0 proiectare curriculara cp email

Structura anului şcolar;

Calendar şcolar ;

Schema orară;

Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi

orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a

disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a

lecţiilor);

Programe şcolare;

Programe pentru disciplina opţională (aprobate de

Inspectoratul Şcolar) ;

Planificarea calendaristică ;

Proiectele unităţilor de învăţare ;

Proiecte didactice ;

Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi

folosit la clasa respectivă) ;

Lista materialului didactic propus a fi procurat prin

mijloace proprii, prin sponsorizări ;

CABINET MINISTRU

_____________________________________________________________________

ORDIN

privind structura anului şcolar 2012 – 2013

În temeiul prevederilor art. 94, alin. (2), lit. r) din Legea Educaţiei

Naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza

prevederilor art. 22, alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului, cu modificările și completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

emite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178

de zile lucrătoare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:

a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de

săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind

dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor

terminale se încheie în data de 31 mai 2013;

b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata

cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării

evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie

2013;

c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția

claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de

învăţământ, în vigoare.

d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata

cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;

e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului,

filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de

zile;

f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior

al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada

propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul

școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;

g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri),

durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în

vigoare.

Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe

data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.

În perioada 5 noiembrie-11 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi

grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013

Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 14 aprilie 2013

Cursuri – luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013

Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 15 septembrie 2013

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână

dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului

numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.

(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.

(1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei

care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă,

până la data de 30 noiembrie 2012.

(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de

regulă, până la data de 25 mai 2013.

Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile

climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot

aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii

anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.

(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea

consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ

respectivă/respective.

(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se

acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel

stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii

la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a

VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor

profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.

Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,

respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor,

precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale

ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Art.8 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinul

ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3794/2012, publicat

în Monitorul Oficial al României nr. 296 din 5 mai 2012.

Art.9 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia

generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii

sociali, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară,

inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi

conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului

ordin.

Art.10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU,

Ecaterina ANDRONESCU

Bucureşti

Nr. 5635

Data 31.08.2012

Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011, una dintre cele mai importante noutăţi este

prevăzută de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, măsură ce va

intra în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013.

Astfel, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până

la data începerii anului şcolar. Prin solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a

susţinătorilor legali, vor putea fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc

vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă au o dezvoltarea psihosomatică

corespunzătoare.

MECTS a introdus clasa pregătitoare, ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar.

Studiile arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în

succesul educabilului. În consecinţă, statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că

se impune, ceea ce se întâmplă şi prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Orice

învăţător sau educator poate fi abilitat pentru a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. La

finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru fiecare copil, în care se va evalua

dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului, precum şi a dezvoltării

capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a

în aceeaşi şcoală (Art. 361 alin. (3) lit b). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract

educaţional, care cuprinde drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. 86). Părinţii care

împiedică şcolarizarea copiilor în învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi, prin muncă în

folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. 86 alin. (3). Părinţii pot face parte din Consiliul de

administraţie al şcolii unde învaţă copilul, alături de reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai

şcolii, având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în “viaţa şcolii”, ca partener al

actului educaţional (Art. 96 alin. (2). Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor, atât la nivel

administrativ, cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii.

Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită, iar examenele şi evaluările vor avea

rol de îndrumare în folosul elevului, care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre

parcursul şcolar cel mai potrivit.

Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea:

- Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani, Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6

ani);

- EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică,

socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării


- Învăţământ obligatoriu - Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani)

clasele: I ; a II-a; a III-a; a IV-a;

-EVALUARE: - finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic);

- finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în

ciclul primar - se aplică pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe

transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe);

- Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX, pentru copiii care au intrat în clasa a V-a

începând cu anul şcolar 2011-2012;

- -EVALUARE: - finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor,

la două probe: limba română şi o limbă straină , matematică şi ştiinţe);

- Admiterea în liceu (Evaluare naţională)

După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez, elevul beneficiază de

propriul PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL, de completarea căruia se va ocupa şcoala, şi

care va fi “o carte de identitate educaţională”, fiecare rezultat important fiind cuprins în

acest portofoliu, începând cu clasa pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei

pregătitoare, cea de la finalul clasei a II-a, clasei a IV-a etc.)

Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional, în conformitate cu noile prevederi ale

Legii învăţământului, trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial

regimul de muncă şi de viaţă al copilului. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un

anumit orar, anumite planuri şi programe cu valoare educativă.

Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de

completare a propoziţiei cu cuvinte date; jocuri - exerciţii; exerciţii de folosire a diferitelor

părţi de vorbire în funcţie de modul de expunere, care trebuie folosit în cazul povestirilor

create, al jocurilor de creaţie etc.

În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii, formarea unor abilităţi,

care să-l conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii - problemă sau a unor situaţii fireşti de

viaţă; copiii recunosc cifrele, fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte, piese geometrice,

cu materiale distribuite individual.

Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii

corecte: o poziţie corectă în timpul scrierii, formarea unor capacităţi oculo-motorii, ordonarea

elementelor grafice în pagină, acurateţea în scriere, precum şi dezvoltarea unor motivaţii

pozitive faţă de această activitate. Dacă aceste obiecte sunt realizate, înseamnă că în clasa I ,

copilul va fi deja familiarizat cu activitatea respectivă, va scrie literele, structurile silabice,

cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere.

Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează

activitatea din clasa I.

Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a

copiilor în şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă

circumscripţie doar în limita locurilor libere, măsură care a fost prevăzută în legislaţie din

2005. Oana Badea, secretar de stat în cadrul MECTS, a declarat că procedura de înscriere a

copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege din 2005, care prevede ca unităţile şcolare

să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani din circumscripţie. Oana Badea a

explicat că documentul legal care permite implementarea clasei pregătitoare este OM nr.

4.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a Invatamantului

Preuniversitar

În clasa pregătitoare, programul copiilor va fi de 4 ore, iar prezenţa acestora la şcoală

va fi obligatorie. Copiii nu vor primi calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele,

metodele de învăţare bazându-se pe joc. Prin această măsură, sunt introduşi în sistemul de

învăţământ în jur de 20.000 de copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de

învăţământ.

În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. Activitatea de învăţare

dintr-o lectie nu trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din

momentul începerii şi până la final). Mai precis, programul este flexibil, activităţile de tip joc

didactic pot completa, pot alterna, pot fi numai prin joc, ţinând seama de curba de efort, de

programul zilnic, de gruparea disciplinelor de studiu în orarul copiilor.

În cadrul activităţilor, copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul

natural şi social, devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc

comportamente ale acestora, participă la ocupaţiile lor. Progresele în plan senzorio-perceptiv

se asociază dezvoltării motricităţii, creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7

minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la preşcolarul mare în

joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii etc.

După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare, toţi învăţătorii care vor fi

nominalizaţi să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de

succes. Programul şcolii, intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii,

asociaţiile de părinţi având reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii.

Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar, deci învăţământ obligatoriu. Statul va

asigura gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic, mai ales cele prevăzute în

programe. Din lectura proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza

suportului intuitiv/demonstrativ. MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu

materiale didactice necesare învăţatorului. Desigur, piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă

de materiale (fişe de lucru, auxiliare, reviste, jocuri, machete, plachete, cd-uri, filmuleţe,

enciclopedii, etc), părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele aşa cum se obişnuieşte în

învăţământul preşcolar.

Raport de evaluare – clasa pregătitoare, anul şcolar 2012-2013

Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot

parcursul anului şcolar și se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de

evaluare.

Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice,

socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării


Ce conţine raportul de evaluare a copilului

Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:

a) Date de identificare ale elevului;

b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare

cognitivă; dezvoltarea limbajului şi a comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de

învăţare;

c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din

competențele specifice prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare,

în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, în baza documentelor-suport,

nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”, după caz;

d) Aprecieri şi recomandări.

Cine completează raportul de evaluare

Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ

primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în

colaborare, după caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul

logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanții

legali.

Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare

Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor, în mod individual,

conţinutul raportului de evaluare, până la încheierea anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe

aceştia în activitatea educativă, prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor,

respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate.

O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor.

Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.

http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_5

4714800.pdf

http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.pdf



13 s

ăptă

mân

i-65 z

ile

– c

iclu

l pri

mar

-

14 s

ăptă

mân

i -

70 z

ile

- gim

nazi

u ş

i li

ceu

-

17

. IX

. 2012 –

21. X

II. 2012

17. IX. 2012 –

21. XII. 2012

(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din

învăţământul preşcolar).

05. XI -11. XI. 2012

22. XII. 2012 –

13. I. 2013

22 s

ăptă

mân

i -1

08

zil

e

14. I.

2013 –

21. V

I. 2

013

14. I. 2013 –

05. IV. 2013

1-5aprilie 2013

06. IV. 2013 –

14. IV. 2013

15. IV. 2013–

21. VI. 2013

22. VI. 2013 –

15. IX. 2013

ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului școlar 2012-2013

Prevederi generale

1. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și

extrașcolare, în cadrul programului numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În

această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de

învățământ, iar programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura în

conformitate cu un orar special.

2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor

didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor

preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu

neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni

variate, în contexte nonformale.

3. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

organizează etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după

caz, ale concursurilor școlare.

4. În programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de fiecare

unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care

nu participă la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.

Planificarea și aprobarea programului

5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita

propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor

metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor

administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.

6. După colectarea propunerilor, se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul

elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării

programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.

7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ

şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel

încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice

comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.

8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,

modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă

de consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 15 februarie 2013.

9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în

vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca

domeniu distinct: programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Să știi

mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al

activităților organizate, atât la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul

comunității.

11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a

reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de

deschidere spre comunitate.

Conţinutul și organizarea programului

12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al

grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea

unor obiective educaționale, prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor,

nu se pot derula.

13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de

învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile

sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și

științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria,

inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru

protecția mediului etc.

14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din

lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care

doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.

15. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un

număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate,

conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea

supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.

16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Să știi mai multe,

să fii mai bun!”, pot include:

- activități culturale;

- activități tehnico-științifice;

- activități sportive;

- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare

(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și

comunicare etc.);

- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la

dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);

- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă,

economisirea energiei, energie alternativă etc.);

- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;

- altele.

Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:

- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;

- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;

- mese rotunde, dezbateri;

- activități de voluntariat sau de interes comunitar;

- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a

traficului de persoane etc.;

- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;

- peer - education;

- schimburi de experiență;

- vizite de studii;

- tabere/școli de creație sau de cercetare;

- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și

internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.

Monitorizare și evaluare

17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind

cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru

cadrele didactice.

18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu,

atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.

19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind

înregistrate în catalog la rubrica Purtare.

20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi

monitorizate de conducerea unității de învățământ.

21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților

desfășurate în săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se

va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor

didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în

program. Instrumentele și criteriile de evaluare sunt avizate de consiliul profesoral, aprobate

de consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3

săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise.

22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și

asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din programul „Să știi mai

multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile aprobate.

23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate

de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai

bun!”

24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, primul consiliu

profesoral va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora,

precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Să știi mai

multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor

participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra

activităţilor derulate în program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de

monitorizare a calităţii activităţilor planificate.

25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea

învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților

desfășurate în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, evidenţiind

nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea

acestuia.

Valorificarea exemplelor de bună practică

26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi

premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice

locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.

27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin

metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de

membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare

aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii „Să știi mai

multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al

partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală,

fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice,

organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.

28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ

poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția

celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în

cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. 29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București,

unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată

competiției din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dosarul

activității propuse.

30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să

promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în

săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din domeniile:

- cultural;

- artistic;

- tehnic;

- științific;

- sportiv;

- cetățenie democratică și responsabilitate socială;

- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;

- educație ecologică și protecție a mediului;

- abilități de viață;

- consiliere și orientare.

31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-

o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al

elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor

didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a

dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de

învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 1 martie

2013.

32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența

comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua

dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului

și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat

la pct. 30.

33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților

de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea

unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase

acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,

informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot

direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru

publicul larg etc.

34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare,

activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu

sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse

proprii etc.

35. Dosarele activităților transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor școlare în

vederea participării la etapa națională a competiției „Să știi mai multe, să fii mai

bun!” sunt evaluate de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30

aprilie 2013.

36. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activităților care participă la competiția

națională din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!” și criteriile de

evaluare vor fi comunicate de MECTS până la data de 1 martie 2013.

37. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în

perioada 1 – 10 mai 2013.

38. Evaluarea activităților propuse de inspectoratele școlare se va face pe baza unui punctaj,

obținut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS, având o

pondere de 60% din punctajul total, și o evaluare acordată ca urmare a votului on-line al

vizitatorilor site-ului www.edu.ro, având o pondere de 40% din punctajul total.

39. Comisia din MECTS, aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, va

înainta acestuia rezultatele propriei evaluări, în plic închis, până la data de 15 mai 2013.

40. Vizitatorii site-ului www.edu.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor

considerate cele mai relevante sau interesante. Pentru rezultatul final, se vor lua în calcul

voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013, ora 24.

41. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS și a voturilor acordate on-line, activităţile

câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. Rezultatele vor fi postate pe

website-ul MECTS.

42. Premierea celor 10 școli în care s-au desfășurat activitățile declarate câștigătoare la nivel

național va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. Detaliile privind premierea vor fi

transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.

Sem. I: 13 săptămâni – 65 zile Sem. II: 22 săptămâni-108 zile

Legendă: Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie

S1 S2 S3 S4 S5 S6

S7

Vacanţă S8 S9 S10 S11 S12 S13 Vacanţă S1 S2 S3

L 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28

M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29

M 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30

J 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31

V 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25

S 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26

D 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12

Vacanţă S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S22

L 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17

M 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18

M 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 39 5 12 19

J 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20

V 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21

S 2 9 16 23 2 19 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15

D 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16

55

Notă privind

elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar

Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a

(Proiect)

Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I - a II-a din învăţământul primar reprezintă

un document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un

instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional.

În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr.

1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional, precum

şi de asumarea de către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului

Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii

vieţi din 2006.

În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-

a fac parte din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului național, cele trei clase

acoperă ciclul achiziţiilor fundamentale. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată

de schimbările generate de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, ca primă

clasă a şcolarităţii obligatorii.

Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor

profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a. In mod concret, până la finalul

clasei a II-a, se urmăreşte ca elevul să fie capabil:

1. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale, prin:

receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte

familiare

folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor

discipline şcolare

interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă

2. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate, prin:

manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare

manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate și structurate, de tipul

proiectelor propuse de educator

manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică

exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple

3. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social, prin:

observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat

manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat

relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat

folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme

formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?, Cum?, De ce?

formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul

înconjurător

4. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi,

prin:

manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei

participarea la activităţi de grup

disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte

56

observarea identității membrilor familiei și a modului în care interacționează aceștia

manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie, clasă)

5. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:

manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în

contexte familiare

acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învăţare

căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale

utilizarea TIC în scopuri ludice

manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului

6. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze

comportamentul, prin:

manifestarea încrederii în propriile forţe

manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos

manifestarea interesului pentru un regim de viață și muncă sănătoase

formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat

7. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate, prin:

sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri

derularea unor activităţi orientate spre un scop, cu focalizare pe atingerea scopului

transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice și în viața de zi ci zi.

Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale, psihice şi

comportamentale care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de

şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a: Ciclul curricular de ”Dezvoltare și diversificare”) în

vederea unei inserţii sociale optime. Pentru a crea premisele transformării acestor deziderate

în realităţi şcolare, au fost necesare câteva modificări faţă de planul de învăţământ actual.

Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.

Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele:

Limbă şi comunicare

Om şi societate

Matematică şi ştiinţe ale naturii

Arte şi tehnologii

Sport şi sănătate

Consiliere şi orientare.

Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi

psiho-pedagogic. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării

culturale; aplicarea acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul

domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului

şcolar, structurate în discipline de studiu. Fiecare domeniu de cunoaştere este caracterizat de

un „mod de gândire” şi proceduri specifice. La nivelul unei arii curriculare sunt reunite

discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate” şi

macroconcepte comune. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele

interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar.

Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale, aria

curriculară oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu.

Valoarea adăugată a prezentei propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre

domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel, spre exemplu, ariile Arte şi Tehnologii apar reunite

într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor fundamentale deoarece astfel se permite

utilizarea optimă a timpului didactic, valorificând totodată predarea integrată a disciplinelor

Arte vizuale şi Lucru manual. Specificul acestei integrări este exprimat, în esenţă, de

57

învăţarea holistică, în care frumosul şi utilul merg împreună. În ciclul şcolar următor însă,

aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare, apropiindu-se tot mai mult de aria

Matematică şi Ştiinţe ale naturii.

O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la

nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul

apropiat, conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil, devenind mai

uşor accesibile.

De asemenea, prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele

sociale şi cele relative la limbă și comunicare, poziţionând cele două arii în vecinătate, spre

deosebire de situaţia din planurile actuale.

Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest

nivel de vârstă, prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. Aceasta este

dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se

autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile

personale şi reflecţiile cu privire la învăţare. Pentru clasa pregătitoare, activităţile în cadrul

acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs obişnuită sau fragmentat, în funcţie de

competenţele vizate. De exemplu, pot fi dedicate acestei arii 30 minute la începutul fiecărei

săptămâni, astfel încât cadrele didactice să poată:

explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs;

identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi

derulate în săptămâna respectivă;

colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate

adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte și a grupului în

întregul său.

Alte 30 de minute de observare și pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii, atunci

când elevii pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au

învăţat în săptămâna respectivă.

Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor

fundamentale respectă prevederile art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor

la numărul maxim de ore pe săptămână la învăţământul primar, la ponderea disciplinelor

obligatorii şi a celor opţionale.

Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe

două componente: trunchi comun şi discipline opţionale. Trunchiul comun reprezintă oferta

educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Disciplinele opţionale asigură

cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru

susţinerea unor niveluri de performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de

învăţare ale elevilor. Disciplinele opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie

curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care vizează competenţe de integrare şi transfer

aparținând unor arii curriculare diferite.

De asemenea, Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 68,

alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care se precizează: Curriculumul pentru

clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi

comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând

totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.

Profilurile de formare detaliate anterior în așteptări pe care copiii și părinții lor,

precum și societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre

atingerea celor opt competențe-cheie (Legea Educației Naționale 1/2011, art. 68):

(a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților

naționale;

(b) competențe de comunicare în limbi străine;

(c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

58

(d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și

cunoaștere;

(e) competențe sociale și civice;

(f) competențe antreprenoriale;

(g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;

(h) competența de a învăța să înveți.

Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate

a cunoaşterii, pentru: împlinire personală, cetăţenie activă, incluziune şi coeziune socială,

angajare. O trăsătură esenţială a competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt

transversale – ele se formează prin contribuţia diferitelor discipline cuprinse în planurile-

cadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite discipline. Această trăsătură a

jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui plan-cadru de

învăţământ.

59

Învățământul primar – ciclul achiziţiilor fundamentale

Clasa

Aria curriculară/

disciplina

CP

I

II

I. Limbă şi comunicare 4-8 5-8 5-8

Comunicare în limba română 4-6 5-6 5-6

Limba modernă

Opţionale 0-2 0-2 0-2

II. Om şi societate 2-3 2-3 2-3

Educaţie pentru societate 1-2 1-2 1-2

Religie 1 1 1


III. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-5 4-5 4-5

Matematică şi explorarea mediului 4-5 4-5 4-5


IV. Arte şi Tehnologii 3-5 3-5 3-5

Arte vizuale şi lucru manual 1-2 1-2 1-2

Muzică şi mişcare 2-3 2-3 2-3

TIC (Jocul cu calculatorul) 0-1 0-1 0-1


V. Sport şi sănătate 2-3 1-2 1-2

Educaţie fizică şi sport 2-3 1-2 1-2


VI. Consiliere şi orientare 1-2 1-2 1-2

Dezvoltare personală 1-2 1-2 1-2


Opţionale integrate 0-4 0-4 0-4

Nr. total de ore în trunchiul comun 16 16 16

Nr. minim de ore pe săpt. 18 18 18

Nr. maxim de ore pe săpt. 20 20 20

60

Aria curriculară/

Disciplina

Plan

cadru

Număr

ore alocate

Total

ore CN CNA CE CES

I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Comunicare în limba română

Lectură

Limba modernă

Opţionale

4-8

4-6

0-2

4

1

2

-

-

4

1

1

II. OM ŞI SOCIETATE

Educaţie pentru societate

Religie

Opţionale

2-3

1-2

1

0-1

1

1

-

-

-

-

-

-

1

1

III. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

ALE NATURII

Matematică şi explorarea mediului

Opţionale

4-5

4-5

4

-

-

-

-

-

-

4

IV. ARTE ŞI TEHNOLOGII

Arte vizuale şi lucru manual

Muzică şi mişcare

TIC (Jocul cu calculatorul)

Opţionale

3-5

1-2

2-3

0-1

0-2

1

2

1

-

-

-

-

-

-

1

2

1

V. SPORT ŞI SĂNĂTATE

Educaţie fizică şi sport

Opţionale

2-3

2-3

0-2

3

-

-

-

2

VI. CONSILIERE ŞI

ORIENTARE

Dezvoltare personală

Opţionale

Opţionale integrate

1-2

1-2

0-1

0-4

-

1

-

-

-

-

-

-

-

1

Nr. total ore în trunchi comun 16 17 - - - 19

Nr. minim ore pe săptămână 18 18

Nr. maxim ore pe săptămână 20 20

61

LUNI

1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..

MARŢI

1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..

MIERCURI

1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..

JOI

1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..

VINERI

1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..

62

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

COMUNICARE

ÎN LIMBA

ROMÂNĂ

COMUNICARE

ÎN LIMBA

ROMÂNĂ

MATEMATICĂ

ŞI EXPLORAREA

MEDIULUI

MATEMATICĂ

ŞI

EXPLORAREA

MEDIULUI

DEZVOLTARE

PERSONALĂ

MATEMATICĂ ŞI

EXPLORAREA

MEDIULUI

MATEMATICĂ

ŞI

EXPLORAREA

MEDIULUI

COMUNICARE

ÎN LIMBA

ROMÂNĂ

COMUNICARE

ÎN LIMBA

ROMÂNĂ

ARTE VIZUALE

ŞI

LUCRU MANUAL

PRIETENUL MEU

CALCULATORUL

MUZICĂ ŞI

MIŞCARE

EDUCAŢIE

PENTRU

SOCIETATE

LECTURĂ

EDUCAŢIE

FIZICĂ

EDUCAŢIE

FIZICĂ

OPŢIONAL

LIMBA

ENGLEZĂ

RELIGIE

MUZICĂ ŞI

MIŞCARE

63

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………

cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii

ilustrative, hărţi etc:

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………

64

……………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare ş.a.:

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-ROM-

uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………...

65

ŞCOALA: AVIZ: JUDEŢUL: DIRECTOR, TEL :

66

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total

4-6 4 - 4

Distribuirea orelor pe semestre

Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE

1. I 52

2. II 88

3. TOTAL 140

67

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3656/29.03.2012

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

CLASA PREGĂTITOARE

Programă şcolară

pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3656/29.03.2012

Bucureşti

2012

68

Notă de prezentare

Conform planului de învăţământ actual, disciplina Comunicare în limba română se înscrie în aria

curriculară Limbă şi comunicare, din care mai fac parte Limba modernă şi opţionalele specifice

domeniului. Acestei discipline îi sunt alocate 4-6 ore pe săptămână.

În elaborarea programei s-a ţinut seama de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de ideea

fundamentală că prima experienţă de învăţare a comunicării în limba română (maternă) în context şcolar

ar trebui să fie semnificativă, motivantă şi, de ce nu, una plină de bucurie.

Astfel, în mod firesc, modelul propus este unul comunicativ-funcţional ce accentuează o dată în

plus centrarea pe competenţe de comunicare, nu pe conţinuturi lingvistice.

Programa pentru clasa pregătitoare include, pe lângă Nota de prezentare:

- Competenţe generale ale disciplinei

- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

- Sugestii metodologice

La nivelul actualului curriculum, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca

ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la

rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale.

Prezenta programă vizează atingerea următoarelor competenţe generale: receptarea unor

mesaje orale în contexte de comunicare variate, exprimarea unor mesaje orale în diverse situaţii de

comunicare, receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, redactarea unor mesaje diverse, într-o varietate

de situaţii de comunicare adaptate contextului uzual şi familiar, pentru clasa pregătitoare.

Competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul clasei

pregătitoare; formulările atitudinale sunt urmărite însă pe întregul ciclu, fiind susţinute de activităţi diferite

de la o clasă la alta. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului

didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

În clasa pregătitoare se recomandă activităţi prin care construirea comunicării să se realizeze

într-o manieră sincretică, integrată. Perspectiva descriptivă trebuie să rămână doar o preocupare a

specialiştilor, căci o astfel de abordare este artificială pentru realitatea vie a comunicării, pentru felul în

care elevii din clasele primare se raportează la lume şi o structurează prin intermediul limbajului.

Programa a fost structurată pentru a oferi un parcurs curricular coerent, racordat la nevoile şi

preocupările şcolarilor mici şi la nivel începător de achiziţie, în concordanţă cu profilul de formare specific

Ciclului achiziţiilor fundamentale. Totodată, programa permite o abordare didactică flexibilă care lasă loc

adaptărilor la grupul de copii din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare

cunoscute

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

69

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

Până la finalul clasei

pregătitoare vor fi formate

următoarele competenţe:

Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea

următoarelor activităţi:

1.1. Sesizarea semnificaţiei

globale a unui mesaj scurt, pe

teme familiare, rostit clar şi rar

- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce

este vorba în mesaj

- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în

mesaj

- oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba

(în acest fragment de poveste)?

- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care

testează înţelegerea globală a textului audiat

- formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui

mesaj/scurt text audiat

- reformularea unor mesaje

- repovestirea unor secvenţe preferate, dintr-un text audiat

1.2. Recunoaşterea unor detalii

dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi

rar

- numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste

audiat

- oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii:

Cine? Ce? Unde? Cum?

- oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care

vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al

personajului, locul corect în care se petrece acţiunea

- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un

mesaj audiat anterior

- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/a creionului etc.)

pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte

- îndeplinirea unei instrucţiuni simple

- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor

jocului

1.3. Identificarea cuvintelor din

enunţuri scurte, rostite clar şi rar

- indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din

palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe

masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”

- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt

- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale

de 3-4 cuvinte

- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea

potrivită

- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/de

colegi

1.4. Identificarea silabelor şi a

sunetului iniţial şi final în

cuvinte clar articulate

- indicarea silabelor percepute prin diferite semne: ridicarea unui

deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice

- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători

ritmate

- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător

70

- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte

- interpretarea unor cântece care conţin onomatopee

- construirea de rime pornind de la cuvinte date

- indicarea sunetelor percepute, folosind diferite semne (ridicarea

unui deget, a unui obiect) sau prin mimica buzelor, în silabe care

nu conţin aglomerări de consoane sau diftongi

- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu

un anumit sunet

- sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar,

după diferite criterii (sunet iniţial/final; număr de silabe etc.)

- desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror

denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat

1.5. Manifestarea curiozităţii

faţă de receptarea

semnificaţiei mesajelor orale,

în contexte de comunicare

cunoscute

- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător,

folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

- audierea unor poveşti citite, înregistrate/povestite de

adulţi/copii

- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii

ascultă întâmplări/evenimente povestite de colegi sau adulţi

invitaţi

- *vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii

- *rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer

(unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare







2.1. Articularea de enunţuri

folosind accentul şi intonaţia

corespunzătoare intenţiei de

comunicare

- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator,

cu ţintă pe pronunţia corectă

- exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate

- formulare de răspunsuri la ghicitori

- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu”

(reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior

- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea

repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau

vitezei vorbirii

- asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele

corespunzătoare; jocuri de pronunţie a onomatopeelor, însoţite de

mişcare

- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în

funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare,

exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

- simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri

diferite - jocuri de rol

- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu

reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)

- dramatizări ale poveştilor/fragmentelor din basme audiate

- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de

71

tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a

transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.

2.2. Oferirea de informaţii

referitoare la sine şi la

universul apropiat, prin mesaje

scurte

-formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă, despre

familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea

preferată, despre mâncarea preferată etc.

- formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi, pe

teme de interes pentru copii

- prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie

- discuţii privind comportamentul personajelor; evidenţierea unor

modele de comportament

- formularea, completarea de enunţuri orale care să conţină

comparaţii sau distincţii între obiecte familiare

- *formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui

personaj de desen animat/bandă desenată/ poveste cunoscută

- *formularea de descrieri/prezentări elementare ale unor

activităţi, jocuri încheiate

2.3. Participarea la dialoguri

scurte, în situaţii de

comunicare uzuală

- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi

*solicitare, potrivite interlocutorului

- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de

interes

- exersarea unor reguli de comunicare eficientă, civilizată:

vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii –

Exemplu: jocuri de tipul „Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi

continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.

- participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În

parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.

- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor

- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

2.4. Manifestarea interesului

pentru exprimarea de idei în

contexte cunoscute

- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre

caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”

- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei

imagini

- *jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea

succesiunii evenimentelor, modificarea finalului

- *crearea de poveşti orale pornind de la idei/imagini date sau

desene create de copii

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute







3.1. Recunoaşterea unor - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare,

72

cuvinte uzuale, din universul

apropiat, scrise cu litere mari

şi mici de tipar

deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care

se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează

împreună cu copiii

- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la

cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.

- utilizarea jocurilor „Loto” cu diferite subiecte, „Domino”, „Bingo”,

care au cuvinte scrise sub imagine

- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu

imagini potrivite ce reprezintă obiecte din universul apropiat

3.2. Desprinderea

semnificaţiei

globale din imagini/suită de

imagini care prezintă

întâmplări, fenomene,

evenimente familiare

- formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/multiplă –

Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din

pădurea adormită?”

- *lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate

- prezentarea de albume personale cu fotografii sau imagini

*3.3. Identificarea

semnificaţiei unor simboluri

care transmit mesaje de

necesitate imediată, din

universul familiar

- *identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii

cotidiene: M – metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire,

farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

- *sortarea unor semne, simboluri grafice identice

- *„citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a

orarului şi/sau a jurnalului ilustrat

- *punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

- *codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea

în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament,

aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.

3.4. Manifestarea curiozităţii

pentru decodarea

semnificaţiei

mesajelor exprimate în limbaj

*vizual sau verbal, în

contexte cunoscute

- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni,

grosimi, cu sau fără imagini etc.

- răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în

biblioteca şcolii etc.

- *observarea şi stabilirea de asemănări şi diferenţe între suporturi

de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu

ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.

- *observarea amplasării imaginilor în raport cu textul

- *„citirea” imaginilor 3D din revistele pentru copii

- audierea unei poveşti, însoţită/urmată de răsfoirea cărţii ce conţine

textul şi observarea imaginilor

- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare







4.1. Reproducerea unor

mesaje simple, în contexte

uzuale de comunicare

- confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau

decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica/va arăta

mesajul ce trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1

Martie”

73

4.2. Trasarea *elementelor

grafice şi a contururilor

literelor, folosind resurse

variate

- pipăirea literelor din plastic/din alfabetarul magnetic sau tipărite în

relief pe diferite suporturi

- construirea literelor din şenile, plastilină, pastă de modelaj, “fir” de

hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor

prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele,

modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.

- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul

corp

- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.

- exersarea poziţiei corecte la scris

- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de scris

- scrierea pe diferite suporturi şi cu diferite instrumente a unor litere,

modele liniare, simboluri etc.

- realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”

- trasarea de litere mari şi mici de tipar după contur dat sau prin

unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă,

carioca, creioane colorate, stilou etc.)

- *scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate

(mari/mici, groase/subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm

- jocuri de tip labirint

- realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi

punctul), utilizând instrumente diferite

- *transcrierea prin „fotografiere vizuală” a unor cuvinte cu

semnificaţie

pentru copii: numele părinţilor, fraţilor, bunicilor etc.

*4.3. Exprimarea de idei, trăiri

personale şi informaţii prin

intermediul limbajelor

neconvenţionale

- „scrierea” de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene,

simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior) etc.

- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului

sau prin simboluri – Exemplu: <<Cum putem arăta prin „scris” ce

frumoasă e primăvara?>>

- etichetarea originală a unor obiecte personale

- confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor

folosi limbaje neconvenţionale

- organizarea în clasă a unui colţ/panou intitulat “Peretele

vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o

temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi

simboluri)

4.4. Manifestarea interesului

pentru schimbul de mesaje

scrise, într-o varietate de

limbaje, în contexte cunoscute

- organizarea de concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai

interesant colaj/puzzle/desen/poster din desene/cuvinte/alte

simboluri?”

- crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau

imagini)

- crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri

- completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

- confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris,

simboluri, pe teme familiare copiilor

- crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de

adult

- *poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

74

Sugestii metodologice Programa şcolară pentru clasa pregătitoare este un instrument de lucru care se adresează cadrelor

didactice care predau disciplina Comunicare în limba română, fiind concepută în aşa fel încât să permită

orientarea propriei activităţi spre formarea la elevi a competenţelor specifice recomandate, precum şi

manifestarea creativităţii în scopul adecvării demersului didactic la particularităţile elevilor.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru

proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul

acestei discipline.

Conţinuturi utilizate pentru dezvoltarea competenţelor specifice Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect, o persoană,

a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o solicitare

Elemente de construcţie a comunicării

Literele mari de tipar

Litere mici de tipar

Sunete specifice limbii române

*Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.

*Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

*Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână

Strategii didactice

Pentru eficienţa învăţării copiilor din clasa pregătitoare trebuie să ne raportăm la lumea lor,

respectiv la universul imediat, tangibil, la îndemână. Dar foarte adesea acest univers este şi o creaţie a

copilului - care arareori stă locului! Elevul meştereşte câte ceva în permanenţă - desenează, modelează,

rupe şi lipeşte, îngână o melodie cunoscută sau doar de el ştiută.

Deci, o primă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea

conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie ca e vorba de filtre de comunicare de

tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci

când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context,

învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce

exprimă) cu limbajul corporal sau vizual sau muzical.

O altă sugestie se referă la abordarea ludică: tot ceea ce se întâmplă la ”ora” de comunicare în

limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante. Din

spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. Profesorul are posibilitatea să realizeze jucării simple (din

materiale reciclabile) cu elevii mai mari, în cadrul unor proiecte. Aceste jucării pot fi apoi folosite la cei

mici, unde apar adesea ameliorări de design - copiii pot colora, adăuga accesorii - ceea ce reprezintă tot

atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea unei descrieri rudimentare - Exemplu: X

e roşu!).

Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc

în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii

ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,

oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Abordarea

comunicativfuncţională impune metodele de evaluare complementare cum ar fi: proiectul, portofoliul dar şi

autoevaluarea.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a

competenţelor dobândite de către copii în contexte non-formale sau informale. Evoluţia copilului va fi

înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit,

încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

75

SEMESTRUL I

Unităţi de

învăţare

Ob

ref

Conţinuturi Nr.

ore

Perioada/

Săpt.

1.”Cine sunt?

Cine suntem?”

Evaluare

iniţială

1.1

1.5

2.1

2.3

3.3

4.4

-Iniţierea unor dialoguri învăţător-elev, elev-elev despre prima zi de

şcoală şi viaţa de şcolar

- “Trenuleţul amintirilor” -Activităţile desfăşurate în grădiniţă

- Iniţierea unor dialoguri despre jocuri şi activităţi de grup şi

individuale

- Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor

familiei

-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie

-Formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă; despre

familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea preferată,

despre mâncarea preferată etc.

- Elemente ale comportării civilizate

-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă

a unor panouri care prezintă: reguli de comportament

-Utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal: a

saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identica un obiect, o

persoană, a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o

solicitare

-Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru

toţi copiii

- Probe de evidenţiere a achiziţiilor din grădiniţă

16 I-IV

2.”Când, cum

şi de ce se

întâmplă?”

Propoziţia.

Cuvântul.

Silaba

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

3.2

4.1

-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când,

cum şi de ce se întâmplă?

-“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii

-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru

a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte

-Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în

context adecvat

-Indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme,

jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă atâtea

jetoane câte cuvinte ai auzit.)

-Despărţirea cuvintelor în silabe şi sunete

-Pronunțarea corectă a sunetelor

-Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători

ritmate

-Audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător

-Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte

-Interpretarea unor cântece care conţin onomatopee

16 V-VIII

76

Unităţi de

învăţare

Ob

ref

Conţinuturi Nr.

ore

Perioada/

Săpt.

-Jocuri de cuvinte (de tip Fazan, în care criteriul poate fi nu numai

ultima silbă, ci şi ultimul sunet)

-Formularea de enunţuri folosind cuvinte date

-Rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior

-Reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată

a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei

vorbirii

-Asocierea unor imagini cu animale sau alte obiecte, cu

onomatopeele corespunzătoare

-Descoperirea silabelor „intruse” (ex.: dublarea ultimei silabe din

cuvânt)

-*Schimbarea sensului unui cuvânt, prin schimbarea unui sunet sau

a unei silabe (var-far, cară-gară etc.)

-*Construirea de rime pornind de la cuvinte date

-Sesizarea greşelilor de pronunție

-Cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice

-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează

însuşirea literelor şi scrierea lor

3. „Cine? Ce?

Unde? Cum?”

Sunetele limbii

române

1.1

1.2

1.3

1.4

2.2

2.3

3.3

-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine?

Ce? Unde? Cum?

-Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste

audiat

-Oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care

vizează diverse informaţii din povestea audiată (ex. numele greşit al

personajului, locul corect în care se petrece acţiunea)



-Simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri

diferite - jocuri de rol

-Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea

intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)

-Formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj

dintr-un fragment de poveste audiat

-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.

-Articularea consoanelor şi a vocalelor

-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător

-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii

-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice

16 IX-XII

1.1

1.2

1.3

Recapitulare

Evaluare

Recuperare / Dezvoltare

4

XIII

77

Unităţi de

învăţare

Ob

ref

Conţinuturi Nr.

ore

Perioada/

Săpt.

SEMESTRUL AL II-LEA

4.

Cine? Ce?

Despre cine?

Despre ce?

Elemente de

construcţie a

comunicării

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

1.6

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

3.1

-Comunicare orală - identificarea unei persoane, a unui obiect sau

fenomen

-Recunoaşterea unei persoane, a unui obiect sau fenomen, prin

formularea de întrebări despre caracteristicile acestora - joc de tipul

„Cutiuţa fermecată”

-Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind

păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă

întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi

-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie

-Participarea la jocuri de rol: La doctor, La telefon, În parc, La

cumpărături, O zi în familie, Aniversări

-Formularea, completarea de enunţuri care să conţină

comparaţii sau distincţii între obiecte familiare

-Corespondenţa sunet-literă

-Literele mici şi mari de tipar: A, M, U, N, I

-Citirea şi scrierea cuvintelor

-Despărţirea cuvintelor în silabe

-Copierea literelor şi a cuvintelor

-Scrierea după dictare

-Selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este

vorba în mesaj.

-Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în

mesaj.

Recapitulare

Evaluare

16 XIV-

XVII

5. „Peretele

vorbitor”

Cuvântul-

element

esenţial de

comunicare

1.3

1.4

2.1

2.2

3.2

3.3

4.1

4.2

4.3

4.4

-Scrierea de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri

inventate spontan etc.

-Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului

sau prin simboluri: ex. Cum putem arăta prin scris ce frumoasă e

iarna?

-Etichetarea originală a unor obiecte personale sau din mediul

apropiat

- Crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau

imagini)

-Confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor

folosi limbaje neconvenţionale.

-Organizarea unui colţ în clasă intitulat “peretele vorbitor” în care

copiii să-şi poată lăsa mesaje, să poată “scrie” (desen, simbol)

informaţii pe o temă aleasă de ei, gen proiect.

-Literele mici şi mari de tipar : E, R, O, C, Ă, L

-Scrierea corectă a cuvintelor

-Scrierea după dictare

-Observarea etichetelor din clasă: plasate pe dulapuri, sertare,

deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care

se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează

împreună cu copiii.

-Citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la

16 XVIII-

XXI

78

Unităţi de

învăţare

Ob

ref

Conţinuturi Nr.

ore

Perioada/

Săpt.

cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.

-Utilizarea jocurilor Loto cu diferite subiecte, Domino, Bingo, ce au

cuvinte scrise sub imagine.

-Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu

imagini potrivite

-Realizarea unor colecţii de cuvinte utilizate frecvent: cuvinte

scurte, familiare copiilor, care vor fi afişate în clasă

Recapitulare

Evaluare


6.”Vine, vine

primăvara!”

Comunicarea

orală –

dialoguri

despre vreme,

anotimp,

calendarul

naturii

1.3

1.5

3.1

3.2

3.3

3.4

4.1

-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când,

cum şi de ce se întâmplă?

-“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii



-Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în

context adecvat

-Literele mari şi mici de tipar: B, J, H, G

-Confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere mari de tipar rupte

sau decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica

mesajul ce trebuie scris: ex.- Pe felicitare vom scrie 1 Martie

-Trasarea de litere mari de tipar după contur dat sau prin unirea

punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca,

creioane colorate, stilou etc.)

-Jocuri de tip labirint.

-Scrierea după dictare a cuvintelor

-Comunicarea orală - dialoguri despre programul zilnic al

şcolarului, vreme, anotimp, calendarul naturii

Recapitulare

Evaluare


16 XXII-

XXV

7. „Vreau să

fiu un bun

şcolar”!

Comunicarea

orală –

dialoguri

despre

comportarea

la şcoală

1.1

1.2

1.3

1.5

2.1

2.2

2.3

3.1

3.3

-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător

-Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind

păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă

întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi

-Literele mari şi mici de tipar: T, S P, V, D, Ş, Î, Â

-Citirea şi scrierea literelor si a silabelor

-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.

-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă a

unor panouri care prezintă: reguli de comportament, aniversări ale

copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.)

-Formulări de întrebări şi răspunsuri

Recapitulare

Evaluare


16 XXVI-

XXIX

79

8.”Lumea

copilăriei”

Propoziţia-

unitate a

comunicării

3.1

3.2

4.1

4.2

4.3

4.4

- Dialoguri despre personaje din poveşti, lumea copilăriei, etc.

-Literele mari şi mici de tipar: Ţ, ţ, Z, z, f, F

-Completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

-Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri

-Identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii

cotidiene: M – Metrou, H - Spital, I - Informaţii, intrare, ieşire,

farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice

-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

-Confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris,

simboluri, pe teme familiare copiilor

-Crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de

adult

Recapitulare

Evaluare


12 XXX-

XXXII

9. Am

terminat clasa

pregătitoare

3.4

3.7

4.1

4.2

4.3

4.4

-Alfabetul limbii române

-Jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii

-Organizarea de concursuri: ex. Cine scrie cele mai multe lucruri

despre…

-Poveştile copilăriei – vizită la bibliotecă

- Atingerea cărţilor

- Răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în

biblioteca şcolii etc.

- Observarea cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi etc.

- Confecţionarea de mini-cărticele

- Observarea amplasării imaginilor

Recapitulare finală


12 XXXIII

-XXXV

80

SEMESTRUL I

Nr.

crt.

Detalieri de

conţinut Activităţi de învăţare Resurse

Nr.

ore

Data

Evaluare ACTIVITĂŢI

INTEGRATE

1. “Prima zi de

şcoală din

viaţa micului

şcolar”

- primirea şcolarilor de clasă

pregătitoare;

- prezentarea importanţei

zilei de 17 septembrie;

- prezentarea clasei ;

- vizită în şcoală (asigurarea

punctelor de reper)

- cunoaşterea elevilor,

prezentarea catalogului,

prezenţa;

- exerciţii de aranjare a

ghiozdanului în pupitru ;

- exerciţii de aşezare în bănci

în mod corespunzător ;

- exerciţii de utilizare a

cuierului ;

- exerciţii de intonare a unui

cântec de înviorare ;

- exerciţii de scriere şi desen.

- Resurse

materiale: foi

desen, creioane

colorate,

carioci

- Resurse

procedurale:

explicaţia,

conversaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activităţi în

echipă,

activitate

individuală

2

- observare

sistematică

- Jocuri:

„Dacă vesel se

trăieşte”

„Ce ştiu să fac!”

-Desen:

- “Căsuţa din

poveşti”

-“Prima zi de

şcoală”

2.

“Cine sunt

eu?”

-elemente

grafice:

punctul

-exerciţii de aşezare în

bănci, poziţia corectă în bancă

sau la răspuns

-strigarea catalogului ;

-jocuri de cunoaştere a

colectivului de elevi;

-exerciţii de iniţiere a unor

dialoguri învăţător-elev, elev-

elev despre prima zi de şcoală

şi viaţa de şcolar;

- exerciţii de oferire a unor

informaţii despre identitatea

proprie şi a membrilor familiei;

-exerciţii de formulare a unor

- Resurse

materiale: fişe

de lucru,

ilustraţii,

creioane

colorate

- Resurse

procedurale:

explicaţia,

conversaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

învăţarea

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

- Jocuri:

„Ştiu să mă

prezint!”

„Cine face aşa? “

„Ghiceşte cine

sunt!”

„Spune-mi ce

vezi!”

„Trenul”

„Spune câte

elemente sunt!”

„CINE SUNT? CINE SUNTEM?” (16 ore)

81

mesaje despre sine: nume,

vârstă, adresă; despre familie,

colegi, despre animalul

preferat, despre culoarea

preferată, despre mâncarea

preferată etc.

-exerciţii de încălzire a

muşchilor mici ai mâinii ;

-test pentru detectarea

acuităţii vizuale

-ghicitori;

-joc de recunoaştere a

onomatopeelor ;

-probe şi jocuri pentru

depistarea tulburărilor de

limbaj;

-elemente grafice: punctul

intuitivă

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activităţi în

echipă,

activitate

individuală

-Cântece:

„Deschide urechea

bine!”

„Noi acum suntem

şcolari”

Desen:

”Autoportret”

3. “Ghici ce am

în ghiozdan!”

-exerciţii de identificare a

lucrurilor din ghiozdan

-exerciţii de aşezare pe bancă

şi de punere în ghiozdan a

lucrurilor personale

- exerciţii de pronunţie corectă

-exerciţii pentru identificarea

caracteristicilor unui obiect pe

bază de întrebări şi răspunsuri

-exerciţii de desenare a unor

obiecte din ghiozdan pe baza

descrierii făcute de învăţător

- Resurse

materiale: fişe

de lucru,

ilustraţii,

creioane

colorate

- Resurse

procedurale:

explicaţia,

conversaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

învăţarea

intuitivă

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activităţi în

echipă,

activitate

individuală

2 observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

-Ghicitori despre

obiectele şcolarului

- Jocuri:

„La ce foloseşte? “

„Ghiceşte

obiectul!”

„Spune-mi ce

vezi!”

-Desen:

”Obiectul preferat

din ghiozdan”

4. “Clasa mea” -exerciţii de identificare a unor

obiecte din sala de clasă

-activitate în grup organizată

pentru descoperirea

caracteristicilor unui obiect pe

baza de întrebări şi răspunsuri

-exerciţii de descriere a sălii de

clasă

-exerciţii de orientare în clasă

- Resurse

materiale: foi

desen, creioane

colorate,

carioci

- Resurse

procedurale:

explicaţia,

conversaţia,

2 observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

-Ghicitori despre

obiectele din clasă

-Desen:

”Obiectul preferat

din clasă”

82

-exerciţii de desenare a unor

obiecte din clasă pe baza

descrierii făcute de învăţător.

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activităţi în

echipă,

activitate

individuală

- Jocuri:

„La ce foloseşte? “

„Ghiceşte

obiectul!”

„Spune-mi ce

vezi!”

5. “ Îmi mai

aduc

aminte...?”

-elemente

grafice: linia

orizontală,

punctul

-exerciţii de discriminare a

sunetelor din natură şi a

sunetelor din cuvinte;

-exerciţii de indicare a

sunetelor percepute prin

diferite semne – ridicarea unui

deget, a unui obiect sau prin

mimică de tipul folosirii

buzelor pentru a mima sunetul

identificat;

-sortarea de jetoane

reprezentând obiecte din

mediul familiar, după diferite

criterii (sunet iniţial/final etc.)

- jocuri pentru depistarea

tulburărilor de auz;

- exerciţii de încălzire a

muşchilor mici ai mâinii ;

- elemente grafice: linia

orizontală, punctul

- test pentru cunoaşterea

volumului achiziţiilor din

grădiniţă;

- Resurse

materiale: fişe

de lucru,

ilustraţii,

creioane

colorate,

imagini din

diferite

poveşti,

jetoane,

obiecte de uz

personal

- Resurse

procedurale:

explicaţia,

conversaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

învăţarea

intuitivă

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activităţi în

echipă,

activitate

individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

- Jocuri:

“Trenuleţul

amintirilor”

“Cu ce sunet

începe?”

„Ghemul călător”

„Deschide urechea

bine!”

„Răspunde repede

şi bine!

-Cântec:„Ora-i de

plecat la şcoală”;

83

6. “Ce-am

învăţat?”

-elemente

grafice: grup

de linii

orizontale

-exerciţii de iniţiere a unor

dialoguri despre activităţile

desfăşurate în grădiniţă

-exerciţii de verificare a

acuităţii vizuale si auditive

- exerciţii de dicţie

-frământări de limbă

-utilizarea formulelor de

iniţiere şi încheiere a unui

schimb verbal

-exerciţii de exersare a unor

formule de salut, de adresare,

prezentare şi solicitare,

potrivite interlocutorului

- exerciţii de identificare a

elementelor unei comportări

civilizate

-exerciţii de codare sau

decodare a unor mesaje scrise

(ex.: expunerea în clasă a unor

panouri care prezintă: reguli de

comportament

-exerciţii de încălzire a

muşchilor mici ai mâinii

-exerciţii de scriere a unor

elemente grafice: grup de linii

orizontale

-test pentru stabilirea nivelului

de dezvoltare a proceselor de

analiză şi sinteză fonetică

- Resurse

materiale: fişe

de lucru,

ilustraţii,

jetoane cu

imagini, cutie

- Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activităţi în

echipă,

activitate

individuală

- rezolvare de

fişe

- recitare de

poezii

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

- Jocuri didactice:

“Ştiu să fiu

civilizat?”

“Ce lipseşte?”

„Caseta cu

surprize”

« Cine face aşa ? »

„Deschide urechea

bine!“

7. “Cine ştie,

câştigă!”

-elemente

grafice: linia

verticală,

punctul

-exerciţii de despărţire corectă

a propoziţiilor în cuvinte şi a

cuvintelor în silabe şi sunete

-exerciţii de redare în

propoziţii simple şi dezvoltate

a conţinutului unei poveşti

-exerciţii de recunoaştere a

personajului şi a poveştii din

care face parte

-exerciţii de recitare expresivă

a unei poezii respectând

intonaţia, ritmul şi pauza

- jocuri didactice



- exerciţii de scriere a unor

elemente grafice: linia

verticală, punctul

- test de cunoştinţe şi lărgirea

vocabularului

- Resurse

materiale:

fişe, steguleţ,

imagini din

diferite

poveşti,

jetoane,

obiecte de uz

personal

- Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic

- Forme de

organizare a

colectivului:

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

- Jocuri didactice:

„Mai spune ceva!”

“Cu ce sunet

începe?”

“Recunoaşte

povestea!”

”Ce ştii despre…”

“Cine

ştie,câştigă!”

“A câta liniuţă

lipseşte?”;

Puzzle: “Scene din

poveşti”;

- Concurs de

84

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

activitate

individuală

poezii :

“Micul recitator”

8. “Campionul”

-elemente

grafice: grup

de linii

verticale

-exerciţii de memorizare:

“Toamna”, “Bate vântul

frunzele”

-exerciţii de creare a unui orar

pe un cod de culori sau

simboluri valabile pentru toţi

copiii

- exerciţii de frământări de

limbă



- exerciţii de scriere a

elementelor grafice: grup de

linii verticale

- probă pentru determinarea

memoriei

- Resurse

materiale: fişe,

ilustraţii

- Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în

perechi,

individual

1

- observare

sistematică

- probă orală

- probă scrisă

Jocuri didactice:

“Sunt vesel / trist

pentru că...”

“Spune mai

departe!”

-Concurs de creaţie

Cântec cu mişcare:

“Bate vântul

frunzele”

Desen:

“Toamna”

9. Evaluare exerciţii de identificare a

sunetului în silabe;

exerciţii de pronunţare

corectă a sunetului;

exerciţii de poziţionare a

sunetului în cuvânt;

- exerciţii de scriere a

semnelor grafice;

- Resurse

materiale: fişe,

ilustraţii

- Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

jocul didactic

- Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

individual

1 - observare

sistematică

- probă orală

- probă

scrisă

Nr

crt

Detalieri de

conţinut

Ob.

ref. Activităţi de învăţare Resurse

Nr.

ore

Data

Evaluare Activităţi

integrate

CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?

Propoziţia. Cuvântul. Silaba (16 ore)

85

1. “Frunze

ruginii”

1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

1.5.

-exerciţii de formulare a

unor răspunsuri la

cererea elementară de

informaţii: când, cum şi

de ce se întâmplă?

-exerciţii de “citirea”

simbolurilor pentru

vreme şi a calendarului

naturii

-exerciţii de selectare

prin semne (ridicarea

unui deget/ a creionului

etc.) a detaliului corect

dintr-un set de enunţuri/

cuvinte

-exerciţii de formare a

propozițiilor simple şi

dezvoltate, integrând

cuvintele în context

adecvat

-exerciţii de identificare

a cuvintelor percepute

prin diferite semne:

bătăi din palme, jetoane

puse pe bancă, săritură

etc. (ex. Pune pe masă

atâtea jetoane câte

cuvinte ai auzit.)

-exerciţii de numărare a

cuvintelor dintr-un

enunţ.

-exerciţii de stabilire a

poziţiei sau succesiunii

cuvintelor din enunţuri

orale

-exerciţii de punere în

corespondenţă a unui

cuvânt rostit cu

imaginea potrivită

Resurse materiale:

fişe de lucru,

ilustraţii, creioane

colorate, jetoane

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia, jocul

didactic

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate frontală,

activităţi în

perechi, activităţi

în echipă, activitate

individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluarea

-Jocuri

didactice:

“Fazan”

“Frunze colorate

în cifre

amestecate”

“Găseşte

imaginea

potrivită!”

Îmi caut vecinii

-Joc liniştitor

“Zboarǎ

frunzele”

- Joc de mişcare

„Trenuletul

veseliei”

-Desen:

“Frunze ruginii”

2.

„Punguţa

cu doi

bani”

Propoziţia

Scrierea

grupului de

linii

verticale şi

orizontale

1.2.

1.3.

1.4.

2.2.

4.1.

3.2

4.2

-audierea poveştii

„Punguţa cu doi

bani”;

-exerciţii de

dramatizare a unor

fragmente din poveste;

-exerciţii de repovestire

după imagini;

-exerciţii de formulare

de propoziţii pe baza

unor imagini prezentate

Resurse materiale:

fişe de lucru,


colorate, jetoane,

caietul elevului;

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

- Joc de rol:

“De-a

personajele din

poveşti”

Jocuri didactice:

“Uneşte

punctele, apoi

colorează!”

“Fals sau

86


de răspunsuri la

întrebări: ex. Despre ce

este vorba.?


de răspunsuri ce

presupun alegere

multiplă: ex. În prima

imagine este cocoşul

moşului sau găina

babei?

-exerciţii de colorare

după contur;

-exersarea musculaturii

fine a mâinii şi a

coordonării mişcărilor

prin colorare

-exerciţii de scriere

didactic

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în



individuală

adevărat?”

“Numără

galbenii!”

Pictură:

“Personaje din

poveşti”

3.

„Punguţa

cu doi

bani”;

Propoziţia

formată din

două

cuvinte

Scrierea

liniei

verticale şi

a liniei

orizontale,

cu punct de

sprijin

1.2.

1.3.

1.4.

2.2.

2.3

4.1.

-exerciţii de

recunoaştere a poveştii:

titlul, autorul,

personajele;


de răspunsuri la cererea

elementară de

informaţii: Cine? Ce?

Unde? Cum?


unor replici

afirmative/negative la

enunţuri scurte care

vizează diverse

informaţii din povestea

“Punguţa cu doi bani” (ex. numele greşit al

personajului, locul

corect în care se petrece

acţiunea).

-indicarea prin semne

(ridicarea unui deget/ a

creionului etc.) pentru a

selecta detaliul corect

dintr-un set de enunţuri/

cuvinte.


de propoziţii alcătuite

din două cuvinte, pe

baza imaginilor;


unei descrieri

elementare (1-2

Resurse materiale:

fişe de lucru,


colorate, jetoane,

caietul elevului;

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


didactic

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în



individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

Jocuri didactice:

“Ce ştii

despre...?”

“Fals sau

adevărat?”

“Creionul

vorbitor”

“Răspunde

repede şi bine!”

“Cine face aşa?”

“Continuă

povestea...”

-Macheta:

,,Poienita

personajelor din

poveste”

-Labirint:

“Găseşte drumul

la casa

moşului!”

87

trăsături) a unui

personaj din povestea

“Punguţa cu doi bani”;

-exerciţii de repovestire

a unor fragmente din

povestea audiată, cu

reproducerea intonaţiei

interpreţilor (cadrul

didactic, actori etc.).


4.

O

întâmplare

Propoziţia

formată din

trei cuvinte.

Scrierea

unor

combinaţii

de linii

verticale şi

orizontale

1.2.

1.3.

1.4.

2.2.

4.1.


de propoziţii alcătuite

din trei cuvinte, pe

baza imaginilor;

-exerciţii de iniţiere a

unor dialoguri

învăţător-elev, elev-elev

despre familie,

întâmplări şi fapte din

viaţa proprie de familie;


de răspunsuri la cererea

elementară de

informaţii: Cine? Ce?

Unde? Cum?

-participarea la jocuri

de rol de tipul vorbitor -

ascultător, folosind

păpuşi pe deget, pe

mână, marionete, măşti

etc.


Resurse materiale:

fişe de lucru,


colorate, jetoane,

caietul elevului;

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


didactic

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în



individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

Jocuri didactice:

“Răspunde

repede şi bine!”

“Fals sau

adevărat?”

“Ce ştii

despre...?”

Desen:

“Uneşte

punctele, apoi

colorează!”

Cântec cu

mişcare:

”La pădure”

5.

“Jucăria

mea

preferată”

Cuvinte

formate din

două silabe

Scrierea

liniei oblice

spre

dreapta

1.3.

2.2.

4.1.

-exerciţii de dicţie,

frământări de limbă;


unor dialoguri despre

jucăriile preferate

-exerciţii de despărţire

în silabe a cuvintelor;

-exerciţii de asociere a

jucăriilor cu lucrurile

reale;

-exerciţii de descoperire

a silabelor „intruse”

(ex.: dublarea ultimei

silabe din cuvânt);

-exerciţii de scriere;

-exerciţii de desenare a

jucăriilor preferate cu

respectarea proporţiei

dintre jucării;

Resurse materiale:

fişe de lucru,


colorate, jetoane,

caietul elevului;

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


didactic

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în


2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

-Jocuri de

cuvinte:

“Fazan”

-Joc de rol:

“Cearta

jucăriilor”

“Sunt vesel / trist

pentru că...”

Jocuri didactice:

“Adevărat sau

fals?”

Desen:

88


individuală

-Jocuri de cuvinte

(de tip Fazan, în care

criteriul poate fi nu

numai ultima silbă,

ci şi ultimul sunet);

-Jocuri de rol

“Uneşte

punctele, apoi

colorează!”

“Jucăria

preferată”

6. “Ştiu să fiu

civilizat!”

Cuvinte

formate din

trei silabe.

Scrierea

liniei oblice

spre

dreapta, pe

un spaţiu

1.3.

2.2.

4.1.



întâmplări şi fapte din

viaţa proprie, despre

comportarea civilizată;

-exerciţii de despărţire

corectă a cuvintelor în

silabe, sesizând

numărul de silabe ce

alcătuiesc cuvântul;


silabelor percepute prin

diferite semne: ridicarea

unui deget, a unui

obiect sau prin mimică.

-exerciţii de rostire a

cuvintelor pe silabe, în

jocuri, cântece sau

numărători ritmate.



diferite semne: bătăi din

palme, jetoane puse pe

bancă, săritură etc. (ex.

Pune pe masă atâtea

jetoane câte silabe ai

auzit.)


silabelor dintr-un

cuvânt


Resurse materiale:

fişe de lucru,


colorate, jetoane,

caietul elevului;

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


didactic

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în



individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

-Joc de rol :

„La magazin”

-Jocuri

didactice :

,,Aşază-mă la

locul meu!”

,,Schimbăm

impresii

despre tema

zilei”

“Frunze colorate

în cifre

amestecate”

- Modelaj:

,,Leguma şi

fructul preferat”

7.

“Timpul

meu liber”

Cuvinte

monosilabi-

ce. Scrierea

liniei oblice

spre

dreapta, pe

două spaţii

1.3.

2.2.

4.1.



organizarea timpului

liber;


a unor cuvinte

monosilabice;


a sunetului iniţial al

cuvântului;

-exerciţii de selectare a

unor imagini potrivite

Resurse materiale:

fişe de lucru,


colorate, jetoane,

caietul elevului;

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


didactic

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluarea

-Joc de rol :

„La

cumpărături”

“De-a Poştaşul”

„Cine este si ce

face....?”-

,,Schimbăm

89

activităţilor din timpul

liber;



diferite semne: bătăi din

palme, jetoane puse pe

bancă, săritură etc. (ex.

Pune pe masă atâtea

jetoane câte silabe ai

auzit.);


silabelor dintr-un

cuvânt;

-exerciţii de scriere;

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în



individuală

impresii

despre tema

zilei”

-Ghicitori,

imagini de pe

internet ( animale

si păsări de la

pol)

8.

“Programul

zilnic al

şcolarului”

Recapitula-

rea

semnelor

grafice

învăţate

1.3.

1.2.

1.4.

2.2.

4.1.

-exerciţii de

recunoaştere a

propoziţiilor formate

din 2-3 cuvinte şi a

cuvintelor formate din

1-2-3 silabe;


de propoziţii;

-exerciţii de citire a

ilustraţiilor din

abecedar;

-exerciţii de scriere a

semnelor grafice

studiate (copiere şi

dictare)

Resurse materiale:

manual, caietul

elevului, fişe de

lucru

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,


didactic

Forme de

organizare a

colectivului:


activităţi în echipă,

activitate

individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba

practică

autoevaluare

Jocuri didactice:

“Răspunde

repede şi bine!”

“Fals sau

adevărat?”

“Câte ore?”

-Cântec cu

mişcare: “

“Ora-i de plecat

la şcoală”

Desen:

“Ceasul”

90

N

r

c

r

t

Detalieri de

conţinut

Ob

ref Activităţi de învăţare Resurse

Nr

ore

Data


integrate

1.

“La doctor”

Familiarizarea

cu sunetul a

Scrierea unor

combinaţii de

linii oblice: grup

de două linii

oblice spre

dreapta pe un

spaţiu şi grup de

două linii oblice

spre dreapta pe

două spaţii

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

exerciţii de

diferenţiere a

sunetelor limbii

române de sunetele

muzicale şi de

zgomotele din

mediul înconjurător;

exerciţii de

diferenţiere a

vocalelor şi a

consoanelor;

exerciţii de

delimitare a

propoziţiei în

cuvinte şi a

cuvintelor în silabe ;

exerciţii de

identificare a


exerciţii de

pronunţare corectă a

sunetului;

exerciţii de dicţie,


exerciţii de

poziţionare a


formularea unor

propoziţii alcătuite

din cuvinte ce încep

cu acelaşi sunet;

citirea ilustraţiilor

din fişele de lucru;

alcătuirea de

propoziţii / enunţuri

după imagini sau

suport lingvistic;

exerciţii de

memorare a unui

text în versuri

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul a

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

1

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluare

Joc de rol:

“La doctor”

-Cântec:

“A,a,a, acum e

toamnă!”

- Joc de mişcare :

,, Rândunică , mută-

ţi cuibul!”

Desen:

Reprezentarea

prin desen a

unor obiecte a

căror

denumire

începe cu un

sunet dat;

Desenarea

unor legume

2

.

“Fructe de

toamnă”

Familiariza-rea

cu sunetul „e”

Scrierea unor

combinaţii de

linii oblice: grup

de trei linii oblice

spre dreapta pe

un spaţiu şi grup

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul e

Resurse

procedurale:

conversaţia,

1

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

autoevaluarea

-Cântec:

“A,a,a, acum e

toamnă!”

-Desen:

“Fructe de

toamnă”

-Modelaj:

“Fructe de

toamnă”

CINE? CE? UNDE? CUM?

Sunetele limbii române

(16 ore)

91

de trei linii oblice

spre dreapta pe

două spaţii

exerciţii de scriere a

elementelor grafice;



exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;

alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;

exerciţii de selectare

a propoziţiei corecte

din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

exerciţii de


sunetului;



exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;



alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

Jocuri

didactice:

“Răspunde

repede şi bine!”

“Fals sau

adevărat?”

“Câte ore?”

“

F

l

o

r

i

d

e

p

r

i

m

ă

v

a

r

ă

”

“

F

l

o

r

i

d

e

p

r

i

m

ă

v

a

r

ă

92

exerciţii de

memorare a unui

text în versuri





exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;

alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

exerciţii de


sunetului;



exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;



alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

”

3 “La vie”

Familiarizarea

cu sunetul „i”

Scrierea liniei

oblice spre

dreapta şi a liniei

oblice spre

stânga, cu punct

de sprijin

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul i

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

1

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

-Cântec:

“A,a,a, acum e

toamnă!”

- Joc de mişcare :

,, Rândunică , mută-

ţi cuibul!”

Desen:

Reprezentarea

prin desen a

unor obiecte a

căror

denumire

începe cu un

sunet dat;

Modelaj:

“Struguri”

4

“Recunoaşte

personajul!”

Familiariza-rea

cu sunetul „o”

Scrierea liniei

ondulate

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul o

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

1

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

93

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

exerciţii de

memorare a unui

text în versuri





exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;

alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

exerciţii de

diferenţiere a

sunetelor limbii

române de sunetele

muzicale şi de

zgomotele din


exerciţii de

diferenţiere a

vocalelor şi a

consoanelor;

exerciţii de

delimitare a

propoziţiei în

cuvinte şi a


exerciţii de

identificare a


exerciţii de


metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

5

“Trenuleţul

Thomas”

Familiarizarea

cu sunetul „u”

Scrierea liniei

curbe deschise

spre dreapta

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul u

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

-Cântec:

“A,a,a, acum e

toamnă!”

Joc de mimă:

„Ghiceşte

meseria!”;

“Recunoaşte

personajul!”

6 “Papucii

gâscanului”

Familiarizarea

cu sunetul „s”

Scrierea liniei

curbe deschise

spre stânga

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul s

2

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

autoevaluarea

Joc de rol

Jocuri

didactice:

“Răspunde

repede şi bine!”

“Fals sau

adevărat?”

94

2.5

4.1

sunetului;



exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;



alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

exerciţii de

memorare a unui

text în versuri, a

unor proverbe,

zicători, ghicitori,




exerciţii de

diferenţiere a

sunetelor limbii

române de sunetele

muzicale şi de

zgomotele din


exerciţii de

diferenţiere a

vocalelor şi a

consoanelor;

exerciţii de

delimitare a

propoziţiei în

cuvinte şi a


exerciţii de

identificare a

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

7 “O întâmplare cu

Moş Martin”

Familiarizarea

cu sunetul „r”

Scrierea liniei

curbe deschise în

partea de jos

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul r

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

Textul poeziei

“Rică nu ştia să

2

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

Joc de mimă:

“Recunoaşte

personajul!”

- Concurs:

Cel mai bun

recitator al

poeziei “Rică nu

ştia să zică”

-“Cine ştie,

câştigă”

-Joc didactic:

“Cine face

aşa?”

95


exerciţii de


sunetului;



exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;



alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;

reprezentarea

grafică a

propoziţiei,

cuvântului şi a

silabei;

exerciţii de

poziţionare a


formularea unor



cu acelaşi sunet;



alcătuirea de


după imagini sau

suport lingvistic;



din enunţurile

elevilor;



exerciţii de

poziţionare a


formularea unor

zică”

8

“Zâna Toamna”

Familiarizarea

cu sunetul „z”

Scrierea liniei

curbe deschise în

partea de sus

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

.

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul z

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

2

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

-Cântec:

“Toamna”

-Desen:

“Covor de

frunze”

-Joc de mişcare:

“Dansul

frunzelor”

9 “Scufiţa Roşie”

Familiarizarea

cu sunetul „l”

Scrierea liniei

curbe închise

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

ilustrând cuvinte

care conţin

sunetul l

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

2

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

Vizionare:

“Scufiţa Roşie”

-Jocuri:

„Recunoaşte

povestea!”,

„Recunoaşte

personajul!”

-Joc de rol

96



cu acelaşi sunet;



activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

1

0

Recapitulare 1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

dramatizarea

întâlnirii dintre

Scufiţa Roşie şi lup

recunoaşterea

poveştii şi a

personajelor după o

ilustraţie dată

exerciţii de

formulare de

propoziţii din două-

trei cuvinte pe baza

unor imagini

exerciţii de

delimitare a

propoziţiilor în

cuvinte şi a

cuvintelor în silabe,

exerciţii de

identificare a


exerciţii de


sunetului;

exerciţii de

poziţionare a



semnelor grafice;

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

1

proba orală

proba practică

-autoevaluarea

-Jocuri

didactice:

“Răspunde

repede şi bine!”

“Fals sau

adevărat?”

1

1

Evaluare 1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

4.1

.

exerciţii de

formulare de

propoziţii din două-

trei cuvinte pe baza

unor imagini

exerciţii de

identificare a


exerciţii de

pronunţare corectă

a sunetului;

exerciţii de

poziţionare a


exerciţii de scriere

Resurse

materiale: fişe de

lucru

Resurse

procedurale:

exerciţiul

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

individuală

1

proba orală

proba

practică

-autoevaluarea

97

a semnelor grafice;

Nr

crt

Detalieri de

conţinut Activităţi de învăţare Resurse

Nr

ore

Data


integrate

1. Recapitulare

semestrială exerciţii de identificare a

sunetelor în silabe;


corectă a sunetelor;

exerciţii de poziţionare a

sunetelor studiate în cuvânt


semnelor grafice;

exerciţii de formulare de

propoziţii din două-trei

cuvinte pe baza unor

imagini

exerciţii de delimitare a

propoziţiilor în cuvinte şi a

cuvintelor în silabe;

-

Resurse

materiale: fişe de

lucru, ilustraţii,

creioane

colorate, caietul

elevului, jetoane

Resurse

procedurale:

conversaţia,

explicaţia,

exerciţiul,

demonstraţia,

jocul didactic,

metoda fonetică,

analitico-

sintetică

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

frontală,

activităţi în


în echipă,

activitate

individuală

3

- observare

sistematică - Jocuri:

„Ştiu să mă

prezint”

„Dacă vesel se

trăieşte”

„Ce ştiu să

fac!”

“În lumea

basmelor am

călătorit !”

,, Rândunică ,

mută-ţi cuibul!’’

“Spune mai

departe!”

Puzzle: “Zâna

din poveşti”

2.

Evaluare exerciţii de formulare de

propoziţii din două-trei

cuvinte pe baza unor

imagini

exerciţii de delimitare a

propoziţiilor în cuvinte şi a

cuvintelor în silabe;

exerciţii de identificare a



corectă a sunetului;

Resurse

materiale: fişe de

lucru

Forme de

organizare a

colectivului:

activitate

individuală

1

observarea

sistematică

proba orală

proba practică

autoevaluare

RECAPITULARE SEMESTRIALĂ. EVALUARE (4 ore)

98

Pagina

Argument……………………………………………………………………………….......6

Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………......7

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………………………….....10

Curriculum vitae ……………………………………………………………………...........11

Dosarul cadrului didactic........................................................................................................14

Fişa personală..........................................................................................................................15

Fişa postului.............................................................................................................................16

Declaraţie.................................................................................................................................18

Declaraţie pe propria răspundere.............................................................................................19

Declaraţia contribuabilului......................................................................................................20

Fişa de evaluare anuală………………………………………………………………..........21

Lista surselor de informare…………………………………………………………………32

CAPITOLUL II – CURRICULUM………………………………………………….....33

Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013……………………………………..........34

Metodologii – clasa pregătitoare…………………………………………………………...37

Structura anului şcolar………………………………………………………………….......41

Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”………........................................................ 42

Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………...47

Calendar şcolar 2012-2013…………………………………………………………………54

Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar…………………........55

Plan-cadru de învăţământ………………………………………………………………….59

Schema orară……………………………………………………………………………….60

Orar……………………………………………………………………………………........61

Materiale curriculare…………………………………………………………………...…...63

PROIECTARE CURRICULARĂ:.......................................................................................65

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ…………………………………………………..66 o Programa şcolară………………………………………………………….………..67

o Planificarea calendaristică anuală………………………………………………..76

o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........81

LECTURĂ………………………………………………………………………………..178

Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................179

Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………………………..184

EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE………………………………………………...195

o Programa şcolară………………………………………………………….......196

99

o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....205

o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......207

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI.........................................................215

o Programa şcolară…………………………………………………………........216

o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………….226

o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………..........230

o

MUZICĂ ŞI MIŞCARE…………………………………………………………….…307



o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......319

ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL………………………………………….....341



o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………...351

DEZVOLTARE PERSONALĂ…………………………………………………….…366 o Programa şcolară………………………………………………………….......367

o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………378

o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….....380

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT…………………………………………………….391

o Programa şcolară……………………………………………………………..392

o Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare…………………………………..399

o Eşalonarea semestrială a unităţilor de învăţare…………………………......400

o Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare………………………………....402

DISCIPLINE OPŢIONALE :……………………………………………………….403 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE :………………………………………………..403

o Argument………………………………………………………………….......404

o Programa şcolară………………………………………………………………405

o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………....408

o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………..410

o Bibliografie……………………………………………………………………418

o Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional……………….…419

JOCUL CU CALCULATORUL ……………………………………………………..........420

o Argument……………………………………………………………………..421

o Programa şcolară………………………………………………………….….422

o Planificarea calendaristică anuală……………………………………….......429

o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….....431

o Bibliografie…………………………………………………………………...437

PROIECTE DE LECŢIE ŞI ACTIVITĂŢI PROIECTATE ÎN MANIERĂ INTEGRATĂ….438

o Activităţi proiectate în manieră integrată…………………………………….439

o Proiecte de activităţi integrate……………….………………………………....446

Comunicare în limba română………………………………………..…446

Matematică şi explorarea mediului………………………………….....469

Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………..485

Educaţie fizică şi sport…………………………………………………..491

100

Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)...496

Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin

sponsorizări..........................................................................................................................497

CAPITOLUL III. EVALUARE.......................................................................................498

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ………………………………………………..499

o Comunicare în limba română………………………………………………….499

o Matematică şi explorarea mediului…………………………………………....507

o Muzică şi mişcare……………………………………………………………...525

o Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………….….532

o Educaţie fizică şi sport……………………………………………….................535

o Educaţie pentru sănătate………………………………………………………538

Fişă de evaluare – educaţie fizică şi sport……………………………………………541

Fişă pentru înregistrarea rezultatelor – educaţie fizică şi sport………………………544

Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii………………………………………..547

Fişă de evaluare iniţială…………………………………………………………….…550

Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…………………………………......552

Fişă de apreciere săptămânală………………………………………………………...553

Fişă de apreciere comportamentală…………………………………………………..554

Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………………………………….555

Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………............................556

EVALUARE INIŢIALĂ……………………………………………………………......557

Comunicare în limba română…………………………………………………557

Matematică şi explorarea mediului…………………………………………...558

Educaţie pentru societate……………………………………………………..559

Arte vizuale şi lucru manual………………………………………………….560

Educaţie fizică şi sport………………………………………………………..561

Fişe de lucru pentru activităţi integrate………………………………………………562

Fişe de completat şi de colorat………………………………………............................583

Fişe de lucru matematică………………………….…………………............................611

CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI.....................................................615

CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:…………………………………616 Date generale despre colectivul clasei...............................................................................617

Fişa de caracterizare psihopedagogică...............................................................................618

Chestionar caracteriologic.................................................................................................623

Fişa de observaţie asupra elevului.....................................................................................624

Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului.................................628

Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare....................................................629

Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii......................................630

Decalogul educatorului...................................................................................................632

Munca în echipă..............................................................................................................633

66. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:............................................634

Norme de protecţia muncii.............................................................................................635

Proces-verbal, pentru prevenirea accidentelor...............................................................636

Consiliul clasei...............................................................................................................638

Regulile clasei.................................................................................................................639

Din secretele succesului la învăţătur..............................................................................640

Regulamentul de bună purtare........................................................................................641

ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:............................................................................642

101

Comitetul de părinţi....................................................................................................643

Planificarea şedinţelor cu părinţii...............................................................................644

Proces-verbal la şedinţele cu părinţii..........................................................................647

Chestionar pentru părinţi...........................................................................................650

Regimul zilnic al activităţilor elevilor.......................................................................652

Şcoala şi familia.........................................................................................................654

Educaţia sanitară.......................................................................................................656

Scrisoare informativă pentru părinţi..........................................................................658

Sfaturi pentru părinţi.................................................................................................659

Modele de diplome pentru părinţi..............................................................................662

.

CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ........................................................665

Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent....................................................666

Materiale metodice.....................................................................................................666

Lista articolelor publicate...........................................................................................667

CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE...........................668

Programul activităţilor extracurriculare....................................................................669

Regulamentele unor concursuri şcolare....................................................................673

Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri…………............673

Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.674

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………..….....675

METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………....676

SERBĂRI ŞCOLARE

Serbarea de sfârşit de an…………………………………………………………..682

Şezătoare………………..………………………………………………………….688

Magia Crăciunului………………………………………………………………....693

O lecţie de sănătate………….......................................................................................717

MODELE DE DIPLOME………………………………………………….….….726

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….…740

102

-clasa pregătitoare-

A.Ana,S.Cioflica - Jocuri didactice matematice, ed.Emia-2000;

Acsinte, Alexandru - Ghid privind desfǎşurarea activitǎţilor de educaţie fizicǎ în grǎdiniţǎ, Piteşti,

Editura Tiparg;

Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - volumul Supă de pui pentru suflet 1, Editura

Amalteea;

Antohe, Mariana ; Paula, Teleianu - Matematica în grădiniţă- ed. „Ager”, Tg Jiu, 2004;

Antonovici S.,G.Nicu - Jocuri interdisciplinare, Ed.Aramis;

*** “Artă şi îndemânare” (Vol. I, II), Ed. Rao, Bucureşti, 2007.

Badiu T , 1999- Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , ed. Garuda-Art , Chişinu;

Barbu, A.; Arcire, O.; Bucur, E.; Iacob S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar - Discipline

Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000 ;

Barff, Ursula; Inge Burkhardt; Maier Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL;

Berechet, Daniela; Gardin, Maria; Berechet, Florian; Gardin Florin – Limba română, clasa I, Editura

Paralela 45, 2006;

Buga, Marin - Snoave populare, selectate şi repovestite, Bucureşti, Ed.Tineretului,1967;

Barboi Elena– Activităţi practice în grădiniţe - ed. Emia, Deva, 2002;

Bărboni, Elena, Bojneag, Maria - „Mâini dibace- caiet pentru activitate practică”, Ed. Tehno- art,

Petroşani, 2006;

Barbu, H. şi E. Popescu - Activităţi de joc şi recreativ distractive , EDP Bucureşti 1994;

Boca Miron, Elena; Elvira Chichişan - Documentar metodic, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2001;

Boris Crăciun , 2006 - Creangă povestind copiilor , ed. Porţile Orientului, Iasi ;

Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena, Fulga Mihaela -Metode interactive de grup- Ed.Arves,

2002;

Chapman, G.- Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed. Curtea Veche, 2000;

Constantin, P., - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă , Bucureşti , 1986;

Cucoş. C. – Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;

Cuciinic, Constanţa - În căsuţa cu poveşti, ed. Aramis, 2004;

Culea, Laurenţia, coord., - Aplicarea noului curriculum , Editura Diana, Piteşti, 2009;

Dascălu, Aurel - Educaţie plastică în ciclul primar vol. I, II, Editura Polirom, Iaşi, 1997-1998;

Dǎnilǎ, Ioan; Elena Ţarǎlungǎ - Lecţia în evenimente- Ghid de proiectare didacticǎ, Ed. ,,Egal”,2002

***Dicţionar de artă, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1985;

Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Ed. Compania, Bucureşti,

1999;

Dumitrana, Magdalena - Activităţi matematice în grădiniţă, Ed. Compania, 2002;

Faliboga, Violeta; Ghergu, Virginia, - Abilitǎţi practice- clasele I - IV. Ghid metodic , Editura Axa, 2001;

Ferrario B - Gimnastica aerobica pe intelesul tuturor, ed. Semne, Bucuresti, 2004;

Florea, Marian – Simion - Sărbătorile la români, Ed. Fundaţiei Culturale române, Bucureşti 1997

***Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaţional, 2008;

Ghid Metodologic -Activităţi opţionale pentru învăţământul preşcolar şi primar cls.I şi a II-a, Tip.

Astra, Deva 2005;

Ghid de bune practice pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani realizat in

cadrul Proiectul pentru Educatie Timpurie Instructivă;

Goleman, D. - Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea Veche, 2007;

Grigore-Prună, Simona - Hai să mergem la serbare!, Editura Recif, 1999;

Iordăchescu, Carmen - Să dezlegăm tainele abecedarului, Editura Carminis Educaţional 2004;

Ionescu, Lelia, Borcan Ţicaliuc, Eugenia - Serbările celor mici, Ed. Sport Turism, 1983;

***Jocuri şi activitǎţi dinamice de timp liber, Iaşi, Editura Performantica, 2007;

103

*** Jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii , Ed D.P, Suceava, 1977;

Kolumbus, E., Didactica preşcolară, trad. M. Dumitrana, Bucuresti, 1998;

Kulcsar St.- Gimnastica aerobica , ed. Clusium, 2004;

***Literatura clasică română –Editura Fundaţiei România de Mâine,1992;

***Literatura pentru cei mici –Editura Humanitas - 2005;

*** Laborator preşcolar, Ghid metodologic, Ed. V& I Integral, Bucureşti, 2002;

Lica, Ovidiu, Ionel; Lica, Mihaela; Nuta, Irina; Mirea, Luiza, Mioara - Prietenul meu, calculatorul,

Editura Aius, Craiova, 2005;

Mareş, M.D. - Informatica şi bazele generale de operare pe calculator, Editura Fundaţia România de

Mâine, Bucureşti, 2000;

*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, Bucureşti , 2002;

***Metodica predarii educaţiei fizice în grădiniţa de copii, Ed.Did. şi Pedagogică.,

Bucureşti,1974;

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsa

între 3-6/7 ani;

M.E.C.T.S. - Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate prin

OMEDC nr. 4496/2004;

M.E.C.T.S. - Ghid metodologic - programul naţional de educaţie pentru sănătate;

M.E.C.T.S. - Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară Limbă şi

comunicare, MEC-CNC, Ed. Aramis, 2002;

MECT - Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, 2008 ,ediţie revizuită

MECT - Curriculum pentru invăţământul preşcolar (3- 6/7 ani) – 2008;

MECTS - În Educaţie Tu FACI LEGEA DE NOTA 10 (zece), UMPFE, martie 201

***Metode interactive de grup - ghid metodic, Editura ,,Arves,;

*** Metodica predării educaţiei muzicale în grădiniţa de copii, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1973;

*** Metodica predării desenului şi modelajului în grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti, 1977;

Mitu Florica, Antonovici Ştefania - Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Editura

Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2006;

Mitu, Florica şi Antonovici Stefana - Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul

preşcolar, ED. PRO Humanitate, Bucureşti, 1999;

Mitu, Florica - Metodica predării- învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul

primar, Editura Humanitas Educaţional, 2006;

Motora-Ionescu, Ana –Teatru pentru cei mici, Editura Tineretului, 1991;

Neacşu, I. şi colaboratorii – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P.;

Neagu, M.; Petrovici C. – Aritmetică – clasa I – exerciţii, jocuri şi prubleme, Editura Polirom, 1997;

Neagu, Mihaela; Georgeta, Beraru - Activităţi matematice în grădiniţă, Ed. ASS ,1995;

Pali, Maria - Serbări şcolare pentru ciclul primar, editat de CCD Oradea, 1997;

Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003;

Pamfilie, Tudor - Sărbătorile la români, Ed. Saeculum I.O. , Bucureşti 1997;

*** Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii, Ed. V& Integral, Bucureşti

2000;

Parascan, Constantin - Creanga si copiii, ed. Porţile Orientului , Iasi, 1997;

***Poveşti, povestiri , basme şi legende, Antologie de texte literare pentru preşcolari şi şcolari, Editată

de Revista Învăţămîntul Preşcolar, Bucureşti, 1999;

Răileanu, Daniela - Iniţiere, cunoaştere, creativitate – curriculum la decizia grădiniţei, 2005;

Radu. E.; Persoiu, G.;L.Cosmeanu; E.Balosu,T.Sabareanu - Mapa/Portofoliul educatoarei, ed.Diana

***Revista Învăţămantul preşcolar, Nr.1-2/2011, Ed. Arlequin;

***Revista învăţământul preşcolar, Nr.1-2/2007;

***Revista învăţământul preşcolar, Nr. 3-4/2006;

***Revista învăţământului preşcolar, Nr. 1-2, 2009 ;

Ratyus, Maria; Şerban Marinel - Bazele informaticii, Editura Petrion, 1997 ;

Roşca, Adriana, Marcu, Vasilica - Aplicaţii cu materiale din natură, Editura Aramis, 2000;

104

Rotaru, Maria; Dumbravă, Maria - Educaţia plastică în învăţământul primar, Editura Ghe. Cartu

Alexandru, 1996;

***Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Descriptori de

performanţă pentru învăţământul primar, Editura ProGnosis şi SNEE;

Stan, L. ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV, Editura. Aramis, 2002,

Bucureşti;

Stancu, D. D. – Antologie de cântece pentru şcolari, E.D.P., Bucureşti, 1969;

Stanciu, Stoian; Petre, Alexandru - Pedagogie şi folclor, E.D.P. , Bucureşti, 2001;

Ştefan, A. Catrinel; Kallaz E. - Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari, ghid

practic pentru educatori;

Ştefănescu, C. – Ghid pentru practică pedagogică, Editura Terra , Focşani, 2004;

Taiban, M.- Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii, Ed.Didactică şi Pedagogică.,Bucuresti, 1976;

Tarlapan, Efrim – Lănţişorul cu cheiţe, Editura Hyperion, Chişinău, 1995;

Toma, G.,Mristoiu, M., Anghel, I.,Nicolae, D.Petre - Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru

învăţământul preşcolar, ed. Delta Cart;

Tincea, Vasilica - Grafica şi pictura, curs opţional, Editura Aramis , 2000;

Vereş, M. - Pregătirea copiilor preşcolari în grupa de 6-7 ani;

http://www.suntparinte.ro/relatii-de-familie/67/7035-guest-post-sapte-lectii-pe-care-le-putem-invata-de-

la-copii

http://www.craftideas.info/

http://clasapregatitoare.suntparinte.ro/programa-clasa-pregatitoare/

http://www.edu.ro/index.php/articles/c1003/

http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=158733

http://alba24.ro/programa-scolara-pentru-clasa-pregatitoare-vezi-ce-vor-invata-cei-mici-in-primul-an-

de-scoala-78098.html

http://www.didactic.ro/materiale-

didactice/cautare?dosearch=true&search=semne+grafice&type=material&author=&level_id=&disciplin

e_id=&type_id=&tag=&mclass_id%5B%5D=4

http://www.ceasulcuc.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index.jp

http://lumea-animalelor.uv.ro/site/uploads/snowgoose.jpg

http://www.vistawallpapers.ro/fram-ursuletul-polar-wallpapers.html


www.edu.ro

www.didactic.ro

www.kids-shop.ro

http://europass.cedefop.europa.eu

http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf

http://www.google.com

http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm

www.paneurope.ro

http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.pd

f

Dacă vă interesează varianta integrală a lucrării, puteţi trimite un mesaj cu titlul

„Curriculum_clasa pregătitoare” la adresa [email protected] si veti primi detalii.

http://www.suntparinte.ro/relatii-de-familie/67/7035-guest-post-sapte-lectii-pe-care-le-putem-invata-de-la-copii

http://www.suntparinte.ro/relatii-de-familie/67/7035-guest-post-sapte-lectii-pe-care-le-putem-invata-de-la-copii

http://www.craftideas.info/

http://clasapregatitoare.suntparinte.ro/programa-clasa-pregatitoare/

http://www.edu.ro/index.php/articles/c1003/

http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=158733

http://alba24.ro/programa-scolara-pentru-clasa-pregatitoare-vezi-ce-vor-invata-cei-mici-in-primul-an-de-scoala-78098.html

http://alba24.ro/programa-scolara-pentru-clasa-pregatitoare-vezi-ce-vor-invata-cei-mici-in-primul-an-de-scoala-78098.html

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/cautare?dosearch=true&search=semne+grafice&type=material&author=&level_id=&discipline_id=&type_id=&tag=&mclass_id%5B%5D=4




http://lumea-animalelor.uv.ro/site/uploads/snowgoose.jpg

http://www.vistawallpapers.ro/fram-ursuletul-polar-wallpapers.html


http://www.edu.ro/

http://www.didactic.ro/

http://www.kids-shop.ro/

http://europass.cedefop.europa.eu/

http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf

http://www.google.com/

http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm

http://www.paneurope.ro/



mailto:[email protected]

0 proiectare curriculara cp email

Documents