Ţara Oltului.

Limita nordică, mai puţin netă, este formată de cumpăna apelor dintre bazinul Cibinului şi bazinul Visei.

Depresiunea Sibiului are un relief asimetric, cu fragmentare deluroasă în care predomină şesurile aluviale. Are un relief piemontan acumulativ, cuprins între 400 - 600m altitudine, care este alcătuit din coline piemontane în partea sudică, numite şi „piemontul Cisnădiei”, câmpuri piemontane, evantaie şi terase de piemont, terase şi lunci foarte largi. Pe latura sudică, la contactul cu muntele se desfăşoară relieful colinar. În partea joasă a depresiunii are loc o asociere de vechi conuri piemontane terase şi lunci largi.

Conurile piemontane, etajate, lărgite spre nord, coboară spre a continua cu terase suspendate faţă de Cibin cu 50-70m, 20-25m şi respectiv 10-15m.



43

II.3. Solul

Sub raport geologic şi pedologic, Depresiunea Sibiului se caracterizează prin dezvoltarea mare a depozitelor cuaternare şi anume a celor pleistocene şi holocene, prezente mai ales în părţile sudice ale depresiunii şi pliocene în zona Cisnădie - Poplaca.

În sens stratigrafic, în perimetrul municipiului Sibiu şi în zona înconjurătoare, formaţiunile geologice care apar la zi sunt cele pliocene reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, argile marnoase panoniene; apoi formaţiuni pleistocene reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, argile nisipoase şi holocen superioare reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri.

Modul de distribuire al formelor de relief, fragmentarea, la care se adaugă natura friabilă a rocilor se reflectă în tipurile variate de soluri formate în condiţii bioclimatice caracteristice.

Prin studiul pedologic efectuat în întreaga depresiune (BĂLĂCEANU, 1970) se evidenţiază faptul că solurile automorfe (zonale) şi hidroautomorfe, cuprinzând tipurile genetice silvestru podzolic şi silvestru brun sunt larg răspândite în zona câmpiilor şi a colinelor piemontane.

Aflat la întrepătrunderea terasei superioare a râului Cibin, dominată de zona cartierului Hipodrom şi V. Aaron cu albia majoră a râului Seviş, amplasamentul se află în zona erodată a terasei relieful fiind cu circa 3-4 m mai jos. Faţă de şoseaua asfaltată atelierul este mai jos cu cu 1,0-1,6 m mai jos în parte opusă.

Terenul este în general plan cu o uşoară cădere spre N-E.

II.4. Hidrologie – hidrogeologie

Din punct de vedere hidrogeologic, pânza freatică este cantonată în nisipurile de terasă situate deasupra unui strat impermeabil argilos.

Nivelul hidrostatic este cuprins între 4,9 şi 5,4m. În urma forajelor efectuate de-a lungul timpului la nivelul municipiului Sibiu, s-a stabilit că debitele de apă subterană, variază în general între 0,2l/s - 8,0l/s, în majoritatea cazurilor aceasta fiind potabilă.

Din punct de vedere hidrologic, obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al râului Cibin - cod cadastral VIII (1) - 120., neputând fi influenţat de nivelele râului care curge cu cca. 6-8m mai jos ca nivel. În plus, în zona municipiului Sibiu, acesta este regularizat şi îndiguit.



44

Râul Cibin, în secţiunea analizată, are următoarele caracteristici morfometrice şi hidrometrice:

NR. CRT.

CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL F [km2] Hm [m] Q med.multianual

[m3/s]

1 Cibin staţia hidro. Sibiu 481 943 6,73

Scurgerea maximă de apă este considerată ca un parametru hidrologic de mare importanţă, datorită efectelor destructive pe care le pot produce apele mari la viituri.

În acest sens, apele mari care se produc se datoresc unor precipitaţii abundente, datorită topirii zăpezii mai repede decât este normal sau prin suprapunerea precipitaţiilor peste zăpada existentă în perioada de topire a acesteia.

Calculate în regim natural de scurgere, valorile de mai jos reprezintă debitele maxime cu probabilităţile de 1% şi 5% în m3/s.

Qmax p% [m3/s] NR. CRT.

CURS DE APĂ

SECŢIUNE DE CALCUL F [km2] Hm [m]

1% 5%

1 Cibin staţia hidro. Sibiu 481 943 380 220

Scurgerea minimă de apă, spre deosebire de cea maximă şi cea medie multianuală, este condiţionată mai pregnant de întregul complex de factori fizico-geografici dintre care cei mai caracteristici sunt cei climatici (temperatura aerului şi precipitaţiile) şi cei litologici la care se mai adaugă şi influenţa factorilor antropici.

Pentru zona studiată se arată debitele medii lunare minime (Qm.l.m.) în m3/s cu probabilităţile de 80% şi 95% care au valorile de mai jos:

Qm.l.m. p% [m3/s] NR. CRT.

CURS DE APĂ

SECŢIUNE DE CALCUL F [km2] Hm [m]

80% 95%

1 Cibin staţia hidro. Sibiu 481 943 1,13 0,854

Se menţionează faptul că debitul mediu lunar minim cu probabilitatea de 95% reprezintă totodată şi valoarea debitului de diluţie pentru râul Cibin în secţiunea de calcul.



45

II.5. Clima şi microclimatul zonei

Caracteristicile generale ale climatului sunt cele specifice unui climat continental - temperat, cu efecte moderate şi secundare microclimatice date de aşezarea strict locală în Depresiunea Sibiului şi valea larg deschisă a râului Cibin al cărui curs în zonă are o direcţie NV-SE.

Elementele principale care caracterizează din punct de vedere microclimatic zona studiată sunt:

• temperatura medie multianuală a aerului +8,1°C • data medie a primului îngheţ - 11 octombrie • data medie a ultimului îngheţ - 22 aprilie • numărul mediu al zilelor tropicale (T°C > 30°C) - 11 zile • durata medie de strălucire a soarelui cca. 1926 ore/an • numărul mediu al zilelor cu ninsoare. 28-30 zile/an • cantitatea multianuală a precipitaţilor: 645,3mm/an • frecvenţa predominantă pe direcţii a mişcării maselor de aer este:

NV - 11,2%; SE - 8,7%; V - 8,2%; calm - 59,0%

restul procentelor fiind vânturi din direcţia E, SV, S, N şi foarte puţin din NE

numărul mediu al zilelor cu brumă: 25 zile/an numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit: 160-180 zile/an

Datele de mai sus provin din observaţiile staţiei meteorologice Sibiu situată în zona

aeroportului, iar diferenţa de amplasament şi altitudine nu contribuie la modificări esenţiale ale microclimatului.

Singura diferenţă constă în zilele cu ceaţă şi în perioada inversiunilor termice când în zona obiectivului studiat numărul de zile cu ceaţă este mai mare decât în zona aeroportului (obiectivul fiind plasat pe terasa a I-a a Cibinului, iar staţia meteo de la aeroport pe terasa a III-a). Unele mici diferenţe se înregistrează şi la temperaturile aerului.

La staţia meteorologică Sibiu, temperatura medie anuală şi multianuală în grade Celsius (°C), calculată dintr-un şir de date de peste 100 ani de observaţii, este de 8,1°C, valorile lunare şi anuale multianuale variind conform tabelului de mai jos:



46

Staţia meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual Sibiu -3,6 -1,5 3,4 8,8 13,5 16,4 18,1 17,4 13,6 8,8 3,3 -1,3 8,1

În zona teritorială în care se găseşte şi perimetrul studiat, cantitatea anuală multianuală de precipitaţii măsurată la staţia meteorologică Sibiu într-o perioadă de peste 100 ani este de 645,3mm, fiind variabilă în timp de la un an la altul în ceea ce priveşte cantitatea, intensitatea, frecvenţa şi durata de manifestare a acestui parametru meteorologic.

În tabelul ce urmează, se prezintă cantităţile medii lunare multianuale şi valoarea anuală multianuală a precipitaţiilor măsurate la staţia de referinţă Sibiu.

Staţia meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual

Sibiu 26,5 26,4 23,6 51,9 82,5 111,8 92,0 74,2 49,6 42,6 34,9 28,7 645,3

-10-505

10152025

Temperatura aerului (t C)

Lunile anului

Variatiile anuale ale temperaturii medii lunare

Temperatura medie maxima lunara



47

În sezonul rece al anului, precipitaţiile sunt sub formă de zăpadă şi se produc obişnuit în perioada decembrie - februarie într-un timp mediu de 55 zile/an.

Dinamica atmosferei care se cunoaşte sub numele de vânturi, reprezintă mişcarea maselor de aer pe diferite direcţii, dintr-o zonă cu presiune mai mare spre o altă zonă cu presiune mai mică, datorită repartizării neuniforme a presiunii atmosferice pe suprafaţa terestră.

Urmare a observaţiilor şi măsurătorilor făcute în timp, vânturile dominante în cuprinsul Depresiunii Sibiului şi Podişului Hârtibaciului bat din direcţia V-NV cu o frecvenţă de 19,4% (8,2% + 11,2%) din timpul unui an, iar situaţia de calm atmosferic se manifestă în proporţie de 59%.

Viteza medie a vântului este de 3,7m/sec, iar vitezele maxime care se realizează sunt de 18m/s şi chiar peste această valoare din direcţiile S-SE.

Mişcarea medie multianuală a maselor de aer pe cele opt direcţii cardinale în procente şi roza vânturilor în acest sens, la staţia meteorologică Sibiu, sunt conform celor ce urmează:

0

20

40

60

80

100

120

140

160

-10 -5 0 5 10 15 20 25

Precipita'iile (mm)

Temperatura aerulu i (t C)

Climatograma zonei studiate



48

N NE E SE S SV V NV Calm Viteza medie m/sec

Directia si viteza maxima

m/sec

2,2 1,0 4,5 8,7 2,5 2,7 8,2 11,2 59,0 3,7 S-SE, 18,0

0123456789

101112

N

N E

E

SE

S

SV

V

N VR O ZA VA N TU R ILOR

FrecventaV iteza



49

III. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI, DEZVOLTĂRI VIITOARE

III.1. Istoricul amplasamentului

Iniţial, actualul amplasament era un teren viran liber, care a servit ca teren agricol. In septembrie 1999 Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., îşi începe activitatea de producere a elementelor componente pentru stupii de albine.

De la începutul activităţii si până în prezent produsele se comercializează în exclusivitate in statele membre ale Uniunii Europene (Germani, Franţa, Austria, Luxemburg) şi în state asociate acesteia (Elveţia).

III.2. Dezvoltări viitoare

Astfel, referitor la aspectele legate de dezvoltare, se menţionează că se doreşte optimizarea proceselor de producţie, prin menţinerea în funcţiune a secţiilor productive şi valorificarea activelor ce nu mai sunt rentabile pentru activitatea societăţii.

Se preconizează că în cursul anului 2011, uscătorul mic de 4 mc capacitate să fie înlocuit cu un uscător de capacitate mare de cel puţin 33 mc poate şi mai mare, al cărui agent de uscare să fie preluat de la centrala termică existentă asigurând astfel un optim de circulaţie a materiei prime (cherestea).

IV. ACTIVITĂŢI DEZVOLTATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

Bilanţul de mediu de nivel I cu elemente de nivel II, prezintă sistematizat a activităţile ce se desfăşoară pe amplasamentul discutat are o foarte mare greutate deoarece realizarea unui astfel de inventar cât mai clar categorisit este indispensabil în depistarea tuturor punctelor cu sensibilitate crescută vis a vis de un posibil impact pentru factorii de mediu.

Atunci când se ia în studiu un obiectiv de o complexitate mai mare, pe amplasamentul căruia se desfăşoară în paralel mai multe tipuri de activităţi (care nu de puţine ori interacţionează), obişnuit nu toate aceste activităţi (sau laturi ale lor) exercită o presiune asupra mediului ambient de o intensitate egală.



50

Este deosebit de important a se tria din start pe un amplasament pe de o parte acele activităţi care au un impact redus (sau chiar lipsit) asupra factorilor de mediu de acelea care prezintă un risc mai crescut de poluare (prin anumite substanţe utilizate, tehnologii sau proceduri etc.), iar pe de altă parte acele activităţi care şi-au schimbat de-a lungul timpului intensitatea (mergând până la oprire chiar) dar care au putut lăsa în urmă poluări remanente de acele activităţi care sunt în desfăşurare în prezent sau şi-au redimensionat capacitatea etc.

Ca şi profil general de activitate, Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., acesta se încadrează în gama de fabricare a altor produse de lemn.

Pentru susţinerea acestei activităţi principale este nevoie bineînţeles şi de o categorie de activităţi secundare cu rol de mentenanţă (reparaţii şi întreţinere a utilajelor proprii), de asigurare a utilităţilor (energie electrică, energie termică, aer comprimat etc.), precum şi de depozitările aferente (materii prime, materiale auxiliare, produse finite etc.) specifice unor astfel de activităţi.

Mai jos, sub forma unui tablou sintetic, se redau activităţile desfăşurate pe acest amplasament, cu specificarea actualului status pentru fiecare din acestea:

SUBUNITATE

ORGANIZATORICĂ ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ

1. Atelier croi

153,42 mp Operaţiuni de croire dotat cu un atelier mecanic

2. Atelier de mijloc

158,60 mp Operaţiuni de prelucrare intermediară

3.Sector administrativ

71,97 mp Activităţi de birou, vestiare, spaţii depozitare

4. Atelier prelucrări

173,67 mp Operaţiuni de prelucrare, asamblare corpuri, depozitare

produse finite

5. Atelier montaj rame 123,90 mp

Operaţiuni de asamblare rame

6. Anexe exterioare

152,85 mp Operaţiuni de uscare, exhaustare, tocare - brichetare

7.Depozitare

2751,64 mp Operaţiuni de depozitare materie primă, produs finit



51

IV.1. Generalităţi, Proces tehnologic, Angajaţi / Schimb

Faţă de tabelul sintetic înfăţişat mai sus, intrând în detaliul fiecărui sector de organizare, se vor prezenta aceste poziţii prin prisma:

amplasare în incintă; dotărilor (utilaje, instalaţii etc.) care asigură funcţiile respective; organizării fluxurilor tehnologice; bilanţurilor de materiale de pe aceste fluxuri (intrări - materii prime, materiale

auxiliare ieşiri - produse, deşeuri); necesarului de utilităţi pentru asigurarea funcţionării; depozitărilor aferente; altor informaţii relevante în scopul identificării punctelor cu risc mai crescut de

influenţă a calităţii factorilor de mediu; programului de lucru; personalului deservent;

etc.

Ordinea de prezentare a atelierelor se va schimba vis a vis de succesiunea firească din teren şi a desfăşurării fluxului tehnologic.

Flux tehnologic:

Activitatea de producţie din cadrul Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L.,cuprinde toate operaţiile tehnologice necesare transformării materiei prime (cherestea) în elemente componente din lemn pentru stupi de albine.

Atelier croi

Aici se realizează operaţii de debitare ce constau în obţinerea din cherestea a elementelor la dimensiuni brute, executate la fierăstraiele circulare de retezat şi spintecat.

Dotarea atelierului:

UTILAJ NUMĂR

BUCĂŢI FAZĂ FLUX DE PRODUCŢIE

FERĂSTRĂU CIRCULAR PENDULĂ 1 PRELUCRARE PRIMARĂ FERĂSTRĂU CIRCULAR DE SPINTECAT 1 PRELUCRARE PRIMARĂ EXHAUSTOR LOCAL 2 PRELUCRARE PRIMARĂ POLIZOR 1 ATELIER MECANIC MAŞINĂ GĂURIT 1 ATELIER MECANIC



52

Atelier de mijloc Aici se realizează operaţii de prelucrare mecanică, îndreptare, rindeluire prin care se

realizează forma paralelipipedică a elementelor, obţinându-se astfel baza de măsurare si prelucrare pentru viitoarele operaţii. Aceste operaţii se realizează cu maşinile de prelucrat pe patru feţe, maşini de îndreptat ăi maşini de rindeluit la grosime.

Operaţii de reparare a elementelor, respectiv înlocuirea nodurilor, pungilor de răşină, chituiri.


UTILAJ NUMĂR


FERĂSTRĂU CIRCULAR MULTIPLU 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE ŞLEFUIT CU BANDĂ LATĂ 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE ÎNLOCUIT NODURI 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE GĂURIT CU TREI AXE 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE GĂURIT MULTIPLU ORIZONTAL 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE GĂURIT MULTIPLU VERTICAL 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE PRELUCRAT PATRU FEŢE 2 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE RINDELUIT LA GROSIME 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ FREZĂ AX SUPERIOR 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE ÎNDREPTAT 400 mm 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ MAŞINĂ DE GĂURIT MECANICĂ 1 PRELUCRARE INTERMEDIARĂ TOCĂTOR 1 BRICHETARE,CENTRALĂTERMICĂ COMPRESOR 1 UTILITĂŢI



53

4. Atelier prelucrări

Aici se realizează operaţii de prelucrare prin operaţii de şlefuire a elementelor în primă instanţă cu ajutorul maşinilor de şlefuit cu bandă îngustă şi orizontală pentru pregătirea suprafeţelor.

Pentru obţinerea valorilor nete a elementelor se realizează operaţiuni de dimensionare ce se execută la circulare de tâmplărie cu masă mobilă, prin retezare şi spintecare.

Frezarea formelor dorite şi a elementelor de îmbinare se execută la maşinile de frezat ax inferior şi ax superior.


UTILAJ NUMĂR


FERĂSTRĂU CIRCULAR DUBLU 2 PRELUCRARE FERĂSTRĂU CIRCULAR DE TÂMPLĂRIE 3 PRELUCRARE FREZĂ AX ORIZONTAL 1 PRELUCRARE FREZĂ AX VERTICAL 5 PRELUCRARE MAŞINĂ DE FREZAT CU DOUĂ AXE ORIZONTALE

1 PRELUCRARE

MAŞINĂ DE ŞLEFUIT CU BANDĂ ÎNGUSTĂ ORIZONTALĂ 150mm

1 PRELUCRARE

EXHAUSTOR LOCAL 1 PRELUCRARE



54

Imagine de ansamblu Atelier prelucrări

Compresor Atelier mecanic

Prese lipire



55

Atelier montaj rame Aici se realizează operaţii de prelucrare prin operaţii de găurire pentru obţinerea

elementelor necesare îmbinărilor, executate la maşina de găurit multiplu şi cu un singur ax. Pasul următor îl reprezintă operaţiunile de montare a corpurilor şi ramelor, chituirea şi şlefuirea corpurilor asamblate, asamblarea ramelor in pachete de 12 bucăţi. Notă: Operaţiunile de chituire din cadrul fluxului tehnologic sunt realizate dint-un amestec din adezivul folosit (a cărui Fişă de Siguranţă o anexam prezentului bilanţ), cu rumeguş.


UTILAJ NUMĂR


MAŞINĂ DE GĂURIT MULTIPLU VERTICAL 1 MONTAJ MAŞINĂ DE GĂURIT MULTIPLU 50mm 3 MONTAJ MAŞINĂ BUCŞAT 2 MONTAJ

Găurire multiplă Sârmuire

Imagine ansamblu Anexe exterioare



56

Aici se realizează operaţii pregătitoare de generare a agentului termic, prin centrala

termică din dotare, uscarea materiei prime (cherestea) în uscătoarele mare şi mic. Tot aici converg în buncărul de 178 mc, instalaţiile de exhaustare locale şi de la

tocător asigurate cu ajutorul ventilatoarelor de unde pornesc cu un sistem de melci metalici în centrala termică sau la maşina de brichetat.

Dotare:

UTILAJ NUMĂR


CENTRALĂ TERMICĂ 500 kW 1 GENERATOR AGENT TERMIC USCĂTOR MARE 33 mc 1 USCARE MATERIE PRIMĂ USCĂTOR MIC 4 mc 1 USCARE MATERIE PRIMĂ VENTILATOR MARE 34 kW 1 EXHAUSTARE VENTILATOR MIC 18 kW 1 REZERVĂ VENTILATOR

EXHAUSTARE VENTILATOR TOCĂTOR 7,5 kW 1 EXHAUSTARE TOCĂTOR MAŞINĂ BRICHETAT 1 PRODUCŢIE BRICHEŢI,

RECICLARE MATERIAL LEMNOS

Buncăr exhaustare si Centrală termică Ventilator mare, circuite exhaustare



57

Uscător mare Uscător mic

Centrală termică interior

Maşină brichetat



58

Depozitare

Depozitarea temporară a acestor deşeuri de origine menajeră se face pe platformă de beton, în recipienţii respectivi, separat pe sortimente conform condiţiilor impuse şi de către societatea care prestează în baza unui contract serviciul de salubrizare (SC GETESIB SA Sibiu, contract nr. 1371 / 27.05.2004).

Depozitele exterioare de materii prime, cherestea sunt aşezate pe suporţi de lemn la o distanţa de aproximativ 20 de cm de suprafaţa solului, acoperită cu pietriş (in cea mai mare parte) cât si betonată, cherestea care o parte se supune operaţiunii de uscare în uscătoare iar alta intră direct în procesul de producţie.





costuri excesive.

Trebuie avut în vedere că o astfel de investiţie în condiţiile politico-economice actuale ar periclita sever funcţionarea în continuare a unităţii, care are în planul investiţional din următorii ani extinderea suprafeţei betonate pentru depozitare.

Pentru depozitarea temporară deşeurilor de ulei uzat sunt folosite ambalajele iniţiale depozitate pe suprafaţă betonată în încăperi fără sifoane de pardoseală într-o încăpere din sectorul administrativ aflat la etaj. Tot aici sunt depozitaţi recipienţii cu adeziv si foarte rar baiţ.

Dotare:

UTILAJ NUMĂR


MOTOSTIVUITOR 2 t 1 MANIPULARE MASE TRANSPALEŢI 2000 kg 2 MANIPULARE MASE Notă: Operaţiunile de revizie şi lucrări de întreţinere ale motostivuitorului sunt asigurate prin Contractul nr.869 din 23.05.2011 de către SC BALKAN SRL.



59

Depozit produs finit Depozit elemente fabricaţie

Spaţiu acoperit depozitare deşeuri lemn Container depozitare resturi tehnologice

Depozitare materie primă (cherestea)



60

Deşeu menajer şi plastic

Magazie uleiuri, lacuri

Sector administrativ Aici au loc activităţi de birou, vestiare, spaţii depozitare pentru uleiuri, piese de

schimb, adezivi.



61

Fluxul tehnologic GENERAL în scopul asigurării producţiei se redă sub forma unei scheme cu succesiunea etapelor specifice:

DEBITARE,CROI

PRELUCRĂRI

ASAMBLARE CORPURI

ASAMBLARE RAME

LLIIVVRRAARREE

PPRROODDUUSS FFIINNIITT

RUMEGUŞ

RUMEGUŞ

MAŞINĂ BRICHETAT



62

Bilanţuri de materiale:

BILANŢ MATERII PRIME 2010

DENUMIRE UM STOC INIŢIAL INTRĂRI IEŞIRI

STOC FINAL

ADEZIV JOWACOLL 25KG. BUC 10 0 0 10 BALAMA ARIPI PLANE BUC 0 50 50 0 BANDA ADEZIVA 50*66 ROL 48 324 288 84 BANDA BW 1120*2150 P60 BUC 4 0 0 4 BANDA BW 1120*2150 P80 BUC 3 0 0 3 BANDA BW 114 150*4150 P60 BUC 10 0 5 5 BANDA BW 150 X 6700 P60 BUC 0 51 20 31 BANDA SLEFUIT INGUSTA BUC 16 0 0 16 BANDA SLEFUIT LATA BUC 40 0 0 40 BELCIUG FILET FARA INEL BUC 569 0 400 169 CARLIG DE VANT BUC 326 0 100 226 CARLIG FILETAT BUC 186 0 0 186 CHERESTEA BRAD-480 MC 0 32,49 32,49 0 CHERESTEA BRAD-490 LEI MC 89,312 852,904 942,216 0 CHERESTEA BRAD-5000000 MC 0 2,5 2,5 0 CHERESTEA BRAD-530 MC 0 869,214 588,32 280,894 CHERESTEA BRAD-550 MC 0 107,654 107,654 0 CHERESTEA FAG 40MM MC 14,69 0 14,69 0 CHERESTEA FAG NETIVITA MC 122,116 207,172 148,171 181,117 CHERESTEA FAG USCAT MC 0 0,994 0,994 0 CHERESTEA SALCAM MC 0 5,939 4,058 1,881 CUIE KG 3 0 0 3 CUIE PENTRU PALETI KG 1 0 0 1 FORAIBER CU FILET BUC 300 500 400 400 GRATAR BUC 620 0 0 620 LAC SAVANA TEFLON BUC 0 24 24 0



63

BILANŢ 2010 PRODUSE FINITE

DENUMIRE UM STOC INITŢIAL INTRĂRI IEŞIRI

STOC FINAL

BRICHETI DIN RUMEGUS TO 3,36 110,619 111,679 2,3 CAPAC EXT.MINI PLUS BUC 0 2845 2845 0 CAPAC EXTERIOR BUC 0 92 92 0 CAPAC EXTERIOR BUC 0 2177 2020 157 CAPAC EXTERIOR ROI BUC 0 655 655 0 CAPAC INTERIOR BUC 0 2831 2631 200 CAPAC INTERIOR MINI PLUS BUC 0 1700 1700 0 CAPAC INTERIOR ROI BUC 0 1228 1228 0 CAT CRESCATORIE BUC 0 605 605 0 CORP CRESCATORIE BUC 0 75 75 0 CORP MARE BUC 0 4162 3961 201 CORP MIC BUC 25 4698 4648 75 CORP MINI PLUS BUC 0 1975 1975 0 DESPARTITOR STUP BUC 0 710 710 0 ETAJERA BORCANE BUC 28 0 0 28 HRANITOARE STUPI BUC 0 1687 1687 0 HRANITOR MINI PLUS BUC 0 596 596 0 HRANITOR ROI BUC 0 885 885 0 LADA ROI BUC 0 326 326 0 PICIOR STUP BUC 0 33 33 0 POSETA DADANT BUC 0 2274 1884 390 POSETA MINI PLUS BUC 0 1966 1966 0 POSTAMENT BUNSEN BUC 10 0 0 10 POSTAMENT MINI PLUS BUC 104 2253 2357 0 POSTAMENT ROI BUC 0 300 300 0 POSTAMENT STUP BUC 0 281 281 0 POSTAMENT STUPI BUC 0 2850 2783 67 RAMA DE AERISIRE BUC 0 299 299 0 RAMA MONTATA BUC 0 1220629 1193960 26669 RAMA VRAC BUC 0 107862 107862 0 SCANDURA ATERIZARE BUC 0 1590 1290 300 SEPARATOR STUP BUC 60 0 0 60 SITA HANEMANN BUC 0 1875 1875 0 STUP EXPOZITIE BUC 13 60 0 73 SUPORT 2 B BUC 0 5025 5025 0



64

CONSUMURI

2010

2010 curent / kW apa / mc lemn / mc rumeguş / tonă

ian 18796 646 121,2 12,1feb 18847 135,97 13,5mar 20819 49 133,98 17,469apr 18529 125,03 13mai 17301 33 152,68 15iun 17914 32 140,9 6,8iul 18395 33 165,49 aug 17576 33 167,23 sept 16023 32 171,1 4oct 17334 125 172,51 1,5nov 21374 54 184,365 9dec 22762 50 170,638 10,25total 225670 1087 1841,093 102,619

Programul de lucru şi personalul angajat:

La ora actuală în cadrul Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L. în toate atelierele şi sectoarele de activitate descrise mai sus activează un număr total de 97 angajaţi.

Acest personal este structurat astfel:

• 5 angajaţi în compartimentele tehnico - administrative (TESA) • 92 muncitori productivi şi auxiliari

Programul de lucru este de 16 h/zi, timp de 5 zile/săptămână.

IV.2. Materiale de construcţie

În cazul sediului Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L, materialele utilizate la construirea halelor ce adăpostesc secţiile de lucru, precum şi în general a clădirilor de pe amplasament sunt:

• beton, beton armat • metal (grinzi, elemente masive de fier, tablă etc.)



65

• cărămidă (zidărie, placări etc.) • sticlă • lemn • materiale plastice • plăci de azbociment

Teoretic, exceptând plăcile de azbociment, toate aceste materiale de construcţie nu reprezintă prin conţinutul lor un pericol pentru sănătatea umană sau a mediului.

De acest fapt se va ţine seama fireşte în cazul unor eventuale lucrări de dezafectare / demolare viitoare, lucrări pentru care se va solicita punctul de vedere al autorităţii de mediu competente.

Pe amplasament există încă suprafeţe destul de mari de plăci de azbociment aflate în folosinţă fie ca şi material de acoperire.

Legat de acest aspect se precizează că în cadrul HG nr. 734 din 7 iunie 2006 care modifică HG 124/2003 „privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest”, se specifică:

„Produsele care conţin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la închiderea ciclului de viaţă al acestora”.

În acest sens, recomandăm ca în cazul dezafectării lor (fie prin demolarea unor spaţii, fie prin refacerea acestor structuri) să fie eliminate ca şi deşeuri prin depozitarea pe o rampă de deşeuri industriale.

IV.3. Stocarea materialelor

Ca şi componentă firească a oricărei activităţi productive, stocarea materialelor se face şi în cazul Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L, această activitate fiind organizată în concordanţă cu sectoarele pe care aceste depozite le deservesc.

Astfel, în cele ce urmează se vor sintetiza spaţiile de depozitare a diferitelor materiale sau substanţe pe amplasament, indicându-se atât amplasarea în incintă cât şi sectorul deservit.

Ca şi tipuri de materiale sau substanţe stocate în incintă avem:

• materii prime şi materiale auxiliare • produse finite • substanţe cu caracter chimic cu posibil sau cert grad de periculozitate • deşeuri tehnologice • deşeuri de origine menajeră



66

• deşeuri provenite din dezafectarea sau casarea unor utilaje sau instalaţii • rezerve de apă pe sistemul de alimentare • ape uzate tehnologice

A. Depozitarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare

Depozitele exterioare de materii prime, cherestea sunt aşezate pe suporţi de lemn la o distanţa de aproximativ 20 de cm de suprafaţa solului, acoperită cu pietriş (in cea mai mare parte) cât si betonată, cherestea care o parte se supune operaţiunii de uscare în uscătoare iar alta intră direct în procesul de producţie.




costuri excesive.

Trebuie avut în vedere că o astfel de investiţie în condiţiile politico-economice actuale ar periclita sever funcţionarea în continuare a unităţii, care are în planul investiţional din următorii ani extinderea suprafeţei betonate pentru depozitare.

Depozitare materie primă

B. Depozitarea produselor finite

Depozitarea materialelor finite este organizată în general în spaţii închise, betonate, prevăzute cu rafturi, în funcţie de dimensiunea pieselor, dar şi în aer liber pe platforme betonate deservite de motostivuitor, în vederea livrării.



67

Depozitare produse finite

C. Depozitarea substanţelor cu caracter chimic cu posibil sau cert grad de periculozitate

Pentru depozitarea temporară deşeurilor de ulei uzat sunt folosite ambalajele iniţiale depozitate pe suprafaţă betonată în încăperi fără sifoane de pardoseală într-o încăpere din sectorul administrativ aflat la etaj. Tot aici sunt depozitaţi recipienţii cu adeziv si foarte rar baiţ.



68

D. Depozitarea deşeurilor tehnologice


E. Depozitarea deşeurilor de origine menajeră

Depozitarea temporară a acestor deşeuri de origine menajeră se face pe platformă de beton, în recipienţii respectivi, separat pe sortimente conform condiţiilor impuse şi de către societatea care prestează în baza unui contract serviciul de salubrizare (SC GETESIB SA Sibiu, contract nr. 1371 / 27.05.2004).

F. Depozitări necontrolate / neconforme depistate

Cu ocazia documentării în teren, au fost depistate câteva depozitări necontrolate, neconforme, după cum urmează:

• depozitarea materiei prime pe suprafaţă cu pietriş (premergătoare betonării),

neconformă, cerinţele legale impunând obligativitatea depozitării materiei prime lemnoase pe suprafeţe betonate.

• depozitări de elemente de tubulatură metalice pe suprafaţa solului. • Depozitari de cauciucuri uzate pe suprafaţa solului

IV.4. Emisii în atmosferă

În scopul stabilirii posibilelor surse de poluare atmosferică de pe amplasamentul Atelierului de tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., precum şi a estimării eventualului impact al acestor surse asupra calităţii aerului din zonă, se va prezenta un inventar al punctelor în care sunt generate emisii atmosferice din incinta studiată.

Industria lemnului implica folosirea materiilor prime care in urma prelucrarii generaeaza cantitati semnificative de pulberi de lemn. Sursele de emisii atmosferice în acest caz, se pot clasifica în două mari grupe:

• surse fixe de emisii în atmosferă • surse mobile de emisii în atmosferă

I. Sursele fixe de poluare,

la rândul lor, se împart în două subgrupe:

• A. Evacuările de gaze arse de la centrale termice;



69

• B. Surse fixe de poluare reprezentate punctual de utilajele , instalaţiile din secţii, generatoare de emisii atmosferice (utilaje de prelucrat prin aşchiere,rindeluire, şlefuire, exhaustări etc.).

A. Evacuările de gaze arse de la centrala termică:


Situaţia încălzirii spaţiilor de lucru prezentându-se în felul următor:

• Atelierului de tâmplărie şi uscătoare cherestea, o centrală termică cu următoarele caracteristici:

REGIM DE

FUNCŢIONARE

[ore/zi] TIP

NR. BUC.

CAPACITATE

[KW]

IARNA VARA

CONSUM

TOTAL

MATERIAL

LEMNOS

[mc/an]

NR. COŞURI

ÎNĂLŢIMEA

COŞULUI

[m]

DIAMETRUL

LA VÂRF AL

COŞULUI

[m]

TEMPERATURA

GAZELOR ARSE

[°C]

ENDRESS

USF 500

1 500 24 24 697,19 1 12 0,4 279,4






70

DIMENSI-UNI, m

ARIA, mp

VITEZA, m/s



H,

m

TEMP, 0C


CT ENDRESSUSF 500

COŞ DISPERIE

0.40 0,1256 8,0 12 279,4 1,004800 0,460826 0,220275


- - +_ 10 - +_ 5 +_ 10

Factorii de emisie pentru arderea lemnului sunt prezentaţi in tabelul de mai jos cf.

Metodologiei CORINAIR – cod SNAP 020103 –instalaţii de ardere neindustriale (cazane<50MW).

Prin arderea combustibilului lemnos rezultă:

vapori de apă (H2O); dioxid de carbon (CO2); oxizi de azot (NOx); oxizi de sulf (SOx); hidrocarburi; O2; pulberi.

Ordinul MAPPM nr. 462-1993 limitează emisiile dirijate în atmosferă atât în cadrul

proceselor tehnologice cât şi în cazul instalaţiilor de ardere prin valorile limita de emisie VLE care depind de toxicitatea poluantului şi de debitul masic orar evacuat.


HG nr. 541-2003 a fost abrogată si înlocuită cu HG 440-2010. Ordinul MAPPM nr. 756-1997 introduce noţiunile de Prag de Alertă PA care

reprezintă 70% din VLE şi Prag de Intervenţie PI care este egal cu VLE din ordinul Ordinul MAPPM nr. 462-1993.

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate limitările conform Ordinul MAPPM nr. 756-1997 corelat cu Ordinul MAPPM nr. 462-1993 pentru poluanţii evacuaţi în atmosferă prin coşul de dispersie aferent centralei termice de 500 kW ENDRESSUSF 500 cu combustibil solid.



71

TABEL 1_Focare alimentare cu combustibil solid - Praguri de alertă






% vol. 6 6 6 6



Pulberi mg/m3N 100 100 100 100




% vol. 6 6 6 6





72

TABEL 3







46,23 - 36,24 - 41,24 100 - 32,70 +-20,01

ppm 60 56 48 53 - - - - CO mg/Nmc cu 6% O2

160,03 149,15 130,81 128,56 142,14 250 - 112,71 +-10,03

ppm 35 35 36 38 - - - - NOx

mg/Nmc cu 6% O2

153,09 152,88 160,90 151,16 154,51 500 - 122,52 +-10,03

ppm 0 0 0 0 - - - - SO2

mg/Nmc cu 6% O2

0 0 0 0 0 2000 - 0 +-10,03

O2 % 13,97 13,96 14,12 13,27 13,83 - - - +-5,03 CO2 % 6,03 6,02 5,98 6,76 6,1975 - - 203,265 +-10,03

CT 500 KW

COŞ

DIS

PER

SIE

HC % 0 0 0 0 0 - - +-10,03

Analizând rezultatele măsurătorilor de emisii din atmosferă comparativ cu limitările Ordinul MAPPM nr. 462-1993 şi Ordinul MAPPM nr. 756-1997 se constată că , în cazul arderii combustibilului solid, concentraţiile tuturor poluanţilor se situează sub PA şi cu atât mai mult sub PI corespunzătoare.

Concluziile şi prezentarea metodei vor fi descrise la Capitolul V. RAPORT ASUPRA ELEMENTELOR DE NIVEL II al prezentului bilanţ.

B. Surse fixe de poluare atmosferică datorate funcţionării mijloacelor de producţie de pe amplasament:

1. Emisii datorate prelucrărilor mecanice (debitare, îndreptare, rindeluire, şlefuire,retezare, spintecare, frezare, găurire etc.)




73

Utilizând factorii de emisie prevăzuţi de metodologia AP-42 pentru activitatea studiată, precum şi nivelul producţiei de-a lungul timpului, se poate face o estimare a emisiilor datorate acestor procedee, pe parcursul unui an de funcţionare.

POLUANT FACTOR EMISIE

[kg/t prelucrată]

CANTITATE CHERESTEA

PRELUCRATĂ ANUAL [t/an]

EMISII DATORATE

PRELUCRĂRILOR MECANICE

[kg/an]

pulberi metalice filtrabile

0,12 921

112

II. Surse mobile de poluare atmosferică datorate funcţionării mijloacelor auto pe amplasament:

Volumul, natura şi concentraţiile poluanţilor emişi prin gazele de eşapament depind de tipul autovehiculului (motoare cu aprindere prin scânteie - MAS şi motoare cu aprindere prin compresie - MAC), de natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Astfel, principalii poluanţi evacuaţi sunt:

• CO - cantitatea mai mare evacuată este la mersul în ralanti al motorului şi în momentul demarajelor

• NOx (NO şi NO2) • Hidrocarburi aromatice - contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante • Suspensiile, formate în special din particule de carbon care absorb o serie de

gaze eliminate • Pb - eliminat de la unele motoare MAS, provenit din tetraetilul de plumb • SO2 - apare la motoarele Diesel, determinat fiind de conţinutul de sulf al

motorinei Gradul ridicat de uzură al motoarelor sau reglajele necorespunzătoare pot creşte mult

cantitatea de poluanţi. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificări tehnice ale acestora, se supun în cea mai mare parte reglementărilor RNTR 1 ale Registrului Auto Român.

Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două particularităţi:

• evacuarea acestora se produce la înălţimi foarte mici faţă de sol, concentraţiile maxime înregistrându-se la acest nivel;

• emisiile se distribuie pe o suprafaţă redusă, concentraţiile acestora depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie naturală a zonei circulate.

Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi fenomenului de autoepurare care cuprinde fenomenul de diluare prin dispersie, şi de depunere. Suspensiile au o stabilitate mai mică în atmosferă şi sedimentează uşor. Factorii meteorologici influenţează procesul de



74

autopurificare. Inversiunile termice frecvente (toamna, început de iarnă, început de primăvară) în văi şi depresiuni sunt nefavorabile dispersiei. Ceaţa reduce capacitatea de difuziune.

Pe lângă impactul asupra calităţii aerului atmosferic din zonă, traficul auto are efecte cumulative la nivelul factorului de mediu sol, în timp regăsindu-se concentraţii ridicate în special de metale grele din această cauză (dintre acestea în special Pb - care în viitor ar trebui să scadă ca şi aport dată fiind proporţia tot mai ridicată a motoarelor ce funcţionează cu benzine fără plumb).

Pentru protecţia solului pe amplasament, atât împotriva acestor depuneri cu efect cumulativ cât şi pentru evitarea pătrunderilor în sol a eventualelor pierderi de produse petroliere - combustibili, uleiuri - datorate unor posibile defecţiuni la maşini, toate zonele de circulaţie şi platformele de lucru ar trebui acoperite cu beton.

Umiditatea crescută a aerului împiedică în general difuzia, iar suspensiile constituie un mediu de condensare care favorizează apariţia ceţii. Precipitaţiile favorizează depunerea pe sol a poluanţilor. Curenţii de aer favorizează epurarea, facilitând diluarea dar pot deplasa pulberile şi gazele până la o distanţă apreciabilă de la locul emisiei. Calmul atmosferic constituie o condiţie defavorabilă în sensul că favorizează concentrarea agenţilor poluanţi în jurul zonei de emisie. Radiaţiile solare, prin caracterul lor caloric împiedică condensarea vaporilor de apă pe suspensii, având un efect favorabil autopurificării. Factorii locali favorabili pentru reducerea concentraţiei poluanţilor sunt: o bună ventilaţie a amplasamentului poluat, iar vegetaţia prezintă o mare capacitate de fixare a CO2 şi de reducere a aerosolilor.



Parcarea acestor autovehicule se face în aer liber pe o platformă betonată în faţa atelierului, cu ocazia documentării studiului nefiind observate semne ale unor eventuale pierderi de combustibili, uleiuri sau acizi din acumulatorii auto, neexistând suspiciunea unor eventuale poluări ale solului din această cauză.

Livrarea produselor finite se realizează cu mijloacele de transport ale beneficiarilor sau închiriate.



75

IV.5. Alimentarea cu apă


Apa se foloseşte pentru scopuri menajere şi acoperirea rezervei pentru incendii, aceasta având calitatea de apă potabilă.

Pentru utilizarea apei la centralele termice există o etapă de dedurizare efectuată cu schimbători de ioni.

Distribuirea apei pe întreaga societate la nivelul tuturor consumatorilor locali se face printr-o reţea interioară realizată din conducte de oţel zincat şi plastic cu diametre ce variază (½” - 3”; Ø70mm; Ø100mm; Ø150mm) în funcţie de debitele necesare la fiecare consumator.

Modul de utilizare a apei:

Apa se foloseşte pentru:

• consum menajer pentru personalul lucrător; • centrala termică agent de încălzire reciclabil.

A. Consumul menajer de apă

Pentru satisfacerea nevoilor igienico - sanitare a personalului lucrător, la nivelul clădirilor ce adăpostesc birouri, magazii sau spaţii de lucru, , sunt amenajate grupuri sanitare.

Necesarul de apă pentru consumul menajer variază în funcţie de numărul de personal ce activează dar şi în funcţie de categoria de încadrare a acestui personal. Astfel, necesarul de apă pentru personalul TESA este obişnuit mai redus faţă de cel pentru muncitori, normele de consum conform autorizaţiei de gospodărire a apelor fiind cele arătate mai sus.

. Astfel, situaţia necesarului de apă pentru consum în scop menajer, luând în considerare numărul de angajaţi şi categoriile de personal ce deservesc atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., este următoarea:

Qn.zi.med. = ∑ 1000xNQSP [mc/zi]

Considerând următoarele date de intrare:

- numărul de angajaţi în compartimentele tehnico - administrative = 5



76


- numărul de muncitori = 92


vom avea următoarele consumuri de apă în scop menajer:

Qn.zi.med.TESA = 1000

520x =0,10 mc/zi

Qn.zi.med.Muncitori = 1000

9260x = 5,52 mc/zi

Qn.zi.med.total = Qn.zi.med.TESA + Qn.zi.med.Muncitori = 0,10 mc/zi + 5,52 mc/zi = 5,62 mc/zi

Qn.zi.med.menajer.total = 5,62 mc/zi

Cerinţa de apă în scop menajer se calculează cu relaţia:

Qs = ks x kp x Qn.zi.med. [mc/zi]

în care:

ks = 1,10 = coeficient supraunitar pentru întreţinerea sistemului

kp = 1,10 = coeficient pentru pierderile de apă

Rezultă:

Qs = 1,10 x 1,10 x 5,62 = 6,80 mc/zi

Qs = 6,80 mc/zi

Considerând coeficientul de neuniformitate al debitului zilnic (kzi = 1,15) şi coeficientul de neuniformitate a debitului orar (ko = 2,8), necesarul şi cerinţa de apă se vor exprima:



77

NECESAR DE APĂ MENAJERĂ CERINŢĂ DE APĂ MENAJERĂ

Qn.zi.med. = 5,62 mc/zi Qs.zi.med. = 6,80 mc/zi

Qn.zi.max. = 6,46mc/zi Qs.zi.max. = 7,82mc/zi

Qn.max.orar. = 1,935 mc/h Qs.max.orar. = 1,95 mc/h

B. Consumul tehnologic de apă

a). Apă industrială - ca şi agent termic în cadrul instalaţiei de încălzire:

În acest caz, funcţia îndeplinită de apa tehnologică este aceea de a transporta căldura produsă de centrala termică prin sistemul de conducte din întregul atelier, spre fiecare punct de conversie a acesteia (spre aerul cald ce era apoi circulat prin spaţiile de lucru - ventilaţie sau sisteme de radiatoare pentru uscarea cherestelei).

Nu se pot prezenta defalcat volumele de apă utilizate, neexistând date despre capacităţile sistemului de conducte.

De menţionat este însă că, desigur, instalaţia fiind odată umplută, în timp se compensează doar pierderile din aceasta (etanşeităţi deficitare, defecţiuni etc.) pentru a se menţine presiunea de lucru necesară bunei funcţionări, consumul de apă fiind de fapt destul de redus.

Epurarea şi evacuarea apelor uzate:







78

A. Evacuarea apelor uzate de natură fecaloid - menajeră:

Sunt acele ape uzate car provin de la grupurile sanitare ce deservesc personalul la nivel de birouri sau spaţii de lucru din incintă.

Considerând debitul de apă prelevat în scopul folosinţelor menajere

Qs = 6,80 mc/zi

şi faptul că cca. 80% din volumul acestor ape va reprezenta volumul uzat de evacuat, vom avea următoarea valoare medie pentru volumul de apă uzată de natură fecaloid - menajeră de evacuat:

Qev = Qs x 80% [mc/zi]

Qev = 6,80 x 80% = 5,44mc/zi = cca. 1.197 mc/an

Qev = cca. 1.197 mc/an

Specific pentru acest tip de ape este încărcarea organică; respectând prevederile Normativului NTPA 002/2005 nu pune probleme, fiind evacuat direct în sistemul centralizat de canalizare a localităţii Şelimbăr cu deversare finală în staţia de epurare orăşenească de la Mohu, de pe râul Cibin.

B. Evacuarea apelor uzate industriale:

a). Ape uzate industriale ce nu necesită epurare:

În această categorie sunt cuprinse şi apele rezultate de la centrala termică (ocazional, atunci când se golea instalaţia pentru întreţinere sau reparaţie), precum şi apele de la igienizarea spaţiilor din zonele unde nu exista riscul impurificării cu produse petroliere sau substanţe chimice cu caracter nociv.

C. Evacuarea apelor pluviale:

Apele pluviale sunt colectate de la nivelul acoperişurilor şi platformelor betonate exterioare prin guri de scurgere şi rigole şi sunt ulterior conduse prin sistem de canalizare interior spre deversarea în reţeaua de canalizare centralizată a localităţii Şelimbăr.



79

D. Limite de evacuare impuse şi monitorizare:

Limitele admise la evacuare pentru apele uzate eliminate la Atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L., vor fi cele prevăzute prin Normativul Tehnic NTPA 002/2005.

Astfel, indicatorii de calitate pentru efluentul evacuat sunt:


pH 6,5 - 8,5 unit. pH

materii în suspensie 350mg/l

CBO5 300mg/l

substanţe extractibile cu solvenţi organici

30mg/l

Cupru (Cu2+) 0,2mg/l

Zinc (Zn2+) 1,0mg/l

Nichel (Ni2+) 1,0mg/l

Cadmiu (Cd2+) 0,3mg/l

Crom total (Cr3+; Cr6+) 1,5mg/l

Crom hexavalent (Cr6+) 0,2mg/l

Plumb (Pb2+) 0,5mg/l

Sulfaţi (SO42-) 600mg/l

detergenţi 25mg/l

clor rezidual liber (Cl2) 0,5mg/l

cianuri totale (CN) 1,0mg/l



80

Este recomandată realizarea de:

• automonitorizări anuale pentru calitatea apelor uzate evacuate, provenite din instalaţii, prin laborator acreditat, conform cu prevederile HG 352/2005; NTPA 002/2005 pentru modificarea şi completarea HG 188/2002.

IV.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor

Cele două categorii în care se clasifică totalitatea deşeurilor produse prin activitatea desfăşurată pe amplasamentul S.C. APIPROD S.R.L., pe strada Mihai Viteazu nr.54 sunt:

• deşeuri menajere - provenite de la personalul lucrător; • deşeuri tehnologice - provenite din activitatea curentă de producţie (aici

încadrându-se şi acele deşeuri care apar ocazional din operaţiuni de întreţinere şi reparaţii etc.).

A. Deşeuri menajere

Provin din activitatea personalului deservent al obiectivului analizat. Sunt în general de natură eterogenă şi se clasifică conform listei din HG 856/2002 astfel:

Grupa 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat:

din 20 01 fracţiuni colectate separat

20 01 01 hârtie şi carton

20 01 02 sticla

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine

20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.)

20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.)

20 01 99 alte fracţii, nespecificate

Referitor la cantităţile produse, se face un calcul în baza următoarei relaţii:



81

tone/zi 1000

=×

=IpNVd

conform SR 13400/1998

în care:

Vd = volumul / masa deşeurilor produse, (t/zi)

N = numărul de persoane producătoare de deşeuri

Ip = indicele de producere a deşeurilor, (0,6Kg/pers/zi)

Luând în considerare numărul de angajaţi ca fiind de 97 şi un program de lucru de 16 h/zi, 220 zile pe an, vom obţine următoarea estimare a cantităţilor de deşeuri menajere produse în fabrică:

t/an80,12220 t/zi0,0582 1000

6,097≅×=

×=Vd sau cca 1,67 t/lună

Colectarea acestor deşeuri se face selectiv, fiind prevăzuţi în acest scop recipienţi de colectare separaţi pentru fiecare tip de deşeu (hârtie şi cartonaje, plastic, sticlă etc.).

Recipienţii utilizaţi sunt fie containere metalice, fie containere cu ochiuri de sârmă, fie euro-pubele după caz.

Depozitarea temporară a acestor deşeuri de origine menajeră se face pe platforme protejate de beton, în recipienţii respectivi, separat pe sortimente conform condiţiilor impuse şi de către societatea care prestează în baza unui contract serviciul de salubrizare (SC GETESIB SA Sibiu, contract nr. 1371 / 27.05.2004).

Depozitarea finală a deşeurilor menajere colectate de pe amplasament cade în seama prestatorului de salubrizare, depozitul final fiind cel ecologic al firmei TRACON de la Cristian.

B. Deşeuri tehnologice

Aceste deşeuri se încadrează în categoria deşeurilor industriale inerte sau periculoase după caz, fiind produse în mod curent sau accidental prin activităţile productive, de reparaţii şi de întreţinere efectuate la nivelul tuturor secţiilor şi spaţiilor de producţie şi administrare.

În funcţie de gradul de periculozitate, aceste deşeuri se pot clasifica astfel:



82

• deşeuri industriale inerte, nepericuloase; • deşeuri industriale periculoase.

În funcţie de posibilitatea de reutilizare:

• deşeuri industriale reciclabile; • deşeuri industriale nereciclabile ce trebuiesc fie depozitate final, fie distruse în

condiţiile admise de lege pentru a nu afecta factorii de mediu (de către societăţi autorizate în acest sens).

1. Deşeuri rumeguş:

Caracteristic pentru industria lemnului este faptul ca deşeurile de rumeguş, talaş, resturi scândură rezultate sunt in cantităţi relativ mari, sunt solide si in majoritate sunt utilizate in instalaţiile proprii, fie prin reciclare prin tocarea acestora si obţinerea bricheţilor, fie pentru obţinerea agentului termic in centrala termică (CT).

Grupa 03 - Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor ţi mobilei, pastei

de hârtie, hârtiei şi cartonului:

03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură si furnir,altele decât specificate la 03 01 04

2. Deşeuri de uleiuri:

Sunt reprezentate de uleiurile uzate rezultate din:

• efectuarea schimburilor de ulei la mijloacele auto din dotare; • schimburi de ulei la maşinile sau utilajele din secţiile de producţie care conţin

uleiuri de motor, hidraulice, emulsionabile;

În plus, pot să apară cantităţi din aceleaşi tipuri de uleiuri în urma casării unor utilaje, ocazie cu care se golesc întâi toate fluidele din acestea, o parte din acestea fiind inutilizabile ulterior în aceleaşi scopuri.

Gestiunea acestor deşeuri este reglementată de HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.




83

Grupa 13 - Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi:

13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate

13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice

13 01 12* uleiuri hidraulice uşor biodegradabile

13 01 13* alte uleiuri hidraulice

13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere

13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile

13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere

Rezultă astfel următoarele cantităţi maxim posibile de ulei uzat ce trebuie valorificat ca şi deşeu:

TOTAL SINTETIC CUMULAT:

TIP ULEI CANTITATE TOTALĂ ÎNLOCUITĂ

ANUAL

- ulei hidraulic H46 60 l/an

- ulei de transmisie T90 40 l/an

- ulei de motor 10 l/an

- ulei de compresor 20 l/an

TOTAL ULEI UZAT 130 l/an

Pentru depozitarea temporară deşeurilor de ulei uzat sunt folosite ambalajele iniţiale depozitate pe suprafaţă betonată în încăperi fără sifoane de pardoseală. Se vor face recomandări legat de acest aspect în cadrul Concluziilor la Bilanţ.

Pentru eliminarea acestor deşeuri, se va apela la societăţi specializate în preluarea deşeurilor de uleiuri uzate, fie direct cu societăţi autorizate pentru incinerarea sau coincinerarea acestor deşeuri (Fabrica de Ciment de la Hoghiz).



84

3. Deşeuri de anvelope uzate:

Rezultă ocazional în urma efectuării schimburilor de anvelope la mijloacele de transport din parcul auto al întreprinderii.

Reglementarea acestor deşeuri este asigurată de către HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate modificată şi completată de Norma din 2004.


Grupa 16 - Deşeuri nespecificate în alte parte:

16 01 03 anvelope scoase din uz

Depozitarea temporară a acestor deşeuri se face pe platformă betonată.

Valorificare lor se face în condiţiile legii, fie prin societăţi autorizate specializate, fie direct la Fabrica de Ciment Hoghiz pentru coincinerare.

4. Deşeuri metalice:

Această grupă include deşeurile curent produse în activităţile de sârmuire cu sârmă de 0,4 mm, cantităţile generate fiind foarte mici:


Grupa 20 - Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat:

20 01 40 metale feroase

Depozitarea temporară a acestora se face astfel:

deşeurile de sârmă sunt depozitate în container de depozitare în cadrul secţiilor de producţie, care vor fi apoi preluate de către colectori autorizaţi.



85

5. Deşeuri bandă abrarzivă cu suport textil :

Această grupă include deşeurile curent produse în activităţile de şlefuire:


Grupa 19 - Deşeuri de la tratarea mecanică:

19 12 08 textile

Depozitarea temporară a acestora se face în container de depozitare în cadrul secţiilor de producţie, care vor fi apoi preluate de către colectori autorizaţi.

6. Deşeuri de ambalaje:

Apar fie prin aprovizionarea cu diferite materii prime sau materiale care sosesc ambalate, fie din activitatea proprie (unele produse finite ce necesită ambalaje a căror producere în incinta fabricii - atelierul de tâmplărie - poate genera deşeuri).

Reglementarea acestor deşeuri este asigurată de către HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006 şi Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.


Grupa 15 - Deşeuri de ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte:

15 01 01 ambalaje ele hârtie şi carton

15 01 02 ambalaje de materiale plastice

15 01 03 ambalaje de lemn

15 01 04 ambalaje metalice

15 01 05 ambalaje de materiale compozite

15 01 06 ambalaje amestecate



86

15 01 07 ambalaje de sticla

15 01 09 ambalaje din materiale textile

15 01 10* ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

Ca şi mod de valorificare-eliminare, acesta variază după categoria de ambalaje astfel:

ambalajele cu conţinut de substanţe periculoase, în care se primesc uleiuri, vopsele, diluanţi sau alte substanţe cu caracter potenţial poluant sunt returnate producătorului după golire sau gestionate conform legii prin colectori autorizaţi;

ambalajele ce nu prezintă grad de periculozitate sunt gestionate împreună cu deşeurile similare (lemn, metale, plastic, hârtie şi carton, sticlă etc.) sau comercializate pentru reciclare, fie eliminate final prin contractul cu societatea de salubrizare.

IV.7. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrica a Atelierului tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L.,se face pe baza Contractului de furnizare a energiei electrice nr. 20000700din 18.12.2003 – vezi lista documentelor anexate.

Alimentarea de baza se face dintr-un post de transformare 20/0,4 kV, 250 kVA, fără ulei, amplasat la circa 200 m de incintă, alimentat din sistemul energetic naţional.

IV.8. Protecţia şi igiena muncii

Respectarea normelor de sănătate si securitate a protecţie şi igienă a muncii reprezintă un domeniu important pentru a asigura lucrătorilor condiţii optime de muncă astfel încât acesta să fie în afara oricărui pericol produs fie de poluări diverse, fie de accidente de muncă.

Acestea depind de activităţile desfăşurate la fiecare loc de muncă. Responsabilitatea în acest domeniu este asigurată de personal calificat, cu atribuţii clar specificate în fişa postului. La fiecare loc de muncă va trebui păstrat un registru de evidenţă al accidentelor care să permită identificarea cauzelor şi măsurilor luate în fiecare caz în parte.

Pentru a reduce riscul unor accidente, zonele de lucru sunt menţinute în ordine şi curăţenie.

În conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Muncii nr. 319/2006 şi a Normelor Metodologice, pentru întreg personalul angajat va trebui:



87

• realizarea la timp a celor trei tipuri de instructaj de protecţia muncii de către compartimentul de protecţia muncii din societate cu semnarea fişelor individuale de protecţia muncii;

• să se asigure echipament de lucru şi echipament de protecţie în funcţie de necesităţile fiecărui loc de muncă (salopete, căşti, mănuşi, ochelari de protecţie, cizme de protecţie, mănuşi de cauciuc etc.);

• acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile legale de protecţie a muncii, certificate de organele competente, iar mecanismele de ridicat sau cele cu funcţionare la presiune înaltă vor fi verificate periodic de către organele abilitate (de obicei ISCIR);

• în cazul unor expuneri şi contacte cu substanţe toxice periculoase, personalul afectat să respecte cerinţele stipulate în fişa de siguranţă;

• respectarea instrucţiunilor proprii fiecărui loc de muncă; • respectarea efectuării la termen a examenului medical.

În cadrul S.C.APIPROD S.R.L., există un compartiment specializat pentru protecţia şi securitatea muncii completat de un serviciu extern, firmă abilitată ( SC AMICONSULT SRL).

IV.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor

În conformitate cu prevederile legale şi necesităţile obiective de prevenire şi stingere a incendiilor:

• unitatea dispune de personal autorizat pentru organizarea pazei contra incendiilor;

• pe întreg amplasamentul se află panouri Pichet PSI dotat cu rangă, lopată (2),cange (2), găleţi PSI (2), topor, târnacop, stingător P50, stingător G5, stingător SR9, stingător G3, stingător SR6, stingător P6 (6), stingător I6 (2), trusă prim ajutor ;

• Apa necesară pentru stingerea incendiilor, în incinta unităţii, este preluată din reţeaua de apă comunei Şelimbăr. Rezervă intangibilă de apă, stocată într-un container de 1 mc.

Prin intermediul sistemului organizatoric se asigură:

• efectuarea lunară de aplicaţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi sesizarea conducerii unităţii de nereguli existente.

• verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi sesizarea conducerii unităţii de neregulile existente.

• solicitarea sprijinului specialiştilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu de câte ori este nevoie.



88

verificarea şi participarea la instruirea personalului angajat cu privire la cunoaşterea şi respectarea normelor PSI şi asigurarea primei intervenţii în caz de incendiu.

Pichet PSI Rezervă apă

IV.10. Zgomotul şi vibraţiile

Cunoaşterea surselor şi a nivelului de zgomot şi vibraţii are importanţă în evaluarea impactului produs asupra mediului, în special asupra aşezărilor umane din zonă şi în alegerea căilor de diminuare a acestui impact.

În cazul oricărui sit industrial, zgomotul este de obicei o problemă în ceea ce priveşte impactul în special asupra unor eventuale zone rezidenţiale învecinate - cum este şi cazul S.C.APIPROD S.R.L.

În afară de traficul auto - prilejuit de aprovizionarea cu materii prime sau de livrarea produselor finite, alte surse mai importante de zgomot sunt:

• manevrarea materiilor prime şi a produselor finite în depozitele deschise; • variate utilaje de prelucrare mecanică amplasate în hale; • exhaustoare si maşina de brichetat; • staţii de compresoare.

Normele americane (CNEL - Community Noise Equivalent Level, EPA) recunosc Ldn = 55dB (“în exteriorul uşii”) în zonele rezidenţiale ca fiind în domeniul protecţiei sănătăţii publice.

- nivelele 55-65dB, expunere moderată sunt “acceptabile”

- nivelele 65-70dB şi 70-75dB, expunere importantă sunt “normal inacceptabile”.



89

În legislaţia românească (STAS 10009/88 - Acustica urbană) limitele Lech sunt mai restrictive:

• 50dB Cz 60 - la limita zonelor de locuit; • 65dB Cz 60 - la limita zonelor industriale între orele 06 – 22.

Nivelul zgomotului pe amplasament situat într-o zonă cu specific industrial şi neavând în imediata vecinătate zone rezidenţiale, apreciem că poluarea fonică generată pe amplasament nu are un impact semnificativ asupra populaţiei sau factorilor de mediu.

IV.11. Securitatea zonei

Pentru securitatea amplasamentului Atelierului tâmplărie, incinta sediului S.C.APIPROD S.R.L este asigurată paza 24 de ore (două posturi pază şi itinerarii de patrulare, un post control) şi împrejmuită la nord, sud şi est din gard cu plasă de sârmă având o înălţime de 2,5 m, partea de vest fiind asigurată de zidul societăţii.

Pe timpul nopţii există iluminat atât la intrarea în societate, cât şi în incintă, în faţa halelor de producţie, pentru asigurarea unei bune vizibilităţi.

Zonele de interes şi risc ridicat au o supraveghere strictă cu ajutorul camerelor de supraveghere.

Există un Plan de pază avizat, nr.324 din 03.08.2007, conform Legii 333-2003.

IV.12. Administraţie

Titularul activităţii descrise şi proprietarul terenului şi clădirilor în care se desfăşoară aceste activităţi este S.C.APIPROD S.R.L., strada Mihai Viteazu nr.54.

Aici se produc elemente componente pentru stupii de albine.

Pentru susţinerea acestei activităţi principale este nevoie bineînţeles şi de o categorie de activităţi secundare cu rol de mentenanţă (reparaţii şi întreţinere a utilajelor proprii), de asigurare a utilităţilor (energie electrică, energie termică, aer comprimat etc.), precum şi de depozitările aferente (materii prime, materiale auxiliare, produse finite etc.) specifice unor astfel de activităţi.

La ora actuală în cadrul Atelierul Tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L. în toate atelierele şi sectoarele de activitate descrise mai sus activează un număr total de 97 angajaţi.



90

Acest personal este structurat astfel:

• 5 angajaţi în compartimentele tehnico - administrative (TESA) • 92 muncitori productivi şi auxiliari

Programul de lucru este de 16 h/zi, timp de 5 zile/săptămână.



91

RAPORT ASUPRA ELEMENTELOR DE NIVEL II

1. INTRODUCERE

Bilanţul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedură de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, in vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului.

Bilanţul de mediu este întocmit în conformitate cu:

- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanţurilor de mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 şi Ordinul nr. 592/2002

Elementele de bilanţ de mediu nivel II a fost cerut întrucât bilanţul de mediu nivel I a indicat calitativ şi cantitativ un anumit nivel al poluării pe amplasamentul analizat fiind necesare clarificări privind confirmarea / infirmarea poluării identificate şi nivelul la care acesta se situează în raport cu limitele maxime admise pentru poluanţi prin legislaţia în vigoare.

Elementele de bilanţ de mediu nivel II prezintă investigaţiile asupra amplasamentului şi a zonei de impact pentru a determina intensitatea poluării prin prelevări de probe şi analize fizico-chimice ale factorilor de mediu apă, aer şi sol.

În conformitate cu art.10, alin (2) din Ordinul MMDD nr.1798-2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu a solicitat prin Îndrumar nr.5725-0301.2011 întocmirea Bilanţului de mediu nivel I cu elemente de nivel II , Atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L. strada Mihai Viteazu nr. 54.

Elementele de nivel II cerute sunt:

• emisii atmosferice: la coşul centralei termice: NOx, CO.



92

I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE

Denumire:

ATELIER TÂMPLĂRIE S.C. APIPROD S.R.L.

Localizare amplasament:

ŞELIMBĂR, STR. MIHAI VITEAZU, NR.54, JUD. SIBIU

Titular activitate:

S.C. APIPROD S.R.L.

J32/415/1999

R 12131301

Persoană de contact: Dir. Ing. FERDELA MARIUS

Responsabil pentru protecţia mediului GHEORGHIŢĂ ALEXANDRA

Tel-fax: 0269 - 560.500

Activitate principală desfăşurată:

Fabricarea altor produse de lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite - CAEN 1629

2. AMPLASAREA




93






3. PROFILUL DE ACTIVITATE Fabricarea altor produse de lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite - CAEN 1629 (elemente componente pentru stupii de albine).

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. AER

1.1 NECESITATEA EFECTUĂRII INVESTIGAŢIILOR

În vederea stabilirii nivelului de poluare atmosferică, generat de S.C.APIPROD S.R.L., în ziua de 19.03.2011, S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L. Bucureţti, a efectuat recoltări şi măsurări pentru a stabili concentraţiile, emisiile de poluanţi rezultate prin arderea combustibilului solid la Centrala termică de 500 kW ENDRESSUSF 500 .

1.2 DESCRIEREA INVESTIGAŢIILOR ŞI A TEHNICILOR DE LUCRU

Sau efectuat recoltări şi măsurări pentru a stabili concentraţiile de poluanţi aferente emisiilor dirijate.

Sau realizat de asemenea măsurări de temperatură, calculul vitezei, şi a debitelor volumetrice, măsurarea dimensiunilor la evacuarea in atmosferă (lungime şi lăţime/diametru, înălţimea sursei de la sol şi sau efectuat recoltări şi măsurări pentru a stabili concentraţiile de poluanţi aferente emisiilor dirijate.



94

Tehnicile de prelevare a probelor de aer

Pentru măsurări de temperatură, calculul vitezei, şi a debitelor volumetrice, măsurarea dimensiunilor la evacuarea in atmosferă s-a realizat analiza automată cu analizorul automat TESTO 350 XL echipat cu sondă de temperatură, anemometru şi tub Pilot.

Pentru recoltări şi măsurări pentru a stabili concentraţiile de poluanţi aferente emisiilor dirijate, prelevare pe filtre cu masă constante pentru pulberi. Conservarea: Nu e cazul. Echipamentul folosit, Prelevatoare de pulberi şi gaze, Balanţă analitică tip Mettler Toledo, Analizorul TESTO 350 XL cu anexe.

Descrierea locului de prelevare

la coşul centralei termice de 500 kW ENDRESSUSF 500.

Metoda de analiză

Amaliza automată Pulberi – SR ISO 9096/2005 corelat cu Ordinul 462/1993 – metodă

gravimetrică: CO, SO2,NO, NO2, (NO+NO2), CO2, Hidrocarburi, O2

Încercări executate

Au fost făcute măsurători la coşul centralei termice de 500 kW ENDRESSUSF 500.

1.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor în stabilirea nivelul de poluare s-a realizat în conformitate cu Ordinul MAPP nr. 756/1997corelat cu Ordinul MAPP nr. 462/1993.

Nivelul poluării funcţie de concentraţiile poluanţilor evacuaţi în mediu

Ordinul MAPPM nr. 462-1993 limitează emisiile dirijate în atmosferă atât în cadrul proceselor tehnologice cât şi în cazul instalaţiilor de ardere prin valorile limita de emisie VLE care depind de toxicitatea poluantului şi de debitul masic orar evacuat.


HG nr. 541-2003 a fost abrogată si înlocuită cu HG 440-2010.



95

Ordinul MAPPM nr. 756-1997 introduce noţiunile de Prag de Alertă PA care reprezintă 70% din VLE şi Prag de Intervenţie PI care este egal cu VLE din ordinul Ordinul MAPPM nr. 462-1993.

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate limitările conform Ordinul MAPPM nr. 756-1997 corelat cu Ordinul MAPPM nr. 462-1993 pentru poluanţii evacuaţi în atmosferă prin coşul de dispersie aferent centralei termice de 500 kW ENDRESSUSF 500 cu combustibil solid.

TABEL 1_Focare alimentare cu combustibil solid - Praguri de alertă






% vol. 6 6 6 6



Pulberi mg/m3N 100 100 100 100




% vol. 6 6 6 6



96




DIMENSI-UNI, m

ARIA, mp

VITEZA, m/s



H,

m

TEMP, 0C


CT ENDRESSUSF 500

COŞ DISPERIE

0.40 0,1256 8,0 12 279,4 1,004800 0,460826 0,220275


- - +_ 10 - +_ 5 +_ 10



TABEL 3







46,23 - 36,24 - 41,24 100 - 32,70 +-20,01

ppm 60 56 48 53 - - - -

CT 500 KW

COŞ

DIS

PER

SI

CO mg/Nmc cu 6% O2

160,03 149,15 130,81 128,56 142,14 250 - 112,71 +-10,03



97

Caracterizare nivel de poluare al aerului de pe amplasament

Pentru a face clarificări privind confirmarea / infirmarea poluării identificate şi nivelul la care acesta se situează prin prelevarea de probe de aer au fost făcute măsurători la coşul centralei termice de 500 kW ENDRESSUSF 500.

Analizând rezultatele măsurătorilor de emisii în atmosferă – Rapoartele de încercare nr. 1.467, 1.468 din 23.03.2011 comparativ cu limitările Ordinul MAPP nr. 462/1993 şi Ordinul MAPP nr. 756/1997 se constată că în cazul arderii combustibilului solid, concentraţiile tuturor poluanţilor se situează sub PA şi cu atât mai mult sub PI corespunzătoare.

CONCLUZII

În cadrul Rapoartelor de încercare nr. 1.467, 1.468 din 23.03.2011, s-a reliefat ca din activităţile desfăşurate în cadrul societăţii emisiile rezultate sunt nesemnificative.

Ele pot deveni semnificative odată cu creşterea producţiei sau introducerea unui uscător de capacitate mai mare care sa+l înlocuiască pe cel mic de 4 mc..

III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE ŞI CUANTIFICARE A ACESTORA

FACTORUL DE MEDIU AER

S-a reliefat ca din activităţile desfăşurate în cadrul societăţii emisiile rezultate sunt nesemnificative, ele pot deveni semnificative odată cu creşterea producţiei sau introducerea unui uscător de capacitate mai mare care sa+l înlocuiască pe cel mic de 4 mc..



98

VI. CONCLUZII, RECOMANDĂRI

Faţă de cele prezentate în Bilanţul de Mediu de Nivel I rezultă următoarele:

VI.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

În urma documentării acestui studiu atât prin vizite efectuate pe amplasament, cât şi prin discuţiile cu personalul din compartimentele de protecţie a mediului sau din alte compartimente sau consultarera documentaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar, s-au desprins o serie de aspecte ale activităţii desfăşurate la Atelierul tâmplărie, aparţinând S.C.APIPROD S.R.L..

Aceste aspecte le vom enumera mai jos pentru a se constitui în recomandări pentru desfăşurarea activităţii pe viitor în bune condiţiuni din punct de vedere al mediului.

Depozitarea resturilor tehnologice bucăţi, se realizează intr-o magazie închisă, în trei părţi, folosite ulterior la centrala termică sau după operaţiunea de tocare pentru brichetare. Numai prima încăpere este betonată cea de a doua este cu pietriş.

Recomandare: - betonarea celei de a doua încăperi, pentru a putea depozita o cantitate mai mare de deşeuri sau chiar materie primă uscată, ţinând cont de dezvoltările viitoare prin aducerea unei noi cabine de uscare şi astfel creşterea capacitaţii de uscare.


Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor, ART. 3 litera d) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive. Trebuie avut în vedere că o astfel de investiţie în condiţiile politico-economice actuale ar periclita sever funcţionarea în continuare a unităţii, care are în planul investiţional extinderea suprafeţei betonate pentru depozitare. Recomandare: - organizarea mai bună a folosirii spaţiilor de depozitare betonate (491,67 mp) pentru depozitarea materialului lemnos materii prime, produs finit sau deşeuri iar în timp şi in funcţie de posibilităţile financiare betonarea suprafeţelor pregătite confom necesităţilor.

Pe întreg amplasamentul sunt răspândite cele mai variate deşeuri de fier vechi (tubulatură de rezervă, resturi de la foste magazii de tablă si plasă, cauciucuri etc.). Marea majoritatea a acestora sunt în aer liber, expuse intemperiilor şi mai



99

ales, foarte multe sunt stocate direct pe sol neprotejat. Astfel, există un risc punctual de poluare a solului în toate aceste locaţii cu oxizii de fier rezultaţi.

Recomandare: - Colectarea şi eliminarea printr-o societate autorizată a tuturor acestor deşeuri de fier vechi, aici incluzându-se şi dezafectarea tuturor magaziilor de tablă depreciate şi tratarea lor ca si fier vechi unde este cazul.

Pe amplasament există încă suprafeţe destul de mari de plăci de azbociment aflate în folosinţă fie ca şi material de acoperire pe diverse magazii, fie ca şi închideri laterale superioare (ca în cazul secţiei vechi de modelărie - partea din spate, spre sud). Legat de acest aspect se precizează că în cadrul HG nr. 734 din 7 iunie 2006 care modifică HG 124/2003 „privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest”, se specifică: „Produsele care conţin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la închiderea ciclului de viaţă al acestora”.

Recomandare: - cazul dezafectării lor (fie prin demolarea unor spaţii, fie prin refacerea acestor structuri) să fie eliminate ca şi deşeuri prin depozitarea pe o rampă de deşeuri industriale periculoase.

În urma consultării documentaţiei de către ARPM, autoritatea de mediu îşi va exprima punctul de vedere şi vis a vis de măsura în care recomandările şi termenele propuse vor satisface conformarea unităţii la actualele standarde de protecţie a mediului.

VI.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi / sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert;

Factor de mediu SOL

Se recomanda : a se evita crearea de depozite neorganizate pe amplasament; gestionarea corespunzătoare a substanţelor toxice/periculoase utilizate in

activitate.

Factor de mediu APA

monitorizarea instalaţiilor de apă şi canalizare;

Factor de mediu AER Se recomanda:

întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de exhaustare utilizate;

verificarea periodică a Centralei termice prin autorizare ISCIR.



100

VI.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert

După cum s-a menţionat mai sus, posibilităţile de dezvoltare pe termen mediu şi lung sunt legate de eficientizarea proceselor de producţie, folosirea judicioasă a spaţiilor de depozitare şi in nici un caz de extindere.

În acest caz nu se poate preciza exact dacă mai sunt necesare în continuare studii legate de protecţia mediului.

Cert este că indiferent de strategia aleasă trebuie solicitat la momentul respectiv punctul de vedere al autorităţii de mediu competente (APM Sibiu în speţă) care va decide dacă sunt necesare alte studii şi tipul acestora.



101

LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE

Bilanţ de mediu nivel I cu elemente de nivel II

1. CERTIFICAT ÎNREGISTRARE

2. CERTIFICAT CONSTATATOR

3. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ

4. PLANURI DE SITUAŢIE

5. CONTRACT DESEU MENAJER SC GETESIB SA 1371/27.05.2004

6. CONTRACT SERVICIUL PUBLIC GOSPODĂRIE COMUNALĂ 4314/2/05.12.2002

7. CONTRACT ENERGIE ELECTRICĂ NR.20000700 DIN 18.12.2003

8. CONTRACT SERVICE MOTOSTIVUITOR NR. 869 DIN 23.05.2011

9. CONTRACT HYLKATEK 58/23.06.2011

10. PUNCT DE VEDERE PSI NR. 17378 DIN 28.03.2000

11. FACTURI ACHIZIŢII ECHIPAMENTE PSI

12. INFORMAŢIIPRIVIN CENTALA TERMICĂ DE 500 KW ENDRESSUSF 500 CU COMBUSTIBIL SOLID

13. FIŞE SIGURANŢĂ:

-ADEZIV LEMN;

-LAC PENTRU LEMN;

-ULEIURI

14. RAPORT ÎNCERCARE NR.1.467 DIN 23.03.2011

15. RAPORT ÎNCERCARE NR. 1.468 DIN 23.03.2011

16. INTERPRETAREA REZULTATELOR NR.286 DIN 23.03.2011

bilant de mediu apiprod97 -atelier tamplarieapmsb-old.anpm.ro/upload/36578_bilant de mediu apiprod97...

Documents