5. alina severin. factori implicati in aparitia comportamentului delincvent. studiu de caz asupra...

8/9/2019 5. Alina Severin. Factori Implicati in Aparitia Comportamentului Delincvent. Studiu de Caz Asupra Tinerilor Cu Varsta Cuprinsa Intre 14-15 Ani, Beneficiari Ai Servi…

1/12

PROBATION junior ! 30

Factori implica!i în apari!ia comportamentului delincvent.

Studiu de caz asupra tinerilor cu vârsta cuprins" între 14-18 ani,

beneficiari ai Serviciului de Proba!iune Sibiu

Alina-Maria SEVERIN26 Master Cunoa"terea "i combaterea criminalit#$ii

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Cercetarea de fa !" este o continuare a diplomei mele de licen !" sus ! inut " în iulie2012. A inclus o cercetare empiric" , având un e #antion de 50 de minori cu vârste

între 14 #i 18 ani, beneficiari ai Serviciului de Proba ! iune din Sibiu. Scopul

cercet "rii a fost identificarea factorilor de risc ai familiei în dezvoltarea

comportamentului delincvent la tinerii din e #antionul men ! ionat. Cercetarea de

fa !" a fost ini ! iat " pentru a sublinia c" experien ! a ob ! inut " în familie este foarteimportant " în dezvoltarea minorului, fiind reflectat " în comportamentul acestuia

ca #i tân"r infractor. Concluzia de fond este aceea c" familiile constituie mai

degrab" un factor de risc decât unul protector pentru tinerii din e #antionul

utilizat. Cercetarea de fa !" demonstreaz " c" mediul familial are o influen !"

major " în definirea comportamental " a minorilor, îns" reg " sim #i al ! i factori careinfluen ! eaz " comportamentul delincvent. Lucrarea aduce în aten ! ie diferi ! ii

factori care pot cauza delincven ! a juvenil ": implica ! iile mediului familial, mediul

#colar, influen ! a anturajului #i felul minorilor de a- #i petrece timpul liber.

Introducere

Copiii reprezint# cel mai de pre$ „lucru” din via$a unei familii, dar "i a uneisociet#$i. Ace"tia sunt cei ce duc mai departe „sângele”, numele, valorile uneifamilii. Zamfir (2007) spune foarte frumos c#, de obicei, când ne referim la copiine gândim la „puritate”, „naivitate”, dar cum ne referim la acei copii care daudovad# de non-valori: fur #, vagabondeaz# sau recurg la violen$#?

A"a cum bine "tim, delincven$a nu este un fenomen nou, ci din contr #, putemspune c# este o problem# care a existat dintotdeauna. Îns#, din punct de vederestatistic, s-au înregistrat diferite perioade de cre"tere/descre"tere a num#rului de

persoane care au comis infrac$iuni "i a num#rului de infrac$iuni. Totu"i,fenomenul delincven$ei juvenile a intrat în aten$ia cercet#torilor mai recent.

Cu privire la delincven$a juvenil#, autorii de specialitate (Grecu "i R #dulescu,2003) vorbesc despre trei perioade semnificative în România:

a) Perioada cuprins# între anii 1950-1954, despre care autorii spun c# fenomenul a c# p#tat amploare din cauza crizei economice "i a condi$iilorexistente la acea vreme.

26 Masterand, anul I, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de "tiin$e socio-umane,spcializarea: Cunoa"terea "i combaterea criminalit#$ii. Email: [email protected]


2/12


b) Perioada 1983-1986, timp în care fenomenul s-a triplat fa$# de perioadaanterioar #. Se pare c#, anul 1985, a fost anul cu num#rul record de minoridelincven$i, num#rul acestora ajungând la aproximativ 8600.

c)

Perioada 1989-prezent, când fenomenul a cunoscut cele mai mari cre"teri.Explica$ia acestor autori este c#, dup# 1990, România a suferittransform#ri foarte mari care au schimbat via$a politic#, economic# "isocial# ceea ce a dus la o stare de anomie "i implicit la fenomene, precum:s#r #cie, inadaptare, devian$#, criminalitate "i delincven$# juvenil#.

Pe de alt# parte, Institutul Na$ional de Statistic# prezint# situa$ia minorilor careau s#vâr "it fapte penale. Astfel, informa$iile sunt îngrijor #toare: se înregistreaz# ocre"tere semnificativ# a minorilor condamna$i: de la 1983 în anul 1990, la 9783 înanul 1995. Ulterior, num#rul scade progresiv, în anul 2010, ajungând la 3263. Cutoate acestea, num#rul minorlor care s#vâr "esc fapte penale continu# s# fie ridicat.

De aceea, m# întreb: cum se face c# ni"te copii, care sunt considera$i fiin$e mici,dr #g#la"e, inocente ajung s# fac# r #u "i s# fie numi$i „delincven$i”? Cum ajungace"tia din copii delincven$i? Care este rolul familiei, ca prim# instan$# desocializare, în dezvoltarea comportamentului delincvent? Care sunt al$i factoricare concur # la apari$ia comportamentului delincvent?

Acestea sunt doar câteva din întreb#rile care m-au fascinat în timpulvoluntariatului la Serviciul de Proba$iune Sibiu, ceea ce m-au determinat s# studiez chiar eu aceast# problematic#. Astfel, lucrarea mea de licen$# a fostintitulat#: „Implica$iile mediului familial asupra dezvolt#rii comportamentuluidelincvent”. În urma acestei cercet#ri, mi-a dat seama c# mediul familial are oinfluen$# foarte mare, îns# exist# "i al$i factori care concur #. A"adar, a luat na"tere

acest proiect de cercetare centrat pe mai mul$i factori care ar putea favorizaapari$ia delincven$ei.

Motivez grupa de vârst# aleas# prin faptul c# influen$ele familiei se resimt cel maitare în aceast# perioad#, iar în acela"i timp la aceast# vârst# adolescen$ii sunt celmai u"or de influen$at, iar ca atare factorii de risc abund#. Lucrarea debuteaz# cudefinirea termenilor din sfera delincven$ei "i cu o scurt# trecere în revist# ateoriilor cu privire la delincven$#. O sa vedem, în cele ce urmeaz#, c# exist# omultitudine de teorii în domeniul delincven$ei, fiecare explicând o anumit# cauz# a delincven$ei, astfel exist# teorii care pun accentul pe familie, altele pe anturaj,altele mut# accentului asupra indivizilor "i a personalit#$ii acestora. Ulterior, voi

prezenta câteva informa$ii despre familie "i modul cum aceasta, primul mediu devia$# al copilului, poate deveni un factor de risc, dar "i influen$a altor medii înaceast# problematic#.

Argumentez actualitatea temei prin faptul c# delincven$a a crescut aproapeconstant în ultimii ani, iar cel mai îngrijor #tor este faptul c# grupa de vârsta de lacare se comit fapte penale e din ce în ce mai mic#, iar num#rul minorilor "i altinerilor din ce în ce mai mare. Pe de alt# parte, consider c# aceast# problematic# este foarte pu$in studiat#. De"i, în prezent, speciali"tii au început s# recunoasc# importan$a factorilor de risc în dezvoltarea comportamentului delincvent "i astfel

programele de preven$ie a delincven$ei s# pun# accent pe familie, "coal# "i alte


3/12


medii consider c# suntem abia la începutul drumului, c#ci influen$ele exercitatemediile de socializare, în special de familie sunt atât de profunde, încât e nevoiede foarte multe eforturi din partea multor speciali"ti pentru a investiga acest

subiect, dar "i pentru a ac$iona în consecin$#.

Infrac!ionalitatea: delimit"ri conceptuale #i perspective teoretice

Termenul „devian$#” a fost folosit, pentru prima dat#, în anul 1938, de c#tre Sellinca fiind: „ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduit# sau a ordinii institu$ionale” (R #dulescu, 1990, p. 9).

Forma extrem# a devian$ei este reprezentat# de comportamentul delincvent.Bulgaru (2005, p. 7) scrie c# delincven$a reprezint# „înc#lcarea normelor juridicecu caracter penal prin care sunt protejate cele mai importante valori "i rela$ii

sociale.”R #dulescu (1990) spune c# delincven$a juvenil# reprezint# toate ac$iunile pe careadul$ii sau autorit#$ile le consider # ca având caracter delincvent. În lucr #rile despecialitate, întâlnim nenum#rate defini$ii ale delincven$ei. Eu am prezentat, maisus, doar câteva dintre ele. În continuare, voi prezenta teoriile care explic# comportamentul delincvent.

Giddens (1997) spune c# primele încerc#ri de explicare a delictului au avutcaracter preponderent biologic. Teoriile psiho-sociale mut# accentul pe tr #s#turile

psihice ale persoanei în rela$ie cu mediul în care cresc "i se dezvolt#. Relevant# înacest sens este „teoria înv"$"rii sociale” care spune c# comportamentul

delincvent este înv#$at în rela$iile cu celelalte persoane. Teoria controlului socialspune c# orice proces de socializare trebuie s# favorizeze conformarea la normelesociale. Miftode (2004) este cel care prezint# controlul social, în special, din

perspectiva familiei.

„Teoria dezorganiz "rii sociale” este o alt# teorie frecvent utilizat# pentru aexplica comportamentul delincvent. De data aceasta, speciali"tii se concentreaz# asupra efectelor sociale "i economice ale industrializ#rii "i urbaniz#rii asupracomportamentului anumitor indivizi (Banciu, 2008). „Teoria asocierilordiferen $ iale” consider # c# orice comportament delincvent trebuie corelat "i cu

procesul de comunicare din interiorul grupurilor sociale. O alt# teorie important#,îns# pe care nu o g#sim la teoriile delincven$ei este teoria ata #amentului, conformc#reia rela$iile de ata"ament dezvoltate în copil#rie au o influen$# major # asupracomportamentului ulterior.

În concluzie, to$i speciali"tii în domeniul delincven$ei recunosc faptul c# înexplicarea delincven$ei trebuie s# se $in# cont de factorii biologici, psihologici "isociali.

Factorii dezvolt"rii comportamentului delincvent

A"a cum spuneam "i cum ne red# "i Diacu (2012), delincven$a juvenil# este o problem# social# de actualitate în $ara naostr #. Tocmai de aceea, cercet#torii sunt


4/12


5/12


de pornire lucrarea de licen$# elaborat# ulterior, în urma cercet#rii vom putea tragecâteva concluzii cu privire la principalii factori de risc în apari $iacomportamentului delincvent la tinerii cu vârsta între 14 "i 18 ani, beneficiari ai

Serviciului de porba$iune din Sibiu.

Obiectivele cercet"rii

În vederea surpinderii cauzelor care favorizeaz# apari$ia "i dezvoltareacomportamentului delincvent, propunem urm#toarelor obiective:

1) Identificarea particularit#$ilor socio-demografice ale familiei de provenien$# a tân#rului delincvent.2) Analiza climatului familial din care provine tân#rul delincvent.3) Surprinderea situa$iei "colare a tân#rului delincvent.

4) Identificarea anturajului frecventat de c#tre tân#rul delincvent.5) Surprinderea modului de petrecere a timpului de c#tre tân#rul delincvent.

Astfel, ipotezele cercet#rii sunt:1) Familiile provenite din mediul urban au un indicator de predic$ie pro-delincven$# mai mare decât familiile provenite din mediul rural.2) Un climat familial neglijent, care nu ofer # direc$ii de dezvoltare personal# are un indicator de predic$ie pro-delincven$# mai mare decât alte tipuri de climatefamiliale.3) Cu cât situa$ia economic# a familiei este mai dificil#, cu atât sunt mai mari"ansele ca tinerii s# devin# delincven$i.4) Tinerii care au abandonat sistemul de înv#$#mânt sunt mai predispu"i ladelincven$# comparativ cu cei care frecventeaz# "coala.5) Tinerii care frecventeaz# un anturaj nepotrivit vârstei lor vor prezenta "i unmod de petrecere a timpului nefolositor.

Lotul de subiec!i

Pentru aceast# cercetare, ar putea fi folosit un e #antion neprobabilist dedisponibilitate, format din 50 tineri delincven$i afla$i în supravegherea Serviciuluide Proba$iune Sibiu. Principalul criteriu de selectare a subiec$ilor va fi vârsta, mai

exact s# fie cuprins# între 14 "i 18 ani. To$i ceilal$i indicatori sociodemografici cagen, etnie, mediu de origine, reziden$# vor fi pur indicatori socio-demografici, f #r # a avea vreo importan$# în alegerea subiec$ilor.

M"sur"tori

Metode #i instrumente care ar putea fi utilizate: triangula$ie metodologic#, format# din urm#toarele metode: analiza de con$inut a documentelor sociale, studiul decaz "i metoda interviului.

Analiza de con$inut a documentelor sociale este o tehnic# folosit# în investiga$iilesocio-umane pentru valorificarea documentelor, iar într-o astfel de cercetare va


6/12


avea menirea de a oferi cât mai multe informa$ii cu privire la tân#r, situa$ia lui"colar #, anturaj frecventat, mediul familial. Formularul de înregistrare a datelor

poate fi v#zut la anexe.

A"a cum bine "tim, studiul de caz î"i propune detalierea informa$iilor. Astfel, dac# analiza de documente va oferi informa$ii obiective despre 50 cazuri, studiile decaz vor prezenta câteva cazuri în detaliu (10 cazuri), care ar putea fi explicatefiecare cu ajutorul teoriilor de specialitate.

Interviul este o metod# calitativ#, bazat# pe procesul de comunicare, în careintervievatorul reu"e"te s# afle de la intervievat informa$iile care îl intereseaz#.Într-o astfel de cercetare, interviul ar putea aduce informa$ii semnificative, careapoi ar putea fi comparate cu rezultatele analizei de documente. Consider c# utilizând cele trei metode, ar rezulta o imagine relativ clar # a portretului tân#rului"i a factorilor care ar putea influen$a apari$ia comportamentului delincvent.

Elaborarea instrumentelor. Definirea nominal" a conceptelor

1) Delincven$a“Delincven$a reprezint#:„înc#lcarea normelor juridice cu caracter penal princare sunt protejate cele mai importante valori "i rela$ii sociale. Delincven$a esteo form# de devian$# social# negativ#, definit# adesea "i prin termenii decriminalitate, infrac$ionalitate.” (Bulgaru 2005: 7)

2) Climatul familial este:

„… forma$iune psiho-social# foarte complex# cuprinzând ansamblul de st#ri psihice, moduri de rela$ionare interpersonal#, atitudini, nivel de satisfac$ie etc cecaracterizeaz# grupul familial o perioad# mai mare de timp.” (Mitrofan "iMitrofan 1991, p. 72)

Opera!ionalizarea conceptelor

1) Dimensiunea comportamentului delincvent cu urm#toarele variabile: tipul dedelincven $" "i circumstan $ ele actului delincven $ ial;

2) Dimensiunea socio-demografic# a familiei cu variabilele: modelul familiei,

num"rul copiilor , mediul de provenien $", mediul de reziden $",etnia, vârstatân"rului, nivelul de educa $ ie al tân"rului, ocupa $ ia tân"rului, ocupa $ ia

p"rin $ ilor, nivelul de educa $ ie al p"rin $ ilor, veniturile familiei, satisfac $ ia fa $" de

venituri (dac# tinerii "i familiile acestora sunt mul$umi$i de venituri), condi $ ii delocuit ;

3) Dimensiunea climatului familial cu variabilele: comunicarea în familie (cuindicatorii: dac# p#rin$ii poart# discu$ii cu copilul pe tema faptei penale s#vâr "ite,dac# poart# discu$ii cu p#rin$ii în leg#tur # cu problemele pe care le întâmpin#, cuvisurile lor, cu dorin$ele lor, când vorbesc p#rin$ii cu copiii -doar când au

probleme/permanent/deloc-,modul în care comunic# fiecare p#rinte cu copilul,


7/12


8/12


comportament agresiv "i violent, dac# în cadrul grupului se consum# alcool, dac# în cadrul grupului se consum# tutun, dac# în cadrul grupului se consume substan$eetnobotanice-alte droguri); al $ i prieteni/alte cuno #tin $ e (cu cine se mai întâne"te,

nivelul educa$ional al acestora, ocupa$ia acestora).

Rezultatele anticipate ale cercet"rii

Principalul rezultat al acestei cercet#ri va fi c# familia, precum "i celelalte mediide socializare reprezint# fie un factor de protec$ie pentru tinerii delincven$i, ceeace poate concura într-un mod semnificativ la rezilien$a tinerilor, fie dimpotriv# unfactor de risc pentru ace"tia.

Oferirea de modele negative de comportament în familie, precum: utilizareaviolen$ei, consum de substan$e, dependen$a de presta$ii sociale/ sau de al$i membri

ai familiei, neutilizarea recompenselor "i utilizarea sanc$iunilor în exces,dezorganizarea familial# cu toate formele ei, conflicte în familie, comunicareadeficitar # în familie, toate acestea ne-ar îndrept#$i s# vedem familia ca un factorde risc pentru tinerii care au comis fapte penale. Pe de alt# parte, familia nu estesingurul factor al delincven$ei, astfel exist# "i al$i factori care ar putea concura:abandonarea studiilor, frecventarea unui anturaj nepotrivit, modelele decomportament negative oferite de prieteni "i influen$a acestora.

Posibile rezultate ale cercet"rii

Probabil cei mai mul$i tineri vor avea vârsta între 16-17 ani (media de vârst#) "i

vor fi cei care au comis furt calificat. Din câte am putut observa în timpulvoluntariatului la Serviciul de Proba$iune, cei mai mul$i tineri au fost condamna$i pentru s#vâr "irea infrac$iunii de furt calificat, urma$i de tâlh#rie, v#t#marecorporal# "i altele. Astfel, am formulat "i o ipotez# care are leg#tura cu fapta

penal#, în special cu furtul "i anume: “cu cât situa$ia economic# a familiei estemai sc#zut#, cu atât sunt mai mari "ansele ca tinerii s# comit# fapte penale”,mergând pe ideea c# cei care comit furt calificat sunt cei care prezint# o situa$ieeconomic# dificil#. Teoria care ar explica cel mai bine comportamentul delincventdin aceast# perspectiv# este “teoria dezorganiz#rii sociale” care pune accent pefamiliile s#race, cu un num#r mare de copii, care nu le pot asigura acestora o via$# decent# "i o socializare adecvat#.

E probabil ca cei mai mul$i tineri s# fie de sex masculin, c#ci, în general, ei suntcei care comit fapte penale, informa$ie întâlnit# atât în practic#, cât "i în lucr #rilede specialitate. Probabil cei mai mul$i tineri sunt elevi, datorit# grupei de vârst# alese, îns# din câte am putut observa în timpul voluntariatului sunt "i foarte mul$itineri au p#r #sit "coala. E posibil ca cei mai mul$i tineri au comis fapta penal# împreun# cu altcineva, în special cu prieteni, c#ci la aceast# vârst# sunt foarteinfluen$abili. Acest aspect a fost confirmat "i în cercetarea anterioar #, c#ci 35 din50 subiec$i au s#vâr "it fapta penal# împreun# cu prieteni.

Conform cercet#rii anteioare, cei mai mul$i tineri delincven$i proveneau dinmediul urban "i nu din mediul rural, de aceea am ini$iat "i o astfel de ipotez#. Ne


9/12


a"tept#m la acest rezultat, "i în baza teoriei dezorganiz#rii sociale care spune c# principalele cauze ale delincven$ei le reg#sim în interiorul comunit#$ilor urbane,care datorit# aglomer #rii de popula$ie devin surse criminogene, iar solu$iile penru

combaterea fenomenului ar trebui gândite la nivel comunitar "i nu individual.E foarte probabil ca p#rin$ii s# fie muncitori califica$i/necalifica$i, $inând cont demedia de vârst# la care ace"tia se afl# "i nivelul educa$ional pe care oameniiobi"nui$i îl exercitau.

Cu privire la modelul familial de provenien$#, rezultatul o s# fie unul inedit, c#cilucr #rile de specialitate se contrazic pe acest subiect. Astfel, exist# autori careconsider # un factor de risc al apari$iei delincven$ei compozi$ia familial#, pe cândal$ii contrazic asta, afirmând c# e mai important# rela$ia care se formeaz# între

p#rin$i "i copii, decât efectiv existen$a celui de-al doilea p#rinte. Personal,consider c# familiile monoparentale ar putea avea un indicator de predic$ie pro-

delincven$# mai mare decât familiile nucleare atunci când p#rintele r #mas singurcu copilul nu are sufiecient timp pentru a-l petrece cu fiul s#u "i astfel, conformteoriei controlului social, odat# cu sl# birea controlului, tân#rul s# urmeze caleadelincven$ei.

Modele negative de comportament identificate în familiile acestor tineri ar puteareprezenta o explica$ie pentru comportamentul deviant al fiului. Teoria înv#$#riisociale afirm# acest lucru, cum c# comportamentul delincvent este uncomportament înv#$at în rela$iile sociale. Pe de alt# parte, familia este mediul încare to$i petrecem cel mai mult timp, prin urmare, e cel mai probabil s# ne însu"imcomportamente înv#$ate în interiorul ei.

Autorii de specialitate coincid asupra faptului c# climatul familial are un impactmare asupra dezvolt#rii optime a copiilor. Aspecte precum: comunicarea înfamilie, conflictele în familie, gradul de apropiere între membrii familiei, nivelulde în$elegere, atitudinea fa$# de ceilal$i membri pot spune foarte mult despre tipulde educa$ie primit de copil "i despre felul s#u de a fi. %tim foarte bine c# exist# mai multe tipuri de climate familiale. Dintre acestea, autorii de specialitateconsider # climatul neglijent ca având consecin$ele cele mai grave asupradezvolt#rii armonioase a copilului. Tocmai de aceea am ini$iat "i eu o ipotez#

privind acest tip de climat. Un aspect foarte important aici mi se pare stiluleducativ al p#rin$ilor, mai exact: dac# p#rin$ii cunosc anturajul fiului, dac# cunoscmodul în care acesta î$i petrece timpul liber, dac# impun reguli, dac# acestea suntrespectate. Consider c# aceste aspecte sunt direct rela$ionate cu apari$iacomportamentului delincvent.

Pe de alt# parte, m# a"tept ca cei mai mul$i tineri s# fac# parte din categoria celorcare fie au abandonat "coala, fie prezint# performan$# "colar # sc#zut#, aspectconfirmat chiar "i de cercet#rile asupra delincven$ilor juvenili. E foarte pu$in

probabil ca un student silitor, bursant, apreciat de c#tre profesori, cu planuri de adezvolta o carier # s# ri"te s# piard# toate aceste avantaje s#vâr "ind o fapt# penal#,ci din contr # ace"tia enumra$i ultimii s# fie cei care consider # c# nu mai au niciunviitor din punct de vedere "colar "i profesional.

În ceea ce prive"te anturajul frecventat, datele culese vor releva dac# cei mai mul$i


10/12


tineri provin dintr-un anturaj nepotrivit vârstei lor. Pe de alt# parte, sunt "i mul$itineri care frecveteaz# anturaje cu preocup#ri deviante "i delincvente din momentce mul$i tineri comit fapte penale în grup. De asemenea, conform cazurilor

studiate în cercetarea anterioar # mul$i tineri petrec foarte mult timp împreun# cu prietenii. Pe de alt# parte, cele mai multe comprotamente deviante, precum:consum de tutun, alcool, diferite substan$e nu au loc acas#, ci în compania

prietenilor. A"a cum bine "tim, acestea reprezint# comportamente predelincvente.De aici pân# la comportamente delincvente mai e un singur pas.

Posibile concluzii #i implica!ii ale cercet"rii în practica psihologic"

Rezultatele, mai mult sau mai pu$in apropiate de cele enun$ate mai sus, vor reie"iîn urma metodelor utilizate. Astfel, analiza documentelor sociale va releva un

portret al tinerilor delincven$i (cuprinzând informa$ii despre persoana lor, despre

situa$ia "colar #, despre prieteni) precum "i un portret al familiilor tinerilor,datorit# faptului c# e"antionul utilizat va fi unul destul de mare încât s# ne permit# s# efectu#m o generalizare. Pe de alt# parte, trebuie s# recunoa"tem c# cele mai

bine studiate e"antioane sunt cele mici. De aceea, zece din cele 50 cazuri vor fidetaliate cu ajutorul celorlalte dou# metode: studiul de caz "i ancheta pe baz# deinterviu.

Consider c# utilizând cele trei metode de cercetare "tiin$ific# voi reu"i s# atingcele cinci obiective de cercetare.

Principala concluzie a acestei cercet#ri va fi, în cazul identific#rii multor aspectenegative ce $in de familie, (precum: modele negative de comportament în familie,

neutilizarea recompenselor "i utilizarea în exces a sanc$iunilor, climat familialnegativ, cu un nivel al încrederii "i al apropierii sc#zut, stil educativ inconstant),de situa$ia "colar # (note sc#zute, performan$# slab#, comportamente deviante la"coal#, e"ec "colar), anturaj (prieteni care au p#r #sit "i ei "coala, având preocup#rideviante, oferind modele negative de comportament) faptul c# toate aceste aspectereprezint# mai degrab# factori de risc, decât de protec$ie pentru tinerii care aunevoie atât de mult# de sprijinul familiei "i al prietenilor.

Implica!ii pentru practicienii în domeniul psiho-social

Literatura de specialitate ne spune c# orice persoan# are nevoie de re$ele desprijin. Aceste re$ele sunt formate în principal de familie, "coal#, prieteni, loc demunc#. Totu"i, câteodat# aceste medii nu numai c# nu reprezint# un suport pentruanumite persoane, ci din contr # reprezint# chiar un factor de risc. În general, sespune despre familie c# este mediul cel mai c#lduros, care confer # membrilor ei

protec$ie, iubire, sprijin, dar, din p#cate, nu întotdeauna se întâmpl# a"a. Pentrucazurile în care familiile tinerilor reprezint# mai degrab# un loc rece, care

provoac# fric#, anxietate sau pur "i simplu modele negative de comportament pentru tineri "i pentru cazurile în care apar "i al$i factori importan$i, precumanturajul "i lipsa unei "anse în via$#, propunem urm#toarele direc$ii de ac$iune:


11/12


- existen$a cât mai multor „"coli ale p#rin$ilor” pentru dezvoltarea abilit#$ilor parentale (la care accesul s# fie gratuit)

- implicarea asistentului social local: s# identifice familiile în care exist# orice

tip de probleme: s# li se asigure acestora venitul minim garantat pentru prevenirea furturilor, s#-i îndrume spre serviciile existente la nivel jude$ean.

- existen$a speciali"tilor în "coli: psihologi, asisten$i sociali. A"a cum amv#zut, majoritatea tinerilor sunt elevi sau fo"ti elevi, deoarece auabandonat "coala. De"i familiile poate nu reprezint# în cazul acestor tineriresurse pentru educa$ia lor, speciali"tii ar putea suplini acest rol,identificând problemele cu care ace"tia se confrunt#.

- implicarea profesorilor, în special a profesorului diriginte- implicarea ONG-urilor care activeaz# în domeniu: a"a cum bine "tim ONG-

urile, au întotdeauna un rol foarte mare în astfel de probleme, ele suplinesc

ceea ce serviciile publice nu pot acoperi, pot oferi diverse servicii:rechizite "colare, îmbr #c#minte, consiliere "colar #, psihologic#.

- Serviciul de Proba$iune ar putea oferi cursuri de comunicare între p#rin$i "icopii, pentru îmbun#t#$irea rela$iilor.

- înscriereaa copiilor cu risc de abandon "colar în centre de zi, unde s# primeasc# îndrumare "i sprijin la efectuarea temelor, dar "i supraveghere pentru acele ore.

- implicarea tinerilor care au s#vâr "it fapte penale într-un program deconsiliere psihologic#, în care s# fie ajuta$i s# con"tientizeze importan$a"colii "i a nefrecvent#rii anturajului nefavorabil.

- implicarea p#rin$ilor într-un program de consiliere psihologic#: a"a cum bine"tim, sunt foarte mul$i adul$i care au nevoie de consiliere, îndrumare. Încadrul acestor "edin$e, ace"tia ar putea fi sprijini$i s# în$eleag# ce este bine

pentru copil "i s# fie sensibiliza$i vis-a-vis de problemele cu careadolescen$ii se confrunt#.

Observ#m, a"adar, cât de important# este interdisciplinaritatea, chiar "i în acestesolu$ii propuse. Pentru realizarea lor, este nevoie de munca interdisciplinar # a maimultor speciali"ti: psiholog, asistent social, profesori, al$i speciali"ti din cadrulONG-urilor "i a Serviciului de Proba$iune.

Referin!e

Banciu, D. (2008). Principalele teorii etiologice ale devian $ ei #i crimei. Manualde Proba $ iune, Bucure"ti: Euro Standard.

Bulgaru, M. (2005). Asisten $ a social " #i justi $ ia juvenil ": modalit "$ i de

Clark, R. & Shields G. (1997). ‘Family Communication and Delinquency’, Adolescence, Vol 32, Nr 125, pp 81-92.

Diacu, L. (2010). ‘Delincven$a juvenil#. Factori multiplica$i în determinareacomportamentului infrac$ional’, Probation Junior , Vol 1, Nr 2, pp 46-89,disponibil pe site: www.junior.yfj.ro accesat la data de 25.11.2011


12/12


Giddens, A. (2001). Sociologie. Bucure"ti: Bic All.

Grecu, F. & R #dulescu S. (2003). Delincven $ a juvenil " în societateacontemporan". Studiu comparativ între SUA #i România, Bucure"ti: Lumina Lex.integrare #i cooperare. Eds. Chi"inau: CEP USM.

Knapik, A. (2009). ‘Delincven$a juvenil#-cauze "i efecte’, Agora, 3, 117-123.

Matherne, M. & Thomas A. (2001). ‘Family environment as a predictor ofadolescent delinquency’, Adolescence; Vol 36, Nr 144, pp 655-664.

Miftode, V. (2004). Sociologia popula $ iilor vulnerabile. Ia"i: Editura Universit#$iiAlexandru Ioan Cuza.

Mitrofan, I. & Mitrofan N. (1991). Familia de la A la Z . Bucure"ti: Editura%tiin$ific#.

Pu"ca", M. & Banciu D. (2006). ‘Familia "i delincven$a juvenil#’, Revista Român" de Sociologie, Vol XVII, Nr 1-2, pp 39-51.

R #dulescu, S. (1990). Sociologia problemelor sociale ale vârstelor . Bucure"ti:Lumina Lex.

Sells, P. S. (2002). Adolesce $ i sc" pa $ i de sub control: ghidul p"rintelui. Bucure"ti:Humanitas.

Tomi$#, M. (2009). ‘Influen$a rela$iei p#rinte-copil asupra fenomenuluidelincven$ei juvenile’, Copiii de azi sunt p"rin $ ii de mâine, Nr 24, pp 57-65.

Zamfir, R. (2007). ‘Delincven$a juvenil# – O problem# social# complex# si

actual#’, Agora, Vol 3, Nr 1, pp 105-115.*** Institutul Na$ional de Statistic#.

5. alina severin. factori implicati in aparitia comportamentului delincvent. studiu de caz asupra...

Documents