6. proiectarea curriculara liceu univ

8/17/2019 6. Proiectarea Curriculara Liceu Univ

1/18

6. PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎNÎNVAŢĂMÂNTUL LICEAL ŞIUNIVERSITAR

CUPRINS

6.1. Conceptul de proiectare curriculară

6.2. Niveluri de proiectare curriculară

6.3. Principii de proiectare curriculară

6.4. Proiectarea curriculară în învăţămntul liceal6.4.1. !inalităţile ciclului "ecundar

6.4.2. Produ"ele proiectării curriculare în învăţămntul liceal

6.4.3. Curriculum la deci#ia $colii % proiectare

6.&. Proiectarea curriculară în învăţămntul univer"itar

6.&.1. Produ"ele proiectării curriculare în învăţămntul univer"itar


2/18

6.1. CONCEPTUL DE PROIECTARECURRICULARĂ

'recerea de la un învăţămnt centrat pe conţinuturi cu trecerea la un învăţămnt centrat pecompetenţe( ec)ivalea#ă cu trecerea de la pro*ramă la curriculum.

Proiectarea curriculară repre#intă un proce" multidimen"ional $i inte*rat al mai multorcomponente( pre+i*urnd principalele repere educaţionale ,+inalităţi( conţinuturi( proce"eeducaţionale( acţiuni etc.- care vor *)ida proce"ul e+ectiv de in"trucţie $i de educaţie.

odelul curricular al proiectării peda*o*ice( valori+icat de peda*o*ia po"tmodernă( e"te a/atpe o0iectivele in"tructiv%educative în "piritul unui învăţămnt preponderent +ormativ $icon"truit pe raporturile de interdependenţă între toate elementele activităţii didactice.

Promovarea modelului curricular al proiectării peda*o*ice are ca avantae epla"area accentului de pe proce"ul de predare pe cel de învăţare 5alori+icarea potenţialului de autoin"truire $i autoeducare al +iecărui elev"tudent prin promovarea

unor demer"uri "peci+ice peda*o*iei con"tructivi"te 7"i*urarea unui ec)ili0ru între pre*ătirea de "pecialitate a +ormatorilor ,mai ale" în manieră

interdi"ciplinară- $i pre*ătirea p"i)opeda*o*ică 8 9 o0iective e 9 evaluare

C 9 conţinuturi +.+. 9 +ormarea +ormatorilor

m 9 metodolo*ie de in"truire

odelul curricular al proiectării peda*o*ice ,S. Cri"tea( 1::;-

C m

e

f..f.

O


3/18

6.1. CONCEPTUL DE PROIECTARECURRICULARĂ

Proce"ul proiectiv re"pectă un an"am0lu de re*uli( principii( determinări( con"trn*eri deordin +ilo"o+ic( p"i)olo*ic( didactic( "ociolo*ic( ideolo*ic( politic.

emer"ul proiectării curriculare vi#ea#ă Selectarea( delimitarea $i e/plicitarea +inalităţilor peda*o*ice ale proce"ului educaţional( +iind

"tructurate pe mai multe niveluri de *eneralitate Identi+icarea e/perienţelor de învăţare Selectarea conţinutului de predare%învăţare( re"pectiv a valorilor cunoa$terii( "en"i0ilităţii(

a+ectivităţii etc.( care vor +i e/primate în +orma unor documente convenţionale ,planuri( pro*rame(manuale-

Pre#entarea cadrului metodolo*ic de tran"mitere $i acce"are a re"pecivelor cuno$tinţe( a0ilităţi $ivalori ,"trate*ii de predare( învăţare( evaluare( metode( activităţi( +orme de or*ani#are-

Identi+icare unor conte/te lar*i de învăţare care permit îm0inarea între elementea"pecte"peci+ice%*enerale( intradi"ciplinare%interdi"ciplinare( +ormale%in+prmale( $colare%e/tra$colare(o0li*atorii%opţionale etc.( prin care "e urmăre$te inte*rarea $i +ormarea unor "tructuri decunoa$tere "au acţiune înc)e*ate( e+iciente( cuprin#ătoare


4/18

6.2. NIVELURI DE PROIECTARECURRICULARĂ


5/18

6.3. PRINCIPII DE PROIECTARECURRICULARĂ

Se poate vor0i de două cate*orii de principii în proiectarea curriculumului Principii privind natura curriculuului!

Principiul orientării +ilo"o+ice = curriculumul tre0uie +undamentat pe o +ilo"o+ie a educaţieia+lată în con"onanţă $i în conver*enţă cu +ilo"o+ia omului din "ocietatea contemporană

Principiul individuali#ării = curriculumul tre0uie "ă ră"pundă tre0uinţelor per"onale de +ormareale celui care învaţă $i "ă "e acomode#e po"i0ilităţii "ale de învăţare Principiul reali"mului = curriculumul tre0uie "ă +ie centrat pe viaţa reală( pe valorile ei actuale Principiul ec)ili0rului = curriculumul tre0uie "ă +ie "tructurat a"t+el înct niciuna din

componentele "ale "ă nu +ie ne*liată în +avoarea alteia. Principii d" d"#v$ltar" a curriculuului!

Principiul cola0orării = curriculumul tre0uie "ă repre#intr o reali#are colectivă a tuturor celor

competenţi în domeniu( dar $i a celor intere"aţi Principiul evaluării = curriculumul +ace o0iectul evaluării în toate +a#ele de de#volltare

cercetare( proiectare( e/perimentare $i validare( implementarea "a +iind condiţionată deri*uro#itatea( o0iectivitatea( po#itivitatea $i oportunitatea evaluării

Principiul a"i*urării = curriculumul tre0uie "ă +ie "u"ţinut în "en"ul adecvării cantitative $icalitative a tuturor elementelor care îl compun

Peincipiul te"tării = de#voltarea curriculumului tre0uie "ă repre#inte un demer" ri*uro" careimplică proiectarea( e/perimentarea $i optimi#area.


6/18

6.%. PROIECTAREA CURRICULARĂ &N &NVĂ'Ă()NTUL LICEAL

6.%.1. *inalit+,il" ciclului -"cundar ,c+. Con"iliului Naţional pentru Curriculum-

!ormarea capacităţii de a re+lecta a"upra lumii( de a +ormula $i de a re#olva pro0leme pe0a#a relaţionării cuno$tinţelor din di+erite domenii

5alori#area propriilor e/perienţe( în "copul unei orientări pro+e"ionale optime pentru piaţamuncii $i"au pentru învăţămntul "uperior

e#voltarea capacităţii de inte*rare activă în *rupuri "ocio%culturale di+erite +amilie( mediu"ocio%pro+e"ional( prieteni etc.

e#voltarea competenţelor +uncţionale e"enţiale pentru reu$ita "ocială comunicare( *ndirecritică( luarea deci#iilor( prelucrarea $i utili#area conte/tuală a unor in+ormaţii comple/e

Cultivarea e/pre"ivităţii $i a "en"i0ilităţii( în "copul împlinirii per"onale $i a promovării uneivieţi de calitate !ormarea autonomiei morale

Prin de+inirea ace"tor +inalităţi "e clari+ică i-iun"a "n"ral+ a lic"ului în con+ormitatecu "tatutul "ău dual învăţămnt "ecundar in+erior o0li*atoriu $i învăţămnt "ecundar "uperiorpo"t%o0li*atoriu


7/18


6.%.2. Pr$du-"l" pr$i"ct+rii curricular" /n /nv+,+0ntul lic"al

Reali#area proiectăriiplani+icării calendari"tice $i "eme"triale Con+orm noului curriculum( plani+icareaproiectarea calendari"tică"eme"trială

e"te un document admini"trativ( care a"ocia#ă într%un mod per"onali#atelemente ale pro*ramei ,competenţe *enerale( competenţe "peci+ice $iconţinuturi-( cu alocarea de timp con"iderată optimă de către cadrul didactic(pe parcur"ul unui an $colar ,din di"poni0ilităţile de timp alocate prin numărulde ore "ăptămnal cu care e"te prevă#ută di"ciplina în planul de învăţămnt-.


8/18


c$ala Cadru didactic .. Di-ciplina . Cla-a Aria curricular+ .. Di-ciplin+ cu nr. $r" p" -+pt+0n+ ...

An 4c$lar .

Unitatea de învăţare Competenţespecifice

Conţinuturi Nr. ore alocate Săptămâna Observaţii

Semestrul I

Semestrul al II-lea

Proiectarea anuală/calendaristică şi semestrială


9/18


Precizări de completare:

% >unităţile de învăţare? "e indică prin titulri ,teme- "ta0ilite de cadrul didactic % în ru0rica >o0iective de re+erinţă? "e trec numerele ace"tora din pro*rama

di"ciplinei % >conţinuturile? "electate "unt cele e/tra"e din li"ta de conţinuturi ale pro*ramei % >numărul de ore alocate? e"te "ta0ilit de cadrul didactic în +uncţie de o0iectivele

vi#ate( conţinuturile de parcur" $i "peci+icul cla"ei cu care "e lucrea#ă( în limitelenumărului de ore alocate prin planul de învăţămnt

% ru0rica >o0"ervaţii? con"emnea#ă( de%a lun*ul anului( modi+icări determinate deaplicarea e+ectivă a pro*ramei în "copul îm0unătăţirii demer"ului didactic.

5. Pr$i"ctar"a -"cv"n,ial+ p" unit+,i d" /nv+,ar"


10/18


Proiectarea unităţii de învăţare @Acoala %%%%%%%%%%%%%%%%%%% Cadru didactic BBBBBB..i"ciplina BBBBBB. Cla"a BBBBBBBBUnitatea de învăţare BBBB Număr ore allocate BBBB ...

7n $colar BBBBBB.

Conţinutu

ri Competen-ţespecice

Obiectiveoperaţiona-lizate

ctivităţide !nvăţare

"esurse #valuare Observaţii

Procedura-le

$ateriale %e timp

Proiectarea unei unităţi de !nvăţare


11/18


Precizări cu privire la completare: % în ru0rica >conţinuturi? apar detalieri de conţinut nece"are în e/plicitarea anumitor parcur"uri $i în cuplarea lor la

0a#a de cunoa$tere a elevilor , 2( p.32:- % în ru0rica >o0iective de re+erinţă? "e trec numerele o0iectivelor de re+erinţă din plani+icarea anualăpro*rama $colară % în ru0rica >o0iective operaţionale? "e trec cele dedu"e $i operaţionali#ate din +iecare o0iectiv de re+erinţă % la ru0rica >activităţi de învăţare? pot +i trecute cele din pro*rama di"ciplinei( completate( modi+icate "au c)iar înlocuite

cu altele( pe care cadrul didactic le con"ideră cele mai indicate pentru atin*erea o0iectivelor propu"e % în ru0rica > re"ur"e?( con+orm detalierii( "e vor trece cele procedurale ,metode( procedee didactice-( materiale

,miloace de învăţămnt- $i de timp % în ru0rica >evaluare? "e menţionea#ă in"trumentele aplicate la cla"ă % în ru0rica >o0"ervaţii? "e vor con"emna eventualele modi+icări determinate de nevoi de optimi#are. !inalul +iecărei unităţi de învăţare pre"upune evaluarea "umativă( pentru a mă"ura $i aprecia ce "%a reali#at în

raport de ceea ce "%a propu". 'ot în )idul metodolo*ic "e preci#ea#ă că( de$i denumirea $i alocarea de timp pentru unităţile de învăţare "e

"ta0ile"c prin plani+icarea calendari"tică( e"te recomanda0il ca proiectele unităţilor de învăţare "ă "e complete#eritmic pe parcur"ul unui an $colar( "ă re+lecte ct mai 0ine realitatea.

A-p"ct" -"ni7icativ" avut" /n v"d"r" /n pr$i"ctar"a un"i unit+,i d" /nv+,ar" , Cuco$( C.( 2DD2- I.. Identi+icarea "etului de cuno$tinţe nece"ar a0ordării noului conţinut( prin

preci#area noţiunilor de 0a#ă $i a comportamentelor operatorii ,ac)i#iţii anterioare- nece"are pentru înţele*erea $iprelucrarea noului conţinut

pro0ă de evaluare iniţială( pentru a $ti de la ce nivel "e porne$te


12/18


II. Prezentarea unei situaţii-problemă desprinse din viaţa reală care& oferă elevilor prete'tul problemă şi anunţă obiectivele instruirii( rezolvarea situaţiei-problemă va posibilă după parcur)erea demersului de instruire pentru dob*ndirea

competenţelor specice. III. ctivităţi de !nvăţare pre)ătitoare pentru&

abordarea prin descoperire a unor e'emple din viaţa reală( valoricarea ac+iziţiilor dob*ndite anterior(

compatibilizarea noilor cunoştinţe cu e'perienţa anterioară a educatului !ntr-o formă accesibilă, implicit prinrealizarea unor le)ături interdisciplinare. I. Introducerea suportului noţional pentru&

e'plorarea, observarea fenomenelor, proceselor, sistemelor( identicarea e'emplelor semnicative care să devină puncte de referinţă !n abordarea noţiunilor( esenţializarea şi prezentarea !ntr-un limba simplu, clar.

. $odelare prin& ale)erea de modele care permit rezolvarea situaţiei-problemă date iniţial( aplicaţii reprezentative pentru modelarea unui demers de analiză a ipotezei(

identicarea şi sistematizarea informaţiilor !n scopul rezolvării problemei( interpretarea rezultatelor şi, pe această bază, stabilirea concluziilor( demersuri diriate sau semidiriate, cu activităţi or)anizate pe )rupe sau individual şi cu sarcini punctuale.

I. #'ersare direcţionată prin& ale)erea sarcinilor care să răspundă nevoilor de formare a competenţelor specice( aplicaţii pro)resive, cu scop de antrenament, dar care duc la elaborarea unor strate)ii de rezolvare a

situaţiilor-problemă( elaborarea unor probe de evaluare continuă formative0.

II. Probleme cu rol de aprofundare şi cu caracter )eneralizator pentru&

activităţi diferenţiate or)anizate pentru valoricarea diferitelor stiluri de !nvăţare şi a diferenţelor individuale( elaborarea şi aplicarea unor probe de evaluare sumativă.


13/18


Pr$i"ctul d" activitat" didactic+8l"c,ia 7vnd în vedere proce"ualitatea $i "peci+icul activităţii didactice( proiectarea didactică nu "e

poate opri odată cu proiectarea unităţilor de învăţare. Ca produ"e ce vi#ea#ă ac)i#iţiicomple/e $i ca proce"e ce "e parcur* în timp( ace"tea tre0uie proiectate att la nivel de

între*( ct $i la nivelul componentelor lor "tructural%operaţionale( care repre#intă "i"temul de

activităţilecţii ale ace"tora. acă unitatea de învăţare e"te entitatea *enerativă în proiectarea de tip curricular( o matrice

procedurală ce în*ăduie într%o mă"ură mai mare inte*rarea $i corelarea unor ipo"ta#edidactice moderne( lecţiile repre#intă componentele operaţionale ale ace"teia. 7lt+el "pu"(unitatea de învăţare con"tituie o entitate "upraordonată lecţiei( cuprin#nd un "i"tem de lecţii"tructurate după un "i"tem de re+erinţă corelativ( cel al o0iectivelor cadru $i al o0iectivelor dere+erinţă. Eecţia e"te o "u0unitate a unităţii de învăţare $i "e de+ine$te în raport cu între*ul pe

care îl "lue$te $i cu celelate "u0unităţilecţii( cu care împreună vi#ea#ă reali#area o0iectivelorde re+erinţă"u0competenţelor ace"teia. Fn concepţie curriculară( lecţia poate +i interpretată ca un pro*ram didactic( 0a#at pe un "i"tem

de acţiuni "tructurate în +uncţie de o0iectivele "peci+icecompetenţele "peci+ice ale unităţii de învăţare.

Ca "tructură( lecţia include o "erie de momente "au "ecţiuni de lucru ce "e derulea#ă"ucce"iv într%o unitate de timp $i care proce"ual "e adaptea#ă "peci+icului ace"teia( con+erit

de locul $i rolul ei în unitatea de învăţare.


14/18


Pr$i"ct d" activitat" didactic+ Unitatea $colară Eiceul >7ndrei ure$eanu? din Gra$ov Cla"a a @I%a 7ria curriculară 8m $i "ocietate i"ciplina 'eoria educaţiei $i mana*ementul cla"ei de elevi

Unitatea de învăţare nr.4 imen"iunile educaţiei 'emaunitatea de conţinut


15/18


#veniment didactic Ob.op.

Conţinu-turi

ctivitatedidact.

"esurse Indicedeperfor-manţăctiv

.Prof.

ctiv.elevului

procesdurale 1emporale

#valuare

$etodeşi proc.

$iloacede !nv.

2ormede or).

1imp

$oment or).

Captarea atenţiei

nunţarea ob. şi atemei

Prezentarea sit. de

!nv.Or). şi !ndrum. !nv.

Corecţii şifeedbac3uri

Obţ. perf.

si). "etenţi-ei şi atransf.

4nc+eierea lecţiei,aprecieri,


16/18


17/18

6.%. PROIECTAREA CURRICULARĂ &N

&NVĂ'Ă()NTUL LICEAL2I5 %ISCIP6I7#I 7#8 90

Informaţii )enerale

:niversitatea

2acultatea

%omeniul de licenţă

Pro)ramul de studii

%enumirea disciplinei

Codul disciplinei

ezi ane'a 9


18/18

6.:. PROIECTAREA CURRICULARĂ &N &NVĂ'Ă()NTUL UNIVER;ITAR

6.:.1. Pr$du-"l" pr$i"ct+rii curricular" /n /nv+,+0ntul univ"r-itar FIŞA DISCIPLINEI I. INFORMAŢII GENERALE :niversitatea 2acultatea %omeniul de licenţă Pro)ramul de studii Denumire !i"#i$%inei Codul disciplinei II. STRUCTURA DISCIPLINEI 7ivelul de studii;0 Semestrul 1ip

6. proiectarea curriculara liceu univ

Documents