5436

S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ

S.C. LAIG SERV S.R.L.

Proiect N°: 15/ 2011 Faza: Acord de mediu

Denumire obiectiv:

CCEENNTTRRAALLAA HHIIDDRROOEELLEECCTTRRIICCAA CCUU AACCUUMMUULLAARREE PPRRIINN PPOOMMPPAAJJ TTAARRNNIITTAA--LLĂĂPPUUȘȘTTEEȘȘTTII

Conţinut volum:

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RESPONSABILI TEMA: Evaluator principal

S.C. LAIG SERV S.R.L

Sef Proiect Chim. Dr. Moater Elena Irina

Raport privind impactul asupra mediului

Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița- Lăpuștești


2

S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ

Prezentul Raport privind impactul asupra mediului privind investitia ”Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița- Lăpuștești ", este întocmit in baza contractului nr. 6609 din 07.06.2011 încheiat între S.C. LAIG SERV S.R.L şi S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ.

Evaluator mediu

Evaluator mediu

S.C. LAIG SERV S.R.L

MOATER ELENA IRINA

Inginer hidrotehnist

Consultant de specialitate

Evaluator risc incendiu

Inginer silvicultura

Biolog

Inginer imbunatatiri funciare

MOLDOVEANU MARIANA

MOATER LAURENŢIU

ROMAN NICOLAE

MOATER IOAN

DRAGILA MARIANA

DOBRA OVIDIU DANIEL




3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE 7

1.1. BENEFICIAR 7

1.2. EVALUATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 7

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI 8

1.4. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI 9

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 10

1.5.1. Descrierea situaţiei actuale 10

1.5.2. Amplasamentul si statutul terenurilor 12

1.5.3. Caracteristicile tehnice principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie 13

1.5.3.1. Acumularea Lapustesti (Rezervorul superior) 14

1.5.3.2. Acumularea Tarnita (rezervorul inferior) 15

1.5.3.3.Derivatii 16

1.5.3.4. Centrala

1.5.3.5. Echipamentele mecanice

1.5.3.6. Echipamentele electrice

19

24

28

1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE 30

1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN

SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

31

1.7.1.Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in perioada executiei lucrarilor

1.7.2. Productia si resursele folosite in perioada de functionare

31

33

1.7.3. Mijloace de interventie in caz de incendiu 37

1.8. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL 39

1.8.1. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie 39

1.8.2. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de functionare 42

1.8.3. Surse de radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizată, poluare biologică 44

1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGICĂ 44

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI

ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

44

1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLSAMENTELOR PENTRU

ALTERNATIVELE LA PROIECT

1.11.1. Amplasarea geografica

1.11.2. Drumuri si caile de acces

1.12. INFORMATII DESPRE ALTE STUDII EFECTUATE SI ACTE DE REGLEMENTARE EMISE

ANTERIOR

47

47

48

53




4

2 PROCESE TEHNOLOGICE 53

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 53

2.1.1. Categorii de lucrări

2.1.2. Schema generala de organizare a lucrarilor

2.1.3. Procese tehnologice de productie privind exploatarea forestiera

2.1.4. Tehnologii de executie a lucrarilor de constructie

53

54

55

56

2.1.5. Determinarea emisiilor produse in amplasament

2.1.6. Valori limita atinse prin tehnologiile propuse de titular

58

59

2.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXPLOATARE

2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

60

62

3 DEŞEURI 63

3.1. DESEURI GENERATE IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE

3.1.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de constructie

3.1.2. Managementul deseurilor in perioada de constructie

63

63

64

3.2. DESEURI GENERATE IN PERIOADA DE EXPLOATARE

3.2.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de exploatare

3.2.2. Managementul deseurilor in perioada de exploatare

65

65

66

3.3. MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR

3.3.1. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie

3.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de exploatare

67

67

68

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

70

4.1. APA 70

4.1.1. Date generale privind amplasamentul

4.1.2. Hidrologia si chimismul apelor

4.1.3. Fenomene fizice si geologice actuale

4.1.4. Influenta lucrarilor proiectate asupra albiei cursului de apa si a obiectivelor existente in zona

4.1.5. Date hidrologice de baza

70

71

71

71

72

4.1.6. Alimentarea cu apă

4.1.6.1. Alimentarea cu apa in perioada de constructie

4.1.6.2. Alimentarea cu apa in perioada de functionare

73

73

74

4.1.7. Evacuarea apelor uzate 75

4.1.8. Managementul apelor uzate

4.1.8.1. Managementul apelor uzate in perioada de constructie

4.1.6.2. Managementul apelor uzate in perioada de functionare

76

76

77

4.1.9. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi 79




5

4.1.9.1. Surse de poluare a apelor în perioada de execuţie 79

4.1.9.2. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de funcţionare 80

4.1.10. Impactul produs asupra apelor

4.1.10.1. Impactul produs asupra apelor de activitatea din perioada de constructie

4.1.10.2. Impactul produs asupra apelor de activitatea din perioada de functionare

81

81

83

4.1.11. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei 84

4.1.11.1. Măsuri de diminuare a impactului în timpul execuţiei 84

4.1.11.2. Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploatării 85

4.2. AERUL 87

4.2.1.Date generale 87

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 89

4.2.2.1. Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente obiectivului 89

4.2.2.2. Surse de poluanţi atmosferici în perioada de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiect 89

4.2.3. Prognozarea poluării aerului 99

4.2.3.1. Calculul dispersiei 100

4.2.3.2. Rezultatele dispersiei 101

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului 103

4.3. SOLUL 104

4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora 104

4.3.2. Surse de poluare a solurilor 105

4.3.3. Prognozarea impactului asupra solului 106

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului 107

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 108

4.4.1. Date geologice ale amplasamentelor evaluate 108

4.4.2. Tehtonica si microtehtonica amplsamentelor 109

4.4.3. Impactul prognozat 110

4.5. BIODIVERSITATEA 110

4.5.1. Informaţii despre vegetaţia şi fauna locală 110

4.5.2. Surse de poluare a florei si faunei locale 119

4.5.3. Impactul prognozat asupra faunei si florei locale 119

4.5.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei locale 120

4.5.5. Impactul prgnozat asupra faunei acvatice 120

4.5.6. Măsuri de diminuare a impactului asupra faunei acvatice 121

4.5.7. Măsuri prevazute de legislatia in domeniul protectiei biodiversitatii 122

4.6. PEISAJUL 122




6

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC 123

4.7.1. Impactul asupra mediului social si economic in perioada de constructie 123

4.7.2. Impactul asupra mediului social şi economic in perioada de exploatare 124

4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural şi economic 125

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 125

6 MONITORIZAREA 130

6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 130

6.2. Monitorizarea in perioada exploatarii

6.3. Monitorizarea comportatii constructiilor in perioada de functionare normala

6.4. Monitorizarea suplimentara a comportatii constructiilor pe perioadele de functionare anormala

6.5. Masuri propuse pentru monitorizare

133

135

136

136

7 SITUAŢII DE RISC 138

7.1. Riscuri naturale 138

7.2. Accidente potenţiale

7.2.1. Accidente potentiale in perioada de constructie

7.2.2. Accidente potentiale in faza de functionare

7.2.3. Masuri de prevenire a accidentelor

7.3. Dezastre tehnologice

138

138

139

139

140

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 142

9 CONCLUZII SI RECOMANDARI 143

9.1. Concluziile generale privind impactul asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor si

functionare a obiectivelor

143

9.1.1. Concluzii generale

9.1.2 Concluzii privind impactul investiei asupra apelor

9.1.3 Concluzii privind impactul investiției asupra aerului

9.1.4. Concluzii privind impactul investiei asupra solului si subsolului

9.1.5. Concluzii privind impactul investiei asupra biodiversității

9.2. Masuri generale si recomandari privind limitarea efectelor asupra factorilor de mediu

9.2.1. Masuri si recomandări privind limitarea efectelor asupra calitatii apei

9.2.2. Măsuri şi recomandări privind limitarea efectelor asupra calităţii aerului

9.2.3. Măsuri si recomandări privind limitarea efectelor asupra calităţii solului şi subsolului

9.2.4. Măsuri şi recomandări privind limitarea efectelor asupra biodivesităţii

9.3. Recomandari generale

143

144

145

146

147

148

148

149

150

151

152

10 LEGISLAŢIE DE REFERINŢA

11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

153

155

12 ANEXE

13 FOTOGRAFII

164

166




7

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

CENTRALA HIDROELECTRICĂ CU ACUMULARE PRIN

POMPAJ TARNIȚA- LĂPUȘTEȘTI

1 INFORMAŢII GENERALE

1.1. BENEFICIAR

S.C HIDROELECTRICA S.A. -SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ Adresa sediului: str. Taberei nr.1, Cluj-Napoca, judetul Cluj. Tel 0264207800. 1.2. ELABORATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S.C. LAIG SERV S.R.L Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Târgovişte, jud. Dâmboviţa Telefon: 0724260105; 0245/222175;

1. Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Chim dr. MOATER Elena Irina

2. Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului




8

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

CENTRALA HIDROELECTRICĂ CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIȚA- LĂPUȘTEȘTI

Obiectivul de investiție se amplasează în bazinul hidrografic Someș din Județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someșul Cald, în versantul adiacent acumulării Tarnița existentă și în apropierea localității Lăpuștești

CHEAP Tarnița -Lăpuștești este o amenajare hidrografică cu pompare în circuit mixt, la care

pomparea are loc între rezervorul inferior Tarnița (Acumularea Tarnița) si rezervorul superioar Lăpuștești ( Acumularea Lăpuștești). Acumularea Tarnița este în exploatare din anul 1974 și face parte din schema de amenajare hidroenergetică gravitațională a raului Someșul Cald. Puterea instalată va fi de 1000 MW, respectiv patru grupuri fiecare cu o putere instalată de 250 MW. Regimul de functionare va fi : pompă și generator.

Din mai multe variante de echipare studiate a fost selectată varianta II A cu echipare

complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare, cu execuție etapizată in 7 ani, astfel :

Etapa 1- 2x250 MW cu PIF la sfarsitul anului 5 de la inceperea execuției. Etapa 2- 2x250 MW vu PIF la sfarsitul anului 7 de la inceperea executiei.

Puterea instalata ( Pi) 1000 MW Ciclu de pompaj Saptamanal Cantitatea de energie produsa in regim generator

1.624.567 MWh

Cantitatea de energie consumata in regim pompa

2.131.575 MWh

Coeficient de transformare 0,76 Titularul investiţiei: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Beneficiarul investiţiei: S.C. HIDROELECTRICA S.A.- SUCURSALA HIDROCENTRALE

CLUJ.

Elaboratorul studiului de fezabilitate: Institutul de Studii si Proiectări Hidroenergetice

București.




9

1.4. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI

Punerea in practică a unei strategii energetice perntru valorificarea potențialului surselor regenerabile de energie ( SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a Romaniei pe termen mediu și lung și oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitioare la alternativele energetice și înscrierea in acquis-ul comunitar în domeniu.

Politica energetica naţională trebuie corelată cu cea europeană, ceea ce presupune respectarea Directivei 2001/77/EC privind "Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piața unică de energie"

Sursele regenerabile (SRE) de energie care se adaptează la condiţiile meteo-geografice din România sunt următoarele: energia solară, energia eoliană, hidroenergia, biomasa şi energia geotermală. Aceste surse de energie deţin un potenţial energetic important şi oferă o gamă largă de disponibilităţi de utilizare pe plan local şi naţional. Ele asigură creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în condiţiile unei dezvoltări durabile.

În cadrul SRE, energia hidro deţine cea mai mare pondere.

În momentul de faţă există preocupări de valorificare a potenţialului hidroenergetic atât în tară cât şi la nivel internaţional, unde în multe ţări acesta a fost deja integral amenajat.

Aceste cerinţe se realizează în context naţional, prin implementarea unor politici de conservare a energiei (Legea energiei electrice nr. 318/2003; HG 443/2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie; HG 1535/2003 privind aprobarea «Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie», ş.a.), creşterea eficienţei energetice şi valorificarea superioară a surselor regenerabile.

Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița – Lăpuștești se bazeaza pe urmatoarele avantaje și necesități: Avantajele amplasamentului

o Existenta rezervorului inferior – Acumularea Tarnița cu NNR: 521,51 mdM și Niv. min. expl. : 514.00 mdM;

o Existenta platoului Lăpuștești la cota medie 1070 mdM pe versantul stang al raului Someșul Cald adiacent Acumulării existente Tarnița, platou adecvat realizarii rezervorului superior; (Acumularea Lăpuștești)

o Posibilitatea obținerii unei căderi brute de cca. 550 m între rezervorul superior și rezervorul inferior.

Avantajele și necesitățile pentru Sistemul Energetic National (SEN) o Repunerea în funcțiune SEN (black out); o Participă la reglajul frecventa – putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durată; o Furnizează puterea reactivă și functionarea în regim compensator asigurand respectarea

standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigură condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW în centralele

electrice eoliene; o Îmbunătațeste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda și centralele

termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili și cogenerare (evitandu-se producerea de energie electrică pe coada de condensație) prin transferul de energie electrica de la gol la varf;




10

o Îmbunătățește participarea SEN la piata unică de energie electrică, mărind gradul de siguranță pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN în conditii tehnice și economice superioare;

o Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; o Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa;

"Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița – Lăpuștești" va dezvolta și utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente în zona Tarnița -Lăpuștești și va servi la promovarea utilizării concentrate a resurselor de apa și a potentialului hidroenergetic al zonei.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE Condițiile morfologice, geologice și hidrologice au permis utilizarea potențialului hidroenergetic al

raului Someșul Mic în cadrul unor scheme de amenajare care pe langă satisfacerea consumului de energie electrică sa răspundă și la cerintele de apă ale folosințelor din aval (apă potabilă și industrială pentru municipiul Cluj – Napoca și a localităților din aval, irigatii, etc.).

Foto 1.1. Amenajarile hidroenergetice pe Somesul Mic




11

Astfel, pe cursul de apă al raului Someșul Cald și al raului Someșul Mic în aval de Gilau s-au

amenajat mai multe trepte de cadere: a. Amenajări în amonte de CHE Tarnița Între cota 900 mdM (Fantanele) și cota 441 mdM (Tarnița) s-a amenajat potențialul

hidroenergetic în doua trepte de cădere CHE Măriselu și CHE Tarnița cu următoarele caracteristici principale:

b. Amenajari in aval de CHE Tarnița In aval de CHE Tarnita, intre cotele 441,00 mdM si 362,00 mdM s-au realizat 6 trepte de cadere

(5 CHE si 1 CHEMP) cu urmatoarele caracteristici principale:

Specificatie CHE Somesul

Cald

CHE Gilau I

CHE Gilau II

CHE Floresti I

CHE Floresti II

CHEMP Cluj –

Napoca -cadere bruta (m) 21,00 15,20 15,30 15,30 6,70 5,00 -debit instalat(m 70,00 60,00 60,00 60,00 26,00 24,00 -putere instalata (MW)

12,00 6,50 6,50 6,50 1,30 0,94

-productie medie anuala de energie (GWh/an)

19,50 11,60 12,00 12,00 5,20 3,80

-echipare (nr. grupuri, tip)

1 KVB 13÷21

1 KVB 6÷15

2 EOS/1

100

1 KVB 6÷15

2 EOS/110

0

1 KVB 6÷-15

2 EOS/1100

6 EOS/1100 6 EOS/1100

In graficul anexat se prezinta schema de amenajare hidroenergetica a bazinului hidrografic al

raului Somesul Mic amonte de municipiul Cluj – Napoca (amonte si aval de Tarnita). *vezi Anexa 1, anexa 2, anexa 3.

Specificație CHE Mărișelu CHE Tarnița - cadere bruta

- maxima 470,00 80,50 - medie 456,00 77,00 - minima 427,00 73,00

- debit mediu captat (m3/s) 12,17 14,00 - debit instalat (m3/s) 60,00 68,00 - puterea instalata (MW) 220 45,80 - productie medie anuala de energie (GWh/an)

390 86

- numar grupuri (buc. si tip) 3 Francis 2 Francis Anul punerii in functiune(PIF) 1977 1974 Volumul util acumulare (mil.m3) 200 15 Cota amonte (NNR) mdM 991,00 521,50 Cota aval (debusare) mdM 520,00 441,00




12

1.5.2. AMPLASAMENTUL SI STATUTUL TERENURILOR

A. Amplasamentul Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj se amplasează în județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someșul Cald, în versantul adiacent acumulării Tarnița existentă și în apropierea localității Lăpuștești situată pe platoul versantului la o diferență de nivel de cca. 550 m față de nivelul maxim al acumulării Tarnița. Obiectivul de investiție se află în zona amenajării existente CHE Tarnița. B. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat Amplasamentul aferent realizării investiției se află situat in extravilanul localităților Capusul Mare și Mărișelu, judetul Cluj. Suprafața de teren alocată investitiei se ridica la 161,4985 ha, din care 109,9291 ha terenuri definitive si 51,5694 ha terenuri temporare. Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmează a se scoate din producția agricolă pe posesorii de folosintă si fond forestier sunt prezentate centralizat in tabelul 1.1.a si b. Suprafetele de teren silvic ce fac obiectul scoaterii din fondul forestier se prezintă după cum urmează:

- scoatere temporara pe termen de 7 ani - 26,5075 ha - scoatere definitiva - 17,9334 ha Total 44,4409 ha

Supratafa de teren care va fi scoasă din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitiv si

26,5075 ha temporar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Rașca aparţinând de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direcţiei Silvice Cluj, Primăria Rașca, Primăria Capușul Mare si composesoratului Dingăul Mare.

* anexe plan de incadrare in zona , plan de situatie, plan amenajament silvic.

Tabelul nr.1.1.( partea a) Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmează a se

scoate agricol ce face obiectul scoaterii din producția

Nr. crt.

Detinator sau proprietar

Definitiv (ha) agricol

silvic Total

definitiv (ha) A F P total

1 Total particulari 0,5335 14,2402 - 14,7737 - 14,7737 2. Total

composesorat - - 32,6823 32,6823 3,3832 36,0655

3. Total primarii - 4,6500 39,8897 44,5397 - 44,5397 4. Total ocolul silvic - - - - 14,5502 14,5502 Total teren 0,5335 18,8902 72,5720 91,9957 17,9334 109,9291




13

Tabelul nr.1.1.( partea b) Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmează a se

scoate agricol ce face obiectul scoaterii din producția 1.5.3. CARASTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL

OBIECTIVULUI DE INVESTIȚIE Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj Tarnița – Lăpuștești se compune din următoarele părți constructive principale:

• Rezervorul superior (Acumularea Lapustesti) cu un volum de 10 mil.mc amplasat pe platoul Lapustesti la cota 1070,00 m.d.M si realizat prin sapatura si indiguiri avand in vedere principiul ca volumul sapaturilor sa fie egal cu cel al umpluturilor din diguri.

• Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), cu un volum util de 15 mil.mc, obiectiv existent amplasat pe raul Somesul Cald la cota 521,50 m.d.M si realizat de barajul Tarnita (din beton armat in dublu arc) avand N.N.R. la cota 521,50 m.d.M si Niv.Min de expl. 514.00 m.d.M.

• Centrala (pentru adapostirea echipamentului electromecanic), constructie subterana amplasata in versantul stang al Acumularii Tarnita in zona interfluviului Somesul Cald Valea Farcasului, compusa din caverna transformarilor avand galerii de lagatura intre ele, galerii pentru aspiratori, puturi pentru vane, galerie de cable si acces personal exploatare.

• Derivatiile reprezentand uvrajele de transport hidraulic intre rezervorul superior si centrala si intre centrala si rezervorul inferior, si care sunt compuse din urmatoarele galerii:

a) Galerii de mare presiune, constructie subterana inclinata la 45º intre rezervorul superior si cladirea centralei. Lungime L = 1096 m; diametru Ø= 6,00 m. b) Galeriile de mica presiune (2 bucati), constructii subterane, aproape orizontale, pentru evacuarea apei turbinate si aspiratia apei pompate intre cldirea centralei si Rezervorul inferior. Lungime : 2 fire x 1.325. Diametru Ø= 6,20 m. • Echipamentele electromecanice compuse din grupuri reversibile (cu regim de pompare si de

turbinare cu puterea 4 x 250 MW) si instalatiile aferente de actionare, automatizare si racordare la sistemul Energetic National (SEN).

• Construcții supraterane - bloc tehnic amplasat în galeria de acces principal format din birouri, vestiare , ateliere, bloc tehnic amplasat în galeria de acces secundar si blocuri de intervenție și locuinte pentru personalul de exploatare.

• Instalații electrice schema electrică monofilă a CHEAP cuprinde o serie de instalații principale de 400 KV.

Nr. crt.

Detinator sau proprietar

Temporar (ha)

agricol silvic

Total temporar (ha) F P total

1 Total particulari 3,3205 - 3,3205 - 3,3205 2. Total

composesorat 2,5000 2,500 13,000 15,500

3. Total primarii 1,1288 18,1126 19,2414 1,1711 20,4125 4. Total ocolul

silvic - 12,3364 12,3364

Total teren 4,4493 20,6126 25,0619 26,5075 51,5694




14

1.5.3.1. Acumularea Lăpuștești ( rezevorul superior)

Acumularea Lăpuștești face parte din ansamblul centralei hidroelectrice cu acumularea prin pompaj, centrală amplasată la coada lacului de acumulare Tarnița. Acumularea Lapuștești este amplasată pe platoul Lăpustesti de pe malul stang al lacului de acumulare Tarnița și la cca. 2 km est de satul cu același nume. Partea superioară a dealului Lăpuștești se prezintă sub forma unui platou, cota maximă a terenului fiind aproximativ 1070,00 mdM.

o în partea de sud a platoului terenului coboară spre valea raului Someș; o în vest curge paraul Mărașeni; o în est amplasamentul este limitat de valea Fărcașa; o în partea de nord se afla doua văi care vor constitui locul de haldare al surplusului de

volum de excavatii; Realizarea rezervorului superior se face prin construirea unor diguri pe amplasamentul situat pe dealul Lăpuștești. Dimensionarea rezervorului superior s-a facut astfel încat să se realizeze o compensare a lucrarilor de terasamente cat mai bună, o mica parte din aceasta trebuind să fie depozitat, fiind impropriu lucrarilor de umplutuăa. Astfel, pentru digul perimetral se va folosi materialul provenit din excavatiile efectuate în ampriza lucrarilor. Prismele amonte și latura sudică a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din rocă alterată, fie din rocă sănatoasă. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. În profil transversal, digul se va realiza din anrocamente, avand înalțimi pană la 40 m cu panta taluzului amonte 1:1,80, iar panta taluzului aval 1:2,80 cu berme de 6 m la cota 1070,00 mdM și 1055 mdM. Lățimea la coronament este 7,00 m. Prismele amonte și latura sudică a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din rocă alterată, fie din rocă sănătoasă. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. În restul rezervorului numai prismul amonte se realizează din anrocamente, partea aval executandu-se din coluviu in interiorul caruia se prevad filtre si un prism drenant la piciorul aval. Etanșarea digurilor se face cu o mască din beton bitumos executată in 3 straturi (16 cm grosime) pe un strat suport din piatra spartă. Covorul bitumos este extins pe toata suprafata bazinului. Un sistem de drenaj este prevazut sub mască și covor. Eventualele debite de infiltrații sunt captate într-o galerie perimetrală. În planurile H – 1894 – 2008, H – 1896 – 2008 sunt prezentate planurile cu profilele prin rezervorul superior. Aceste planuri au stat la baza stabilirii cantitatilor de excavatii si umpluturi. Adancimea medie a rezervorului este de 32,50 m. Principalele caracteristici ale lucrarii: - cota coronamentului - 1086,50 mdM - cota medie a fundului - 1053,00 mdM - suprafata fundului - 234000mp - volumul lacului la NNR - 10 mil.mc. - suprafata lacului la cota 1086,50 mdM - 388,750 mii mp - volumul de excavatii in coluviu - 3050,00 mii mc - volumul de excavatii in roca alterata - 1869,00 mii mc - volumul de excavatii in roca de baza - 1717,00 mii mc




15

- umpluturi din anrocamente - 2587,00 mii mc - umpluturi de coluviu - 1747,00 mii mc

- filtre - 623,00 mc - suport masca - 210,00 mc - suprafata mastii de etansare - 433,00 mp - latimea la coronament - 7,00 m - panta taluzului amonte - 1:1,8 - panta taluzului aval - 1:1,8/1:2,8 cu berme de 6,00 m

Datele hidrologice de bază -niveluri, debite si volume de apă ale bazinului superior -Acumularea Lăpuștești.

- volumul util de exploatare: 10 mil mc; - volumul minim de explotare: 0,16 mil. mc; - volumul maxim de explotare: 10,36 mil. mc; - volumul in centrul de greutare: 5,0 mil. mc; - debitul maxim evacuat prin descărcătorul de suprafată Q=152 m3/s; - debitul total de turbinare: 4x53 m3/s; - debitul total de pompare; 4x38 m3/s. În etapa I tot materialul excavat se va transporta în haldă. Cand se atacă etapa II și III, în paralel

se va pregăti suprafața de fundare aferenta etapei I. Dupa terminarea acestei operații se va începe execuția descarcatorului de ape mari pentru a nu se ține în loc operațiunea de umpluturi. Materialul excavat în a doua și a treia etapa se va transporta direct în zona digului etapa I. Acest lant tehnologic se va păstra în continuare pentru etapele următoare. Descarcatorul de ape mari a fost dimensionat pentru un debit egal cu cel pompat: 152,00 mc/s. A rezultat un descarcator palnie cu un turn înalt de cca. 45,00 m și cu diametrul palnie de 23,00 m care este urmat de o galerie orizontală de cca. 178,00 m. Descărcatorul palnie debușează în paraul Fărcașului, care la randul lui se varsă în lacul Tarnița. Galeria de drenaj perimetrală are o lungime de 2380,00 m, iar accesul se realizeaza prin 5 galerii de vizitare, cu o lungime totala de 680,00 m. Apa va fi drenata din ampriza bazinului prin rețeaua de drenuri existentă sub captușeala de bitum, dirijată prin galeria perimetrală spre galeriile de vizitare și apoi eliminată în exteriorul lucrărilor. Detaliile acestei galerii se regasesc in planul H – 1897 – 2008. Masca de beton asfaltic în grosime de 16 cm are o suprafața de 43,30 ha, din care 23,40 ha este fundul. * vezi planse atasate Rezervor superior acumularea Lapustesti.

1.5.3.2. Acumularea Tarnița ( rezervorul inferior)

Acumularea Tarnița este dată în exploatare din anul 1974, cu un volum util de 15 mil.mc. Obiectivul existent este amplasat pe raul Someșul Cald la cota talveg 441,00 mdM și realizat de barajul Tarnița ( din beton armat în dublu arc).

Datele hidrologice de bază pentru acumularea Tarnița, necesare pentru dimensionarea lucrărilor propuse sunt:

- debitul mediu multianual al raului Somesul Cald Q=14,0 m3/s; - debite maxime cu diferite asigurări (p%) ale raului Someșul Cald:

o debit de asigurare 5% Q5%=238 m3/s; o debit de calcul Q1%= 440 m3/s;




16

o debit de verificare Q0,1%= 760m3/s. - capacitatea maximă a evacuatorilor, Qmax= 795 m3/s, peste această valoare începe deversarea

peste barajul Tarnița. - debite evacuate :

o descărcător de suprafată Q=540 m3/s; o descarcator de semifund Q=2x82,50= 165 m3/s; o vana conică Q=30 m3/s; o debit instalat centrală Qi= 2x30=60 m3/s.

Acumularea Tarnița , la nivelul normal de retenție are o lungime de 7 km. Nivelul normal de retenție: 521,5 mdM cu un volum aferent de 70,3 mil. mc. Nivelul minim de exploatare: 514 mdM cu un volum aferent de 55,70 mil. mc. Volum util 14,60 mil. mc. Înalțimea barajului 97 m. Debit instalat pe un grup 32,70 m3/s. Numar grupuri -2. Putere instalată pe grup 22,50 MW. Energie produsă într-un an hidrologic mediu 80 GWh.

Foto 1.2. CHE Tarnita. Acumularea Tarnita- priza de captare apa potabila Cluj Napoca si Gilau

* vezi planse atasate acumularea Tarnita

1.5.3.3. Derivații

Solutia aleasă pentru derivații este cu un fir de galerie de mare presiune blindata cu Di = 6,00 m si cu doua fire de galerie de mica presiune betonata cu Di = 6,20 m. Excavarea derivatiei este prevazuta sa se faca cu masini de forat la sectiune plina cu acelasi diametru de excavare, atat pe derivatia de mare presiune cat si cele de mica presiune.

Descrierea uvrajelor de derivatii Debitele instalate optime avute in vedere au fost de 212 m3/s la turbinare si de 152 m3/s la pompare. Prizele de apa superioare: sunt amplasate in acumularea superioara intr-o bașă pozată la cca 70 m distanta de piciorul digului. Prizele au rolul de a asigura atat admisia apei in derivatie la functionarea grupurilor din centrala ca turbine, cat si la debusarea in acumularea superioara a apelor pompate din acumularea Tarnita.




17

Prizele superioare sunt de tip poligonal cu gratare verticale , fara dispozitiv de curatare, putand fi vizitate numai la golirea completa a acumularii superioare. Racordurile cu galerie de mare presiune au Di = 4.80 m. La nivelul inferior al bașei în care sunt amplasate prizele este prevazută o conductă de spălare cu diametrul de 2,00 m avand rolul de a antrena eventualele depuneri din fata gratarelor. Casa vanei priza:asigura inchiderea accesului apei si punerea la uscat a tronsonului de mare presiune pentru a permite controlul, revizia, reparatiile si oprirea functionarii in caz de avarii. Casa vanei este echipata cu o vana plana si o vana batardou in put umed. Echipamentul de inchidere este calculat la o presiune de 100 m coloana de apa. Putul umed este realizat partial in sapatura. Partea superioara a putului se betoneaza la suprafata si se inglobeaza in umplutura digului ce margineste rezervorul superior. Accesul la casa vanei se face pe coronamentul digului. Derivatia de mare presiune: asigura transportul apei pe o galerie blindata intre acumularea superioara si centrala. Lungimea derivatiei de mare presiune este 1096 m. Intre putul prizei cu H = 46 m si casa vanei pe o lungime de 200 m si pe 30 m aval de aceasta galerie este orizontala urmand tronsonul inclinat cu 45º fata de orizontala, avand lungimea de 790 m. Intre tronsonul inclinat si centrala este un tronson orizontal de 60 ml, ce include distribuitorul. In urma calculelor energo - economice efectuate de colectivul de studii hidroenergetice al ISPH, diametrul economic al galeriilor de mare presiune a rezultat de 6.00 m. Din punct de vedere geologic, galeriile de mare presiune sunt situate in sisturi cuarto - micacee cu urmatoarea repartitie pe tipuri de sectiuni:

Tip sectiune % mare presiune %mica presiune F A B C D

19 36 36 9

15 31 43 11

≥5 3-4 1-2 ≤1

Executia excavatiei urmeaza sa fie facuta conform tehnologiilor existente de excavare mecanizata si aplicate la aceste genuri de lucrari. Pentru scurtarea perioadei de executie s-a prevazut o galerie de atac intermediara la cota 722.00 mdM avand o panta de 2‰ spre portal si o lungime de 890 m. Din galeria de acces la centrala se va realiza o galerie de atac la baza tronsonului inclinat. Este

prevazuta si a treia galerie de atac la cota 1070 mdM pentru executia galeriei orizontale si pentru lansarea blindajelor si betonarea lor. S-au prevazut dopuri de beton pentru inchiderea acestor accese. Castelele de echilibru aval Pentru a limita propagarea miscarii nepermanente ce apar in urma manevrelor efectuate in centrala, precum si penrtu a asigura volumele de apa necesare pana la intrarea in regim de curgere permanenta a derivatiei, apare necesara amplasarea aval de centrala a cate un castel de echilibru. In urma calculelor hidraulice au rezultat doua castele de echilibru cilindrice, fiecare avand urmatoarea configuratie: - intre bolta galeriei de mica presiune (446,20 mdM) si cota 492,00 mdM un put inferior de racord cu Di = 5,40 m. - intre cotele 492,00 mdM si 547,15 mdM, un put superior cu Di = 16,00 m, care are rol de camera superioara intre cotele NNR = 521,50 mdM si 547,15 mdM.




18

Din bolta putului superior porneste o galerie de aerare prin axcavatii descendente si au o camasuiala de beton armat. Derivatia de mica presiune Asigura transportul apei pe doua galerii betonate intre centrala si acumularea Tarnita avand rilurile de: - galerie de fuga in cazul functionarii agregatelor din centrala ca turbine; - galerie de aspiratie in cazul functionarii agrementelor de centrala ca pompe. Galeriile au fiecare lungimea de 1,325 m intre castelul de echilibru aval si debusare. Panta longitudinala este de 4,50 % spre centrala intre cotele 503,00 pe radierul galeriei la priza Tarnita si 440,00 mdM pe radierul galeriei la castelul de echilibru aval. Diametrul interior va fi de 6,20 m. Galeriile vor fi atacate de la debusarea in lacul Tarnita. Galeriile vor fi executate cu masina de forat din frontul Tarnita. Galeriile se vor putea executa partial si din frontul de lucru "Centrala" prin intermediul unei galerii de atac L = 330 m ce porneste din galeria de acces la centrala. Pentru a asigura un acces independent pe durata exploatarii pentru fiecare din cele doua fire de galerie de mica presiune pentru revizii si reparatii s-a prevazut a doua galerie de acces L = 510 m din zona cavernei transformatoarelor unde sunt amplasate si vanele plane aval de centrala pentru galeria a doua de mica presiune situata aval de prima galerie de mica presiune. Ambele galerii de acces au porti etanse. Panta si gabaritul galeriilor de atac si acces la cele 2 pori etanse permit accesul auto pentru transportul sterilului rezultat din excavatii si al betonului pentru camasuiala definitiva precum si pentru accesul auto de utilaje si echipamente pentru activitati de intretinere si revizie a galeriilor de mica presiune in aval de centrala. Galeriile de mica presiune au camasuiala definitiva din beton armat de rosime constanta. In functie de tipul de roca strabatuta, de incarcarile date de aceasta asupra camasuielii definitive, variaza cantitatea de armatura inclusa in beton. Se blindeaza zonele de aspirator, de vane plane - batardouri aval de centrala, de racord cu castelele aval, de racord cu putul vanelor la debusare, precum si zonele portilor etanse. In radierul galeriilor este prevazuta cate o conducta metalica cu Di = 50 cm necesara golirii prin pompaj a galeriei. Tehnologia de executie este cunoscuta fiind aplicata curent la lucrari similare din tara si strainatate. Casele vanelor debusare Tarnita Sunt cate una pe fiecare fir al derivatiei de mica presiune. Au rolul de a inchide accesul apei din acumularea aval Tarnita in galeriile de mica presiune in scopul punerii acestora la uscat pentru revizii si reparatii. Casele vanelor - debusare sunt de tipul put umed echipate ca si cele de la derivatiile de mare presiune, cu cate o vana plana si un batardou fiecare. Incaperile destinate mecanismelor de manevrare a vanelor si batardourilor sunt amplasate in subteran pentru mai multa siguranta in exploatare pe timp de iarna. Puturile umede au inaltimea de 23 m si un gabarit care sa permita prin ele atacul galeriilor de mica presiune din frontul Tarnita fara a afecta exploatarea acumularii Tarnita. Tehnologia de executie a putului umed este cea aplicata la lucrari similare. Debusarile in acumularea Tarnita Sunt uvraje care au urmatoarele functii: - debusari propriu - zise la functionarea centralei in regim de turbinare a apei;




19

- prize in cazul functionarii agregatelor din centrala in regim de pompaj. Debusarile sunt amplasate sub nivelul minim de exploatare de 514,00 mdM al acumularii Tarnita si au prevazuta o garda necesara pentru evitarea entrenarii aerului pe galerie la functionarea ca alerie de aspiratie. Debusarile sunt echipate cu cate un gratar de 10,00 x 10,40 m pentru functionarea lor ca priza pentru pompaj. Tronsoanele de galerie mica presiune intre puturile vanelor aval si debusari, precum si debusarile se vor executa numai dupa coborarea nivelului in acumularea Tarnita sub cota 503,00 mdM care reprezinta cota radierului debusarilor. Debusarile in acumularea Tarnita se vor executa obligatoriu numai dupa ce galeriile de mica presiune sunt complet betonate intre vanele - batardouri amplasate aval de CHEAP Tarnita - Lapustesti si puturile umede ale caselor de vane de la debusare avand vanele respective si portile etanse montate si in stare de a fi manevrate cu promtitudine in orice moment.

* vezi planse atasate

1.5.3.4. Centrala 1.5.3.4.1. Descriere constructivă

Centrala este amplasată imediat la limita inferioară a derivației de mare presiune fiind orientată cat mai aproape de directia V – E pentru a fi perpendiculară pe stratificația rocii din masiv. Astfel, între axele agregatelor și derivație este un unghi de 30º, lucru care permite realizarea distribuitorului cu brațe asimetrice cu unghi de 60º (cu gabarit minim) și totodata intrarea accesului principal perpendicular pe centrală.

Optimizarea schemei mecanice si electrice a condus la concentrarea tuturor echipamentelor, în doua caverne, cea a sălii mașinilor și cea a transformatorilor. Venele sferice amonte sunt amplasate în caverna mașinilor, imediat înainte de turbine, iar vanele plane, din aval sunt amplasate în caverna trafo pe culoarul din fata boxelor trafo, în puțuri izolate.

Centrala este compusă din:

1. Caverna sălii mașinilor care are o lungime de 115 m, o lațime de 23 m și o înalțime de 45 m. Lungimea este determinată de amplasarea celor 4 grupuri reversibile binare, cu putere unitară de 250 MW, cu distanta între axe de 21 m și platforma de montaj cu o lungime de 35 m, amplasată, la unul din capetele centralei unde ajunge galeria de acces principal în central, ambele avand radierul fundat direct pe rocă.

Lațimea cavernei a reiesit din diametrul turbinei, spatiul pentru vanele sferice si spatiul necesar amplasarăii anexelor mecanice, precum și din diametrul generatorilor și spatiul pentru anexele electrice de mai sus. Înalțimea cavernei este impusă de nivelul aspiratorilor, turbină, generator și de înalțimea de transport a pieselor cu podul rulant (transformator, rotorul agregatului). Structura din beton armat a centralei constă din elemente masive (radiere, pereți, cuve, fundații agregate) cadre și plansee pentru infrastructura; cadre simple, grinzi și plansee pentru suprastructură. Sala mașinilor este deservită de doua poduri cu forța la carlig de 200/50 t. Podul rulant sprijină pe structura de rezistența a centralei avand deschiderea de 16 m. Cota axului turbinei este 444,00 mdM, și a sălii mașinilor 458,00 mdM, cota la care se afla și platforma de montaj.

Anexele electrice sunt amplasate în lungul centralei pe peretele aval, peste nivelul sălii mașinilor și conțin: camera de comandă, camera de panouri de grup si servicii proprii, baterii de acumulatori, camera calculatorului, laboratoare PRAM, sala de instructaj vestiare, grupuri sanitare, birouri, scări la ambele capete.




20

2. Caverna transformatorului – are o lungime de 120 m, o latime de 19 m și o înalțime de 22 m. Lungimea a rezultat din amplasarea transformatorilor ridicători de 400 kV în dreptul grupurilor de centrală și a transformatorilor de 110 kV și 25 kV amplasați în capatul centralei dinspre accesul principal. Lățimea cavernei a rezultat din dimensiunile boxelor trafo de 400 kV și a culoarului de transport a acestora pană la boxe. Înalțimea cavernei a rezultat din spatiul necesar, pe verticala transformatorilor, spatiul de deasupra transformatorilor unde sunt amplasate spațiile de transformare de 400 kV si 110 kV, precum și a celor de 6 kV si 20kV și a transformatorilor de servicii auxiliare.

Deasupra acestora este instalată o monogrindă de 5 tf. Cota radierului cavernei, trafo este 458,00 mdM care este cota la care intra accesul principal și cota nivelului sălii mașinilor.

3. Galeriile de legatura între cele doua caverne a. Galeria de acces principal intre cele doua caverne este amplasată la un capăt al sălii mașinilor, cu latime de 12 m, și asigura transportul transformatorilor pe șine din sala mașinilor, unde sunt descărcați de pe trailer cu podul rulant și rotiți în pozitia de introducere, în boxele din caverna transformatorilor. Galeria are lungime de 35 m și o sectiune de 100 mp, fiind în continuarea accesului principal la cota sălii mașinilor.

b. Galeriile de legatură între grup si transformator sunt în număr de 4 la nivelul generatorilor, asigurand legatura între generatori și transformatori. c. Galeriile aspiratorilor sunt in numar de 4 si subtraverseaza caverna transformatorilor. d. Puturile vanelor de aspiratie amplasate pe culuarul cavernei transformatorilor in dreptul fiecarui aspirator. e. Galeria secundara de legatura unește cele doua caverne la capatul opus platformei de montaj, asigurand evacuarea în caz de incendiu. Galeria de acces principal intră în subteran din versantul stang al lacului Tarnița și debușează pe platforma de montaj a centralei, trecand prin caverna transformatorilor. Are o lungime de 850m facand o curba foarte ușoară cu raza de 500 m și avand o panta de 10%. Sectiunea este de 50 mp, asigurand transportul pieselor cu gabaritul cel mai mare (transformatori, distribuitori, rotor generatori). Galeria de cable asigura transportul energiei la tensiunea de 400 kV, 110 kV, 20kV, accesul secundar al personalului, introducerea aerului proaspat, precum si evacuarea gazelor nocive si a fumului provenit din avarii. Este compartimentată corespunzator, avand si un sistem de stins incendiu prin pulverizarea apei. Are o lungime de cca. 700 m orizontal la nivelul platformei exterioare de pe malul lacului Tarnița cota 530 mdM si un tronson de 150m inclinat cu panta 1:1,5 pentru a ajunge in caverna transformatorilor la nivelul statiilor de 400 kV, 110 kV si al podurilor de cable care sunt la cota 468 mdM. Structura galeriilor, consta din bolta, pereti si radier din beton armat. S-a prevazut Bc 15 si Bc 22,5 armat cu oteluri PC 52 si PC 60.

* vezi planse atasate centrala, galerii

1.5.3.4.2. Partea de arhitectura

Centrala Tarnița – Lăpuștești este o centrală subterană, echipată cu 4 grupuri reversibile de tip

turbină– pompă.




21

Ansamblul centralei este format din două caverne paralele legate între ele de galerii tehnologice și galerii de acces sau galerii de evacuare de energie. Caverna centralei propriu – zise adapostește infrastructura, suprastructura și vanele sferice (de refulare). Cealalta caverna trafo este destinată spațiilor electrice și vanelor plane (de aspirație).

Dimensiunile cavernei centralei la nivelul infrastructurii sunt: lungime 90m și lățime 23m. La suprastructura dimensiunea lungimii se majorează la 120m pe aceiași lățime; lungimea mai mare se datorează platformei de montaj, care se amplasează direct pe rocă.

Nivelele caracteristice ale infrastructurii centralei sunt dispuse în concordanță cu servituțiile tehnologice și de exploatare, fiind determinate direct de gabaritele echipamentelor și ale instalațiilor electro-mecanice, după cum urmează:

- nivelul aspiratori : - doua bazine apă de răcire - un bazin de epuismente, golire aspiratori și avarie

- nivel vane: - patru vane sferice VS Ø 1900 și compresoare pe amonte - pompe de epuismente, golire aspiratori - rezervoare de apă de răcire și avarie

- nivel turbine: - filtre și rezervoare în aval - GUP – uri în amonte - nivel generatori: - stație de 6 kv - transformatori servicii proprii și transformatori de excitație - galerii de bare pentru legatura cu caverna trafo La nivelul suprastructurii se afla dispuse: -la cota salii mașinilor: platforma de montaj, zona excitatricelor si panourile de comanda pe grupuri. - doua nivele de anexe pe peretele spre caverna transformatorilor care cuprind servicii importante ale centralei: - camera de comanda - laboratoare - centrala de climatizare - vestiar, grup sanitar, oficiu - magazii materiale Caverna transformatorilor are doua nivele importante: - nivelul transformatorilor mari de 280 <VA si Trafo 25 MVA - nivelul statiilor de 110 Kv, 20 kv si 400 kv si accesul pe galeria de cablu Galeriile care deservesc ansamblul centralei: - Galeria de acces principal cu secțiunea transversală dimensionată pentru transportul echipamentului

cu gabaritul cel mai mare, lungimea de 850 m și panta 10%. Accesul se face în capătul centralei direct pe platforma de montaj.

- Galeria de legatură între caverna centralei, capatul cu platforma de montaj și caverna trafo pe o lungime de 35 m cu o secțiune mai amplă pentru a permite accesul și manevrarea transformatorilor mari.

- Galeria de legatură orizontalăa la capatul opus al cavernelor cu aceiași lungime de 35 m, în care sunt amplasate și vanele de stins incendiu.

- Galeriile de bare pentru fiecare agregat în parte, orizontale, care pornesc de la caverna centralei, nivelul generatorului, către caverna trafo.

- Galeria de cabluri pentru evacuarea energiei, care este și galeria de acces secundar și de introducere a aerului proaspat, cu traseul în panta, care debusează pe versantul stang al Someșului Cald, pe o platforma unde este amplasată statia de racord a liniei de 400 kv.




22

Spatiile interioare ale acestei centrale se vor finisa cu materiale care sa aibă rezistenta în timp și un aspect corespunzator funcțiunii spațiilor.

Iluminatul va fi strict functional și corespunzator normelor în vigoare în spațiile tehnologice din restul ansamblului centralei. 1.5.3.4.3. Constructii anexe la Centrală La accesele principale în spațiul amenajării centralei subterane : galeria de acces principal și galeria de cabluri (acces secundar), se vor construi Blocuri tehnice – spații corespunzatoare pentru anexele necesare funcționării centralei:

1. Bloc tehnic – Portal galeria de acces principal: Pe platforma accesului principal, la intrarea in galeria de acces principal, sunt necesare urmatoarelor spatii: - sala instructaj protectia muncii; -grup direcție : director general, director adjunct comercial, secretariat; - birouri administrative: personal, financiar, contabilitate, aprovizionare, transport; - ateliere intretinere pentru constructii hidro: baraj, diguri, galerii subterane, aductiuni secunsare, drumuri; - vestiare, grupuri sanitare – oficiu; - depozite, pompe si rezervoare de uleiuri, benzina, motorina; Pentru ca aceste funcțiuni să se poata dispune pe platforma foarte mica oferita de terenul de la gura galeriei de acces principal, într-o constructie adiacenta versantului și portalului, cu păstrarea posibilității de acces în galerie cu convoiul SHEUERLE, se propune o constructie adosata portalului, care se înscrie în parametrii impuși de amplasament, cu grupare pe verticală pe cat posibil a spațiilor mentionate, trecand chiar peste cota superioară a portalului. Construcția se va înscrie în condițiile impuse de amplasament și caracterul natural al zonei, fără a agresa mediul natural.

2. Bloc tehnic – Galeria de acces secundar (galeria de cable)

Aceasta construcție va avea o configurație pe parter și etaj la portalul galeriei. Pe aceasta galerie accesul va fi numai pietonal trecand prin aceasta constructie. De asemenea

se va crea posibilitatea evacuarii fluxurilor de cabluri si tubulaturi de ventilatie. Spatiile necesare a fi amplasate sunt urmatoarele:

o vastibul de acces o scari acces etaj o grup Diesel o grup trafo o atelier intretinere o statie 20 kv si 0.4 kv o statie 6 kv pompe avarie o panouri statie racord supraveghere o panouri de iluminat si forta o camere vane o centrala ventilatie o ventilatie avarie

Materialele de constructie vor fi alese functie de destinatia functionala a spatiilor, zona amplasamentului, materiale corespunzatoare pentru finisajele intreioare si exterioare.




23

3. Blocuri de interventie si locuinte personal exploatare

Blocurile de intreventie sunt amplasate in urmatoarele zone: - pe platforma accesului principal in centrala 2 blocuri interventie x 4 apartamente - pe drumul de acces spre lacul rezervor superior Lăpuștești 1 casa barajist x 4 apartamente - în actuala colonie Măriselu se vor amplasa 8 apartamente, in aceiasi zona cu cele existente - în Cluj, se vor construi 35 apartamente pentru personalul de interventie de la aceasta amenajare, în

conditiile amplasamentului din oras. 1.5.3.4.4. Partea de instalatii

a) Instalatii sanitare si de stins incendiu

• Constructii supraterane (constructii la gura galeriilor de cable si acces principal – blocuri tehnice, blocuri de intreventie, casa barajist, colonia exploatare Mariselu, locuinte interventie Cluj).

• Centrala subterana Apele uzate menajere sunt colectate intr-o statie de epurare si prin pompare se va asigura

evacuarea intr-un emisar. Pentru apa necesara stingerii incendiului (prin pulverizare sau hidranti interiori) se prevede o statie

de pompe care aspita apa din rezervorul apa racire din galeria de cabluri si o refuleaza prin conducta montata in galeria de cabluri intr-un rezervor de incendiu amplasat pe versant.

b) Instalatii de ventilatie

Instalatiile prevazute asigura o ambianta optima pentru desfasurarea proceselor tehnologice, evacueaza noxele degajate, introduc un debit minim de aer proaspat necesar oamenilor, evacueaza produsele arderii dupa stingerea unui incendiu (fum). Se prevad: - ventilatia mecanica generala a celor doua caverne (trafo si sala masinilor); - ventilarea mecanica pentru incaperile bateriilor de acumulare si a grupurilor sanitare; - ventilarea mecanica de lucru si de avarie la galeria de cabluri; - ventilatia mecanica de lucru si de avarie la boxele trafo si la gospodaria de ulei;

Priza de aer proaspat este la gura galeriei de cabluri unde sunt montate ventilatoare si bateria de incalzire.

Aerul proaspat ajunge in centrala subterana printr-un compartiment al galeriei de cabluri. In centrala de ventilare din caverna subterana aerul proaspat se amesteca cu aerul recirculat si

vehiculat in instalatiile interioare de ventilare cu ajutorul unui ventilator montat in centrala de ventilare. Aerul umed din caverna subterana iese liber prin intreaga sectiune a galeriei de acces principal. Aerul nociv din incaperile bateriei de acumulare se evacueaza printr-un canal prevazut intr-un

compartiment al galeriei de cabluri. Ventilatorul aferent se monteaza in constructia de la gura galeriei de cabluri.

Instalatia pentru ventilarea de avarie evacueaza: - produsele arderii ( fumul) rezultate in urma stingerii unui incendiu la boxele trafo, de la bolta centralei

(incendiu la generator), la gospodaria de ulei sau galeria de cabluri;




24

c) Instalatii electrice

S-au prevazut: - instalatii de incalzire electrica; - instalatii de iluminat normal si de siguranta; - instalatii de forta; - instalatii de curenti slabi - paratrasnet; - retele exterioare; Iluminatul normal se realizeaza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sau

incandescente functie de categoria si destinatia incaperilor. Comanda se face de la intrerupatoarele si contactoarele montate la accesul in incaperi.

Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat si a prizelor se executa cu cabluri tip CyyF sau dupa caz Cy AByF.

Iluminatul galeriilor se realizeaza cu corpuri de iluminat etanse, iar circuitele de alimentare si comanda se executa cu cablu pozat pe console fixat pe peretii galeriilor.

Alimentarea cu energie electrica se face din panourile de servicii proprii, iar pentru constructiile de la suprafata din posturile de transformare din zona.

Instalatia de iluminat de siguranta este de tip 2 si se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu incandescenta, normale sau etanse functie de destinatia incaperii.

Instalatia de forta asigura alimentarea motoarelor, prizelor trifazice, consumatorilor electrici din atelierele mecanic si electric, laboratoare. Alimentarea instalatiei de forta se face din panourile de forta.

Pentru cladirile supraterane se prevad instalatii de paratrasnet realizate cu conductor de captare si coborare din banda de hotel zincata.

Elementele de coborare se vor lega la prize de punere la pamant prevazute in acest scop. Instalatiile electrice exterioare asigura iluminatul exterior al statiilor si platformelor de la zonele de

ecces in galerii. Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de mercur tip

lampadar montate pe stalpi de beton. De asemenea se vor alimenta consumatorii de forta de pe platformele exterioare, prevazuti pe partea de instalatii.

d) Instalatii de incalzire

Pentru incalzirea constructiilor supraterane s-au prevazut centrale termice (cazane electrice) si retele termice exterioare.

1.5.3.5. Echipamentele mecanice Echiparea amenajarii In privinta dotarii obiectelor amenajarii cu echipamente si instalatii mecanice, situatia se prezinta astfel: 1.5.3.5.1. Priza superioara si bazinul superior Din punct de vedere hidrodinamic, priza de apa din bazinul superior lucreaza dublu sens, in regim de pompare refuland la lacul superior Lapustesti, iar in regim de turbinare funcțioonează ca priza unei CHE gravitaționale clasice. Componență:




25

a. Grătar rar, vertical , fix poligonal cu suprafata netă de 144 mp si lungimea între bare de 250mm. b. Instalații de vane plane în puț umed

În capul amonte al conductei forțate, in ampriza lacului superior Lăpuștești se prevede un organ de închidere cu poziția normal deschis, cu rol de protecție a centralei pe de o parte si pe de altă parte de a opri pierderea accidentală a apei din bazinul superior, care are "inmagazinata" energia de pompare. Solutia constructiva

Doua instalatii de vane plane in put umed instalate in paralel, separate printr-un timpan realizat in structura galeriei, 2x(2,5x6,0 mp/100 mca), identice, compuse din vana plana actionata cu servomotor hidraulic si batardou actionat cu troliu electric. Caracteristicile si parametrii operationali ai instalatiei de vane plane in put umed sunt: - Tipul: vana plana si batardou plan in put umed - 2 instalatii in paralel - Deschidere in lumina: 2x500 mm - inaltime in lumina: 5000 mm - presiune de calcul: 100 mca - mecanism de actionare vana: hidraulic la deschidere - mecanism actionare batardou: electromecanic - pozitia nominala: deschis Vanasi batardoul inchid in curent de apa sub greutate proprie si deschid in apa echilibrata. c. Instalatii de ridicat si transportat

Echipamentele si instalatiile mecanice din zona bazinului superior - priza de apa, sunt deservite de un electroplan de 12,5 tf pentru manevrarea barelor de legatura. Pentru manevrarea altor echipamente se prevad platforme speciale de acces pentru automacara. 1.5.3.5.2. Centrala subterana In centrala subterana se instaleaza echipamentul hidromecanic principal, respectiv masina hidraulica reversibila, vanele sferice si vanele de inchidere a aspiratoarelor, precum si instalatiile mecanice auxiliare: - instalatie de apa de racire; - sistem de aer comprimat de inalta si joasa presiune; - gospodarie de ulei; - instalatie de epuisment; - instalatii de epuismente de avarie; - instalatie de golire a galeriei fortate, aspiratoarelor si galeriilor de fuga. a. Masina hidraulica reversibila

Masina hidraulica reversibila care va echipa CHEAP Tarnita - Lapustesti este o turbina - pompa de tip Francis, cu arbore vertical, si va fi procurata din import, de la o firma de traditie cu realizari remarcabile in domeniul concret de functionare al CHEAP Tarnita - Lapustesti, respectiv puteri de peste 200 MW si caderi de 500-600 m. Turbina - pompa reversibila va fi prevazuta cu regulator electrohidraulic cu control digital, cu microprocesor care urmareste toti parametrii de functionare ai hidroagregatului reversibil, grup de ulei sub presiune, echipamente de reglaj, instalatiile turbinei - pompa in limita agregatului, SDV -uri de montaj, revizie si reparatii, AMC, inclusiv instalatie de masura a debitului in ambele regimuri (sensuri) de circulatie a apei.




26

Principalii parametri ai turbinei - pompa: - Tipul masinii hidraulice: turbina - pompa reversibila de tip Francis cu arbore vertical TPRV 255-540 - Numar de agregate: 4 (2 in varianta II) - Cadere neta la turbinare: maxima 570 m nominala 540 m minima 520 m - Debit maxim turbinat: 53 mc/s - Putere maxima: 260 MW - Inaltime de pompare: maxima 580 m - Debit pompat maxim: 38 mc/s - Putere absorbita maxima: 258 MW - Turatie nominala: informativ 600 rpm - Contrapresiune: 60 b. Vana sferica

Fiecare turbina - pompa este prevazuta cu o vana sferica amplasata la nivelul camerei spirale in caverna centralei subterane. Rolul vanei sferice este de a izola masina hidraulica reversibila de circuitul hidraulic al CHEAP. Vana sferica se va procura de la acelasi furnizor care livreaza turbina - pompa. Vana sferica va avea urmatoarele caracteristici tehnice: - Tipul: vana sferica: VSF 200-770 - Diametrul nominal: 2000 mm - Presiune maxima: 770 mca - Presiune de proba: 1055 mca - Actionare: Hidraulica, cu apa - Debit nominal: 53 mc/s - Timp de inchidere: 20-120 s - Timp de deschidere: 20-120 s - Etansare: in dublu sens. c. Vana pentru inchiderea aspiratorului

Din cauza presiunii apei din galeria de fuga, nu se pot instala batardouri pentru inchiderea aspiratorului masinii hidraulice reversibile, fiind necesara instalarea unei vane. Solutii uzuale de echipare, devenite clasice sunt vane plane in carcasa, sau vane clapa articulate la pragul superior, actionarea facandu-se in ambele cazuri cu servomotor hidraulic cu ulei sub presiune. Vanele plane in carcasa au un cost ridicat datorita consumului mare de metal, in schimb nu ridica probleme de executie in tara. Vanele clapa sunt constructii usoare (cca. 25% din masa vanei plane in carcasa de aceleasi dimensiuni) insa pretind o executie care depaseste posibilitatile curente ale industriei romanesti. In vederea solutionarii stabilitatii in curent la curgerea in ambele sensuri si a asigurarii etansarii corespunzatoare, este necesar asigurarea din import a intregii furnituri. Caracteristicile vanei sunt: - Deschiderea in lumina 3200 mm - Inaltimea in lumina 4700 mm - Presiunea de calcul 100 mca - Sistem de actionare cu servomotor hidraulic d. Sistemul de apa de racire




27

Sistemul de apa de racire prevede asigurarea necesarului de apa filtrata pentru urmatoarele scopuri: - Racirea masinii electrice reversibile - Racirea uleiului din lagarul grupului - Alimentarea labirintilor turbinei - pompa - Racirea transformatorilor Sistemul de apa de racire este conceput independent pentru fiecare grup al centralei, caracteristicile pompelor fiind definitive pe baza datelor de tema indicate de furnizorul hidroagregatelor. e. Instalatia de epuisment si avarie si instalatia de golire a aspiratoarelor, a galeriilor de fuga

Sunt in principal instalatii de evacuare a apelor colectate din caverna centralei sau din aspuratorul turbinelor pompa si sunt echipate cu pompe centrifuge de regula verticale, ale caror caracteristici vor fi determinate ulterior. f. Instalatia de aer comprimat

Asigura necesarul de aer comprimat de inalta presiune pentru GUP si pentru formarea pernelor de aer in zona rotorului masinii hidraulice, la functionarea in regim de compensator si aerul comprimat de joasa presiune pentru franarea grupului sau mentiunea pernei de aer. g. Gospodarirea de ulei

Este alcatuita din rezervoare paralelipipedice, o retea de conducte de transvazare si un sistem de pompe mobile cu roti dintate pentru ulei. Instalatia foloseste la depozitarea uleiului uzat in vederea evacuarii la suprafata si la pastrarea rezervei de ulei curat necesara functionarii centralei. h. Masini de ridicat

In sala masinilor din caverna centralei se instaleaza doua poduri rulante electrice de 200/50 tf. Care pot functiona independent sau cuplate cu o grinda de cuplare in vederea deservirii hidroagregatelor din centrala sau vanelor sferice. i. Grup diesel generator

Are rolul de a asigura consumatorii vitali si centrala in situatia ambelor surse de tensiune de la retea si are puterea estimata de 2000 kVA. 1.5.3.5.3. Priza inferioara Cele doua prize de apa identice situate in lacul Tarnita se vor echipa cu: a. Gratar

o Tipul: des, inclinat la 70º o Suprafata 100 mp o Lumina intre bare: 250 mm

b. Instalatie de vane plane in carcasa

o Tipul: vana plana in carcasa o Deschiderea in lumina: 3700 mm o Inaltimea: 5500 mm o Presiunea la prag: 25 mca. o Mecanism de actionare: hidraulic

c. Masina de curatat gratarul. Serveste la evacuarea materialului antrenat (tarat) de curentul de apa in zona gratarului. d. Instalatia de ridicat

Pentru montajul si revizia vanelor de la priza inferioara, se prevede un electroplan de 12,5 tf. e. Aparate de masura si control




28

In cadrul fiecarei instalatii se prevad aparate de masura si control, o mare parte din acestea intrand in schemele de automatizare.

1.5.3.6. Echipamentele electrice

Racordarea la sistem a CHEAP Tarnita - Lapustesti se va face prin LEA 400kV: - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Cluj Gadalin (40 km), si - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Mintia (145 km). a. Schema electrica monofilata Schema electrica monofilata a CHEAP Tarnita - Lapustesti, in varianta de echipare I -centrala subterana, Pi = 4 x 250 MW cu grupuri reversibile, cu viteza constanta si cuprinde urmatoarele instalatii: - patru grupuri reversibile motor-generator cu puterea de 250MW (15,75 kV, 280 MVA) – turatia de 500 rot/min, transformator de forta ridicata (15,75/400 kV, 280 MVA); - patru transformatoare de forta ridicatoare, conectate bloc cu grupurile reversibile, cu puterea de 280 MVA 15,57/400kV. - o statie de 400kV capsulata cu SF6 tip GIS, montata in subteran cuprinzand 4 celule cu intrerupator de bloc, 4 celule cu intrerupator de linie 400kV si o celula de culpa. - o statie de 400kV capsulata cu SF6 tip GIS, montata in suprateran, la gura galeriei de cabluri, cuprinzand 4 celule cu separator, reductori de tensiune si descarcatori cu Zn-O pentru racordarea celor 4 linii de 400kV. - o statie de 100 kV capsulate in SF 6, tip GIS, montata in subteran cuprinzand 5 celule cu intrerupator + 1 celula de masura tensiune, pentru alimentarea instalațiilor auxiliare ale centralei . - o stație de racord de 110 kV, capsulata in Sf 6 tip GIS, montată în suprateran , la gura galeriei de cabluri, cuprizand doua celule cu separator, reductori de tensiune si descarcatori de Zn-O pentru racordarea celor 2 linii de 110 kV. - doua transformatoare de forta, 110/15,75 kV, 25 MVA, pentru alimentarea instalatiilor de pornire cu convertizor static de frecventa variabila pentru pornirea grupurilor in regim de motor. - patru transformatoare deservicii auxiliare bloc de 2500 kVA, 15,54/0,4 kV, conectate la bornele grupurilor reversibile. - patru tranformatoare de excitatie de 1500 kVA, 15,75/0,4kV, conectate la bornele grupurilor reversibile. - aparatajul de la bornele grupurilor reversibile (reductori de curent si tensiune) - un transformator de forta de 10 MVA, 110/20 kV pentru alimentarea serviciilor auxiliare de curent alternativ din centrala. - o stație de 20kV, montata in subteran conectata la stația de 110 kV prin trafo 10 MVA si la sistemul energetic de 20kV, statie care asigura alimentarea serviciilor auxiliare de curent alternativ si instalatia de excitatie de rezerva. - doua instalatii de pornire grup reversibil in regim motor , o instalatie de lucru si una de rezerva.

La suprateran la gura galeriei de cabluri este prevazut un bloc tehnic cu post de transformare de 20/0,4 kV, destinat alimentarii serviciilor auxiliare pentru blocul tehnic ( iluminat, incalzit, ventilatie galerie de cabluri, comanda statii de record 400 kV, 110 kV si 20kV. La acest bloc exista o statie de 20 kV alimentatata prin doua LEA 20kV statie care are legatura prin cabluri cu statia de 20kV din subteran. Alaturi de statia de 20kV este prevazută o statie de 6 kV alimentata printr-un transformator de 1600 kVA din statia de 20kV. La bara statiei de 6kV este conectat grupul Disel automat, de 2000 kVA, functionand ca sursa de rezerva pentru subteran. De la barele statiei de 6kV sunt alimentate electropompele de




29

avarie din centrala. Tot la suprateran la gura galeriei de acces principal este prevazut un bloc tehnic cu post de transformare 20/0,4 kv destinat alimentarii serviciilor de curent alternativ.

Instalatiile electrice de current alternative pentru grupuri si generale pe central cuprind

- transformatoare de servicii auxiliare de 2500 kVA, 15,75 /0,4 kv, instalate la bornele grupurilor. - transformatorul de servicii auxiliare de rezerva 2500 kVA, 20/0,4 kV. - dulapuri metalice prefabricate, cabluri de forta si de distributie.

Serviciile auxiliare de current continu cuprind – baterii de acumulatoare stationare, cu electrolit gel fara intretinere 200 Vc.c. - redresoare automate de incarcare baterii si alimentare consumatori; - dulapuri metalice prefabricate, cabluri de forta si de distributie.

Servicii de excitatie a grupului , cuprind – transformatorul de excitatie de 1500 kVA, 15,75/0,4 kV montat la bornele grupului. Transformatorul de excitatie de rezerva 1500 kVA, 20/0,4 kv racordat la statie de 20kV.

- dulapuri de excitatie, punti redresoare, punti cu tiristori, contactoare statice etc. Sistemul de control si comanda este asigurat prin calculator , vor fi conectate la acest sistem - Blocurile energetice cuprinzand blocurile si racordurile acestora la statia de 400 kV. - Instalatiile auxiliare proprii grupurilor. - Instalatiile auxiliare ale centralei. - Stațiile de 400 kV, 110 kV, 20 kV si 6kV. Automatizarea grupurilor. Regimuri de functionare Cele doua regimuri de baza sunt: turbinare si pompaj. Schimbarea acestor regimuri presupune schimbarea de sens de rotatie si mod de functionare pentru agregatul hidro si pentru masina electrica. Turbina isi modifica functionarea in pompa, iar masina electrica ce functiona in generator trece in regim de motor sincron. In afara acestor regimuri de baza mai este regimul de compensator sincron utilizat pentru compensarea energiei reactive in deficit sau exces. Rezulta pentru un grup urmatoarele regimuri: - pornire: in generator, motor sau compensator; - schimbare: generator - motor; generator - compensator; motor - generator; motor - compensator; compensator - generator; compensator - motor; - oprire din: generator, motor, compensator Desfasurarea procesului automat pentru satisfacerea regimurilor de mai sus se face pe baza unor secvente tehnologice bine determinate. Regimurile de functionare se preselecteaza de catre personalul de exploatare. Modul de comanda poate fi: local sau la distanta. Comanda locala presupune initierea comenzilor din camera de comanda a centralei, iar comanda la distanta de la dispecer. Ambele moduri de comanda fac apel la instalatiile de automatizare ale grupului si la instalatiile generale ale centralei. Comanda la distanta (de la dispecerul national) poate fi in regim centralizat sau individual, consemnul de pornire - sarcina adresandu-se centralei sau mai multor grupuri, respectiv unui anumit grup.




30

Sistemul de control si comanda Pentru asigurarea desfasurarii in bune conditii a multiplelor regimuri de functionare precum si pentru tratarea si centralizarea pentru exploatare a unui mare numar de informatii se prevede un sistem de control si comanda prin calculator. Vor fi legate la sistemul de control si comanda toate instalatiile automate ale centralei: blocurile energetice, continand grupurile si racordul acestora la statia de 400 kV, instalatiile proprii grupurilor si instalatiile generale ale centralei, statiile de 400 kV, 110 kV, 20 kV si 6 kV. S-a avut in vedere si legarea in exterior cu celelalte trepte ierarhice ale sistemului energetic (DHA, DET, DEN). Echipamentele sistemului de comanda si control vor fi amplasate la nivelul salii masinilor, subteran. Instalatiile electrice de la obiectele exterioare centralei sunt

a) Instalatiile electrice de la bazinul superior, care cuprind: - Instalatii electrice de alimentare , comanda si semnalizare pentru batardourile si vanele plane de la

prize. - Postul de transformare de 20/0,4 kV ( statie 20kV cu 5 celule , trafo 400kVA, 20/0,4 kV dulapuri de

distributie 0,4kV, cabluri de forta si comanda) - Grupul Diesel de interventie 125 kVA. - Instalatie de masura nivele. - Instalatie de cutent continuu 24 Vc.c.

b) Instalatiile electrice de la bazinul inferior cuprind: - Instalatii electrice de alimentare, comanda si semnalizare pentru batardourile si vanele plane de la

prize, masina de curatat gratare , masina de ridicat, etc. - Postul de transformare de 20/0,4 kV ( statie 20kV cu 6 celule , trafo 400kVA, 20/0,4 kV dulapuri de

distributie 0,4k) - Grupul Diesel de interventie 125 kVA. - Instalatie de masura nivele. - Instalatie de curent continuu 24 Vc.c. Functiunile CHEAP Principalele functiuni ale CHEAP Tarnita - Lapustesti sunt: - interventie rapida in diverse regimuri de pornire - oprire, schimbare de reglaj in timp foarte scurt; - contributie importanta in optimizarea graficului de sarcina; - transferul energiei electrice de la gol la varf; - rezerva multipla de energie pentru SEN; - participarea la reglajul reactiv; - participarea la schimburi prin interconexiune; -indeplinirea rolului de "acumulator hidraulic".

1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Fiecare constructie sau element de construcţie trebuie sa satisfacă un ansamblu de condiţii tehnice sau cerinţe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea in timp, rezistenţa la foc, rezistenţa si stabilitatea construcţiei, condiţii fizice si igienice, arhitectonice economico-organizatorice etc.

Durabilitatea reprezinta durata de functionare normală in timp a principalelor elemente de construcţii, fara pierderea calităţii necesare exploatării optime si poate fi: ridicată (de gradul I), si este de




31

100 de ani, mijlocie (de gradul II) intre 50-100 de ani; normală sau obisnuită (de gradul III) intre 20 si 50 ani.

Durabilitatea este determinată de materialele folosite, modul de proiectare şi execuţie, condiţiile de exploatare şi întreţinere şi se referă la rezistenţa materialelor şi elementelor de construcţii la diferite acţiuni cum ar fi: îngheţ-dezgheţ, umiditate, coroziune, acţiunea biologică a microorganismelor, cât şi acţiunea mediului înconjurător: agenţi atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc.

DURATA DE EXISTENŢĂ (DE VIAŢĂ) A CONSTRUCŢIEI, reprezintă durata de timp după care construcţia a încetat definitiv să-şi îndeplinească funcţiunea.

1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE

1.7.1. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in perioada executiei lucrarilor

Pe baza estimării volumelor de lucrări proiectate pentru realizarea proiectului, in tabelul 1.2. prezentăm informatii privind productia şi necesarul resurselor energetice, iar in tabelul 1.3 se prezintă cantităţile estimative, cumulate de materii prime şi substanţele chimice sau preparatele chimice. Informatiile privind productia si resursele folosite sunt prezentate cumulat pe toate componentele obiectivului. Tabelul 1.2. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resursele folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate totala Denumire Cantitate

anuala Furnizor

Beton de ciment la zi *

16.000 mc

Energie electrica Ciment

Agregate Apa

50 KWh 6.080 t 30.192 t

3.200.000 l

Electrica Furnizor autorizat

Beton in subteran * 192.000 mc

Energie electrica Ciment

Agregate Apa

130 KWh 72.960 t

362.304 t 38.400.000 l


Pereu din beton asfaltic* 433.000 mc

Energie electrica Agregate

Apa Bitum

120 KWh 822.700 t

86.600.000 l 173.200 t


Utilaje pe amplasament/ Transport materiale 300.000 tona Combustibil

conventional 53264 litri /an Petrom sau alti agenti autorizati

Energie electrica 260 KWh Energie electrica 260 KWh SC Electrica SA

Tabelul 1.3. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice (estimari) ce se pun in opera

Materia prima Consumuri totale

Clasificarea şi etichetarea substanţelor şi compuşilor chimici

Categoria (P/N)

Cod privind principala proprietate periculoasa

Fraze de risc

Smoala * 93 t P H3B, H6 conf. fisa tehnica de securitate

Aditivi beton* 1040 t N - -

Combustibil conventional

300.000 tone

P H3B conf. fisa tehnica de securitate




32

Profile metalice 2.000 tone N - - Tabla neagra 72 tone N - - Tevi conducte 210 tone N - - Ciment 57.000 tone P H4 intarit Cabluri electrice 8,6 km N - - Cherestea 7400 mc N - - Nisip 150.000 mc N - - Pietris 400.000 mc N - - Blindaje 9940 tone N - - Prefabricate 144 mc N - -

• Avand in vedere natura lucrarilor, pentru amplasarea subterana a centralei cu echipamentele aferente, sunt necesare executarea excavatiilor in roca cu foreze sau chiar dinamitarea. Toate etapele procesului de dinamitare vor fi realizate dupa obtinerea autorizatiilor necesare cu firme autorizate in acest domeniu. La momentul studiului nu se poate face o evaluarea cantitativa a necesarului de explozibil.

• Pentru o prima etapa de pregatire a terenului sunt necesare lucrari de explotării forestiere pe S = 44,4409 ha. S-a calculat producţia şi necesarul resurselor energetice necesare, respectiv: benzina,

ulei pentru fazele –doborat, curatat craci, sectionarea si motorina pentru adunat si transportul la depozitele finale.

Tabelul 1.4. Informatii privind producţia şi necesarul resurselor energetice pentru exploatarea forestieră a S = 44,4409 ha.

Producţia

Resursele folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală masa lemnoasa

Denumire Cantitate anuală Furnizor

Doborât, curăţat crăci , fasonat, sectionat de steri

ferastraie Husvarna 262

ferastraie FM -60

Masa lemnoasă 12686 mc Benzină Ulei amestec Ulei de ungere

2188 l 65 l 930 l

4652 l 140 l 1977 l

Agenţi economici autorizaţi Craci , resturi 2500 mc

Apropiatul lemnului şi transport sezon Masa lemnoasă

12686 mc

Motorină

cald 8300 l Agenţi economici autorizaţi ploios 10400 l

rece 5700 l Evaluatorul recomanda :

folosirea in lucru a ferăstraielor tip Husqvarna 262 şi/sau STIHL 044, deoarece consumul de benzina si ulei este la jumatate decat la ferăstraiele FM-60 .

pentru adunat si transport la depozitele primare tractoarele forestiere cu sasiu articulat TAF-uri.

perioadele de lucru cu temperature mai scazute dar sa se evite pe cat posibil vremea ploioasa. In tabelul 1.5. sunt prezentate Informatii despre cantităţile cumulate maxim de materii prime si substanţele chimice sau preparatele chimice , estimate a se folosii in etapa de defrisare a suprafeţei de 44,4409 ha. Tabelul 1.5. Informaţii despre materiile prime şi substanţele sau preparatele chimice folosite

Materia prima Consumuri totale

Clasificarea si etichetarea substantelor si compusilor chimici

Categoria (P/N) Cod privind principala proprietate periculoasa

Fraze de risc

Benzina 4652 l P H3B Inflamabil, toxic Motorina 4778 l P H3B Inflamabil, toxic




33

Sursa de apă potabilă si menajeră o constituie puțurile săpate sau rețelele de apă potabilă existente în zonă. Pe perioada execuției lucrărilor pe fiecare obiectiv antreprenorul are obligativitatea instalării unor toalete ecologice. Materiale de constructie Investigatiile efectuate au scos in evidenta trei surse de materiale de constructie, dupa cum urmeaza: o Cariera Batrana (la cca. 20 km departare fata de bazinul Lapustesti) va fi folosita pentru obtinerea

prin concasajul andezitului existent a agregatelor pentru betoanele asfaltice; o Cariera Dealu Mare furnizeaza materialul de concasaj pentru agregatele betoanelor de ciment.

Granitul din cariera nu poate fi folosit si pentru betoanele asfaltice. Distanta de transport este de 6 km.

o Balastiera Auseu Cris Repede, situata la o distanta de 120 km, va furniza nisipul de rau menit sa amelioreze calitatea nisipului de concasaj. Datorita distantei de transport foarte mare s-a stabilit sa fie adus doar 30% din totalul necesar de nisip.

Materialele de constructie (anrocamente) necesare executarii digurilor pentru rezervorul superior si agregatele pentru betoanele de ciment folosite la structurile de rezistenta de la constructiile subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea constructiilor subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea rezervorului superior, se gasesc in zona. Resursele energetice necesare implementării proiectului sunt reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor şi a energiei electrice pentru organizările de şantier. Utilajele vor fi alimentate de la staţia de carburanţi amplasată la nivelul organizării de şantier centralizate. Mijloacele auto utilizate la transportarea materialelor şi utilajele folosite la implementarea proiectului vor fi alimentate de la staţii de alimentare amplasate la nivelul organizărilor de şantier. Energia electrica ce se va consuma este estimata la 260.000 MW. Pentru realizarea investiţiei vor fi amplasate la nivelul organizărilor de şantier instalaţii şi construcţii temporare care vor fi branşate la reţele de energie electrică din zonă în urma obţinerii avizelor de la S.C. Electrica S.A. 1.7.2. Producția si resursele folosite in perioada de functionare 1.7.2.1. Date generale privind resursele si producția

Parametrii hidroenergetici principali ai CHEAP Tarnita-Lapustesti tinand seama de caracterul de functionare si anume in regim de pompa si regim de turbina sunt:

Puterea instalata ( Pi) 1000 MW

Ciclu de pompaj Saptamanal

Cantitatea de energie produsa in regim generator 1.624.567 MWh

Cantitatea de energie consumata in regim pompa 2.131.575 MWh

Ulei amestec 140 l P H3B Inflamabil, toxic Ulei de ungere 1977 l P H3B Inflamabil, toxic




34

Coeficient de transformare 0,76

Servicii de sistem :

Reglaj secundar f/P 1.219488 hMW

Rezerva tertiara rapida 2.424581 hMW

Consum dispecerizabil 1.719.900 hMW

Tabelul 1.6. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice etapa de functionare

Producţia Resursele folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate

anuala Furnizor

Energie produsa anual

1624,57GWh

Energie Electrica Pompata

Potentialul hidro al Raul Somesul Cald

Acumularea Tarnita- Acumularea Lapustesti)

2132,58 GWh

Electrica

Furnizor autorizat

Energii consumate si produse saptamanal

- energia pompata/saptamanal 40,99 GWh

- energia produsa saptamanal 31,2 GWh

• Resurse energetice Energia electrică

� Energia electrică este furnizată de SC FDEE Electrica -Transilvania Nord SA în baza Avizului de Amplasament favorabil nr. 1853/09.09.2009.

� Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.

• Alimentarea cu energie electrica se face din panourile de servicii proprii, iar pentru constructiile de la suprafata din posturile de transformare din zona.

� Titularul autorizaţiei trebuie să identifice şi să aplice toate oportunităţile pentru reducerea energiei folosite şi creşterea eficienţei energetice.

Energie termică

Pentru incalzirea constructiilor supraterane s-au prevazut centrale termice electrice.

• Resursele hidro ale zonei Rezervorul superior (Acumularea Lapustesti) cu un volum de 10 mil.mc amplasat pe platoul Lapustesti la cota 1070,00 m.d.M si realizat prin sapatura si indiguiri.




35

Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), cu un volum util de 15 mil.mc, obiectiv existent amplasat pe raul Somesul Cald la cota 521,50 m.d.M si realizat de barajul Tarnita (din beton armat in dublu arc) avand N.N.R. la cota 521,50 m.d.M si Niv.Min de expl. 514.00 m.d.M.

Materii prime şi materiale utilizate în etapa de funcţionare Materii prime utilizate:

- apa râului Somesul Cald pentru producerea energiei electrice; - apa potabilă si menajera pentru igienizarea spaţiilor şi pentru personalul care deserveşte

obiectivele a) Constructii supraterane (constructii la gura galeriilor de cable si acces principal –

blocuri tehnice, blocuri de intreventie, casa barajist, colonia exploatare Mariselu, locuinte interventie Cluj).

b) Centrala subterana Materiale utilizate: betoane pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni; oţelul beton pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni; alte confecţii metalice. Cantităţile utilizate vor fi în funcţie de defecţiunile care vor apărea. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizate În perioada de funcţionare se utilizează motorina pentru grupul Diesel si pentru transport. Combustibili şi lubrefianţi utilizaţi: Uleiurile pentru turbine şi transformatoare.

Tabelul 1.7. Informaţii despre materiile prime şi materialele folosite in perioada de exploatare

Denumirea materiei prime

Consumuri anuale

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Categoria (P/N)

Cod privind principala proprietate periculoasa

Fraze de risc

Motorina/benzina

15.000 l P

H3B

conf. fisa tehnica de securitate

Ulei pentru turbine si

transformator – vaselina revizii

periodice

500 l

100kg

P H3B

conf. fisa tehnica de securitate

1.7.2.2. Racordarea la S.E.N. CHEAP este o centrala cu grupuri reversibile , care are doua regiuni de funtionare diferite :

- la varful de sarcina al sistemului electroenergetic national (SEN) , grupurile vor funcționa în regim generator (turbinaj) , producand si evacuand in sistem energie electrica.

- la golul de sarcină, grupurile vor functiona in regim motor (pompaj) , consumand energie electrică pentru reumplerea lacului de acumulare superior si pregatind deci un nou ciclu de producere a energiei electrice.




36

Astfel centrala are menirea de a reprezenta o noua sursa de energie electrica pentru sistemul electroenergetic dar si de a creste consumul sistemului in perioada de gol de sarcina. In ceea ce priveste a doua caracteristica a CHEAP , aceasta trebuie privita din punct de vedere al caracterului specific al sistemului electroenergetic romanesc si avand in vedere urmatoarele aspecte:

- Energie electrica consumata intr-o zi de sarbatoare este de circa 78-80% din cea a unei zile de lucru.

- Energia electrica consumata intr-o zi de lucru la golul de sarcina noaptea si respectiv ziua este de 74-76% si respectiv 83-87% din cea normal consumata la varful de sarcina seara.

- In sistem exista o serie de surse a caror functionare este obligatorue fie datorita rolului fie datorita caracteristicilor tehnice .

- Solutiile posibile de racordare la retelele SEN a CHEAP Tarnita-Lapustesti au avut in vedere - legaturi cu nodurile consumatoare Cluj, Oradea , sibiu. - Legaturi cu nodurile sursa Mintia, Iernut, Arad ( care este nod de interconexiune). - Posibilitatile de traseu tinand seama de faptul ca legaturile spre vest ( Oradea, Arad)

traverseaza zone muntoase cu inaltimi de peste 1800 m. - Posibilitatile de traseu pentru liniile de la CHEAP la Cluj, respectiv Mintia. - Posibilitati de racordare cu doua, trei, eventual legaturi.

Din analiza au rezultat urmatoarele: a) Directiile avantajoase pentru racordare sunt spre Cluj (statia 400kV Cluj Gadalin) si spre Mintia

(statia 400/220/110kV Mintia care racordeaza atat centrala termolectrica Mintia cat si statia de interconexiune Arad). Aceasta varianta necesita cele mai scurte linii de racordare si are cel mai redus nivel de pierderi de putere si energie electrica.

b) Regimul de functionare in pompaj este mult mai dificil decat cel de functionare ca generator, avand in vedere faptul ca apare un consum suplimentar de 1000 MW intr-o zona puternic deficitara. Acest regim de functionare este cel care decide numarul de circuite necesar , de legatura cu statia de 400 kV Mintia, respectiv statia 400 kV Cluj Gadalin.

Legatura cu nodul sursa Mintia este necesar sa se realizeze cu dublu circuit, in caz contrar intreruperea unicului circuit conduce la o prabusire a tensiunilor intr-o zona intinsa a SEN de la Suceava pana la CHEAP, sub limitele impuse de standardul de calitate a energiei, respective standardul de tensiune. c) Pentru regimul de pompaj al CHEAP a evidentiat necesitatea realizarii in primul rand a liniei 400kV

Portile de Fier I-Resita-Timisoara-Arad Oradea , prevazuta in trategia CN Timisoara SA. d) Realizarea liniei 400 kV Suceava-Cluj Gadalin rezulta cu precadere din analiza efectuata la palierul

de gol de sarcina , noua linie contribuind la obtinerea unui nivel acceptabil al nivelurilor de tensiune.

1.7.2.3. Verificarea solutiei de racordare in noile conditii de realizare a CHEAP Tarnita

La verificarea solutiei de racordare aprobate se considera ca puterea instalata finala a CHEAP este 1000 MW realizandu-se centrala in doua etape : 500 MW in 2015 si 500 MW in 2019.

Situatia energetica a SEN in ansamblu si a zonei in care se construieste CHEAP in perioada 2018 – 2020

In conformitate cu bazele de date puse la dispozitie de CN Transelectrica SA si cu varianta de dezvoltare a centrelor electrice in perioada 2009-2020 rezulta structura centralelor electrice in 2015 si 2020 prezentata in tabelul 1.8.




37

Tabelul 1.8. Structura centralelor electrice in anii 2015 si 2020

Tipul centralei Puterea instalata, in MW 2015 2020

Hidroelectrica 6563 6636 Hidroelectrica cu acumulare si pompaj

500 1000

Termoelectrica de condensatie 4500 5100 Termoelectrica de cogenerare 4330 3450 Nuclearoelectrica 2118 2824 Electrica eoliana 3000 4000

Rezulta ca in anul 2015 se pune in functiune grupul 3 de la CNE Cernavoda, iar in 2020 vor fi in functiune patru grupuri la aceasta centrala. In anul 2020 se asigura un consum de varf de 14505 MW. In anexa C se prezinta reteaua de transport la nivelul SEN in conformitate cu programul de investitii realizat si prognozat dat de CN Transelectrica SA. Reteaua electrica de transport s-a dezvoltat fata de cea analizata in anul 2004, retehnologizadu-se in continuare statiile de 400 kV si 220 kV Iernut, Sibiu Sud, Gutinas, Constanta Nord, ROsiori, Fundeni, Bucuresti Sud, Brazi Vest si punandu-se in functiune statiile 400 kV Oradea, Nadab si liniile electrice aeriene de 400 kV Nadab – Oradea, trecerea la 400 kV a axului Gutinas – Bacau – Roman – Suceava si racordarea la 220 kV a CHE Portile de Fier II prin intermediul statiei kV Cetate. In anul 2020 vor fi realizate liniile de 400 kV Suceava – Bistrita – Gadalin si Portile de Fier – Resita, si trecerea la tensiunea de 400 kV a arterei de 220 kV Resita – Timisoara – Arad. In 2020 consumul zonei Transilvania de Nord se prognozeaza sa fie 1250 MW la VDI si 1000 MW la GNI. Sursele de putere din aceasta zona vor fi aceleasi cu cele prezentate in subcapitolul 2.2. in cazul centralelor termoelectrice se considera ipoteze in care grupurile de la CTE Iernut au fost casate pana in 2015 si eventual au fost inlocuite cu 1 grup de 200/400 MW cu ciclu combinat cu turbina cu gaz, iar grupurile de la CET Oradea au fost casate in 2012 consumul de energie termica fiind preluat de un grup modern turbina cu gaze cu cazan recuperator de 45 MW.

1.7.3. Mijloace de intervenţie în caz de incendiu

Soluţiile proiectate pentru construcţiile de pe amplasamente trebuie să asigure principalele performanţe privind siguranţa la foc pe întreaga durată de utilizare, protecţia locului si riscului de incendiu, limitarea pierderilor de vieţii omeneşti, împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate, prevenirea avariilor la instalaţii şi construcţii. Pentru prevenirea incendiilor în perimetrul organizatiei de santier se vor respecta următoarele măsuri: � Pentru detinerea, prepararea, transportul depozitarea, manipularea si folosirea materialelor

inflamabile cu fraza de risc se vor respecta prevederile cap 2 din Normele pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru unităţile de materialelor de construcţii.

� Alimentarea cu carburanţi si lubrifianţi a utilajelor se va face numai în locurile stabilite in acest scop. � Echipamentele si materialele PSI trebuie să fie amplasate in apropierea locului unde poate apărea

incendiul, de asementea ele trebuie să fie usor accesibile, marcate corespundător;




38

� În punctele de păstrare a mijloacelor de stingere a incendiilor va fi afisat inventarul minim obligatoriu stabilit;

� Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunzătoare si vor fi supune unor verificări tehnice periodice ori de cate ori se constată un defect care poate periclita siguranta în exploatare a acestora;

� Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitaţi transportaţi, manipulaţi sau utilizaţi combustibilii lichizi (motorină) solventi inflamabili, sau alte materialele cu fraza de risc, precum si in toate locurile in care există pericol de incendiu sau explozie;

� Spaţiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale , solventii inflamabili si/sau ambaje provenite de la acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca este cazul) dotate cu mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei intervenţii operative in caz de incendiu.

Măsurile tehnico-organizatorice de apărare impotriva incendiilor se vor efectua cu respectarea prevederilor Normelor generale de PSI aprobate cu OMAI 163/2007 avându-se în vedere prioritar: � stabilirea de sarcini si atribuţii concrete pe linia prevenirii si stingerii incendiilor; � implementare unui sistem si atributii concrete pe linie de prevenire si stingere a incendiilor; � Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va efectua cu respectarea prevederilor

OMAI 712/2005. Pentru obiectivele noi de investitie proiectantul are obligatia să prevada in documentatia tehnico-

economica instalatiile, utilajele pentru prevenirea si stingerea incendiilor cu care urmeaza sa fie dotate constructiile, instalatiile si utilajele proiectate. Deasemenea să asigure instalatiile cu aparatura de măsură, control si automatizare necesară funcționării in conditii de siguranță impotriva incendiilor a masinilor, instalatiilor, utilajelor noilor unitati proiectate.

In conformitate cu prevederile Normelor de dotare PE 009/93 vol II art. 8.6. si 8.7c benficiarul are obligativitatea sa asigure dotarea a CHEAP Tarnita –Lăpuștești cu instalații automate de semnalizare si avertizare a incendiilor cu detectoare de fum si/sau temperatura.

Se va asigura dotarea CHEAP Tarnita-Lăpuștesti cu hidranți interiori cu apă echipați cu ajutaje de pulverizare a apei in zona rezervoarelor de ulei a turbogeneratoarelor , la grupurile de ulei sub presiune la instalațiile de răcire.

Alimentarea cu apă a hidrantilor interiori (debite, presiune, lungime minima a jetului, numar de jeturi simultate) se va asigura in conformitate cu Normativul de proiectare, executare si explotare a instalatiilor de stingere NP 086/2005. Instalații de stingere cu apă pulverinzata se vor instala la galeria de cabluri, puturile si podurile de cabluri, transformatoarele de putere montate in centrala subterana. Dotarea obiectivuelor cu mijloace de stingere a incendiilor se va realiza conform anexei nr. 1 la Normele de dotare indicativ PE 009/93 astfel:

- Sala masinilor nivelul excitatoarelor –stingătoare portative (SM6, G3, P6), stingatoare carosabile (SM50, P50 G25) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2).

- Sala masinilor nivelul generatoare (stingătoare portative (SM6, G3, P6), stingatoare carosabile (SM50, P50 G25) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2).

- Sala masinilor nivelul turbinelor (stingătoare portative (SM6, G3, P6), panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2).

- Sala masinilor nivelul aspiratoarelor (stingătoare portative (SM6) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2).

- Camera de vane (stingătoare portative (SM6, G3 si P6) panou de incendiu tip F (1/5000 m2) , lada cu nisip (0,5 m3 la 500 m2).




39

- Instalatii electrice aferente centralei , camera de comanda (G3 si P6) , sala de conexiuni (SM6, G3 si P6), statii electrice exterioare, transformatoare, galeria de cabluri, podul de cabluri ( stingatoare portative P6, G3 si stingatoare carosabile P50

- Ateliere mecanice (stingătoare SM6, G3, P6) - Magazii si depozite (stingătoare portative SM6 1/50 mp, depozit lubrifianti si vopsele stingător

SM6 =1/25 mp). - Constructii pentru sedii si cu destinatie locativa (birouri stingatoare tip G3 =1/100 mp, locuinte

stingatoare tip P6= 1/100 mp). - Statii de alimentare cu carburant (stingătoare portative tip SM6=2/2 rezervoare, P6= 2/2

rezervoare). In conformitate cu Normele privind dotarea cu mașini, instalații utilaje, aparatură, echipamente de

protective si substante chimice destinate prevenirii si stingerii incendiilor Indicativ PE 009/93, conducerea Hidroelectrica are obligatii in limitele atribuțiilor ce le revin, sa asigure dotarea corespunzatoare a unitatilor subordonate.

1.8. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL 1.8.1. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie 1.8.1.1. Surse de zgomot şi vibraţii (inclusiv traficul de şantier) în perioada de execuţie Procesele tehnologice de execuţie a intregului ansamblu de lucrari necesare realizarii CHAP Tarnița-Lăpuștești (executie lucrari, organizare de şantier, decapare strat vegetal şi straturi, sapaturi, excavari, umpluturi, fundaţii vehicularea materialelor de constructie etc.) implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. Procesele tehnologice ce stau la baza etapei de defrişare şi exploatare a masei lemnoase, vehicularea şi folosinţa utilajelor, transportul tehnologic al echipamentelor, implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate, aceste utilaje în lucru reprezentând tot atâtea surse de zgomot. In perioada de executie a lucrarilor proiectate, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:

� In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de catre functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

� Circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare executiei lucrării.

� Funcţie de metoda de exploatare, operaţiile de lucru, mijloace de transport, se pot compara nivelurile de zgomot ale utilajelor de acelaşi tip, şi de asemenea se pot preciza puterile acustice ale diferitelor tipuri de utilaje.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaţii, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:

o Zgomot de sursă o Zgomot de câmp apropiat o Zgomot de câmp indepartat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii.




40

a. În cazul zgomotului la sursă. Studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Această fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei independent de ambianţa lor de lucru. Măsurătorile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. Când aveam de-a face cu zgomot continuu, măsurarea puterii acustice constituie determinarea esenţială privind zgomotul la sursă. Pentru cunoaşterea modului de repartizare a acestei puteri acustice în spaţiu, se pot adăuga acestei valori indicaţii privind directivitatea. Este important că măsurarea puterii acustice a diferitelor utilaje să se efectueze în condiţii de funcţionare reale, deoarece acest factor este influenţat de numeroşi factori, neputând caracteriza un utilaj printr-o valoare a puterii acustice. Când zgomotul este tranzitoriu se efectuează o măsurare a nivelului acustic de expunere sau a factorului de emisie unitară. b. În cazul zgomotului în câmp apropiat, ca nivel de observare, se ţine seama că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. Interesează în acest caz acustic obţinut la distanţe cuprinse între câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă. Pentru a avea sens, este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustică să fie însoţită de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de distanţa în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură. Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este evident că, în majoritatea situaţiilor, zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. c. Daca in cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul in câmp indepartat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde in mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

� Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi directia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt;

� Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”;

� Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului

� Topografia terenului; � Vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate in aprecierea poluării sonore in zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. � Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:




41

� incarcatoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A) � excavatoare Lw ≈ 115 dB(A) � screpere Lw ≈ 110 dB(A) � autogredere Lw ≈ 110 dB(A) � compactoare Lw ≈ 105 dB(A) � finisoare Lw ≈ 115 dB(A) � basculante Lw ≈ 75-95 dB(A) � betonieră Lw= 75-95 dB (A) � troliou Lw= 90-110 dB (A) � compresor pentru drumuri Lw= 75-95 dB (A) � camion Lw= 70-80 dB (A)

Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie, cu mase proprii mari, prin deplasările lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibraţii. � A doua sursă principală de zgomot şi vibraţii in santier este reprezentata de circulaţia mijloacelor de

transport. Pentru transportul materialelor (pământ, roca, balast, piatră spartă, beton, materiale de construcţii etc.) se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă intre câteva tone şi nu mai mult de 40 tone. Pentru evaluarea valorilor traficului de şantier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a

vehiculelor de maxim 40 t. Traficul maxim zilnic in şantier a rezultat de 7 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunând o activitate uniforma pe lungimea fiecarei etape de lucru. Este evident că, funcţie de evoluţia lucrărilor şi modificarea fronturilor de lucru, în unele zone valorile de trafic ce se vor realiza vor fi substanţial diferite de cele medii menţionate mai sus. � A treia sursă principală de zgomot este reprezentată de funcţionarea staţiilor de betoane si de asfalt .

(chiar dacă nu sunt amplasate in zona de lucru). Efectele surselor de zgomot şi vibraţii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulaţia pe drumurile din apropiere pe de o parte, şi de activitatea din zonele invecinate construcţiilor proiectate, pe de altă parte.

1.8.1.2. Echipamente sau măsuri de protecţie împotriva zgomotului Măsurile de protecţie impotriva zgomotului şi vibraţiilor sunt următoarele:

� Limitarea traseelor ce strabăt zonele locuite de către utilajele apartinând şantierului şi, mai ales, de către autobasculantele ce deservesc şantierul, care efectuează numeroase curse, au mase mari şi emisii sonore importante.

� Pentru protecţia antizgomot, amplasarea unor construcţii ale şantierului se va face in aşa fel incât sa constituie ecrane intre şantier şi localitate.

� Depozitele de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane intre şantier şi zonele locuite.

� Intreţinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor. � Intreţinerea corespunzatoare a instalaţiilor de prepararea betoanelor contribuie la reducerea

nivelului de zgomot in zona de influenţă a acestora. � In cazul unor reclamării din partea populaţiei se vor modifica traseele de circulaţie.




42

1.8.1.3. Niveluri de zgomot şi vibraţii la limitele incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot descrise mai sus se estimează că in şantier, in zona fronturilor de lucru vor exista niveluri de zgomot de până la 75 dB(A), pentru anumite intervale de timp.

Parcurgerea unei localităţi de către autobasculantele ce deservesc şantierul, poate genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinţă de 24 ore, peste 45 dB(A), daca numărul trecerilor depăşeşte 20. Tabelul 1.9. Informatii despre poluarea fizica generata de activitatea de construcţie Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii

Perioada de constructie

zgomot

mijloace de

transport /utilaje in functiune

10

65 dB(A) limita

functionala

70 dB(A) 50-110 dB(A)

Nu este cazul

Nesemnificativa Nu este cazul

Masuri organizatorice si de lucru

Utilizarea unor utilaje omologate /silentioase

Limitarea functionarii simultate a mai multor utilaje pe

acelasi amplasament

Radiatie electromagnetica

Nu este cazul

Radiatie ionizanta Nu este cazul

Poluare biologica Nu este cazul

1.8.2. Sursele si protectia impotriva poluarii sonore şi vibraţiilor în perioada de

funcţionare 1.8 2.1. Surse de zgomot şi de vibraţii. Traficul rutier pe amplasamentul analizat

În etapa de funcționare sursele de zgomot vor fi cele specifice unei hidrocentrale: ventilatoarele, pompele, generatoarele, transformatoarele, mecanismele de transport precum şi traficul auto, cu o putere acustică cuprinsă între 50 şi 110 dB.

Impactul surselor de zgomot din etapa de operare este asemănător impactului surselor de zgomot din etapa de construcţie, având în vedere amplasamentul şi gama de puteri acustice asemănătoare a acestora.




43

Tabel 1.10. Informatii despre poluarea fizica generata in perioada de funcționare Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii

Perioada de funcționare

zgomot

Functionarea central

ei

1

65 dB(A) limita

functionala

75 dB(A) 50-90 dB(A)

Nu este cazul

Nesemnificativa

Nu este cazul Nu este cazul

Radiatie electroma

gnetica Nu este cazul

Radiatie ionizanta Nu este cazul

Poluare biologica Nu este cazul

zgomot

mijloac

e de transpo

rt /utilaje

5

65

dB(A) limita

functionala

45 dB(A)

50-90 dB(A)

Nu este cazul

Nesemnifi

cativa

Nu este cazul

Nu este cazul

Referitor la circulaţia rutieră locală intersecţiile drumurilor proiectate cu drumurile existente reprezintă puncte în care, din punct de vedere al zgomotului, efectele circulaţiei pe drumurile proiectate se suprapun cu cele de pe arterele intersectate. 1.8.2.2. Măsuri de reducere a poluării sonore

Măsurile curente aplicate de reducere a poluării sonore pot fi încadrate în două categorii:

� de reducere a nivelului de zgomot la sursă � de protecţie a receptorului.

In privinta zgomotelor la sursa si a a stresului indus de zgomotul tehnologic la locul de munca sunt necesare respectarea integrala a dispoziitiilor legale in vigoare cu privire la dotarea personalului de exploatare cu mijloace de protectie individuala (antifoane, casti, etc) avand in vedere ca cu toate masurile tehnice ce se pot lua, valorile de zgomot aferente mediului de munca vor fi depasite. Ca măsură propusă pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor este necesar să fie utilizate numai utilaje noi, moderne şi silenţioase, al căror nivel de zgomot să nu depăşească limitele impuse prin STAS 10009/88.




44

1.8.3. Surse de radiaţie electomagnetică, radiaţie ionizantă, poluarea biologică Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului. Atât lucrările propuse a fi executate, cât si echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante si nici poluări biologice (microorganisme, viruşi).

1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGICĂ Nu este cazul.

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

1.10.1. Concluziile studiilor anterioare privind CHEAP Tarnita – Lapustesti, necesitatea si oportunitatea promovarii investititi, precum si varianta tehnico-economica selectata.

Obiectivul realizarii unei centrale hidroelectrice de mare putere cu acumulare prin pompaj

constituie inca in anul 1975 o preocupare prioritara a colectivelor de specialisti din cadrul Sistemului Energetic National (SEN).

Astfel in perioada anilor 1975 – 1985 Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice a elaborat studii de teren, studii de amplasament si studii de schema pentru realizarea unor centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj in Romania luandu-se in calcul:

- necesitatea acoperirii varfului de sarcina; - cresterea continua a cererii de energie; - posibilitatea schimbului de energie cu sistemele energetice europene; - intrarea in functiune a unitatilor nucleare de la CNE Cernavoda.

Astfel, au fost analizate mai multe amplasamente pe teritoriul tarii noastre din care au fost

selectate cca. 17 locatii mai favorabile constructiei unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.

In perioada anilor 1985 – 1988 s-au concretizatoptiunile pe baza considerentelor tehnice si economice avute in vedere catre bazinul hidrografic al raului Somesul Cald, unde lacul de acumulare Tarnita, existent, putea indeplini rolul de rezervor inferior si unde amplasamentul se situa in apropierea unui important centru de consum – zona industriala Cluj – Napoca.

In anii 1988 – 1992 s-au adresat cereri de oferta internationala pentru echipamentul energetic principal al CHEAP Tarnita – Lapusteni in varianta de echipare cu patru hidroagregate reversibile, turbina – pompa cu puterea de 250 MW fiecare.

In perioada 1991 – 1992 la I.S.P.H. s-au primit oferta de la Ansaldo GIE din Italia pentru aceste tip de hidroagregat.

In perioada 1992 – 1994 la I.S.P.H. s-au primit oferte de la Toshiba – Japonia pentru acest tip de hidroagregat si s-au contactat societatile Alsthom – Neyopic din Franta, Hitachi si Mitsubishi din Japonia etc. completandu-se astfel informatiile cu elemente de detaliu, necesare pentru o buna evaluare a costurilor si performantelor.

In anul 1993, I.S.P.H. impreuna cu GEOTEC au elaborat studiul geotehnic si hidrogeologic care pe baza lucrarilor de teren (foraje si galerii) executate pana la acea data a stabilit datele geologige




45

pentru amplasamentul rezervorului superior, nodul de presiune si sursele de materiale de constructii pentru diguri si betoane.

In luna august 1993, I.S.P.H. a elaborat un studiu de evaluare economica a functiilor CHEAP in SEN in care se face o prima evaluare economica.

In luna decembrie 1993, I.S.P.H. a elaborat studiul de prefezabilitate pentru CHEAP Tarnita – Lapustesti in care s-au stabilit specificatiile tehnice pentru constructii si pentru echipamentul electromecanic si s-au analizat eficienta economica a amenjarii folosind aportul economic adus de evaluarea functiilor principale pe care le are CHEAP in SEN.

Lucrarea la nivelul acesta de proiectare a primit avizul de principiu al Ministerului Mediului. Din „Studiul de fezabilitate” elaborat de I.S.P.H. in decembrie 1993 a rezultat ca necesara din

punct de vedere tehnic si economic, realizarea in cadrul Sistemului Energetic National al Romaniei, a unei amenajari cu acumulare prin pompaj, cu compensare saptamanala (cu 2 zile libere pe saptamana) si cu o capacitate instalata de 4 x 250 MW avand lacul superior cu un volum de 10 mil. mc de apa. Aceasta capacitate se putea incadra in SEN la acea data, se incadreaza si in anul 2009 dar se incadreaza si in anul 206, data pana la care se presupune ca ar putea fi realizata, aceste date tinand cint mai ales de situatia intrarii in functiune a urmatoarelor capacitati nucleare din CNE Cernavoda.

In „Studiul de fezabilitate” a fost analizata si varianta de 1000 MW in doua etape de cate 500 MW (2x500 MW) varianta care a rezultat cu atat mai economica cu cat timpul dintre etape este mai mic.

In anul 1994, I.S.P.H. a elaborat „Studiu de fezabilitate pentru Centala Hidroelectrica cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnita – Lapusteni” atat pe baza variantei tehnico – economice selectate in cadrul studiului de fezabilitate – varianta de echipare 4 x 250 MW etapizat in doua etape a cate 500 MW fiecare (2 x 500 MW) cat si pe baza ofertelor de echipare primite de la furnizorii potentiali nominalizati mai sus.

In anul 1995 s-au elaborat o serie de studii de documentare privind echipamentul energetic si modul de exploatare, de functionare si s-au elaborat Caiete de Sarcina pentru echipamente.

In perioada 1999 – 2000 Institutul de Specialitate Electric Power Development Co. (E.P.D.C.) din Japonia a realizat, in baza unui grant acordat de guvernul japonez, un studiu bazat pe date tehnice din documentatiile anterioare elaborate de I.S.P.H., studiu intocmit impreuna cu Toshiba care a relansat interesul pentru proiectarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj la Tarnita – Lapustesti.

In anul 2003, I.S.C.E. impreuna cu I.S.P.H. a mai elaborat un studiu de prefezabilitate pentru realizarea unei CHEAP la Tarnita – Lapustesti in care s-a analizat o varianata de echipare cu trei grupuri de cate 330 MW.

In anul 2007 a fost realizat un Studiu de expertiza de catre Consultantul IPA/Verbund/Poyry in cadrul programului SEEREM al Bancii Mondiale din 2005, finantat de BIRD. Acest studiu se bazeaza pe solutiile anterioare, pe schema propusa de studiul de fezabilitate elaborat de I.S.P.H. in anul 1994 si pe studiul intocmit de EPDC IN ANUL 2000.

1.10.2. Caracteristici si aspecte generale ce se deprind din Studiul FPDC Studiul elaborat de EPDC pentru CHEAP Tarnita propune varianata cu lacul superior pe platoul

Lapusteni de pe versantul stang al raului Simesul Cald. Varianta propusa prezinta parametrii principali, de cadere totala, debite de pompare si de

turbinare la centrala similari cu cei din studiul de fezabilitate elaborat de I.SP.H. – S.A. in 1994 si aprobat de CONEL.

Din studiu rezulta ca nivelul optim de realizare a CHEAP Tarnita – Lapustesti este de 1.000 MW cu o capacitate de exploatare de 5 ore continuu si este de dorit ca lucrarea sa intre in functiune cat mai devreme. In cazul in care realizarea proiectului va fi divizata in doua etape (etapa 1 – grupurile 1 si 2) se




46

recomanda din punct de vedere al analizei financiare ca etapa II (grupurile 3 si 4) sa fie terminata dupa 3 ani.

In proiectul EPDC este prevazut ca doua din cele patru grupuri din centrala sa fie cu viteza variabila, ceea ce va permite eficienta functiei de control automat a frecventei sistemului energetic national.

Studiul EPDC considera ca proiectul CHEAP Tarnita – Lapustesti este fezabil tehnic si reprezinta un amplasament foarte avantajos din punct de vedere economic prin morfologia si structura geologica a versantului stang, precum si prin existenta lacului inferior.

Se recomanda Guvernului Romaniei si CONEL promovarea acestei investitii la capacitatea maxima de instalare a puterii de 1000 MW, care se va putea sustine ca eficienta economico-financiara prin cooperare cu tarile vecine si deasemeni prin reglementarile privind veniturile obtinute din serviciile pe care aceasta centrala le poate face pentru sistemul energetic national, sau al celor din tarile vecine.

Alte argumente prezentate in studiul EPDC in favoarea trecerii la realizarea CHEAP Tarnita – Lapustesti si punerea in functiune in anul 2010 sunt urmatoarele: - reducerea consumului de combustibil fosil, care in cea mai mare parte pentru tara noastra inseamna import - reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera ( daca proiectul CHEAP Tarnita Lapustesti nu s-a realizat, rolul acestuia ar fi preluat de o centrala electrica cu turbine pe gaz si s-ar emite in atmosfera cca. 682.000 t CO2 pe an si 34.10 x 106 t CO2 in 50 ani). - Valorificarea resurselor de energie regenerabila prin cresterea productiei de energie in centrale hidroelectrice clasice prevazute cu lacuri mari de acumulare (exploatarea lor la nivele cat mai ridicate) - se incadreaza in strategia de dezvoltare a sistemului energetic national si de aderare la UCPTE, atat prin serviciile de sistem cat si prin reducerea consumului de combustibil in centralele termoelectrice care vor livra energia necesara pomparii apei in rezervorul superior in orele de gol da sarcina. - in amplasamentul proiectului nu sunt locuitori si deci nu sunt probleme de stramutari.

1.10.3. Caracteristici si aspecte generale ce se deprind din Studiul IPA/Verbund: Din studiile preliminare legate de dezvoltarea pietei de electricitate din Romania si din Sud –

Estul Europei a reiesit ca o dimensiune rezonabila a proiectului Tarnita cu acumulare prin pompaj ar fi o putere instalata ce se situeaza intre 50MW si 1000 MW.

Deoarece este dificil sa se estimeze tendinta de dezvoltare a pietei de electricitate pentru urmatorii 20 de ani, s-a luat decizia efectuarii unui proiect in doua etape. Studiile intreprinse arata ca o schema cu capacitate instalata de 500MW corespunde sistemului energetic actual. Totusi pe baza estimarilor referitoare la amenajarile viitoare, este posibil sa se ajunga la construirea etapei 2; aceasta necesita cateva investitii ce trebuie facute in etapa 1 pentru a fi pentru a fi continuate, daca va fi cazul, in etapa 2.

In etapa 1, s-a propus construirea unui lac amonte artificial, la aproximativ 2,3 km, este de satul Lapustesti, la o atitudine de 1086 mdM. Volumul util al acumularii este stabilit in prima etapa la 5 mil.mc. Pentru etapa 2, este posibil sa se extinda acest lac de acumulare daca conditiile pe piata pentru serviciile de baza/la orele de varf si auxiliare fac necesar acest lucru.

Centrala electrica situata in caverna va fi echipata cu doua seturi de turbine – pompe, fiecare cu o putere de 250 MW, fiecare set avand circuitul sau hidraulic (galerie fortata, centrala in caverna, galerie de fuga).

A fost propusa o solutie etapizata pentru a permite o adaptare flexibila a proiectului la conditiile de piata din Europa de Sud – Est.




47

Drept rezultat al aderarii Romaniei la UCTE, va creste interconectarea transportului cu tarile invecinate, iar propunerea de piata SE europeana va creste semnificativ legaturile economice de piata in intreaga regiune.

Combinatia acestor factori ar putea permite centralei cu acumulare prin pompaj propuse sa atinga niveluri mai ridicate ale venitului, datorita posibilitatii existentei unei cereri mai mari de flexibilitate a sistemului (energie de varf si servicii auxiliare).

Pe pietele regionale interconectate de electricitate caracterizate printr-un comert transfrontalier interconectat bogat, Romania:

- isi va pastra beneficiile productiei hidroenergetice flexibile - isi va pastra cateva dintre caracteristicile distinctive din profilul sau de

tarife; tarifele la electricitate vor scadea. Viitorul rol al Romaniei pe pietele regionale de electricitate va fi definit prin:

- importul electricitatii de perioada cu cerere redusa din Ungaria (Europa de Nord –Est) si Balcani

- exportul electricitatii de varf in Ungaria (Europa de Nord –Est) si Balcani - transferul electricitatii din Europa de Vest prin Ungaria in Balcani in timpul

anumitor perioade de week-end. 1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT

1.11.1. Amplasarea geografica CHEAP Tarnita Lapustesti este prima centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj studiata

din Romania si a rezultat din analiza tehnico-economica a mai multor amplasamente posibile in tara noastra. Amenajarea se afla situata in nord – vestul tarii, in Transilvania, zona cu deficit de energie la cca, 30 km de orasul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald, in dreptul acumularii existente Tarnita.

Acest amplasament beneficiaza de conditiile naturale prielnice unei astfel de amenajari, avand lacul de acumulare Tarnita, existent care serveste drept rezervor interior si pe al carui versant stang exista un platou pe dealul Lapustesti la cota 1070 mdM ce permite realizarea rezervorului superior la o diferenta de cota de 560 m si realizarea unei derivatii scurte avand raportul H/L = ¼.

Un criteriu important in alegerea amplasamentului amenajarii l-a constituit si faptul ca el ofera posibilitati de executie lesnicioase, asigurand necesarul de materiale de executie al digurilor din excavatiile din amplasament si avand surse de materiale de constructie in zona.

Sursele de materiale de constructie au fost analizate in studiile geologice pentru care au fost facute lucrari de prospectiuni si incercari in laboratoarele de specialitate.

Conditiile geologice, atat ale platoului, cat si pentru lucrarile subterane sunt bune fiind certificate de rezultatele studiilor de teren facute pana in 1995.




48

Anexe- plan de situati , plan de incadrare in zona La stabilirea cailor de acces s-a urmarit folosirea cat mai complexa a drumurilor existente si

ocuparea cu drumurile noi a unor suprafete de teren cat mai reduse. Caile de acces la principalele obiective si uvraje ale amenajarii CHEAP Tarnita – Lapustesti atat in vederea transportului de materiale si utilaje in perioada de executie cat si pentru interventii si exploatare definitive vor asigura ulterior si circulatia publica din zona, deoarece aici nu exista cai ferate.

Traseele drumurilor au fost studiate pentru fiecare obiectiv hidrotehnic in parte si ele pot fi urmarite in planul general de ansamblu H – 1855 – 08 intocmit cu ajutorul hartilor totpografice sc. 1:25000.

Accesul auto in zona amenajarii se face din DN 1 (Cluj – Oradea). Pentru lucrarile ce se vor executa pe creasta, in zona Lapustesti accesul se face pe Dj 108 C

(intersectia cu DN1 fiind intre localitatile Capusa Mare si Izvorul Crisului) pana la Rasca – Calata iar pana la colonia Lapustesti pe un drum comunal ce se va amenaja corespunzator.

Pentru accesul la cariera Btarana se circula de la Calata pe Dj 108 pana la barajul Fantanele apoi pe drum de exploatare de acces la cariera.

1.11.2. Drumuri si caile de acces

A. Drumuri de exploatare, categoria I, dimensionate pentru un trafic intens si cu vehicole agabaritice.

Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt: - latimea partii carosabile in aliniament Bo = 6.0 m - latimea platformei drumului in aliniament Bo = 8.0 m

Imbracaminte : beton de ciment cu dala de 20 cm grosime pentru drumuri definitive si macadam

de 10 cm grosime (dupa cilindrare) pentru drumurile tehnologice. In acesta categorie se incadreaza:

Acumularea

Lapustesti

Centrala




49

● Pentru imbracaminte din beton de ciment: - drumul de acces la centrala; - drumul de acces la rezervorul superior; - drumul de acces la colonia Lapustesti; - drumul de acces la cariera Dealu Mare. ● Pentru imbracaminte din macadam : - drum de contur rezervor superior - drum de acces halda B. Drumuri de exploatare categoria a – II – a

● Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt: Latimea partii carosabile in aliniament Bc = 4.00 m Latimea platformei drumului in aliniament Bp1 = 6.00 m ● Pentru imbracaminte din macadam de 10 cm grosime (dupa cilindrare). In aceasta categorie se incadreaza: - drumul de acces la galeria de cable si prize; - drumul coronament rezervor superior si bretelele de urcare si coborare; - bretelele de acces la treptele carierelor; - drumurile tehnologice de exploatare.

C. Reamenajarea si intretinerea unor drumuri publice existente (care vor suporta si traficul greu si agabaritic de santier

In aceasta categorie se incadreaza: - drum gara Garbau – Gilau – Tarnita – CHE Mariselu - drum Rasca – Dealu Mare - Drum Dealu Mare – Baraj Fantanele

Profilele transversal tip, corespunzatoare fiecarei categorii de drum sunt prezente in planul H –

2489 – 08. Drumurile au fost materializate si nominalizate pe planul general de ansamblu H – 1855 – 08. Elementele caracteristice geometrice si tehnice, ale drumurilor, au fost stabilite in conformitate cu

prevederile : instructiunilor IPTANA si instructiunilor tehnice pentru proiectarea, executarea si intretinerea drumurilor de santier.

Aceste elemente sunt: - viteza de proiectare 15 -25 km/h - raza minima de racordare in plan 25 m - rampa maxima pentru transport in plin 8% - convoi de calcul pentru lucrarile de arta A 30 – V 80 corespunzator clasei E de incarcare - lucrarile de consolidare si aparare au la baza folosirea materialelor locale

Pentru siguranta circulatiei au fost prevazuti parapeti executati din stalpide beton si lise metalice. - sistemul rutier a fost adoptat functie de destinatia drumului si de zona de teren pe care se

realizeaza patul drumului (deluviu sau roca). Toate lucrarile de arta vor trebui verificate pe traseul Gara Garbau – Gilau – Tarnita – centrala

Hidroelectrica Lapustesti la convoiul real ce va fi realizat pentru transportul celor mai grele piese ( de cca. 300 tone) ce vor fi transportate pe acest traseu.

*vezi anexe planse drummuri

I. Drumuri noi

I.1. Drum de acces la centrala




50

Se desprinde de drumul Gilau – Mariselu in zona haldei prevazuta a se infiinta pe Somesul Cald la cota 550.00 mdM, traverseaza valea pe o berma a haldei apoi se desfasoara pe malul stang al raului, coborand pana la platforma tehnologica de pe care se face accesul principal in centrala, platforma ce se va executa la cota 533.00 mdM.

Pana la realizarea galeriei de deviere si a depunerilor in halda pana la cota prevazuta pentru berma pe care se va executa drumul, acesta va traversa raul pe un pod provizoriu format dintr-o baterie de tuburi prefabricate.

Declivitatea medie este de 3 – 4 % drumul realizandu-se partial pe un traseu existent. Partea carosabila a fost prevazuta a avea 6.00 m cu acostamente de o parte si de alta de 1.00 m

latime fiecare. Imbracamintea se va executa din beton de ciment iar acostamentele vor fi impietruite. Colectarea si indepartarea apelor de suprafata va fi facuta prin santuri pereate si se va descarca

in aval prin podete tubulare. Paraiele vor fi traversate cu podete tubulare sau dalate functie de marimea debitelor acestora.

I.2. Drum de acces la galeria de cable si prize aspiratie – debusare

Lungimea drumului este de 1,3 km. Traseul acestui drum se desfasoara intre platforma tehnologica aflata la accesul principal in

centrala si platformele tehnologice aflate la gura galeriei de cable si respective la prizele de apa aspiratie – debusare.

Partial drumul urmareste traseul unui drum existent, avand o declivitate medie de 4%. In profil transversal, partea carosabila are o latime de 4.00 m cu acostamente de 0,5 m latime

fiecare realizand astfel o platforma in aliniament de 5.00 m. Au fost prevazute statii de incrucisare la 250 – 300 m distanta. Imbracamintea drumului va fi executata din macadam. Colectarea si indepartarea apelor de suprafata se va face prin santuri pereate care vor fi

descarcate in rau prin podete tubulare.

I.3. Drum de acces la rezervorul superior Traseul acestui drum se dezvolta pe o lungime de 9.5 km. Este un traseu de coasta si se

desfasoara pe versantul stang al vaii Somesului Cald precum si pe versantul drept al vaii Farcasa. Punctul de pornire este din platforma tehnologica de la accesul principal in centrala, la cota

533.00 ,dM si intersectia cu drumul de contur lac (rezervor superior) si drumul de acces la colonia Lapustesti, intersectie situata la cota 1050 mdM.

Datorita caracteristicilor terenului natural, drumul are un caracter sinuos avand trei serpentine. Declivitatea medie este de 5 – 6%. Profilul transversal are o latime a partii carosabile in aliniament de 6.00 m cu acostamente de

1.00 m latime fiecare, realizand astfel o latime de a platformei drumului in aliniament de 8.00 m. Imbracamintea va fi executata din beton de ciment, incadrata cu acostamente impietruite. Apele de suprafata vor fi colectate prin santuri pereate ce se descarca prin podete tubulare,

paraiele mai mari fiind traversate cu podete dalate. Au fost prevazuti parapeti pentru siguranta circulatiei.

I.4. Drumul de acces la colonia Lapustesti Traseul, in lungime de 2.00 km urmareste baza taluzului digului de la rezervorul superior pe

versantul stang al Somesului Cald si face legatura cu colonia Lapustesti amplasata intre acesta si localitatea Lapustesti la cota medie 1050.00 mdM.




51

In profil transversal se realizeaza o platforma de 8.00 m din care 6.00 m parte carosabila si acostamente de cate 1.00 m fiecare.

Imbracamintea va fi executata din beton de ciment, incadrata cu acostamente impietruite.

I.5. Drum contur lac (rezervor) superior Se deprinde din drumul de acces la rezervorul superior si urmareste baza taluzului digului. Acest

drum este atat in perioada de executie a rezervorului superior cat si pentru urmarirea digului in perioada de exploatare.

In profil transversal are o platforma de 8.00 m in aliniament cu 6.00 m parte carosabila cu imbracaminte de macadam si acostamente impietruite de 1.00 m latime fiecare.

I.6. Drum coronament si bretele de urcare si coborare

Treseul acestor drumuri in lungime de 5 km asigura urcarea pe coronamentul digului in perioada de exploatare in zona mediana a acestora.

Declivitatea medie a bretelelor este de 6% drumul pe coronament si in zona mediana fiind cu declivitate 0%.

In profil transversal se realizeaza cu o platforma de 5.00 m din care 4.00 parte carosabila cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare.

I.7. Drum acces cariera Superioara (Dealul Mare)

Acest drum se desprinde din drumul existent in comuna Dealu Mare, la cota 1051 mdM si urca pana la cota 1083.00 mdM care este cota platformei tehnologice din partea superioara a carierei.

Are o lungime de 0.6 km si o declivitate medoe de 6%, terenul pe care se desfasoara drumul fiind putin accidentat.

In profil transversal se va executa cu o platforma de 8.00 m in aliniament din care parte carosabila de 6.00 m cu imbracaminte dein beton de ciment si acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite.

I.8. Bretele de acces la cariera superioara

Traseele bretelelor in lungime de 1.4 km asigura accesul mijloacelor de transport la treptele de exploatare ale carierei Dealu Mare. Vor avea declivitate medie de 7%.

Se vor executa cu o platforma de 5.00 m in aliniament din care 4.00 m parte carosabila cu imbracaminte din macadam si 0.50 m acostamente fiecare avand prevazute statii de incrucisare.

I.9. Drum acces halda si bretele de acces

Traseele acestor drumuri insumeaza 1.8 km. Drumul se deprinde din drumul de acces la centrala si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesul Cald spre amonte. Atat drumul principal cat si bretelele ce se desfasoara spre diferitele trepte ale haldei se vor realiza ca drumuri de exploatare de cat.I avand platforma de 8.00 m in aliniament cu partea carosabila de 6.00 m si imbracaminte de macadam avand acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite.

I.10. Drumuri de exploatare

Acestea au un caracter tehnologic accesul in platformele tehnologice, la casa vane, prizele de aspiratie, in colonie etc. Traseele lor se deprind din drumul de acces la rezervorul superior si colonia Lapustesti. Se vor executa cu platforma de 5.00 m in aliniament avand partea carosabila de 4.00 m cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare.




52

Declivitatea medie a acestora va fi de 5 – 6 %. II. Drumuri existente care se amenajeaza In cadrul investitiei s-a prevazut amenajarea corespunzatoare si intretinerea retelei de drumuri

existente care vor asigura transportul materialelor, utilajelor si personalului in timpul executiei si apoi in timpul exploatrii curente.

II.1. Reamenajare drum Dealul Mare – Lapustesti

Drumul se va amenaja pentru traficul greu datorat transportului anrocamentelor din cariera Dealul Mare in ampriza digului rezervorului superior.

Lungimea lui va fi de 6.00 km, va avea diua benzi de circulatie si imbracaminte din beton de ciment. II.2. Reamenajare drum Rasca – Dealul Mare

Lungimea acestuia va fi de 6.00 m. S-a prevazut asigurarea pe toata lungimea lui a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare precum si intretinerea imbracamintii acestuia . II.3. Reamenajare drum Rasca – Baraj Fantanele

S-a prevazut asigurarea pe lungimea de 6.75 km intre Rasca si loc. Belis unde drumul intersecteaza DJ 108 Huedin – Campeni a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare si intretinerea imbracamintii in perioada de executie. De la Belis pana la baraj Fantanele se circula pe DJ 108. II.4. Reamenajarea drumului Baraj Fantanele – Cariera Batrana

Lungimea drumului de acces in cariera si a bretelelor de acces la diversele trepte de exploatare este de 3.1 km.

Drumul a carei folosinta permanenta a incetat odata cu terminarea barajului Fantanele urmeaza a fi reparat in zonele degradate si intretinut pe intraga perioada de executie a CHEAp Tarnita – Lapustesti. II.5. Reamenajare si consolidare drum acces de la gara Garbau la halda din Valea Somesului Cald (cota 550.00 mdM) peste barajul Tarnita Traseul insumand aproximativ 45 km este compus din trei tronsoane distincte de drum si anume:

- intre Gara Garbau si Dn 1 (aproximativ km 500.1) drum de exploatare in lungime de cca.13 km;

- din intresectia sus mentionata si pana in localitatea Gilau drum national (DN 1 Cluj – Oradea) aflat in intretinerea Administratiei Nationale a drumurilor in lungime de cca 6 km;

- din localitatea Gilau si pana la halda Somesul Cald (cota 550.00 mdM) drumul este in intretinerea Administratiei Judetene a Drumurilor Cluj in lungime de cca. 26 km.

Pe aceasta portiune a fost prevazuta asigurarea caracteristicilor geometrice si tehnice

corespunzatoare claselor de incadrare, dar, in acelasi timp, pentru asigurarea transportului pieselor agabaritice din gara Garbau pana la centrala Lapustesti.

Pe aceasta portiune a fost prevazuta consolidarea sau refacerea lucrarilor de arta (podurilor).




53

1.12. INFORMATII DESPRE ALTE STUDII EFECTUATE SI ACTE DE REGLEMENTARE EMISE ANTERIOR 1. Certficat de urbanism nr. 350 din 03.08.2009 , eliberat de Consiliul Judetean Cluj. 2. Aviz de gospodărire a apelor nr. 38 din 21.03.2011, eliberat de Administatia Nationala Apele Romane. 3. Studiu geotehnic elaborat de Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice SA. 4. Aviz pentru alimentarea cu energie electrica nr. 1853/09.09.2009 eliberat de SC FDEE Electrica Transilvania Nord SA. 5. Aviz DJSP Cluj nr. 4220/01.09.2009 6. Acord prealabil Consiliul judetean Cluj- RAADPP nr. 109/27.08.2009. 7. Aviz Ministerul Apararii Nationale D/2003/14.09.2009 8. Aviz Politia Ruiera Cluj nr. 330183/02.09.2009

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE

2.1.1. Categorii de lucrări

Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare următoarele obiecte şi grupe de lucrări cuprinse in proiect: A. Lucrări de bază

a) Terasamente şi fundaţii

- decopertare strat vegetal ; trasarea generală ;

- excavatii la zi ; - excavatii in roca; - excavatii subterane; - executare umpluturi si compactari; - injecti; - drenaje; - turnare beton ; - executare radier general;

b) Constructii

- lucrari de betonare ; - descarcatorul de ape mari ;

c) Lucrări de montaj tehnologic utilaje si instalatii

- executia lucrarilor de montaj utilaje tehnologice si echipamente mecanice si electrice. d) Lucrari de arhitectura si instalatii

- execuţia lucrărilor de arhitectură pentru blocurile aferente organizarilor sociale : inchideri şi compartimentări, termosistem, tencuieli , gleturi , zugraveli – vopsitorii , tâmplărie etc.

- executare hidro şi termo izolaţie terasă; - concomitent cu lucrările de arhitectură , executarea instalaţiilor interioare : sanitare , termice ,

electrice etc. Bransamente pentru reletele de apa, canalizare, electric si lucari tehnico-edilitare pe amplasamente.




54

B. Lucrări auxiliare

I. Lucrari de exploatare forestiera care implica lucrari de doborare arbori, colectarea lemnului adunat, scos si apropiat.Curatirea suprefatei de craci si resturi. Lucrari de fasonare, sortare , depozitare.

II. Realizarea unor drumuri noi definitive sau temporare, de acces la obiective. Racorduri la reţeaua de drumuri existentă in zonă.

III. Reamenajarea si consolidarea unor drumuri existente C. Organizarea de şantier

Pentru realizarea tuturor obiectivelor amenajarii se propune amenajarea unui grup de santiere principal amplasat in zona fostei colonii Tarnita pe platforma existenta, format din santierul 1 rezervor superior amplasat pe platforma centralei de la cota 1050 mdM spre satul Lapustesti si santierul 2 centrala amplasat pe platforma centralizata de la cota 530 mdM. 2.1.2. Schema generala de organizare a lucrarilor de C + M a) Schema generala de organizare a lucrarilor de C + M pentru obiectivele ce compun centrala de

acumulare prin pompaj, CHEAP Tarnita – Lapustesti din zona lacului de acumulare existent Tarnita se situeaza din punct de vedere administrativ in judetul Cluj.

Accesul in zona este asigurat de drumul existent pe conturul lacului Tarnita – Tarnita – Mariselu la cota cca. 530 mdM drum care este asfaltat si care comporta unele redimensionari in vederea asigurarii transportului echipamentului greu cu un convoi de 55 m si raza minima de viraj de cca. 30 m. Criteriile care au stat la baza initierii schemei generale de organizare sunt:

- amplasarea obligatorie a obiectelor amenajarii, (acumularea, derivatia, central) cu punctele de lucru stabilite;

- sursele de materiale de constructii existente in zona; Cariera de agregate de concasaj Dealu Mare situata pe platoul Lapustesti la cca. 6 km vest de

amplasamentul lacului superior si de partea superioara a derivatiei. Caile de acces existente si nou create in zona: - drum nou (1 = 10km) de acces de la cariera de materiale, platformele de lucru, halde, etc. - volumele de lucrari programate conform graficului general de esalonare in vederea

respectarii duratei de executie stabilite de 7 ani. - Necesitatile tehnico – administrative si de organizare a platformei tehnologice de lucru; - Volumul de materiale necesare de aprovizionat; Pentru realizarea tuturor obiectivelor amenajarii se propune amenajarea unui grup de santiere

principal amplasat in zona fostei colonii Tarnita pe platforma existenta, format din santierul 1 rezervor superior amplasat pe platforma centralei de la cota 1050 mdM spre satul Lapustesti si santierul 2 centrala amplasat pe platforma centralizata de la cota 530 mdM. b) Organizare tehnologica Pentru aprovizionarea continua a santierelor si punctelor de lucru, cu materiale, utilaje, unelte, etc. se propune modernizarea depozitului central din Girbau. Platformele de lucru vor fi prevazute cu obiectele strict necesare pentru realizarea obiectivului respectiv, la accesele si instalatiile specific aferente in scopul asigurarii unor conditii optime pentru buna desfasurare a lucrarilor de baza. S-au preconizat urmatoarele categorii de lucrari:




55

- spatii administrative, birouri; - magazii deschise pentru depozitarea materialelor de masa care se depreciaza prin intreruperi: agregate, lemn rotund, hotel beton, prefabricate, geamuri, etc. - magazii inchise pentru depozitarea materialelor sensibile la intreruperi: ciment, metale, neferoase, unelte, materiale electronice si echipamente premergatoare montajului. - depozite speciale pentru pastrarea materialelor usor inflamabile, benzina uleiuri, materiale explozive; - estacade, rampe, planuriinclinate; - remiza PSI; - constructii si instalatii de folosinta generala: drumuri, cai de rulare, materiale, retele electrice provizorii, posturi trafo provizorii, imprejmuiri, etc. - instalatii si lucrari de organizare pentru executia lucrarilor pe timp friguros si la lumina artificiala. c) Organizarea sociala In punctul destinat lucrarilor de organizare, se vor executa constructii cu caracter provizoriu pentru cazarea si deservirea muncitorilor constructori si a personalului tehnico-administrativ. Necesarul de forta de munca si dinamica acesteia sunt determinate de planul valoric al constructorului si de productivitatile anuale ale activitatii acestora. Spatiile necesare cazarii populatiei santierelor cat si spatiile pentru acoperirea necesitatilor sociale si culturale au fost determinate conform normativelor in vigoare sau prin indici rezultati din lucrarile asemanatoare elaborate de ISPH. Schema de organizare propusa pentru amenajarea urmatoarelor colonii este urmatoarea: pentru varianta IIA (esalonare pe 7 ani).

- colonia Mariselu (800 loc) pe platforma existenta la confluenta Somesului Cald cu paraul Lesu

- Colonia Lapustesti (1700 loc) pe platforma Lapustesti cota 1050 mdM in apropierea obiectivelor din aceasta zona

- Colonia Tarnita (1000 loc) pe amplasamentul fostei colonii a barajului Tarnita.

Aceasta schema de organizare sociala a fost determinata de schema generala de organizare a lucrarilor, de constructiile de relief si de accesele in teritoriu.

Coloniile au fost dimensionate la strictul necesar tinand seama de necesarul fortei de munca in conformitate cu legislatia actuala.

Odata cu terminarea lucrarilor de C + M + I din etapa 1 dupa punerea in functiune a 2 din cele 4 grupuri de 250 MW (Etapa 1 = 5 ani) pentru organizarea de santier aferenta etapei 2 sunt necesare ori lucrari de intretinere si conservare, ori demontarea dotarilor si transportului lor in depozitele agentului economic care executa lucrarile de C + M. 2.1.3. Procese tehnologice de producţie privind exploatarea forestiera

Suprafeţele de teren ce urmează să fie defrişate sunt acoperite de arborete mature, în compoziţia cărora predomină: fag, gorun, carpen, palitin , molid şi diverse tari.

Defrişarea presupune tăierea vegetaţiei arborescente şi arbustive de pe întreaga suprafaţă,

colectarea, evacuarea şi transportul materialului lemnos în depozite primare şi, de aici, în centre specializate, precum şi valorificarea acestuia.




56

Defrişarea suprafeţei de 44,4409 ha, o putem analiza ca un proces de exploatare a lemnului, care reprezintă un ansamblu de activităţi cu caracter tehnic, economic şi social, şi care urmareşte introducerea în circuitul economic a produselor rezultate din valorificarea biomasei lemnoase a pădurii.

Exploatarea lemnului este un proces complex care se desfăşoară la nivelul solului, prin aplicarea unor tehnologii de exploatare caracterizate printr-o diferenţiere a mijloacelor de muncă , a metodei sau a tehnicii de lucru utilizate, care implicit conduc la modificări ale elementelor de mediu: solul, vegetaţie, scurgeri de suprafaţă.

Procesul tehnologic de exploatare a lemnului reprezintă transformarea direct (cantitativă şi calitativă) a obiectului muncii în urma acţiunii mijloacelor de muncă completată de eventuala depozitare şi de transportul tehnologic.

Structura procesului de producţie de bază a explotării lemnului cuprinde următoarele categorii de operaţii tehnologice:

� Operaţii de transformare şi de prelucrare primară specifice: doborârea, curăţirea de crăci, secţionarea, despicarea, cojirea, tocarea.

� Operaţii de deplasare şi de transport tehnologic: colectarea şi încărcarea, transportul propriu-zis , descărcarea, deplasarea pe distanţe scurte.

� Operaţii de depozitare, control şi livrare: stivuirea sau pachetizarea, sortarea, măsurarea.

Pentru realizarea lucrărilor va exista un şantier de exploatare forestieră care cuprinde suprafaţa păduroasă destinată defrişării lemnului (parchetul) , reţeaua de instalaţii de colectare, căile de colectare, platformele primare, punctele de încărcare şi mijloacele de muncă active aferente precum şi toate instalaţiile şi amenajările necesare derulării activităţii.

Pentru exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet, se organizează un şantier de exploatare, dotat cu mijloace adecvate de recoltare şi colectare, care cuprinde suprafaţa parchetului, căile de colectare, instalaţiile de colectare şi platforma primară, astfel încât procesele de lucru să se desfăşoare în flux continuu în condiţiile folosirii eficiente a utilajelor şi instalaţiilor moderne de mare productivitate.

Organizarea şantierului de exploatare, presupune parcurgerea mai multor etape, cum ar fi: obţinerea de documente necesare începerii lucrărilor, marcarea secţiunilor şi postaţelor, proiectarea şi execuţia căilor de colectare, amenajarea platformelor primare, asigurarea condiţiilor de cazare a muncitorilor (dacă este cazul), amenajarea locurilor de depozitare mijloacelor de muncă, a combustibilului şi a pieselor de schimb, pregătirea şantierului din punct de vedere al protecţiei muncii şi normelor P.S.I.

Stabilirea soluţiei tehnologice presupune parcurgerea urmatoarelor faze: studiul terenului, delimitarea zonelor de colectare, alegerea mijloacelor de colectare in diverse variante tehnologice, stabilirea amplasamentelor căilor de colectare pentru fiecare variantă posibilă, adoptarea unei variante tehnologice optime.

Obligativitatea parcurgerii acestor etape revine beneficiarului şi firmei autorizate cu care va incheia contractul de prestări servicii. 2.1.4. Tehnologii de executie a lucrarilor de constructie

Pentru executia obiectelor amenajarii au fost analizate tehnologii de executie cu productivitati mari: a. Pentru executia rezervorului superior (de tip Polder cu V = 10 mil.mc) care se realizeaza pe platoul Lapustestide cota 1070 mdM prin indiguirea cu diguri cu inaltime medie de 35 m avand lungimea de cca.2600 m, se foloseste materialul excavat din fundul polderului, in asa fel incat cantitatea necesara




57

umpluturilor sa compenseze necesitatea excavarii si totoadata inaltimea si volumul digurilor in umplutura sa fie minima. Prismul interior al digurilor cu o panta 1: 1,8, se realizeaza din roca buna (adica cea excavata de la adancimea de peste 7 m, sisturi cuarto – micacee nealteratea) si prismul de la exterior cu o panta mai mica de 1: 2,8 din roca de la suprafata (intre 3 si 7m, sisturi cuarto-micacee alterate). Volumul excavatiilor este de 6,64 mil.mc, iar volumul depunerilor in diguri este de 5,16 mil.mc, aprox. 1,4 mil.mc roca de calitate proasta, coluviu si stratul vegetal precum si cea foarte alterata vor fi depuse intr-o hala situata pe o vale din partea de nord a platoului Lapustesti. Etansarea rezervorului superior se face pe toata suprafata cu un covor de beton asfaltic cu grosimea de 16 cm realizat in 2 straturi. Conform studiului asupra agregatelor facut in 1994 a rezultat ca pentru betoanele asfaltice este posibil sa se foloseasca pentru stratul suport, agregate obtinute prin concasajul granitului dela cariera DEALU MARE, situata la cca. 7 km vest de amplasamentul lacului la aceiasi cota, iar pentru stratul de etansare, agregate rezultate din concasarea adezitului de la cariera BATRANA de langa barajul Fantanele situata la cca. 20 km VEST de amenajare. Pentru nisip se va folosi cel rezultat din concasaj si in proportie de cca. 30% nisip de rau din balastiera Auseu situata pe raul Crisului Repede, la o distanta de cca. 120km. Executia lucrarilor este preconizata a se executa pe un nr. de 3 sectoare cu 8 puncte de lucru, folosind excavatoare de foarte mare capacitate si lucrandu-se in 3 schimburi. Cantitatea de lucrari au fost determinate pe profile transversale. b. Lucrarile principale ale derivatiei luate in considerare sunt: galeria de mare presiune (care cu diametrul de Ø 6 m deserveste cele 4 grupuri ), galeriile de mica presiune, (cate una la doua grupuri, deci 2 fire) galeriile de aspiratie (la fiecare grup), castelel de echilibru (pe val cate unul la 2 aspiratii, adica unul la fir), prizele inferioare si superioare si casele de vane la ambele prize ce se vor executa in punct umed. Pentru galeria de mare presiune L = 1.096 m, s-a considerat un blindaj de 15-60 mm grosime, variabil cu inaltimea coloanei de apa folosind coeficient de siguranta 1 si coef. De rugozitate n = 0.012. Pentru galeriile de joasa presiune L = 2 x 1.325m, care au diametrul de 6.20 m s-au folosit camasuieli din beton armat cu grosimi de pana la 60 cm si s-a folosit coeficientul de rugozitate n = 0.014. Dimensionarea galeriilor precum si alegerea inclinarii galeriei de mare presiune s-a facut pe baza analizarii mai multor variante cuprinse in Volumul 4 – Derivatia. Executarea galeriei de mare presiune, la diametrul de 6.00 m si lungimea de 1096 m – la panta de 45º s-a conceput a se executa cu masina de forat la sectiunea plina in front ascendent fara ferestre de atac intermediare. In aceasta tehnologie rezulta volumele cele mai mici de lucrari si avansamente maxime, raducand astfel timpul de lucru si manopera.

Apropierea diametrului galeriei de acces principal la centrala, galeria de inalta presiune si galeriile de joasa presiune au condus la ideea folosirii masinii de forat la executarea acestora cu eventuale reprofilari.

Cantitatile de lucrari au fost determinate pe metru liniar de galerie, cantitati medii ponderate functie de geologia zonei strabatute.

Materialul rezultat din excavatiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei si depozitat pe Valea Somesului Cald, amonte de lacul Tarnita cca. 200m, intr-un cot dublu al raului unde se creaza pe versantul stang o vale. Somesul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3.9 m, creând astfel posibilitatea umplerii vaii Somesului Cald in acest cot unde se va forma o platforma, pana la cota 550 mdM si unde se pot depozita cca. 600 mii mc steril.




58

Torentul din zona va fi amenajat si condus in Valea Somesul Cald. Cantitatile de lucrari au fost evaluate, ele sunt analizate in volumul 5 – Centrala, deoarece cantitatea mare de steril rezulta de la evacuarea canernelor centralei. c. Centrala subterana este compusa din doua caverne, caverna centralei si caverna transformatorilor si

mai multe galerii, galeria de acces principal : galeria de cable acces secundar si ventilatie si galerii de legatura intre cele doua caverne, pentru accesul oamenilor sau fluxuri tehnologice.

Toate lucrarile subterane se executa in roca din zona adica sisturi cuarto – micacee descrise din studiul geologic si date in procente pe tipuri de duritate.

Caverna salii masinilor cu lungimea de 115 m si latimea de 25 m va fi executata, incepand de la bolta cu galerii directionale si apoi in abataj, betonandu-se bolta pe lamele rezemate pe cuzineti. Peretii suprastructurii vor fi sprijiniti cu un strat de 15 cm de sprit beton aplicat pe o plasa de armatura tinuta de o retea de ancore betonate simple.

Structura de rezistenta este din beton armat si sustine echipamentul si podurile rulante 2 de 200/50 t pentru montarea echipamentului.

Pentru amplasarea platformei de montaj s-a facut un studiu tehnico - economic pentru amplsarea la mijloc intre grupurile de 2 si 3 sau la unul din capetele salii masinilor.

Varianta cu amplasarea la unul din capete a reiesit ca avantajoasa prin faptul ca platforma cu sarcinile ei mari din timpul montajului se executa pe roca, accesul principal care debuseaza pe ea si are o sectiune foarte mare intre cele doua caverne datorita transportului tranformatorilor este la un capat al peretelui cavernei si nu central avand sub radier roca la intrare in centrala ( vezi volumul 5 – Centrala).

Totodata scurteaza si circuitele de cable dat fiind ca galeria de cable este la unul din capetele centralei.

Caverna transformatorilor are o lungime de 115 m si o latime de 19 m si se va executa in acelasi mod ca si caverna salii masinilor.

Galeriile de lagatura electrica intre generatori si transformatori se vor sprijini provizoriu la excavatii si apoi se vor betona.

De asemenea galeria de acces principal intre caverne si pe toata lungimea ei va fi initial sprijinita in centre si apoi betonata. La fel galeria de legatura de la capatul opus platformei de montaj.

Galeria de cable se va executa cu tronson orizontal de cca. 600 m dinspre exterior si tronsonul inclinat 1 : 1,5 din interior. Ea va fi betonata si compartimentata.

Sterilul rezultat din excavatiile subterane se va depune in halda creata pe valea Somesului Cald la cca. 2 km distanta amonte de platforma de la accesul principal descrisa la pct.b. 2.1.5. Determinarea emisiilor produse în amplasament Pentru evaluarea impactului produs de lucrarile de pe amplasamentul evaluat, prima etapa care este si foarte importanta o constituie determinarea cat mai exacta a emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfasoara pe fiecare etapa de lucru, respectiv de cele generate de arderea in motoarele termice ale utilajelor si mijloacelor de transport a carburantilor, a benzinei si in special a motorinei cu care majoritatea din acestea sunt echipate. In acest scop calculele prezentate in subcapitolul 4.2 s-au efectuat luând in considerare următoarele elemente: o Timpul de execuţie reprezinta un factor determinant deoarece o concentrare a lucrarilor pe perioada

redusa poate genera un impact mare. Prin tema de proiectare s-a propus executia lucrarilor in doua etape , o prima etapa care se deruleaza pe 5 ani si o a doua etapa 2 ani , rezultant un total de 7 ani, in perioade echilibrate in mare parte din punct de vedere al ariei construite.




59

o Cantităţile de lucrări au constituit cel de al doilea parametru si in acest scop sau utilizat cele principale cuprinse in Studiul de Fezabilitate. In functie de fondul de timp alocat fiecarei operatii s-au determinat cantitatile care se vor executa.

o Procesele tehnologice s-au determinat pe operatiuni cat mai detaliate care sa permita apoi determinarea tipurilor de utilaje necesare.

o Utilajele ca tipuri si puteri s-au ales dupa specificul fiecarei operatiuni astfel incat sa fie cele mai adecvate acestora.

o Productivitatea orara a utilajelor s-a ales corespunzator caracteristicilor tehnice, dar s-a adaptat tipului specific al operatiunii de executat.

o Numărul de utilaje convenţionale necesare fiecarui proces s-a determinat prin impartirea volumelor orare de lucrari la productivitatea utilajului respectiv.

o Consumul orar de carburanţi, pe baza caruia se vor calcula emisiile, determinat prin multiplicarea numarului de utilaje conventional rezultate cu consumul lor orar stabilit prin normele intocmite de I.N.C.E.R.C. � De asemenea s-au luat în considerare si cantităţile de lucrări si procesele tehnologice utilizate în

lucrări similare. 2.1.6 Valori limita atinse prin tehnicile propuse de titular Tabelul 2.1. Valorile limita ale parametrilor relevanti ( consum de apa, energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru UM* Valori limita Tehnici alternative propuse de titular

Cele mai bune tehnici disponibile **)

Conform celor mai bune practici de mediu ***)

Consum de energie KWh 260 - - Consum de apa m3/an 30000 - - Emisii de poluanti atmosferici

Particule totale

µg/m3/24h 35 - -

PM10 µg/m3/24h 10,90 - - NOx µg/m3/an 8,70 - - CO µg/m3/24h 200 - - Particule totale

Kg/an 125 - -

PM10 Kg/an 75 - - NOx Kg/an 350 - - CO Kgan 350 - -

Emisii de poluanti in apa

Materii in suspensie evacuate in emisar

mg/l 35 - -

Materii in suspensie evacuate in statia de epurare

mg/l 350 - -

Materii totale in suspensie

kg/an 11,60 - -

Deseuri rezultate in urm a intretinerii si reparatiilor echipamentelor

kg/an 194,42 -

Deseuri menajere si asimilabile menajere, deseuri din activitati de birou

kg/an 188,85 -

*consum de energie, in GJ raportat la unitatea de produs sau de materie prima; consum de apa, in m3raportat




60

la unitatea de produs sau de materie prima; emisii de poluanti atmosferici: concentratii in mg/m3 si cantitati in g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima; emisii de poluanti in apa: concentratii in mg/l si cantitati in g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima; deseuri generate: cantitati in kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima. ** Compararea si evaluarea viabilitatii acestora in concordanta, dupa caz, cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile in UE – conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile si bazelor de date privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, ca de ex. bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. Compararea cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse prevazute de Anexa 1 a OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare. *** Conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.

� Cerinţele BAT pentru utilizarea apei � Minimalizarea consumului de apă prin utilizarea sistemelor închise de recirculare a apei . � Optimizarea izolaţie (clădiri, conducte, camera de uscare şi instalaţia). � Amplasarea instalaţiei astfel încât să se reducă distanţele de pompare. � Optimizarea fazelor motoarelor cu comandă electronică. � Valve automate pentru controlul parametrilor de proces ai activităţii.

� Conform cerineţelor BAT pentru prevenirea eliberarilor cauzate de depozitarea,

descarcarea, stocarea materialelor combustibile titularul trebuie sa respecte următoarele: � depozitele trebuie sa aiba suprafata sigilata cu drenaj, colectare a scurgerilor si tratarea apei de la

decantari (combustibili solizi); � utilizarea sistemelor de depozitare a combustibililor lichizi situate in cuve etanse cu o capacitate de

retinere de 75% din capacitatea maxima a tuturor rezervoarelor sau cel putin volumul maxim al celui mai mare rezervor.

� continutul rezervorului trebuie afisat si trebuiesc utilizate alarme aferente. Pot fi aplicate sisteme automate de control pentru a preveni supra-umplerea rezervoarelor de depozitare (combustibili solizi).

� conductele vor fi situate in zone deschise, de siguranta, deasupra solului pentru a putea fi detectate rapid scurgerile si pentru a se putea preveni pagubele asupra vehiculelor si a altor echipamente. Pentru conductele inaccesibile pot fi utilizate conducte cu perete dublu cu control automat al spatiului (combustibili gazosi si lichizi).

� colectarea scurgerilor de pe suprafete (apa pluviala) din zonele de depozitare a combustibilului, care spala combustibilul si tratarea acestui flux colectat (sedimentarea sau instalatia de tratare a apei uzate) inainte de eliminare combustibililor solizi.

2.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXPLOATARE

CHEAP Tarnita -Lapustesti este o centrala cu o manevrabilitatea ridicata si astfel este capabila

sa raspunda prompt la fluctuatiile de sarcina. Perioada de functionare in regim de turbinare depinde de durata perioadei de varf de sarcina in

timpul zilei. Perioada de functionare in regim de pompare depinde de durata perioadei de gol de sarcina ei in

zilele nelucratoare. Ecartul acestei perioade de functionare (regim pompa – turbine) a determinat volumul

rezervorului superior (10 mil.mc). Debitul hidroagregatului este diferit in regim de turbinare fata de cel din regim de pompare. Pentru a

preintampina socuri hidraulice in regimul de pompare datorate unor disfunctionalitati ce pot apare la




61

sursa de energie nucleara sau termica este necesarca hidroagregatul turbina – pompa sa fie inzestrat cu capacitate de reglare a sarcinii absorbite.

- in regim de turbinare, functie de perioada de varf de sarcina in timpul zilei. Debitul maxim care ar putea fi turbinat este de 4x53 mc/s. - in regim de pompare, functie de perioada de gol de sarcina zilnic si in zilele nelucratoare. Debitul maxim care ar putea fi pompat este de 4x38 mc/s. Singurul produs este energia electrica, nu exista subproduse. Energia electrica medie care poate fi

produsa este de 1.624.567 MWh/an. Planul de exploatare pentru o saptamana medie caracteristica ( pentru un an mediu multianual) este: 1. Sambata

• in regim de pompă: - 7h în golul de noapte; � 2h cu 4 pompe; � 4h cu 3 pompe; � 1h cu 2 pompe;

• in regim de pompă: - 3 h în golul de zi cu 3 pompe; • in regim de turbina: - 2 h în varf de dimineata cu 2 turbine 3 h in varf de seara cu 2 turbine.

2. Duminica • in regim de pompă: - 8h în golul de noapte;

� 4h cu 4 pompe; � 4h cu 3 pompe;

• in regim de pompă: - 4 h în golul de zi cu 2 pompe; • in regim de turbina: - 2 h în varf de dimineata cu 2 turbine

3. Luni-Vineri

• in regim de pompă: - 6h în golul de noapte; � 5 h cu 3 pompe; � 1h cu 2 pompe;

• in regim de pompă: - 4 h în golul de zi cu 2 pompe; • in regim de turbina: - 4 h în varf de dimineata cu 3 turbine 4 h in varf de seara cu 3 turbine.

Numarul de ore de pompare: - total numar de ore de pompare cu 2 pompe/saptamana 30 h - total numar de ore de pompare cu 3 pompe/saptamana 36 h - total numar de ore de pompare cu 4 pompe/saptamana 6 h - total numar de ore de pompare /saptamana 72 h

Numarul de ore de turbinare: - total numar de ore de turbinare cu 2 turbine/saptamana 7 h - total numar de ore de turbinare cu 3 turbine/saptamana 40 h - total numar de ore de turbinare /saptamana 47 h

In regim de pompare atat la pornire cat si la oprire are loc o variatie de frecventa in sistemul

energetic national si anume : la inceperea pomparii are loc o scadere sub 50Hz a frecventei (pentru un grup de 250 MW scazand la 4.92 Hz) iar la oprirea pomparii are loc o crestere peste 50Hz a frecventei in sistemul energetic national (pentru acelasi grup de 250MW crescand la 50.08 MW). Amploarea acestor fluctuatii de frecventa este strans legata de puterea hidroagregatului adoptat pentru CHEAP dar si de capacitatea de raspuns a sistemului energetic national (legata de puterea sa) la momentul intrarii in functiune a CHEAP in cadrul regimului de pompare. Din acest punct de vedere, functie de puterea




62

grupurilor instalate in termo sau nucleare ar fi de preferat puteri cat mai mari pentru hidroagregatele turbine – pompa instalate in CHEAP. Dar cu cat puterea instalata in acestea este mai mare cu atat fluctuatiile de frecventa in SEN produse la oprirea sau la pornirea regimului de pompare sunt mai mari. � Cerinţe caracteristice specifice procesului de producţie BAT sau a utilizării măsurilor

alternative Titularul activitatii trebuie să-şi implementeze un sistem de managemente integrat de mediu şi deasemenea trebuie să se conformeze cu legislaţia actuală de mediu şi cu toate reglemetările naţionale şi internaţionale de mediu aplicabile activităţii desfăşurate.

• trebuie să acţioneze în vederea îmbunătăţirii continue a peformenţelor de mediu a prevenirii si combaterii poluării generate de activitate, prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile.

• Să intervină pentru prevenirea si/sau limitarea efectelor asupra mediului in caz de incident, avarie sau dezastre;

• Trebuie sa utilizeze eficient materiile prime, materialele, si utilităţile in procesul de producere al energiei electrice

• Să grească gradul de recuperare şi valorificare a deşeurilor precum şi eliminarea responsabilă şi în deplină siguranţă a deşeurilor.

• Activitatea se va desfăşura cu personal calificat pentru fiecare loc de muncă, special instruit şi familiarizat cu cerinţele fişei postului;

• Titularul activitatii a identificat situatiileîn care ar fi posibila producerea unor accidente de mediu si a elaborat planuri pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns.

• Toate echipamentele si instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii , a căror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi întreţinute în condiţii optime de lucru.

• Operatorul va asigura un program de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor şi un registru de evidenţa a operaţiunilor de întreţinere efectuate .

● Titularul activităţii trebuie să se asigure că o persoană responsabilă cu protecţia mediului va fi în orice moment disponibilă pe amplasament. • Titularul activităţii va lua toate măsurile ce se impun pentru asigurarea funcţiionării si exploatării

instalaţilor de producţie la parametrii tehnici si /sau tehnologici proictaţi inclusiv prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile;

• Titularul trebuie sa respecte valorile limită de emisie conform Planului National de reducere progresivă a emisiilor.

2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE Nu este cazul.




63

3 DEŞEURI

Deşeurile produse ca urmare a realizării şi exploatării CHEAP Tarnita-Lapustesti se estimează

separat pe cele două etape astfel: o perioada de constructie o perioada de exploatare.

3.1. Deseuri generate in perioada de constructie 3.1.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de constructie Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in anexa 2 a H. G. 856/2002.

În timpul realizării lucrărilor de construcţii şi de montaj vor rezulta deşeuri de construcţie specifice. Acestea vor fi colectate separat şi eliminate prin grija şi responsabilitatea antreprenorilor lucrărilor. Deşeurile care vor rezulta în perioada de construcţie şi de montaj vor consta în deşeuri de materiale de construcţie şi deşeuri menajere de la personalul angajat. Vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

� deşeuri vegetale rezultate din decopertarea terenului pe care urmează să se construiască obiectivele

� pământ de excavaţie; � deşeuri de materiale din construcţie (resturi de beton, asfalt); � deşeuri de material plastic (PEID, PVC); � deşeuri metalice rezultate de la operaţiile de asamblare a structurilor metalice şi de montaj al

utilajelor; � capete conductori - neferoase cu izolaţii; � deşeuri de lemn (resturi tâmplărie, cofraje); � uleiuri uzate de la utilajele de construcţie; � deşeuri solide grase şi uleioase (lavete, filtre de ulei) � deşeuri de ambalaje rezultate din folosirea unor materiale în lucrările de construcţii (vopsele,

lacuri); � acumulatori uzaţi; � anvelope uzate � deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile personalului angajat.

Pentru etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie, modalităţile de gestionare eficientă şi conformă a deşeurilor generate în această etapă vor avea în vedere:

� inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora;

� evaluarea oportunitatilor de reducere a generării de deşeuri solide, în special a tipurilor de deşeuri periculoase sau toxice;




64

� determinarea modalităţii şi a responsabililor pentru implementarea măsurilor de gestionare a deşeurilor;

� refolosirea pe cât de mult posibil a pământului de excavaţie ca material de umplutură, surplusul de pământ fiind depozitat în halde (pe zone clar delimitate)

� colectarea separată şi valorificarea prin agenţi economici autorizaţi a materialelor cu potenţial valorificabil (lemn, metal, materiale plastice, sticlă);

� urmărirea strictă a fluxului de deşeuri periculoase (uleiuri uzate şi lubrifianţi, ambalaje de vopsele şi lacuri), depozitarea temporară a acestora în condiţii de siguranţă şi predarea spre valorificare sau eliminare finală prin operatori autorizaţi;

� depozitarea temporară a tuturor deşeurilor pe amplasament, în spaţii special destinate şi amenajate pentru această activitate, astfel încât să se reducă riscul poluării solului, subsolului şi apelor subterane.

Prin acordul semnat cu antreprenorii de lucrări se va stabili responsabilitatea părţilor în privinţa gestionării deşeurilor. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc. In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si alte materiale de constructii. Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, deoarece tehnologiile adoptate de antreprenor sunt prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Activităţile din bazele de utilaje si statiile de beton vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. Santierul va fi dotat cu toalete ecologice , iar gunoiul menajer va fi coletat in containere speciale fiind eliminat prin firme autorizate in baza unui contract de prestări servicii. In organizarile de santier sunt prevazute zone delimitate si betonate pentru depozitarea deseurilor. 3.1.2 Managementul deseurilor in perioada de constructie Tabelul 3.1. Managemetul deseurilor in perioada de constructie

Nr. crt Denumire deseu

Cantitatea

prevăzută a fii generat

ă

Starea fizica

Cod deseu *)

Codul privind

principala propiectate periculasă

**)

Cod clasificar

e statistica

***)

Managementul deseurilor-cantitate prevazuta a fi generata

valorificare eliminare

ramas in stoc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1. Deseuri vegetale rezultate din decopertari si defrisari

15000 m3 S 02 01 03 - 09.21 10000 m3 5000 m3

2. Pamant de excavatie 1,4 mil m3 S 17 05 04 - 12.13 - - Haldat

3. Deseuri material de constructie beton, asfalt etc.

100 t S 17 01 07 - 12.13 - 100t -




65

4. Deseuri de material plastic (PEID, PVC) 0,40 t S 17 02 03 - 07.04 0,40 t - -

5. Deseuri metalice din constructie 5 t S 16 02 13 - 06.11 5 t - -

6. Deseuri metalice neferoase cu izolatii 2t S 17 04 11 - 06.26 2t - -

7. Deseuri de lemn ( resturi tamplarie , cofraje)

300 m3 S 17 02 01 - 07.51 300 m3 - -

8. Uleiuri uzate 0,3 t L 13 02 08* H5 01.31 0,3 t (coincinerare) - -

9. Deseuri solide grase ( filtre de ulei, lavete, manausi)

0,2 t S 15 02 02* H5 07.62 01.32

0,2 t (coincinerare) - -

10. Deseuri de ambalaje (vopsele, lacuri, solvent)

0,4 t S 15 01 10* H6 06.31 0,4 t (coincinerare) - -

11. Acumulatori uzati 0,5 t S 16 06 01* H8 08.41 0,5 t - -

12. Anvelope uzate 0,7 t S 16 01 03 - 07.31 0,7 t - - 13. Deseuri de hartie si

carton 0,5 t S 15 01 01 - 07.21 0,5 t - -

14. Deseuri de ambalaje din plastic 1 t S 15 01 02 - 07.41 1 t - -

15 Deseuri de sticla 0,1 t S 15 01 07 - 07.11 0,1 t - - 16. Deseuri menajere 15 t S 20 03 01 - 10.11 - 15 t - 17. Deseuri echip

electrice si electronice, corp iluminat

0,25 t S 16 02 H5 - 0,25 t - -

18. Deseuri de vopsele si lacuri 0,2 t L 08 01 11* H6 06.31 0,2 t - -

19. Tomere si cartuse de imprimanta 0,35 t S 08 03 17*

08 03 18 H5 02.12 0,35 t - -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. ** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare. *** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Romania) 3.2. Deseuri generate in perioada de exploatare 3.2.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de exploatare Din activităţile desfăşurate in perioada de exploatare vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:

• deseuri metalice feroase si neferoase rezultate de la operaţii de reparaţie si revizii ale utilajelor; • nămol rezultat de la operaţii de curăţare a reţelei de canalizare şi a statiilor de epurare; • deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile personalului angajat.

Pe lângă aceste categorii de deşeuri, urmare operaţiilor de întreţinere şi reparaţie vor rezulta şi următoarele categorii de deşeuri:

• uleiuri uzate • deşeuri solide grase şi uleioase (lavete, filtre de ulei) • deşeuri din aluminiu • cablu uzat • acumulatori uzaţi • anvelope uzate

În ceea ce priveşte activitatea aferentă birourilor pe lângă deşeurile menajere şi asimilabil menajere se vor genera şi următoarele categorii de deşeuri:

• tonere de la imprimante (inclusiv cartuşe) • deşeuri hârtie şi carton • deşeuri de ambalaje şi recipiente din plastic




66

• deşeuri de sticlă.

3.2.2. Managementul deseurilor in perioada de exploatare Tabelul .3.2. Managemetul deseurilor in perioada de exploatare

Nr. crt Denumire deseu

Cantitatea prevăzută

a fii generată

Starea fizica

Cod deseu *)

Codul privind

principala propiectate periculasă

**)

Cod clasificar

e statistica

***)

Managementul deseurilor-cantitate prevazuta a fi generata

valorificare eliminare ramas in stoc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1. Deseuri vegetale rezultate din intretinerea incintelor

10 m3 S 02 01 03 - 09.21 - 10 m3 -

2. Namolul rezultat de la operatiile de curatare a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare

0,35 t S 19 08 05 - 11.11 - 0,35 t -

3. Deseuri metalice 4 t S 16 02 13 - 06.11 4 t - - 4. Deseuri metalice

neferoase cu izolatii

0,2 t S 17 04 11 - 06.26 0,2 t - -

5. Cablu uzat 0,01 t S 17 04 11 - 06.24 0,01 t 6. Uleiuri uzate 0,4 t L 13 02 08* H5 01.31 0,4 t - - 7. Deseuri solide

grase ( filtre de ulei, lavete, manausi)

0,2 t S 15 02 02* H5 07.62 01.32 0,2 t - -

8. Deseuri de ambalaje ( vopsele, lacuri, solvent)

0,1 t S 15 01 10* H6 06.31 0,1 t - -

9. Acumulatori uzati 0,02 t S 16 06 01* H8 08.41 0,02 t - -

10. Anvelope uzate 0,1 t S 16 01 03 - 07.31 0,1 t - - 11. Tomere si cartuse

de imprimanta 0,05 t S 08 03 17* 08 03 18 H5 02.12 0,05 t - -

12. Deseuri de hartie si carton 0,2 t S 15 01 01 - 07.21 0,2 t - -

13. Deseuri de ambalaje din plastic

0,1t S 15 01 02 - 07.41 0,1 t - -

14. Deseuri de sticla 0,05 t S 15 01 07 - 07.11 0,05 t - - 15. Deseuri menajere 15 t S 20 03 01 - 10.11 - 15 t - 16. Deseuri echip

electrice si electronice, corp iluminat

0,1 t S 16 02 H5 - 0,1 t - -

17. Deseuri de vopsele si lacuri 0,01 t L 08 01 11* H6 06.31 0,01 t - -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. ** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare. *** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Plutitorii si eventualele aluviuni care se depun sau sunt retinute pe gratarele de protectie, asimilabile ca deseuri solide vor fi îndepartate de pe amplasament cu mijloace specifice si depuse în locuri special amenajate. Cantitatea acestora nu poate fi estimata aceasta depinzând de o serie întreaga de factori naturali variabili.




67

3.3. MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR

3.3.1. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie In perioada de executie a lucrarilor principalul deseu rezultat este materialul care va fi excavat

pentru construirea galeriilor si a centralei. O mare parte din ce se va excava se va reutiliza in cadrul lucrarilor de constructie , iar cca. 1,4 mil . mc neutilizati vor fi transportati si depozitati in halde special amenajate. Sunt prevazute doua halde de steril , una dintre ele in doua locatii foarte apropiate situate pe terenul comunei Căpușu Mare si cealaltă pe terenul comunei Mărișelu. Volumul de steril ce urmează a fi depozitat in aceste halde este de cca. 1,4 mil. rocă de calitate proastă, alterată coloviu si statul vegetal rezultate din excavații. Locatia acestor halde a fost propusă pe considerente tehnico-economice. Solul decopertat va fi depozitat in vecinatatea terenului unde se execută lucrarile de excavare , pe un teren scos temporar din circuit. * vezi anexe plan halde Pentru inchiderea carierelor si a haldelor de steril prin proiect sunt prevazute lucrarile necesare si deasemenea sunt alocate fonduri. Tabelul 3.3. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie

Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII

Organizare de Santier

Menajer sau asimilabile (inclusiv resturi de la prepararea hranei) Deseuri metalice

In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite de masinile de salubritate. Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau in containere specializate sau zone delimitate . Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii.

Se vor pastra evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si identificatorii mijloacelor de transport utilizate.

Punctele de lucru Organizare de santier

Deseuri metalice, echipamente electrice sau de protectie

Pe masura generarii vor fi transportate in incintele organizarilor de santier urmand a fi obligatoriu valorificate.

Deseuri materiale de constructii

Aparitia acestei categorii de deseuri implica o abordare specifica. Din punct de vedere al potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi de beton, mixturi asfaltice). In ceea ce priveste valorificarea si eliminarea lor se pot propune mai multe metode: - Valorificarea locala in pavimentul de exploatare;

- Depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota

finala de exploatare;

- Utilizarea ca material inert in cadrul depozitelor de

deseuri comunale utilizate in zona.

Slamuri petroliere

Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica. Avand in vedere caracterul lor periculos (inflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se propune colectarea in recipienti metalici inchisi (butoaie de 200 l din tabla) si valorificati prin unitati autorizate.

Uleiuri uzate Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica. Avand in vedere caracterul lor periculos (inflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se vor valorifica prin firme de profil.

Deseuri lemn Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de




68

constructii. Utilizarea ultima va fi ca material combustibil – deseu lemnos catre populatie.

Acumulatori uzati Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si depozitate corespunzator, sub cheie in vederea valorificarii.

Anvelope uzate Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini antrepenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare.

Deseuri tipice pentru organizarile de santier din Romania. Se recomanda interzicerea in mod expres prin acordul de mediu a arderii acestor materiale.

Organizarile de santier sociale si birouri

Namolurile organice (din fosele care deservesc grupurile sociale)

Se vor amplasa toalete ecologice care vor fi curăţate şi întreţinute periodic de personal autorizat.

Este foarte importanta prevenirea posibilităţii deversării accidentale sau răuvoitoare a conţinutului vidanjei în cursurile naturale de apa sau pe suprafete de teren invecinate.

Hartie si deseuri specifice activitatii de birou Echipamente electrice si electronice,tonere, imprimante, corpuri de iluminat

Hartia va fi colectata si depozitata separat de celelalte deseuri, in vederea valorificarii. Toate deseurile de echipamente electrice si electronice vor fi valorificate prin centre autorizate.

Deseuri de mase plastice, sticla.

Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate

Menajer sau asimilabile

Se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite de masinile de salubritate.

• Aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare in perioada de executie a lucrarilor se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri.

� Zonele de depozitare a deşeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscripţionate. � Operaţiunile si practicile de management al deşeurilor se vor consemna intr- un registru special, care

va fi pus in orice moment la dispoziţia autoritarilor de mediu. • Antreprenorul general are obligatia să încheie/mentina contracte de prestări servicii cu firme

autorizate de colectarea publică a diferitelor tipuri de deşeuri. • Colectarea şi depozitarea deşeurilor periculoase se face cu respectarea tuturor măsurilor impuse de

legislaţia în vigoare în funcţie de natura şi proprietăţile deşeului, iar apoi pot fi eliminate periodic numai prin firme autorizate.

� Se vor respecta prevederile legale în vigoare în domeniul deşeurilor şi recomandările celor mai bune tehnici disponibile.

3.3.2. Modul de gospodarire a deşeurilor in perioada de exploatare

Deşeurile rezultate în urma operaţiilor de întreţinere şi revizie, precum şi deşeurile rezultate din activitatea aferentă birourilor vor fi colectate separat, depozitate temporar pe platforme betonate din vecinătatea centralei, de unde vor fi preluate în vederea valorificării/eliminării de către operatori autorizaţi. Deşeurile menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea angajaţilor, care vor opera în cadrul obiectivului, se vor depozita în containere speciale inscriptionate amplasate pe platformele betonate din vecinătatea obiectivului analizat.




69

Eliminarea deşeurilor menajere şi asimilabil menajere se realizează pe bază de contracte de prestări servicii cu operatori autorizaţi. De asemenea valorificarea deșeurilor se va face prin unitati de profil in funcție de categoria deșeului. Masuri minime de conduita ce trebuiesc respectate - utilizarea tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deşeurilor solide; - depozitarea deşeurilor într-un mod sigur şi potrivit, care să nu afecteze mediul inconjurator - dezvoltarea activităţilor de din zona trebuie să respecte cadrul natural, caracterul şi capacitatea fizică şi socială a mediului în care acestea se desfăşoară

Atât în timpul perioadei de execuţie a lucărilor de constructii cât şi în timpul folosintei beneficiarul şi antreprenorul general au obligaţia de a gestiona şi/sau depozita deşeurile rezultate în urma activităţilor prestate, respectând normele legislative în vigoare:

• Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);

• H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrogă HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007) • HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori • H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin HG nr.

210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

• Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

• Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);

• HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 639 din 20 iulie 2005) ambalaje modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 (M.Of. nr. 15/10.01.2007);

• Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005);

• Ordin nr. 1281 /1121/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective (M.Of. nr. 51 din 19 ianuarie 2006);

• HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi ale altor compuşi similari (M.Of. nr. 131 din 28 martie 2000), modificată prin HG nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005) şi prin HG nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completată prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

• HG nr. 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5 septembrie 2002) modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007)

• HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri - abrogă HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, (M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificată şi completată prin HG 1453/2008 (M.Of. nr. 783 din 24 noiembrie 2008);

• HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României (M.Of. nr. 672/30.09.2008);

• Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004)

• HOTĂRÂRE Nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice • Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi

electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);




70

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Activităţile umane desfăşurate într-o anumită zonă pot produce un anumit impact semnificativ, prin aceasta înţelegând efectul direct sau indirect asupra factorilor de mediu şi asupra ecosistemelor. Acest efect se manifestă prin schimbări ce duc la afectarea sănătăţii omului, a integrităţii mediului, respectiv a florei, faunei, solului, aerului, apei, climatului şi peisajului . Scopul pricipal al Raportului la Studiul de impact asupra mediului pentru CHEAP Tarnița-Lăpuștești este de a lua in considerare elementele de impact negativ, de a analiza si propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lui, daca este cazul , de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in cadrul actual, sa reduca situatiile de conflict si sa asigure o dezvoltare durabila a zonei evaluate. 4.1. APA 4.1.1. Date generale privind amplasamentul

Obiectivul de investiție este localizat in bazinul hidrografic Someș din jud. Cluj, amonte de Valea râului Someșul Cald.

Condițiile climatice specifice Munților Apuseni, respectiv influentele climatice oceanice se reflectă in debite ridicate ale arterelor hidrografice, utilizabile pe sistemele hidroenergetice mari, cum este pe acest teritoriu Someșul Cald-Someșul Rece-Iara. Ca urmare lucrările de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, cum sunt sistemele de captare a râurilor din apropierea unor lacuri de acumulare ( in acest caz lacurile de acumulare de la Gilău si Fantanele -Tarnița) au produs însemnate modificări ale regimului de curgere cat si configurația rețelei hidrografice. Apele curgătoare, fiind in general ape de munte au numeroase cascade si săritori. Rocile fiind puțin permeabile, procesul scurgeri superficiale este foarte activ, iar densitatea rețelei hidrografice este foarte mare ( 1km/1kmp). Raul Someșul Cald împreuna cu râul Someșul Rece și cu Valea Căpușului formează pe teritoriul ocolului –râul Someșul Mic care pe o distanță de 3 km constituie limita de hotar cu O.S. Someșul Rece. Ocolul Silvic Gilău este încadrat in tipul de regim carpatic vestic. Trăsătura principală a acestui tip de regim o constituie începutul relativ timpuriu al apelor mari de primăvara care durează 1-2 luni ( martie-aprilie). Aceasta perioada este urmată de viiturile de la începutul verii. Din iulie si pana in noiembrie seceta hidrologică poate avea durată lungă cu unele întreruperi. Viiturile de toamnă au o frecventă de 30-40% iar iarna este posibilă formarea unor viituri catastrofale nivopluviale. Scurgerea minimă la altitudini de peste 1000 m se produce iarna. Alimentarea subterana a râurilor este bogată sau moderată. Turbiditatea si mineralizarea apelor este ridicată, cu toate ca in zonă sunt făcute numeroase lucrări de corecție de torenți. Torențialitatea pâraielor apare mai ales in U.P. I –U.P III si poate deveni periculoasă in urma ploilor repezi (torențiale) din timpul verii. Este de subliniat faptul că o serie de baraje de retenție din beton armat construite pentru diminuarea viiturilor snt colmatate total sau parțial , capacitatea lor de retenție fiind redusă.




71

4.1.2. Hidrogeologia si chimismul apelor Din lucrările de studii si de execuție anterioare, pentru schema Someș - Marisel si baraj Tarnița, precum si din lucrările de studii actuale privind C.H.E.A.P. Someș - Tarnița se poate aprecia ca zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stâncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stâncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stâncoase, nu exista o pânza de apa subterana, infiltrațiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce drenează apele de la suprafața. Pânzele de apa se formează doar pe baza șesurilor aluvionare, a teraselor, a deluviilor, grohotișuri si conuri de dejecție, având ca sursa numai precipitațiile. Mediul geochimic conferă apelor agresivitate sulfatică si de dezalcanizare a betoanelor. Prezenta piritei in cristalin poate îmbogăți apele in anionul SO2-

4. Nu se cunosc in întreaga regiune existenta apelor minerale si a pânzelor captive. 4.1.3. Fenomene fizico - geologice actuale In zonele de platouri unde sunt amplasate rezervoarele, nu se semnalează fenomene de alunecări de teren sau rearanjări ale maselor coluviale. Numai pe pantele relativ mari, doar local apar fenomene de antrenare a materialului.

4.1.4. Influente ale lucrărilor proiectate asupra albiei cursului de apă si a obiectivelor existente in zona

In zona analizata a Someșului Cald sunt in exploatare următoarele amenajări hidroenergetice .

• Acumularea Fantanele a fost proiectata ca sa realizeze regularizarea si acumularea debitelor de viitura de pe sectorul amonte a râului Someșul Cald, fiind acumularea aferenta CHE Mărișelu.

• CHE Mărișelul a fost proiectata sa funcționeze la orele de vârf de sarcina SEN, apa turbinată de aceasta debușează in ac. Tarnița prin intermediul unei galerii de fuga subterana in care curgerea are loc cu suprafața libera, debușarea făcandu-se la cota superioara nivelului de retenție normal din lacul Tarnița. La momentul studiului CHE Mărișelu este calificata pentru efectuarea de servicii de sistem.

• Acumularea Tarnița (volumul util la acumulării , Vutil= 14,60 mil. mc) este a doua acumulare ca mărime si importanta după acumularea Fantanele, cu rolul de a prelua diferențele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitățile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s ( debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe râul Someșul Mic in secțiunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de apă potabilă in industrială).

Se precizează ca CHE Tarnița trebuie să funcționeze in mod obligatoriu la un interval de 2 zile ( in mod excepțional la 3 zile) pentru asigurarea utilităților, această funcționare este necesară din cauza:

- Volumul util scăzut existent in acumularea Someșul Cald, care se exploatează in mod normal intre 440,50-441,00 mdM (NNR).

- Colmatarea acumulării Gilău care alimenta cu apă uzina de apă a municipiului Cluj-Napoca cat si a altor localități in aval.

Deoarece debitele de apa din bazinul Someșul Rece si bazinul Iara sunt deviate in acumulările Fantanele si Tarnița, practic acumularea Tarnița asigura debitul de 9 mc/s, acumulările din aval având doar rolul de a regulariza debitul uzinat de CHE Tarnița , in aval ne mai existând aport de debit suplimentar.




72

CHE Tarnița este proiectată să funcționeze in orele de vârf de sarcină a SEN, ea produce energie Em =80GWh/an, la nivelul normal de retenție NNr=521,50 mdM. Variația săptămânala a nivelului apei in ac. Tarnița cu aproximativ h± 5,0 m, datorită exploatării Tarnita-Lapustesti influențează in principal doar exploatarea acumulării Tarnița, iar pentru celelalte amenajări de pe sectorul Fantanele –Cluj, este nesemnificativa.

Acumulările si centralele din aval de CHE Tarnița nu pot fi influențate negativ de existenta CHEAP Tarnița-Lăpustesti, ele având același regim de exploatare ca si in prezent.

Pierderile energetice si economice cauzate de funcționarea CHEAP Tarnita- Lapustesti se datoresc variațiilor de nivel săptămânale ce apar in acumularea Tarnița h± 5,0 m, In albia râului Someșul Cald, in zona amonte a acumulării Tarnița urmează a fi construite următoarele obiective , aferente CHEAP:

a) casa vanelor de debușare a derivațiilor de mica presiune in acumularea Tarnița: sunt câte una pe fiecare fir al derivație de mica presiune. Au rolul de a închide accesul apei din acumularea aval Tarnița in galeriile de mica presiune in scopul punerii acestora la uscat pentru revizii si reparații. Casa vanelor-debușare sunt de tipul put umed echipate ca si cele de la derivațiile de mare presiune , cu o vana plana si un batardou fiecare.

b) Debușările in acumularea Tarnița sunt uvraje care au următoarele funcții: - debușări propriu-zise la funcționarea centralei in regim de turbionare a apei. - prize in cazul funcționarii agregatelor din centrala in regim de pompaj.

Debușările sunt amplasate sub nivelul minim de exploatare de 514,00 mdM al acumulării Tarnița si au prevăzuta o garda necesara pentru evitarea antrenării aerului pe galerie la funcționarea ca galerie de aspirație. Debușările sunt echipate cu cate un grătar de 10x10,40 m pentru funcționarea lor ca prize pentru pompaj. Tronsoanele de galerie de mica presiune intre puțurile vanelor aval si debușări precum si debușările se vor executa numai după coborârea nivelului in acumularea Tarnița sub cota 503,00 mdM care reprezintă cota radierului debușărilor. Debușările in acumularea Tarnița se vor executa obligatoriu numai după ce galeriile de mica presiune sunt complet betonate intre vanele batardourilor amplasate aval de CHEAP Tarnita-Lăpuștești si puțurile umede ale caselor de vane.

b.1. înălțimea construcției la barare este mai mare de 1,5 m. digurile acumulării Lapustesti au înăltimea de 32,5 m, si o lungime de 2600 m. Cota superioara a digurilor N=1086,50 mdM, cota medie a platformei acumulării N=1053,00 mdM. b.2. volumul util al acumulării create de barare este mai mare de 25.000 mc. b3. Debitul Qinst>3Qmediu multiannual. Debitul instalat CHEAP Qpompare/Qturbinare= 212 m3/s/152 m3/s.

4.1.5. Date hidrologice de bază - debite

In conformitate cu STAS 4273/83 si STAS 4068/87 lucrările necesare CHEAP Tarnița Lăpuștești se încadrează in clasa –I-a de importanta, iar conform metodologiei pentru stabilirea categoriei de importanta in funcție de indicele de risc asociat NTLH-021/2001, lucrările sunt de importanta deosebita-B.

CHEAP Tarnița-Lăpuștești este dimensionată să funcționeze energetic intre nivelurile amonte din acumularea Lăpuștești (NNR 1085,00 mdMN si NmE 1053,50 mdMN) si aval din acumularea Tarnița (NNR 521,50 mdMn si Nme 514,50 mdMN) intre aceste căderi energetice acumularea Tarnița pune la dispoziție CHEAP un volum de V ≤ 10 mil mc pe săptămâna.

Alimentarea cu apă a acumulării Lăpuștești se realizează prin pompare din volumul util de apă existent in acumularea Tarnița, volume care la rândul lor sunt captate din acumulările amonte si diferența de bazin a zonei CHE Tarnița , amenajarea este o centrală hidroelectrică cu pompare in circuit




73

mixt si nu este supusă viiturilor aferente Someșului Cald, pomparea apei are loc intre lacul inferior Tarnița si lacul superior Lăpuștești, cu ciclul zilnic- săptămânal .

Debitul minim la turbinare din acumularea Lăpuștești Q= 53,00 mc/s.

Debitul maxim la turbinare din acumularea Lăpuștești , Q= 212 mc/s.

Debitul minim la pompare in acumularea Lăpuștești, Q= 38,00 mc/s.

Debitul maxim la pompare in acumularea Lăpuștești, Q=152 mc/s.

Nivelul normal de retenție in acumularea Lăpuștești NNR= 1085 mdM.

Nivelul minim de exploatare in ac. Lăpuștești , NmE= 1053,50 mdM.

Nivelul maxim de exploatare in ac. Lăpuștești NME = 1086 mdM.

Exploatarea optima a CHEAP Tarnița-Lăpuștești se poate realiza doar in condițiile in care nivelul din acumularea Tarnița este in domeniul de valori NmE =514,00 mdM si NNR= 521,50 mdM

- niveluri mai coborâte decât 514,00 mdM in acumularea Tarnița conduce la antrenarea aerului in sistemul de pompare a CHEAP.

- niveluri mai ridicate decât 521,50 mdM in acumularea Tarnița conduce la deversarea in aval a acumulării Tarnița.

Debitul mediu multianual al Someșului Cald in secțiunea Tarnița este Qm= 14 m3/s.

4.1.6. Alimentarea cu apă

4.1.6.1. Alimentarea cu apă în perioada de construcţie In perioada de construcţie, organizările de șantier vor fi alimentate cu apa potabila din rețeaua existenta in zonele respective ( unde exista) din puțuri sau prin peturi si bidoane de apa plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasamente. Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an) in perioada de construcţie se prezintă in tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an) in perioada de construcţie

Proces

tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de

apa

Ape prelevate din surse Recirculata/reutilizata

Comentarii

Total Consu

m menajer

Consum industrial

Apa de la propriu obiectiv

Apa de la alte obiective

Apa subterana

Apa de suprafața

Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit închis

Apa subterana

Apa de suprafaț

a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Constructii Preparare betoane,

materiale pe baza de apa

Furnizor autorizat din zona

30000m3

/an 140 m3/zi

25000 m3/an 120 m3/zi

-

10000 m3/an

50 m3/zi

15000 m3/an

70 m3/zi

- - - - -

Consum menajer si

potabil

5000 m3/an

20 m3/zi

5000 m3/an

20 m3/zi

- - - - - - -




74

Necesarul de apă in perioada de execuţie este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic: prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea compactării, asigurarea preparării amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidărie, gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umidității betoanelor, precum si consumul menajer. Pentru clǎdirile proiectate construcții supraterane (construcții la gura galeriilor de cable si acces principal – blocuri tehnice, blocuri de intervenție, casa barajist, colonia exploatare Mărișelu, locuințe intervenție Cluj) si centrala subterana alimentarea cu apă a consumatorilor se va realiza prin branşament la reţeaua de apǎ existentǎ in zona, sau prin puțuri aceasta asigurând condiţiile de debit şi presiune necesare utilizǎrii în condiţii optime. Pentru execuția lucrărilor de alimentare cu apa pe fiecare obiectiv - construcții la gura galeriilor de cable

si acces principal – blocuri tehnice, blocuri de intervenție, casa barajist, colonia exploatare Mărișelu,

locuințe intervenție Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini breviare de calcul, scheme tehnologice , piese scrise si piese desenate.

Consumul de apa va fi avizat de autoritatea competenta de gospodărire a apelor din zona respectiva. Menționam ca in avizul de gospodărire a apelor nr. 38 din 21.03.2011 nu sunt specificare debite privind alimentarea cu apa si necesar de apa pentru organizările de șantier.

4.1.6.2. Alimentarea cu apă în perioada de funcționare

a. Parametrii hidroenergetici principali ai CHEAP Tarnița-Lăpuștesti s-au determinat

ținându-se seama de caracterul de funcționare in SEN anume - in regim pompă si in regim turbină. Acesta centrală cu acumulare prin pompaj consumă energie in golul de noapte necesară pompării unor volume de apă si stocării lor intr-o acumulare creată la cote înalte ( acumularea Lăpuștești) pentru ca in orele de vârf aceste volume să fie uzinate gravitațional prin centrală producându-se energie electrică. CHEAP Tarnița-Lăpuștesti este o amenajare cu pompare in circuit mixt cu pompare intre lacul Tarnița si lacul Lăpuștești cu ciclu zilnic-săptămânal.

Volumul săptămânal de apă uzinat la orele de vârf din acumularea Lăpuștești este de cca. V= 24 mil m3/ săptămâna, si va permite producerea unei energii electrice in SEN E=31,24 GWh/săptămana, se specifica faptul ca volumul de apă este in prealabil pompat din acumularea Tarnița.

Acumularea hidroenergetică prin pompaj nu este un consumator de apa, doar va utiliza potențialul hidroenergetic existent intre lacul de acumulare Tarnița aflat in exploatare si lacul superior care se va construi si volumul util existent in acumularea Tarnița pentru vehicularea apei din lac intre cele doua rezervoare.

Rezerva de apa de incendiu va fi asigurata printr-un rezervor de apă de incendiu amplasat pe versant. Refacerea rezervei de apa de incendiu se va face prin intermediul unei stații de pompe care aspira apa din rezervorul apa răcire amplasat in galeria de cabluri si o refulează prin conducta montata in galeria de cabluri, in rezervorul de incendiu amplasat pe versant. Tabelul 4.2. Aparate de măsura si control Nr. crt. Aparate de masură si control Amplasament 1. Mire, telelimnimetre, tubații de tasare, dispozitive

hidrometrice Rezervor superior acumularea Lăpuștești

2. Mire, reperi Prize




75

3. Telelimnimetre, reperi Put vane , batardouri 4. Tetelimnimetre, telepresmetre Castel echilibru 5. Telepresmetre, extensometre, dinamometre,

rocmetre Centrala hidroelectrica

6. Reperi , cleme dilatometrice Galerii 7. Telepresmetre, extensometre, dinamometre,

rocmetre Caverna trafo

8. Reperi lac inferior Tarnița Pentru clǎdirile proiectate construcții supraterane (construcții la gura galeriilor de cable si acces principal – blocuri tehnice, blocuri de intervenție, casa barajist, colonia exploatare Mărișelu, locuințe intervenție Cluj) si centrala subterana alimentarea cu apă a consumatorilor se va realiza prin branşament la reţeaua de apǎ existentǎ in zona, sau prin puțuri aceasta asigurând condiţiile de debit şi presiune necesare utilizǎrii în condiţii optime. Pentru incalzirea construcțiilor supraterane s-au prevăzut cazane electrice. Consumul de apa va fi autorizat de autoritatea competenta de gospodărire a apelor din zona respectiva. Bilanţul estimativ al consumului de apă (m3/zi, m3/an) in perioada de exploatare se prezintă in tabelul 4.3. Tabelul 4.3. Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an) in perioada de exploatare

Proces

tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de

apa

Ape prelevate din surse Recirculata/ reutilizata

Comentarii

Total Consum menajer

Consum industrial

Apa de la propriu obiectiv

Apa de la alte obiective

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Apa subterana

Apa de suprafata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Producere energie

electrica din surse

regenerabile

Retea publica din

zona

38 m2/zi

6500 m3/an

38 m2/zi 6500 m3/an

20

m2/zi 5000 m2/an

8 m2/zi 600

m2/an

10

m2/zi 900

m2/an

- - - - -

• Consumul total de apa estimat face referire la necesarul de apa potabila si industriala pentru procesul

tehnologic respectiv rezerva de apa de incendiu, precum si apa potabila si menajera necesara clădirilor din

zona centralei si a galeriilor.

4.1.7. Evacuarea apelor uzate

Apele uzate generate in perioada de execuţie a construcțiilor nu se refolosesc. Pentru organizările de șantier tehnologice si sociale sunt prevăzute rețele de canalizare ape menajere si pluviale si stații de epurare. In studiul de fezabilitatea elaborat de ISPH SA, pentru organizările de șantier sociale si tehnologice nu sunt prezentate date tehnice, memorii de specialitate, breviare de calcul, privind proiectele de canalizare menajera si pluviala, stațiile de epurare si pompare si nu este specificat emisarul in care se va face evacuarea.




76

Pentru execuția lucrărilor de canalizare menajera si pluviala, amplasarea stațiilor de epurare pe fiecare obiectiv vizat – construcțiile de la gura galeriilor de cable, blocuri tehnice, blocuri de intervenție, casa

barajist, colonia exploatare Mărișelu, locuințe intervenție Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini, verificări tehnice, breviare de calcul, scheme tehnologice.

4.1.8. Managementul apelor uzate

Având în vedere natura lucrărilor, organizările de șantier si amploarea investiției putem considera ca atât in perioada de execuție, cat si in perioada de exploatare, exista potențiale surse de ape uzate.

4.1.8.1. Managementul apelor uzate în perioada de construcţie

In perioada de execuţie a lucrărilor, principalele surse de generare a apelor uzate sunt reprezentate prin:

o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si spălarea padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc;

o apele uzate rezultate după prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru realizarea finisajelor;

o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori si ateliere de lucru. o apele menajere de la clădirile administrative. o apele meteorice căzute pe platformele de lucru ale organizărilor de șantier.

Cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate in punctele de lucru Concentraţiile poluanţilor de interes pentru apele menajere si industriale sunt estimate la următoarele valori: _ Csusp ≈ 250 mg/l, _ CCBO5 ≈ 150 mg/l, _ Cgrăsimi ≈ 25 mg/l. In aceste condiţii debitele masice de ape uzate menajere provenite din fluxul tehnologic si personalul muncitor in fronturile de lucru sunt următoarele: _ suspensii: 1050 m3/an X 0,80 X 250 g/m3 = 210 kg/an _ CBO5: 1050 m3/an X 0,80 X 150 g/m3 = 126 kg/an _ grăsimi: 1050 m3/an X 0,80 X 25 g/m3 = 21 kg/an Pe toate șantierele pe lucru se vor instala toalete ecologice. Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate încărcate cu particule de ciment, aditivi si parte fină din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea de apă tehnologică. Apele meteorice spală suprafeţele de lucru, padocurile cu anrocamente si agregate, antrenează particulele solide, pulberile si eventualii poluanţi proveniţi din pierderile de la utilaje, constituind in felul acesta o sursă de poluare a mediului. Apele uzate meteorice generate in perioada de execuţie au fost estimate la 680 m3/an. Apele uzate generate in perioada de execuţie a construcțiilor nu se refolosesc.

Organizările de șantier tehnologice si sociale




77

Pentru organizările de șantier tehnologice si sociale sunt prevăzute rețele de canalizare ape menajere si pluviale si stații de epurare. In studiul de fezabilitatea elaborat de ISPH SA, pentru organizările de șantier sociale si tehnologice nu sunt prezentate date tehnice, memorii de specialitate, breviare de calcul, privind proiectele de canalizare menajera si pluviala, stațiile de epurare si pompare si nu este specificat emisarul in care se va face evacuarea.

Pentru execuția lucrărilor de canalizare menajera si pluviala, amplasarea stațiilor de epurare pe fiecare obiectiv vizat - construcții la gura galeriilor de cable si acces principal – blocuri tehnice, blocuri de

intervenție, casa barajist, colonia exploatare Mărișelu, locuințe intervenție Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini, verificări tehnice, breviare de calcul, scheme tehnologice, piese scrise si piese desenate.

Tabelul 4.4. Bilanțul estimativ al apelor uzate in perioada de construcție

Sursa apelor uzate proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare

Comentar

ii

mc/

zi

mc/

an

menajera Industriale Pluviale In acest obiectiv

Catre alte obiective

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Pierderi proces tehnologic Consum

menajer si potabil

Intretinere incinte

48 11.180 16 4000 30 6500 2 680 - - - -

-

4.1.8.2. Managementul apelor uzate în perioada de functionare După punerea în funcţiune a centralei si a celorlalte obiective de pe amplasamentul analizat vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

• ape uzate menajere rezultate de la angajaţi; • ape uzate rezultate de la întreţinerea spaţiilor interioare, • ape uzate rezultate de la întreţinerea aleilor şi platformelor betonate • ape meteorice.




78

Tabelul 4.5. Bilantul apelor uzate pe perioada de exploatare

Sursa apelor uzate /proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare

Comentarii

mc/

zi

mc/

an

menajera industriale Pluviale In acest obiectiv

Catre alte obiective

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Proces de producere

energie electrica din surse

regenerabile Consum

menajer si potabil

Intretinere incinte/

32 5880 16 4000 14 1200 2 680 - - - -

-

Bilantul apelor in incinta blocurilor tehnice este sintetizat in figura 4.1.

Figura 4.1. Bilanţul apelor uzate in incinta blocurilor tehnice In Tabelul 4.5. este prezentat bilantul apelor uzate, iar in Tabelul 4.6. sunt prezentate caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate.

Retea de canalizare ape pluviale

Canalizare

pluviala

Acoperisuri

cladiri

Alei, platforme

betonate

Reteaua de alimentare cu apa din zona

Nevoi igienico

sanitare

Retea de canalizare din zona

Statie de pompare

Quz or max = 4 mc/zi

Qc = 5 mc/zi




79

Tabel 4.6. Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate

Poluanti*

Totalul apelor uzate

generate Ape uzate evacuate

Debit total (mc/an)

Cantitate totala (kg/an)

Ape fecaloid menajere Ape industriale Ape meteorice

Debit (mc/an)

Conc. la evacuare

(mg/l)

Cantitate (kg/an)

Debit (mc/an)

Conc. la

evacuare

(mg/l)

Cantitate (kg/an)

Debit (mc/an)

Conc. la

evacuare

(mg/l)

Cantitate

(kg/an)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Materii in

suspensie*

5880 1670 4000 350 1400

500* 700**

35

350

17,50 245

680

35 23,80

* Având în vedere categoriile de ape uzate, s-a calculat debitul numai pentru poluantul materii în suspensie ** Ape uzate rezultate de la întreținerea spatiilor interioare, a aleilor si platformelor betonate care se evacuează în comun cu apele meteorice *** Ape uzate rezultate de la spălarea utilajelor, echipamentelor (maxim de 2-3 ori/an) care se evacuează în comun cu apele menajere. Beneficiarul are obligaţia ca pentru fiecare obiectiv aflat in întreținere să respecte limitele prevăzute de Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate in rețelele de canalizare ale localităților (NTPA-002/2002) – aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condițiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) si anume:

o pH 6,5 – 8,5; o materii in suspensie 350 mg/l; o consumul biochimic de oxigen CBO5 300 mgO2/l; o consum chimic de oxigen – CCO-Cr 500 mgO2/l; o fosfor total 5 mg/l; o sulfati 600 mg/l. Măsuri pentru micşorarea cantităţii de ape uzate şi de poluanţi Pentru micşorarea cantităţii de apa uzată se are în vedere:

• utilizarea raționala a apei potabile si la grupurile sanitare; • utilizarea raționala a apei pentru spălarea platformelor betonate interioare si exterioare; • întreținerea drumurilor de acces pentru a evita murdărirea roților autovehiculelor;

4.1.9. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi

4.1.9.1. Sursele de poluare a apelor în perioada de execuţie In perioada de execuție a lucrărilor sursele posibile de poluare a apelor sunt diferite in funcție de obiectivul vizat.

o execuția propriu-zisa a lucrărilor, o traficul de șantier

Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcții (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecărui tip de material si fiecărei operații de construcție. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mașinile si utilajele șantierului.




80

Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrări de construcție nu sunt neglijabile. Eroziunea pămantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafața, se poate manifesta in perioada de execuție.

De asemenea, ploile care spală suprafața șantierului pot antrena depunerile din solul decopertat. Traficul greu, specific șantierului, determina diverse emisii de substanțe poluante in atmosfera

(NOx, CO, SO2 - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spălata de ploi, astfel incat poluanții din aer sunt transferați in ceilalți factori de mediu (apa subterana, sol etc). In ceea ce privește organizările de șantier trebuie acordata o atenție sporita protecției mediului in aceste locații. Stațiile de alimentare cu carburanți si de întreținere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt surse potențiale de poluare a apelor de suprafața si subterane. Organizările de șantier, funcție de complexitatea activității acestora, trebuie, de asemenea, avizate si controlate din punct de vedere al protecției mediului. In categoria surselor potențiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala rezultata din posibilele accidente de circulație in care sunt implicate cisterne ce transporta substanțe periculoase.

4.1.9.2. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de funcţionare

Resursele de apa al Someșului Cald au fost exploatate incă din anii 1970, prin construirea lacului de acumulare Fantanele in amonte (un baraj cu anrocamente de 92 m înălțime, putere instalata de 220 MW, volumul lacului 225x106m3) și acumularea Tarnița ( un baraj cu anrocamente in arc de 92 m înălțime, putere instalata 45MW, volumul lacului 74x106 m3).

Pentru a tine seama de influentele surselor de poluare neorganizate (influenta solului aferent noilor suprafețe ce urmează a intra in exploatare, maluri, versanți, drumuri, etc) se poate considera ca efect al acestora modificarea consumului biochimic de oxigen al apei. Deoarece acumularea Lăpuștești va utiliza aceeași apă a bazinului Someșul Cald iar funcționarea turbinelor/pompelor facilitează aerarea apei, se poate considera acest fenomen ca fiind pasager, iar cunoașterea exactă a modificărilor care pot apare se pot realiza prin măsurători de specialitate.

In prezent sunt puține sate in bazinul superior al Someșului Cald care reprezintă o sursă de contaminare cu ape uzate. Mai mult, folosirea substanțelor chimice si îngrășămintelor in zona este limitată. Drept urmare debitele care ajung in acumulări sunt curate, nu sau observat urme de alterare, iar o altă dovada a purității apei este reprezentată de prezența păstrăvului in râul si acumulările de pe Someșul Cald.

Prin uzinarea apei in turbinele hidraulice ale amenajărilor din zona nu s-au modificat caracteristicile hidrochimice si nici parametrii organoleptici inițiali ai apei.

In condițiile funcționării CHEAP Tarnița-Lăpuștești când se prevăd viteze de variație mai mari decât cele realizate pană în prezent in acumularea Tarnița si cu viteză incomparabil mai mare se apreciază că fenomenele de instabilitate manifestate slab pană în prezent ar putea să se amplifice, dar fără urmări periculoase.

Dezvoltarea zonei Lăpuștești va îmbunătății colectarea apelor uzate din gospodarii prin intermediul rețelelor de canalizare si sistemelor de epurare ce urmează a se realiza in zona. Principalele surse de impurificare a apelor in perioada de funcționare sunt date de:




81

o eventualele pierderi de uleiuri si lubrifianti in procesul de funcționare a echipamentelor care conțin ulei ( pompe, turbine, transformatoare etc) daca traseul pe care circulă uleiului nu este etanș sau daca acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare proprii ale eventualelor scurgeri.

o evacuarea de ape uzate menajere in rețele de canalizare încărcate cu poluanți peste limitele prevăzute de NTPA-002/2002 – aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condițiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005)

o Evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea utilajelor care necesita aceste operații de întreținere a aleilor si pardoselilor atelierelor de lucru si a apelor pluviale care spăla acoperișurile si platformele betonate cu poluanți peste limitele prevăzute de NTPA-002/2002 – aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condițiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005)

4.1.10. Impactul produs asupra apelor

4.1.10.1. Impactul produs asupra apei de activitatea din perioada de construcție

Activitățile desfășurate în cadrul etapei de construcție vor avea un impact mediu acceptat asupra calităţii apelor subterane şi de suprafaţă. Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcții (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecărui tip de material si fiecărei operații de constructie. În zona frontului de lucru, în timpul functionarii utilajelor, pot apărea accidental si local emisii care ar putea polua apele si solul. Acestea sunt din categoria pulberilor în suspensie sau a combustibililor, lubrifianților si reziduurilor acestora, care pot fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent în timpul funcționarii utilajelor si autovehiculelor pentru transportul materialelor. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mașinile si utilajele șantierului. Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrări de construcție nu sunt neglijabile. Eroziunea pămantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafața, se poate manifesta in perioada de execuție. De asemenea, ploile care spală suprafața șantierului pot antrena depunerile din solul decopertat. Se poate aprecia că apele subterane freatice în zona platoului Lăpuștești beneficiază de protecţie, atât naturală cât şi artificială. Studiile geologice realizate au stabilit că zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stâncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stâncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stâncoase, nu exista o pânza de apa subterana, infiltrațiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce drenează apele de la suprafața. Pânzele de apa se formează doar pe baza șesurilor aluvionare, a teraselor, a deluviilor, grohotișuri si conuri de dejecție, având ca sursa numai precipitațiile. O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie se poate produce numai în cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburanţi, ulei de motor sau alte substanţe periculoase. Aceste situaţii accidentale sunt vizibile şi este sarcina constructorului de a lua toate măsurile pentru evitarea producerii si de a interveni prompt pentru depoluarea zonei.

Lucrările preconizate pentru realizarea centralei subterane si a derivațiilor respectiv galeria de mare presiune, galeriile de mica presiune, galeriile de aspirație, castelele de echilibru, prizele inferioare si superioare necesita excavații subterane.

Materialul rezultat din excavațiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei




82

si depozitat pe Valea Someșului Cald, amonte de lacul Tarnița cca 200 m, intr-un cot dublu al râului unde se creează pe versantul stâng o vale. Someșul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3,9 m, creând astfel posibilitatea umplerii văii Someșul Cald în acest cot unde se va forma o platforma pana la cota 550 mdM si unde se vor depozita cca. 600 mii mc steril. ( planșa H 1857-08- Halda de steril)

Foto 1. Zona de deviație a Someșului Cald .

Foto 2. Valea Someșului Cald unde se depozitează cei 600 mii mc steril o Albia râului Someșul Cald va fi deviata in zona haldei , nu va mai utiliza albia existenta, cu toate

acestea dat fiind regimul de curgere nu sunt de așteptat nici un fel de efecte cu caracter negativ sau care sa scape de sub control.

o Pe perioada execuției devierii sterilul rezultat din săparea galeria de deviere nu se va depozita in albia ce urmează a fi dezafectata.

o Din punctul de vedere al echilibrelor ecologice, aceste lucrări nu vor afecta în mod semnificativ si cu consecințe negative fauna.

o Nu se pune problema afectării unor rețele de utilități prin executarea lucrărilor, dat fiind faptul ca astfel de rețele nu exista în zona respectiva.

Studiile de specialitate au aratat că utilizarea din punct de vedere hidrotehnic a râurilor/pârâurilor de munte trebuie realizată limitat, ţinându-se cont de o serie de condiţii de ordin ecologic, astfel incât afectarea ecosistemelor acvatice si implicit a faunei acvatice să fie minimă. Din punct de vedere ecologic debitul din aval ar trebui să respecte următoarele condiţii:

Qdiluţie= Qmin.med.lunar (95%) < Qmn < Q natural (amonte)

1. Debitul mediu necesar Qmn să fie prevăzut imediat in aval ;

2. Modificarie cursurilor de apa din amonte să fie prevăzută cu scări de peşti funcţionale;

- piciorul scării se amplasează în suvoiul principal; - inălţimea treptelor să fie de 30 cm, iar prin contrapantă să reţină apa in strat de 20-30cm; - substratul scării să fie din prundiş luat din pârâu; 3. 0,5 m/s < Vmn < Vm natural (amonte)

4. 0,2 m < hmn < hm natural (amonte)

unde: Vmn- viteza apei necesară in aval;




83

hmn – adancimea minimă a apei in aval Vm- viteza medie a apei necesară in aval; hmn – adancimea medie a apei in aval

Limitele minime ale Vmn si hmn trebuiesc respectate justificând de fapt interesul hidroenergetic al zonei cu debit acceptabil potenţial energetic.

Având în vedere natura activităților si funcţionarea organizațiilor de șantier (sociale si tehnologice) se impune realizarea unor rețele de canalizare a apelor menajere si pluviale precum si colectarea si dirijarea acestora către stații de epurare corespunzător dimensionate, astfel încât indicatorii de calitate ai acestor ape uzate colectate sa respecte prevederile Normativului privind condițiile de evacuare a apelor uzate in rețelele de canalizare ale localităților si direct in stațiile de epurare NTPA-002 din HG 352/2005.

Pe de altă parte realizarea unui cămin de deznisipare pentru pre-epurarea apelor uzate rezultate de la spălarea utilajelor si mijloacelor de transport, înainte de a fi deversate in statia de epurare propusa va reduce considerabil materiile în suspensie din aceste ape. Pentru apele pluviale si apele uzate rezultate de la întreţinerea incintelor, a aleilor şi platformelor betonate din zona administrativa este recomandat un sistem de rigole iar pentru apele pluviale colectate din în jurul platformelor betonate din zonele industriale , zonele atelierelor de lucru este recomandat realizarea unui bazin decantor în vederea pre-epurări acestor ape înainte de evacuarea lor in rețeaua de canalizare. 4.1.10.2. Impactul propus asupra apelor de activitatea din perioada de funcționare

Principalul inconvenient pe care il produce Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești asupra zonei aferente acumulării Tarnița (rezervorul inferior) îl reprezintă variația săptămânală de nivel de cca h=±5,0 m, cu eventualele influente nedorite asupra stabilității versanților. Efectele negative care pot apare in timpul exploatării CHEAP Tarnița-Lăpuștești se datorează nu atât vitezelor de variație a nivelelor cat frecvenței acestor cicluri de variații zilnice-săptămânale. Aceste aprecieri se bazează pe faptul ca in decursul exploatării lacului Tarnița s-au realizat viteze similare, dar la intervale mari de timp, care nu au manifestat fenomene de instabilitate.

Acumulările si centralele din avalul CHE Tarnița nu pot fi influențate negativ de existenta CHEAP Tarnița-Lapustesti ele având același regim de exploatare.

Aprecieri asupra debitului de servitute

Evaluatorul insista asupra importantei menținerii unui debit de servitute care sa nu duca la degradarea habitatelor ripariene si a structurii comunitarilor de flora si fauna asociate. Astfel trebuie avute in vedere anumite detalii tehnologice in ceea ce privește procesul tehnologic hidroenergetic, în direcția menținerii unor debite de servitute adaptate în directia satisfacerii unor cerințe ecologice specifice faunei existente (zona de deviație a cursului râului Someșul Cald zona haldei de steril, pentru acumularea Tarnița in aval de aceasta). Noțiunea de debit de servitute, minim necesar in albia râurilor sau pârâurilor in aval de o amenajare hidrotehnică se definește in funcţie de criteriile cunoscute (Stegaroiu, 1988), iar după scopul acestora se pot diferenţia:

a) debite minime pentru protecţia mediului acvatic; b) debit minim salubru;




84

c) debit minim impus de cerinta de apă a utilizatorilor din aval de captare ( alimentarea cu apa a orasului Cluj-Napoca si Gilau );

Se poate aprecia că prin asigurarea debitului minim pentru protecţia mediului sunt asigurate si celelalte utilităţi prezentate la punctele b-e.

Acumularea Tarnița cu un volumul util de 14,60 mil. mc are rolul de a prelua diferențele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitățile de apa din aval respectiv debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe râul Someșul Mic in secțiunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de apă potabilă si industrială.

4.1.11. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei 4.1.11.1. Masuri de diminuare a impactului in timpul executiei In funcție de sursa de poluare si poluantul produs se impun următoarele măsuri de protecţie: • Tehnologia de execuție

- depozitele provizorii de pământ se vor amplasa in afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafața;

- depozitarea brazdelor inerbate pentru a putea fi utilizate la redarea in circuitul natural a suprafețelor afectate de săpaturi;

- taluzurile vor avea pante cat mai mici, astfel incat siroirile sa le afecteze cat mai putin; - locurile de depozitare temporara vor fi prevăzute cu șanțuri de garda pentru protectia deponiei si

evacuarea rapida a apei; - terasamentele se vor executa pe suprafețe mici, astfel încat finalizarea lor sa fie rapida si pe cat

posibil ploaia sa nu le surprindă deschise; - se recomanda pentru execuția lucrărilor de terasamente perioadele aprilie – iulie , când deficitul

de umiditate din sol este 0. - limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea rețelei de cai de acces existente pentru evitarea

încărcării suplimentare a cursurilor de apa cu particule în suspensie ; - evitarea traversărilor prin albia râului;

• Utilajele terasiere si de transport

- utilajele terasiere si de transport care vor lucra in execuție vor fi verificate in ceea ce privește starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligați sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru;

- repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzător, in afara șantierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara șantierului;

- schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precauție; - se interzice spălarea mașinilor sau a utilajelor in zona de lucru.

• Activitatea umana

- deșeurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta șantierului in acest scop. Conținutul acestora se va elimina spre centrele de colectare autorizate.

- se interzice cu desăvarșire arderea deșeurilor. Cenușa rezultata poate contamina atât solul cat si apa de suprafața, vor mari turbiditatea acesteia.

Lucrările de execuție vor avea loc cu respectarea condițiilor de protecție a mediului înconjurător. Se va urmări:




85

- manipularea cu atenție a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare; - evitarea reparațiilor pentru utilajele terasiere si de transport in zona, iar in cazuri speciale

acestea se vor repara in spatii speciale, pe platforme betonate. - respectarea tehnologiei de execuție; - manipularea volumelor de pământ excavat sau a materialelor de construire numai in spațiul

destinat lucrărilor; Masuri constructive de diminuare a impactului asupra mediului in timpul perioadei de construcție

reconstrucția ecologica cât mai grabnica a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafețele libere si acolo unde este posibil. ( taluzurile haldelor, taluzurile de pe conturul rezervorului superior)

stabilizarea taluzurilor la drumurile noi, propuse. dat fiind faptul ca in timpul execuției lucrărilor se vor folosi utilaje alimentate cu produse

petroliere, se impune un control permanent al utilizării acestora si nu se include posibilitatea de impurificare a cursului de apa.

Riscurile datorate deversării accidentale a resturilor de combustibili, lubrifianți si reziduurile acestora, pot fi eliminate prin masurile stabilite cu ocazia organizării șantierului de lucru: - atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale si forța de munca; - amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporara de materiale si utilaje ( se exclude depozitarea carburanților in șantierele de lucru).

4.1.11.2. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatării

Măsurile ce trebuiesc luate pentru protecţia principalului factor de mediu apa, ce ar putea fi afectat de exploatarea CHEAP Tarnița- Lăpuștesti, vor fi prezentate în funcție de sursa de emisie a poluantului. • Tehnologia de exploatare Adoptarea unei strategii de exploatare adecvata, care poate micșora sau chiar evita pericolul de accidente care sa pună in pericol starea calității apei subterane sau a celei de suprafața. Instalarea si funcționarea echipamentelor care conțin ulei hidraulic se va face cu respectarea următoarelor măsuri - transformatoarele de putere si bobinele cu ulei se prevăd , cu posibilitatea de colectare a sugerilor de ulei, cuve cu colectoare proprii sau cu scurgere la un colector comun. Personalul de exploatare va respecta cu strictețe toate prevederile regulamentului de exploatare; Se va asigurarea funcționarea in parametri tehnici corespunzători a tuturor echipamentelor si utilajelor; Se va asigura supravegherea echipamentelor si utilajelor , asigurarea reviziilor periodice cu personal specializat si autorizat;

In perioada de funcționarea a CHEAP Tarnița –Lăpuștești, acumularea Tarnița va trebui sa satisfacă practic in mod continuu necesitățile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s, reprezentând 65% din debitul mediu anual al Someșului Cald in secțiunea Tarința. (debitul mediu multianual al Someșului Cald in secțiunea Tarnița este Qm= 14 m3/s. )

In perioada de pompare a apei din lacul Tarnița in rezervorul superior Lăpuștești , este interzis ca nivelul lacului Tarnița să scadă sub nivelul de funcționare a sistemului de alimentare cu apa potabila si industriala a consumatorilor din aval.




86

• Utilaje de exploatare Este necesar ca acestea:

- sa fie verificate tehnic si sa nu prezinte defecțiuni prin care sa aibă loc scurgeri de substanțe chimice periculoase (uleiuri, lubrifianți)

- orice utilaj care nu prezintă siguranța in exploatare din punct de vedere al protecției munci si al protecției mediului va fi oprit sa lucreze/funcționeze;

- mecanicii de utilaje si muncitorii care asigura revizia si întreținerea echipamentelor sa fie calificați si fi instruiți in sensul acestor prevederi.

• Exploatarea sistemelor de canalizare trebuie sa asigure :

o continuitatea colectării, a transportului apelor uzate până la locul de deversare; o protecţia reţelei de canalizare împotriva apei agresive prin placare antiacidă unde este cazul; o protecţia parţilor subterane a construciilor contra apelor uzate din canalizări prin menţinerea

permanentă a reţelelor în stare bună. o urmărirea influenţei reţelei de canalizare asupra nivelului apelor subterane o urmărirea şi respectarea condiţiilor de calitate impuse pentru racordările canalizarilor interioare. o controlul funcționării şi stării tehnice a canalizărilor si a instalaţiilor aferente acestora; o controlul apei descărcate în emisar; o controlul periodic interior al reţelelor (1 data/luna), ce impune parcurgerea traseelor si analizarea

vizuală, urmărindu-se urmatoarele aspecte : � starea pavajelor şi a terenului din jurul căminelor şi de deasupra canalelor în

vederea depistării de băltiri de apă sau de prăbușiri ale terenului datorate exfiltrărilor;

� degajarea căilor de acces la şi în căminele de vizitare; o examinarea căminelor, modul de curgere al apei, a stării de colmatare a acestora, a stării

capacelor, scărilor de acces, a plăcuţelor indicatoare; o examinarea stării capacelor şi grătarelor de la gurile de scurgere si a poziţiei acestora astfel încât

să nu stânjenească circulaţia o controlul gurilor de vărsare în emisar; o pe baza datelor obţinute se stabileşte tronsonul ce trebuie decolmatat sau reparat o întreţinerea şi completarea stocului de dotări. o controlul periodic interior al reţelelor (2 ori/an), de preferinţă toamna şi primăvara, de preferinţă în

urma controlului exterior. Canalele aferente fiind nevizitabile se vor executa urmatoarele operatii:

o control amanunţit al căminelor pentru a descoperi toate defectele, folosind procedeul lampă-oglindă pentru căminele de la extremităţile tronsoanelor;

o controlul stării canalelor ce intra şi ies din cămine şi depistarea depunerilor ce obturează sau micşorează secţiunea de scurgere;

o controlul periodic al calităţii apelor evacuate la emisar. Rezultatele acestor observaţii se consemnează într-un registru special.

• Activitatea umana In fapt ea este cea care influențează in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin soluțiile de proiectare. Se vor lua masuri speciale astfel:




87

- toți salariații vor fi instruiți cu privire la măsurile speciale de protecţie a mediului pe care trebuie să le respecte şi vor fi informaţi cu privire la măsurile coercitive ce vor fi luate în caz de accidente ecologice datorate neglijenţei.

- asigurarea unui management al deşeurilor conform cerinţelor legale, prin: colectarea selectivă a deşeurilor la surse, depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate pe suprafeţe protejate şi eliminarea deşeurilor prin operatori autorizaţi;

- implementarea unui program de întreținere preventivă a sistemului de canalizare a apelor uzate fecaloid-menajere şi a celor provenite din zonele tehnologice;

• Deșeurile propriu-zise

- interzicerea depozitării dezorganizate sau neautorizate pe platforme/zone altele decât cele destinate stocării deșeurilor;

- introducerea/ depozitarea ilegala de deșeuri in zone neamenajate; - băltirea apei in zonele de depozitare;

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

a) Climatologie

Climatul regiunii este specific zonelor de deal-munte, favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere, dar avand in vedere situatia geomorfologica din cadrul OS Gilau si a faptului ca padurile se intind din zona de dealuri (450 m) si pana in zona montana a molidisurilor pure (1235 m) teritoriul se intinde in patru etaje de vegetatie. Poziția geografica a muntilor Gilău in partea estica a catenei Apusenilor fata de circulatia dominant vestică a maselor de aer si predominarea unor culmi foarte largi si netede creeaza premizele unui topoclimat diferit fata de celelalte masive ale Apusenilor. Acest topoclimat se caracterizeaza mai ales printr-o cantitate de precipitatii redusa in raport cu altitudinea masivului (Maguri 925 mm la 1219 m) si printr-o radiatie solara cu valori ridicate (120-125 kcal/cm2/an). Relieful apropape complet degajat prin defrisari succesive mai ales pe largi suprafete de netezire, cat si valorile moderate ale turbiditatii (5,6) asigura un bilant caloric mult superior fata de suprafetele impadurite sau văile adanci si intunecoase. Totusi sub aspectul temperaturilor medii anuale 4,5-5 0C efectul acestui climat solar nu se resimte prea mult, din cauza radiatiei efective care in conditiile aerului pur si rarefiat al inaltimilor, coboară mult temperaturile de noapte.

b) Regimul termic. Temperatura medie pe anotimpuri si perioade de vegetatie este: iarna -3,1 0C, primavara 7,8 0C, vara 17,10 0C si toamna 8,2 0C.

Tempeartura maxima absoluta a fost 29,20 0C, temperatura minimă absolută -28,8 0C, iar temperatura medie absoluta este de 7,5 0C.

Datele medii ale inghetului prim azi de inghet 8X, ultima zi cu inghet 21IV. Zilele cu inghet sunt 85-100 zile, iar cele cu temperaturi peste 250C de 60.

Umezeala relativa a aerului (frecventa medie a umezelii relative 80% la ora 14), -iarna 84%, primavara 80%, vara 72% si toamna 80%.

Durata medie a intervalului cu temperaturi mijlocii zilnice mai mari de 50C se ridica la 220 zile, iar a celor cu temperaturi medii zilnice mai mari de 100C de 160 zile.

Se poate aprecia că temperatura este destul de scăzută , iar numărul zilelor de ingheț destul de mare. O particularitate a zonei este stagnarea aerului rece pe fundul văilor, cu influență semnificativă asupra vegetatiei, in sensul că se produc inghețuri in special în plantațiile tinere.




88

Date preluate de la Statiile meteo Huedin si Cluj Tabelul 4.7. Elementele regimului termic pentru zona evaluata

Temperatura medie anuala se situează in jurul valorii 7,5 0C cu variatii la 8,2 0C in partea

inferioară a ocolului Gilau ( UP V) si 5 0C in partea superioara ( UP II). c) Regimul pluviometric

Precipitaţiile medii anuale au valoarea de peste 1100-1200 mm.

Tabelul 4.8. Elementele regimului pluviometric la statiile meteo Răcătău**, Mărișel*- Somesul Rece***

Precipitațiile atmosferice respectă aceeasi etajare pe verticală ca si temperatura. Valorile medii anuale cresc de la NE (UP IV) catre SV ( UP II) si insumează 673 mm cu variații intre 613 mm si 1150 mm. Luna cea mai ploioasă este iulie, iar cele mai putine precipitații are februarie.

Uneori in lunile de vară din norii cumulus se dezlantuie ploi puternice , torentiale provocand alunecari de teren, eroziuni in adancime in albiile de scurgere.

Fenomenele de iarnă au o durată relativ lungă. Stratul de zăpadă acoperă continu terenul din decembrie pana in martie, datorită temperaturilor scăzute. Umiditatea atmosferică este relativ ridicată cu valori medii anuale de 80%. Nebulozitatea exprimată in zecimi de aer acoperit este un element de nuanțare a climatului pe altitudine. In luna ianuarie nebulozitatea maximă se intalneste in zonele joase, depresionare fiind peste 7,0 iar in zona inalta 6,5. In iulie situația este inversă, nebulozitatea maximă apare in zonele inalte 5,7-5,9, pe cand in zonele joase scade la 4,1-4,5.

Refieful contribuie , deasemenea la redistribuirea apei din precipitații. Pe terenurile in panta , deoarece parte din precipitații se scurg pe versant, umezirea si percolarea solului sunt mai slabe, iar terenurile de la baza versantilor si mai ales cele depresionare beneficiaza in plus de umezeala.

d) Regimul eolian

Un alt factor important al climei îl reprezintă determinarea marimii şi direcţiei vânturilor. Frecvența medie a vantului dominant este din direcție vestică, in perioada de iarnă si din sud –est mai ales primavara-toamna. Viteza medie este de 3-4 m/s, pentru vanturile vestice si 2-3 m/s pentru cele sud-estice. In zonele cu relief accidentat, fenomenul este diminuat de stagnarea aerului rece pe vale, dar si

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Temp. max lunara 0C

-2 0 6 10 15 20 20 20 16 10 6 0

Temp min lunara 0C -10 -7 -6 0 4 9 9 10 7 2 -2 -6

Temp medie lunara 0C

-4,4 -2,7 -2,6 8,3 12,6 16,2 18 17,2 14 8 2,5 -2,2

Temp max. absoluta 0C

-28,8 -22,8 -20,4 -14,3 -8,2 -1,6 2,0 -0,9 -5,2 -13,3 19,2

Temp min. absoluta 0C

9,8 14 17,7 21,4 24,2 26,5 28,4 29,2 25,1 22 18 12

Numar mediu zile senine

6 6 8 6 6 6 8 10 10 10 6 6

Numar mediu zile acoperite

16 14 14 14 14 14 13 8 10 12 16 18

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Precipitatii medii 80 60 70 80 120 140 140 100 70 80 70 80 1100

Cant. Maxime in 24 ore

29,5* 24,2* 20,0* 30,5** 30,5** 34,0** 55,3*** 70,3* 30,6** 70,3** 38,6* 70,3**




89

de starea arboretelor, ce au consistente scazute (0,5-0,6). Deasemenea marea majoritate a arboretelor sunt de productivitate mijlocie sau inferioara cu inaltimi relativ reduse. Frecventa medie a vantului pe directii, perioade de calm este urmatoarea: - NV 12,8% ; V-10,4% ; NE-8,5% ; SE-7,9% ; alte directii 15% calm-45,4%. Viteza medie a vantului pe directiile principale : V-NV 5-6 m/s.

e) Seismicitate Conform S.R. 11.100/1 - 93 Romania zonarea seismica, perimetrul se incadreaza in zona cu gradul 6 de macroseismicitate pe scara MSK. Dupa normativul P 100 - 1/2006, perimetrul de studiu, se incadreaza in zona careia ii corespunde o valoare de varf a acceleratiei terenului, pentru proiectare pentru cutremure, ag pentru cutremure, avand intrevalul mediu de recurenta, IMR = 100 ani, ag = 0.08 g si o perioada de control (colt), Tc = 0.7 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

4.2.2.1 . Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente obiectivului

Proiectul analizat face parte din categoria lucrarilor de constructii civile. Este vorba despre

desfasurarea pe o suprafată foarte mare, a unui volum mare de lucrari de constructii, eșalonate in timp. Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de:

In faza de executie: • executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei; • executarea lucrarilor de exploatare forestiera pe zonele impadurite. • excavare si sapatura mecanizata • punerea in opera si/ sau transportul materialelor minerale, roca, beton, echipamente. • executarea lucrarilor aferente realizarii obiectivelor propuse: acumularea, derivatii, centrala,

galeriile,constructiile aferentei centralei, • montarea si punerea in functiune a echipamentelor mecanice si electrice • amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri • amenajarea organizarii de santier Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor mase mari de pamant, roca,

materiale minerale-agregate (balast, nisip), materiale de constructii -beton, asfalt, echipamente.

Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton, asfalt etc. De asemenea vor fi emisii in atmosfera datorare incalzirii spatiilor din organizarile de santier. In faza de exploatare:

• surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto; Incalzirea spatiilor din centrala subterana si din constructiile supraterane va fi electrica. Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea facilitatilor – lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora, vor fi detaliate in sectiunile urmatoare caracteristicile si parametrii surselor de poluare.

4.2.2.2. Surse de poluanţi atmosferici în perioada de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiect

a) Sursele de impurificare a atmosferei aferente lucrărilor de explatare forestiera

Sursele de impurificare a atmosferei aferente lucrărilor sunt reprezentate de:




90

• executarea lucrărilor de defrişare (doborâre arbori, tăiere , sortare, încarcare, manevrare) • executarea lucrărilor aferente realizării transportului masei lemnoase.

Aceste activităţi sunt caracterizate în special prin manevrarea unor cantităţi mari de masă lemnoasă şi deasemenea de folosirea unor mijloace de transport de mare tonaj. Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate în aceasta perioadă, fiind vorba despre utilajele angrenate în operaţiunile de tăiere arbori, scoatere rădăcini, transport şi manevrare material lemnos. Surse aferente lucrărilor de defrişare - se încadreaza în categoria surselor libere la sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi în perioadele de executare a lucrărilor (sezonul cald). Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafeţei afectate şi a drumului de acces. Operaţiunile de manevrare a masei lemnoase care se constituie în surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de: • Recoltarea lemnului care cuprinde fazele de doborâre, curăţare de crăci şi fasonare parţială.

Activitatea se desfăşoară pe toată suprafaţa şi se folosesc mijloace mecanice (motofierăstraie) şi manuale (topor, ţapină).

• Colectarea lemnului, care cuprinde fazele de scos (colectarea de la cioată prin târâre a trunchiurilor, arborilor cu părţi din coroană şi a coroanei secţionate) şi de apropiat (transport prin semitârâre până la depozitele primare). Activitatea se desfăşoară pe toată suprafaţa şi se folosesc mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu şi sapă).

• Curăţirea suprafeţei parchetului de crăci şi resturi de exploatare, se desfăşoară pe toată suprafaţa şi constă în adunarea manuală şi depozitarea materialului lemnos nevalorificabil pe suprafeţe restrânse, în grămezi.

• Fasonarea lemnului prin dimensionarea acestuia în platformele primare. • Eroziune eoliană. Poluanţii atmosferici caracteristici lucrărilor de defrişare sunt particulele de provenienţă naturală (praf terestru) emise în timpul manevrării arborilor doborâţi şi rumeguşul rezultat în urma doborârii, fragmentării/secţionării acestora şi prin eroziunea eoliană de pe solul descoperit. Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, în funcţie de nivelul activităţii, de operaţiile specifice şi de condiţiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generată de traficul echipamentelor şi autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul evaluat. Natura temporară a lucrărilor de defrişare le diferenţiază de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Realizarea activităţilor necesare defrişării constă într-o serie de operaţii diferite, fiecare cu durata şi potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din zona de lucru au un început şi un sfârşit care pot fi bine definite, dar variază apreciabil de la o faza la alta a procesului de defrişare. Aceste particularităţi le diferenţiază de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale căror emisii au fie un ciclu relativ staţionar, fie un ciclu anual uşor de evidenţiat. Desfăşurarea lucrărilor de exploatare se face pe postaţe (porţiuni din suprafaţa ce urmează a fii exploatată) orientate perpendicular pe curba de nivel. Arboretul vecin fiind barieră pentru dispersia particulelor de praf şi rumeguş pe distaţe mari. Debitele masice de poluanţi s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luând în considerare categoriile principale de lucrări, cantităţile de masă lemoasă rezultate şi natura utilajelor şi mijloacelor de transport folosite. Tabelul 4.9. Volumele de masă lemnoasă pe etape de lucru

Etapa Cantitate (m3)

Doborat, curatat craci, sectionat 12686

Apropiat, scos, transport depozit primar 12686

Fasonare, incarcare, transport depozit final 12686




91

Pentru o evaluarea cat mai reala a consumurilor de combustibili , in calcule s-au folosit consumurile specifice (l/mc) pentru mijloacele de lucru si transport specifice activitatii (ferastraiele, tractoare TAF). Tabelul 4.10. Consumuri specifice (l/m3) de benzină pentru ferăstraiele Husqvarna 262 şi STIHL 044 la lucrările efectuate în parchet

Nr crt

Grupa de volume (m3/fir)

Operaţia Doborâre Doborâre

şi secţionare Curăţire de crăci

Secţionarea lemnului de steri

Foioase tari 1. sub 0,140 0,102 0,172 - 0,446 2. între 0,140÷0,700 0,058 0,100 0,169 0,242 3. peste 0,700 0,046 0,078 0,113 0,182 Foioase moi 1. sub 0,140 0,061 0,111 - 0,267 2. între 0,140÷0,700 0,041 0,072 0,107 0,173 3. peste 0,700 0,028 0,048 0,072 0,113

Tablul 4.11. Consumuri specifice (l/m3) de benzină pentru ferăstraiele FM - 60 la lucrările efectuate în parchet

Nr crt

Grupa de volume

(m3/fir)

Operaţia Doborâre Doborâre

şi secţionare Curăţire de

crăci Secţionarea lemnului de

steri Foioase tari

1. sub 0,140 0,200 0,295 - 0,875 2. între 0,140÷0,700 0,124 0,212 0,360 0,517 3. peste 0,700 0,088 0,152 0,254 0,351

Foioase moi 1. sub 0,140 0,106 0,157 - 0,466 2. între 0,140÷0,700 0,070 0,120 0,205 0,295 3. peste 0,700 0,055 0,095 0,159 0,217

In cazul nostru prin exploatarea forestieră a S= 44,4409 ha, conf. descrierii statiunilor ar rezulta o cantitate de masa lemnoasă de cca . 12686 mc ( 220-285,5 mc/ha). Tabelul 4.12. Calculul consumurilor totale de benzina folosite in operatiile de doborat, sectionat, curatat craci, pe tipuri de mijloace de lucru, pentru S= 44,4409 ha.

Consumuri totale (l) de benzină pentru ferăstraiele Husqvarna 262 şi STIHL 044 la lucrările efectuate pe S =

44,4409 ha

Consumuri totale (l) de benzină pentru ferăstraiele FM - 60

la lucrările efectuate pe S = 44,4409 ha

Doborâre şi secţionare Curăţire de crăci

Sectionarea lemnului de

steri

Doborâre

şi secţionare

Curăţire de crăci

Sectionarea lemnului de

steri 1268 l 429 l 492 l 2690 l 913 l 1050 l

Total = 2188 l Total = 4652 l

Din rezultatele obtinute pentru consumurile totale de benzina pe tipuri de mijloace de lucru , reiese clar un consum la jumatate in cazul utilizarii unor ferăstraiele Husqvarna 262 şi STIHL 044.




92

Tabelul 4.13. Consumuri specifice (l/m3) de motorină la adunatul lemnului cu trolii montate pe tractoare universale U 650/651 şi cu şasiu articulat TAF 650

Volum arbore mediu

(m3/fir)

Sezon

Sensul deplasării sarcinii

Specia -Foioase

sub 15 m

15÷50 m peste 50 m

sub 0,140 cald din amonte şi palier 0,139 0,451 0,810 0,140 ÷ 0,700 cald din amonte şi palier 0,110 0,356 0,656 peste 0,700 cald din amonte şi palier 0,076 0,248 0,457 sub 0,140 ploios din amonte şi palier 0,170 0,551 0,017

0,140 ÷ 0,700 ploios din amonte şi palier 0,136 0,442 0,819 peste 0,700 ploios din amonte şi palier 0,097 0,315 0,582 sub 0,140 rece din amonte şi palier 0,093 0,304 0,560

0,140 ÷ 0,700 rece din amonte şi palier 0,075 0,243 0,450 peste 0,700 rece din amonte şi palier 0,052 0,171 0,317 sub 0,140 orice sezon din aval 0,245 0,794 1,467

0,140 ÷ 0,700 orice sezon din aval 0,206 0,667 1,213 peste 0,700 orice sezon din aval 0,163 0,527 0,973

Tabelul 4.14 Consumuri specifice (l/tkm3) de motorină la apropiatul lemnului cu tractoarele forestiere cu şasiu articulat TAF 650 în sezonul cald

Nr crt

Distanţa

km

Coeficientul de utilizare a capacităţii 0,6 0,8

în aval palier în amonte în aval palier în amonte

1. 0,5 0,814 0,782 1,066 0,694 0,676 0,945 2. 1,0 0,668 0,634 0,920 0,553 0,535 0,795 3. 1,5 0,620 0,585 0,871 0,506 0,489 0,749

Tabelul 4.15. Consumuri specifice (l/tkm3) de motorină la apropiatul lemnului cu tractoarele universale U 650/651 în sezonul cald

Nr crt

Distanţa

km

Coeficientul de utilizare a capacităţii

0,6 0,8

în aval palier în amonte în aval

palier în amonte

1. 0,5 0,922 0,904 1,271 0,761 0,769 2. 1,0 0,841 0,822 1,187 0,685 0,689 3. 1,5 0,813 0,794 1,159 0,657 0,662

Tabelul 4.16. Consumuri totale de motorina pentru adunatul masei lemoase de pe suprafata de 44,4409 ha, raportate la mijloacele de transport si distanta parcursă

Sezon

Consumuri specifice (l/m3) de motorină la adunatul lemnului cu trolii montate pe tractoare universale U 650/651 şi cu

şasiu articulat TAF 650 Peste 50 m

Distanta

Consumuri specifice (l/mc km3) de motorină la apropiatul

lemnului cu tractoarele forestiere cu şasiu articulat TAF 650 în sezonul cald in

aval

Consumuri specifice (l/mc km3) de motorină la apropiatul

lemnului cu tractoarele universale U 650/651 în

sezonul cald

Cald 3823,61 0,5 km 5217 l 5909 l

Ploios 4773,68 1km 4281 l 5389 l Rece 2622,90 1,5 km 3973 l 5210 l Debitele masice de particule emise în atmosfera în timpul lucrărilor de exploatare forestieră sunt prezentate în tabelul 4.17.




93

Valorile se referă la emisiile de particule praf (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de lucrări previzionate a se desfaşura în perioada de execuţie a lucrărilor. Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitenţei tuturor operaţiilor în acelaşi timp.

Tabelul 4.17 Debite masice de particule

Nr Denumirea sursei

Debite masice pe spectrul dimensional (g/h)

crt d ≤≤≤≤ 30 µµµµm d ≤≤≤≤ 15 µµµµm d ≤≤≤≤ 10 µµµµm d ≤≤≤≤ 2,5 µµµµm

1 Doborat 112,56 60,23 45,78 2,344

2 Scos /apropiat 83,44 48,57 35,87 1,678

3 Stivuit / manevrat / incarcat 49,45 31,23 21,67 1,234

4 Eroziune 4,61 3 2,3 0,69

Total 250 143,03 105,62 4,566 Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situaţia cea mai defavorabilă din punct de vedere al impactului asupra calităţii atmosferei şi anume, cel mai mare volum de lucrări realizate în unitatea de timp şi functionarea simultană a tuturor utilajelor, consumuri maxime, situaţie în care se emit cele mai mari debite masice orare de poluanţi. Datele care au stat la baza efectuării calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de mijloacele de transport şi utilaje sunt:

• Cantitati totale de combustibil : 4652 l benzina , 10400 l motorina. • Productivitate ferăstraie : 10 mc/zi • Productivitate tractoare TAF-uri 250-350 mc/luna. • S=44,4409 ha, Cantitate masa lemoasa = 12.686 mc, timp de lucru 10 luni. Tabelul 4.18 prezintă centralizatorul lucrărilor de exploatare forestieră, schema de utilaje şi mijloace de transport propusă şi utilizată în evaluare, pentru efectuarea acestor operaţii.

Tabelul 4.18. Centralizator lucrări, schema de utilaje şi mijloace de transport propusă

Operatia, faza si

procesele de lucru

Volum masa

lemnoasa (mc)

Utilaje folosite

Productivitate orara (mc/h)

Consum specific

l/mc

Consum total de

carburant

Consm total de carburanti

Consum carburant

carburanti (l) mc/h l/h

Doborat, curatat craci si sectionat , fasonat

Doborat si sectionat 12686

ferăstraiele Husqvarna

262 3,3 0,1 1268,6 13,21458333 1,321458333

Curatat craci 2537,2


262 3,3 0,169 428,7868 2,642916667 0,446652917

Sectionat lemn de steri 2029,76


262 3,3 0,242 491,20192 2,114333333 0,511668667

Total 17252,96 2188,58872 17,97183333 2,279779917

Adunat si transport

Adunat si transport 12686

Tractor forestier

TAF 2 0,819 10389,834 13,21458333 10,82274375




94

Avand in vedere suprafata de exploatat foarte mare 44,4409 ha si exploatarea acestei suprafete pe postate , pentru calculul debitelor masice ne-am raportata la o suprafată –3 ha (30.000 m2), rezultand pe total cca. 15 astfel de suprafete. Suprafata de 30.000 mp cantitate de carburanţi consumată: 1300g/h

• debit masic CO2 estimat: 20,8 g/kg carburanti • debit masic SO2 estimat: 7,8 g/kg carburanti • debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti • debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti • debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti

Cantitatea de poluanţi rezultaţi de la mijloacele de transport şi utilaje sunt prezentate în tabelul de mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizată de concomitenţa funcţionării utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 – Surse mobile). Tabelul 4.19. Emisii in atmosfera de poluanti generati de utilaje in lucru si mijloace de transport pentru realizarea lucrarilor

Denumirea sursei Debite masice maxime (g/h)

CO2 SO2 NOx Aldehide Hidrocarburi

nearse Mijloace de transport si utilaje în lucru

27,253 10,219 5,503 1,048 17,557

Evaluarea surselor nu poate fi facută în raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calităţii atmosferei. Se menţionează faptul că emisiile estimate şi prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime pentru perioada de execuţie. Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie, cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţia tehnică ce se efectuează periodic pe toată perioada utilizării autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară. În situaţiile în care perioadele de efectuare a lucrărilor vor fi mai mari decât cele prevăzute iniţial, debitele masice orare de poluanţi vor fi mai mici decât cele calculate. Execuţia unor astfel de lucrări nu produce poluări ale aerului care să afecteze sănătatea oamenilor sau să aibă influenţe negative asupra factorilor de mediu.

b) Surse de poluarea a atmosferei aferente lucrarilor de terasamente, fundatii - se incadreaza in categoria surselor libere la sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul cald).

Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate si a drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de:

• Sapaturi pentru: o Decopertarea solului actual; o Excavatii la zi si in roca

• Umpluturi o Depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in

fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul din afara ariei construite o Turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme

• Eroziune eoliana. Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala

(praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.




95

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 4.13) si suprafetele de sol afectate de lucrari.

Tabelul 4.20. Volumele de materiale manevrate Etapa Cantitate (m3/an )

Excavatii in roca la zi (mc) 1.200.000 Excavatii subterane (mc) 135.000

Umplutura (mc) 1.500.000 Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de excavare si umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni , avand in vedere executia lucarilor in etape echilibrate din punct de vedere al ariei construite. Tabelul 4.21. prezinta centralizatorul lucrarilor de terasamente si fundatii, schema de masini propusa (si utilizata in evaluare) pentru efectuarea acestor operatii Tabelul 4.21 Centralizator lucrari de executie, schema de masini propusa

Operatia, faza si procesele de lucru

Volume total de

lucru (mc)

Utilaje folosite

Productivitate orara (mc/h)

Numar utilaje

Volum manevrat

(mc)

Consm total de

carburanti l/h

Decopertare si sapatura

sapatura, excavatii la zi si in roca 4.260.000

Buldoexcavator (180 CP) Foreze 100 10 15000 150

incarcare, manevrare roca si pamant 3.700.000

Buldozere (180 CP) 100 8 12000 120

transport auto 4.260.000

Autobasculanta(200CP) 100 10 15000 150 3 curse/h/ 9m/cursa Total carburant

4200 8400

Fundatii si umpluturi

turnare beton 250.000 Autobetoniera 30 45 16200 540

transport/descarcare 5200000 Autobasculanta(200CP) 100 35 52500 525

piatra sparta si balast 3 curse/h/ 9m /cursa 0 0

roca, sol 433000 Autobasculanta(200CP) 120 25 45000 375

imprastiere /compactare 5633000 Cilindru compactor 150 25 30000 200




96

transport auto 11.516.000 Total carburant 143700 11480 Executie

incarcare, manevrare materiale de constructii 45000 tone

descarcator de materiale 250 6 1188 132

(armatura, cofraje) macara 200 6 22800 114 transport auto 45000 tone autocamioane 250 25 500 500

Total carburant 24488 2984

Eroziune 3000

Cantitatea de carburant rezultata este de 22.864 l/h respectiv 17.376,64 kg/h Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie eferente unei

etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 4.22.

Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei. Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 10 mijloace de transport si utilaje in functiune, pe ora. Aria amplasamentului fiind de 10.000 mp.

Tabelul 4.22. Debite masice de particule

Nr crt

Denumirea sursei Debite masice pe spectrul dimensional (g/h)

d ≤≤≤≤ 30 µµµµm d ≤≤≤≤ 15 µµµµm d ≤≤≤≤ 10 µµµµm d ≤≤≤≤ 2,5 µµµµm

1 Sapaturi 274,62 161,53 121,10 6,02

2 Incarcare auto 42,64 25,09 18,81 0,94

SAPATURI 317,26 186,62 139,91 6,96

3 Descarcare 11,02 6,48 4,86 0,26

4 Imprastiere 43,06 25,32 18,99 1,02

5 Compactare 2,39 1,40 1,05 0,05

UMPLUTURI 56,48 33,22 24,91 1,34

EROZIUNE 4,61 3,00 2,30 0,69

Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct de vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari executate in unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se emit cele mai mari debite masice orare de poluanti.

Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de

mijloacele de transport si utilaje la o medie de 10 mijloace de transport si utilaje in functiune pe ora si o arie a amplasamentului de 10.000 mp sunt:

CANTITATE DE CARBURANT 115,844 kg/h Numar de utilaje in functiune 10 Timp de functionare 6 h/zi Aria amplasamentului 10.000 mp Viteza vantului 5 m/s




97

• debit masic CO2 estimat: 20,8 g/kg carburanti • debit masic SO2 estimat: 7,8 g/kg carburanti • debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti • debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti • debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti

Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje sunt prezentate in tabelul de

mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizata de concomitenta functionarii utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 – Surse mobile)

Tabelul 4.23. Emisii în atmosferă de poluanţi generaţi de utilaje şi mijloace de transport pentru realizarea noului obiectiv

Denumirea sursei Debite masice maxime orare (g/h)

CO2 SO2 NOx Aldehide Hidrocarburi

nearse Mijloace de transport si utilaje

in lucru 2409,60 903,59 486,55 92,675 1552,30

Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al

M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitatii atmosferei. Se mentioneaza faptul ca emisiile estimate si prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime,

pentru perioada de executie. Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice

prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectia tehnica ce se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara.

In situatiile in care perioadele de efectuare a lucrarilor de constructie vor fi mai mari decat cele prevazute initial, debitele masice orare de poluanti vor fi mai mici decat cele calculate.

Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.

Tabelul 4.24. (partea 1) Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi Denumirea ctivitatii, sectorului, procesul tehnologic

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

denumire

Consum/productie

Timp de lucru anual [h]

Poluanti generati

Poluanti coduri dupa caz

Cantitati de poluanti generati [t/an]

denumire

Inaltime m

Diamtrul interior la varf al cosului m

Viteza [ m/s]

Temperatura[ 0C]

Debit volumic/debit masic [Nm3/s] [g/s]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Emisii constructie rezervor superior

Durata santierului 5 zile pe saptaman 12 ore /zi

TSP NOX PM10 CO SO2 CD NI PAH

Temperatura mediului

Emisii constructie centrale si galerii excavatii subterane transport material depozitare halda


TSP NOX PM10 CO SO2 Cd NI PAH


Emisii constructii blocuri tehnice la gura galeriilor

Durata santierului 5 zile

TSP NOX PM10

Temperatura




98

Constructie Platforme acces si utilitati

pe saptaman 12 ore /zi

CO SO2 Cd NI PAH

mediului

Emisii trafic intern aferent santierelor


TSP NOX PM10 CO SO2 Cd NI PAH


Emisii de suprafata datorate eroziunii

continuu TSP NOX PM10 CO SO2 Cd NI PAH


Tabelul 4.24. (partea 2) Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi

Dimensiuni si coordonatele X si Y ale sursei de poluare Cantitati de poluanti emisi

Sursa punctuala sau inceputul sursei

liniare m

Sfarsitul sursei

liniare m

Sursa de suprafata Poluanti debite masice

U.M

lungime latime Suprafat sursei m2 14-15 16-19 20 21 22 23 24

300 100 se va lucra pe fronturi de lucru suprafața luata in

calcul 30.000 mp

36,546 g/h

4,988 g/h

7,595 g/h

7,304 g/h

0,038 g/h

0,041 mg/h

0,035 mg/h

1,756 mg/h

100 100 se va lucra poe fronturi de lucru suprafata luata in

calcul 10.000 mp

43,855 g/h

5,985 g/h

9,114 g/h

8,765 g/h

0,046 g/h

0,049 mg/h

0,042 mg/h

2,107 mg/h

50 120 se va lucra poe fronturi de lucru suprafata luata in

calcul 6000 mp

55,670 g/h

14,567 g/h




99

12,567 g/h

13,456 g/h

0,035 g/h

0,041 mg/h

0,035 mg/h

2,356 mg/h

36,789 g/h

1,456 g/h

0,460 g/h

11,900 g/h

0,003 g/h

0,002 mg/h

0,001 mg/h

0,000 mg/h

4,589 g/h

0,000 g/h

0,000 g/h

0,345 g/h

0,000 g/h

0,000 mg/h

0,000 mg/h

0,000 mg/h

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii.

Evaluarea impactului generat de activitatile desfasurate pentru realizarea obiectivului CHEAP

Tarnita –Lapustesti s-a realizat cu modelul matematic EPA SCREEN 3, rezultatele raportandu-se la concentratiile maxime admisibile (CMA) prevazute in STAS 12574 - 87 "Aer din zone protejate". Ca date de intrare s-au utilizat emisiile maxime de poluanti estimate.

Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului generat de activitatile de executie a aferente

constructiei au fost alese 2 momente reprezentative pentru evolutia acestuia. Tabelul 4.25. Surse de poluare

Nr. Etapa de analiza Motivul alegerii Detalii privind sursele

1

Anii 1-5

Etapa 1. Anul inceperii lucrarilor . Echiparea 2x250 MW cu PIF partial la sfarsitul anului 5

• Activitatea de trasare excavare roca si excavare la zi pentru acumulare si centrala

• Activitati de trasport material mineral si haldare • Activitatea de construire; • Traficul auto, aprovizionarea cu materiale • Echiparea mecanica si electrica




100

2

Anii 6-7

Etapa 2. Echipare numai clasica 2x250MW cu PIf la sfarsitul anului 7

• Activitati de transport • Punerea in opera echipamente mecanice si

electrice

4.2.3.1. Calculul dispersiei

Scurtă descriere a modelului de calcul utilizat

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele aferente

lucarilor de executie a CHEAP Tarnita-Lapustesti s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu ajutorul modelului climatologic Martin si Tikvart.

Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere pentru surse continuee punctiforme sau de suprafata. Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor se face dupa formula gaussiana a penei. Concentratia medie Ca intr-un receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la inaltimea z de sol este data de relatia:

Ca = 16/π ∫ ∑ ∑ ∑ }ρd])Pm,1u,z,ρ(S)m,l,k(φ)ρ(kq[{

unde:k = indice pentru sectorul directiei vantului

unde:k = indice pentru sectorul directiei vantului

qk(ρ) = ∫ Q (ρ,θ) d θ pentru sectorul k

Q (ρ,θ) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata

ρ = distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala

θ = unghiul in coordonate polare centrat pe receptor

I = indice pentru clasa de viteza a vantului

m = indice pentru clasa de stabilitate

ϕ (k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice

S (ρ,z;u1,Pm) = functia care defineste dispersia

z = inaltimea receptorului deasupra solului

u1 = viteza vantului reprezentativa

Pm = clasa de stabilitate

Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a „n” surse, este data de relatia:

∑∑∑= }nρ/)]Pm,1u;z,nρ(GnS)m,l,k(φ[{π2/16Cp

unde: kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa

Gn = emisia pentru sursa n

ρn = distanta de receptor a sursei n

Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 si forma functiei S (ρ,z;u1,Pm) va fi:

2[/2)Pm,1u;z,ρ(S = π u1σz(ρ)] x exp(-0,692/u1 T1/2)

daca σz (ρ) < 0,8 L




101

si S(ρ,O;u1,Pm) = l/(u1L) x exp (-0,692/u1 T1/2)

daca σz (ρ) > 0,8 L

unde: σz (ρ) = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan vertical

h = inaltimea efectiva a sursei

L = inaltimea de amestec la amiaza

T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului

Posibilitatea de disparitie a poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia: exp(-0,692/u1 T1/2).

Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioada.

Datele de intrare în modelul de calcul

Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea sunt:

datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo;

datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni geometrice-lungime – latime - inaltime in cazul surselor de suprafata;

date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;

timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata;

date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de coordonate sferic sau rectangular.

4.2.3.2. Rezultatele dispersiei

Execuţie terasamente si fundaţii

Evaluarea s-a facut pentru situatia ipotetica “cea mai dezavantajoasa”, putin probabil sa apara in conditii normale, aceea de desfasurare pe parcursul unei ore a tuturor tipurilor de lucrari prevazute. S-a considerat o distribuire uniforma a activitatilor in interiorul amplasamentului si manifestarea actiunii erozive a vantului pe intreaga suprafata a amplasamentului.

Evaluarea s-a facut pentru particulele cu diametre ≤ 10 µm, care se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Tabelul 4.26. Prognozarea poluării aerului. Concentraţii maxime orare

Poluant

Concentraţia maximă

Cmax [µg/m3]

Prag de alertă [µg/m3]

Valoare limita= prag de intervenţie

[µg/m3]

Particule in suspensie

24,88 µg/m3 Perioada de mediere 1 h

-

50 µg/m3 Perioada de mediere 24 h

(Ord.592/2002)




102

Concentratia maxima a fost determinata la o distanta de 101 m de limita amplasamentului pentru

un timp de mediere de 1 h. Valoarea reprezinta concentratia maxima ce poate fi atinsa in conditiile cele mai defavorabile (desfasurarea simultana a tuturor activitatilor). Prin comparare cu limita prevazuta in Ordinul 592/2002 pentru protectia sanatatii umane, valoarea determinata este de 2 de ori mai mica. Raportata la CMA prevazut de STAS 12574/87, concentratia maxima determinata este de cca 6 ori mai mica.

Prognozarea poluării aerului datorită funcţionării utilajelor şi traficului auto

S-a evaluat prognozarea poluarii aerului pentru lucrarile de executie a obiectivelor in situatia cea mai defavorabila si anume functionarea simultana a 10 utilajelor si mijloacelor de transport.

Tabelul 4.27. Concentraţia poluanţilor generaţi de utilaje în funcţiune şi traficul auto

Denumirea sursei

Poluant Debite

maxime (g/h)

Debit (g/s/m2)

Concentratia maxima in

imisie (la 101 m de sursa)

(µg/mc)

Concentratia in imisie (200 m de sursa)

(µg/mc)

Concentratia in imisie (500 m de

sursa) (µg/mc)

Utilaje in functiune si trafic auto in faza de executie

CO2 2409,60 6,69322E-05 350,8 129,4 17,72

SO2 903,59 2,50998E-05 139,1 54,79 8,77

NOx 486,55 1,35152E-05 78,72 34,11 5,56

aldehide 92,675 2,57432E-06 21,18 9,59 0,7891 hidrocarburi nearse 1552,30 4,31198E-05 187,3 76,92 8,193

Analiza rezultatelor evidentiaza ca in perioada de executie:

• impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp.

• aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru;

Modelarea matematică a dispersiei poluanților pentru etapa de construcție şi pentru etapa de funcţionare a obiectivelor propuse a se realiza a pus în evidenţă următoarele:

Etapa de construcţie

� Există posibilitatea depăşirii valorilor limită pe termen scurt la NO2, PM10 şi TSP. � Valorile maxime sunt distribuite la nivelul amplasamentului şi în imediata vecinătate a acestuia, neexistând însă riscul de a afecta populaţia din zonele cele mai apropiate locuite � Aceste valori se produc în perioada de manevrare a pământului şi a solului de decopertă, datorită volumelor mari de material manevrat (suprafeţe de minim 30000 m2 supuse lucrărilor). � Pe termen lung (1 an) valorile limită pentru NO2, PM10 şi TSP cumulate cu fondul existent nu vor depăşi valorile limită � În cazul celorlalţi poluanţi, nu există posibilitatea depăşirii valorilor limită prin efect cumulat (fond + contribuţia efectivă a activităţilor de construcţie)




103

Etapa de operare

Valorile concentraţiilor de poluanţi din perioada de funcţionare a obiectivului se vor situa sub valorile limită impuse de legislaţie, atât în cazul contribuţiei exclusive cât şi prin efect cumulativ cu fondul existent. Valorile maxime ale concentrațiiilor vor fi în general distribuite la nivelul amplasamentului dat dar şi la distanţe de acesta (în jur de 500 m pe direcţiile sud şi sud – vest) datorită existenţei unui complex de surse cu înălţimi diferite de emisie (de la nivelul solului în cazul surselor difuze de pe platformă până gurilor de ventilare).

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului

Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe amplasamentul analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise.

o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.

o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%.

o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.

o De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat.

o Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate;

Data fiind extinderea mare a lucrarilor la unitatea de suprafata, cu concentrari reduse de utilaje si activitati de transport relativ intense pe tronsoane de drum întinse, afectarea cu noxe va fi mult atenuata. Deasemenea conditiile de drum existente nu permit rularea cu viteze mari si astfel ridicarea unor cantitati importante de praf care sa afecteze factorii de mediu.

Pe timpul functionarii nu exista surse cu impact potential asupra factorului de mediu aer, în consecinta nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.

Se poate concluziona ca noxele eliberate în atmosfera ramân reduse, ele putând fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local. Executia unor astfel de lucrari cum sunt cele prezentate mai sus, nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.




104

4.3. SOLUL Supratafa de teren care va fi scoasă din circuitul silvic, face parte din UP II Somesul Cald, UP III

Rașca aparţinând de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direcţiei Silvice Cluj, Primăria Rașca, Primăria Capușul Mare si composesoratului Dingăul Mare. 4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora Tabelul 4.28. Tipuri de soluri din zonele ce urmeaza a fi defrisate

Clasa Tipul şi subtipul de sol Succesiunea

orizonturilor Suprafaţa

Cod Denumirea ha %

Luvosoluri 2214

Luvosol litic A0-E1-Bt-Rli 28,70 64,58

Cambisoluri

3101 Eutricambosol tipic Ao-Bv-C 0,3990 0,89 3110 Eutricambosol litic Ao-Bv-R 15,34 34,53

Luvosol ( solul brun luvic) litic. Este asemanator subtipiului tipic, cu orizontul R (roca mama) a carei limita sup. este situata intre 20-50 m adancime, este format pe alternante de luturi cu gresii fine, pe versanti slabi inclinati si expozitii diverse, este puternic acid la acid, cu valori mai scazute in orizontul podzolit E1 cu pH=4,8-5,5, cu humus de 9,9%, pe grosimea de 7 cm, oligobazic la mezobazic, cu valori mai mici in orizontul podzolit E1 cu un grad de saturatie in baze de V=14-65%, foarte bine aprovizionat in azot total la suprafata si foarte slab in profunzime (0,05-0,51g%), luto-nisipos la luto-argilos. Argila si oxizi de fier migreaza concomitent pe profilul solului, fiind vorba de migrare si nu de un proces de podzolire. Apa din precipitatii stabate usor orizonturile superioare si stagneaza deasupra orizontului Bt astfel incat in perioadele umede prezinta exces de apă, iar in cele secetoase deficit. Continutul de humus este mic cca. 2% iar rezerva este de 60-120 t/ha si de calitate inferioara, mai bogat in acizi fulvici ( raportul acizilor humici/acizi fulvici este 0,4-0,6) Sunt soluri oligomezobazice su au reactie de la moderat acida la puternic acida pH= 4,5-5,6. Solurile brune luvrice prezinta o troficitate minerala si azotata cel mult mijlocie. In ceea ce priveste regimul de umiditate, solurile brun luvrice pot diferi intre ele in functie de pozitia pe versant expozitia si continutul de schelet, prezentand bonitatea in general inferioara pentru fag si gorun. Eutricambosol tipic ( solul brun eumezobazic tipic) . Materialul parental este format din conglomerate , gresii sau luturi. Profilul prezinta neoformati biogene in partea superioara si pete slabe de oxizi si hidroxizi in orizontul Bv. Sunt raspandite pe versanti cu expozitii si pante diverse, slab la moderat acid , pH= 5,6-6,8, moderat humifer cu un continut de 5,6% humus, mezobazic cu un grad de saturatie in baze V=58-68%, foarte apovizionat in azot total la suprafata (0,29g%) luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru gorun si fag. Bonitatea mijlocie este derterminata de volumul edafic mare cu o toficitate ridicata ( continut mare de azot si baze de schimb) si o capacitate mare de aprovizionare cu apa ( textura luto-nisipoasa, lutoasa, nediferentiata pe profil). Structura este grautoasa in orizontul A0 si prismatica in orizontul Bv. Eutricambosol litic ( solul brun eumezobazic litic). Este format din conglomerate ,pe versanti frecvent moderat inclinati, cu expozitii diverse, este slab acid la suprafata si slab alcalin in profunzime (7,2-7,8), slab la puternic carbonatic (2,49-46,9%), mezobazic la suprafata si cu saturatie totala in




105

profunzime cu un grad de saturatie in baze V= 54-61%, bine la moderat aprovizionat in azot total (0,18-0,23 g%), luto-nisipos la lutos, de bonitate mijlocie si inferioara pentru fag, molid, pin si brad. Bonitatea inferioara este determinata de volumul edafic mic ca urmare a prezentei scheletului pe profil in proportie de 50-75% dar si cand solul se afla pe un versan foarte inclinat, cu expozitie sudica sau sud-estica cand evapotranspiratia este puternica si solul lipsit de umiditate, iar bonitatea mijlocie cand solul are un volum edafic mijlociu si se afla pe expozitii umbrite. 4.3.2 Surse de poluare a solurilor Principalii factori care pot afecta solul sunt:

• exploatarea forestiera cu toate etapele aferente • apele reziduale scurse la suprafata • deseurile imprastiate • scurgeri petroliere de la utilajele de deservire. 4.3.2.1. Surse de poluare a solului în perioada de executia a lucrarilor

Activităţile din şantier implica manipularea unor cantitatea importante de substanţe potenţial poluatoare pentru sol. In categoria acestor substanţe trebuiesc incluşi carburanţii, uleiurile, vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezintă activitati potenţial poluatoare pentru sol , in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in sol a acestuia.

O alta sursa potenţiala de poluare dispersa a solului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defecţiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului. Erodarea sau poluarea solului împiedica dezvoltarea vegetaţiei pe suprafeţele afectate.

În sinteză, principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile ce se vor desfasura in etapa de executie a lucrarilor sunt grupaţi după cum urmează: o Poluanţi direcţi, reprezentaţi in special de pierderile de produse petroliere care apar în timpul

alimentării cu carburanţi, a reparaţiilor, a funcţionării defectuoase a utilajelor, etc. o La acestea se adaugă pulberile rezultate in procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare

a materialelor. o Poluanţi ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluanţilor din

aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea utilajelor de construcţii, etc. o Poluanţii accidentali, rezultaţi in urma unor deversări accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor

de acces. o Poluanţi sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substanţele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele.

Trebuie menţionat si faptul că lucrările de terasamente si excavaţii deşi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si induc modificări structurale in profilul de sol. Poluanţii emişi in timpul perioadei de execuţie se regăsesc în marea lor majoritate in solurile din vecinătatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfăşoară activităţi în perioada de execuţie. 4.3.2.2 Surse de poluare a solului în perioada de functionare

Asupra factorul de mediu ,,sol" se răsfrâng direct sau indirect efectele poluării celorlalţi factori de mediu, modificându-i compoziţia si proprietăţile bio-fizico-chimice iniţiale, îngreunând ritmul de regenerare a acestuia.




106

Aceste efecte pot fi determinate de: - acţiunea apelor reziduale rezultate - actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii de intretinere echipamente si utilaje mecanice si electrice - acţiunea deşeurilor menajere depozitate necorespunzător; - scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defecţiuni ale autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de către apele pluviale; - acţiunea poluanţilor atmosferici, prezenţi in aer, care pot fi antrenaţi de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaţionala pe sol; 4.3.3. Prognozarea impactului asupra solului

Prin executarea lucrarilor în faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Instalatiile de aductiune îngropate se vor executa cu respectarea detaliilor de executie si a caietelor de sarcini, utilizându-se materiale si sisteme de îmbinare cu un grad de etanseitate ridicat, astfel încât estimam ca va fi exclusa aparitia unor exfiltratii care ar putea afecta calitatea solului. Prin natura lucrarilor declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), ramân practic excluse, daca sunt respectate etapele de lucru din caietul de sarcini. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - de compactare si tasare în perioada executiei prin circulatia utilajelor; - de eroziune superficiala; Accidental, în timpul executiei lucrarilor de investitie, s-ar putea deversa pe sol substante cu caracter poluant de tipul: - combustibili, lubrifianti si reziduurile acestora, care pot fi depozitate si manevrate neglijent; - produsele fecaloide ale muncitorilor antrenati la lucrarile de executie; Aceste riscuri pot fi eliminate prin masurile stabilite cu ocazia organizarii santierului de lucru.

Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea propusa Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de executie a obiectivului, în special în fazele de fundare dar si pe parcursul efectuarii lucrarilor de terasamente. În calitatea si în structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile: - modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei, microfaunei si mezofaunei; - modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea si frecarea interna; - modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice, pierderile termice se vor limita la 2%. • Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Realizarea si functionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizeaza aparitia eroziunilor. Dimpotriva, se vor realiza lucrari cu caracter eco-protectiv si de încadrare în peisaj ce vor avea si rolul functional de limitare a aparitiei fenomenelor torentiale si erozive.




107

• Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor Dupa cum s-a amintit si în paragrafele precedente, pe parcursul desfasurarii lucrarilor de punere în opera în structura solului vor interveni modificari ale proprietatilor fizico-mecanice ale solului. Având în vedere ca sapaturile vor avea adâncimi relativ mari si ca umpluturile se vor realiza cu materialul rezultat din sapaturi, se poate produce o amestecare a straturilor de sol. Umpluturile vor fi compactate mecanic dupa asternerea fiecarui strat, astfel încât pe parcursul exploatarii obiectivului nu vor aparea tasari ale solului. Pentru fundari, fenomenele de compactare vor fi limitate de structura particulara a orizonturilor profunde dominate de substrate stâncoase dezagregate sau chiar roca mama. • Modificari în activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii sau a rezistentei Asa cum s-a aratat în capitolele anterioare pierderea de suprafete va afecta un procent mare din aria totala. Cu toate acestea sunt propuse o serie întreaga de lucrari de reconstructie ecologica ce vor minimiza pierderile din biostrate si vor prelua sarcina creata de dezvoltarea investitiei. • Amprenta la sol a obiectivelor

O mare parte a obiectivelor sunt subterane , urmând a fi diminuat considerabil impactul vizual (ca masura de integrare în peisaj), precum si cel putin partial pierderea de habitate naturale. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe. 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului asupra solului Intregul perimetru va fi supus unui proces de reconstructie ecologica ce va viza ameliorarea capacitatii de suport a habitatelor. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu SOL se vor lua urmatoarele masuri: � respectarea cailor de acces pentru utilaje; � manipularea volumelor de sol excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; � Umplerea santurilor în care au fost pozate conductele se va face cu pamântul rezultat din sapatura,

în straturi subtiri, cu udarea si compactarea fiecarui strat. Dupa finalizarea lucrarilor suprafata terenului se va aduce la starea initiala.

� se va urmari exploatarea corecta a retelelor de aductiune si functionarea la parametrii proiectati astfel încât sa nu apara suprasolicitari datorate presiunilor hidrostatice ce ar putea duce la fisuri.

� se vor lua masuri de reconstructie ecologica a unor perimetre afectate anterior ce au suferit denudatii prin executarea de fundati , sau expuneri la actiuni torentiale.

� la nivelul lizierelor nou aparute se vor transloca arbori de dimensiuni reduse din imediata proximitate pentru a se asigura o fixare naturala a stratelor.

Este interzisă:

• evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;

• amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice periculoase;

• amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;




108

• colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri; • utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1 Date geologice ale amplasamentului evaluat Amplasamentul bazinului superior se afla situat in formatiuni cristaline apartinand cristalinului mezozonal de tip Gilau, reprezentat prin complexul cuartitic - micaceu, la cca. 3.5 km V de limita cristalinului cu granitul de Muntele Mare. Lucrarile de studii - teren executate in perimetrul bazinului, au pus in evidenta urmatoarea succesiune litologica: - formatiuni acoperitoare = depozite deluvial - coluviale; - roca de baza : - sisturi cuartitice micacee alterate; - sisturi cuartitice micacee nealterate. Depozite deluvial - coluviale au grosimi extrem de variabile extinzandu-se pe o gama de 2,5 m la 16,5 m, mai frecvente fiind acelea cuprinse intre 4 si 9 m. Aceste depozite au luat nastere prin alterarea "in situ" a formatiunilor de baza (sisturi cuartito - micacee) sub influenta agentilor externi, si sunt alcatuite dintr-o masa argiloasa - nisipoasa in care sunt rinse fragmente de roca alterate a caror densitate creste cu adancimea. Limita coluviu roca alterata, dificil de trasat pe baza elementelor geologice componente (avand in vedere ca trecerea de la coluviu la roca de baza se face gradat) a facut ca speranta sa fie conditionata de aparitia elementelor structurale si anume aparitia sistuozitatii rocii de baza. Aceasta limita coluviu roca alterata a fost confirmata cu o marja de eroare de cca. 5 - 6 % si de masuratorile geoelectrice executate in retea de 90 SEV -uri pe toata suprafata bazinului superior. In zona paraului Farcasa unde va fi amplasata priza superioara, se constata ca grosimea coluviului se pastreaza constanta de cca. 4 m. Situatii similare, cu grosimi relativ mici ale coluviului, se intalnesc peste tot unde apar izvoare. Cand predomina fractiunea nisipoasa in coluviu, aceasta favorizeaza circulatia apelor de infiltratie, iar prezenta fractiunii argiloase conduce la aparitia zonelor mlastinoase. Scaderea grosimii coluviului se constata spre pantele versantilor cu o trecere gradata catre un deluviu subtire pe vaile ce pornesc din acest platou. Sisturi cuartito micacee alterate

Grosimea rocii alterate intalnite in lucrarile de studii este cuprinsa intre un minim de 3 m si un maxim de 26m, grosimea medie pe intraga suprafata a bazinului fiin de cca. 10 m. Din punct de vedere geologic, roca este un sist cuartic micaceu, uneori sericio - cloritos, microcutat cu alternanta de benzi de cuart, mice, feldspat, serici, clorit, cu multiple suprafete de alterare de obicei pe plan de sistuozitate pe care se observa intense argilitizari si oxidari. Roca este friabila, de culoare cenusiu verzuie cu nuante rosiatice datorate prezentei oxizilor de fier. Trecerea catre o roca nealterata se face gradat, odata cu cresterea adancimii, se observa disparitia suprafetelor de oxidare - alterare si scaderea gradului de fisuratie. Aceasta zona este delimitate clar, batimetric, de coeficientul de permeabilitate care descreste cu adancimea. Sisturile cuartito - micacee nealterate

Dupa cum s-a specificat la capitolul "Date geologice generale" roca apartine complexului cuartito - micaceu parte componenta a seriei cristaline de Gilau.




109

Microscopic in carotele obtinute din forajele mecanice executate, roca este fin cristalizata de culoare cenusiu - verzuie cu plaje de pirita pe sistuozitate si diaclaze de calcit pe fisuri. Uneori apar budine de cuart hidrotermal de dimensiuni variabile. Observatiile macroscopice, completate cu analizele microscopice confirma o structura grano - lepidoblastica si textura orientata cu o reparatie neuniforma a continutului de cuart intre 20 - 60%. O corelatie invers proportionala cu aceasta fiind data de continutul de clorit si muscovit (20 - 70%). Prezenta cuartului hidrotermal in procentaj ridicat a calcitului (6 - 15%) si a feldspatului (5 - 20%) indica existenta in apropiere a contactului cu granitul de Muntele Mare. 4.4.2. Tectonica si microtectonica amplasamentului In general platoul Lapustesti situat la cota 1.090 mdM cat si versantul in sine sunt stabile din punct de vedere tectonic. Gradul ridicat de acoperire de depozite coluviale mascheaza elementele structural -tectonice. Din datele obtinute in urma cartarilor detaliate a lucrarilor de studii efectuate si a interpretarii datelor geofizice se pun in evidenta urmatoarele: In zona bazinului superior sisturile cuartito - micacee se prezinta sub forma unui monoclit cu directia aproximativa N - S si inclinare spre E - SE cu 20 - 60º. Datorita microcutarii rocii, acest monoclit este insotit de o serie de structuri anticlinale si sinclinale cu caracter local. Amplasamentul bazinului este afectat de o serie de accidente tectonice cu extindere limitata si anume: un accident tectonic directional orientat E - V, paralel cu axul longitudinal al bazinului insotit de un deranjament structural aproape perpendicular pe acesta de se continua spre S in directia izvorului paraului Farcasa, cu caderi de 40 -60º. In SV bazinul apare un alt aranjament cu inclinari mari de 75 -85º spre sud, ce afecteaza bazinul intre profile transversale 1 - 5 (vezi pl. G - 77 - 08). Acest deranjament(falie) a fost pus in evidenta in lucrarile de studii executate in 1991 (FM71 si FM73) fara a se putea confirma cu certitudine directia si caderea lui. In 1992 s-au executat doua foraje mecanice suplimentare FM71bis si FM73bis care au confirmat interceptarea accidentului tectonic prezentat in studiul predat in decembrie 1991. Tot in SV -ul amplasamentului a fost pusa in evidenta o structura deranjata a versantului care se poate interpreta ca o veche alunecare de teren de tipul consecvent cu panta terenului si cu planele de sistuozitate ale rocii de baza. Din datele de care se dispune, se pare ca aceasta alunecare afecteaza partial roca de baza pe o grosime relativ redusa. In aceasta situatie se recomanda ca la executie sa se aplice metode adecvate, menite sa pastreze actuala stare de stabilitate a versantului si pe viitor stabilitatea constructiei. Din punct de vedere microtectonic si microstructural, roca este strabatuta de fisuri numai in aparenta neregulate colmatate cu o substanta oxidica, calcit, cuara hidrotermal si pirita, afectand in mod preferential zonele cu un cintinut mai bogat in mice. Sistemul de microfisuri este proximativ perpendicular pe sistuozitate, il putem considera ca principal, iar cel care afecteaza axul microcentrelor formeaza unghiuri mici cu sistuozitatea, favorizand desprinderi pe plan de sistuozitate poate fi considerata ca un sistem secundar. Aceste sisteme de microfisuratie au dat nastere unor microderanjamente structurale afectand dispunerea componentelor mineralogice ale rocii. Fisurile colmatate au o directie paralela cu benzile clorito - micacee, punandu-se in evidenta o microsistuozitate, ajungandu-se la un sistem linear al benzilor. Se poate considera ca intercalatiile de roca au continut mai ridicat in micee, si afectate de sistemele de microfisuri prezinta caracteristici fizico- mecanice mai scazute comparativ cu complexul cuartoto - micaceu.




110

4.4.3. Impactul prognozat

In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane – geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor. Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea impactului direct asupra componentelor subterane – geologice.

Impactul prognozat este local si prin natura lucrarilor nu se va afecta mediul geologic al zonei.

4.5. BIODIVERSITATEA

4.5.1. Informaţii despre flora si fauna locală În funcţie de condiţiile fizico-geografice pe teritoriul judeţului Cluj, se găsesc concentrate un

număr mare de ecosisteme. În structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarcă o floră şi faună sălbatică bogată.

Subzona forestieră cuprinde în ordinea coborârii altitudinale subzona fagului şi subzona gorunului. a) Subzona fagului are o mare

amplitudine altitudinală 600-1.700 m, având interferări cu subzonele învecinate stejarului şi coniferelor . Aici întâlnim plante lemnoase : Carpinus betulus (carpenul), Betula montana (mesteacanul), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator).

In arborete intalnim plante ierbacee din următoarele genuri: asperula, asarum, dentaria, luzula, vaccinium. Numărul animalelor este determinat si de condiţiile climatice astfel aici se regăsesc un număr mare de specii de insecte, batracieni, reptile, pasări şi mamifere. Subzona stejarului cuprinde pădurile de gorun (Q.petraea), pe lângă acestea se găsesc şi specii forestiere: paltin, malus silvestris ( mărul pădureţ), sorbus terminalis (scoruşul de munte), soc si paducel . Aici se găsesc de asemenea o mare varietate de plante şi o mulţime de specii de animale.

Foto 4.2. Vegetatia naturala din zona de amplasare a centralei si galeriilor subterane




111

Mamiferele din zonele evaluate sunt reprezentate de Vulpes vulpes (vulpea), canis lupus (lupul), capreolus capreolus (căpriorul ), sus scrofa (mistreţul), lepus europaeus (iepure), felis silvestris (pisica salbatica), martes martes si martes faina, (jder de piatra si jder de copac), putoims putoims (dihorul comun)), meles meles (viezure) nevastuica, sciums vulgaris (veverita), apodemus sylvaticus (soarece de padure), microtus arvalis (soarece de camp), eliomys guercinus (parsul de stejar). Se intalnesc vietuitoare din clasa reptilelor cum ar fi sarpele de apa, Speciile de amfibieni, semnalate in zona, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si zonei evaluate. Din aceasta clasa specifice zonei sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata variegata, Bufo bufo bufo, Rana temporaria temporaria. Reptilele, de asemenea prezente in fauna zonei sunt reprezentate de ordinul Sauria. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis agilis a fost semnalata in fageteiar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca austriaca si Vipera berus bosniensis. , Fauna ihtiologica este reprezentată prin zona păstrăvului, mreana, cleanul etc.

Foto 4.3 Vegetatia naturala din zona de amplasarea a

galeriilor subterane si a drumul de acces catre acumularea Lapustesti




112

Pasarile din zonele evaluate sunt reprezentate de bubo bubo (bufnita), asio otus (ciuful de padure), athene noctua ( cucuveaua), strix aluco (ciufurezul de padure), cuculus canorus (cucul), picus viridis ( ciocanitoarea verde), dryobates maior pinetorum (ciocanitoarea pestrita), upups epops (pupaza), corvus corax ( corbul), corvus fmgilegus (cioara de semanatura), pica pica (cotofana), carrulus glandarius (gaita), sturvus vulgar (graurul), carduelis carduelis (sticletele), passer domesticus (vrabia de casa), passer montanus (vrabia de munte), ciocarlia, parus major (pitigoiul mare), parus atricapillus (pitigoi cu cap negru), turdus merula (mierla), cinclus cinclus (mierla de parau). In zona acumularii Lapustesti intalnim Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 6520 - Fânețe montane; 9130 Păduri de fag de tip Asperulo. .

Foto 4.4. Vegetatia naturala din zona acumulare Lapustesti

Pe suprafaţa amplasamentului se vor face decopertări iar statul de copertă rezultat va fi

depozitat şi utilizat pentru reconstrucţie ecologică la finalizarea investiţiei.

Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.

În vederea realizarii tuturor obiectivelor din cadrul proiectului evaluat S.C. HIDROELECTRICA SA prin Sucursala Hidrocentrale Cluj solicită scoaterea din productia agricola si fond forestier a suprafeţei de 161,4985 ha , din care 109,9291 ha definitive si 51,5694 ha temporare.

Supratafa de teren care va fi scoasă din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitive si 26,5075 ha temparar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Rașca aparţinând de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direcţiei Silvice Cluj, Primăria Rașca, Primăria Capușul Mare si composesoratului Dingăul Mare.

Suprafeţele de teren ce urmează să fie defrişate sunt acoperite de arborete echiene și pluriere, în compoziţia cărora găsim următoarele specii: gorun, fag, pin, carpen, mesteacan, anin paltin de munte, tei, molid, cu varste cuprinse între 30-140 ani.




113

Descriere arboretului –extras după amenajamentele silvice UP II Somesul Cald

� Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 44 F ( 0,6330 ha temporar) a) Elementele de arboret: fag cu procent de participare de 60%, vârsta de 100 ani, cu diametru mediu

de 28 cm și o înălţime medie de 23 m. b) Elementele de arboret: carpen cu procent de participare de 40%, vârsta de 100 ani, cu diametru

mediu de 26 cm și o înălţime medie de 20 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,6. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia nord -estică şi o altitudine de 550 m. Litiera este continua. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 44R ( 0,5903 ha temporar)

Nu are vegetatie forestiera.

� Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 45 A ( 0,9650 ha temporar) Vegetatia este dispusa de doua etaje. In etajul superior gasim gorun și fag cu varsta de 140 ani. In etajul inferior gasim gorn , fag si carpen cu varsta de 100 ani. Elementele de arboret: - gorun, diametru mediu de 24-36 cm și o înălţime medie de 11-13 m,

- fag diametru mediu de 26-38 cm și o înălţime medie de 15-20 m. - carpen diametru mediu de 22 cm și o înălţime medie de 11 m.

Arboretul este de clasa a-V-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,5. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia nord-vestică şi o altitudine de 550-600 m. Litiera este întreruptă şi subţire.

� Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 127B ( 2,5896 ha definitive) Elementele de arboret pin cu procent de participare de 100%, vârsta de 45 ani, cu diametru mediu de 18 cm și o înălţime medie de 18 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,6. Suprafaţa este amplasată pe versant superior ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 900-1050 m. Litiera este întreruptă şi subţire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 128B ( 2,2602 ha definitiv) Elementele de arboret pin cu procent de participare de 100%, vârsta de 45 ani, cu diametru mediu de 18 cm și o înălţime medie de 18 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,6. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant superior ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 900-1050 m. Litiera este întreruptă şi subţire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 141 A ( 3,8551 ha temporar) Elementele de arboret: - fag cu procent de participare de 20%, vârsta de 100 ani, cu diametru mediu de 32 m și o înălţime medie de 26 m.




114

- carpen cu procent de participare de 80%, vârsta de 100 ani, cu diametru mediu de 28 m și o înălţime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sud-estica şi o altitudine de 520-720 m. Litiera este continua şi subţire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 142 A (2,5714 ha temporar) Elementele de arboret: - carpen cu procent de participare de 100%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 26 m și o înălţime medie de 18 m. Arboretul este de clasa a-V-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,6. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 520-580 m. Litiera este intrerupta şi subţire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 143 A (0,4348 ha temporar) Elementele de arboret: - carpen cu procent de participare de 90%, vârsta de 130 ani, cu diametru mediu de 36 m și o înălţime medie de 23 m. - fag cu procent de participare de 10%, vârsta de 130 ani, cu diametru mediu de 42 m și o înălţime medie de 25 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 520-750 m. Litiera este continua, normala. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 143 F (0,2924 ha definitiv) Elementele de arboret: -mesteacan cu procent de participare de 10%, vârsta de 50 ani, cu diametru mediu de 22 m și o înălţime medie de 16 m. - fag cu procent de participare de 90%, vârsta de 150 ani, cu diametru mediu de 40 m și o înălţime medie de 25 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 910-1050 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 144 B (0,5641 ha temporar) Elementele de arboret: -gorun cu procent de participare de 80%, vârsta de 150 ani, cu diametru mediu de 40 m și o înălţime medie de 24 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m și o înălţime medie de 19 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata




115

Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 540-1050 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 144 D (0,4928 ha definitiv) Elementele de arboret: -gorun cu procent de participare de 80%, vârsta de 150 ani, cu diametru mediu de 38 m și o înălţime medie de 24 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m și o înălţime medie de 20 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 500 m. Litiera este întreruptă și subțire.. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 145 A (1,1585 ha definitiv) Elementele de arboret: - fag cu procent de participare de 40%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 36 m și o înălţime medie de 24 m. - gorun cu procent de participare de 20%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 36 m și o înălţime medie de 24 m. - carpen cu procent de participare de 40%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m și o înălţime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,5. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 520-570 m. Litiera este continua și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 145 B (0,8630 ha temporar) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 80%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m și o înălţime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m și o înălţime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 560-1050 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 146 B (1,834 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 80%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m și o înălţime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m și o înălţime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata.




116

Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 550-1050 m. Litiera este continuă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 147A (2,2573 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 70%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m și o înălţime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 32 m și o înălţime medie de 20 m. -carpen cu procent de participare de 10%, vârsta de 60 ani, cu diametru mediu de 18 m și o înălţime medie de 14m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 550-1050 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 147B (0,1414 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - fag cu procent de participare de 20%, vârsta de 120 ani, cu diametru mediu de 36 m și o înălţime medie de 11 m. - mesteacan cu procent de participare de 80%, vârsta de 50 ani, cu diametru mediu de 16m și o înălţime medie de 9 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,6. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant superior ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 950-1050 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 147C (0,2823 ha definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 40%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 36 m și o înălţime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 50%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 28 m și o înălţime medie de 20 m. - fag cu procent de participare de 10%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m și o înălţime medie de 21 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,5. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sud-vestica şi o altitudine de 530 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 148A (1,3158 ha temporar si definitiv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 80%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 38 m și o înălţime medie de 22 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 30 m și o înălţime medie de 21 m.




117

Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,6. Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 550-970 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 148C (0,0677 ha definitv) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 50%, vârsta de 130 ani, cu diametru mediu de 38 m și o înălţime medie de 22 m. - fag cu procent de participare de 10%, vârsta de 130 ani, cu diametru mediu de 24 m și o înălţime medie de 20 m. - carpen cu procent de participare de 40%, vârsta de 110 ani, cu diametru mediu de 26 m și o înălţime medie de 22 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,5. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 530m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 149B (20,071 ha definitive si temporar) Elementele de arboret: - gorun cu procent de participare de 70%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 34 m și o înălţime medie de 23 m. - carpen cu procent de participare de 20%, vârsta de 140 ani, cu diametru mediu de 32 m și o înălţime medie de 21 m. - carpen cu procent de participare de 10%, vârsta de 70 ani, cu diametru mediu de 22 m și o înălţime medie de 16 m. Arboretul este de clasa a-IV-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Elemente de roca la suprafata. Suprafaţa este amplasată pe versant ondulat având expoziţia sudica şi o altitudine de 560-960 m. Litiera este întreruptă și subțire. � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 153A (0,3993 ha temporar) Elementele de arboret: - anin cu procent de participare de 20%, vârsta de 30 ani, cu diametru mediu de 16 m și o înălţime medie de 14 m. - carpen cu procent de participare de 60%, vârsta de 30 ani, cu diametru mediu de 10 m și o înălţime medie de 11 m. - paltin de munte cu procent de participare de 10%, vârsta de 30 ani, cu diametru mediu de 14 m și o înălţime medie de 13 m. - molid cu procent de participare de 10%, vârsta de 30 ani, cu diametru mediu de 14 m și o înălţime medie de 13 m. Arboretul este de clasa a-III-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,8. Suprafaţa este amplasată pe versant inferior ondulat având expoziţia nordica şi o altitudine de 530 m. Litiera este întreruptă și subțire.

Descriere arboretului –extras după amenajamentele silvice UP III Rașca � Descrierea statiunii şi arboretului din U.A. 2 (1,0168 ha definitiv si temporar) Elementele de arboret:




118

- fag cu procent de participare de 60%, vârsta de 130 ani, cu diametru mediu de 50 m și o înălţime medie de 27 m. - fag cu procent de participare de 30%, vârsta de 90 ani, cu diametru mediu de 36 m și o înălţime medie de 25 m. Carpen cu procent de participare de 10%, vârsta de 90 ani, cu diametru mediu de 26 m și o înălţime medie de 22 m. Arboretul este de clasa a-III-a de producţie, având o vitalitate normală, cu consistenţă de 0,7. Suprafaţa este amplasată pe versant frămantat având expoziţia nordica şi o altitudine de 780-1050 m. Litiera este continua și subțire.

Suprafatele de teren aflate in proprietatea primariilor si compososeratului prezinta aceleasi elemente de arborete ca si cele prezentate, facand parte din aceleasi unitati de producție. Tabelul 4.29. Tipurile de staţiune aferente zonei evaluate

Indicativul de clasificare si descriere concisa a tipului de statiune

Tipul natural fundamental de

padure

Factorii determinanti ecologici limitativi

4.4.1.0. Montan –premontan de fagete Pi, rendzinic, edafic mic cu Asperula Dentaria Versanti superiori, repezi si foarte repezi, expozitii diferse. Substaturi din depozite de suprafata, subtiri provenite din roci sedimentare, eruptive si metamorfice, predominant intermediare, mai rar acide. Solurile brune eumezobazice cu mull sau mull-moder superficiale si mijlociu profunde, predonimant luto-nisipoase, divers scheletice, volum edafic mic. Vintuire puternica si un plus de caldura lumina si un minus de umiditate pe culmi si pe versantii superiori insoriti. Bonitate inferioara pentru fag.

Faget de limita cu floră de mull(i)

-substante nutritive -volumul edafic mic

4.4.2.0 Montan –premontan de fagete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria Versanti predominant mijlocii cu expozitii diverse, inclinari moderate si repezi. Depozite de suprafata provenite din roci foarte variate, bazice mai rar acide. Soluri eumezobazice , cu mull mijlociu profunde, cu textura usoara, slab echeletice. Volum fitiologic util submijlociu –mijlociu.

Faget montan pe soluri scheletice cu

flora de mull (m)

-substante nutritive si in special apa accesibila

- aciditate activa - volum edafic mic

5.1.3.1. Deluros de gorunete, Pi, podzolic puternic podzolit edafic submijlociu si mic cu Luzula. Coame si creste, versanti predominant mijlocii cu expozitii diverse inclinari moderate si repezi, expozitii insorite. Substraturi litologice din depozite de suprafata provenite din roci sedimentare acide silicioase (gresii, nisipuri, luturi) depozite torentiale. Soluri brun eluvice cu moder superficiale si mijlociu profunde, divers scheletice, slab structurate, sarace in humus , cu volum edafic mic. Bonitate inf. pentru gorun.

Gorunet de floră acidofilă

Goruneto-faget cu Festuca drymeia (i)

-volumul edafic mic -substantele nutritive si in special apa accesibila - aeratia

5.2.4.1. Deluros de fagete, Pi, brun edafic mic. Versanti superiori, divers inclinati, umbriti, substrat din roci sedimentare, soluri brunomezo si eubazice moderat humifere , mijlociu profunde si superficiale cu floar mull , volum edafic mic. Bonitate inferioara pentru fag.

Făgeto cărpinet pe soluri echeletice cu

floră de mull (i)

-apa accesibila




119

Arboretele face parte din clasele de productie III-V, datorita statiunilor in care se dezvolta, cu volum edafic mic si panta. Vitalitatea arboretelor este corespunzătoare statiunilor in care se dezvolta (92% din arborete au vitalitate normală şi numai 8% au vitalitate slabă).

Referitor la arboretele afectate de factorii destabilizatori se poate menţiona că factorii cu pondere ridicată îi constituie roca la suprafata si tulpinile nesănătoase. Uscarea, un alt factor destabilizator, ocupă un procent de 3% . Acest factor afectează în special arboretele de cvercinee. Intensitatea uscării este în general slabă (pe 94% din suprafaţă) şi moderată (pe 6% din suprafaţă). 4.5.2. Surse de poluare a florei si faunei

4.5.2.1. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanţi în perioada de executie a lucrărilor Principalii poluanţi prezenţi în mediu în vecinătatea zonelor de lucru (şantier, căi de acces, baza de producţie) sunt particulele de praf. Alături de acestea, dar în cantităţi mai mici vor fi prezenţi pe parcursul perioadei de defrişare, următorii poluanţi susceptibili de a produce dezagremente asupra formelor de viaţă: NOx, SO2, CO (acesta din urmă în mai mică măsură). Activităţile desfăşurate în perioada de defrişare, excavare, fundare, indiguire, ce se constituie în surse de poluare ce se manifestă la nivelul zonei in lucru sunt:

o înlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrările desfăşurate (tăiere arbori, colectare, transport material lemnos).

o Fragmentarea habitatelor naturale prin apariţia unei bariere fizice constituite din lucrările specifice şi amenajarea santierelor de lucru

o Reducerea productivităţii biologice.

Ocuparea diferitelor suprafeţe de teren cu şantierele propriu-zise, cu depozitele temporare de masă lemnoasă, si/sau materiale drumurile de acces sunt activităţi care generează în mod inerent ocuparea habitatelor naturale. Aceaste activităţi sunt de natura să ducă la înlăturarea în totalitate a elementelor naturale din fiecare amplasament. 4.5.2.2. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanţi în perioada de functionare Sursele de poluare specifice perioadei de exploatare sunt:

o traficul rutier si de transport o instalațiile de exploatare, instalațiile din punctele de deservire

4.5.3. Impactul prognozat asupra faunei si florei locale Modificarea habitatelor ca urmare a implementarii proiectului analizat Prin realizarea proiectului, urmeaza a fi impactate, în special în perioada de executie: o suprafata de habitate însumând aproximativ 161,49 ha, dintre care ireversibil vor fi afectate suprafetele de teren ce urmeaza a fi ocupate de acumulare, drumuri definitice si cladiri.




120

Indirect vor fi afectate suprafete de habitate în perioada de executie (organizari de santier, obiective industriale îngropate, etc.) care trebuie neaparat sa faca obiectul unor masuri de reconstructie ecologica, acestea urmând a fi reintegrate si redate în circuitul natural. Unele obiective vor fi amplasate subteran pentru evitarea impactului vizual, urmând a fi copertate cu sol vegetal si reînsamântate cu specii ierboase, reîntregindu-se astfel parte a structurii habitatelor naturale. Prin proiect trebuie sa fie propusa o metoda de sistematizare a amplasmentului, depozitare controlata a deseurilor, astfel incat efectul asupra solului, faunei si florei din zona sa fie diminuat la maxim. 4.5.4. Masuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei locale

� Limitarea si stropirea cu apa a traseelor autovehiculelor si utilizarea pe cat posibil a retelei de cai de

acces existenta pentru evitarea încarcarii suplimentare cu particule în suspensie si încarcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecranarii foto-proceselor vitale);

� Reconstructia ecologica cât mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori din flora spontana locala în scopul refacerii unor habitate naturale;

� executarea de lucrari de stabilizare a malurilor in zonele afectate de investitie (plantatii, inerbari , executarea de terase sprijinite pe gardulete si banchete de piatra);

4.5.5. Impactul prognozat asupra faunei acvatice Ecosistemele acvatice constituite pe apele curgătoare de munte necesită un management specific, in contextul antropizării accentuate cu consecinţe directe asupra zonei salmonidelor. In zona analizată, studiile au aratat existenţa păstravului indigen, (Solmo trutta fario L.) lipan , clean, mreana si astfel se pune problema diminuării impactului pe care amenajarea hidrotehnica o poate avea asupra faunei acvatice locale. Factorii limitativi care contribuie la scăderea productivităţii piscicole a fondurilor de pescuit montane sunt multiplii si putem aminti:

� incălzirea climatică globală care va produce in timp restrângerea zonei salmonidelor, prin migratia acestora in amonte unde regimul termic al apei este optim ca habitat;

� amenajările pe cursurile de apă in scop hidrotehnic poate afecta fauna piscicolă , acestea constituind obstacole in migraţia păstrăvului , in special toamna la “ boişte” fragmentând ecosistemul acvatic prin lipsa scărilor de pesti sau nefuncţionalitatea acestora, datorită debitelor de apă insuficinte si variabile.

� Expoatările forestiere abuzive din bazinele de receptie, aflate de regula in proprietete privată; � Igienizarea si dragarea albiilor minore influenteaza nefavorabil fondul piscicol. � poluarea chimică a cursurilor de apă montană prin deversarea in apele râurilor/pârâurilor a apelor

uzate menajere care sunt extrem de periculoase asupra faunei si florei locale. In aval de amenajările hidrotehnice se recomandă asigurarea unui debit ecologic minim necesar in funcţie de debitul natural si de capacitatea biogenă a fondului piscicol respectiv din amonte.




121

Tabelul 4.30. Debite în aval de amenajări hidrotehnice recomandate pentru mentinerea productivităţii salmonicole la nivel natural

Nr. Crt.

Debit (l/s) minime

necesare in aval (% din Qnatural in

amonte)

Condiţii ecologice Categoria de

producţie salmonicolă

Prod. Solmonicola -

P(kg/km) Prod.Nevert. p

(g/m2)

Cap. Biog –B-

Habitat –h-

1. > 2/3 Vmn= 0,5-1 m/s Hmn= 0,5-1,5 m

I > 60 >1

>7 >0,7

2. 1/3- 2/3 Vmn= 0,5 m/s Hmn= 0,2-0,5 m

a-II-a 40- 60 0,5-1

5-6 0,5-0,6

3. < 1/3 Vmn= 0,25-0,5 m/s Hmn= 0,2-0,5 m

a-III-a < 40 <0,5

4 <0,4

Fauna ce face obiectul desemnarii siturilor Natura 2000 (SPA si SCI) nu vor fi afectate de prezentul proiect. Majoritatea speciilor sunt cantonate la habitate, altele decât cele ce urmeaza a fi impactate direct de proiect. In perioada de functionare, nu este prevazut a aparea nici un fel de impact cu potential negativ asupra faunei; daca sunt respectate masurile prezentate in studiu. Pentru speciile de mamifere, impactul va fi nesemnificativ, proiectul propus nu va fi în masura sa creeze obstacole sau bariere insurmontabile. Deranjul datorat traficului, zgomotului de pe perioada de executie nu vor fi importante Astfel pentru speciile de fauna acest impact nu va reprezenta un factor de stres nou. Pentru speciile de pasari impactul proiectului va fi limitat. Pentru speciile de nevertebrate, impactul ramâne nesemnificativ. 4.5.6. Masuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei acvatice Având in vedere natura lucrarilor, am prevazut urmatoarele masuri de diminuare a impactului: � limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea retelei de cai de acces existente pentru evitarea

încarcarii suplimentare a cursurilor de apa cu particule în suspensie (zona haldei de steril ce se va forma pe valea Somesului Cald)

� evitarea traversarilor repetate prin albie; � realizarea de batardouri de deviere pe perioada executiei lucrarilor în albiile râului, pentru prevenirea

impactului asupra faunei ( zona haldei ce se va forma pe valea Somesului Cald) ; � asigurarea unui debit de servitute de 6 mc/s aval de acumularea Tarnita. � reconstructia ecologica cât mai grabnică spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor

vegetal, ierbos în toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori din flora spontana locala pentru crearea unor habitate favorabile unor specii de fauna;




122

4.5.7. Măsuri prevăzute de legislaţia în domeniu pentru protecţia biodiversităţii Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: - orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; - deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; - comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. - depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

4.6. PEISAJUL Activităţile antropice derulate în zonă sunt de tipul- cultivarea terenurilor agricole, exploatarea agregatelor minerale si prezenţa altor acumulări hidroenergetice. Implementarea proiectului va avea în perioda de construcţie efecte negative asupra piesajului din zonă datorită lucrărilor de construcţii specifice realizării investiţiei, a amplasării organizărilor de şantier şi traficului intes cu maşini de tonaj mare. Impactul negativ semnificativ va avea o durată de 60 de luni după care suprafeţele utilizate ca fronturi de lucru şi parţial perimetrele pe care vor fi amenjate drumurile tehnologice se vor incada in peisajul zonei.

În perioada de funcţionare existenţa lacului de acumulare Lapustesti care deserveşte CHEAP Tarnita-Lapustesti determină o modificare a pesajului din zonă fără a avea un caracter negativ. Utilizarea de materiale locale va contribui la o buna încadrare în peisaj a acestora. In plus, structurile masive vor fi îmbracate în piatra de râu si/sau roca din imediata proximitate, la care se vor adauga structuri din lemn ce vor contribui în plus la o mai buna integrare în peisaj.

Centrala hidroelectrică va fi plasata intr-un loc ferit de privirea turistilor facand astfel ca sub aspect turistic prezenta obiectivelor amenajarii hidroenergetice sa nu afecteze cadrul natural actual. Masurile de reabilitare/reconstructie ecologica ce se vor suprapune masurilor de integrare în peisaj vor duce la o diminuare a impactului presupus de implementarea proiectului dar si la refacerea unor factori de mediu, ce poarta marturia unui impact anterior. In consecinta consideram ca efectul acestui proiect asupra piesajului va fi unul mediu acceptat.




123

Tabelul .4.31. Utilzarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafata (ha) Inainte de punerea in aplicare a terenului

ha

Dupa punerea in aplicare a

terenului ha

Recultivata

ha

Agricol arabil 0,5335 - - Agricol fanete 23,3395 4,4493 4,4493 Agricol pasune 93,1846 20,6126 20,6126

Silvic 44,4409 26.5075 26,5075 Total 161,4985 ha 51,5694 ha 51,5694 ha

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Proiect evaluat va contribui în mod direct la o îmbunătățire a condițiilor socio-economice

naționale. Obiectivul de investiții nu va afecta condițiile etnice din zona, urmărind revigorarea condițiilor socio-economice locale, printr-o mai buna valorificare a resurselor naturale. Avantaje si necesitati pentru Sistemul Energetic National (SEN)

o Repunerea in functiune SEN (black out); o Participa la reglajul frecventa – putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durata; o Furnizeaza puterea reactiva si functionarea in regim compensator asigurand respectarea

standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigura conditii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW in centralele

electrice eoliene; o Imbunatateste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda si centralele

termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili si cogenerare (evitandu-se producerea de energie electric ape coada de condensatie) prin transferal de energie electrica de la gol la varf;

o Imbunatateste participarea SEN la piata unica de energie electrica, marind gradul de siguranta pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN in conditii tehnice si economice superioare;

o Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; o Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa; o Proiectul va dezvolta si utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente in zona si

va servi la promovarea utilizarii concentrate a resurselor de apa si a potentialului hidroenergetic.

4.7.1. Impactul asupra mediului social şi economic in perioada de construcție

Deoarece in mare parte investiția va fi realizată într-o zonă rurală, cu o populaţia redusă impactul asupra populației va fi minim. Populaţia din zonele care vor fi traversate de vehiculele/utilajele care vor transporta materiale de construcţie vor fi afectate de zgomotul şi poluarea datorată activităţii de transport.

Pe de altă parte, investiţia va avea un impact pozitiv indirect asupra populaţiei din zonă datorită creării de noi locuri de muncă şi de posibilitatea de a beneficia de energie electrică la preţuri maimici. Implementarea unor proiecte similare în Uniunea Europeană a condus în cele mai multe cazuri la dezvoltarea zonelor prin populare si dezvoltarea turistica a zonelor.




124

Având in vedere derularea investiției pe o perioada de 7 ani cu eșalonarea lucrărilor in timp si necesarul de forță de muncă estimat la cca. 4000 in prima etapa a perioadei de constructie care scade treptat in etapa a -II-a cu siguranță in perioada de execuție a lucrărilor activitățile vor conduce la popularea zonelor prin organizații de șantier sociale propuse. 4.7.2. Impactul asupra mediului social şi economic in perioada de exploatare

4.7.2.1. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale, piaţa de muncă, dinamica şomerilor

Se are in vedere impactul social pozitiv ca urmare a unor facilitati de interes public care se vor creea datorita realizarii obiectivului propus; - creează un număr foarte mare de locuri de munca, aproximativ 500 in faza de exploatare - creează blocuri de locuințe, clădiri culturale si administrative ( organizația sociala) - asigura îmbunătățirea calității vieții si mediului de munca a angajaților.

4.7.2.2. Impactul potenţial al activităţii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaţiei locale.

In perioada de exploatare impactul activității asupra caracteristicilor demografice va fi limitat.

4.7.2.3. Public posibil nemulţumit de existenţa proiectului

Obiectivul general al proiectului ilreprezinta punerea in practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potențialului surselor regenerabile de energie ( SRE) si se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a Romaniei pe termen mediu și lung și oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitioare la alternativele energetice și înscrierea in acquis-ul comunitar în domeniu.

Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului. In proiect s-au luat toate masurile pentru a inlatura orice dezagrement, care ar putea sa apara in perioada de executie si functionare a acestui obiectiv .

4.7.2.4 Informaţii despre rata îmbolnăvirilor la nivelul locuitorilor

In ceea ce privește starea de sănătate a populației, statisticile existente nu permit efectuarea de corelatii cu privire la influenta stării calității factorilor de mediu asupra incidentei bolilor. Pentru mediul socio-economic caracteristic zonei afecțiunile minore nu sunt nici luate in evidenta si nici tratate corespunzător.

4.7.2.5. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, etc.).

Externalitățile pe care le pot produce activitățile ce se vor desfășura si care pot avea impact direct asupra populației sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate, deșeurile ușoare, dar prin masurile luate, aceste dezagremente sunt înlăturate.

Lucrările de construcţie şi funcţionarea centralei nu vor avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.




125

4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural şi economic

4.7.3.1. Faza de execuţie

Lucrările de execuție vor avea loc cu respectarea condițiilor de protecție a mediului înconjurător. Se va urmări:

- manipularea cu atenție a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparații pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de execuție; - respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de execuție pe fiecare specialitate. - se va impune ca vehiculele/utilaje săcircule in localităţi cu o viteza de deplasare cuprinsă intre 30

şi40 km/h, si săfie prevăzute cu motoare proiectate sa respecte standardele ComunitățiiEuropene. 4.7.3.2. Faza de exploatare

Activitățile se vor desfășura cu personal calificat si instruit care are obligativitatea de a respecta Normele de tehnica a securității muncii si a legislației in domeniu. Gestionarea, depozitarea, manipularea si eliminarea deșeurilor se va face conform cu maxima protecție conform legislației in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate. Întreținereacorespunzătoare a echipamentelor si instalațiilor supraterane si subterane asigurarea funcționarii acestora in limite normale cu asigurarea reviziilor periodice.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente:

� Alegerea amplasamentului. � Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie , inclusiv a utilajelor, materiilor prime, in

final al ciclului de viata al obiectivului. � Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si materialelor. � Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru. � Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele.

Proiectul având mai multe componente majore – amplasamentul, lucrările de construcţii derulate in timp, echiparea tehnologica a facut ca analiza multicriterială sa se faca pe componentele majore – lucrari de constructie si echipamente , luând în considerare aspectele relevante din punct de vedere constructiv, tehnic, social, exploatare si utilizare.

Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale au condus la parcurgerea urmatorilor pasi: stabilirea criteriilor, determinarea ponderii fiecarui criteriu, identificarea tuturor variantelor, acordarea unei note (N), calcularea produselor dintre notele (N) si coeficientii de pondere (matricea consecintelor), descrierea variantei finale




126

Soluţia constructivă aleasă de proiectant este cea optimă, corespunzând criteriilor tehnice şi economice impuse acestor tipuri de investitii.

Variantele analizate au ţinut cont de: • utilitatea publica a investitiei • condiţiile de mediu; • tipul si natura lucrărilor existente in zona ; • utilitatea tehnică, economica a dezvoltări propuse;

Variante analizate

� Variante de executie a lucrarilor Varinata I - executia lucrarilor intr-o singura etapa Varinata II - executia lucrarilor in doua etape, cu PIF partial ( 2 grupuri) dupa anul 5.

� subvariante de echipare a CHEAP Subvarianta A- echipare cu 4x250 MW grupuri reversibile clasice. Subvarianta B- echipare cu 2x250 MW grupuri reversibile clasice+ 2x250 MW grupuri reversibile cu turatie variabila. � subvariante privind durata de executie a lucrarilor Subvarianta ' - durata de executie a lucrarilor de 6 ani. Subvarianta - durata de executie a lucrarilor de 7 ani. Subvarianta " - durata de executie a lucrarilor de 8 ani.

Din combinatia acestor variante si subvariante s-au analizat urmatoarele variante sugestive. Varianta I' A - executia lucrarilor intr-o singura etapa, in 6 ani, cu 4x250 MW grupuri reversibile clasice. Varianta I A - executia lucrarilor intr-o singura etapa, in 7 ani, cu 4x250 MW grupuri reversibile clasice. Varianta IB - executia lucrarilor intr-o singura etapa, in 7 ani, cu 2x250 MW grupuri reversibile clasice+ 2 grupuri 2x250 MW cu turatie variabila. Varianta II A - executia lucrarilor in doua etape , in 7 ani, cu 2x250 MW grupuri reversibile clasice, cu PIF partial si doua grupuri 2x250 MW la sfarsitul anului 5. Varianta II" A - executia lucrarilor in doua etape , in 8 ani, echipare cu 4 x250 MW grupuri reversibile clasice, cu PIF partial si doua grupuri 2x250 MW la sfarsitul anului 5. Varianta IIB - executia lucrarilor in doua etape , in 7 ani, echipare cu 2 x250 MW grupuri reversibile clasice, + 2x250 MW grupuri reversibile cu turatie variabila cu PIF partial 2 grupuri.

Din toate variantele analizate a fost selectata varinata II A cu echipare complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare cu executie etapizata in 7 ani, investitia totala se ridica la 1163,25 mil. euro.


Pentru soluţia prezentata in prezentul raport am realizat o estimare a indicilor de calitate ai

mediului dupa scara de bonitate a acestora, prezentata în tabelul urmator:




127

Tabelul 5.1. Scara de bonitate a indicilor de calitate a mediului

Indicele de calitate pentru APA (Ic APA) Investitia va presupune preluarea din acumularea Tarnita a unor debite de apa si redarea acestora inapoi. In plus, se va asigura un debit de servitute de minim 65 % din debitul natural din amonte, precum si asumarea unor actiuni de reconstructie ecologica, ce vor avea un efect benefic asupra elementelor de flora si fauna locale. În aceste conditii alocam Ic APA = 0,25-0,50 (mediu afectata in limite admise, influente pozitive medii) Indicele de calitate pentru AER (Ic AER) Factorul de mediu aer nu va fi afectat decât foarte limitat în perioada de executie. Noxele eliberate în atmosfera ramân reduse, ele putând fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local. Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu. În aceste conditii alocam Ic aer = 0,25 -0,50 Indicele de calitate pentru SOL, VEGETATIE SI FAUNA (Ic S,V,F) Activitatile desfasurate la faza de executie a obiectivului de investitii vor afecta factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna, însa la finalizarea lucrarilor o parte a suprafetelor vor fi aduse pe cat posibil la stadiul initial. Estimam ca realizarea obiectivului in perioada de executie a lucrarilor va avea un efect negativ asupra solului, subsolului, vegetatiei in zonele unde sunt amplasate obiectivele ( acumularea, centrala, galeriile, drumurile de acces) Ic S,V,F = -1,0 - -0,5 mediul afectat peste limite admisibile, nivel 2. Indicele de calitate ASEZARI UMANE, (IC AS. UM.) Valoarea indicelui de calitate Ic AS. UM. se apreciaza ca fiind egala cu 0-0,25 , întrucât realizarea obiectivului va avea infulente pozitive mari.




128

� Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat.

Tabelul 5.2. Tabelul de bonitare pentru investitia propusa Factor de mediu Ic N0

Apa 0,25-0,50 8 Aer 0,25 -0,50 8 Sol , vegetatie, fauna -1- -0,5 5 Asezari umane 0,0-0,25 9

� Calculul indicelui de poluare globala

Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizând Metoda ilustrativa V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de mediu se construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica regulata înscrisa într-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la baza exprimarea cantitativa a starii de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globala I.P.G. Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului. Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta în determinarea indicelui de poluare globala prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta starea reala, adica:

I.P.G. = Si / Sr unde: Si = suprafata starii ideale a mediului; Sr = suprafata starii reale a mediului; Pentru I.P.G. = 1 - nu exista poluare; Pentru I.P.G. > 1 - exista modificari de calitate a mediului. Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:

Tabelul 5.3. Scara privind calitatea mediului

Pentru obiectivul studiat, relatia grafica între notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figura geometrica neregulata, a carei suprafata este Sr = 112.




129

Rezulta ca I.P.G. pe care îl va determina investitia: CHEAP Tarnita-Lapustesti va fi:

I.P.G. = Si / Sr = 200 / 112 = 1,78

Indicele de poluare globala I.P.G. are valoarea 1,78 ceea ce arata ca realizarea CHEAP Tarnita-Lapustesti se va încadra în limitele admisibile de afectare a mediului.

8

5

8

90

2

4

6

8

10

Aer

Asezari

Umane

Apa

Sol

Vegetatie

Fauna

Figura 5.1. DIAGRAMA ROJANSKI

cu referire la proiectul CHEAP Tarnita –Lapustesti

` Fenomenele erozive, modificarile regimului pluviometric în relatie cu schimbarile climatice, sunt factori ce contribuie la o crestere a incidentei inundatiilor din perioadele cu precipitatii abundente, sau de topire a zăpezii. Solutia utilizarii resurselor regenerabile si alternative reprezinta o abordare noua, în acord deplin cu politicile europene rezultate ca urmare a cererii crescânde de energie si a diminuarii resurselor fosile. Din aceasta perspectiva, utilizarea hidrocentralelor, alaturi de sistemele eoliene si solare, reprezinta o alternativa de succes care sa înlocuiasca termocentralele sau chiar centralele atomoelectrice.




130

6 MONITORIZAREA

Monitorizarea este necesară in vederea cuantificării impactului privind investiția CHEAP Tarnița-Lăpuștești asupra factorilor de mediu, in vederea adoptării măsurilor de protecţie care se impun.

Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atât in perioada de execuţie a lucrărilor cat si in perioada de exploatare a obiectivului.

6.1. Monitorizarea in perioada de execuție a lucrărilor Monitorizarea in perioada de execuţie a lucrărilor se va efectua prin doua tipuri de monitorizarea – monitorizarea cu autorități competent/ laboratoare acreditate si o automonitorizare a factorilor de mediu. In perioada de execuție va trebui sa se realizeze o monitorizarea a factorilor de mediu apa, sol si zgomot precum si o monitorizare a deșeurilor. Tabelul 6.1. Propunere plan de monitorizare pentru perioada de construcție

Factorul de mediu

Locații Parametrii analizați Frecventa de monitorizare

Număr de mostre si metode

Apa de suprafața

Apa de suprafața

2 puncte amonte si 2 aval de zona unde se depozitează halda de steril Valea Someșului Cald 2 puncte amonte si 2 puncte aval de zona de excavații pentru centrala 2 puncte amonte si 2 puncte aval de zona de excavații galerii *monitorizarea se face

amonte si aval de zonele de

lucru pentru a exista un

termen de comparatie intre

rezultate

pH Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen Consum chimic de oxigen (CCOCr) Substante extractibile cu solventi organici Detergenti sintetici biodegradabili Azot amoniacal Fosfor total Sulfuri si hidrogen sulfurat Crom hexavalent (Cr6+) Zinc (Znr2+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Sulfati

4 ori pe an

3 mostre / metode standard de analiza

Evacuăriile stațiilor de epurare din organizatiile de santier –unde evacuarea se va face intr-un emisar

pH Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen Consum chimic de oxigen (CCOCr) Substante extractibile cu solventi organici

4 ori pe an

3 mostre / metode standard de analiza




131

Detergenti sintetici biodegradabili Azot amoniacal Fosfor total Sulfuri si hidrogen sulfurat Crom hexavalent (Cr6+) Zinc (Znr2+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Sulfati

Apa freatica

Apa freatica Se recomanda realizarea a minim 15 foraje in perimetrul platoului Lăpuștești

Adâncime nivel freatic pH Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen, Consum chimic de oxigen (CCOCr), amoniu, azotați, reziduu fix, cloruri, sulfati, turbiditate, indicatori biologici

3 ori pe an 10 mostre Metode standard de analiza

Sol

Sol 12 profile de soluri pH, cupru, plumb, cadmiu, zinc, crom total, nichel total, cloruri, hidrocarburi din produse petroliere.

1 data pe an la doua adâncimi ( 5 m si 12 m)

3 mostre/ metode de analiza standard

Zgomot

Zgomot Fronturile de lucru – Platoul Lăpuștești Zona de acces centrala Zona de acces galerii Limita amplasamentului organizației de șantier tehnologice

Nivelul de zgomot 3 ori pe an in timpul lucrărilor de execuție

Metode standard

Pentru monitorizarea impactului lucrărilor din platoul Lăpuștești asupra apei freatice sunt necesare foraje in minim 15 puncte in functie de zona activa de lucru. Daca in zona se găsesc puțuri de observație din perioada studiilor geotehnice ele pot fi folosite si in perioada de execuție a lucrărilor.




132

Monitorizarea impactului lucrărilor de construcții asupra solului necesita 10 puncte de monitorizare. Punctele de prelevare a probelor vor fi semnalizate cu borne si se vor păstra pe tot parcursul procesului de monitorizare, pentru a putea permite compararea rezultatelor in timp. Pulberile in suspensie si sedimentabile in aer , precum si zgomotul, ar trebui măsurate la limita stațiilor de betoane si stațiilor de asfalt, care vor deservi șantierele. De asemenea se impune o monitorizare privind apele epurate la ieșirea din stațiile de epurare propuse pentru organizațiile de șantier, tehnologice si sociale.

Tabelul 6.2. Principalii indicatori ce trebuie monitorizaţi pentru factorul de mediu apa

Nr. crt.

Indicatorul de calitate Frecventa Metoda de analiza

0 1 2 3

1. pH semestrial SR ISO 10523-97

2. Materii in suspensie semestrial STAS 6953-81

3. Consum chimic de oxigen (CCO

Cr)

semestrial SR ISO 6060-96

CBO5 Semestrial STAS 6560-82

4. Substante extractibile cu solventi organici

semestrial STAS 7587-96

5. Detergenti sintetici biodegradabili semestrial SR ISO 7875-1996, SR EN 903-2003

6. Azot amoniacal semestrial SR ISO 7150-1/2001

7. Fosfor total semestrial SR ISO 10064-74

8. Sulfuri si hidrogen sulfurat semestrial SR ISO 10530-97

9. Crom hexavalent (Cr6+

) semestrial SR EN 1233-2003, SR ISO 11083-98

10. Zinc (Znr2+

) semestrial STAS 8314-87, SR IZO 8288-2001

11. Cupru (Cu2+

) semestrial STAS 7795-80, SR ISO 8288-2001

12. Nichel (Ni2+

) semestrial STAS 7987-79, SR ISO 8288-2001

13. Sulfati semestrial SR 8662-96, SR IZO 8288-2001

*Decizia finala privind frecvenţa de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparţine autorităţii competente de protecţia mediului;

Pentru evacuările in cursuri de apa indicatori de calitate ai apelor uzate vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modifică si completează HG188/2002/NTPA 001/2005.

Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modifică si completeaza HG188/2002 (NTPA 002/2005). Monitorizarea deșeurilor. Evidenta deșeurilor se va face conform ordinului nr. 856/2002. Se va tine evidenta eliminării deșeurilor din societate in registre special constituite.




133

6.2. Monitorizarea in perioada exploatării 6.2.1. Monitorizarea emisiilor nedirijate (difuze si fugitive)

Se vor realiza anual monitorizarea noxelor la locurilor de munca, conform legislației specifice protecției muncii, in centrala subterana si galerii, caverna trafo, castelul de echilibru, care sunt deservite de muncitori. Se vor lua toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor astfel încât impactul asupra activității personalului muncitor si a mediului sa fie minim. 6.2.2. Monitorizarea apelor de suprafața si a rețelelor de canalizare

a) Monitorizarea apelor de suprafața

În perioada de funcţionare a CHEAP vor fi monitorizaţi următorii indicatori: • nivelul apei în lacul de acumulare Lăpuștești; • nivelul apei in lacul de acumulare Tarnița; • monitorizarea debitelor de apa in aval de acumularea Tarnița (debitul de servitute si debitul

necesar alimentarii cu apa potabila si industriala a orasului Cluj-Napoca si loc. Gilău)

b) Monitorizarea rețelelor de canalizare si a stațiilor de epurare

• Evaluatorul recomanda analiza cantitativă semestriala a consumului de apă şi a apelor uzate evacuate in ape de suprafata si o analiza cantitativa anuala a apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare.

• Se va realiza analiza cantitativă a apelor uzate, evacuate prin laboratorul propriu sau in colaborare cu laboratoare de specialitate pentru următorii indicatori: pH, suspensii totale, CBO5, CCO-Cr,reziduu fix, cloruri, sulfaţi, duritatea totală, nitraţi, nitriţi, clor, Fe, amoniu.

• Se vor folosi pentru analize metode recunoscute de Organizaţia Internaţională de Standardizare, Norme Europene sau alte metode echivalente.

Tabelul nr. 6.3. - Monitorizarea şi raportarea semestriala a emisiilor în apele de suprafaţă

Nr crt

Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime(mg/dm3)

Metode de monitorizare

1 Organizațiile tehnologice Ape tehnologice care nu necesită epurare Ape pluviale

pH M.S. CBO5

CCO-Cr Azotiţi Sulfaţi Cloruri Rezidiu filtrant la 1050 C Sulfuri si hidrogen sulfurat Azotat amoniacal Temperatura Produse petroliere Azotaţi

6,5-8,5 unit pH 60 mg/dm3 20mgO2/dm3

70 mgO2/dm3

15 mg/dm3 600 mg/dm3 500 mg/dm3

2000 mg/dm3

0,5 mg/dm3

3 mg/dm3 Max 35 5 mg/dm3

37 mg/dm3 0,05 mg/dm3

SR ISO 10523-97│ STAS 6953-81 STAS 6560 – 82 SR ISO 6060/96 STAS8601-70 - - SR ISO 10530-97 STAS 8683-70 - - - -




134

* decizia finală privind indicatorii de calitate ai apei monotorizati si frecvenţa de monitorizare aparţine autorităţii cpmpetente de protecţia mediului.

Pentru evacuările in cursuri de apa indicatori de calitate ai apelor uzate vor respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modifică si completează HG188/2002/NTPA 001/2005. Tabelul 6.4. Monitorizarea şi raportarea anuala a emisiilor în rețele de canalizare si stații de epurare Nr. crt

Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime(mg/dm3)

Metode de monitorizare

1 Ape uzate menajere

pH M.S. CBO5

CCO-Cr Azotiti Sulfati Cloruri Sulfuri si hidrogen sulfurat Azotat amoniacal Tempertura Produse petroliere Azotati Sulfiti Fier total ionic

6,5-8,5 unităţi 350 mg/dm3 300 mgO2/dm3

500 mgO2/dm3 15 mg/dm3

600 mg/dm3 500 mg/dm3 1 mg/dm3 30 mg/dm3 Max 35 5 mg/dm3 37 mg/dm3 2 mg/dm3 5 mg/dm3

SR ISO 10523-97 STAS 6953-81 SR EN 1899-22002 SR ISO 6060-96 SR EN 26777:2002 STAS 8601-70 STAS 8663-70 SR ISO 10530-97 SR 7510-97 - SR 7877/1-95; SR 7877/2-95 SR ISO 7890-2:2000; STAS 7661-89 SR ISO 6332-96

* decizia finală privind indicatorii de calitate ai apei monotorizati si frecvenţa de monitorizare aparţine autorităţii cpmpetente de protecţia mediului.

Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in retele de canalizare si statii de epurare vor

respecta limitele conform HG 352/21.04.2005, care modifică si completeaza HG188/2002 (NTPA 002/2005).

� Deşeuri Evidenţa deșeurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conţine următoarele informaţii: tipul deșeului, codul deșeului, instalația producătoare, cantitatea produsă, data evacuării deșeului din instalaţie, modul de stocare, data predării/ eliminări/ valorificării deşeului, cantitate eliminată/ predată/valorificată. Tabelul 6.5. Principalele tipuri de deșeuri care trebuiesc monitorizate Para metru Unitate de

măsura Punct de emisie

Frecventa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Fier vechi tone Mentenanaţă lunar Cântărire

Aluminiu şi aliaje

tone Mentenanţă lunar Cântărire

Cupru şi aliaje tone Mentenanţă lunar Cântărire

Cabluri uzate Banda de cauciuc uzata

tone Mentenanţă lunar Cântarire

Ulei uzat tone men tenanţă lunar Cântărire




135

Deşeuri menajere

tone din activitaţi productive şi administrative

lunar Cântărire

Acumulatori uzati

Buc Mentenanta Lunar Numarare

Anvelope uzate tone mentenanta lunar Cantarire

*Decizia finala privind frecvenţa de monitorizare precum si tipurile de deșeuri monitorizate aparţine autorităţii competente de protecţia mediului;

� Zgomot Monitorizarea zgomotului se impune in camerele centralei hidrenergetice, galerii, camera trafo care sunt deservite de muncitori. Frecventa de monitorizare va fi anuala. In exteriorul centralei monitorizarea zgomotului nu se impune si se va realiza daca apar reclamații sau in alte cazuri al solicitarea autoritarilor de mediu sau de sănătate publica.

6.3. Monitorizarea comportării construcțiilor in perioada de funcționare normala

Acumularea Lăpuștești poate funcționa numai împreuna cu acumularea Tarnița de aceea trebuie

ca ambele sa fie in stare corespunzătoare de exploatare , acest lucru face ca ele sa fie supravegheate împreuna din punct de vedere al construcțiilor. Supravegherea comportării construcțiilor are ca scop principal cunoașterea stării , stabilității si funcționalității construcțiilor in raport cu proiectul pe baza unui program de măsurători si măsurări directe. Comportarea construcțiilor trebuie urmărita in toate fazele acestora, respectiv execuție, punere sub sarcina, exploatare, precum si după evenimente deosebite ca solicitări excepționale, avarii, accidente etc.

Din anul 1995 barajul Tarnița, ce face parte integranta din proiectul CHEAP, a fost echipat cu un sistem automat de achiziție si stocare date ( stație automata) , sistem ce va include pe viitor si datele acumulării Lăpuștești, date care sunt transmise de telependulele directe si inverse, teleaparate, discedimetre, stație meteo si telelimnimetru. Efectuarea măsurătorilor si transmiterea datelor la distanta ( Tarnița-Cluj) se face in baza unor programe prin doua calculatoare amplasate in camera A.C.M. din Tarnița , respectiv la laboratorul U.C.C.H Cluj.

In proiectul de urmărire speciala ce urmează a se realiza pentru CHEAP, se vor stabili pragurile critice aferente criteriilor de avertizare considerate necesare la întocmirea analizei comportării construcțiilor. Obiectivele de construcție din cadrul CHEAP Tarnița –Lăpuștești si zonele adiacente ce trebuiesc supravegheate in timp sunt :

- digurile lacului superior si zona exterioara a lacului - priza de apa si zona adiacenta derivatiei sub presiune. - central hidroelectrica - caverna trafo - versanții lacului Tarnița si zona adiacenta CHEAP

Tabelul nr. 6.6. Parametrii urmăriți si tipurile de aparate de măsura si control ce trebuie instalate

Nr. crt. Obiect de construcție

Parametrii urmăriți Aparate de măsura si control

1. Digul lacului superior si zona adiacenta

Tasările corpului de umplutură a digului, evoluția încărcării hidrostatice amonte digului, nivelurile de infiltrații prin corpul digurilor lacului, debite infiltrate, deplasări

Mire, telelimnimetre, tubatii de tasare, dispozitive hidrometrice




136

relative dintre tronsoanele de galerie perimetrala

2. Prize Niveluri de apa, tasările prizei de apa

Mire, reperi

3. Put vane, batardouri

Niveluri de apa, tasări Telelimnimetre, reperi

4. Castel de echilibru

Niveluri de apa Telelimnimetre, telepresmetre

5. Centrala hidroelectrica

Deformații caverna, deformații roca, eforturi unitare

Telepresmetre, extensometre, dinamometre, rocmetre

6. Galerii Deformații roca Reperi, cleme dilatometrice 7. Caverna trafo Eforturi unitare, deformare,

roca Telepresmetre, extensometer, dinamometre, rocmetre

8. Lac inferior Deformații versanți Reperi Corespunzător stării de normalitate in comportarea obiectivelor din cadrul amenajării CHEAP se instituie supravegherea curenta a stării tehnice a construcțiilor si a funcționalității echipamentelor hidromecanice.

6.4. Monitorizarea suplimentara a comportării construcțiilor pe perioadele de

funcţionare anormale

Din considerente de protecţia mediului şi de prevenire a sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei, în perioadele de punere în funcţiune, porniri, opriri accidentale sau programate, avarii, incidente tehnice şi/sau tehnologice sau alte condiţii anormale de funcționare, va trebui sa existe un program de monitorizare suplimentară pentru:

� abateri sau dereglări la parametrii tehnici sau tehnologici optimi ai instalaţiilor si echipamentelor centralei;

� avarii la sistemele de pompare si uzinare apa ; � condiţii hidrometeorologice nefavorabile (precipitaţii abundente, îngheţ-dezgheţ temperaturi

ridicate etc) când va urmări suplimentar starea digurilor de contur a lacurilor si haldelor formate precum şi umectarea suprafeţelor uscate pentru prevenirea antrenării de către precipitaţii sau a spulberărilor de vânturi puternice;

� fenomene deosebite în cazul utilizării şi manipulării substanţelor periculoase, a uleiurilor si carburanţilor;

� monitorizarea nivelului de zgomot la aparitia unor situaţii deosebite ( avarii si dereglari la parametrii tehnici si tehnologici).

Se vor respecta măsuri speciale propuse pentru perioada de punere în funcţiune, oprire sau alte

condiţii anormale şi se va asigura monitorizarea specială a funcționarii construcțiilor propuse pentru a minimiza riscul asupra mediului.

6.5. Măsurile propuse pentru monitorizare Conform Ordonatei de urgenta apăruta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru

modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, titularul activității are obligaţia să asigure monitorizarea permanentă (continuă) a emisiilor de poluanţi in factorii de mediu, prin analize efectuate de personal calificat in laboratoarele din dotare sau in laboratoare terte (autorizate) cu echipamente adecvate de prelevare si analize - conform standardelor.

Activitatea de monitorizare a emisiilor si a calităţii mediului se va organiza în cadrul societăţii si/sau în colaborare cu laboratoare autorizate, si va fi coordonată de persoane din cadrul unităţii numite prin decizie.




137

� Se va informa cu regularitate autoritatea competentă cu privire la rezultatele monitorizării emisiilor si in termenul cel mai scurt, se va notifica producerea oricărui incident sau accident care afectează semnificativ factorii de mediul;

� Se vor asigura măsurile şi condiţiile necesare pentru monitorizarea emisiilor de noxe si raportarea datelor către autorităţile competente, conform programului de monitorizare .

• Se vor informa autorităţile publice de protecţia mediului competente asupra rezultatelor măsurătorilor, controlului echipamentelor de măsurare în scopul evaluării conformării, lunar si /sau trimestrial in funcție de factorul de mediu monitorizat.

• Se va asigura controlul emisiilor de poluanți in mediu, precum si controlul calității factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea competenta de protecție a mediului solicita;

• Se va asigura întreținerea şi reviziile periodice ale instanțiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice din dotare;

• Va raporta autorităților de mediu rezultatele monitorizării, rezultatele monitorizării, trebuiesc raportate în forma adecvată, stabilită de autoritatea de protecţie a mediului si la termenele solicitate de acesta.

• La cererea autorităţii de protecţie a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii poluatoare, după caz, a factorilor de mediu.

În scopul prevenirii riscurilor de poluare a mediului (in alte condiţii de exploatare decât cele normale - porniri, opriri, revizii parţiale sau totale, pierderi datorate functionarii necorespunzatoare, întrerupere temporară sau încetare definitiva a funcţionarii) titularul este obligat să informeze autorităţile competente cu rol de verificare îndrumare şi control despre aceasta.

Echipamentele de monitorizare si analiză trebuie exploatate, întreţinute si verificate astfel încât

monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile si evacuările. Toate echipamentele de reducere, control si monitorizare trebuie calibrate şi întreţinute conform

standardelor în vigoare şi a regulamentelor interne. Titularul activităţii trebuie să asigure accesul în siguranţă şi permanent la următoarele puncte de

prelevare şi monitorizare, pentru toate obiectivele aflate in subordine: - puncte de prelevare a apei de alimentare; - puncte de prelevare a apelor uzate; - zone de depozitare deşeuri; - accesul la orice alt punct de prelevare şi monitorizare cerut de autoritatea competentă de protecţia

mediului;

In concluzie titularul activității are următoarele obligaţii : - dotarea cu echipamente adecvate de prelevare si analize - conform standardelor; - prezentarea la autoritatea de protecţie a mediului a rezultatelor monitorizării - la termenele stabilite de aceasta; - sa asiste si sa pună la dispoziție datele necesare pentru desfășurarea controlului instalației, prelevării de probe sau culegerea oricăror informații pentru verificarea respectării prevederilor legale; - sa efectueze activitatea de monitorizare proprie a emisiilor si a calitatii mediului, prin compartimentul de specialitate - cu dotari adecvate si/sau prin laboratoare terte, atestate. Metodele de monitorizare (măsurare, analiza, estimare) vor respecta Normele europene, Normele naționale, respectiv Ord. nr. 462/1993, Ghidul national al emisiilor de poluanti, Principiile generale de monitorizare conform BAT, Standardele în vigoare.




138

7 SITUAŢII DE RISC

APARITIEI UNOR ACCIDENTE CU IMPACT 7.1. RISCURI NATURALE Cutremurul de pamant Zona de amplasare a obiectivelor se gaseste situată în categoria zonelor cu o slabă activitate seismică (perimetrul evaluat se incadreaza in zona cu gradul 6 de macro seismicitate pe scara MSK, conform S.R. 11100/1-93) insa o intensitate seismica de gradul VI MSK , nu trebuie neglijata. Un cutremur major poate avea implicații previzibile fapt care a condus la proiectarea obiectivelor in conformitate cu Normativului P100-1/2006, respectiv ag=0,08g, IMR =100 ani si o perioada de colt Tc=0,7 sec. . Alunecări de teren Conform prevederilor Legii 575/2001privind aprobarea Planurilor de amenajare a teritoriului National sectiunea a-V-a - ZONE DE RISC NATURAL , zona de amplasare a obiectivelor se situeaza intr-o zona cu risc scazut de alunecari de teren. Inundatii Reteaua hidrologica din zona nu poate duce la producerea de inundatii prin reversari naturale dat fiind existenta constructiilor hidrografice din zona. Amenajarea rezervorului superior Lapustesti reprezinta o sursă de risc in aval de acesta in cazul producerii unor accidente. In scopul evitarii unor accidente care sa duca la avarierea sau distrugerea constructiilor hidrotehnice propuse, cu punerea in pericol a populatiei si bunurilor materiale, a obiectivelor socio-culturale si capacitatea de productie, prin proiect sunt prevazute sisteme de supraveghere cu aparatura de masura si control necesara urmaririi in timp a comportarii constructiilor. Deasemenea este prevazut un sistem de avertizare-alarmare a populației in caz de pericol. Se vor institui instructiuni tehnice obligatorii de intretinere, reparatii si exploatare corespunzatoare a obiectivelor. Titularul investitiei are obligatia elaborarii unor Planuri de aparare impotriva inundatiilor si a unui Plan de avertizare-alarmare a zonei in aval de acumulari conform Regulamentului din 12.05.2005 privind gestionarea situațiilor de urgenta de inundatii, fenomene meteorologice, pericole accidentale la constructiile hidrotehnice aprobat prin Ordinul MAI 638/2005. 7.2. ACCIDENTE POTENTIALE 7.2.1. Accidente potentiale in perioada de executie Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie. Aceste accidente sunt posibile sa apara in legatura cu urmatoarele activitati:

• lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; • circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces • incendii din felurite cauze • electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura; • inhalari de praf sau gaze; • explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile; • accidente provocate de prezenta „curiosilor” sau localnicilor care se strecoara in incinta fronturilor

de lucru;




139

• Surpari sau prabusiri de transee; • Caderi de la inaltime sau in excavatii; • Striviri de elemente in cadere; • Inec

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor. De aceea, securizarea locatiei fiecarui santier este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si respectarea proiectelor care stau la baza executiei. Este obligatorie realizarea unor depozite securizate pentru toate materialele de constructii care pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, inchise accesului oricarui muncitor din santier sau altor persoane straine. 7.2.2. Accidente potentiale in perioada de functionare Situaţiile de risc pot apărea în cazurile de accidente în care sunt implicate utilaje sau mijloace auto. Prevederile proiectului sunt de natură să reducă riscul de accidente şi efectele acestora. Prin lucrarile proiectate, prin semnalizările şi marcajele prevăzute se realizează condiţii mai bune de transport şi se reduce riscul accidentelor. La fel prin reabilitarea si modernizarea drumurilor de acces, îmbunătăţirea semnalizării şi marcajelor au în vedere creşterea siguranţei circulaţiei şi a activităţilor operaţionale. În cazul producerii accidentelor, operatorul trebuie să intervină de urgenţă pentru stabilirea dimensiunilor accidentului, natura substanţelor deversate, soluţiile de intervenţie. Operatorul trebuie să dispună de echipamentele şi mijloacele necesare limitării şi depoluării zonei afectate. Pentru accidente pe apă, sunt eficiente barajele plutitoare de limitare a zonei poluate şi reţinere a poluanţilor. Pentru depoluare sunt eficiente materialele absorbante. În cazul solului, soluţia radicală constă în îndepărtarea solului poluat. Accidentele trebuie înregistrate şi raportate organelor de protecţia mediului. Dacă este cazul, va fi informată populaţia potenţial afectată. 8.2 PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC 7.2.3. Masuri de prevenire a accidentelor Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri:

• urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje;

• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru;




140

• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

• verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale inflamabile;

• pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente; se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident

• instiintarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luarea de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;

• implementarea unui sistem de apel de urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.

Unitatea sau unitatile de constructii urmeaza sa-si intocmeasca programe de prevenire a accidentelor si avariilor incluzand masuri corespunzatoare de protectia mediului, a muncii si de paza contra incendiilor. Ele trebuie sa stabileasca clar scheme de decizie si decidenti pentru prevenire;

• Beneficiarul, proiectantul si organele Inspectiei de Stat in Constructii si ale Agentiei de Protectie a Mediului vor actiona in permanenta in baza competentelor legale ce le au pentru controlul respectarii proiectelor, documentatiilor, avizelor si autorizatiilor emise;

• Organismele abilitate, mentionate anterior, vor actiona imediat in asemenea situatii luand masurile corespunzatoare ce vor fi dispuse organelor si unitatilor ce raspund conform competentelor ce le au.

• Beneficiarul lucrarii va stabilii impreuna cu Directia Sanitara Publica un program de dezvoltare a unei retele locale de puncte sanitare si a fluxului pentru evacuarea si asistenta medicala de urgenta in cazul unor accidente umane;

• Beneficiarul lucrarii va implementa un sistem de comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in cazul accidentelor si avariilor. Personalul deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente;

• Beneficiarul lucrarii va stabili impreuna cu Sistemul de Protectie Civila, Comandamentul de pompieri, Politia si Jandarmeria, eventual si cu unitatile M.A.N. programe de actiune in cazul producerii unor accidente sau avarii majore.

7.3. DEZASTRE TEHNOLOGICE Incendii de mari proportii Acestea se pot produce in mod deosebit in zonele impadurite din zona, in organizatiile de șantier tehnologice si sociale, iar in perioada de functionare se pot adăuga caverna grupurilor, caverna trafo, castelele de echilibru. Pe baza datelor privind periculozitatea substantelor si materialelor, precum si a instalatiilor si utilajelor , riscul de incendiu pentru perioada de constructie si functionare a CHEAP se poate analiza atat prin metode de evaluare a riscului tehnic/tehnologic cat si prin metode de evaluare specifice riscului de incendiu. Nivelul riscului de incendiu se apreciaza prin categoria pericolului de incendiu. Spatiile de producție si depozitare aferente CHEAP se incadreaza potrivit prevederilor art. 2.1.4. si art. 2.1.5. din P 118-99, in urmatoarele categorii de incendiu si nivele de risc.




141

Destinatia spatiului Categoria de pericol de incendiu

Nivelul de risc

Observatii

Organizatii de santier tehnologice Depozitele de combustibil, atelierele de reparatii utilaje si schimburi ulei

C Risc mare

Sala masini C

Risc mare

Daca sarcina termica data de uleiuri depaseste 105 MJ/mp.

D Risc mediu

Daca sarcina termica data de uleiuri nu depaseste 105 MJ/mp

Incaperi cu cabluri electrice C

Risc mare

Daca cablurile electrice sunt fara intarziere de propagare a flacarii si contin peste 3,5 kg material combustibil pe flux

D Risc mediu

Daca cablurile sunt cu intarziere de propagare a flacarii indiferent de cantitatea de izolatie sau sunt fara intarziere de propagare a flacarii dar au mai putin de 3,5 kg material combustibil pe flux

E Risc mic

Daca cablurile sunt rezistente la foc

Incaperi electrice C Risc mare

Daca contin peste 60 kg ulei / unitate de echipament

D Risc mediu

Daca contin sub 60 kg ulei / unitate de echipament

Incaperi grupuri Diesel C Risc mare

Daca lichidele combustibile sunt in cantitati mai mari de 2mc.

D Risc mediu

Daca lichidele combustibile sunt in cantitati de maxim 2mc.

Identificarea riscului pe care il reprezinta procesele tehnologice din perioada de constructie si de functionare a CHEAP Tarnita-Lăpuștești se realizează pe baza identificării gradului de periculozitate al substantelor si materialelor utilizate in proces, precum si pe baza periculozității instalatiilor si utilajelor care lucreaza cu substantele si materialele respective. Periculozitatea exprimă susceptibilitatea la ponderea exploziilor si incendiilor. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă; Titularul activității trebuie sa dețina a) Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale b) Planul de prevenire şi stingere a incendiilor c) Planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice. Pentru minimizarea impactului produs de accidente sau avarii aceste planuri vor fi revizuite si actualizate periodic, ori de câte ori apar elemente noi, situatii noi de urgenţă, care trebuiesc luate în considerare precum si la termenele cerute de legislaţia in vigoare.




142

8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR Pe parcursul elaborarii raportului privind impactul asupra mediului pentru CHEAP Tarnita Lapustesti au fost intampinate urmatoarele dificultati tehnice si practice: - derularea in paralel a elaborarii planului urbanistic zonal.

- lipsa unor acte de reglementare care nu au fost inca emise; - datele privind dotarile de santier sunt estimate, acestea intrand in sarcina Constructorului. - lipsa proiectelor tehnice pentru organizatiile de santier privind utilitatile ( alimentare cu apa,

canalizare, epurare ape uzate ) Dealtfel trebuie remarcat ca inca de la inceputul procedurii prin Memoriul de prezentare

(Memoriul tehnic) se cer informatii cum ar fi: lucrari de refacere a amplasamentului, prevederi pentru monitorizarea mediului, pe care titularul proiectului nu le detine in aceasta faza. La data elaborarii raportului, proiectul de investitie se afla in faza de studiu de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie fiind prevazuta intr-o faza ulterioara, ca parte integranta a lucrarilor de implementare a investitiei. Din aceasta cauza, o serie de detalii privind lucrarile de implementare a proiectului nu au fost disponibile, astfel ca anumite informatii solicitate de legislatia in vigoare nu au putut fi furnizate. Urgenta impusa redactarii Raportului poate a condus la omiterea unor informatii ce sunt prevazute a fi cuprinse in Procesul verbal de Control si in Tabelul de Control ce se elaboreaza de A.P.M. in faza de dupa analiza Memoriului de prezentare. Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la mari intarzieri in programul investitiilor si in folosirea fondurilor. Monitorizarea obiectivelor propusă în Raport (cap.6) va permite corectarea eventualelor evaluări cantitative aproximative din prezentul raport. Având in vedere faptul că, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat de recomandările rapotului privind impactul asupra mediului, precum si faptul că beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesară impunerea acestuia dar si a măsurilor prezentate prin proiectul tehnic si recomandarile din prezentul raport. In capitolele precedente a fost analizat in detaliu potentialul impact datorat activităţilor prevăzute a se realiza prin proiect, au fost identificate si s-a estimat amplitudinea acestora si deasemenea au fost indicate măsurile de minimizare considerate ca necesare.

Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului Tehnic ca si obtinerea in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la eventualitatea unor modificării asupra unora din informaţiile necesare studiului de impact asupra mediului.

Dificultăţile in realizarea proiectului propus nu au caracter major si pot fi soluţionate prin detalierea datelor tehnice si adaptarea elementelor constructive si tehnicilor de realizare a liniilor tehnologice, pe măsura derulării investiţiei, prin respectarea si luarea unor măsuri de prevenire, reducere si combatere a poluării, prin instalaţii si tehnologii moderne, omologate.

Pentru elaborarea raportului privind impactul asupra mediului pentru CHEAP Tarnita-Lapustesti au fost studiate si analizate lucrari de specialitate, lucrari similare, date tehnice multianuale din lucrari de cercetare si publicatii ale specialistilor in domeniul hidrologiei, mediului, silviculturii si pisciculturi. Au fost consultate o serie de documente de specialitate privind biodiversitatea zonei si deasemenea s-a purtat un dialog constructiv si consultativ cu personalul si conducerea O.S Gilau, specialisti in silvicultura si personalul Sucursalei Hidrocentralei Cluj.




143

9 CONCLUZII SI RECOMANDARI

SC HIDROELECTRICA SA –SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ beneficiarul lucrărilor, a

fost preocupat de găsirea unor soluţii pentru rezolvarea problemelor privind modul de realizare a lucrărilor în condiţii de siguranţă, eficienţă socială şi economică, de protectie a mediului, de asigurare a surselor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor prinse in proiect, astfel incat CHEAP Tarnita –Lăpuștești să se incadreze cat mai bine in arealul zonei vizate.

In arealul de influenţă a proiectului au fost identificate o serie de necesităţi naţionale care derivă din sarcinilor asumate prin Strategia Energetica a României, respectiv creşterea capacităţii de producţie a energie electrice. Proiectul de investiţie propune rezolvarea a 4 tipuri de probleme:

� posibilitatea realizării producţiei de energie electrica necesara funcţionării în condiţii de siguranţă şi securitate a Sistemului Energetic Naţional;

� exploatarea raţională a resurselor naturale. � realizarea siguranţei în exploatare şi a zonelor de influenţă. � siguranta locurilor de munca si a veniturilor lunare pentru populatia locală.

La elaborarea prezentei documentaţii au fost respectate prevederile Directivelor Europene transpuse in legislatia nationala printr-o serie de acte legislative privind protecţia mediului pentru activităţile economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurător. Referitor la impactul actrivitatii vizate asupra mediului inconjurător si populaţiei, evaluarea acesteia s-a făcut dinstinct pentru perioada de executie a lucrărilor respectiv perioada de exploatare/operare. S-au evaluat sursele de poluare a apei, a aerului, a solului si subsolului, a florei si faunei, de poluare sonoră si vibraţii, gospodărirea deseurilor, substanţelor toxice si periculoase. S-a analizat si cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu aer, apă, sol, biodiversitate, mediul social si economic, s-au propus măsuri si s-au facut recomandări pentru diminuarea sau eliminarea impactului produs asupra mediului si incadrarea efectelor adverse in limite admisibile. 9.1. Concluzii generale privind impactul asupra mediului în perioada de execuţie a lucrărilor si de functionare a obiectivelor 9.1.1. Concluzii generale

� Evaluarea cantităţilor de poluanţi (ape uzate, emisii în atmosferă etc) s-a facut prin calcule analitice

folosind modele matematice si programe de calcul: • CORRINAIR 97 – emisii praf si gaze arse in faza de executie • SCREEN 3 (EPPA 42) – dispersie poluanti in atmosfera

� Măsurile propuse în proiect limitează efectele pe care poluantii produşi in timpul execuţiei si exploatării le au asupra factorilor de mediu.

� Chiar dacă soluţiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta administrare a

utilajelor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizaţi.




144

� Pe tot parcursul implementării proiectului este necesar să se respecte prevederile tehnice cu

maxima rigurozitate, personalul de execuţie si exploatare să fie calificat si selecţionat astfel încât erorile umane să fie reduse la minim.

9.1.2 Concluzii privind impactul investiei asupra apelor 9.1.2.1. Concluzii privind impactul asupra apelor in perioada de executie a lucrarilor

o Activitățile desfășurate în cadrul etapei de construcție vor avea un impact mediu acceptat asupra

calităţii apelor subterane şi de suprafaţă.

o Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcții (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecărui tip de material si fiecărei operații de constructie. În zona frontului de lucru, în timpul functionarii utilajelor, pot apărea accidental si local emisii care ar putea polua apele si solul. Acestea sunt din categoria pulberilor în suspensie sau a combustibililor, lubrifianților si reziduurilor acestora, care pot fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent în timpul funcționarii utilajelor si autovehiculelor pentru transportul materialelor.

o Se poate aprecia că apele subterane freatice în zona platoului Lăpuștești beneficiază de protecţie, atât naturală cât şi artificială. Studiile geologice realizate au stabilit că zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stâncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stâncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stâncoase, nu exista o pânza de apa subterana, infiltrațiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce drenează apele de la suprafața.

o O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie se poate produce numai în cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburanţi, ulei de motor sau alte substanţe periculoase.

o Materialul rezultat din excavațiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei si depozitat pe Valea Someșului Cald, amonte de lacul Tarnița cca 200 m, intr-un cot dublu al râului unde se creează pe versantul stâng o vale.

o Someșul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3,9 m, creând astfel posibilitatea umplerii văii Someșul Cald în acest cot unde se va forma o platforma pana la cota 550 mdM si unde se vor depozita cca. 600 mii mc steril. Albia râului Someșul Cald va fi deviata in zona haldei , nu va mai utiliza albia existenta, cu toate acestea dat fiind regimul de curgere nu sunt de așteptat nici un fel de efecte cu caracter negativ sau care sa scape de sub control.

o Pe perioada execuției devierii sterilul rezultat din săparea galeria de deviere nu se va depozita in albia ce urmează a fi dezafectata.

o Din punctul de vedere al echilibrelor ecologice, aceste lucrări nu vor afecta în mod semnificativ si cu consecințe negative fauna.

� Având în vedere natura activităților si funcţionarea organizațiilor de șantier (sociale si tehnologice) se impune realizarea unor rețele de canalizare a apelor menajere si pluviale precum si colectarea si dirijarea acestora către stații de epurare corespunzător dimensionate, astfel încât indicatorii de calitate ai acestor ape uzate colectate sa respecte prevederile Normativului privind condițiile de evacuare a apelor uzate in rețelele de canalizare ale localităților si direct in stațiile de epurare NTPA-002 din HG 352/2005.




145

9.1.2.2. Concluzii privind impactul asupra apelor in perioada de funcționare � Principalul inconvenient pe care il produce Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești

asupra zonei aferente acumulării Tarnița (rezervorul inferior) îl reprezintă variația săptămânală de nivel de cca h=±5,0 m, cu eventualele influente nedorite asupra stabilității versanților. Efectele negative care pot apare in timpul exploatării CHEAP Tarnița-Lăpuștești se datorează nu atât vitezelor de variație a nivelelor cat frecvenței acestor cicluri de variații zilnice-săptămânale.

� Acumulările si centralele din avalul CHE Tarnița nu pot fi influențate negativ de existenta CHEAP Tarnița-Lapustesti ele având același regim de exploatare.

� Acumularea Tarnița cu un volumul util de 14,60 mil. mc are rolul de a prelua diferențele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitățile de apa din aval respectiv debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe râul Someșul Mic in secțiunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de apă potabilă si industrială. 9.1.3 Concluzii privind impactul investiției asupra aerului 9.1.3.1. Concluzii privind impactul asupra aerului in perioada de executie a lucrarilor

� Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.

� Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei.

� Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

� Impactul activitatii in perioada de executie asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp.

� Aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru;

� Se poate concluziona ca noxele eliberate în atmosfera ramân reduse, ele putând fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local.

9.1.3.2. Concluzii privind impactul asupra aerului in perioada de functionare

Impactul activitatii in perioada de funcționare asupra calitatii atmosferei este minim.

9.1.4. Concluzii privind impactul investiei asupra solului si subsolului




146

9.1.4.1. Concluzii privind impactul asupra solului si subsolului in perioada de executie a lucrarilor

� Prin executarea lucrarilor de constructie în faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.

� Instalatiile de aductiune îngropate se vor executa cu respectarea detaliilor de executie si a caietelor de sarcini, utilizându-se materiale si sisteme de îmbinare cu un grad de etanseitate ridicat, astfel încât estimam ca va fi exclusa aparitia unor exfiltratii care ar putea afecta calitatea solului.

� Prin natura lucrarilor declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), ramân practic excluse, daca sunt respectate etapele de lucru din caietul de sarcini.

� Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - de compactare si tasare în perioada executiei prin circulatia utilajelor;

- de eroziune superficiala; � Accidental, în timpul executiei lucrarilor de investitie, s-ar putea deversa pe sol substante cu

caracter poluant de tipul: - combustibili, lubrifianti si reziduurile acestora, care pot fi depozitate si manevrate neglijent; - produsele fecaloide ale muncitorilor antrenati la lucrarile de executie; � Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de executie a obiectivului, în special în

fazele de fundare dar si pe parcursul efectuarii lucrarilor de terasamente. În calitatea si în structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile:

- modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei, microfaunei si mezofaunei; - modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea si frecarea interna;

- modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice, pierderile termice se vor limita la 2%. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii

solului pe terenurile limitrofe. � In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane –

geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor.

� Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea impactului direct asupra componentelor subterane – geologice.

� Impactul prognozat este local si prin natura lucrarilor nu se va afecta mediul geologic al zonei. 9.1.4.2. Concluzii privind impactul asupra solului si subsolului in perioada de functionare � Realizarea si functionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizeaza aparitia eroziunilor. Dimpotriva, se vor realiza lucrari cu caracter eco-protectiv si de încadrare în peisaj ce vor avea si rolul functional de limitare a aparitiei fenomenelor torentiale si erozive. � Pierderea de suprafete va afecta un procent mare din aria totala.Cu toate acestea sunt propuse o

serie întreaga de lucrari de reconstructie ecologica ce vor minimiza pierderile din biostrate si vor prelua sarcina creata de dezvoltarea investitiei.

� O mare parte a obiectivelor sunt subterane , urmând a fi diminuat considerabil impactul vizual (ca masura de integrare în peisaj), precum si cel putin partial pierderea de habitate naturale.




147

9.1.5. Concluzii privind impactul investiei asupra biodiversității

9.1.5.1. Concluzii privind impactul asupra biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor Formele de manifestare ale impactului execuţiei lucrarilor asupra biodiversitatii şi măsurile de prevenire ori reducere a acestuia.

Formele de manifestare a

impactului Prejudicii

Măsuri de prevenire sau reducere a impactului

1. întreruperea integrităţii masivelor pădurose

- pierderi de suprafaţă productivă - expunerea arboretelor la vătămări cantitative

- conducerea adecvată pe drumurile de acces

2. modificarea condiţiior de echilibru a terenului

- eroziuni, excavari

-colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă

3. deteriorarea peisajului natural suprafeţe denudate

4. poluarea mediului - poluarea atmosferei cu gaze de eşapament şi praf

- poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane

- poluarea fonică a zonei datorită funcţionării utilajelor folosite la execuţie şi a transportului

motorizat

- utilizarea unor carburanţi ecologici şi a unor autovehicule cu sisteme de admisie cu efect

poluant redus - interzicerea traversarii albiei raurilor/

paraurilor din zona - controlul şi menţinerea calităţii apei

- extinderea în execuţie a unor utilaje rutiere mai silenţioase şi limitarea folosirii utilajelor

zgomotoase 5. distrugerea habitatului faunei din sol

- deteriorarea echilibrului ecologic - conducerea adecvată a traseelor

6. perturbarea habitatului faunei cinegetice

- migrarea faunei - reducerea efectivelor de vânat

- reducerea bonităţii fondului de vânătoare

- reducerea polării fonice - respectarea ariilor protejate

- prevenirea poluării apelor şi a lacurilor

� Prin realizarea proiectului, urmeaza a fi impactate, în special în perioada de executie: o suprafata de habitate însumând aproximativ 161,49 ha, dintre care ireversibil vor fi afectate suprafetele de teren ce urmeaza a fi ocupate de rezervorul superior, drumuri definitive si cladiri.

� Indirect vor fi afectate suprafete de habitate în perioada de executie (organizari de santier, obiective industriale îngropate, etc.) care trebuie neaparat sa faca obiectul unor masuri de reconstructie ecologica, acestea urmând a fi reintegrate si redate în circuitul natural.

� Unele obiective vor fi amplasate subteran.

� Zgomotul, vibratiile si emisiile de gaze de esapament vor fi scazute, producerea lor fiind discontinua, pe perioade de timp reduse.

� Prin caietele de sarcini din proiect trebuie sa fie propusa o metoda de sistematizare a amplasamentului, depozitare controlata a deseurilor, astfel incat efectul asupra solului, faunei si florei din zona sa fie diminuat la maxim.

� Pentru speciile de mamifere, impactul va fi nesemnificativ, proiectul propus nu va fi în masura sa creeze obstacole sau bariere insurmontabile.

� Deranjul datorat traficului, zgomotului de pe perioada de executie nu vor fi importante. Astfel pentru speciile de fauna acest impact nu va reprezenta un factor de stres nou.

� Pentru speciile de pasari impactul proiectului va fi limitat. � Pentru speciile de nevertebrate, impactul este limitat.




148

� Prin respectarea procedurilor si măsurilor de diminuarea a impactului prezentate in raport, considerăm că nu sunt estimate efecte negative ale activităţii proiectate asupra biodiversităţii.

9.1.5.2. Concluzii privind impactul asupra biodiversitatii in perioada de functionare In perioada de functionare, nu este prevazut a aparea nici un fel de impact cu potential negativ asupra biodiversitatii daca sunt respectate masurile prezentate in raport, regulamentele de functionare si exploatare normala a obiectivelor, instalatiilor si echipamentelor, legislatia in domeniul protectiei mediului, gospodaririi apelor si silvicultura. Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, s-a calculat indicele de poluarea globala I.P.G., care este egal cu raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului, utilizând Metoda ilustrativa V. Rojanski, rezultând un I.P.G. = 1,78, ceea ce arata ca realizarea Centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti se va încadra în limitele admisibile de afectare a mediului. 9.2. Măsuri generale si recomandări privind limitarea efectelor asupra factorii de mediu

Executia lucrarilor pentru realizarea obiectivelor din proiect conduce la o serie de implicaţii privind factorii de mediu: apă, solul, subsol, vegetaţie, habitatul faunei, adică, în general, asupra mediului natural.

Având în vedere că implicaţiile provocate pot avea urmări nefavorabile, este necesar ca, în

perioada de executie a lucrarilor, să se ţină seama pe de o parte, de o serie de reguli şi recomandări care să asigure protecţia mediului, iar pe de altă parte să se cunoască principalele manifestări ale impactului şi măsurile de prevenire ori reducere a acestuia. Principalele recomandări referitoare la protecţia mediului sunt:

• Identificarea pericolelor distructive asupra mediului, încă din faza de proiectare, pentru ca, odată cu respectarea standardelor în vigoare, impactul execuţiei lucrărilor de construire să fie diminuat la minim.

• Amplasarea drumurilor şi conducerea traseelor se vor face astfel încât să se evite riscul unor distrugeri ireversibile.

• Scoaterea integrală a materialului lemnos, rezultat în urma defrişării; prin transportul acestuia la depozitele primare.

• Amplasarea judicioasă a haldelor de steril amenajate în condiţii de stabilitate si siguranță. • Racordarea drumurilor noi la reţeaua de drumuri existentă (forestieră sau publică) fără

deteriorarea elementelor constructive ale acestuia. • Supravgherea lucrărilor de execuţie, sub raportul respectării normelor de protecţie a mediului.

9.2.1. Masuri si recomandări privind limitarea efectelor asupra calitatii apei

� Perioada de executie a lucrărilor

In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele măsuri de protecţie:




149

• Drumurile de tractor nu se vor amplasa pe linia de cea mai mare panta pentru a prevenii scurgerile de suprafata si formarea de santuri si ravene.

• Se recomanda evitarea lucrului pe timp ploios. • utilajele de transport care se vor folosi la transportul solului excavat sau la transportul materialelor

vor fi verificate in ceea ce priveste starea lor tehnica.

• repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;

• schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie, in zone special amenajate.

• se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor terasiere in zona de lucru.

• deseurile se vor colecta selectiv si se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina periodic catre centre de colectare locale.

• se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate contamina atat solul cat si apa de suprafata, vor mari turbiditatea acesteia

� Perioada de exploatare

� In perioada de pompare a apei din lacul Tarnița in rezervorul superior Lăpuștești , este

interzis ca nivelul lacului Tarnița să scadă sub nivelul de funcționare a sistemului de alimentare cu apa potabila si industriala a consumatorilor din aval.

� In perioada de funcționarea a CHEAP Tarnița –Lăpuștești, acumularea Tarnița va trebui sa satisfacă practic in mod continuu necesitățile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s, reprezentând 65% din debitul mediu anual al Someșului Cald in secțiunea Tarința. (debitul mediu multianual al Someșului Cald in secțiunea Tarnița este Qm= 14 m3/s. )

� Adoptarea unei strategii de exploatare adecvata, care poate micsora sau chiar evita pericolul de accidente care sa puna in pericol starea calitatii apei subterane sau a celei de suprafata. In acest sens se precizeaza urmatoarele:

- acoperirea versantilor de halda cu vegetatie pentru reducerea cantitatii de apa scursa in timpul precipitatiilor

- lucrari de consolidare a zonelor instabile din halde, sau zone cu exces de umiditate.

- personalul de exploatare va respecta cu strictete toate prevederile regulamentului de exploatare;

- asigurarea functionalitatii tuturor echipamentelor in parametrii normali.

9.2.2. Măsuri şi recomandări privind limitarea efectelor asupra calităţii aerului � Perioada de executie a lucrărilor

o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.

o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%.

o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.




150

o De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat.

o Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate;

Data fiind extinderea mare a lucrarilor la unitatea de suprafata, cu concentrari reduse de utilaje si activitati de transport relativ intense pe tronsoane de drum întinse, afectarea cu noxe va fi mult atenuata. Deasemenea conditiile de drum existente nu permit rularea cu viteze mari si astfel ridicarea unor cantitati importante de praf care sa afecteze factorii de mediu.

Se poate concluziona ca noxele eliberate în atmosfera ramân reduse, ele putând fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local. Executia unor astfel de lucrari cum sunt cele prezentate mai sus, nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.


Pe timpul functionarii nu exista surse cu impact potential asupra factorului de mediu aer, în

consecinta nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.

9.2.3. Măsuri si recomandări privind limitarea efectelor asupra calităţii solului şi subsolului

• Perioada de executie a lucrărilor

o toate instalatiile de aductiune îngropate se vor executa cu respectarea detaliilor de executie si a caietelor de sarcini, utilizându-se materiale si sisteme de îmbinare cu un grad de etanseitate ridicat, astfel încât estimam ca va fi exclusa aparitia unor exfiltratii care ar putea afecta calitatea solului

o respectarea cailor de acces pentru utilaje; o respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport; o manipularea materialelor numai in spatiile special amenajate de depozitare, spatii destinate

lucrărilor; o interzicerea aruncarii de produse petroliere sau de orice alta natura, pe sol, care sa afecteze

orizonturile acvifere din perimetrul evaluat; o asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de execuție; o limitarea lucrarilor de descoperta in amonte de fronturile de lucru pentru inlaturarea coroziunii

regresive a terenului ; o realizarea unor lucrări de amenajare a platformei primare cu şanţuri pentru scurgere apei din

precipitaţii; o pregătirea rampelor pentru stocarea lemnului prin delimitarea şi semnalizarea poziţiei acestora şi

poziţionarea traverselor pe care se va aşeza materialul lemnos; o se vor lua masuri de reconstructie ecologica a unor perimetre afectate anterior ce au suferit denudatii

prin executarea de fundati , sau expuneri la actiuni torentiale;


• plantarea de copaci pentru formarea unei perdele de protectie;




151

• interzicerea aruncarii de produse petroliere sau de orice alta natura care sa afecteze orizonturile acvifere din perimetrul evaluat;

• lucrari de consolidare a zonelor instabile din halde si de pe traseele de transport in zonele cu exces de umiditate;

• lucrari de salvare a solului fertil; • redarea in circuitul productiv a terenurilor degradate libere de sarcini tehnologice; • evitarea defrisarii inutile ;

9.2.4. Măsuri şi recomandări privind limitarea efectelor asupra biodivesităţii

� Perioada de executie a lucrarilor

Având in vedere natura lucrarilor, am prevazut urmatoarele masuri de diminuare a impactului: � Limitarea si stropirea cu apa a traseelor autovehiculelor si utilizarea pe cat posibil a retelei de cai de

acces existenta pentru evitarea încarcarii suplimentare cu particule în suspensie si încarcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecranarii foto-proceselor vitale);

� Evitarea traversarilor repetate prin albie; � Realizarea de batardouri de deviere pe perioada executiei lucrarilor în albiile râului, pentru

prevenirea impactului asupra faunei ( zona haldei ce se va forma pe valea Somesului Cald) ; � Reconstructia ecologica cât mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor

vegetal, ierbos în toate suprafetele libere si acolo unde este posibil.

Pentru armonizarea intereselor de conservare a biodiversităţii cu cele de practicare a lucrarilor in scopul utilizării resurselor naturale, consideram ca trebuiesc respectate toate normele legislative in vigoare din domeniile mediu, silvicultură, exploatări forestire, exploatări hidrotehnice.


o In aval de amenajările hidrotehnice se recomandă asigurarea unui debit ecologic minim necesar in funcţie de debitul natural si de capacitatea biogenă a fondului piscicol respectiv din amonte. Avand in vedere datele prezentate in documentatia pentru avizul de gospodarire a apelor, pentru raul Somesul Cald in aval de acumularea Tarnita trebuie sa se asigure un debit de servitute de 6 mc/s.

Măsuri prevăzute de legislaţia în domeniu pentru protecţia biodiversităţii Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: - orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; - deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; - comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.




152

- depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

9.3. Recomandări generale

� Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protecţiei factorilor de mediu; � Lucrările trebuiesc realizate astfel încât să nu afecteze sub nici o formă lucrările existente în zonă; � Respectarea tehnologiei de execuţie, a proiectului si a detaliilor de executie, folosirea de utilaje

performante, care nu produc pierderi de substanţe poluante in timpul funcţionarii şi care nu generează zgomot, peste limitele admise.

� Asigurarea vizitelor şi reviziilor periodice a instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice conform cerinţei furnizorilor autorizaţi;

� Monitorizarea periodică a factorilor de mediu prin firme autorizate, conform standardelor in vigoare; � Colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor conform legislaţiei în vigoare. � Organizarea de programe educaţionale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura

ecologica, necesară respectării normelor de protecţie a mediului înconjurător. � Prin aceste programe, trebuie să se indice modul de acţiune, a fiecărei persoane, la locul ei de

munca, pentru a se evita poluarea accidentală, sau voită, a factorilor de mediu.

A acţiona in scopul prevenirii poluării factorilor de mediu este mai uşor decât a trece la măsuri ameliorative, sau de remediere ulterioară.

Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița – Lăpuștești va dezvolta și

utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente în zona Tarnița -Lăpuștești și va servi la promovarea utilizării concentrate a resurselor de apa și a potentialului hidroenergetic al zonei.

În condiţiile în care este respectat proiectul tehnic cu toate detaliile de execuţie si

tehnologiile de lucru precum şi ansamblul de măsuri de protecţie a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului:

CENTRALA HIDROELECTRICĂ CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIȚA- LĂPUȘTEȘTI,

„MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISIBILE".

Colectivul de elaborare, S.C. LAIG SERV S.R.L Chim. dr. MOATER ELENA IRINA

SC HIDROELECTRICA SA

SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ




153

10 LEGISLAŢIE DE REFERINŢĂ Proiectul de investiţie, CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNITA-LAPUSTESTI, JUDETUL CLUJ se va executa si va funcţiona prin respectarea actelor normative in vigoare:

1. OUG NR.164 DIN 19 NOIEMBRIE 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006.

2. Ordin nr. 1.026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea conditiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate si studiului de evaluare adecvata ;

3. HG nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului ; 4. HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie ,

modificat de HG 958/2005. 5. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

supra mediului pentru proiecte publice si private 6. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului 7. HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informaţia privind mediul 8. Legea Nr. 101 din 15 iunie 2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului,

publicata in M Of. nr. 101 din 15.06.2011. 9. Lege Nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător publicata in M Of nr. 452/ 28.06.2011. 10. OUG nr. 47/1994 privind apararea impotiva dezastrelor; 11. Legea apelor nr. 107/1996, Mof nr. 244/08.10.1996. 12. Legea 310/2004 pentru completarea si modificarea legii 107/1996, M Of 584/2004. 13. HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă - M.Of. nr. 272/15.06.2002 14. HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor

uzate - M.Of. nr. 187.20.03.2002 NTPA-011 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti (Anexa 1) NTPA-002/2002 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate din reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali

15. HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr. 398/11.05.2005

16. HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare;

17. Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

18. HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile;

19. Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor - M.Of. nr. 428/31.07.2001

20. Ordinul nr. 638/2005, 420/SB/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale M.Of. 455/30.05.2005

21. Ordinul nr. 396/1997 al MAPPM priv. aprobarea Regulamentului cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor pentru alimentări cu apă cu sau fără baraje şi stabilirea competenţelor de elaborare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare - M.Of. nr. 111bis/04.06.1997

22. OUG nr. 85 din 8 noiembrie 2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora

23. Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 773/4.12.2001) ;

24. Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (publicat în Monitorul Oficial cu numărul 765/21.10.2002)




154

25. HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I

26. HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I

27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase 28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase 29. Ordin 1001/552/2005 privind procedurile de raportare, de către agenţii economici, a datelor şi informaţiilor

referitoare la substanţele şi preparatele chimice 30. HG 803/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/93

din 23 martie 1993 privind evaluarea şi controlul riscurilor substanţelor existente şi a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.488/94 din 28 iunie 1994 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93

31. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot; 32. Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);

33. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrogă HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007) 34. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori 35. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin HG nr.

210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

36. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

37. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);

38. HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 639 din 20 iulie 2005) ambalaje modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 (M.Of. nr. 15/10.01.2007);

39. Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005);

40. HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi ale altor compuşi similari (M.Of. nr. 131 din 28 martie 2000), modificată prin HG nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005) şi prin HG nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completată prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

41. HG nr. 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5 septembrie 2002) modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007)

42. HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri - abrogă HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, (M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificată şi completată prin HG 1453/2008 (M.Of. nr. 783 din 24 noiembrie 2008);

43. HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României (M.Of. nr. 672/30.09.2008);

44. Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004)

45. HOTĂRÂRE Nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice 46. Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente

electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);




155

11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj se amplasează în județul Cluj la cca. 30 km

amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someșul Cald, în versantul adiacent acumulării Tarnița existentă și în apropierea localității Lăpuștești situată pe platoul versantului la o diferență de nivel de cca. 550 m față de nivelul maxim al acumulării Tarnița. Obiectivul de investiție se află în zona amenajării existente CHE Tarnița. Amplasamentul aferent realizării investiției se află situat in extravilanul localităților Capusul Mare și Mărișelu, judetul Cluj. Suprafața de teren alocată investitiei se ridica la 161,4985 ha, din care 109,9291 ha terenuri definitive si 51,5694 ha terenuri temporare. Suprafetele de teren silvic ce fac obiectul scoaterii din fondul forestier se prezintă după cum urmează:

- scoatere temporara pe termen de 7 ani - 26,5075 ha - scoatere definitiva - 17,9334 ha Total 44,4409 ha

Supratafa de teren care va fi scoasă din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitiv si

26,5075 ha temporar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Rașca aparţinând de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direcţiei Silvice Cluj, Primăria Rașca, Primăria Capușul Mare si composesoratului Dingăul Mare.

CHEAP Tarnița -Lăpuștești este o amenajare hidrografică cu pompare în circuit mixt, la care

pomparea are loc între rezervorul inferior Tarnița (Acumularea Tarnița) si rezervorul superioar Lăpuștești ( Acumularea Lăpuștești). Acumularea Tarnița este în exploatare din anul 1974 și face parte din schema de amenajare hidroenergetică gravitațională a raului Someșul Cald. Puterea instalată va fi de 1000 MW, respectiv patru grupuri fiecare cu o putere instalată de 250 MW. Regimul de functionare va fi : pompă și generator.

Din mai multe variante de echipare studiate a fost selectată varianta II A cu echipare

complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare, cu execuție etapizată in 7 ani, astfel :


Puterea instalata ( Pi) 1000 MW Ciclu de pompaj Saptamanal Cantitatea de energie produsa in regim generator

1.624.567 MWh

Cantitatea de energie consumata in regim pompa

2.131.575 MWh

Coeficient de transformare 0,76




156

Titularul investiţiei: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Beneficiarul investiţiei: S.C. HIDROELECTRICA S.A.- SUCURSALA HIDROCENTRALE

CLUJ.

Elaboratorul studiului de fezabilitate: Institutul de Studii si Proiectări Hidroenergetice

București.

CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ Tarnița – Lăpuștești se compune din următoarele părți constructive principale:

� Acumularea Lăpuștești ( rezevorul superior)

Acumularea Lăpuștești face parte din ansamblul centralei hidroelectrice cu acumularea prin pompaj, centrală amplasată la coada lacului de acumulare Tarnița. Acumularea Lapuștești este amplasată pe platoul Lăpustesti de pe malul stang al lacului de acumulare Tarnița și la cca. 2 km est de satul cu același nume. Partea superioară a dealului Lăpuștești se prezintă sub forma unui platou, cota maximă a terenului fiind aproximativ 1070,00 mdM.

o în partea de sud a platoului terenului coboară spre valea raului Someș; o în vest curge paraul Mărașeni; o în est amplasamentul este limitat de valea Fărcașa; o în partea de nord se afla doua văi care vor constitui locul de haldare al surplusului de

volum de excavatii; Realizarea rezervorului superior se face prin construirea unor diguri pe amplasamentul situat pe dealul Lăpuștești. Dimensionarea rezervorului superior s-a facut astfel încat să se realizeze o compensare a lucrarilor de terasamente cat mai bună, o mica parte din aceasta trebuind să fie depozitat, fiind impropriu lucrarilor de umplutuăa. Astfel, pentru digul perimetral se va folosi materialul provenit din excavatiile efectuate în ampriza lucrarilor. Prismele amonte și latura sudică a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din rocă alterată, fie din rocă sănatoasă. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. Adancimea medie a rezervorului este de 32,50 m. Principalele caracteristici ale lucrarii: - cota coronamentului - 1086,50 mdM - cota medie a fundului - 1053,00 mdM - suprafata fundului - 234000mp - volumul lacului la NNR - 10 mil.mc. - suprafata lacului la cota 1086,50 mdM - 388,750 mii mp - volumul de excavatii in coluviu - 3050,00 mii mc - volumul de excavatii in roca alterata - 1869,00 mii mc - volumul de excavatii in roca de baza - 1717,00 mii mc - umpluturi din anrocamente - 2587,00 mii mc - umpluturi de coluviu - 1747,00 mii mc




157

- filtre - 623,00 mc - suport masca - 210,00 mc - suprafata mastii de etansare - 433,00 mp - latimea la coronament - 7,00 m - panta taluzului amonte - 1:1,8 - panta taluzului aval - 1:1,8/1:2,8 cu berme de 6,00 m

Datele hidrologice de bază -niveluri, debite si volume de apă ale bazinului superior -Acumularea Lăpuștești.

- volumul util de exploatare: 10 mil mc; - volumul minim de explotare: 0,16 mil. mc; - volumul maxim de explotare: 10,36 mil. mc; - volumul in centrul de greutare: 5,0 mil. mc; - debitul maxim evacuat prin descărcătorul de suprafată Q=152 m3/s; - debitul total de turbinare: 4x53 m3/s; - debitul total de pompare; 4x38 m3/s.

� Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), Acumularea Tarnița este dată în exploatare din anul 1974, cu un volum util de 15 mil.mc.

Obiectivul existent este amplasat pe raul Someșul Cald la cota talveg 441,00 mdM și realizat de barajul Tarnița ( din beton armat în dublu arc).

Datele hidrologice de bază pentru acumularea Tarnița, necesare pentru dimensionarea lucrărilor propuse sunt:

- debitul mediu multianual al raului Somesul Cald Q=14,0 m3/s; - debite maxime cu diferite asigurări (p%) ale raului Someșul Cald:

o debit de asigurare 5% Q5%=238 m3/s; o debit de calcul Q1%= 440 m3/s; o debit de verificare Q0,1%= 760m3/s.

Acumularea Tarnița , la nivelul normal de retenție are o lungime de 7 km. Nivelul normal de retenție: 521,5 mdM cu un volum aferent de 70,3 mil. mc. Nivelul minim de exploatare: 514 mdM cu un volum aferent de 55,70 mil. mc. Volum util 14,60 mil. mc. Înalțimea barajului 97 m.

� Centrala (pentru adapostirea echipamentului electromecanic), constructie subterana amplasata in versantul stang al Acumularii Tarnita in zona interfluviului Somesul Cald Valea Farcasului, compusa din caverna transformarilor avand galerii de lagatura intre ele, galerii pentru aspiratori, puturi pentru vane, galerie de cable si acces personal exploatare.

Centrala este compusă din:

1. Caverna sălii mașinilor care are o lungime de 115 m, o lațime de 23 m și o înalțime de 45 m. Lungimea este determinată de amplasarea celor 4 grupuri reversibile binare, cu putere unitară de 250 MW, cu distanta între axe de 21 m și platforma de montaj cu o lungime de 35 m, amplasată, la unul din capetele centralei unde ajunge galeria de acces principal în central, ambele avand radierul fundat direct pe rocă.




158

2. Caverna transformatorului – are o lungime de 120 m, o latime de 19 m și o înalțime de 22 m. Lungimea a rezultat din amplasarea transformatorilor ridicători de 400 kV în dreptul grupurilor de centrală și a transformatorilor de 110 kV și 25 kV amplasați în capatul centralei dinspre accesul principal. 3. Galeriile de legatura între cele doua caverne a. Galeria de acces principal intre cele doua caverne este amplasată la un capăt al sălii mașinilor, cu latime de 12 m, și asigura transportul transformatorilor pe șine din sala mașinilor, unde sunt descărcați de pe trailer cu podul rulant și rotiți în pozitia de introducere, în boxele din caverna transformatorilor. Galeria are lungime de 35 m și o sectiune de 100 mp, fiind în continuarea accesului principal la cota sălii mașinilor.

b. Galeriile de legatură între grup si transformator sunt în număr de 4 la nivelul generatorilor, asigurand legatura între generatori și transformatori. c. Galeriile aspiratorilor sunt in numar de 4 si subtraverseaza caverna transformatorilor. d. Puturile vanelor de aspiratie amplasate pe culuarul cavernei transformatorilor in dreptul fiecarui aspirator. e. Galeria secundara de legatura unește cele doua caverne la capatul opus platformei de montaj, asigurand evacuarea în caz de incendiu.

� Derivatiile reprezentand uvrajele de transport hidraulic intre rezervorul superior si centrala si

intre centrala si rezervorul inferior, si care sunt compuse din urmatoarele galerii: a) Galerii de mare presiune, constructie subterana inclinata la 45º intre rezervorul superior si cladirea centralei. Lungime L = 1096 m; diametru Ø= 6,00 m. b) Galeriile de mica presiune (2 bucati), constructii subterane, aproape orizontale, pentru evacuarea apei turbinate si aspiratia apei pompate intre cldirea centralei si Rezervorul inferior. Lungime : 2 fire x 1.325. Diametru Ø= 6,20 m. � Echipamentele electromecanice compuse din grupuri reversibile (cu regim de pompare si de

turbinare cu puterea 4 x 250 MW) si instalatiile aferente de actionare, automatizare si racordare la sistemul Energetic National (SEN).

� Construcții supraterane - bloc tehnic amplasat în galeria de acces principal format din birouri, vestiare , ateliere, bloc tehnic amplasat în galeria de acces secundar si blocuri de intervenție și locuinte pentru personalul de exploatare.

� Instalații electrice schema electrică monofilă a CHEAP cuprinde o serie de instalații principale de 400 KV. Racordarea la sistem a CHEAP Tarnita - Lapustesti se va face prin LEA 400kV:

- LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Cluj Gadalin (40 km), si - LEA 400 kV d.c. CHEAP Tarnita - Lapustesti - Mintia (145 km). Schema electrica monofilata a CHEAP Tarnita - Lapustesti, in varianta de echipare I -centrala subterana, Pi = 4 x 250 MW cu grupuri reversibile, cu viteza constanta. DRUMURILE SI CAILE DE ACCES A. Drumuri de exploatare, categoria I, dimensionate pentru un trafic intens si cu vehicole agabaritice.

Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt:




159

- latimea partii carosabile in aliniament Bo = 6.0 m - latimea platformei drumului in aliniament Bo = 8.0 m

Imbracaminte : beton de ciment cu dala de 20 cm grosime pentru drumuri definitive si macadam

de 10 cm grosime (dupa cilindrare) pentru drumurile tehnologice. In acesta categorie se incadreaza:

● Pentru imbracaminte din beton de ciment: - drumul de acces la centrala; - drumul de acces la rezervorul superior; - drumul de acces la colonia Lapustesti; - drumul de acces la cariera Dealu Mare. ● Pentru imbracaminte din macadam : - drum de contur rezervor superior - drum de acces halda B. Drumuri de exploatare categoria a – II – a

● Pentru aceste drumuri caracteristicile geometrice sunt: Latimea partii carosabile in aliniament Bc = 4.00 m Latimea platformei drumului in aliniament Bp1 = 6.00 m ● Pentru imbracaminte din macadam de 10 cm grosime (dupa cilindrare). In aceasta categorie se incadreaza: - drumul de acces la galeria de cable si prize; - drumul coronament rezervor superior si bretelele de urcare si coborare; - bretelele de acces la treptele carierelor; - drumurile tehnologice de exploatare.

C. Reamenajarea si intretinerea unor drumuri publice existente (care vor suporta si traficul greu si agabaritic de santier

In aceasta categorie se incadreaza: - drum gara Garbau – Gilau – Tarnita – CHE Mariselu - drum Rasca – Dealu Mare - Drum Dealu Mare – Baraj Fantanele

I. Drumuri noi

I.1. Drum de acces la centrala Se desprinde de drumul Gilau – Mariselu in zona haldei prevazuta a se infiinta pe Somesul Cald la cota 550.00 mdM, traverseaza valea pe o berma a haldei apoi se desfasoara pe malul stang al raului, coborand pana la platforma tehnologica de pe care se face accesul principal in centrala, platforma ce se va executa la cota 533.00 mdM. I.2. Drum de acces la galeria de cable si prize aspiratie – debusare

Lungimea drumului este de 1,3 km. Traseul acestui drum se desfasoara intre platforma tehnologica aflata la accesul principal in

centrala si platformele tehnologice aflate la gura galeriei de cable si respective la prizele de apa aspiratie – debusare. I.3. Drum de acces la rezervorul superior

Traseul acestui drum se dezvolta pe o lungime de 9.5 km. Este un traseu de coasta si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesului Cald precum si pe versantul drept al vaii Farcasa.




160

Punctul de pornire este din platforma tehnologica de la accesul principal in centrala, la cota 533.00 ,dM si intersectia cu drumul de contur lac (rezervor superior) si drumul de acces la colonia Lapustesti, intersectie situata la cota 1050 mdM. I.4. Drumul de acces la colonia Lapustesti

Traseul, in lungime de 2.00 km urmareste baza taluzului digului de la rezervorul superior pe versantul stang al Somesului Cald si face legatura cu colonia Lapustesti amplasata intre acesta si localitatea Lapustesti la cota medie 1050.00 mdM.

Imbracamintea va fi executata din beton de ciment, incadrata cu acostamente impietruite. I.5. Drum contur lac (rezervor) superior

Se deprinde din drumul de acces la rezervorul superior si urmareste baza taluzului digului. Acest drum este atat in perioada de executie a rezervorului superior cat si pentru urmarirea digului in perioada de exploatare.

In profil transversal are o platforma de 8.00 m in aliniament cu 6.00 m parte carosabila cu imbracaminte de macadam si acostamente impietruite de 1.00 m latime fiecare. I.6. Drum coronament si bretele de urcare si coborare

Treseul acestor drumuri in lungime de 5 km asigura urcarea pe coronamentul digului in perioada de exploatare in zona mediana a acestora.

In profil transversal se realizeaza cu o platforma de 5.00 m din care 4.00 parte carosabila cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare. I.7. Drum acces cariera Superioara (Dealul Mare)

Acest drum se desprinde din drumul existent in comuna Dealu Mare, la cota 1051 mdM si urca pana la cota 1083.00 mdM care este cota platformei tehnologice din partea superioara a carierei.

Are o lungime de 0.6 km si o declivitate medoe de 6%, terenul pe care se desfasoara drumul fiind putin accidentat.

In profil transversal se va executa cu o platforma de 8.00 m in aliniament din care parte carosabila de 6.00 m cu imbracaminte dein beton de ciment si acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite. I.8. Bretele de acces la cariera superioara

Traseele bretelelor in lungime de 1.4 km asigura accesul mijloacelor de transport la treptele de exploatare ale carierei Dealu Mare. Vor avea declivitate medie de 7%.

Se vor executa cu o platforma de 5.00 m in aliniament din care 4.00 m parte carosabila cu imbracaminte din macadam si 0.50 m acostamente fiecare avand prevazute statii de incrucisare. I.9. Drum acces halda si bretele de acces

Traseele acestor drumuri insumeaza 1.8 km. Drumul se deprinde din drumul de acces la centrala si se desfasoara pe versantul stang al vaii Somesul Cald spre amonte. Atat drumul principal cat si bretelele ce se desfasoara spre diferitele trepte ale haldei se vor realiza ca drumuri de exploatare de cat.I avand platforma de 8.00 m in aliniament cu partea carosabila de 6.00 m si imbracaminte de macadam avand acostamente de 1.00 m latime fiecare, impietruite. I.10. Drumuri de exploatare

Acestea au un caracter tehnologic accesul in platformele tehnologice, la casa vane, prizele de aspiratie, in colonie etc. Traseele lor se deprind din drumul de acces la rezervorul superior si colonia Lapustesti. Se vor executa cu platforma de 5.00 m in aliniament avand partea carosabila de 4.00 m cu imbracaminte din macadam si acostamente de 0.50 m fiecare.

II. Drumuri existente care se amenajeaza




161

In cadrul investitiei s-a prevazut amenajarea corespunzatoare si intretinerea retelei de drumuri existente care vor asigura transportul materialelor, utilajelor si personalului in timpul executiei si apoi in timpul exploatrii curente. II.1. Reamenajare drum Dealul Mare – Lapustesti

Drumul se va amenaja pentru traficul greu datorat transportului anrocamentelor din cariera Dealul Mare in ampriza digului rezervorului superior.

Lungimea lui va fi de 6.00 km, va avea diua benzi de circulatie si imbracaminte din beton de ciment. II.2. Reamenajare drum Rasca – Dealul Mare

Lungimea acestuia va fi de 6.00 m. S-a prevazut asigurarea pe toata lungimea lui a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare precum si intretinerea imbracamintii acestuia . II.3. Reamenajare drum Rasca – Baraj Fantanele

S-a prevazut asigurarea pe lungimea de 6.75 km intre Rasca si loc. Belis unde drumul intersecteaza DJ 108 Huedin – Campeni a caracteristicilor geometrice si tehnice corespunzatoare clasei de incadrare si intretinerea imbracamintii in perioada de executie. De la Belis pana la baraj Fantanele se circula pe DJ 108. II.4. Reamenajarea drumului Baraj Fantanele – Cariera Batrana

Lungimea drumului de acces in cariera si a bretelelor de acces la diversele trepte de exploatare este de 3.1 km.

Drumul a carei folosinta permanenta a incetat odata cu terminarea barajului Fantanele urmeaza a fi reparat in zonele degradate si intretinut pe intraga perioada de executie a CHEAp Tarnita – Lapustesti. II.5. Reamenajare si consolidare drum acces de la gara Garbau la halda din Valea Somesului Cald (cota 550.00 mdM) peste barajul Tarnita Traseul insumand aproximativ 45 km este compus din trei tronsoane distincte de drum si anume:

- intre Gara Garbau si Dn 1 (aproximativ km 500.1) drum de exploatare in lungime de cca.13 km;

- din intresectia sus mentionata si pana in localitatea Gilau drum national (DN 1 Cluj – Oradea) aflat in intretinerea Administratiei Nationale a drumurilor in lungime de cca 6 km;

- din localitatea Gilau si pana la halda Somesul Cald (cota 550.00 mdM) drumul este in intretinerea Administratiei Judetene a Drumurilor Cluj in lungime de cca. 26 km.

Pe aceasta portiune a fost prevazuta asigurarea caracteristicilor geometrice si tehnice

corespunzatoare claselor de incadrare, dar, in acelasi timp, pentru asigurarea transportului pieselor agabaritice din gara Garbau pana la centrala Lapustesti.

Pe aceasta portiune a fost prevazuta consolidarea sau refacerea lucrarilor de arta (podurilor). SCHEMA GENERALA DE ORGANIZARE A LUCRARILOR DE C + M Schema generala de organizare a lucrarilor de C + M pentru obiectivele ce compun centrala de acumulare prin pompaj, CHEAP Tarnita – Lapustesti din zona lacului de acumulare existent Tarnita se situeaza din punct de vedere administrativ in judetul Cluj.

Accesul in zona este asigurat de drumul existent pe conturul lacului Tarnita – Tarnita – Mariselu la cota cca. 530 mdM drum care este asfaltat si care comporta unele redimensionari in vederea asigurarii transportului echipamentului greu cu un convoi de 55 m si raza minima de viraj de cca. 30 m.




162

Pentru realizarea tuturor obiectivelor amenajarii se propune amenajarea unui grup de santiere principal amplasat in zona fostei colonii Tarnita pe platforma existenta, format din santierul 1 rezervor superior amplasat pe platforma centralei de la cota 1050 mdM spre satul Lapustesti si santierul 2 centrala amplasat pe platforma centralizata de la cota 530 mdM. Organizare tehnologica Pentru aprovizionarea continua a santierelor si punctelor de lucru, cu materiale, utilaje, unelte, etc. se propune modernizarea depozitului central din Girbau. Organizarea sociala In punctul destinat lucrarilor de organizare, se vor executa constructii cu caracter provizoriu pentru cazarea si deservirea muncitorilor constructori si a personalului tehnico-administrativ. Schema de organizare propusa pentru amenajarea urmatoarelor colonii este urmatoarea: pentru varianta IIA (esalonare pe 7 ani).

- colonia Mariselu (800 loc) pe platforma existenta la confluenta Somesului Cald cu paraul Lesu

- Colonia Lapustesti (1700 loc) pe platforma Lapustesti cota 1050 mdM in apropierea obiectivelor din aceasta zona

- Colonia Tarnita (1000 loc) pe amplasamentul fostei colonii a barajului Tarnita. Odata cu terminarea lucrarilor de C + M + I din etapa 1 dupa punerea in functiune a 2 din cele 4 grupuri de 250 MW (Etapa 1 = 5 ani) pentru organizarea de santier aferenta etapei 2 sunt necesare ori lucrari de intretinere si conservare, ori demontarea dotarilor si transportului lor in depozitele agentului economic care executa lucrarile de C + M. MATERIALE DE CONSTRUCTIE Investigatiile efectuate au scos in evidenta trei surse de materiale de constructie, dupa cum urmeaza: o Cariera Batrana (la cca. 20 km departare fata de bazinul Lapustesti) va fi folosita pentru obtinerea

prin concasajul andezitului existent a agregatelor pentru betoanele asfaltice; o Cariera Dealu Mare furnizeaza materialul de concasaj pentru agregatele betoanelor de ciment.

Granitul din cariera nu poate fi folosit si pentru betoanele asfaltice. Distanta de transport este de 6 km.

o Balastiera Auseu Cris Repede, situata la o distanta de 120 km, va furniza nisipul de rau menit sa amelioreze calitatea nisipului de concasaj. Datorita distantei de transport foarte mare s-a stabilit sa fie adus doar 30% din totalul necesar de nisip.

Materialele de constructie (anrocamente) necesare executarii digurilor pentru rezervorul superior si agregatele pentru betoanele de ciment folosite la structurile de rezistenta de la constructiile subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea constructiilor subterane si de suprafata, cat si pentru betoanele bituminoase pentru etansarea rezervorului superior, se gasesc in zona.

Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița – Lăpuștești se bazeaza pe urmatoarele avantaje și necesități: AVANTAJELE AMPLASAMENTULUI

o Existenta rezervorului inferior – Acumularea Tarnița cu NNR: 521,51 mdM și Niv. min. expl. : 514.00 mdM;




163

o Existenta platoului Lăpuștești la cota medie 1070 mdM pe versantul stang al raului Someșul Cald adiacent Acumulării existente Tarnița, platou adecvat realizarii rezervorului superior; (Acumularea Lăpuștești)

o Posibilitatea obținerii unei căderi brute de cca. 550 m între rezervorul superior și rezervorul inferior.

AVANTAJELE șI NECESITĂțILE PENTRU SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL (SEN) o Repunerea în funcțiune SEN (black out); o Participă la reglajul frecventa – putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durată; o Furnizează puterea reactivă și functionarea în regim compensator asigurand respectarea

standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigură condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW în centralele

electrice eoliene; o Îmbunătațeste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda și centralele

termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili și cogenerare (evitandu-se producerea de energie electrică pe coada de condensație) prin transferul de energie electrica de la gol la varf;

o Îmbunătățește participarea SEN la piata unică de energie electrică, mărind gradul de siguranță pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN în conditii tehnice și economice superioare;

o Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; o Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa;

"Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița – Lăpuștești" va dezvolta și utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente în zona Tarnița -Lăpuștești și va servi la promovarea utilizării concentrate a resurselor de apa și a potentialului hidroenergetic al zonei.

În condiţiile în care este respectat proiectul tehnic cu toate detaliile de execuţie si tehnologiile de lucru precum şi ansamblul de măsuri de protecţie a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului:

CENTRALA HIDROELECTRICĂ CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIȚA- LĂPUȘTEȘTI,

„MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISIBILE".




164

12 ANEXE

ATESTATE

� Certificat de atestare SC LAIG SERV SRL � Certificat de atestare evaluator mediu � Certificat de atestare imbunatatiri funciare

ACTE DE REGLEMANTARE EMISE 1. Certficat de urbanism nr. 350 din 03.08.2009 , eliberat de Consiliul Judetean Cluj. 2. Aviz de gospodărire a apelor nr. 38 din 21.03.2011, eliberat de Administatia Nationala Apele Romane. 3. Aviz de gospodărire a apelor nr. 7/JJ din 10.02.1992, eliberat de Ministerul Mediului Strategi si Reglementari Ape 4. Acord de mediu nr. 34 din 03.08.1994. ANEXE Anexa 1. Schema de amenajare hidroelectrica bazinul Somesul Mic amonte Cluj Napoca Anexa 2. Plan urbanistic de zona protejata lacul Tarnita Anexa 3. Plan de acces Anexa 4. Curba capacitatii acumularii Lapustesti NNR 1085 mdM Anexa 5. Cote, niveluri si volume caracteristice lacului de acumulare Tarnita Anexa 6. Extras din amenajamentul silvic U.P. II di U.P. III O.S. Gilau Anexa 7. Diagrama ternara - studiu geotehnic PIESE DESENATE Planuri generale de ansamblu

• Plan general de ansamblu H-1854-08 • Plan general de ansamblu drumuri H-1855-08 • Halda steril H-1857-08

Planuri Centrala . Galerii � Centrala sectiune transversala H 1858-08 � Centrala sectiune longitudinala H-1859-08 � Centrala si caverna trafo. sectiuni orizontale cota 458,00 mdM, H-1860-08 � Plan ansamblu. Nivel sala masinilor H-1861-08 � Centrala plan galerii necesare executiei H-1863-08 � Galeria de acces principal H-1864-08 � Plan longitudinal prin amenajare H-1870-08 � Priza amonte H-1871-08 � Priza si casa vane. priza Tarnita H-1873-08 � Galerii de atac H-1875-08

Planuri Rezervorul superior Tarnita Lapustesti � Plan de situatie Rezervor superior Tarnita Lapustesti - H-1893-08 � Rezervor superior Tarnita Lapustesti sectiuni transversale 1-1,2-2,3-3, H-1894-08 � Rezervor superior Tarnita Lapustesti sectiuni transversale 4-4,5-5,6-6,7-7., H-1895-08 � Rezervor superior Tarnita Lapustesti sectiuni transversale 8-8,9-9,10-10, H-1896-08 � Descarcator de ape mari detalii - H-1897-08 � Etapele de executie ale rezervorului superior Tarnita Lapustesti H-1898-08

Planuri profile si sectiuni galerie si centrala � Galeria de cabluri. Profil longitudinal. sectiuni H-2055-08 � Centrala .Sectiune orizontala nivel vane cota 445,50 mdM H-2056-08 � Centrala .Sectiunea orizontala nivel turbine cota 440,50 mdM. H-2057-08 � Centrala .Sectiunea orizontala nivel generatori cota 452,00 mdM. H-2058-08 � Centrala sectiune orizontala nivel anexe sala masinilor cotele 463,00 si 467,40 mdM, H-2059-

08.




165

� Centrala sectiune orizontala nivel statii electrice cota 470,00 mdM, H-2060-08.

Planuri drumuri • Profil longitudinal drum acces cariera inferioara H-2488-08 • Profile transversale tip H-2489-08 • Drum acces cariera superioara H- 2490-08 • Drum acces cariera inferioara H-2491-08

Planuri colonii • Colonia Mariselu H-2492-08 • Colonia Lapustesti H 2493-08 • Santier 2 Centrala H-2494-08 • Santier 1 Rezervor superior H-2495-08

Planuri studiul geotehnic

• Harta geologica cu amplasarea lucrarilor G-65-2008 • Plan geologic la cota de fundare 1055 m in zona bazinului Lapustesti G-66-2008 • Corelarea modullilor presiosmetici G-76-2008 • Acumularea Lapustesti profile geologice G-79-2008 • Plan geologic cariera Dealu Mare G-84-2008.




166

13 FOTOGRAFII

Foto 1,2 Lacul Gilau.Conducta de alimentare cu apa potabila in aval - la momentul elaborarii raportului

nefunctionala




167

Foto 3,4. CHE Tarnita, Acumularea Tarnita- priza de apa - alimentarea cu apa potabila si industriala

orasul Cluj-Napoca si Gilau




168

Foto 5,6 . Organizarea de santier Tarnita




169

Foto 7,8 Vegetatia din zona haldei de steril valea Somedului Cald din excavatiile subterane ( centrala si galerii)




170

Foto 9, 10 Drum de acces existent zona centralei , galerii si drum propus pentru accesul la acumularea Lapustesti




171

Foto 11,12, Platoul Lapustesti

5436

Documents