36881474 curriculum amg ii

8/3/2019 36881474 Curriculum AMG II

1/124


2/124

PLAN DE INVATAMANT ANUL II

Nr.crt.

Denumirea modulului Nr. Decredite

Detaliere ore(T + P)

1 Comunicare in limba moderna 2 C 48 +72 pe tot anul scolar

2 Management si legislatiesanitara

1 C 24+36

3 Epidemiologie si sanatatepublica

1 C 24+36

4 Principii de baza ale cercetarii 1 C 24+365 Pneumologie si nursing

specific2 C 60+60

6 Cardiologie si nursing incardiologie

2 C 60+60

7 Gastroenterologie si nursing ingastroenterologie

2 C 60+60

8 Nefrologie si urologie sinursing in afectiunile renale

2 C 60+60

9 Chirurgie generala si nursingin chirurgia generala

2 C 60+60

10 Chirurgie toracica sicardiovasculara si nursingspecific

1 C 24+36

11 O. R. L. si nursing O. R. L. 1 C 24+3612 Oftalmologie si nursing in

oftalmologie1 C 24+36

13 Hematologie si nursing inhematologie 1 C24+36

14 Ortopedie, traumatologie sinursing specific

1 C 24+36

15 Reumatologie si nursing inreumatologie

1 C 24+36

16 Dermatologie, B T S si nursingspecific

1 C 24+36

17 Boli infecto- contagioase sinursing infecto-contagios

1 C 24+36

18 Endocrinologie si nursing inendocrinologie

1 C 24+36

19 Boli metabolice, de nutritie sinursing specific

1 C 24+36

20 Nutritie si dietetica 1 C 24+36TOTAL 26 C

Consemnarea orelor cu scris italic si subliniat este pe semestrul IIAn scolar: 42saptamani din care, Sem I si Sem II: cate 12 saptamani teorie si 9 saptamani de

practica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Calificarea: Asistent medical generalistAnul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat


3/124

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL I 21 SAPTAMANINR.CRT.

UNITATEA DE COMPETENTA NR.CREDITE

NR. TOTALORE TEORIE /PRACTICA

TEORIE12 SAPTAMANI

PRACTICA9 SAPTAMANI

OBSERVATII

NR. ORETEORIE

+PRACTICAx 12

SAPTAMANI

TOTAL ORE /SAPTAMANA

NR. OREINSTRUIRE PRACTICA


1. Comunicare in limba moderna 2C 48+72pe tot anul scolar(24+36/semestru)

2 h teorie+

3h lab.tehnologic

5 - - -

2. Management si legislatie sanitara 1C 24+36 2h teorie+3h lab. tehnologic

5 - - -

3. Pneumologie si nursing specific 2C 60+60 3h teorie m.instr.2h teorie medic

5 60 - -

4. Cardiologie si nursing in cardiologie 2C 60+60 3h teorie m.nstr.2h teorie medic

5 60 - -

5. Chirurgie toracica si cardiovasculara s inursing specific

1C 24+36 1h teorie m.instr.1h teorie medic

2 36 - -

6. O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36 1h teorie m.instr.1h teorie medic

2 36 - -

7 . Oftalmologie s i nursing inoftalmologie


2 36 - -

8. Ortopedie, t raumatologie si nursingspecific


2 36 - -

9 . Reumatologie s i nursing inreumatologie


2 36 -

10. Boli metabolice, de nutritie si nursingspecific


2 36 - -

11 Nutritie si dietetica 1C 24+36 1h teorie m.instr.1h teorie medic

2 36 - -

TOTAL 14 C 24+36312+408

28 h teorie +6h lab.tehnologic

34 372 - Se va efectua1 garda de 12h

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogicaCalificarea: Asistent medical generalistAnul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat


4/124

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL II 21 SAPTAMANINR.CRT.

UNITATEA DE COMPETENTA NR.CREDITE

NR. TOTALORE TEORIE /PRACTICA

TEORIE12 SAPTAMANI

PRACTICA9 SAPTAMANI

OBSERVATII

NR. ORETEORIE

+PRACTICAx 12

SAPTAMANI


NR. OREINSTRUIRE PRACTICA


1. Comunicare in limba moderna - - Vezi semestrul I

2. Epidemiologie si sanatate publica 1C 24+36 2h teorie+3h lab. tehnologic

5 - - -

3. Principii de baza ale cercetarii 1C 24+36 2h teorie 2 36 - -4. Gastroenterologie s i nursing in

gastroenterologie2C 60+60 3h teorie m.nstr.

2h teorie medic5 60 - -

5. Nefrologie s i urologie s i nursing inafectiunile renale


5 60 - -

6 . Chirurgie generala si nurs ing inchirurgia generala


5 60 - -

7. Hematologie si nursing in hematologie 1C 24+36 1h teorie m.instr.1h teorie medic

2 36 - -

8 . Dermatologie, B T S si nurs ingspecific


2 36 - -

9. Boli infecto- contagioase si nursinginfecto-contagios


2 36 -

10. Endocrinologie s i nursing inendocrinologie


2 36 - -

TOTAL 12 C 324+396 27 h teorie +3h lab.tehnologic

30 360 - -

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogicaCalificarea: Asistent medical generalistAnul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat


5/124

Modulul 19: COMUNICARE N LIMBA MODERN

Not introductivModulul COMUNICARE N LIMBA MODERN face parte din pregtirea

anului II, coala postliceal, pentru calificarea asistent medical generalist.

n modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN se regsesc abilitile dinunitatea de competen COMUNICARE N LIMBA MODERN. Modulul arealocate 120 de ore din care 48 de ore teorie si 72 de ore de laborator tehnologic . Prin

parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise nstandardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun custandardul de pregtire profesional specific calificrii.

Lista competentelor specifice unitatii de competentacorespunzatoare modulului:

1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate deindeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionalesemnificative

2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate,legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte

profesionale3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale

semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale

semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de

sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

Tabel de corelare a competenelor si coninuturilorUnitatea de competenta: COMUNICARE IN LIMBA MODERNA ( 120 de oredin care 72 de ore laborator tehnologic)

Nrcrt

Unitatea decompeten

Competene Coninuturi




6/124

1. Comunicare nlimba modern

C.1. Obineinformaii prinreceptarea demesaje orale,legate de

ndeplinirea desarcini deserviciu, ncontexte

profesionalesemnificative

1. Tipuri de informaii:- informaii, inclusiv numerice, pe teme

profesionale: instruciuni, solicitri,ntrebri, explicaii;- informaii factuale, inclusiv numerice,

privind specificaii de procese, produse iservicii;-opinii, puncte de vedere, atitudini (pro,contra, neutr), prioriti.2. Surse i tipuri de mesaje orale:-mesaje, formale i informale directe,emise clieni, colegi sau de cei din jur;-discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv

video-conferine);-prezentri (formale / informale) de

produse / servicii;

-transmisiuni radio i TV, anunuripublice;

-conversaii telefonice, inclusiv mesajetelefonice nregistrate.

C.2. Obineinformaii prinreceptarea demesaje scrisespecializate,legate dendeplinirea desarcini deserviciu, ncontexte


1. Tipuri de texte:- documente profesionale specificespecializrii: manuale, rapoarte, reclame,oferte, fie tehnice;- texte de popularizare pe teme

profesionale: articole de pres, prezentri,reclame, anunuri;- texte cu coninut operaional

profesional: coresponden, faxuri,circulare, formulare, instruciuni cereri,reclamaii, procese verbale.2. Tipuri de informaii scrise:- elemente cheie din documente relevante;- informaii factuale, inclusiv numerice,relativ complexe, pe teme de interescomun;

- informaii profesionale: instruciuni,explicaii, date tehnice ale unor produse iservicii, evaluri;- date privind: materii prime, materiale i

produse finite, operaii i procesetehnologice.




7/124

C.3. Exprimmesaje orale nlimbaj complex,n contexte

profesionale

semnificative, nscopul ndepliniriide sarcini deserviciu

1. Tipuri de informaii:- informaii factuale , idei, opinii;- instruciuni, explicaii, detalii de operare,sfaturi;descrieri i specificaii de obiecte,

procese, operaii.2. Tipuri de discurs:- discuii profesionale formale iinformale.- prezentri.- scurte rapoarte profesionale.3. Moduri de comunicare:- fa n fa, individual sau n grup;- la telefon, robot telefonic.

C.4. Elaboreazmesaje scrisespecializate, ncontexte

profesionalesemnificative, nscopul ndepliniriide sarcini deserviciu

1. Tipuri i formate de documente i textefuncionale:- formulare i alte documente specificespecializrii (facturi, facturi pro-forma,oferte, fie tehnice, fie de eviden, fiede producie, documente de eviden,specificaii, evaluri);- coresponden profesional: scrisori,note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);- dri de seam, procese verbale, minute,referate, rapoarte.- formate formale;- formate informale.2. Tipuri de informaii:- informaii factuale de specialitate(inclusiv descrieri i date tehnice), despre

produse i servicii;- aranjamente i instruciuni de serviciu;- idei, opinii, puncte de vedere;- raportri privind desfurarea unorevenimente, edine, procese.3. Teme specifice:

- organizarea locului de munc;- operaii, activiti i procese deproducie;- calitatea serviciilor / produselor.




8/124

C.5. Particip lainteraciuni oralei n scris legatede ndeplinirea desarcini de

serviciu, ncontexte


1. Discuii profesionale:- situaii sociale si profesionale formalei informale;- interviuri individuale sau n grup;- ntlniri formale / informale

profesionale de rutin, activitiprofesionale zilnice.

2. Comunicare telefonic:- contacte de rutin cu colegi, subalterni,superiori, n activiti profesionalezilnice;- comunicri formale / informale cu

parteneri i clieni;- interviuri telefonice individuale.

3. Coresponden profesional:- formal i informal, legat de sarcini

de serviciu;- n interiorul organizaiei: cusubalterni, cu colegi, cu superiori;- n afara organizaiei: cu clieni, cu

parteneri, cu poteniali clieni / parteneri. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleaiconinuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unitide competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea

prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea

acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire.Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv

informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespundedomeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica.

n elaborarea strategiei didactice, pentru modululCOMUNICARE N LIMBAMODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne aleeducaiei:

- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare- elevii au stiluri diferite de nvare- elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechicu cele noi i pentru ordonarea lor

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti denvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, joculde rol, simularea, proiectul.

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelorde evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.




9/124

Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competenenefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul luise

realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.

Sugestii metodologiceConinutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an si se

va desfasura astfel: 2 ore de teorie/ saptamana/ an i 3 ore de laborator tehnologic/saptamana/an. Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocatfiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotineanterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilare acunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.

Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de

performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asiguratecondiiile de aplicabilitate descrise n standard.

MODULUL II: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR

Not introductiv

Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte dinpregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.

n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se regsescabilitile din unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I

LEGISLAIE SANITAR. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore delaborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndireacompetenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar seva utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoaremodului:

1. Precizeaz principiile managementului general

2. Identific politicile i sistemele de sntate

3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar

4. Aplic legislaia sanitar

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor




10/124

Unitatea de competen: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR (60 deore din care 36 de ore de laborator tehnologic).




11/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


1 MANAGE-MENT I

LEGISLAIESANITAR

C.1.Precizeaz

principiilemanagemen-tuluigeneral.

1. Management general:1.1. Definiie, motivarea existenei

managementului, funciilemanagementului (dup Henri Fayol -

planificare, organizare, conducere icontrol), principii generale aleconducerii.

1.2. Abiliti necesare managerului, rolurilemanagerului (interpersonale,informaionale, decizionale).

1.3. Factori implicai direct n desfurareaactivitii: competena, autoritatea(surse ale autoritii, tipuri de autoritaten management), responsabilitatea,delegarea autoritii (principii, variabilecare influieneaz gradul de delegare),tipuri i mecanisme de luare a deciziei.

1.4. Sistemul de informaii: (structuriformale i informale).

1.5. Comunicarea managerial.1.6. Management organizaional (definiie

i obiectiv, activiti, organizaiiformale i informale, parametri decaracterizare a organizaiei,componentele principale aleorganizaiei, cultura organizaional,managementul echipei, stresulorganizaional), managementultimpului de lucru (folosirea eficient atimpului, stabilirea obiectivelor i

prioritilor, instrumente utilizate,metode de raionalizare a timpului),managementul schimbrii (tipuri deschimbare, metode/abordri dup

Mintzberg, strategii clasice aleprocesului schimbrii).2. Etapele procesului de management:2.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz

n utilizarea planificrii, tipuri deplanificare (strategic, tactic,operaional).

2.2. Organizarea: mprirea sarcinilor iaplicarea mecanismelor de coordonare.

2.3. Dirijarea: coordonarea personalului.Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica



12/124


13/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


C.3.Analizeaz

caracteristi-cilemanagemen-tuluisanitar.

1. Managementul serviciilor sociale i desntate:

1.1. Definiie, scopul i obiectivele,funciile, roluri manageriale, unitilemedico-sanitare ca organizaii,nivelurile ngrijirilor de sntate(primar, secundar i teriar).

1.2. Leadership n ngrijirile de sntate.2. Domeniile de aplicare a

managementului sanitar: managementstrategic i financiar n organizaiile desntate, managementul calitiiserviciilor de sntate, managementultimpului, managementul resurselorumane, managementul stresului.

3. Managementul sanitar pe cele treinivele ale sistemului de ngrijiri desntate:

3.1. Managementul serviciilor de ngrijiriprimare de sntate: serviciul deprimire al pacienilor, modul deorganizare al ngrijirilor primare desntate (cabinetele de medicina defamilie, cabinetele stomatologice,cabinetele de specialitate private,ngrijirile de sntate comunitare ingrijirile le domiciliu), nregistrrilemedicale, sistemul informaional,interrelaiile profesionale.

3.2. Managementul serviciilor dengrijiri secundare de sntate: spitalulca organizaie (scopurile generale,structura, componente, tipuri, circuitul

bolnavului, roluri), finanarea spitalului

(spitalul public/non-profit, spitalulprivat/pentru profit, parteneriatulpublic-privat), aprecierea performaneiunui spital (indicatori de eficien

pentru paturile de spital, indicatorifinanciari, indicatori ai calitiiserviciilor, satisfacia pacientului), alteuniti medicale i medico-sociale cu

paturi (centre de ngrijire i asistenpentru copii, vrstnici, persoane cu




14/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


C.4. Apliclegislaia

sanitar.

1. Noiuni de drept medical:1.1. Definiie, noiuni despre stat i drept,

izvoare de drept medical (ConstituiaRomniei, legi organice i ordinare,hotrrile de guvern, ordine deministru, actele cu caracter normativelaborate de O.A.M.M.R.), drepturile iobligaiile cetenilor, asistenamedical acordat populaiei, asistenasocial, drepturile pacienilor.

1.2. Domenii medicale cu reglementrispeciale: medicina muncii, sntateamintal, activitatea de medicin legal,medicina experimental, transplantulde organe i esuturi.

2. Legislaia privind organizarea ifuncionarea sistemului de asigurrisociale de sntate: asigurrile socialede sntate, casele de asigurri socialede sntate, administraia de sntate

public, drepturile i obligaiileasigurailor, furnizorii de servicii desntate

2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat icompletat prin actele ulterioaresuccesive.

2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma ndomeniul sntii.

3. Principalele acte normative carereglementeaz exercitarea profesiei ndomeniul ngrijirilor de sntate:

3.1. Formarea profesional (H.G. 458/2000,Legea nr. 307/2004, Ord. M.E.C. nr.4104/2001), nvmnt post-baz

(Ord. M.S.F. Nr. 66/2002, Ord. M.S.F.Nr. 93/2003, Ord. M.S.F. nr. 716/2002,programul Naional de EducaieMedical Continu a O.A.M.M.R.).

3.2. Autorizarea (Ord. M.S. nr. 979/2004),acreditarea (Ord. Nr. 868/2001),atestarea i reatestarea profesional(Ord. M.S. nr. 501/2005, H.G. nr.970/2004).

3.3. Desfurarea activitii: codul munciiDomeniul: Sanatate si asistenta pedagogica



15/124

Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluareModulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n

mod independent.n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de

urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de

nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea

informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia,descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti denvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative

(scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmioptimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise(test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelorde evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.

Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-ldemonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea,SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat

pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene

nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se

realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata

evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora peparcursul anului colar.

Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea,coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilorcare permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i acomunicrii, tema n cas, investigaia.

Sugestii metodologiceConinutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va

desfura astfel: 2 ore/sptmn de instruire teoretic/semestru I i 3 ore/sptmnde laborator tehnologic/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupranumrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul inivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu materialdidactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.




16/124

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit ntabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.

Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare acompetenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor iactivitilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR.

Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, muncaindependent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup carestimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmriaplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur maimare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casetevideo, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer,soft, etc.

Bibliografie recomandat:

1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998

2. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed.Expert, 2000

3. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - OvidiusUniversity Press, Constana, 1998

4. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "LucianBlaga" din Sibiu, 2004

5. Monitorul Oficial al Romniei

MODULUL III: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC Not introductiv

Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte dinpregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.

n modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC se regsescabilitile din unitatea de competen tehnic specializat EPIDEMIOLOGIE ISNTATE PUBLIC. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de




17/124

laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndireacompetenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar seva utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

modului:1. Descrie conceptele de baz ale epidemiologiei.

2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice.

3. Monitorizeaz starea de sntate.

4. Msoar i analizeaz morbiditatea.

5. Aplic programe de sntate public..

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor

Unitatea de competen: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC (60 deore din care 36 de ore de laborator tehnologic).




18/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


1 EPIDEMIOLOGIEI SNTATEPUBLIC

C.1. Descrieconceptele de

baz ale

epidemiologiei.

3. Noiuni de baz aleepidemiologiei:

3.1. Definire, obiectul preocuprilor

(grupurile populaionale -populaie int de referin, grupparticular de bolnavi).

3.2. Obiective: descrierea distribuieibolilor/factorilor de risc npopulaiile umane, explicareaetiologiei bolilor/modului detransmitere a acestora, predicia nlegtur cu numrul probabil al

bolilor, fundamentareaprogramelor de prevenire icombatere a bolilor/ameliorare aserviciilor de sntate.

3.3. Domenii de aplicare: n sntateapublic, n medicina clinic.

3.4. Nivelele cercetriiepidemiologice: nivelulcunoaterii (cercetareafundamental) i nivelulinterveniei (cercetareaaplicativ).

4.Caracterul cauzal al unorasociaii.

4.1. Termenul de inferene(generalizri) de tip cauzalelemente luate n consideraie ncazul asocierii epidemiologice,relaia de cauzalitate dintre unfactor i boal (argumente: foraasociaiei, consistena asociaiei,specificitatea, relaia temporal,relaia tip doz-efect,

plauzibilitatea, coerena,insuficiena altor explicaii,dovada experimental).

4.2. Strategia bazat pe factori de risccomuni mai multor boli, strategiaecologic.

5. Epidemiologia bolilor infecioase:5.1. Procesul epidemic, clasificarea

epidemiologic a bolilorinfecioase, activitatea i asistena




19/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


C.2. Explicstarea desntate i

caracteristicilesntii

publice.

1. Modele de sntate public:1.1. Modelul epidemiologic

Denver (starea de sntate

influienat de biologia uman,mediu, comportament i serviciilede sntate).

1.2. Modelul integrat al strii desntate (starea de sntateinfluienat de srcie, factorisociali, stilul de via, omajul,locuinele nesntoase, poluareamediului, nivelul de educaie).

1.3. Modelul strii de sntate, adeterminanilor i a interveniilor(determinani direci - fumatul,nutriia, alcoolul, consumul dedroguri, accesul la apa potabil,sanitaia, habitatul, violena maiales n familie, accesul la ingrijiride sntate i determinaniindireci - produsul intern brut,distribuia veniturilor ntre

judee/n interiorul judeului,srcia, modificrile climei,

factori socio-demografici,educaia, situaiile de criz).1.4. Conceptul "structur-proces-

rezultate" de analiz adeterminanilor sntii n relaiecu calitatea vieii.

2. Managementul datelor i alinformaiilor medicale.Managementul sistemelor deinformaii.

2.1. Definiie, concepte, tipuri de

informaii (clasificarea dupsurs, dup natur, dup nivelulmanagerial, dup temporalitate,dup frecvena de colectare, duputilizare, dup format, dupapariie, dup tip).

2.2. Calitatea datelor (relevana,corectitudinea, exhaustivitatea,ncrederea n sursa informaiei),metode de comunicare a




20/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


C.3.Monitorizeazstarea de

sntate.

1. Indicatori utilizai nmonitorizarea strii de sntate acomunitii:

1.1. Propui de U.E. (indicatori aistrii de sntate, indicatori aistilului de via, indicatori decaracterizare a condiiilor de viai munc, protecia sntii,caracteristici demografice isociale);

1.2. Propui de O.M.S. - strategia"Sntatea pentru toi n secolulXXI", ngrijirile de sntate(nursingul) n contextul strategiei"Sntate XXI".

1.3. Strategia naional de sntatepublic: starea de sntate apopulaiei, politica de sntate aguvernului, principii directoare,scopul i obiectivele strategieinaionale de sntate public,domenii prioritare de intervenie(boli netransmisibile, bolitransmisibile, sntatea mintal,

sntatea familiei, serviciipreventive, implementare,monitorizare, evaluare, statistica

populaiei, dinamica populaiei,(concepte, msurarea natalitii ifertilitii, ani poteniali de via

pierdui, anii de via ajustai cuincapacitatea, msurareamortalitii infantile).

2. Metode de monitorizare a strii desntate bazate pe rate

demografice:2.1. Statistica populaiei (numrul,repartiia teritorial, ponderea nmediul urban/rural, densitatea,structura pe sexe, structura pegrupe de vrst).

2.2. Dinamica populaiei (concepte,msurarea natalitii i fertilitii,ani poteniali de via pierdui,anii de via ajustai cu




21/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


C.4. Msoari analizeazmorbiditatea.

1. Morbiditatea i tipurile demorbiditate: supravegherea

bolilor acute i cronice

(caracteristici comune idifereniate), definiiamorbiditii, co-morbiditatea,utilizarea morbiditii n studiileepidemiologice descriptive.

2. Msurarea morbiditii observate:2.1. Determinarea factoriilor de

risc ca precursori ai bolilor,calcularea relaiei dintre factoriide risc i boal, abordareatransversal i abordarealongitudinal, populaia la risc.

2.2. Abordarea morbiditii observate:unitatea de observare =evenimentul (cazul dembolnvire, persoana bolnav) iaspectul morbiditii = fenomenul(incidena, prevalena,morbiditatea cu ITM,morbiditatea cu invaliditate,morbiditatea spitalizat,

mortalitatea specific,morbiditatea individual - pecontingent, morbiditateasuccesiv - n dinamic), sursadatelor i informaiilor (date derutin i date obinute prin studiispeciale - cercetri, screening,anchete medicale).

3. Indicatorii de morbiditate:3.1. Incidena, prevalena,

morbiditatea spitalizat,

morbiditatea cu incapacitate demunc, indici de structur pentruinciden/prevalen - obiective,formule de calcul, reprezentrigrafice.

3.2. Conceptul de vizualizare ainformaiilor referitoare lasntate (aplicabil la nivelulindividului, familiei, comunitii,cu evaluri la nivel regional i




22/124

Nr.Crt.

Unitate decompeten


C.5. Aplicprograme desntate

public.

1. Iniierea:1.1. Prezentarea situaiei existente,

(elemente de biostatistic, analiza

statistic, reprezentarea grafic ainformaiilor, utilizarea software-ului specializat).

1.2. Identificarea problemelor,descrierea prioritilor iformularea problemei de sntate.

1.3. Specificarea participanilor icolaboratorilor, stabilirea

populaiei int i a beneficiarilor,durata programului.

1.4. Oportuniti i constrngeri

2. Planificarea:2.1. Scop, obiective (generale,

intermediare, specifice,operaionale), rezultate ateptate.

3. Implementarea:3.1. Instrumente urmrite, organizarea

implementrii (resurse umane,materiale, financiare,informaionale).

3.2. Structura organizaional,responsabiliti, planulactivitilor.

3.3. Estimarea bugetului,monitorizare.

4. Evaluarea: indicatori demonitorizare, criterii i normeutile n control i evaluare,evaluri pariale, evaluare final,concluzii i propuneri.

Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluareModulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC poate fi parcurs nmod independent.

n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama deurmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de

nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;




23/124

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizareainformaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia,descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti denvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative(scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmioptimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise(test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelorde evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.

Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-ldemonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea,SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat

pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene

nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se

realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata

evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora peparcursul anului colar.

Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea,coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilorcare permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i acomunicrii, tema n cas, investigaia.

Sugestii metodologiceConinutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va

desfura astfel: 2 ore/sptmn de teorie/semestru II i 3 ore/sptmn de laboratortehnologic /semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numruluide ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul decunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Serecomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n

tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare acompetenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor iactivitilor privind EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC.

Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, muncaindependent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup carestimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri




24/124

aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur maimare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casetevideo, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer

plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice, etc.

Bibliografie recomandat:

6. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998

7. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "Metode utilizate nmonitorizarea strii de sntate" - Ed. Institutului de Sntate PublicBucureti, 2002

8. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL,

1997

9. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n boliletransmisibile" - Ed. Medical, 1988

10. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru MinisterulSntii de ctre Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrulmprumutului Bncii Mondiale, Iunie 2004

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

Nota introductivaModulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din

pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.

In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasescabilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALECERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de

pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea

competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolarase va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta

corespunzatoare modulului:

1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice.




25/124

2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee siinstrumente de investigare.

3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilorUnitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

(60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica )

Nr.crt.

Unitatea decompetenta

Competente Continuturi

22. Principii de bazaale cercetarii

C.1.Argumenteazaimportantacercetariistiintifice

1. Caracteristicile cunoasteriicomune:

caracterul iluzoriu, caracterulpasional, caracterul

contradictoriu,caracterul limitat.

2. Postulatele cunoasteriistiintifice:

principiul realismului,principiul

determinismului, principiulcognoscibilitatii, principiulregularitatii.

3. Concepte si termeni: teorie,ipoteza,

variabile, date cantitative sicalitative.C.2. Explicanotiunile demetodologie simetoda, tehnica,

procedee siinstrumente deinvestigarestiintifica.

1. Principii metodologice:unitatea

dintre teoretic si empiric,unitatea

dintre intelegere si explicativ,unitatea dintre cantitativ si

calitativ,unitatea dintre judecatileconstatative si cele evaluative.

C.3. Utilizeazaetapele uneicercetari stiintifice

1. Etape: definirea problemei,selectarea bibliografiei,formularea

ipotezei, alegerea planului decercetare, efectuarea cercetarii,interpretarea rezultatelor,

redactarearaportului final, comunicarea




26/124

concluziilor cercetarii.

Sugestii metodologice

Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in

mod independent.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII.

Continutul modulului este proiectat pentru 60 ore pe an si se va desfasura

astfel: 2 ore /saptamana teorie / semestrul II si 36 ore / semestrul II de pregatire

practica (stagiu clinic).

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat

fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de

formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea

stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de

urmatoarele principii moderne de educatie:

- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de

invatare

- elevii au stiluri diferite de invatare

- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de

invatare

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,

analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare

cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea,

demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu

caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari.




27/124

Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o

buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in

realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali

generalisti.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca

independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in

grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub

indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme

reale, existente.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse,

scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l

demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea,

SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat

pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente

nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se

realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris,

probe practice (studiu de caz, problematizare).

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata

evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe

parcursul anului scolar.




28/124

Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Nota introductivaModulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din

pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.

In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasescabilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSINGSPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de

pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandireacompetentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolarase va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta

corespunzatoare modulului:

1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatuluirespirator.

2. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele deingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.

3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).

2. Aplica interventiile proprii si delegate planificate.

3. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilorUnitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

(120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de pregatire practica )

Nr.crt.

Unitatea decompetenta

Competente Continuturi

23. Pneumologie sinursing specific

C.1. Analizeazasemnele sisimptomelespecifice

1. Semnele si simptomeleafectiunilor

aparatului respirator: tuse,expectoratie, dispnee, ortopnee,




29/124


30/124

3. Interventii:3.1. Interventii proprii: comunicare,

hidratare, alimentare,mobilizare,

igiena, profilaxie, educatie.

3.2. Interventii delegate: pregatireapentru investigatii si analize siingrijirea dupa efectuarea

acestora,administrarea tratamentului

generalsi local.

C.4. Aplicainterventiile

proprii si delegate.

1. Resurse materiale:1.1. Instrumente: aparatura pentru

oxigenoterapie, seringi, ace,stetoscop, tensiometru,

termometru.1.2. Materiale : placute Petrii,

scuipatori, solutii antiseptice,trusa

perfuzie, solutii perfuzabile,inhalante, aerosoli,

medicamente,etc.

2. Metode si mijloace depregatirea

pacientului :2.1. Pregatirea psihica : explicatii,

informare, asigurareaconfortului

psihic.2.2. Pregatirea fizica : pozitieadecvata,

igiena, etc.3. Interventii specifice :dezobstruarea

cailor aeriene, aspirareasecretiiloroso-faringiene, oxigenoterapie,tapotaj, tuse asistata, inhalatii,instilatii, gargarisme, drenaj

postural, recoltari sputa, punctiepluerala, etc.

C.5. Evalueazarezultatele

1. Obiective stabilite :1.1 Realizate : manifestari de




31/124

ingrijiriloraplicate

dependenta absente sauameliorate1.2. Nerealizate : manifestari de

dependenta care se mentin.2. Restructurarea planului de

ingrijire :2.1. Reformularea obiectivelor :

adaptate la capacitatile fiziceale

pacientului.2.2. Planificarea interventiilor :adecvate

manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.


Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFICpoate fi parcurs in

mod independent.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.

Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura

astfel: 5 ore /saptamana de teorie din care 2 ore medic si 3 ore maistru

instructor/semestrul I si 60 ore /semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic).Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat

fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de

formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea

stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama deurmatoarele principii moderne ale educatiei:

- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de

invatare;

- elevii au stiluri diferite de invatare ;




32/124

- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de

invatare ;

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,

analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare

cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea,

demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si

activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de

ingrijire, simulari.

Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o

buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in

realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali

generalisti.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca

independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in

grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub

indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme

reale, existente.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse,

scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si

materiale sanitare diverse (atele, brancarda. Fesi, comprese, etc.)

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l

demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea,SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat

pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente

nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.




33/124

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se

realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice

(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata

evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe

parcursul anului scolar.

Modulul VI : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE

INGRIJIRE

Nota introductiva

Modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE faceparte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medicalgeneralist.In modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE NGRIJIRE se

regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SIPARTICULARITATILE DE INGRIJIREModulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic.Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise instandardelor de pregatire profesionala .Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionalaspecific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelorcardiovasculare

2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele deingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare .

3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).

4. Aplica interventiile proprii si delegate .

5. Evalueaza rezultatele obtinute .




34/124

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilorUnitatea de competenta : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DEINGRIJIRE ( 120 ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic ).

Nr.crt

Unitate decomp.

Competente Coninuturi/ca i titlul de lecie(tematici)

1 Cardiologie C 1Analizeazsemnele isimptomelespecificeafeciunilorcardi-vasculare

1. Semnele si simptomele prezente in afectiunilecardiovasculare :1.1. Simptome functionale : dispnee(cardiaca,de efort,

decubit, paroxistica),durere(precordiala,extracardiaca,cardiaca) palpitatii, cianoza ,puls(frecventa, ritm,amplitudine),T.A, cianoza, febra. Simptome din partea altor aparate :respirator(tusea cardiaca , hemoptizia ),digestive ( greturi ,varsaturi, balonare ,ascita , hepatomegalie), nervos (cefalee,ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru),accidente motorii trecatoare sau definitive ( afazii, paralizii,hemiplegii).1.2. Semne fizice :culoarea tegumentelor si mucoaselor,pozitia

bolnavului (ortopnee, genu-pectorala) ,anorexie tisulara,astenie, anxietate, tulburari de diureza ,dansul arterial,turgescenta venelor jugulare, bombarea abdomenului,soculapexian, freamatele, zgomotele, sufluri, tulburari de ritm.2. Principalele afectiuni cadiovasculare:21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie,etiopatogenie, simptomatologie , forme clinice,investigatii,evolutie, prognostic, tratament, profilaxie).2.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala, insuficienta mitrala,insuficienta aortica, stenoza aortica , alte cardiopatii valvulare(definitie, etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice,investigatii, complicatii,evolutie, tratament).2.3 Bolile miocardului (definitie, etiopatogenie,simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament ).2.4 Bolile pericardului :pericardita acuta ,pericardita cronicaconstrictiva, mediastinopericardita, revarsatele pericardice

neinflamatorii(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,investigatii, evolutie, tratament).2.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitalenecianogene, cianogene(definitie,simptomatologie , tratament)2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale ,ectopice,tulburari in conducerea stimulilor(definitie, etiopatogenie,simptomatologie, investigstii tratament).2.7 Bolile arterelor coronare : cardiopatiile ischemice,angina

pectorala,infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie




35/124

C.2. Identificaproblemele dedependenta sistabilestediagnosticele deingrijire(nursing) la

pacientii cuafectiunicardiovasculare

C.3. Elaboreaza

planul deingrijire(nursing)

etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii,tratament, profilaxie).2.8 Insuficienta cardiaca : stanga acuta si cronica, insuficientacardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic,insuficienta cardiacaglobala(definitie,etiopatogenie,clasificare,

simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament)2.9 Hipertensiunea arteriala ( clasificare, etiopatogenie,simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament,

profilaxie)2.10 Hipotensiunea arteriala esentiala, simptomatica,ortostatica (definitie, clasificare, simptome, investigatii,tratament)2.11 Socul:definitie, etiopatogenie, clasificare, fiziopatologie,simptomatologie, investigatii, tratament, profilaxie).2.12 Sincopa si lesinul: definitie, etiopatogenie, simptome,

prim ajutor, tratament.

2.13 Moartea subita: etiopatogenie, simptome, tratament.2.14 Ateroscleroza: definitie, etiopatogenie, simptomatologie,complicatii, tratament , profilaxie.2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor

periferice, boli organice ale arterelor periferice( definitie,tablou clinic, etiologie, investigatii, evolutie, prognostictratament).2.16 Bolile venelor: tromboflebita, varicele (definitie,etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, tratament)

1.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diversemetode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie deobservatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisorimedicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa deingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie,

palpare, percutie).1. 2. Independenta/ Dependenta2. 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient,

mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoareategumentelor normala, semen vitale (respiratie,

puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihnacorespunzatoare, comunicare eficienta .3. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica,

imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata,edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata,vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta,

palpitatii.4. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare,

alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc




36/124

C. 4.Aplicainterventiile

proprii si

delegate

de infectii, risc de complicatii, escara de decubit,cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment deinferioritate si de pierdere a imaginii de sine.

5. 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale sivegetative, tulburari de echilibru, de ordin

psihologic(anxietate , stres), de ordin social(izolare ,saracie), lipsa cunoasterii.

6. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursade dificultate + manifestarea de dependenta).

7. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta,implicare, realism, observabilitate( cine?, ce, ce se

poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective petermen scurt, mediu, lung.

8. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitalesi vegetative, a starii de constienta, profilaxiainfectiilor, prevenirea complicatiilor.

9. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare ,hidratare, alimentare, igiena, asigurarea conditiilor demediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenireacomplicatiilor, educatie etc.

10. 2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatiisi analize, recoltari de sange si urina, administrareatratamentului general si local specific, administrareaanticuagulantelor si cardiotonicelor.

1 Resurse materiale:1.1 Instrumente: pensa linguala, stilet butonat, sursa deaspiratie, sonde de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru

punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi,electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, defibrillator,tensiometru, stetoscop etc.1.2 Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie,tampoane, solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen,termometru, etc.2. Pregatirea pacientului:2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurareaconfortului psihic, etc.

2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitieadecvata, igiena, respectarea regimului alimentar, etc.3. interventii specifice:3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratieartificiala, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala,montarea une perfuzii, etc.3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda,carucior, pat , metode improvizate).3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea




37/124

C. 5.Evalueaza

rezultateleingrijiriloraplicate

escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea deanticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare.3. 4 Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene,aspirarea secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura sau ,,gura la nas trusa de ventilatie , trusa de intubatie

(pregatirea materialelor necesare , tehnica de executie, scop,indicatii/ contraindicatii, supravegherea bolnavului ,supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului demunca .3.5 Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare,

pozitia pacientului, supravegherea pacientului, rolulasistentei.3.6 Masurarea TA, masurarea pulsului central si periferic,masurarea presiunii venoase, oscilometriea, determinareamasei de sange circulant: pregatire pacientului , pregatireadispozitivelor necesare, pregatirea materialelor necesare,

tehnici de executie , reorganizarea locului de munca , notareain F.O. a parametrilor masurati .3.7. Recoltarea analizelor biochimice , hematologice,

bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelornecesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului.3. 8 Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia,apexograma, testul Rumpel Lee : pegatirea dispozitivelor sia materialelor necesare , tehnici de executie, supraveghere

bolnavului, notarea in F.O.3.9 Cateterismul cardiac : indicatii/ contraindicatii, definitie,scop, materiale necesare , pregatirea pacientului,supraveghera pacientului.3.10. Examenul radiologic : radioscopia, radiografia,radiocardiograma, angiocardiografia, ecografia cardiaca:

pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare , rolulasistentei.3.11 Punctia pericardica : definitie, scop, indicatii/contraindicatii, pregatirea pacientului, supravegherea

pacientului dupa punctie.

1. Obiective stabilite:

1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sauameliorate, satisfactia pacientului.1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin,manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fiziceale pacientului.3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor dedependentaprezente in evolutia pacientului.




38/124

Conditii de aplicare didactica si de evaluare.

Modulul CA RDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE poate fiparcurs in mod independent.In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei:- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;- elevii au stiluri diferite de invatare;- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,

analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia,descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul deingrijire.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati deinvatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire,simulari.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise delucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor deevaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstrezeelevul.Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivelnational comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivelunitar de pregatire.Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiindrelevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui serealizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii

fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anuluiscolar.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluareain grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permiteevaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema inclasa, investigatia, proiectul.Continutul 1.1si 1. 2 parte a curriculei vor fi predate de professor iar 1.3si 1.4 vor fi

predate de professor instructor(asistent medical).Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala.




39/124

La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna( profesor + profesor instructor)constand dintr-o proba scrisa si proba practica.


Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasuraastfel: 5 ore/ saptamana de instruie teoretica/ semestrul I si 60 de ore / semestrul I deinstruire practica.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei temein functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cumaterial didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de eleviinstruiti.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita intabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotaremateriala .Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea

corespunzatoare a competentelor pentru viitorii ,, asistenti.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privindCARDIOLOGIA SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta,simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritualcritic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelorla problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casetevdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitarediverse.

MODULUL 25:GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Not introductiv

Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN

GASTROENTEROLOGIEface parte din pregtirea specifica din anul II, pentru

calificarea: asistent medical generalist.

In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN

GASTROENTEROLOGIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic

specializat GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN




40/124

GASTROENTEROLOGIE . Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de

teorie pe semestrul II i 60 de ore de pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de

ore de teorie 36 vor fi predate de instructor (3 ore x 12 sptmni) i 24 vor fi predate

de medicul specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea

competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va

utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:

25.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv;

25.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire

(nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv;

25.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing);

25.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate;

25.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilorUnitatea de competen:

25. GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE(120 ore din care 60 ore pregtire practic)

Nr.crt.

UNITATEA DECOMPETENTA COMPETENTE CONTINUTURI

25. GASTROENTEROLOGIESI NURSING IN

GASTROENTEROLOGIE

C 1.Analizeazsemnele i

simptomelespecifice

afeciuniloraparatului

digestiv

1. Semne i simptome prezentein afeciunile aparatuluidigestiv:1.1. Semne locale: durerea(caracteristici), hemoragia(clasificare, gravitate), pirozis,eructaie, regurgitaie,inapeten, anorexie, odinofagie,

disfagie, vrsturile (clasificare,caracteristici), tulburri detranzit (diaree, constipaie saualternana intre cele dou,caracteristicile scaunului),edeme, icter (localizare,caracteristici).1.2. Semne generale: alterarea




41/124

C 2.Identific

problemele dedependen i

stabiletediagnosticelede ngrijire(nursing) lapacienii cuafeciuni aleaparatuluidigestiv.

funciilor vitale si vegetative(dispnee, tahicardie,hipotensiune arteriala, paloare,transpiraii profuze, scdereadiurezei); scderea in greutate

(denutriie, caexie), ascita,tulburri ale strii de cunotina(confuzie, encefalopatie, coma).2. Principalele afeciuni aleaparatului digestiv:2.1. Afeciunile esofagului:esofagita caustica, esofagita dereflux, hernia hiatal (definiie,etiologie, simptomatologie,investigaii, principii detratament)

2.2. Afeciuni ale stomacului,intestinului subire si gros:gastrita acut si cronic, ulcerulgastro-duodenal, boalainflamatorie a intestinului,colonul iritabil, rectocolitaulcero-hemoragic, parazitozeleintestinale (definiie, etiologie,simptomatologie, investigaii,

principii de tratament).2.3. Afeciuni ale glandeloranexe: hepatita cronica,sindromul dispeptic biliar,colecistita acuta si cronicanelitiazic, sindroame

pancreatice, ciroza hepatic(definiie, etiologie,simptomatologie, investigaii,

principii de tratament).

2.1. Culegere de date

(subiective si obiective) prindiverse metode: observaia,interviul formal sau informal,cercetarea documentelormedicale (F.O. clinic, bilete deieire din spital, bilete detrimitere, scrisori medicale,carnet de sntate, reete, etc.),discuii cu membrii echipei




42/124

C 3.Elaboreazplanul dengrijire(nursing)

C 4.Aplic

interveniileproprii idelegate.

medicale si cu aparintorii,examen fizic (inspecie, palpare,

percuie, auscultaie).Analizarea si organizareadatelor: informaii

semnificative.2.2. Independen/Dependen2.2.1. Manifestri deindependen: pacient contient,mobilitate pstrat, tegumenteintacte si normal colorate,semne vitale (R, P , T.A., T0) inlimite normale, absena durerii,somn odihnitor, alimentaieadecvat, apetit normal, stare deconstituie normal

corespunztoare vrstei sinlimii corporale, absenaeliminrilor patologice.2.2.2. Probleme de dependenta:alterarea nutriiei, durereacuta/cronica, posturainadecvata, disconfortabdominal, alterarea eliminriidigestive, exces de volumlichidian, risc nalt de sngerare,modificarea tegumentelor simucoaselor, risc nalt de alterarea conceptului de sine.Manifestri de dependen:durere, hematemeza, melena,rectoragii, vrsturi, inapeten,edeme, icter, somnolen,hipotensiune arterial, dispnee,etc.2.2.3. Surse de dificultate deordin fizic (leziuni ale aparatului

digestiv), de ordin psihologic(anxietate, stres), de ordin social(izolare, srcie), lipsa decunotine.

3.1.Obiectivul nursing:specificitate, performan,implicare, realism,observabilitate (cine? ce? ce se




43/124


44/124

asigurarea condiiilor de confortambiental, poziie adecvat,igien, crearea cmpuluioperator, golirea colonului,sistarea alimentaiei pe cale

orala.4.3. Intervenii specifice:4.3.1.Alimentatia pacienilor:natural (activ, pasiv),artificial; igiena alimentaiei.4.3.2. Transportul pacienilor:metode de transport (brancard,fotoliu rulant, pat).4.3.3. Intervenii de urgen:aspiraia digestiv continu sauintermitent, spltura gastric,

paracenteza abdominalevacuatoare.4.3.4. Prevenireacomplicaiilor:prevenireavrsturilor, oprirea hemoragiei

prin aspiraie digestiv,administrarea de hemostatice;

prevenirea deshidratrii prinhidratare parenteral; prevenireasocului neurogen si atulburrilor de comportament

prin administrarea de antialgice(in sindroamele pancreatice).4.3.5. Investigaii specifice:a. examene radiologice: tranzitul

baritat, irigografia,colangiografia; pregtirea

bolnavului; rolul asistentuluimedical.

b. examene endoscopice:esofagoscopia, colonoscopia,

rectosigmoidoscopia; pregtireabolnavului; rolul asistentuluimedical.c. puncia hepatica siabdominala: definiie, scop,indicaii/contraindicaii, locuride electie, materiale necesare,

pregtirea pacientului, tehnicade execuie, pregtirea




45/124

produsului recoltat pentruexaminare, supravegherea

pacientului dup puncie,reorganizarea locului de munc,notarea punciei in F.O.,

incidente si accidente.

5.1. Obiective stabilite:5.1.1. Realizate manifestri dedependen absente saudiminuate, satisfacia

pacientului.5.1.2 Nerealizate manifestride dependen care se menin,manifestri de dependenaprute pe perioada ngrijirii.

5.2. Reformularea obiectivelor:adaptate la capacitile fizice ale

pacientului.5.3. Planificarea interveniilor:adecvate manifestrilor dedependen prezente in evoluia

pacientului.

SUGESTII METODOLOGICE

Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i seva desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmnipredate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordineastabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingereacompetenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter

practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciiipractice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvndsarcinile de lucru repartizate.

Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane,

scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate.Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare sirezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de

patologie precizate in coninuturile tematice.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,

ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul

probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz




46/124

numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Peparcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeazevaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice careasigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.

Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice inuniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiriindividualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv.

MODULUL 26:NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE

Not introductiv

Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILERENALE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent

medical generalist.

In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE

RENALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat

NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul

are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de ore de

pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie, 36 vor fi predate deinstructor i 24 vor fi predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei

colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire

profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire

profesional specific calificrii.

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:

26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice iurologice;

26.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire

(nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice;

26.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing);

26.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate;




47/124

26.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilorUnitatea de competen:

26. NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALENr.crt.

UNITATEA DECOMPETENTA COMPETENTE CONTINUTURI

26. NEFROLOGIE,UROLOGIESINURSING INAFECTIUNILE

RENALE

C 1Analizeazsemnele i

simptomelespecifice

afeciunilornefrologice i

urologice

C 2.Identific

problemele dedependen i

1. Semne i simptome prezente inafeciunile nefrologice i urologice:1.1. Semne locale: durerea lombar unisau bilaterala (caracteristici), tulburricalitative ale urinei (culoare, aspect,miros), tulburri de miciune (polakiuria,disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de

urina caracteristici), tulburri cantitative(poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria,hematuria, piuria caracteristici).1.2. Semne generale: alterarea aparentnejustificat a strii generale; asteniefizic progresiv, tulburri digestive cuinapeten, grea, halen amoniacal,vrsturi, alternana diaree-constipaie,hematemeza, melena; accese febrile,transpiraii profuze, epistaxis, somnolensau chiar tulburri psihice.2. Principalele afeciuni nefrologice siurologice:2.1. Afeciuni nefrologice:glomerulonefrita acuta si cronic,sindromul nefrotic, insuficiena renalacut si cronic (definiie, etiopatogenie,simptomatologie, investigaii, principii detratament).2.2. Infecii: infecia urinar, pielonefritaacut si cronica, tuberculoza renal(definiie, etiopatogenie, simptomatologie,investigaii, principii de tratament).2.3. Afeciuni urologice: litiaza renal,

bolile aparatului genital masculin adenomul de prostat, cancerul de

prostat, varicocelul, hidrocelul, tumorilerenale (definiie, etiopatogenie,simptomatologie, investigaii, principii detratament).




48/124

stabiletediagnosticelede ngrijire(nursing) lapacienii cu

afeciuninefrologice i

urologice

C 3.Elaboreazplanul dengrijire(nursing)

C 4.

Aplicinterveniileproprii idelegate.

2.4. Malformaiile congenitale renale:ectopia renal, rinichiul polichistic(definiie, etiopatogenie, simptomatologie,investigaii, principii de tratament).2.5. Traumatismele renale: definiie,

etiopatogenie, simptomatologie,investigaii, principii de tratament.

2.1. Culegere de date (subiective siobiective) prin diverse metode: observaia,interviul formal sau informal, cercetareadocumentelor medicale (F.O. clinica,

bilete de ieire din spital, bilete detrimitere, scrisori medicale, reete, etc.),discuii cu membrii echipei medicale si cuaparintorii, examen fizic (inspecie,

palpare, percuie, auscultaie).Analizarea si organizarea datelor:informaii semnificative.2.2. Independen/Dependen2.2.1. Manifestri de independen:

pacient contient, mobilitate pstrat,absena durerii, semne vitale (R, P , T.A.,T0) in limite normale, eliminri urinarenormale din punct de vedere calitativ sicantitativ, somn odihnitor, confort psihic.2.2.2. Probleme de dependen: alterareaeliminrii urinare, alterarea confortului,alterarea eliminrii digestive, comunicareineficace la nivel senzorial si afectiv,anxietate, deficit de autongrijire, risc

potenial de violenta, risc nalt dedeteriorare a strii de sntate. Manifestride dependen: disurie, cistalgie, oligurie,

poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic,agitaie, odihn insuficient, glob vezical,tulburri de dinamic sexual, etc.

2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic(leziuni, obstrucii ale aparatului renal), deordin psihologic (anxietate, stres), deordin social (schimbarea modului de via,

program de munc inadecvat) lipsa decunotine.

3.1.Obiectivul nursing: specificitate,performanta, implicare, realism,




49/124

observabilitate (cine? ce? ce se poate face?cum? in ce condiii? cnd? ; obiective petermen scurt, mediu si lung).3.2. Prioriti de ngrijire: supraveghereafunciilor vitale si vegetative, a strii de

cunotina, a eliminrii urinare, profilaxiainfeciilor si a complicaiilor.3.3. Intervenii proprii (autonome):comunicare, alimentare, igien,mobilizare/transport, profilaxie, educaie.3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentruinvestigaii si analize, pregtirea

preoperatorie, ngrijiri postoperatorii,ngrijirea stomelor, administrareatratamentului general si local, pregtirea

pentru dializ.

4.1. Resurse materiale:4.1.1. Instrumente: sonde vezicale, sondeCook, seringi, trusa chirurgicala pentrungrijirea plgilor, truse chirurgicale

pentru crearea shunt-ului, fistulei arterio-venoase, cistoscop, rezectoscop, seringiGuyon.4.1.2. Materiale: casolete cu materialtextil, fei de tifon, soluii antiseptice,

pungi pentru urin, trus de perfuzat,soluii perfuzabile, medicamente, soluii

pentru spltura vezical, dializoare,catetere TENCHKOFF, pungi cu soluiade dializ, pungi pentru drenaj, surse deoxigen.4.2. Pregtirea pacientului:4.2.1. Pregtirea psihic: informare,explicaii, obinerea consimmntului,asigurarea confortului psihic.4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea

condiiilor de confort ambiental, poziieadecvata, igiena, crearea cmpuluioperator, crearea abordului vascular, etc.4.3. Intervenii specifice:4.3.1.Dializa peritoneal si hemodializa:definiie, indicaii, pregtirea pacientului,materiale necesare, efectuarea dializei,supravegherea bolnavului, evaluarearezultatelor epurrii extrarenale.




50/124


51/124

prevenirea complicaiilor: retenie deurin, constipaie, alte complicaii dedecubit.

5.1

36881474 curriculum amg ii

Documents