361 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.ro · de c`tva timp, de la r\sun\toarea poves-te a unui...

$: 361 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.ro · De c`tva timp, de la r\sun\toarea poves-te a unui ministru al Educa]iei plagiator, s-aa umplut presa de discu]ii [i comentarii despre$
ANUL VIII » NR. 361 » 23 – 29 iunie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

The Truman Show

Florin Irimia

Integrala prozei scurte a lui TrumanCapote este un adev\rat regal altalentului unui scriitor care a cuceritlimba englez\ cu stilul s\u aparte.

~N » PAGINILE 10-11

1,5LE I

CRONIC| DE CARTE

TIFF Sibiu azburat din cuib

Veronica D. Niculescu

La a [asea edi]ie, TIFF Sibiu areu[it s\ devin\ un festivalcomplet diferit de cel de la Cluj,av`nd de-acum o identitateaparte [i, `n sf`r[it, func]ion`ndcu un public local interesat denoile direc]ii, foarte precisconturate.

~N » PAGINILE 8-9

Micul Cannes al debutului `n roman

Dan Daia

Doi autori români au trecut deja pe la Festivalul de laChambéry: Corina Sab\u (`n2011, cu romanul Blocul 29,apartamentul 1, Polirom, 2009)[i Marta Petreu (`n 2012, curomanul Acas\, pe C`mpiaArmaghedonului, Polirom,2011).

~N » PAGINILE 12-13

Admiratori saucontestatari ferven]i aiactualei conduceri aInstitutului, de la arti[tila animatori culturali s-au solidarizat `n fa]apericolului real camisiunea ICR s\ fieradical modificat\.Majoritatea cov`r[itoarea mediului artistic a fostde acord c\ rolulinstitu]iei `n promovareaculturii contemporaneromâne[ti a fost unulesen]ial `n anii din urm\.„Suplimentul decultur\” v\ propune s\descoperi]i `n acestdosar un puzzle dereac]ii [i protestenemai`nt`lnit `ntr-o lumecultural\ extrem dedivizat\, cum e cea dinRomânia.

Citi]i dosarul realizat de George Onofrei ~N » PAGINILE 3-5

Mediul artistic,la unison `nap\rarea ICR

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 361 » 23 – 29 iunie 2011

Radu Pavel Gheo: „Aici, la marginile Europei, «ou tout est pris à la légère», nu-i a[a?, aici `]i ceri scuze c\ ai furat [i mergi mai departe“.

FURTUL LAMARGINILEEUROPEI

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

De c`tva timp, de la r\sun\toarea poves-te a unui ministru al Educa]iei plagiator,s-aa umplut presa de discu]ii [i comentariidespre plagiat, etic\ academic\, reguli[i nereguli. Iar mai de cur`nd, de c`nd aap\rut [i acuza la adresa prim-ministru-lui Victor Ponta, scandalurile plagiatelorau c\p\tat anvergur\ interna]ional\.

Unele ziare au publicat deja extrasefotocopiate din lucrarea de doctorat aprim-ministrului [i, `n paralel, din c\r]ilede unde se presupune c\ a plagiat. Si-militudinile, mult prea multe, le vede [iun profan: dac\ a[a stau lucrurile, VictorPonta a plagiat. A[adar, dup\ ce am`nceput timid, cu re]ele de ho]i dinstr\in\tate, am trecut la furturile de an-vergur\, prin firme offshore [i contractedubioase cu statul. Oamenii mai rafina]iau practicat `ns\ un furt mai elevat, c\ciasta este de fapt plagiatul: furt intelec-tual. {i aici am pornit de la simpli profe-sori universitari, am avansat la mini[tri,iar acum s-ar p\rea c\ avem un premierplagiator. Iat\ o parte din imagineaRomâniei `n lume: ]ara `n care fiecarefur\ de unde poate [i c`t `i permit edu-ca]ia [i pozi]ia social\. Iar consecin]eles`nt minime.

Oare nu se merge (adic\ nu merg)prea departe cu cli[eul românilor

descurc\re]i, „ho]omani“ [i [mecheri?Nu generalizez excesiv? E greu decrezut c\ spiritul moral al unui `ntregpopor poate fi `ntr-at`t de corupt, `nc`tfurtul s\ devin\ regul\.

Greu de crezut, dar nu imposibil.Dup\ ce experien]a c`torva decenii ne-aar\tat c\ succesul `n via]\ e asigurat maidegrab\ de un tun bine f\cut dec`t detruda onest\, dup\ ce am v\zut cumdescurc\re]ii [i `nv`rtitorii devin modelede succes, se creeaz\ reflexe, obiceiuri,chiar tradi]ii ale furti[agului, de orice felar fi el.

Cazul Ponta a `ncins cel mai tare spiri-tele, fiindc\ `l implic\ pe liderul guvernuluiunei ]\ri europene [i fiindc\, venind dup\cazul Mang, fostul ministru al Educa]iei,acuzat [i el de plagiat, cu probe chiar maisolide, `ncepe s\ contureze un model de suc-ces prin `n[el\ciune. Doar c\, dac\ maiurm\re[te cineva jalnicele talk-show-uritelevizate sau mizerabilele comentarii laarticolele din presa online, va vedea c`t\indulgen]\ arat\ oamenii fa]\ de un gestat`t de descalificant pentru un intelectual.La urma urmei, cum se `ntreba o mo-deratoare de la Realitatea TV, asta eproblema na]iunii acum, c`nd românii„mor de foame“? Posibilul plagiat al luiPonta? Acum ne-am g\sit s\ fim morali?

{i dac\ ar fi numai at`t. Citesc `ns\,siderat, o declara]ie - `n ziarul „Adev\rul“

din 20 iunie – a lui R\zvan Theodorescu,altfel un intelectual de `nalt\ ]inut\: „~nEuropa pentru a[a ceva se demisionea-z\, dar la marginile Europei e suficient [idac\ `]i ceri iertare. El [Victor Ponta]poate s\-[i fac\ o «mea culpa» [i s\mearg\ mai departe ca prim-ministru“.A[adar aici, la marginile Europei, „outout est pris à la légère“, nu-i a[a?, aici`]i ceri scuze c\ ai furat [i mergi mai de-parte. O spune un istoric al culturii, el`nsu[i posesor de doctorat, care [tie foar-te bine care e diferen]a `ntre beneficiileob]inute dup\ ani de munc\ [i cele`nh\]ate printr-o [mecherie de la mar-ginile Europei.

B\nuiesc acum de ce le vine at`t degreu universit\]ilor române[ti s\ achizi-]ioneze softuri antiplagiat. Riscurile s`ntimense: dac\ ne trezim c\ trei sferturidin doctorii f\cu]i dup\ 1990, azi profe-sori [i conferen]iari universitari, [i-aucl\dit `ntreaga carier\ pe un fals? Nestric\ nu doar imaginea noastr\ desprenoi `n[ine, ci [i imaginea României `nlume. {i-apoi nu putem fi at`t de cinicisau de masochi[ti `nc`t s\ spunem c\ nuavem cercet\tori, profesori sau doctori`n [tiin]e de `nalt\ ]inut\ intelectual\ [imoral\, care [i-au cucerit locul pe care `lmerit\ prin munc\ cinstit\.

Adev\rat, avem [i astfel de oameni.Ei propag\ peste grani]e un alt modelacademic. Din p\cate, `l propag\ [i fi-zic, nu doar simbolic: cei mai mul]i aup\r\sit aceast\ margine de Europ\ invocat\ de domnul Theodorescu [i azi au titluri academice la universit\]iveritabile.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

La marginile Europei

Lucian Dan Teodorovici

Exist\ perioade c`nd a-]]i exprimao opinie politic\ `n România de-vine un act necugetat. Rostit\ `nasemenea momente, ea `]i poatetransforma brusc amicii `n du[-mani, c\ci extrema de g`ndire `ncare am fost condu[i nu mai ac-cept\ urme de nuan]\, interpre-tarea nu mai poate fi dec`t unasingur\, orice ie[ire `n afara eitransform`ndu-te ̀ n ochii celor-lal]i `n tic\los. S`nt convins c\,indiferent de op]iunile politice,mul]i au putut face aceea[i ob-serva]ie. Situa]ia e mai mult dec`tanormal\ pentru o democra]ie – [itotu[i, accept\m aceast\ ur\ largr\sp`ndit\, ap\rat\ [i alimentat\

uneori de grupuri de opinie viru-lent\, ca pe un dat, f\r\ a ne `n-treba de unde vine.

Am `ndr\znit `n ultimele ziles\ pun sub c`te un semn de `ntre-bare patima unidirec]ional\ cucare a fost `nt`mpinat\ mai `nt`i[tirea privind plagiatul lui VictorPonta, apoi arestarea lui AdrianN\stase [i ̀ ncercarea sa de sinu-cidere. M\ refer doar la aceste ca-zuri, `nc\ at`t de aprinse, pentruc\ raportul la numeroase altelem-ar obliga la un articol imposi-bil de ]inut ̀ n limitele acestei ru-brici. N-am contestat nici o clip\`ntemeierea suspiciunii de pla-giat sau motivele condamn\riifostului premier. Mai mult, per-mi]`ndu-mi p\reri personale, am

pornit de la ideea c\ plagiatul eincontestabil, iar condamnarea eperfect ̀ ndrept\]it\, chiar dac\ nucunosc ̀ n am\nunt, la fel ca mul]ial]ii, datele procesului lui Adri-an N\stase.

~ns\ tocmai pentru c\ vedeamlucrurile a[a, mi-am permis s\ ob-serv [i faptul c\, dincolo de toate,exist\ un om care profit\ din plinde aceste scandaluri. {i, dac\ `nsine plagiatul lui Ponta e revolt\-tor, m-a[ fi sim]it `ntr-o ]ar\ nor-mal\ `n cazul `n care el ar fi fostdescoperit cu adev\rat de pres\, nufolosit ca arm\ ̀ ntr-un r\zboi. Saudac\ vina lui Adrian N\stase e denet\g\duit, ̀ n opinia multora din-tre cei care l-au antipatizat teribil`n perioada guvern\rii sale (prin-tre care m-am num\rat [i eu), m-a[fi sim]it mai bine ca el s\ ajung\ ̀ n`nchisoare ̀ n urma unei decizii ju-dec\tore[ti ce nu las\ loc de dubii,care s\-mi confirme independen-]a justi]iei. {i s\ nu simt c\ exist\multe lucruri nespuse, s\ nu ̀ ntre-z\resc `n spatele hot\r`rii r`njetulmul]umit al vreunui om cu o mareputere `n statul român.

Sigur c\, aduc`ndu-l ̀ n discu-]ie pe Traian B\sescu, te expuideja [i unui risc al penibilului, nudoar al „delictului“ de opinie `nochii celor din jur. Pentru c\ pre-[edintele a reu[it s\ inculce o i-dee devenit\ cli[eu: pentru oricevin\ minor\, lumea arat\ cu dege-tul spre el. Ironiile sus]in\torilor,de mult lipsite de orice urm\ desare [i piper, se ̀ nv`rt ̀ n categoria:„Afar\ plou\. B\sescu e vinovat“.F\r\ a-[i da seama respectivii c\,astfel, `l cau]ioneaz\ practic pepre[edinte de orice vin\ real\. F\-r\ a-[i da seama c\, asum`ndu-[icucandoare cli[eul propagat chiarde oamenii de la Cotroceni, se a-[az\ confortabil `ntr-o capcan\.M\car la nivel de idee.

N-o fi vinovat ̀ n cazurile de fa-]\ Traian B\sescu. N-am date clares\ sus]in c\ domnia sa se afl\ `nspatele dezv\luirilor privind lu-crarea de doctorat a lui Victor Pon-ta, la fel cum mi-ar fi greu s\ sus-]in cu argumente clare c\ justi]ia,`n cazul N\stase, a fost `n vreunfel influen]at\. Dar, a[a cum

spuneam mai sus, m\car la ni[tesemne de `ntrebare am dreptul,c\ci pre[edintele `nsu[i, dintr-ovanitate dus\ la extrem, ne-a ̀ n-v\]at de-a lungul vremii c\ ]ines\-[i pun\ ap\sat semn\tura asu-pra mai tuturor scandalurilor po-litice importante din România.O semn\tur\ pe care domnia sao vede ca un fel de „Z“ din filme-le cu Zorro ale copil\riei noastre.O semn\tur\ pe care eu ̀ mi permits-o aduc ̀ ns\ ̀ n spa]iul românesc,amintindu-mi de zmeii din basmecare-[i semnalau prezen]a prinaruncarea, de departe, a unuibuzdugan.

Buzduganul e semn\tura luiTraian B\sescu. {i e greu de uitat,spre a da un unic exemplu, c\ ̀ na-intea izbucnirii celor dou\ scan-daluri pomenite, pre[edintele aie[it la ramp\, ironiz`ndu-l pe Pon-ta exact pe seama titlului de doc-tor ob]inut [i, mai mult, insist`ndpe str`nsa leg\tur\ pe care acestaa avut-o cu Adrian N\stase. Perso-nal, am sim]it ̀ n acel discurs o a-runcare a buzduganului. Peste

c`teva zile, lucrurile au devenitmai clare.

~nc\ o dat\: ar fi greu, poa-te chiar ridicol, s\ conte[ti pla-giatul premierului sau condam-narea fostului premier. N-amnici cea mai mic\ inten]ie s-ofac, cum n-a[ avea nici cea maimic\ pl\cere s\-l scuz pe vreu-nul dintre ei, dimpotriv\. ~ns\m\ simt descurajat la g`ndul c\asemenea lucruri, care `ntr-oform\ sau alta s`nt de compe-ten]a justi]iei (fie ea „justi]ieacademic\“ `n cazul Ponta), a-par mai degrab\ ca ac]iuni degheril\ `n cadrul unui r\zboice nu e al meu, dar la care s`ntobligat s\ asist. Iar ac]iunile degheril\, indiferent c`t de drepte(`mi) pot p\rea, nu s`nt `n fondacte de justi]ie. Unde mai puic\, devenind obi[nuin]\, adver-sarul se va sim]i oric`nd ̀ ndrep-t\]it s\ preia acela[i mod deoperare. C\ci, precum ̀ n basme,aruncarea buzduganului nu edoar o semn\tur\, e totodat\ [i oprovocare.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Aruncareabuzduganului

Dosar realizat de George Onofrei

La `nceput a fostOrdonan]a

Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordo-nan]a de Urgen]\ nr. 27/2012, princare ICR trece de sub autoritatea pre-[edintelui `n subordinea Senatului,care, `n termen de maximum 15 zile,nume[te at`t conducerea operativ\ ainstitutului, c`t [i membrii Consiliuluide conducere. Conducerea operativ\a institutului va fi asigurat\ de un pre-[edinte, cu rang de secretar de stat,ajutat de doi vicepre[edin]i, numi]i [irevoca]i `n/din func]ie de plenul Sena-tului, cu votul majorit\]ii senatorilorprezen]i, la propunerea Biroului Per-manent al Senatului. Mandatul vice-pre[edin]ilor va fi de patru ani, cu posi-bilitatea re`nnoirii.

O zi mai t`rziu, pre[edintele ICR, Ho-ria-Roman Patapievici, a sus]inut `n ca-drul unei conferin]e de pres\ c\ soartainstitu]iei a fost pecetluit\ prin acestact normativ, d`nd ca exemplu func]io-narea CNSAS [i CNA.

La eveniment au participat nume-ro[i arti[ti [i oameni de cultur\ careau colaborat cu ICR de-a lungul timpu-lui, printre care s-au num\rat Cristi Puiu,Andrei {erban, Alexandru [i Ada Solo-mon, Grigore Le[e, Dan Dediu, MihaiMihalcea, Ada Milea, Voicu R\descusau Cristina Modreanu.

„P\rerea mea este c\ aceast\ ordo-nan]\ nu urm\re[te depolitizarea, cicontrariul – politizarea Institutului Cul-tural Român“, a spus Patapievici, ar\-t`nd c\ mai s`nt institu]ii care func]io-neaz\ ̀ n acest fel, d`nd ca exemplu Con-siliul Na]ional pentru Studierea Arhive-lor Securit\]ii (CNSAS), `n care alege-rea membrilor se face dup\ un algoritmpolitic, iar ace[tia voteaz\ ca atare, pre-[edintele ICR men]ion`nd c\ a fost mem-bru `n CNSAS.

„Se va ajunge la abera]ii `n func]io-narea ICR, pentru c\ elementele politicevor intra din Parlament `n Institutul Cul-tural Român“, a mai spus Patapievici.

„P\rerea noastr\ este c\ ne afl\m`n fa]a unei grave involu]ii institu]io-nale. (...) Singura concluzie este c\ ICRare soarta pecetluit\ [i asta nu `i afec-teaz\ pe cei trei membri ai conducerii,noi oricum plec\m c`nd ni se termin\cel de-al doilea mandat, `n ianuarie2013. (...) Nu este un discurs al condu-cerii, ci al culturii institu]ionale pe ca-re am creat-o aici“, a ad\ugat Patapie-vici, subliniind c\ se va pierde tot ceeace a reu[it echipa de la ICR s\ fac\ `nace[ti ani.

„Trecerea ICR `n subordinea Parla-mentului este o decizie de democratiza-re a institu]iei [i are menirea de a setransforma `ntr-o structur\ mai transpa-rent\. Folosirea fondurilor publice

trebuie s\ fie la ad\post de orice suspi-ciune, or, printr-un mecanism transpa-rent [i democratic de control parlamen-tar acest lucru se poate `ndeplini“, adeclarat purt\torul de cuv`nt al Guver-nului, Andrei Zaharescu.

O motiva]ie demn\ de cascadorii r`sului

Textul introductiv al Ordonan]ei, princare s`nt justificate modific\rile adu-se Legii ICR (356/2003), vorbe[te, `n-tr-un limbaj potrivit unor compuneri[colare, despre lupta `mpotriva globa-liz\rii, „efecte profund negative ale u-nor st\ri de lucruri“ [i „apartenen]a lana]iunea român\“. Iat\ o selec]ie a ce-lor mai „hazlii“ formul\ri:

»» „Av`nd ̀ n vedere necesitatea con-solid\rii [i amplific\rii, sub diferiteforme, a rela]iilor culturale cu comu-nit\]ile române[ti de peste hotare, `nscopul p\str\rii [i perpetu\rii identit\-]ii na]ionale, deziderat de o importan]\deosebit\ `n contextul fenomenului deglobalizare, inclusiv cultural\ (...)“;

»» „lu`nd `n considerare faptul c\ ne-adoptarea m\surilor propuse prin pre-zenta ordonan]\ de urgen]\ va duce,pe de o parte, la prelungirea efectelorprofund negative ale unor st\ri de lu-cruri care tind s\ afecteze, cu titlu de per-manen]\, sentimentul de apartenen]\la na]iunea român\ a celor stabili]i, vre-melnic, `n alte state“;

»»„`n considerarea faptului c\ elemen-tele prezentate vizeaz\ interesul public,

astfel `nc`t acestea constituie o situa]iede urgen]\ [i extraordinar\ a c\rei re-glementare nu poate fi am`nat\“.

Apoi au curs protestele

Alian]a pentru o Românie Curat\ a pos-tat vineri, 15 iunie, pe site-ul organiza-]iei, un protest fa]\ de trecerea ICR subautoritatea Senatului prin ordonan]\de urgen]\.

„Societatea civil\, precum [i organiza-]iile de monitorizare a democra]iei aucondamnat adesea practica neconstitu]io-nal\ [i nedemocratic\ a legisl\rii prinordonan]e de urgen]\. De aceea, pro-test\m [i de aceast\ dat\ fa]\ de inten-]ia declarat\ a Guvernului de a reglasitua]ia Institutului Cultural Românprin intermediul unei asemenea ordo-nan]e. ~n vreme ce monumente istori-ce precum Hala Matache se distrug zil-nic f\r\ nici o interven]ie, cum poate fijustificat caracterul de urgen]\ de la ICR?“,spun semnatarii protestului online.

~n text se mai precizeaz\ c\ Institu-tul Cultural Român a fost supus unuicontrol prelungit al Cur]ii de Conturi,astfel `nc`t, „indiferent de criticile carese pot aduce acestei institu]ii sau unorpersoane care o conduc, e limpede c\nu exist\ nici un motiv care s\ justificeurgen]a“. „Nu are loc nici un jaf al ba-nului public sau vreo alt\ amenin]arela adresa culturii din partea acesteiinstitu]ii“, spun semnatarii.

„Printre semnatarii acestui apelexist\ unii care au criticat `n decursul

anilor ICR [i conducerea sa actual\“,mai atrag aten]ia ace[tia.

Protestul a fost de la bun ̀ nceput sem-nat de scriitorul Norman Manea, cine-astul Corneliu Porumboiu, Cristian Pâr-vulescu (Asocia]ia Pro Democra]ia),Alina Mungiu Pippidi (Societatea Aca-demic\ din România), scriitorul VasileErnu (Critic Atac), Cristina Guseth (Free-dom House Romania), R\zvan Bobu-lescu (Alma Mater), Roxana Wring(Asocia]ia Pro.Do.Mo), {tefan Vlaston(EDU CER), Cristian Ghinea (CentrulRomân de Politici Europene), Radu Ni-cosevici (Academia de Advocacy).

Totodat\, Alian]a pentru o RomânieCurat\ a solicitat Avocatului Poporuluis\ demareze de urgen]\ procedurilepentru atacarea, la Curtea Constitu-]ional\, a OUG Nr.27 din 13.06.2012.

O alt\ peti]ie, ini]iat\ pe site-ul pe-titiionline.ro, a fost lansat\ pe 15 iunie[i a atras peste 3.500 de semn\turip`n\ la ora scrierii acestui articol.

Primele 2.500 de semn\turi au fostdepuse la Registratura Guvernului Ro-mâniei luni, 18 iunie. Tot luni au fost or-ganizate dou\ proteste. Primul a avutloc `n diminea]a zilei, `n fa]a sediuluiAmbasadei Canadei la Bucure[ti. Circa30 de arti[ti [i profesioni[ti din cultu-r\, printre care Cristi Puiu, Mihai Mi-halcea, Voicu R\descu [i Florin Iaru,au cerut simbolic „azil cultural `ntr-o]ar\ care nu face discriminare pe baz\na]ionalist\“.

continuare `n paginile 4-5

3 «

dosarABERA}II

Horia-Roman Patapievici: „Se va ajunge la abera]ii `nfunc]ionarea ICR, pentru c\ elementele politice vor intra dinParlament `n Institutul Cultural Român“.

Ordonan]a de Urgen]\ prin care Institutul CulturalRomân trece de sub autoritatea pre[edintelui `nsubordinea Senatului a declan[at poate cea maicoerent\ mi[care de protest a intelectualilor dinistoria recent\. Admiratori sau contestatari ferven]iai actualei conduceri a Institutului, de la arti[ti laanimatori culturali s-au solidarizat `n fa]a pericoluluireal ca misiunea ICR s\ fie radical modificat\.Majoritatea cov`r[itoare a mediului artistic a fost deacord c\ rolul institu]iei `n promovarea culturiicontemporane române[ti a fost unul esen]ial `n aniidin urm\. „Suplimentul de cultur\“ v\ propune s\descoperi]i `n acest dosar un puzzle de reac]ii [iproteste nemai`nt`lnit `ntr-o lume cultural\ extremde divizat\, cum e cea din România.


MOBILIZARE F|R| PRECEDENT ~N LUMEA CULTURAL|

Mediul artistic, launison `n ap\rarea ICR

continuare din pagina 3

„Uita]i-v\ la to]i oamenii \[tia [i ̀ ntreba]ic`]i s`nt pro B\sescu“, le-a declarat jur-nali[tilor [i regizorul Cristi Puiu.

C`teva sute de persoane au participatseara, la sediul Institutului Cultural Ro-mân (ICR), la „Mi[carea papioanelor“,un protest pa[nic organizat de Asocia-]ia Român\ pentru Cultur\, Educa]ie [iNormalitate (ARCEN). Manifestan]ii aupurtat papion, cu trimitere la accesoriulvestimentar al lui Horia-Roman Patapie-vici. La `nceput s-a `ncercat limitareaspa]iului ocupat de participan]ii la pro-test la trotuarul din fa]a sediului ICR,dar, dat fiind num\rul acestora, acestlucru nu a fost posibil, astfel c\ toat\por]iunea de strad\ din apropierea in-stitutului a fost plin\. La finalul pro-testului au fost mai multe minute deaplauze.

Reprezentantul ARCEN a ]inut s\ ̀ i spu-n\ fostului prim-ministru Mihai R\zvanUngureanu, venit la manifesta]ie cu pa-pion la g`t, c\ organizatorii nu dorescpolitizarea acesteia. De la eveniment nua lipsit nici un cunoscut „purt\tor de pa-pion“, dup\ cum s-a prezentat membrulPDL Theodor Paleologu. ~n mul]ime auputut fi v\zu]i Cristi Puiu, Hanno Hoefer,Mihai Chirilov, Andrei Cre]ulescu, R\z-van Ion, Vasile Ernu, Iulia Popovici [ijurnali[ti din cultur\ veni]i de aceas-t\ dat\ la ICR pentru a-[i manifestasprijinul fa]\ de institu]ie.

Cuvintele sus]in\torilor

Foarte multe personalit\]i ale vie]ii cul-turale au sus]inut prin comunicate saudeclara]ii oferite presei activitatea ICRsub mandatul actualei conduceri, f\r\a-[i exprima neap\rat sus]inerea fa]\de persoanele acestora.

Cristi Puiu, unul dintre promotorii no-ului val al cinematografiei române[ti,premiat la Festivalul de la Cannes, aexplicat pentru France-Presse for]a demobilizare a arti[tilor `n favoarea In-stitutului Cultural Român (ICR), carea contribuit la „spargerea stereotipuri-lor“ despre România `n str\in\tate.

„Din nefericire, de fiecare dat\ c`ndse produce o schimbare a guvernului ̀ nRomânia, nou veni]ii la putere arunc\

la co[ul de gunoi tot ce a fost f\cutp`n\ atunci, chiar [i lucrurile carefunc]ioneaz\ bine. Ei vor s\ `[i pun\amprenta asupra istoriei [i se apuc\s\ distrug\. Institutul Cultural Românfunc]ioneaz\ extraordinar de bine. Ceeace se `nt`mpl\ ast\zi cu Institutul nu af\cut obiectul niciunei consult\ri, de[iì prive[te pe to]i cet\]enii, `ntruc`t ces-a `nt`mplat la ICR se poate `nt`mpla[i `n alte institu]ii.“

~ntrebat de ce este at`t de importantICR pentru arti[tii români, `ntr-o ]ar\care a ie[it de 23 de ani din comunism,Puiu a spus c\, `n trecut, cinea[tii ro-mâni au trebuit s\ se confrunte cu sen-timentul nonapartenen]ei la culturaeuropean\.

„~n urm\ cu zece ani, c`nd am mers`n str\in\tate [i am spus c\ vin din Ro-mânia, nu se vorbea dec`t despre Nico-lae Ceau[escu [i de Nadia Com\neci.Asta era tot. Cinematografia român\ nuexista. ~n prezent, toate aceste lucruris-au schimbat radical. Am ie[it din aces-te stereotipuri“, a spus Cristi Puiu. „Amie[it din aceste stereotipuri nu doardatorit\ nou\, arti[tilor, ci [i datorit\

ICR, care cu r\bdare a promovat cine-matografia român\ ̀ n str\in\tate, a sta-bilit conexiuni cu festivaluri prestigioa-se precum cel de la Cannes, pun`ndu-netotodat\ `n leg\tur\ cu produc\tori,arti[ti [i critici din str\in\tate“, a ad\u-gat regizorul român.

De altfel, `ntr-un comunicat remispresei vineri, 15 iunie, mai mul]i cine-a[ti români [i-au exprimat sprijinul fa-]\ de ICR. Cristian Mungiu, Corneliu Po-rumboiu, C\t\lin Mitulescu [i CristiPuiu au criticat decizia Guvernului.

„~mi este greu s\ cred c\ InstitutulFrancez, Institutul Goethe sau BritishCouncil ar fi devenit ceea ce s`nt acumdac\ ar fi func]ionat ca o minge deping-pong `ntre diverse partide poli-tice“, a spus Corneliu Porumboiu. „Cul-tura, pentru mine, e dincolo de politi-c\ [i de gusturi personale, iar politicacultural\ trebuie f\cut\ de oameni spe-cializa]i `n management cultural. Insti-tutul Cultural Român a format [i areacum ace[ti oameni [i ar fi p\cat ca,`nc\ o dat\, s-o lu\m de la `nceput“, amai argumentat acesta.

Pentru Cristian Mungiu, demersul

Guvernului este „o epurare de cea maioribil\ spe]\ – la fel de reprobabil\ cauna etnic\, ideologic\ sau rasial\“.

„Ce e grav e c\ aceast\ schimbarereferitoare la ICR s-a f\cut printr-o or-donan]\ de urgen]\ de c\tre aceia[i oa-meni care considerau – par]ial `ndrep-t\]it, de altfel –, acum trei luni, c\ oasemenea modalitate de decizie e im-proprie [i nedemocratic\. Acum nu lise mai pare nedemocratic\ [i ac]ionea-z\ exact ca cei pe care ì criticau, nea-v`nd nici m\car delicate]ea de a simulao dezbatere public\. Nu pare s\ contezedec`t `nlocuirea grabnic\ [i f\r\ judeca-t\ a tuturor celor asocia]i cu putereadinainte, f\r\ nici o analiz\ a compe-ten]elor [i a rezultatelor lor. Exist\ pe-ricolul ca, odat\ cu conducerea, s\ fiearunca]i peste bord [i profesioni[tii ca-re au f\cut institu]ia s\ func]ioneze [i s\fie distruse structuri, programe, ini]ia-tive care au func]ionat foarte bine –doar pentru c\ s`nt implementate decei dinainte“, a spus Cristian Mungiu.

„~n ce ̀ l prive[te pe Horia-Roman Pa-tapievici, dac\ mìne ì va da cineva cuo c\r\mid\ `n cap, din p\cate cred c\ vor

fi foarte mul]i compatrio]i de-ai no[tricare vor jubila [i care vor considera c\a primit ceea ce merit\ – sentimentuleste c\ ne afl\m `n plin\ mineriad\, mailipsesc doar minerii. E dezarmant s\consta]i c\ dup\ at`]ia ani ne afl\m totacolo [i e `nsp\im`nt\tor s\ trebuiasc\s\-]i cre[ti copiii `ntr-o ]ar\ `n care ura[i intoleran]a s`nt `mp\rt\[ite deopo-triv\ de toate taberele, lipsa de mora-litate fiind atotprezent\“, a `ncheiatCristian Mungiu.

„~mi doresc ca `n România perfor-man]a s\ fie apreciat\. Aceast\ m\sur\nu face dec`t s\ nege rezultatele re-marcabile pe care le-a avut ICR `n a-ce[ti ani [i s\ arunce aceast\ institu]ie`n jocurile politice“, a spus [i C\t\linMitulescu.

Mai mul]i oameni de cultur\ fran-cezi se al\tur\ cineastului Lucian Pin-tilie `n protestul fa]\ de Ordonan]a deUrgen]\ a Guvernului. Printre semna-tari se num\r\ regizorii Andrei {erban,Tudor Giurgiu, C\t\lin Mitulescu, Cris-tian Mungiu, Radu Muntean, CorneliuPorumboiu, Cristi Puiu, scriitorii AndreiPle[u, Gabriel Liiceanu, Dumitru }epe-neag, Gabriela Adame[teanu, MirceaC\rt\rescu, Norman Manea, GianinaC\rbunariu, al\turi de personalit\]iculturale franceze, precum Jean Mat-tern (Editions Gallimard), ChristopheBara (Editions L’Entretemps), Paul Otcha-kovsky-Laurens (Editions P.O.L), scri-itorul Michel Deguy, istoricul Alain Be-sançon, membru al Institut de France,[i traduc\toarea Marie-France Ionesco.

~ntr-una din rarele sale interven]ii pu-blice, pentru site-ul filmreporter.ro, re-gizorul Lucian Pintilie a spus: „Cred c\pentru nimic `n lume nu trebuie sc\patacum, pe loc, ̀ n aceast\ clip\, prilejul dea interzice politicului de a ne patronavia]a [i crea]ia noastr\. Politicienii, pro-fesioni[tii politicii, au f\cut o gaf\ enor-m\. Politicul se insinueaz\ [i apoi pose-d\. Trebuie izgonit. Acest moment poatedeveni unul de luciditate colectiv\ [i derezisten]\ colectiv\, dac\ cumva va finevoie. Dar poate nu va fi nevoie“.

„Venind din partea unui artist care atr\it experien]a crea]iei sub cenzuracomunist\, aceast\ declara]ie are valoa-rea unui avertisment“, spun cei care seal\tur\ apelului s\u.

Circa 30 de arti[ti [i profesioni[ti din cultur\, printre careCristi Puiu, Mihai Mihalcea, Voicu R\descu [i Florin Iaru, aucerut simbolic „azil cultural `ntr-o ]ar\ care nu facediscriminare pe baz\ na]ionalist\“.

AZIL CULTURAL» 4

dosar


Cum privi]i decizia Guvernu-lui de a modifica statutul ICR?

V\d o total\ dezordine `n in-staurarea noului Guvern [i `nstilul de lucru pe care `ncearc\s\ `l impun\. Ce s-a `nt`mplateste o total\ abera]ie, pentruc\ nu are nici o logic\ s\schimbi o institu]ie care

func]ioneaz\ [i care a datrezultate foarte bune.

S`nt un c\lc`i al lui Ahile pen-tru aceast\ Guvernare dome-niul cultural [i cel educa]ional?

Din p\cate, vorbim despre cul-tur\ [i despre educa]ie `nprime time numai `n aseme-nea situa]ii de scandal [i decontrovers\. Asta e [i conse-cin]a inculturii care domin\ [ipolitica româneasc\, dar [i pei-sajul public. E foarte straniu c\acest Guvern care se pretindede st`nga nu se uit\ pu]in laGuvernele de st`nga europeneca s\ vad\ c\ acolo asta facediferen]a dintre st`nga [i dreap-ta: sus]inerea culturii [i a edu-ca]iei. Ai no[tri numai de st`nga

nu s`nt, pe de o parte. Pe dealta, exist\ mania aceasta, ca-re nu [tiu c`nd se va `ncheia –s\ nu uit\m c\ [i PDL-ul af\cut la fel –, ca atunci c`nd seinstaleaz\ un nou Guvern s\ seschimbe oamenii. Asta-i primagrij\, s\ schimbe directori, [efide institu]ii, eventual s\ fie mo-dificate legile de func]ionarea institu]iilor pentru a permi-te tot felul de manevre. Eceea ce se cheam\ un regimclientelar din punctul meu devedere, iar asta dovede[telipsa de perspectiv\.

Crede]i c\ domnii Patapie-vici [i Mih\ie[ nu se a[tep-tau la o asemenea mi[care`n urma editorialelor lor din

„Evenimentul Zilei“, „incrimina-te“ de liderii actualei puteri?

Horia-Roman Patapievici nu maiscrie editoriale de mul]i ani, Mir-cea Mih\ie[ da. Probabil c\ sea[teptau, dar important este c\institu]ia ca atare a dat rezulta-te. Niciodat\ cultura român\ nua fost prezent\ `n lume ca `n ul-timii ani. Am devenit din punctde vedere cultural o ]ar\ normal\`n Europa [i `n lume. Lumeacultural\ de acolo se uit\ la noica la orice alt\ ]ar\ normal\. Eo performan]\! ~n acest caz nuare nici o logic\ s\ schimbiLegea de func]ionare a ICR,mai ales c\ mandatul actualeiconduceri expir\ `n c`teva luni[i au anun]at deja de mult\vreme c\ se vor retrage.

Va da Senatul ̀napoi, va ̀ncer-ca ̀ n urma protestelor s\ p\-streze actuala conducere?

Ar fi `n]elept dac\ ar procedaa[a, dar m\ `ndoiesc de faptulc\ ]ine cineva cont de proteste.Dac\ ar fi vrut `ntr-adev\r s\fac\ ceva inteligent, m\car arfi mimat un dialog, o dezbate-re public\ `nainte s\ dea or-donan]a de urgen]\. Sau s\ fispus: „Hai s\ vedem ce se `nt`m-pl\ acolo, care s`nt rezultatele,s\ dezbatem [i s\ g\sim o so-lu]ie“. Nu s-a `nt`mplat a[a, cis-a „tr\snit“ o ordonan]\.

Un ultim lucru: Puiu Ha[otti,ministrul Culturii. Cum vi separe nominalizarea?

Ce s\ spunem... ~i dorim suc-ces. Dar Ministerul Culturii, deani `ntregi, mai mult doarmedec`t face ceva. A[a `nc`t [i cudomnul Ha[otti, [i f\r\ nu seva schimba mare lucru `nacest loc.

O }AR|NORMAL|

Mircea Vasilescu: „Am devenit din punct de vedere cultural o ]ar\normal\ `n Europa [i `n lume. Lumea cultural\ de acolo se uit\ lanoi ca la orice alt\ ]ar\ normal\. E o performan]\! ~n acest caz nuare nici o logic\ s\ schimbi Legea de func]ionare a ICR“.

5 «

dosar

Prim-ministrul Ponta s-a declarat oa-recum nel\murit de motiva]ia pro-testelor, spun`nd c\ nu are de g`nds\ schimbe aceast\ conducere a ICR.Cum stau lucrurile din punctul dum-neavoastr\ de vedere?

Acum depinde pe cine ascult\m. CrinAntonescu, partenerul de afaceri poli-tice al domnului Ponta, a spus c\ eli-minarea actualei conduceri a ICRreprezint\ o urgen]\. {i drept urmare,partenerul s\u s-a executat. ~n ce mo-dalitate [i cum, vedem `n clipa de fa]\.

Crin Antonescu este, de altfel, un per-sonaj principal al editorialelor dum-neavoastr\, a]i scris deseori despredumnealui [i nu tocmai laudativ...

{i sper s\ mai scriu!

Tocmai asta vi s-a repro[at de c\-tre cei de la Putere, c\ i-a]i criticat`n perioada c`t au fost `n Opozi]ie,a]i exprimat op]iuni politice c`t\ vre-me era]i pe ni[te pozi]ii asimilatesecretarului de stat – domnul Pata-pievici [i subsecretarului de stat –cazul dumneavoastr\.

Dac\ mergem pe aceast\ pant\ legalist\[i juridic\, trebuie s\ v\ spun c\ atuncic`nd m-am angajat la ICR am consul-tat oameni de specialitate, juri[ti, avo-ca]i [.a.md. [i am fost informat c\ nu

exist\ nici un fel de interdic]ie legal\ca o persoan\ aflat\ `ntr-o func]ie dedemnitate public\ s\ aib\ o prezen]\public\, fie ea [i jurnalistic\. E o ches-tiune absolut f\r\ obiect, e o judecat\ degust pe care o respect chiar la oameniif\r\ gust. Dup\ aceast\ logic\, nimeni`n statul român nu ar mai avea dreptuls\ ̀ [i exprime opiniile. Or, din ceea ce v\d,televiziunile, radiourile, ziarele s`nt pli-ne de opiniile personale ale unor oamenicare de]in demnit\]i publice.

V-a]i a[teptat ca at`t de multe tabe-re culturale s\ se coalizeze pentrucauza ICR, [i nu neap\rat pentrupersoanele din fruntea acestuia?Am v\zut la protestul papioaneloro banderol\: „Nu am venit pentruHRP (Horia-Roman Patapievici,n.r.), am venit pentru ICR“.

Este, cred, cel mai mare elogiu care nis-ar fi putut aduce pentru c\ e dovadaclar\ c\ oamenii care nu ne plac pe noipersonal – [i unii dintre ei au polemi-zat cu noi, ne-au atacat – au apreciatfoarte mult ceea ce s-a `nt`mplat `naceast\ perioad\ la ICR, cu at`t maimult cu c`t foarte mul]i dintre ei chiarau fost beneficiarii unora din cele pes-te 4.500 de proiecte derulate doar `nstr\in\tate `n ace[ti ani. Probabil c\ noiam creat un model cumva neobi[nuit `nRomânia, o ]ar\ unde pasiunile domin\

totul. A fost o delimitare strict\ `ntrepozi]iile noastre ca oameni priva]i, ce-t\]eni care au dreptul s\-[i exprime o-pinia [i ceea ce am f\cut `n calitate defunc]ionari. Nu poate fi invocat nicim\car un exemplu `n to]i ace[ti ani `ncare un artist român, un om de [ti-in]\, o personalitate public\ s\ fiavut parat\ prezen]a la activit\-]ile ICR. {i acest lucru a fost im-posibil datorit\ felului `n carenoi am construit aceast\ in-stitu]ie. Absolut toate selec]i-ile s-au f\cut pe baz\ de jurii,pe baz\ pe exper]i, de oamenide specialitate. Nici Horia Pata-pievici, nici Tania Radu [i nicieu nu am avut nici cea maimic\ implicare `n felul`n care s`nt selecta]i ar-ti[tii din pia]a cul-tural\ româneas-c\. Singura noa-str\ problem\ afost s\ cre\mposibilita-tea ca a-ceste lu-cruri s\se `n-t`mple.Am por-nit de la`ntreb\risimple. De

exemplu: este bine ca autorii românis\ fie tradu[i `n str\in\tate? Da, amconsiderat c\ este o idee valabil\ [i con-form\ cu strategia pe care am fixat-o.Cum s-au desf\[urat lucrurile, cine

au fost autorii selecta]i nu amai fost treaba noastr\.

La fel [i cu toate, cuabsolut toate proiec-tele din ]ar\ [i dinstr\in\tate pe ca-re le-am derulat.

MIRCEA MIH|IE{, VICEPRE{EDINTE AL INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN

„A fost o delimitare strict\ `ntrepozi]iile noastre ca oameni priva]i [ice am f\cut `n calitate de func]ionari“


„Scriu direct din experien]apersonal\: am r\spuns `n maimulte r`nduri la invita]ia lui HoriaPatapievici [i a Corinei {uteu (ICRNY) s\ conduc ateliere de crea]iecu studen]i, actori, regizori, arti[tiplastici, muzicieni care aucolaborat `n zone extrem devariate, de la satele române[ti(unde am lucrat pe subiectulBrâncu[i la [i l`ng\ Hobi]a, sau laIpote[ti, cu un studiu teatralEminescu) p`n\ la New York, undeam prezentat Spovedania laTanacu, acela[i subiect care recentl-a inspirat [i pe Mungiu pentrufilmul premiat la Cannes. Acesteac]iuni au avut cu preponderen]\un scop educa]ional, c\ci peste100 de tineri au profitat `n maimulte r`nduri de un antrenamenttehnic de `nalt\ clas\ [i au fostprovoca]i s\ `[i extind\ bagajul decuno[tinte, destul de redus `n[colile române[ti de teatru [i, sprebucuria tuturor, s\ simt\ c\ auprogresat.

Cu o generozitate [i `n]elegeref\r\ precedent, Horia Patapievici a`ncurajat aceste ac]iuni profundeducative [i `n mod natural trebuies\-mi exprim recuno[tin]a, at`tpersonal, c`t [i `n numele tuturorarti[tilor români.“

REGIZORUL ANDREI {ERBAN: „O GENEROZITATE {I ~N}ELEGERE F|R| PRECEDENT“

NORMAN MANEA:„O INSTITU}IE DEREMARCABIL|EFICIEN}| {ICIVILITATE“

„Am avut ocazia s\ colaborez cuICR New York, Londra, Madrid,Viena, Berlin, Istanbul, Vene]ia [ipot spune c\ este o institu]ie deremarcabil\ eficien]\ [i civilitate,care a adus `n ultimii ani ocontribu]ie vizibil\ [i major\ lapromovarea culturii române. Ar fidezastruos [i ridicol ca practicabrutal\ [i arogan]a politicienilor deieri [i de azi s\ dirijeze nefastdestinele culturii.“

MIRCEA VASILESCU, REDACTOR-{EF „DILEMA VECHE“:

„Niciodat\ cultura român\ nu a fostprezent\ `n lume ca `n ultimii ani“

Pasiune [i voci feminine`n „grota sacr\“ aRomâniei, la Paris

„Se caut\ mecena pentru teatru neobizantin“: presa francez\scrie elogios despre Festivalul Nop]i Baroce [i eforturile ICR [iale Ambasadei României de a restaura Sala Bizantin\, prinprograme culturale de excep]ie.

LAUDE» 6

special


Institutul Cultural Românde la Paris, `n parteneriatcu Ambasada României`n Fran]a, a organizat,`ntre 6 [i 12 iunie 2012,a doua edi]ie a Festiva-lului Nop]i Baroce laPalatul Béhague. Dup\prezen]e care au intrat`n istoria cultural\ a lo-cului, precum regretataMontserrat Figueras [iJordi Savall la edi]ia 2011,al]i arti[ti români [i str\-ini au urcat pe scena S\-lii Bizantine, loca]ie idea-l\ pentru un exuberantvoiaj muzical baroc.

Cristina Hermeziu,coresponden]\ de la Paris

Trei voci excep]ionale române[ti, Ru-xandra Donose, Teodora Gheorghiu –acompaniate de ansamblul Pulcinella –[i Viorica Cortez – acompaniat\ de pia-nista Alina Pavalache – au f\cut s\ vibre-ze bol]ile S\lii Bizantine `n datele de6, 7 [i 8 iunie 2012. „Vocea sa delicat\,supl\, cu v`rfuri cristaline, p\str`nd

totu[i amplitudinea registrelor mai grave,este plin\ de noble]e“, apreciaz\ jurnalis-ta Marie-Aude La Batide-Alanore despreTeodora Gheorghiu, pe website-ul spe-cializat ̀ n muzic\ clasic\, Resmusica.com.

~n 9 iunie, renumitul ansamblu Ar-peggiata a prezentat un program tulbu-r\tor, inspirat din str\vechi sonorit\]i[i dansuri din sudul Italiei, precum LaTarantella, ale c\rei virtu]i incantatoriise spune c\ erau deopotriv\ terapeutice,vindec`nd mu[c\tura veninoasei tarantu-le. Festivalul a continuat pe 12 iunie,`n cartierul frem\t\tor al Halelor, la ma-iestuoasa biseric\ Saint-Eustache dinarondismentul 1 al Parisului, unde Fer-nanda Romil\ [i Dan Racoveanu ausus]inut un concert de org\ la patrum`ini. Beneficiile acestuia vor fi folosi-te pentru restaurarea orgii construitede Charles Mutin `n Sala Bizantin\ aPalatului Béhague, devenit, din 1939,fastuos sediu al Ambasadei Românieila Paris. Jurnalistul Thierry Hillériteaudescrie, `n cotidianul „Le Figaro“, am-bian]a enigmatic\ a acestui spectaculosteatru particular, deschis de pu]in timppublicului francez gra]ie spectacolelorprogramate de ICR `n parteneriat cuAmbasada României din Paris: „Este omic\ bijuterie ̀ n stil neobizantin. O mis-terioas\ sal\ de spectacole cu aspect de«grot\ sacr\», cu secrete [tiute doar dearti[tii simboli[ti ai `nceputului de secolXX. Cuib\rit `n inima arondismentului7, fostul teatru al Martinei de Béhague,despre care se spune c\ a fost cea mai bo-gat\ femeie din Europa, n-a mai activatdin 1930. ~n 2009, ICR [`n parteneriat

cu Ambasada României, proprietarulloca]iei] `l deschide publicului francez,organiz`nd aici Festivalul Nop]ilor Ba-roce. Ocazie de a admira, ̀ n 2012, dou\dintre cele mai str\lucitoare speran]eale scenei române[ti, Ruxandra Dono-se [i Teodora Gheorghiu, [i mai multdec`t at`t, de a se l\sa fermecat de am-bian]a locului“, se entuziasmeaz\ jur-nalistul francez. „Ne bucur\m s\ avemdin nou, `n 2012, Festivalul Nop]ilorBaroce la Ambasada României, `n SalaBizantin\. E o pl\cere pentru noi, atuncic`nd ICR are programate momente deasemenea nivel, s\ ne asociem acestuidemers de promovare a culturii româ-ne“, a declarat Yvette Fulicea, diplo-mat la Ambasada României la Paris.

O sal\ de... 5 milioane de euro

La sf`r[itul secolului al XIX-lea, `n sa-loanele ̀ mpodobite cu lambriuri pre]i-oase, amfitrioana Martine de Béhagueprimea oaspe]i de seam\, printre careProust, Rodin, Paul Valéry sau GabrielFauré. Evenimente artistice [i monde-ne sporesc faima acestui hotel unic,odat\ cu construirea, `n 1898, a celeimai spa]ioase s\li private de teatru dinParis, dotat\ cu 600 de locuri, org\ [iun sistem original de ecleraj. ~n 1905,`n decorul bizantin al acestei s\li despectacol, Gabriel Fauré [i-a dirijatopera Requiem, iar Isadora Duncan adansat pe aceea[i scen\ `n 1909, subprivirile admirative ale lui Rodin.

7 «

specialASOCIERE

Yvette Fulicea, diplomat `n Ambasada României la Paris: „E opl\cere pentru noi, atunci c`nd ICR are programate momentede asemenea nivel, s\ ne asociem acestui demers de promovarea culturii române“.


Thierry Hillériteau subliniaz\ `n „LeFigaro“ importan]a sensibiliz\rii unormecena care s\ contribuie la restaura-rea miticei loca]ii artistice. ~n epocacontesei Martine de Béhague orga eraalimentat\ de un sistem hidraulic co-nectat la re]eaua de ap\ a Parisului.Pentru ecleraj, „cupola lui Fortuny“ eraconceput\ ca un dom mobil, spectacu-loas\ inginerie [i dovad\, ̀ n acela[i timp,de geniu scenografic: „C`nd aripile cu-polei se deschideau, razele de lumin\ sefocalizau pe o plac\ de metal pe careera gravat un peisaj“, descrie SimonaR\dulescu, directoarea adjunct\ a ICRParis, recunoscut\ printre francezi dreptun specialist entuziast al acestui loc patri-monial, ̀ nscris ̀ n inventariul suplimen-tar al monumentelor istorice pariziene.

Costurile de restaurare a s\lii, orgii[i celebrei ma[in\rii din cupol\ s-ar ci-fra la 5 milioane de euro. Pe l`ng\ faimalocului, program\ri prestigioase, pre-cum festivalurile Nop]i de teatru sauNop]i Baroce la Palatul Béhague, s`ntmenite s\ atrag\ aten]ia unor mecenapriva]i care s\ investeasc\ `n restaura-rea loca]iei: „Cee ce ar fi o repara]iejust\ fa]\ de cea care a fost, la timpulei, una dintre cele mai mari figuri alemecenatului francez, contesa Martinede Béhague“, concluzioneaz\ jurnalis-tul de la „Le Figaro“.

Arpeggiata: exuberan]\ [i rafinament

~n culise, la repeti]ii sau `n timpul spec-tacolului propriu-zis, ansamblul Arpeg-giata a dat m\sura a ceea ce arta poatecoagula, o alchimie unic\ de emo]ie [idiscre]ie, m\iestrie [i spontaneitate,exuberan]\ [i melancolie. Ansamblulvocal [i instrumental Arpeggiata, fon-dat de muziciana Christina Pluhar `n2000, cu inconfundabila amprent\ so-nor\ a ciupirii corzilor pe instrumentebaroce, [i-a f\cut o profesiune de cre-din]\ din amestecul genurilor [i al dis-ciplinelor, al arti[tilor din orizonturi [itradi]ii diferite: muzica baroc\ savant\se poate topi ̀ n jazz, ritmul flamenco nuexclude caden]a dansului contemporan,sonorit\]ile tradi]ionale asociaz\ infle-xiuni lirice clasice, teatrul-dans d\ corpsensibil poeziei. C\utare, improviza]ie,amestec, recuperare, rafinare a filoane-lor, [i rezultatul e de fiecare dat\ o `n-t`lnire unic\: programele Arpeggiatamizeaz\ pe surpriz\ [i inedit, recupe-r`nd sensurile originare ale termenuluibaroc: o perl\ de form\ neregulat\ – `nsecolul al XVI-lea, sau un element sur-prinz\tor – `n secolul al XVIII-lea.

Asist̀ nd la repeti]ii, am avut privilegiulunor clipe de gra]ie: acordarea vie aarti[tilor unii cu al]ii, cu repetarea ges-turilor [i a frazelor muzicale, iar\[i [iiar\[i, p`n\ la a for]a puritatea, inter-ac]ion`nd subtil, ca ni[te instrumenteorganice pe scen\. ~n concert, ca o ze-i]\-mam\ discret\ [i `n acela[i timpmagnetic\, Christina Pluhar a dirijat f\-r\ s\ dirijeze, ̀ ncuviin]`nd din privire sauimpulsion`nd cu o leg\nare a instrumen-tului ei misterios, molateca [i femininateorb\, soi de l\ut\ corpolent\, senzual\.

Magia reprezenta]iei din 9 iunie dinSala Bizantin\ s-a bazat pe aceea[i sin-tez\ uimitoare: rafinamentul buc\]ilorinstrumentale (Christina Pluhar la teor-b\, Haru Kitamika la clavecin, BorisSchmidt la contrabas, Sarah Ridy laharp\ baroc\, Marcello Vitale la guita-r\ baroc\, Dorn Sherwin la cornet [iSergey Saprychev la percu]ii) a alter-nat cu vocea tulbur\tor de feminin\,`nv\luitoare a lui Vincenzo Capezzuto,`nterpret`nd c`ntece tradi]ionale italiene,[i cu r\sucirile incantatorii ale AnneiDego, superb\ artist\ de teatru-dans. Unmoment de vigoare, tandre]e [i umor l-a

oferit percu]ionistul Sergey Saprychevcare [i-a m`ng`iat tobele [i tamburineleca un fachir, f\c`nd sala s\ explodeze deexuberan]\. „De unde vine magia noa-str\? Nu [tiu nici eu cu precizie, mi-am\rturisit Christina Pluhar. Cert este c\exist\ ceva [amanic `n sonorit\]ile [idansul at`t de vechi al Tarantelei, `n ju-rul c\reia am structurat programul dincadrul Festivalului Nop]ilor Baroce laPalatul Behague. Iar spa]iul artistic alS\lii Bizantine are profunzime [i mister,eu personal m-am `ndr\gostit de aceast\sal\“, a ad\ugat muziciana. „Arpeggiatane-a trecut prin toat\ gama de sentimen-te, fiecare moment a spus o poveste, iarcomplicitatea ̀ ntre instrumenti[ti [i ar-ti[ti a fost rar\“, s-a confesat o specta-toare, Emilie Dupont Lafort, ea ̀ ns\[i mu-zician\. „A fost o sear\ somptuoas\,vibr`nd de frumuse]e [i de via]\“, afost de p\rere Pierre-Philippe Jandin,profesor de filosofie, unul din cei 250de spectatori care au umplut sala la re-fuz. „Cea mai mare mul]umire este bu-curia publicului, faptul c\ am plecat cuto]ii acas\ cu mai mult\ frumuse]e `nnoi“, a concluzionat Simona R\dulescu,coordonatoarea festivalului. „{i acestlucru pentru c\ s`ntem convin[i c\ Salabizantin\ a Palatului Behague devineloca]ia unui rendez-vous cultural in-conturnabil ̀ n Paris, ̀ n condi]iile ̀ n caremetropola ofer\ sute de spectacole pesear\“, a ad\ugat directoarea adjunct\a ICR Paris.

{i un stop cadru revelator, cu fa]aspre scen\: `n bra]ele p\rin]ilor iubitoride muzic\ [i de bol]i bizantine, f\r\ s\fi `mplinit anul, cel mai mic spectator aascultat vr\jit, p`n\ la cap\tul celor cincimomente de bis [i al aplauzelor f\r\restric]ie, semn`nd astfel cea mai bun\cronic\ a festivalului.

Christina Pluhar la teorb\, `n Sala bizantin\ a Palatului Béhague

La a [asea edi]ie, TIFFSibiu (13-17 iunie) areu[it s\ devin\ unfestival complet diferit decel de la Cluj, sub a c\ruiarip\ se lansase `n 2007,av`nd de-acum oidentitate aparte [i, `nsf`r[it, func]ion`nd cu unpublic local interesat denoile direc]ii, foarteprecis conturate. Filmeproiectate `n premier\na]ional\, filme venite dela Cannes, filmeromâne[ti [i filme legatede alte arte – muzic\,dans, literatur\, artevizuale –, aranjate `ntr-unprogram inteligentconceput pentru ora[ulf\r\ cinematograf `ncentru fac din TIFF Sibiuun festival individualizat,a[ezat `n contururi clare[i care, `n sf`r[it, are unpublic pe m\sur\.

Veronica D. Niculescu

O identitate nou\

La Sibiu, Festivalul Interna]ional deFilm Transilvania a avut o prim\ edi]ie`n 2007, din dorin]a organizatorilorde a prelungi spiritul TIFF `n Transilva-nia. Era anul `n care Sibiul era Capita-l\ Cultural\ European\. Ini]ial par]ialsuprapus peste festivalul de la Cluj – caperioad\ de desf\[urare, dar [i ca se-lec]ie a filmelor –, TIFF sibian a glisatspre un festival care reia doar unelefilme de la Cluj, dar aduce multe filmediferite, `n premier\.

Anul trecut, Tudor Giurgiu, directo-rul festivalului, anun]a `ncercarea con-tur\rii noii identit\]i pentru Sibiu, a u-nui festival de filme despre arte, legatede celelalte arte. Acum, `n al doilea an,aceast\ direc]ie s-a dovedit extrem deatractiv\ pentru publicul local, la succescontribuind [i programul adaptat obice-iurilor locului, [i faptul c\ suprapunereacu Cluj este minimal\, iar publicul sibi-an se bucur\ de premiere f\r\ senza]iac\ i se serve[te ceva la second hand.

Arte `n arte, premiere

Selec]ia a inclus cincizeci de filme, prin-tre care [i cele mai noi produc]ii româ-ne[ti, aceasta fiind una dintre direc]iileadoptate de festivalul care caut\, [i se parec\ a reu[it, s\ devin\ unul de sine st\t\tor.

Dar principala direc]ie a festivaluluisibian este legat\ de rela]ia filmului cu

celelalte arte. „Aceasta este identitateape care, de fapt, vrem s\ o d\m viitoruluifestival la Sibiu. S`nt filme despre muzi-cieni, despre regizori sau arti[ti vizuali.Cele dou\ documentare despre WoodyAllen [i Roman Polanski, al\turi de do-cumentarul lui Martin Scorsese despreGeorge Harrison s`nt elocvente pentruaceast\ nou\ direc]ie a festivalului defilm de la Sibiu“, a precizat directorulTIFF, Tudor Giurgiu.

Woody Allen: Un documentar, film ̀ nregia lui Robert Weide, care `l urm\re[tetimp de un an pe discretul cineast care apermis pentru prima oar\ camerelor deluat vederi s\ ì documenteze via]a, Ro-man Polanski: Memorii cinematografice,`n regia lui Laurent Bouzereau, film ce aavut o proiec]ie special\ la Cannes [i careprezint\ montarea conversa]iei purtate`n perioada c`nd Polanski se afla `n arestla domiciliu, [i Marina Abramovic: Artis-tul e prezent, `n regia lui Matthew Akers,au fost prezentate la Sibiu ̀ n premier\ ̀ nRomânia. Cele trei filme au rulat at`t `nsala de la Teatrul Gong, transformat\ fe-ricit ̀ n cinema pentru cinci zile, cu c`te do-u\ proiec]ii `n fiecare sear\, dar [i `n re-luare, `nl\n]uite `n ultima zi a festivalului,la Centrul Cultural Habitus, loc `n carepublicul sibian a putut viziona c`te [asefilme pe zi.

„Cinema“ Gong a fost plin la toate fil-mele [i poate c\ a vibrat cel mai puternicla proiec]ia eveniment a rockumentaru-lui George Harrison: Living in the Mate-rial World. Filmul, de Martin Scorsese,realizat `n dou\ p\r]i, cu o durat\ de a-proape trei ore [i jum\tate, este portre-tul complex al celui mai misterios dintreBeatle[i, de la na[tere la moarte, cu ima-gini rare sau necunoscute p`n\ acum, fil-mul fermec\tor al unei legende despre oalt\ legend\. Imagini din arhiva familiei,din copil\rie, scene din concerte [i inter-viuri cu Paul McCartney [i Ringo Starr,Eric Clapton, Yoko Ono, Phil Spector al-c\tuiesc portretul prezentat `n premier\`n România.

Made in Romania

Ca ̀ ntotdeauna, filmele române[ti se con-sum\ ca pìnea cald\. Proaspete [i ape-tisante au rulat la Sibiu filmele Madein Romania, fie la Teatrul Gong, fie `nPia]a Mare.

Visul lui Adalbert, `n regia lui Gabri-el Achim, cu Gabriel Spahiu [i Doru Ana`n rolurile principale, film ce a avut pre-miera cu o lun\ `n urm\, a deschis seriafilmelor române[ti de la TIFF. Startul fes-tivalului a fost excelent: publicul numeross-a putut `nt`lni cu arti[tii implica]i `n rea-lizarea filmului. Regizorul Gabriel Achim

[i scriitorul Cosmin Manolache,co-scenarist, au povestit cumau lucrat la aceast\ come-

die neagr\. Filmul, cu repliciexcelente [i un aer de epoc\de aur uitat, o joac\ de-a r`-

su’-pl̀ nsu’ care nu seam\n\ de-loc cu alte filme despre perioada respectiv\,

ì este dedicat scriitorului Sorin Stoica.Povestea se petrece `n 1986, dup\ explo-zia de la Cernob`l [i meciul de glorie al luiDuckadam. ~ntr-o uzin\, de ziua PCR, unsubinginer responsabil cu protec]ia munciipreg\te[te un film pentru marea serbare.

M`na bun\ a scenaristului scriitor, deaceast\ dat\ fiind vorba despre Corina Sa-b\u, se simte [i `n Toat\ lumea din familianoastr\, `n regia lui Radu Jude. Filmul estepovestea unui tat\ divor]at ({erban Pavlu)care vrea s\ plece `ntr-o scurt\ vacan]\ cufeti]a (Sofia Nicolaescu), o poveste `ntrerai [i iad excep]ional gradat\, bine jucat\,cu actori folosi]i surprinz\tor (Stela Po-pescu [i Alexandru Ar[inel a[a cum nui-am mai v\zut niciodat\) [i, `n sf`r[it,un copil care joac\ excep]ional `ntr-unfilm românesc.

Din dragoste, cu cele mai bune inten-]ii, de Adrian Sitaru, contureaz\ un altpersonaj nevrotic, Alex (Bogdan Dumi-trache), de ast\ dat\ un fiu care, din dra-goste [i, bine`n]eles, cu cele mai bune in-ten]ii, se pomene[te `ntr-un cerc str`mt[i chinuitor, el fiind o verig\ important\din acest cerc, la spitalul unde mama lui(Nata[a Raab) este internat\ `n urmaunui atac cerebral.

Despre entuziasmul uitat

Despre oameni [i melci, filmul lui TudorGiurgiu, a fost prezentat ̀ n avanpremier\la Sibiu, `n Pia]a Mare, cu un public depeste dou\ mii de persoane. Povestea sepetrece `n 1992, la C`mpulung Muscel,unde muncitorii de la ARO vor s\ salveze

uzina de la faliment [i din ghearele unuiinvestitor francez, str`ng`nd bani prin do-narea de sperm\. Proiec]ia ̀ n aer liber s-adovedit o op]iune foarte bun\, fiindc\ pu-blicul – pl\titor de bilet simbolic, 1 leu –a r`s [i a aplaudat, cu un entuziasm la sca-r\ larg\ amintind de atmosfera de multuitat\ din cinematografe, iar la finalulproiec]iei spectatorii s-au bucurat de `n-t`lnirea cu regizorul. Din p\cate, prin[i `nalte proiecte, actorii din rolurile principa-le, Andi Vasluianu, Dorel Vi[an [i MonicaB`rl\deanu, nu au putut fi prezen]i. Aufost seri minunate pentru publicul larg `nPia]a Mare, unde TIFF a f\cut un serviciumult mai mare dec`t s\ proiecteze unfilm `n fiecare sear\. Ajuta]i [i de vremeabun\, cei de la TIFF le-au reamintit si-bienilor un lucru simplu [i din p\cateuitat: s\ mearg\ la cinema. S\ se bucuremerg`nd s\ vad\ un film, dincolo de zi-durile apartamentului, pe un ecran ma-re, `mpreun\.

Au mai rulat `n TIFF Sibiu Undeva laPalilula al lui Silviu Purc\rete, `n muzeuldin Dumbrav\, [i Tat\l Fantom\, ̀ n regialui Lucian Georgescu, cu Marcel Iure[ `nrol principal. De asemenea, filmul Fra]ide cruce, ̀ n regia lui Wolfram Paulus, aavut premiera mondial\ la Sibiu, `n Pia]aMare, ̀ n deschiderea festivalului. Poves-tea unei prietenii din Al Doilea R\zboi Mon-dial, coproduc]ie Austria-România, a fostfilmat\ la Sibiu.

La a [asea sa edi]ie, se poate spunedespre TIFF de Sibiu c\ a zburat din cuib[i c\ [tie perfect `ncotro merge.

La succesul TIFF Sibiu au contribuit [i programul adaptatobiceiurilor locului, [i faptul c\ suprapunerea cu Cluj esteminimal\, iar publicul sibian se bucur\ de premiere f\r\senza]ia c\ i se serve[te ceva la second hand.

» 8

ordinea de ziSUCCES

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 361 » 23 – 29 iunie 2011

TIFF Sibiu a zburat

George Harrison, Living in the material world

Toat\ lumea din familia noastr\

50 DE FILME9 «

ordinea de zi

Selec]ia a inclus cincizeci de filme, printre care [i cele mai noiproduc]ii române[ti, aceasta fiind una dintre direc]iileadoptate de festivalul care caut\, [i se pare c\ a reu[it, s\devin\ unul de sine st\t\tor.

www.suplimentuldecultura.ro

at din cuibMut\ri iste]e

Festivalul s-aa extins, cu proiec]ii `n [aselocuri: Pia]a Mare, Centrul CulturalHabitus, Teatrul Gong, Music Pub,Muzeul `n aer liber Astra din Dumbra-va Sibiului [i Cetatea Cisn\dioara.

Pentru prima oar\, la filmeleproiectate `n Pia]a Mare, pentrupublicul larg, s-a intrat cu bilet: 1leu. Punctarea unei op]iuni: vreau s\v\d film, deci cump\r bilet. Lafilmele din s\li, biletul a costat 7 lei.

Filmele de la Teatrul Gong au ru-lat de la orele 18 [i 20. Au fost eli-minate proiec]iile de diminea]a, care`n al]i ani aveau pu]ini spectatori.

La filmele din a doua zi de festi-val, la Teatrul Gong, intrarea a fostliber\. Pielea `n care tr\iesc, noulfilm al lui Pedro Almodovar, v\zutf\r\ bilet, a fost un c`rlig excelentpentru spectatorii TIFF.

Holul Teatrului Gong a g\zduit,pe perioada TIFF, expozi]ia Sculptu-r\ versus Film (sculptur\ – CristianCrestincov, prostetic\ – Ioana An-gelescu, costume, scenografie –Dana Istrate). Datorit\ frumoasei`nt`mpl\ri, spectatorii veni]i la TIFFau fost `nt`mpina]i de `mpieli]atulSmeagol sau de `nsu[i Caragiale care[edea [i-[i citea ziarul `n foaier.

Barocoteca

Un program special de scurtmetrajeromâne[ti [i str\ine a fost prezentat `ncadrul TIFF Sibiu sub titulatura Baro-coteca, trimi]`nd la specificul progra-mului cultural sibian din acest an.

~n noaptea de s`mb\t\ spre du-minic\, timp de dou\ ore, `n patrulocuri din Sibiu au rulat serii descurtmetraje, selec]ii din produc]iaultimilor doi ani: la Libr\ria Humanitas(produc]ii române[ti), la Tea Spot, Atri-um Cafe [i Bohemian Flow (produc]iiinterna]ionale). Intrarea a fost liber\.

Cetatea de la Cisn\dioara a g\z-duit o proiec]ie special\: filmul mutFaust (1926), `n regia lui FriedrichWilhelm Murnau, a rulat cu acompa-niamentul live al ansamblului EINUIEA.{i proiec]ia filmului Undeva laPalilula, din muzeul `n aer liber dinDumbrava Sibiului, a fost `ncadrattot `n programul cu specific baroc.

Nou la TIFF Sibiu

Tudor Giurgiu `n conferin]a de pres\ a TIFF Sibiu

Smeagol `n holul Teatrului Gong

FOTO

: Ver

onic

a D

. Nic

ules

cuFO

TO: S

ebas

tian

Mar

covi

ci

PRO

MO

PRO

MO

FOTO

: Seb

astia

n M

arco

vici


Florin Irimia: „C`nd inima bate `n trecut, iar tu e[ti nevoit s\tr\ie[ti `n prezent, iat\ o situa]ie care na[te literatur\ de ceamai bun\ calitate, iar la Truman Capote ea se transform\ `ntr-unadev\rat spectacol“.

UN ADEV|RATSPECTACOL

» 10

printre r`nduri

Lev Tolstoi, Copil\ria, adolescen]a, tinere]ea, traducere din limba rus\ [i note de Adriana Liciu, carte publicat\[i `n edi]ie digital\, colec]ia „Biblioteca Polirom. Clasici universali“, Editura Polirom, 416 pagini, 44.95 lei

Primele opere ale lui Tolstoi, Copil\ria, Adolescen]a, Tinere]ea reiau via]a marelui autor din copil\rie[i p`n\ `n vremea studen]iei. Cele trei titluri nu acoper\ realitatea precum ar face-o memoriile: autorullor amestec\ realul cu imaginarul, detaliul nostalgic [i anecdota cu judec\]ile pasionale [i digresiuneafilosofic\. Volumul, frazat nepreten]ios [i nu lipsit de nuan]e, un pretext ce pune altfel `n lumin\ via]a[i opera lui Tolstoi, este [i o dovad\ a talentului de povestitor consacrat de capodoperele de mai t`rziu.

Trilogia Copil\ria, Adolescen]a, Tinere]ea (1852-1857) reprezint\ debutul `n literatur\ al mareluiclasic rus Lev Tolstoi. Este o lucrare de inspira]ie autobiografic\ [i, `nc\ de la apari]ia primului volum,a constituit un succes editorial: a atras aten]ia publicului [i pe cea a litera]ilor consacra]i ai epocii(printre care Ivan Turgheniev), care i-au recunoscut talentul [i i-au prev\zut un viitor str\lucit t`n\ru-lui de numai 23 de ani.

Trilogia este de fapt un Bildungsroman, cel al copilului [i apoi al t`n\rului Nikolenka, `ncep`nd cuanii copil\riei, petrecu]i la Iasnaia Poliana, [i p`n\ `n perioada studiilor universitare. Dup\ moarteamamei, Nikolenka [i fra]ii s\i s`nt crescu]i [i educa]i de bunic\, aceea care avea s\-i insufle erouluidragostea pentru arte [i mai ales pentru literatur\. Pe parcursul trilogiei, autorul combin\ anecdotanostalgic\ [i considera]iile filosofice [i morale, care `n operele viitoare aveau s\ fie aduse la des\v`r[ireastilistic\ [i conceptual bine-cunoscut\.

Radu Aldulescu, Proorocii Ierusalimului, cartepublicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Top10+“, Editura Polirom, 432 de pagini, 16.95 lei

Dou\ capitale („Parisul Luminilor“ [i „Bucure[-tiul cufundat `n `ntuneric“), trafic de carne vie[i pr\bu[irea colo[ilor industriali, concerte depian pentru copiii abuza]i [i borcane cu mur\-turi pentru iarn\ – acesta este fundalul pe carese proiecteaz\ dou\ destine paralele: al lui Ie-rusalim [i al lui Doru. Copil\ria lui Ierusalim se`ncheie ̀ n lumea vicioas\ a adul]ilor, sub semnulunei ciudate pasiuni pentru un marchiz francezdecrepit [i pervers. Doru refuz\ s\ se maturi-zeze `n lumea nou\ care cre[te pe ruinele „revo-lu]iei furate“. Marionete `n m`na sor]ii, person-ajele [i pove[tile lor se intersecteaz\ `n ValeaPl`ngerii, unde doar lacrimile [i c\in]a le maipot salva.

SEMNALE

Florin Irimia

Volumul debuteaz\ cu Perre]ii rreci, oproz\ nu scurt\, ci foarte scurt\ `ncare o fat\ bogat\ [i plictisit\ profit\de prezen]a nea[teptat\ a unor mari-nari la petrecerea ei, pentru a ademeniunul `n camera sa. Ce se `nt`mpl\ aco-lo ve]i descoperi singuri. Cert e c\ pere]iiar fi putut fi mai pu]in reci. Ei, nu-i ni-mic, poate data viitoare. Vizonul doam-nei Munson ne avertizeaz\ c\, uneori,c`nd crezi c-ai f\cut o afacere bun\, defapt ai f\cut o afacere proast\ (c`nd ci-neva las\ repede la pre] e semn c\ obiec-tul are vicii ascunse), iar `n A[a stau lu-crurile, un caporal recent `ntors din r\z-boi `[i „etaleaz\“ bete[ugurile `n fa]aunei domni[oare incapabile s\ `n]elea-g\ ce vrea militarul de la ea. Pu]in\ a-ten]ie, probabil. Tot `n tren se petreceac]iunea din Arborele nop]ii, primaproz\ mai lung\ a volumului. ~ntorc`n-du-se de la o `nmorm`ntare, Key, o t`-n\r\ delicat\ [i la locul ei, are ghini-onul s\ dea peste un cuplu bizar carec\l\tore[te din t`rg `n t`rg, oferind re-prezenta]ii publice. Dar num\rul loreste unul pu]in mai special, c\ci ceeace fac ei se nume[te practic `nmorm`n-tare, doar c\ a lor este una temporar\,b\rbatul autohipnotiz`ndu-se s\ par\mort `n timp ce femeia roste[te c`te orug\ciune sau c`nt\ un imn. Dar cine

se poate autohipnotiza, poate[i s\ hipnotizeze, ceea ce se`nt`mpl\ `n compartimentulde tren ̀ n care Key a intrat ca`ntr-un morm`nt care acumse `nchide peste ea. Ciud\]e-niile continu\ [i ̀ n urm\toa-rea povestire, Clondirul cuargin]i, `n care un patron demagazin, pentru a-[i atrageclien]ii, umple o sticl\ cu mo-nede de cinci [i zece cen]i,dup\ care `[i provoac\ mu[-teriii s\ aproximeze ce sum\s-ar afla `n\untru. Fiecareclient care cump\r\ de mi-nim 25 de cen]i are voie s\-[idea cu presupusul (o singu-r\ dat\), urm`nd ca de Cr\-ciun, banii s\ fie d\rui]i a-celuia care s-a apropiat c`tde c`t de suma real\. ~n acestmoment `[i face apari]ia t`-n\rul Appleseed, ̀ nso]it per-manent de sora sa mai mic\,o creatur\ at`t de jerpelit\[i bicisnic\ ̀ nc`t ar ̀ nmuia [isufletul diavolului. Apple-seed s-a n\scut cu „c\i]\ pecap“ [i poate face lucruri lacare al]ii numai viseaz\. Cumar fi s\ numere b\nu]ii dinsticl\, nu pe to]i odat\, ci c`te unpic `n fiecare zi, doar p`n\ la Cr\ciunmai este. {i ce crede]i, Appleseed chiarva reu[i s\ c`[tige suma din clondir,adic\ nu mai pu]in de [aptezeci [i [ap-te de dolari [i treizeci [i cinci de cen]i,exact c`t spusese [i el! Miracol, norocsau [mecherie? Nimic nu poate fi do-vedit. Cu banii ace[tia, feti]a bicisnic\`[i va putea pune din]i fal[i [i a[a, visulei de a ajunge actri]\ la Hollywood seva `mplini. Sau nu? „~n or\[elul nostrulegenda `nc\ st\ruie“, ne spune nara-torul f\r\ nume. „P`n\ la moartea sa(...) domnul Marshall era invitat la fie-care Cr\ciun s\ povesteasc\ elevilor(...) `nt`mplarea cu Appleseed. Hamu-rabi a b\tut la ma[in\ o relatare a ei [ia trimis-o prin po[t\ la mai multe re-viste. N-a fost publicat\ niciodat\. Unredactor i-a spus a[a: «Dac\ feti]a arfi devenit `ntr-adev\r vedet\, poves-tirea dumneavoastr\ ar fi avut sens».

Dardac\ a[a ceva nu s-a`nt`mplat, de ce s\ min]i?“

O atmosfer\ cinematic\

Miriam este cu siguran]\ cea mai bu-n\ povestire fantastic\ a volumului.R\mas\ v\duv\, doamna H.T. Millerduce o via]\ confortabil\, dar anost\.Asta p`n\ c`nd, `ntr-o zi, are proastainspira]ie s\ mearg\ la cinema, undese va `nt`lni cu „o feti]\ sub]ire [i pl\-p`nd\“, cu ni[te ochi „c\prui, fermi,lipsi]i de orice aer copil\resc [i at`t demari `nc`t p\reau c\-i devoreaz\ fe]i-[oara“. ~n realitate, dac\ e s\ devorezeceva, ochii lui Miriam o devoreaz\ pedoamna Miller, `i devoreaz\ voin]a, lu-ciditatea, instinctul de ap\rare, orice `n-cercare de a-i rezista. Feti]a ̀ ncepe prina cere s\ i se cumpere un bilet [i sf`r-[e[te prin a cere s\ se mute la doamna

Integrala prozei scurte alui Truman Capote (tra-ducerea edi]iei aniver-sare din 2004 ap\rut\ laRandom House) este unadev\rat regal al talen-tului unui scriitor care acucerit limba englez\ custilul s\u aparte. Acum,gra]ie traducerii inspi-rate a lui ConstantinPopescu, ne poate cuceri[i `n limba român\.

Octavian Soviany lanseaz\Arhivele de la Monte Negro

Un ofi]er ciung de o m`n\ [i proba-bil bolnav de schizofrenie, o miste-rioas\ femeie `n doliu, un b\tr`nepileptic poreclit Dostoievski, Liuba[i Nastenka, p\l\ria de mexican a luiKostas Venetis, subteranele de laMonte Negro, unde se preg\te[terevolu]ia mondial\... S`nt numaic`teva dintre piesele unui caleidos-cop co[maresc pe parcursul c\ruianu se [tie exact cine viseaz\ pe cinesau cine poveste[te pe cine.Amestec de poem oni-ric [i de nara]iune ale-goric\ `n manierac\r]ilor apocaliptice dinVeacul de Mijloc –Arhivele de la MonteNegro `l poart\ pe citi-tor prin m\runtaieleunui univers concen-tra]ionar care e, per`nd, `nchisoare, ospi-ciu, bordel, circ [i varie-teu, m\n\stire [i groa-p\ comun\ – aflat subtirania Fratelui Stare]. C\utareatat\lui devine astfel aici pretextulunei c\l\torii dante[ti – prob\ alabirintului la cap\tul c\reia mije[teparc\ [i o raz\ palid\ de speran]\...Conceput\ ca un puzzle desecven]e cinematografice, alc\tuit\din cr`mpeie `ntre care exist\ maidegrab\ tensiuni dec`t consonan]e,mixtum de vis [i istorie, cartea luiOctavian Soviany exclude orice lec-tur\ comod\, seduce [i contrariaz\`n acela[i timp.

„Acest roman poetic [i oniricv\de[te din nou voca]ia lui Sovianyde f\uritor de «lumi posibile», de«universuri paralele». Mobiliz`nd unsubstan]ial patrimoniu cultural deopere literare, de arhetipuri [i

miteme, de mituri [i mitologii, dementalit\]i [i cutume, de bestiare [itipologii ori galerii de personajeetc., scrierea prilejuie[te un festin deintertextualitate. Monte Negro e unfalanster concentra]ionar, iar cartease r`nduie[te `n seria distopiilor.“(Nicolae Bârn\)

Octavian Soviany este autorul ro-manului Via]a lui Kostas Venetis,una dintre cele mai apreciateapari]ii ale anului editorial 2011.

A debutat editorial cuvolumul de versuri Uceni-cia b\tr`nului alchimist(Dacia, 1983). De-a lun-gul anilor a colaborat laprincipalele reviste literaredin România. Este mem-bru al Uniunii Scriitorilordin 1995. A publicatpoezie (Cartea lui Bene-dict – Vinea, 2002; Altepoeme de mod\ veche –Pontica, 2004; Scrisori dinArcadia – Paralela 45,

2005; Dilecta – Cartea Româneasc\,2006; Marii oameni ai revolu]iilor –edi]ie samizdat, seria no name,2009), romane (Textele de laMonte Negro – Pontica, 2003; Via]alui Kostas Venetis – CarteaRomâneasc\, 2011), teatru (Cincipoeme dramatice – Palimpsest,2005) [i critic\ (Apocaliptica textu-lui – Palimpsest, 2008; Cinci deceniide experimentalism. Compendiu depoezie româneasc\ actual\ – Casade pariuri literare, 2011). De]ine treipremii ale Asocia]iei Scriitorilor dinBucure[ti pentru poezie [i critic\(1994, 2000, 2008).

A fost tradus `n francez\, en-glez\, spaniol\, german\, italian\,maghiar\, polon\, sloven\, bulgar\.

Miercuri, 27 iunie, la ora 18.00, la Libr\ria Bastilia (Pia]aRoman\ nr. 5) din Bucure[ti va avea loc lansarea celuimai nou roman semnat de Octavian Soviany, Arhivelede la Monte Negro, ap\rut recent [i `n edi]ie digital\ laEditura Cartea Româneasc\. Vor prezenta Radu Aldules-cu [i Adina Dini]oiu. Va modera Bianca Bur]a-Cernat.

The Truman Show

Miller acas\ sau, mai bine zis, doamnaMiller sf`r[e[te a[a. Hot\r`t lucru, v\-duva nu se va mai plictisi niciodat\,cum nici b\tr`nul Preacher din poves-tirea urm\toare, Misiunea lui Preacher,nu-l va mai ruga pe „Domnu’ Isus“ s\-lia la ceruri dup\ ce se va `nt`lni cu El `npersoan\. De fapt, nu cu El, ci cu untip cu p\rul c`rlion]at [i „o m`ndre]e debarb\ ro[cat-portocalie“ care `n mintea[ubrezit\ a b\tr`nului are toate semnal-mentele Domnului. Este poate singurapovestire (cu excep]ia Punctului meu devedere) pe care, citind-o, `]i vine s\r`zi `n gura mare, de[i nu vei [ti preabine ce fel de r`s e acesta. Oricum, der`s se va r`de, ̀ n timp ce, „pe coama dea-lului, licuricii vor broda luni mici `ncerul albastru“. Frumos, nu? DomnulDurere, {oimul f\r\ cap [i Rupe defi-nitiv cu trecutul s`nt mai degrab\ poves-tiri fantastic-alegorice, dar ce le faceinteresante nu este at`t intriga, uneorineinteligibil\, ci atmosfera cinematic\,de parc\ ne-am uita la un film noir cuinfluen]e din expresionismul german.~n {oimul f\r\ cap, Vincent, adminis-tratorul unei galerii de art\, devine ob-sedat de un tablou pe care autoarea,o fat\ cu aspect jig\rit, i-l vinde ca s\aib\ cu ce tr\i. Nu trebuie s\ ne mireobsesia pe care o dezvolt\ Vincent ui-t`ndu-se la tablou [i vorbind `n fiecarezi cu [oimul f\r\ cap [i aripi desf\cute,care „tr\ie[te“ acolo, ci mai degrab\cum a reu[it o necunoscut\ s\ afle at`-tea lucruri despre el. ~ntr-adev\r, ori de

c`te ori prive[te tabloul, senza]ia pe ca-re o experimenteaz\ Vincent e c\ toat\via]a lui, cu toate insuccesele sale, seafl\ pictat\ acolo, de[i nu e clar de un-de reiese acest lucru. Obsedat de tablou,Vincent ajunge cur`nd s\ fie obsedat [ide fat\. ~ncepe s-o caute [i la un mo-ment dat o g\se[te. Dar mai bine n-arfi g\sit-o, c\ci cupl`ndu-se cu ea, ̀ i va fa-ce loc `n via]a sa [i domnului Destro-nelli. Cum nu [ti]i cine este domnulDestronelli? P\i, ve]i afla citind pove-stirea [i chiar dac\ n-o citi]i, `ntr-o zitot ve]i afla. ~n Chilipirul, o discu]ie a-parent banal\ `ntre dou\ femei, gaz-d\ [i musafir, care nu s-au mai v\zutdemult, scoate la iveal\ lucruri neb\nu-ite despre via]a uneia din ele, dar oric`tde dramatice ar fi experien]ele ei, ele nus`nt suficient de dramatice pentru a st`r-ni ̀ n gazd\ compasiune, ci doar o super-ficial\ curiozitate. ~n Chitara cu diaman-te, poposim `ntr-o `nchisoare unde `[iface veacul b\tr`nul domn Schaeffer, ac\rui via]\ este dat\ peste cap de apa-ri]ia t`n\rului Tico Feo [i a chit\rii luib\tute cu diamante. Tico `i reaminte[-te domnului Schaeffer c\ exist\ o lumedincolo de zidurile `nchisorii, o lumevast\ ̀ n care el inten]ioneaz\ s\ se piar-d\. Nu vrea domnul Schaeffer s\-l ̀ nso-]easc\? Ba domnul Schaeffer ar vrea,dar nu-i cumva prea b\tr`n pentru o ase-menea aventur\? N-ar fi mai bine dac\domnul Schaeffer s-ar limita la lumea`ngust\ a prizonieratului pe care o cu-noa[te at`t de bine? „~ncearc\ [i vei

vedea“, pare s\ fie r\spunsul lui Tico.A[a c\ domnul Schaeffer `ncearc\. {ivede. Doar c\ nu lumea larg\. ~n Pe c\-r\rile raiului, o femeie singur\ `ncear-c\ s\-[i g\seasc\ un so] tocmai pe c\r\-rile cimitirului din ora[ unde b\rba]ii v\-duvi poposesc cuviincio[i la morminteleso]iilor lor. Doamna Mary O’ Meaghan,`n pofida calit\]ilor sale, nu are noroccu Ivor Belli, c\ci domnul Belli pare afi s\tul de so]ii, chiar dac\ uneori t`n-je[te dup\ m`nc\rurile gustoase [i nici-odat\ acelea[i preparate de r\posat\.Ceea ce, se vede, nu-i suficient.

Cele mai bune povestiriale lui Capote

Am l\sat pentru sf`r[it cele mai bunepovestiri ale lui Capote, O amintire deCr\ciun, Oaspetele de Ziua Recuno[-tin]ei [i Un Cr\ciun la New Orleans,care `l au `n centru pe Buddy, un fel dealter-ego al scriitorului, surprins `n di-verse ipostaze ale copil\riei, una nu toc-mai fericit\, dar pres\rat\ din c`nd `nc`nd cu momente fericite. Unul din a-cestea pare s\ fie Cr\ciunul, pe care,`ntr-o povestire, Buddy [i-l petrece camusafir al tat\lui s\u `n New Orleans,iar `n cealalt\ `mpreun\ cu b\tr`naSooki [i c\]elu[a Quennie, personajecare apar, `ntr-o m\sur\ mai mare saumai mic\, `n toate cele trei proze. Ce lescoate `n eviden]\ s`nt o anumit\ c\ldu-r\ a frazei care `mprumut\ din c\ldurainimii care le-a scris. O inim\ care e `ncontinuare acolo, `n trecut, al\turi decei pentru care b\t\ile ei aveau sens.{i mai este ceva: o durere surd\ care `n-v\luie fiecare fraz\ [i apoi te `nv\luie[i pe tine, cititorul, te face s\ sim]i do-rul celui care `nc\ tr\ie[te pentru celcare a murit. C`nd inima bate `n trecut,iar tu e[ti nevoit s\ tr\ie[ti `n prezent,iat\ o situa]ie care na[te literatur\ decea mai bun\ calitate, iar la TrumanCapote ea se transform\ `ntr-un adev\-rat spectacol.

Truman Capote, Integrala prozei scurte,traducere de Constantin Popescu,

colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“,Editura Polirom, 2012

11 «

printre r`ndurieBOOK

Cuvinte `ncruci[ate [i R\nile memoriei. Nuc[oara [i rezisten]adin mun]i (edi]ie nou\) de Aurora Liiceanu s`nt disponibileacum [i `n format digital.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU


Luni, 25 iunie, la ora 18.00,la Libr\ria Dalles (B-dul N.B\lcescu nr. 18) din Bucu-re[ti, va avea loc o dezba-tere pornind de la volumul Ial lucr\rii Scurt\ istorie.Panorama alternativ\ aliteraturii române de MihaiZamfir, ap\rut la EdituraCartea Româneasc\. Parti-cip\, al\turi de autor, LiviusCioc`rlie, Ioan Stanomir.Moderator: Cosmin Ciotlo[.

Scurt\ istorie este oistorie sintetic\ [i maidegrab\ nonconformist\ aliteraturii române. Scris\ deun stilistician care s-aocupat mult\ vreme deistoria literar\ `nainte de a

deveni el `nsu[i romancier,cartea de fa]\ reune[te celetrei calific\ri ale autorului

ei. La cap\tul unui lung [irde istorii ale literaturiiromâne (uneleexcep]ionale, altele oneste,cele mai multe anoste,adic\ didactic-istorizante),un stilistician se `ncumet\s\ reciteasc\ venerabileletexte, preocupat fiindexclusiv de performan]a lorliterar\, care – `n ochii lui –r\m`ne primordial unastilistic\. Descoperirile sevor dovedi de multe orisurprinz\toare. Afl\m cuaceast\ ocazie [i ce `i potspune scriitorii români dinsecolul romantic unuiromancier de la `nceputulsecolului XXI.

Aurora Liiceanu `ndialog cu cititorii laLibr\ria BastiliaLuni, 25 iunie, la ora 19.00, la Libr\ria Bastilia dinBucure[ti (P]a Roman\ nr. 5), Aurora Liiceanu, celmai cunoscut psiholog autohton [i una dintre celemai de succes autoare publicate de Editura Polirom`n ultimii ani, va dialoga cu cititorii s\i pornind dela volumele Cuvinte `ncruci[ate [i R\nile memoriei.Nuc[oara [i rezisten]a din mun]i, ap\rute de cur`nd`n seria de autor pe care editura i-a consacrat-o.Invitat: Cristian Teodorescu. Moderator: VirginiaCosteschi.

Aurora Liiceanu, doctor `n psihologie, cercet\torsenior la Institutul de Filosofie [i Psihologie„Constantin R\dulescu-Motru“ din cadrulAcademiei Române. De aceea[i autoare la EdituraPolirom: R\nile memoriei. Nuc[oara [i rezisten]adin mun]i (2003), Prin perdea (2009), Rendez-vouscu lumea (2010, 2012), Patru femei, patru pove[ti(2010, 2011), La taifas (2010) [i Via]a nu-i croit\dup\ calapod (2011).

Adrian Chivulanseaz\romanul Strada`n Bucure[tiJoi, 28 iunie, de la ora 18.00, la Libr\riaHumanitas Kretzulescu (Calea Victoriei,nr. 45) din Bucure[ti va avea loclansarea celui mai nou roman semnatde Adrian Chivu, Strada, ap\rut recent`n colec]ia „Ego. Proz\“ a EdituriiPolirom. Invita]i: Daniela Zeca-Buzura,Cristian Teodorescu [i Tudor C\linZarojanu. Moderator: VirginiaCosteschi. Florin Piersic Jr. va citi unfragment din romanul Strada.

Strada, roman publicat [i `n edi]iedigital\, este un amestec de South Park[i Amintiri din copil\rie, o poveste plin\de umor, sensibilitate discret\ [i triste]edespre candoarea [i cruzimile v`rstei.

Dezbatere cu Mihai Zamfir laLibr\ria Dalles din Bucure[ti

Dan Daia, responsabil de Proiecte culturale

[i comunicare, Institutul francez Ia[i

Jocul `ns\ nu a r\mas `n clas\. Elevii [iprofesorul lor au dorit s\-[i `nt`lneas-c\ autorii prefera]i. Au vrut s\ intre `nleg\tur\ cu ei. S\ schimbe lungi r`nduriepistolare. Astfel `nc`t joaca lor s\ ias\din sala de clas\, iar mai apoi din bi-blioteca municipal\ unde `[i organizauclubul de lectur\. {i-au dorit un festi-val. Unul care de cur`nd a `mplinit unsfert de veac [i se arat\ din ce `n ce maidoritor s\ l\rgeasc\ „jocul“ descoperi-rii viitoarelor talente, s\-l extind\ `nEuropa [i `n lume. Anul acesta, Festi-valul de la Chambéry a avut loc `ntre31 mai [i 3 iunie: 14 autori francezi [ifrancofoni, 7 autori str\ini (doi italieni,un german, un spaniol, un român, un en-glez [i un portughez), 15 romanciericonsacra]i (care au trecut la `nceputulcarierei lor literare pe la Chambéry),80 de evenimente (lecturi publice, dez-bateri, ateliere de scriere creativ\ [i detraducere, [edin]e de dedica]ii, `nt`lniri`n spa]ii neconven]ionale), acestea s`nt

c`teva dintre cifrele celei de-a 25-a edi]ii.Festival du Premier Roman din

Chambéry (www.festivalpremierro-man.com) nu vizeaz\ debutul absolut,ci exclusiv pe acela `n roman. De 25 deani, festivalul invit\, `n urma lecturiicluburilor formate `n jurul evenimen-tului, scriitori de toate v`rstele, cu sauf\r\ oper\ (neromanesc\). Sedus de i-ni]iativa celor de la Chambéry [i, maiales, de dorin]a acestora de a se deschi-de spre alte literaturi, Institutul francezIa[i a intrat `n „joc“ `n 2010. Primelemut\ri au fost strategice: s-au organi-zat cluburi de lectur\ `n România (lala[i [i Suceava, deocamdat\) `n limbafrancez\, partenerii din Fran]a fiindcei care au propus preselec]ia romane-lor franceze [i francofone. I-a revenitapoi Festivalului de la Chambéry r`n-dul, organiz`nd `n Fran]a (la Cham-béry, Lyon [i Paris) [i `n Italia (la To-rino) cluburi de lectur\ `n limba ro-mân\ (formate din români tr\itori `ncele dou\ ]\ri, dar [i, `ntr-un num\rsemnificativ, din profesori [i studen]ifrancezi [i italieni vorbitori de româ-n\: [i ce român\, a[ ad\uga!).

S-ar spune c\ au fost primele dou\ mu-t\ri a ceea ce Véronique Bourlon, di-

rectoarea Festival du Premier Roman,nume[te „contretizarea rela]iilor noa-stre bilaterale“.

~n urma lecturii cluburilor româ-ne[ti, un prim autor francez a fost in-vitat la Ia[i (Hervé Bel, La Nuit du Vojd,Editura JC Lattès, 2010). Cititorii fran-cezi [i italieni [i-au ales [i ei prefera]iidintr-o list\ `ntocmit\ de c\tre Institu-tul francez Ia[i: doi autori români autrecut astfel deja pe la Chambéry : Co-rina Sab\u (`n 2011, cu romanul Blo-cul 29, apartamentul 1, Polirom, 2009)[i Marta Petreu (`n 2012, cu romanulAcas\, pe C`mpia Armaghedonului, Po-lirom, 2011).

Cea de-a 25-a edi]ie a festivaluluimi-a l\sat impresia unui creuzet `n ca-re au fost puse `n chip fericit `mpreu-n\ toate elementele care graviteaz\`n jurul c\r]ii (autori afla]i la debut,dar [i consacra]i, cei care s-au aflatodat\ sub reflectorul festivalului, ci-titori, editori, critici literari, jurnali[ticulturali, traduc\tori). Totul, pentru ase ob]ine un amestec peste care s-auturnat c`teva pic\turi de `ndr\zneal\,cantit\]i `nsemnate de curiozitatepentru nou (anul acesta a fost lansat\o platform\ de lectur\ online a roma-

nelor de debut selectate anul acesta,intitulat\ Alpha Lire; de c`]iva ani,programul „Donatorilor de voce“ per-mite persoanelor cu deficien]e de v\zaccesul la romanele de debut selec-tate) [i de deschidere spre celelalteliteraturi.

Alexis Jenni, Nicole Roland [i Nu-no Camarneiro s`nt trei dintre autoriiafla]i la debut invita]i la cea de-a 25-aedi]ie a Festivalului francez. Am avuto scurt\ discu]ie cu ei. {i nu i-am ales`nt`mpl\tor: Alexis Jenni este `n pre-zent un r\sf\]at al scenei literare fran-ceze. A primit ̀ n 2011 prestigiosul Pre-miu Goncourt pentru romanul s\u dedebut L’Art français de la guerre, pu-blicat `n acela[i an la Editura Galli-mard. ~n ceea ce prive[te romanul, Jenniare ca repere literatura rus\ („Dostoiev-ski [i ceilal]i“) [i pe cea francez\ careacord\ aten]ie limbii, „cea plasat\ `n-tre poezie [i roman, proza poetic\ (Ge-net, Ponge, Aragon)“.

Referin]ele lui Nicole Roland (o t`-n\r\ autoare de roman de debut tre-cut\ de cea de-a doua tinere]e) s`nt fran-ceze (Marguerite Duras, MargueriteYourcenar, Proust), dar simte c\ `[idatoreaz\ scriitura [i Virginiei Woolf,

lui Faulkner, Hemingway, Camus, Ta-bucchi, Lobo-Antunes [i Rilke. Roma-nul s\u de debut, Kosaburo, 1945, afost publicat `n 2011 la Editura ActesSud. ~n acela[i an, a primit PremiulPREMIÈRE acordat de c\tre RTBF,canalul public de radio [i televiziuneal Comunit\]ii franceze din Belgia.Nicole Roland a publicat deja un aldoilea roman, intitulat Les veilleursde chagrin, la aceea[i editur\, fapt ca-re vine s\ infirme vorbele celor carespuneau c\ primul ar fi [i ultimul s\uroman.

Scriitorul Nuno Camarneiro estecel dint`i reprezentant al Portugaliei`n cadrul Festivalului de la Cham-béry. S-a n\scut `n 1977, este doctor`n [tiin]e aplicate patrimoniului cul-tural [i m\rturise[te c\ cei care l-auinfluen]at cel mai mult au fost „scri-itorii care apar]in curentului moder-nist [i celui al absurdului (Kafka, Mu-sil, Beckett [i Ionesco), dar [i unii scri-itori protughezi, precum Pessoa, Sa-ramago [i Herberto Helder“. Roma-nul s\u de debut, No Meu Peito NaoCabem Passáros, a fost publicat `n2011 la Editura Dom Quixote.

Festival du Premier Roman din Chambéry nu vizeaz\ debutulabsolut, ci exclusiv pe acela `n roman. De 25 de ani, festivalulinvit\, `n urma lecturii cluburilor formate `n jurul evenimentului,scriitori de toate v`rstele, cu sau f\r\ oper\ (neromanesc\).

DE 25 DE ANI» 12

ordinea de zi

{i acum 25 de ani, pro-fesorii erau nemul]umi]ide nivelul relativ sc\zut al`nclina]iei elevilor pentrulectur\. Nu numai `n Ro-mânia, ci [i `n Fran]a. A[ase face c\ un profesor dinChambéry, un mic or\[eldin regiunea Alpilor fran-cezi, le-a propus elevilorun joc. Un joc al reg`ndiriiraportului dintre profesor[i elev, dintre cititor [i au-tor. Le-a propus elevilor laor\ nu clasici, ci debutan]i`n roman. Se renun]a `nfelul acesta la relativa su-perioritate a profesorului,pentru care lectura propu-s\ la clas\ `nsemna, fire[-te, re-lectur\. ~n plus, i seoferea elevului rolul de des-coperitor al viitoarelor va-lori ale literaturii franceze.


Micul Cannes aldebutului `n roman

De ce a]i ales romanul?

Alexis Jenni: Pentru pl\cerea lecturii[i pentru aceea a cre\rii unei lumi. Ro-manul creeaz\ personaje [i peisaje,mi[carea vie]ii `n sine. Atunci c`nd estebine scris.Nicole Roland: Deoarece este formacea mai simpl\ de a transmite o expe-rien]\ cititorului.Nuno Camarneiro: La `nceput am vruts\ public povestiri, dar nu exist\ `n Por-tugalia o pia]\ pentru acest gen de li-teratur\, a[a c\ editorul meu m-a sf\-tuit s\ `ncerc s\ scriu un roman.

Este dificil\ intrarea pe pia]a decarte `n ziua de ast\zi?

A.J.: Cu siguran]\... deoarece am r\-mas 20 de ani `n afar\. ~ns\ este `nc\[i mai dificil s\ exi[ti odat\ editat: tepierzi `n sute de publica]ii, din caremajoritatea au un tiraj redus. Am a-vut [ansa de a fi „luat `n vizor“.N.R.: Cred c\ da: mult\ lume scrie [imulte c\r]i sunt repede uitate…N.C.: Eu am fost norocos: primul edi-tor c\ruia i-am trimis manuscrisul afost imediat interesat s\-l publice. Dar[tiu c\ nu `ntotdeauna se `nt`mpl\ a[a.

V\ este bine promovat romanul dedebut?

A.J.: A fost mai mult dec`t bine pro-movat… se vorbe[te chiar despre un„mecanism Gallimard“ care [tie s\ fa-c\ se r\sune lumea mediatic\.N.R.: Da. ~n plus, a primit deja maimulte premii.N.C.: Da, cred c\ a fost bine promo-vat, de[i este dificil `n cazul unui ro-man de debut.

Ce a[tepta]i, `n general, de la unroman de debut?

A.J.: O intrare `n literatur\… un de-but… legitimarea unei continu\ri.N.R.: S\ aib\ o „voce“ personal\.

N.C.: S\ fie proasp\t, cu o voce nou\[i o nou\ abordare.

Cum g\si]i romanul de debut al ul-timilor ani?

A.J.: Nu `ntotdeauna urmat de un aldoilea… Este p\cat, deoarece exist\ a-desea romane care promit, care de-bordeaz\ de idei.N.R.: Adesea dezam\gitor, foarte nar-cisistic sau superficial. Apreciez scrii-tura angajat\.

Care ar fi romanul ideal?

A.J.: Un roman halucinant, care s\transpun\ realul la fel de bine precumo face realul `nsu[i… sau s\ ofere a-ceast\ iluzie.N.R.: Un roman scris cu grij\ [i careabordeaz\ subiecte universale.N.C.: Urm\torul meu roman. {i dup\ce `l termin pe acesta, urm\torul. Nuvoi fi niciodat\ mul]umit de rezultat,dar trebuie s\ `ncerc.

Care element al structurii romanu-lui este cel mai important?

A.J.: Limba… putem numi acest aspectstil, a[ spune mai degrab\ elementelecare constituie limba, munca asupralimbii (lucru care nu este `n mod obli-gatoriu pregnant…).N.R.: Stilul [i subiectul.N.C.: Limbajul este cel mai important,muzicalitatea frazei.

~n ceea ce prive[te publicul t`n\r, cre-de]i c\ putem vorbi despre o nou\sensibilitate care cere o nou\ ma-nier\ de a trata subiectele?

A.J.: O nou\ sensibilitate? Nimic nu seperimeaz\ mai repede dec`t o nou\sensibilitate. Atunci s\ se scrie pentruve[nicie: pentru Racine, Baudelaire[i Proust. Or s\ judece ei.N.R.: Cred c\ tinerii dovedesc multeidealuri. Orice s-ar spune, nu trebuie s\ne fie team\ s\ le propunem subiecteexigente.N.C.: Am fost invitat `n [coli [i cred c\tinerii s`nt destul de interesa]i de ceeace se scrie acum.

Care este rolul Festivalului de laChambéry?

A.J.: S\ promoveze… s\ ofere cititori-lor curio[i ocazia unor `nt`lniri la carenu se a[teapt\, iar scriitorilor – posi-bilitatea de a-[i `nt`lni noii cititori.N.R.: Acela de a aduce laolalt\ tot ceeace se propune cititorilor, de a scoate `neviden]\ romanele care promit [i de apermite toate aceste `nt`lniri dintre scri-itori [i cititori, care le dau for]\ [i `ncre-dere celor dint`i [i `i stimuleaz\ s\ oferece este mai bun din ei `n[i[i.N.C.: Acela de a ajuta scriitorii s\ sedezvolte [i de a-i face cunoscu]i pu-blicului.

13 «

ordinea de zi DIN 2010 {I ~N ROMÂNIA

Institutul francez Ia[i a intrat `n „joc“ `n 2010. Primele mut\ri au foststrategice: s-au organizat cluburi de lectur\ `n România (la la[i [iSuceava, deocamdat\) `n limba francez\, partenerii din Fran]a fiindcei care au propus preselec]ia romanelor franceze [i francofone.


Ce politici ve]i duce `n viitor `n ceea ce prive[te des-chiderea c\tre alte literaturi europene?

De patru ani, ne-am dezvoltat politicile de deschiderec\tre literaturile str\ine contemporane[i vom continua aceast\ ac]iune `ndrep-t`ndu-ne interesul c\tre alte ]\ri, culturi,literaturi, c\tre al]i autori. Dup\ Italia,Spania, Germania, România [i Marea Bri-tanie, anul acesta ne-am orientat aten]iac\tre Portugalia. ~ncep`nd de anul viitor,va trebui s\ lucr\m pentru a consolidaaceste deschideri, construind rela]ii maiputernice cu partenerii no[tri, pentru caaceste ini]iative s\ fie sinonime cu ideeade schimb bilateral. Trebuie s\ amintescfaptul c\ cititorii francezi care fac partedin cluburile de lectur\ constituite `njurul festivalului citesc `n original roma-nele de debut ale partenerilor no[trieuropeni. Scriitorii str\ini s`nt invita]i anual la Chambéryca urmare a acestor lecturi [i a votului cititorilor no[tri.

Parteneriatul cu România are loc `ntr-un mod foarte na-tural. Nu s`nt `ns\ [i cazurile Spaniei sau Marii Britanii,]\ri unde nu avem `nc\ cluburi de lectur\ `n francez\. Or,

acesta este principiul bilateralit\]ii caretrebuie dezvoltat.

Politica dezvolt\rii proiectului nostruva avea a[adar `n vedere, `ntr-o urm\-toare etap\, consolidarea acestor parte-neriate [i deschiderea unor cluburi delectur\ `n francez\ `n str\in\tate.

~n ceea ce prive[te francofonia, ne-amar\tat `n ultimii ani deschiderea c\treautorii francofoni publica]i de editurifranceze, belgiene, elve]iene, tunisiene[i din Québec. C\ut\m, de asemenea, s\dezvolt\m cluburi de lectur\ [i `n aceste]\ri. Am `nceput deja s\ cre\m leg\turi[i cu alte structuri din Fran]a [i din str\-in\tate, pentru a imagina `mpreun\ des-chideri c\tre alte literaturi europene (}\-

rile de Jos, Suedia, Polonia, Croa]ia, Serbia), dar [i c\trealte literaturi (China, Rusia, lumea arab\ etc.).

De ce ai recurs la roman?

Ceea ce aveam de spus nu putea fi spus altfel. Pur [i simplu d\dea din mine pedinafar\. De[i eu cred c\ scrisul este o meserie `n sine, pentru care trebuies\ te preg\te[ti ca pentru oricare alta, trebuie s\ recunosc cinstit c\, de fapt,este mai mult de at`t. Cartea asta a ]`[nit din mine ca pasta de din]i dintr-un tub plin c`nd `l presezi un pic: de-a gata.

Festivalul de la Chambéry a avut ca punct de pornire initia]iva unui profesor caredorea s\ stimuleze lectura `n r`ndul elevilor. Cum crezi c\ ar trebui promovat ro-manul de debut românesc?

Eu `mi pun `ntrebarea cum ar trebui promovat\ cartea româneasc\ `n general,pentru c\ este o mare problem\ cu difuzarea c\r]ilor scrise de autori români.Dup\ p\rerea mea, c\r]ile autorilor români s`nt tratate `n momentul de fa]\ ca[i cum ar fi c\r]i de poezie, adic\ ascunse `n rafturile de la nivelul bocanculuisau `n cele de sub tavan. A doua zi dup\ ce mi-am lansat romanul `ntr-o li-br\rie din Cluj, Acas\, pe C`mpia Armaghedonului a ajuns sub grind\, ca s\zic a[a, iar `n libr\riile `n care nu l-am lansat, a fost pus direct la nivelul bo-cancului. Nu m\ jenez `n mod particular de situa]ie, [i al]i autori români s`nttrata]i la fel. Situa]ia e veche – [i anormal\. Prin hazardul biografiei, am fostcontr`ns\ `n ultimii doi ani s\ merg relativ des la Paris, pe cont propriu, [i amapucat s\ m\ obi[nuiesc cu libr\riile franceze, `n care c\r]ile s`nt a[ezate `n a[afel `nc`t au demnitate [i s`nt vizibile. Iar francezii cu care am stat de vorb\mi-au spus c\ `n Fran]a se cite[te `n primul r`nd proz\ francez\. Nu a[ puteaspune c\ `n România prozatorii români s`nt favori]ii cititorilor, s`nt sigur\ c\le este preferat\ proza str\in\. Nu [tiu cum se explic\ situa]ia [i nu [tiu ce anu-me ar trebui s\ facem noi, autorii români de toate felurile, pentru a ne rec`[tigacititorii. {tiu c\ televiziunea are un rol aproape ostentativ `n persuadarea ci-titorilor s\ se `ndrepte `nspre 4 sau 5 autori... iar `n rest, fiecare se descurc\cum poate. Adic\ nu se descurc\. A[a c\ nu [tiu cum ar trebui procedatpentru a favoriza romanele de debut.

Ce impresie ]i-a l\sat Festivalul de la Chambéry?

A fost o experien]\ interesant\. ~n ultimii ani am refuzat s\ mai plec undeva, ori-unde, convins\ c\ nu are nici un rost. A fost emo]ionant pentru mine s\ v\dc\ `n Chambéry vin la `nt`lnirile literare studen]ii din Torino, `nso]i]i de profe-sorul lor, de Roberto Merlo! Pe studen]ii mei nu-i pot convinge s\ vin\ nicim\car la lansarea unei c\r]i care a fost inclus\ `n bibliografia lor. La fel, a fostinteresant s\ v\d c\ oameni obi[nui]i, care au de-a face cu literatura numai `ncalitate de cititori, vin s\ vad\ scriitori, s\-i asculte, s\ le str`ng\ m`na. A fostdureros pentru mine s\ aflu de la editori spanioli, englezi [i francezi c\ nu s`ntdispu[i s\ publice c\r]i române[ti, pentru c\ se g`ndeau la costuri [i la faptulc\ literatura român\ nu are public, deci nu se vinde. La fel, a fost nelini[titorpentru mine s\ `mi fie confirmat\ informa]ia pe care o aveam deja, cum c\destule volume române[ti ap\rute `n ultimii ani `n str\in\tate, `n Italia, `n Spa-nia, la edituri mici, au ap\rut [i at`ta tot, `n sensul c\ editorii nu le-au promo-vat [i nu le-au difuzat. {tiam de dinainte, de la Marco Cugno [i de la c`]ivascriitori tradu[i, c\ a[a stau lucrurile, c\ editurile mici din str\in\tate `ngroap\c\r]ile, dar, oricum, mi s-a str`ns inima ob]in`nd `nc\ o confirmare.

ALEXIS JENNI: „ESTE {I MAI DIFICIL S| EXI{TI ODAT| EDITAT“ „NU A{ PUTEA SPUNE C| ~N ROMÂNIAPROZATORII ROMÂNI S~NT FAVORI}IICITITORILOR“

VÉRONIQUE BOURLON: „VA TREBUI S| LUCR|M PENTRU A CONSOLIDA ACESTE DESCHIDERI“

Dumitru Ungureanu: „Pu]ine personalit\]i ale muzicii rock auat`tea leg\turi evidente cu tezaurul culturii clasice, pu]ine potdiscuta de pe pozi]ie egal\ cu poe]i autentici, fie distin[i cu premii,fie outsideri c\rora li se recunoa[te valoarea `n cerc restr`ns“.

» 14

muzic\PATTI SMITH


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Alt nume din galeria institu]iilorrock, despre care scriam `n num\-rul trecut al SDC, este, f\r\ dubiu,Patti Smith. Rockeri]\ pur-s`nge,ea `ntruchipeaz\ artistul complex,atins de har. Simbol nonconfor-mist al ultimelor decenii, PattiSmith a tr\it permanent la limitagreu de conturat dintre geniali-tate [i alienare. Beneficiara unuitalent robust, doldora de vigoarecreativ-erotic\, `n ciuda constitu]ieifragile [i-a fizicului complet opusstarletelor gen Madonna, Patti ac`[tigat admira]ia publicului inte-ligent [i cultivat. Izb`nda nu i-afost pe m\sura standardelor genu-lui, deoarece n-a avut hituri nr. 1,nici v`nz\ri comparabile cu aleunei Joan Baez, de exemplu. Totu[i,statutul lui Patti Smith este inalte-rabil [i trece dincolo de mod\ saucurente perisabile. {i asta fiindc\ eareu[e[te performan]a de-a combinadiferite modalit\]i de expresie mu-zical\, poetic\ [i scenic\ `ntr-o sin-tez\ cuceritoare, c\reia de regul\i se aplic\ emblema de „cult-art“.

Pu]ine personalit\]i ale muziciirock au at`tea leg\turi evidentecu ([i se nutresc din) tezaurul cul-turii clasice, pu]ine pot discuta depe pozi]ie egal\ cu poe]i autentici,fie distin[i cu premii, fie outsideric\rora li se recunoa[te valoarea `ncerc restr`ns. For]`nd un pic nota, a[spune c\ Patti Smith este `n primulr`nd o bun\ poet\, preocupat\ deambiguit\]ile fiin]ei umane. Ceea cesun\ deseori bombastic `n multeasemenea `ncerc\ri lipsite de ecou,la Patti Smith nu distoneaz\, chiardac\ muzica se circumscrie maidegrab\ curentului punk, binecu-noscut pentru excesele sale dizarmo-nice. S\ se datoreze asta oare fap-tului c\ Patti [i grupul ce-a sus]i-nut-o au activat mult\ vreme pescena underground din NewYork-ul anilor ‘70? Posibil [i facilde admis. Este clar c\ epoca [imediul au contribuit decisiv la disti-larea mesajului, la epu-rarea actului artistic degrea]a comercialului cuorice pre]. „Nu-mi v`ndsufletul nici lui Dumne-zeu!“, declara Patti Smithpe-atunci, `n suita altordeclara]ii [ocante, dup\tipicul „rupe cu tradi]ia!“.Toate astea n-au deter-minat-o s\ tr\iasc\ `n a-fara societ\]ii, a[a cumscria `ntr-un c`ntec, [icum chiar supravie]uiaudestui inadapta]i ai ca-pitalismului sufocant.

Semnalele disperateemise de Patti Smith s-austins `n za]ul consumist.

Nici un album n-a avut v`nz\ri pasi-bile de-a transforma pe acida poet\[i c`nt\rea]\ `ntr-un star de prim-plan,c\reia s\-i fie a[ternut covorul ro[ula scara avionului ori s\-i sar\ papa-razzi peste gardurile vilei. {i nu-i lip-seau condimentele, sarea, piperul [iardeiul foarte iute al presei de senza-]ie: nenum\rate leg\turi cu rockeri dinzona punk, new-wave, hard-rock, olung\ prietenie cu fotograful homo-sexual Robert Mapplethorpe, militan-tism pentru cauze nobile precumfoametea din Etiopia sau disiden]adin Europa de Est, sufocat\ de Cortinade Fier, implicare `n problemele so-ciale, atitudini anti-r\zboinice [.a.m.d.~ns\, dincolo de banalit\]ile obi[nuitescenei [i culiselor showbiz, femeia cualur\ masculin\ gestiona energia u-nei con[tiin]e hr\nite cu poe]ii fran-cezi „damna]i“, cu pictur\ clasic\ [imodern\, cu opusurile, arpegiile[i varia]iunile compozitorilor con-sacra]i. Dac\ poezia nu-i era str\in\,ba dimpotriv\, proza la care s-a„`nh\mat“ i-a adus National BookAward pentru cartea autobiografi-c\ Just Kids, `n 2010.

Banga, 2012, Columbia, este re-venirea la origini, pe o spiral\ netsuperioar\, tehnic vorbind. Ajutat\de vechi prieteni [i colaboratori,Patti Smith editeaz\ o duzin\ omo-gen\ de c`ntece meditative, melan-colice, f\r\ agresivitatea dinamic\a tinere]ilor zbuciumate, de-o mu-zicalitate sofisticat\ [i-o pasiuneimpresionant\, cu dedica]ii pentruAmy Winehouse, Maria Schnei-der, Tarkovski [i referiri la Seneca,Pierro Della Francesca, AmerigoVespucci sau Columb... Audi]iatraduce o stare de catharsis lacare nu te-ai a[tepta din parteaunor b\tr`ni punk-rockeri precumPatti, Tom Verlaine sau Lenny Kaye.Enigmatic [i plin de fervoare, ele-giac, visceral [i elegant, albumule altceva – [i mai mult – dec`t uncomeback reu[it.

Banga

De la Bucure[ti, unde succesul reci-talului s\u a compensat cumva impre-siile l\sate de via]a cotidian\ a capi-talei, tenorul austriac pleca la Gala]i,ora[ ce i s-aa p\rut a fi „cel mai intere-sant. Semi-oriental `n caracter, lipsit deorice sistem de iluminare [i mult t\b\-cit de bombardamente [...], Gala]iul estecentrul comercial de frunte al Români-ei Mari [i to]i negustorii `[i expun m\r-furile prin ora[. De[i locul era extremde populat [i `n continu\ mi[care, sta-rea industriei hoteliere locale era de oprimitivitate de ne`nchipuit. Orice vi-zitator lipsit de o bun\ experien]\ dev`n\tor era devorat de micii s\i colo-catari. Nu existau l\mpi, ci doar lu-m`n\ri. Oricine ar fi fost interesat dec\utarea vechilor timpuri bune ale uneiepoci apuse, ar fi putut g\si ceva dincaracteristicile lor la Gala]i. [...]Dar numi s-ar rupe sufletul dac\ a[ fi scutitde ocazia de a revizita ora[ul“.

Acelea[i impresii, redate cu mult\ironie, prevaleaz\ `n amintirile lui LeoSlezak despre Br\ila: „un loc foarte pl\-cut. Ne-a luat trei sferturi de or\ de con-dus de la gar\, de-a lungul unor str\zilungi [i `nguste, cu mici case f\r\ etaj,

cu o aparen]\ similar\ Hotelului Splen-did, la care am fost caza]i. Numele ho-telului nu are absolut nimic de-a facecu natura caz\rii pe care o ofer\, con-trariul splendidului.

La concertul meu, publicul a cam lip-sit. Unul numai din seria pe care amdat-o `n România, `n care sala a fostdeparte de a fi plin\, iar promotorulmi-a explicat faptul spun`nd c\ locu-itorii Br\ilei s`nt mai interesa]i de...cinematografe. ~n fa]a mea se c\scau[irurile lungi de locuri goale.

A[ezarea Br\ilei pe Dun\re cred c\este o eroare geografic\. Dac\ printr-onenorocire mi s-ar `nt`mpla s\ mor laBr\ila, declar, acum [i aici, ca r\m\[i]e-le mele mortuare s\ fie mutate de aco-lo oriunde, fie [i la Gala]i“.

Revenit la Bucure[ti, tenorul plecamai departe la Cluj, unde ajungea ̀ n pli-n\ grev\ general\, „pe care `ns\ autori-t\]ile militare au tratat-o at`t de drastic,`nc`t s-a redus rapid la o grev\ a chelneri-lor din hotel. To]i vizitatorii hotelului autrebuit s\-[i aduc\ singuri m`ncarea dela buc\t\rie. De aprovizionarea cu ap\[i de lumin\ aveau grij\ militarii“.

Lucrurile nu au mers mai bine nicimai departe [i tenorul pare s\ fi fostmarcat pe durat\ lung\ de experien-]ele sale existen]iale, mai cur`nd de-c`t de impresiile muzicale. Cum suitasa era format\ din [ase persoane, a de-cis s\ nu plece de la Oradea spre Aradcu autobuzul, prefer`nd s\ `nchirieze„una din acele rable, vechituri, pen-tru care am pl\tit trei mii de lei, echi-valentul a 21 de mii de coroane. Timpde patru ore am s\ltat [i am fost zg`l]`-i]i pe un drum stricat [i ondulat, plinde gropi, printre nori de praf [i fum debenzin\. Agentul meu [i-a mu[cat pu]inlimba, pianistul meu s-a lovit de c`tevaori cu capul de acoperi[ul vehiculului,`n timpul p\r]ii cea mai unduitoare ac\l\toriei, iar so]iei [i fiicei mele atrebuit s\ li se dea, la `ncheierea de-plas\rii, ni[te `nt\ritoare pentru a lepune din nou pe picioare“.

„La Arad, sala de concert din Pala-tul de Art\ a fost una din cele mai bune`n care am c`ntat vreodat\. Cl\direa, sala[i foaierul arti[tilor erau toate magni-fice – un adev\rat Palat de Art\.“

Turneul lui Leo Slezak din 1920 se`ncheia la Timi[oara, unde a ajuns „du-p\ o alt\ c\l\torie cumplit\ cu ma[i-na“. „~n hotelul din acel ora[, ̀ ndem`na-rea noastr\ la v`n\toarea nocturn\,pe care am c\p\tat-o la Gala]i, s-a dove-dit nemaipomenit de pre]ioas\.“

Nimic, din nou, despre experien]amuzical\ [i, cu toat\ dragostea mea pen-tru Timi[oara, o b\nuial\ m\ duce spreposibilele motive ale plec\rii rapide [ia pu]inelor amintiri despre [ederea saacolo, ale t`n\rului dirijor Bruno Wal-ter... ~n memoriile sale, Bruno Walterscria c\ la Timi[oara, unde a stat timpde vreo dou\ luni: „Opera era `n acela[ihotel `n care locuia toat\ lumea [i ca-re sem\na cu locul descris de E.T.A.Hoffmann `n Don Juan-ul lui; numaic\ nu erau poe]i `mb\ta]i de muzic\pe care ecoul prelungit al spectacolu-lui `i atr\gea pe culoarele hotelului, cimai cur`nd tineri ofi]eri din garnizoanaTimi[oarei, `nveseli]i de vin [i `n c\uta-re de aventuri mult mai pu]in fantoma-tice. {i dac\ nu am reu[it s\ men]indisciplina artistic\ la Oper\, ̀ n jur dom-nea un spirit ne`nfr`nat indecent, ca-re m\ r\nea [i de care `mi era ru[ine,chiar dac\ nu m\ jena `n lucrul meu“.

~n ce-l prive[te pe Slezak, capitolulc\l\toriei `n România se `ncheie cu de-scrierea sosirii `n gara de la Viena, un-de, „primindu-[i bac[i[ul, hamalul s-agr\bit s\ `ncerce s\ m\ impresionezecu faptul c\ un gula[ cost\ acum doar80 de coroane; am calculat repede echi-valentul `n lei [i am spus: «Dumnezeule,ce ieftin!»“.

Leo Slezak sau C`ntecullui Motley `n turneu `n România (II)Pe exemplarul meu dinedi]ia britanic\ a memorii-lor marelui tenor Leo Slezak(1873-1946), C`ntecul luiMotley. ~n care este vorbade amintirile unui tenor `n-fometat, ap\rute la Londra`n 1938, s-a p\strat p`n\ast\zi o scurt\ dedica]ie, cuo scriitur\ clar\, cu cernea-l\ ro[ie [i semnat\ „Auntie(M\tu[a) Maud“. „Drag\Bryon – scria m\tu[a Maud –,sper c\ vei g\si aceast\ car-te amuzant\, a[a cum amg\sit-o [i eu, dup\ ce l-amascultat [pe Slezak] la CoventGarden [i la Opera din Paris;un tenor de o calitate supe-rioar\ [i o fiin]\ grandioas\!“Un preludiu, a[ spune, lamolipsitorul umor [i ironieale lui Slezak, ce nu lipsescde pe nici o pagin\ a memo-riilor sale. Iar `n descriereaturneului efectuat `n 1920`n România ele abund\.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

15 «

slow/fast foodLIPSAPROMOV|RII

Olti]a C`ntec: „De[i autorit\]ile [i forurile culturale `[i amintesc de I.L. Caragiale cu ocazia anivers\rii-comemor\rii unui num\r rotund deani, ca acum, `n 2012, lipsesc programele prin care opera caragialian\s\ ajung\, m\car `n plan european, la locul ce i se cuvine“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Tot Ionesco trebuie s\ se fi aflat [i `nspatele interesului pe care Marcel Cu-velier l-a manifestat pentru montareaScrisorii pierdute, `n 1955, la Paris, laThéâtre de Poche. Cuvelier pusese ̀ n sce-n\ C`nt\rea]a cheal\ [i Lec]ia cu numaic`]iva ani `nainte, `n variantele care sepot viziona [i acum la La Huchette-ulparizian, [i, cu certitudine, despre cla-sicul nostru auzise de la autorul lor.Francezii zic despre Caragiale c\ e „leMolière roumain“, evaluare corect\axiologic, numai c\ opera dramatic\ aromânului e mai pu]in numeroas\ [iinfinit mai pu]in popular\. ~n timp ceMolière e jucat `n `ntreaga lume, „leMolière roumain“ e condamnat la unve[nic anonimat interna]ional postum.~n primul r`nd de noi, compatrio]ii ca-re, cit`ndu-l pe acela[i Ionesco, de[ine-a `njurat, am sf`r[it prin a-l admira,[i care facem prea pu]ine pentru a-lpromova `n lume, a[a cum ar merita[i cum ar face alte na]iuni. Exist\ c`te-va traduceri ale pieselor sale, ultime-le, din 2002, de la precedentul focus,`ns\ rostul textului dramatic e s\ fiereprezentat `n scen\, `n fa]a unui pu-blic, [i `n acest plan lucrurile stau c`tse poate de r\u. De[i autorit\]ile [i fo-rurile culturale `[i amintesc de drama-turg cu ocazia anivers\rii-comemor\riiunui num\r rotund de ani, ca acum,`n 2012, lipsesc programele prin careopera caragialian\ s\ ajung\, m\car `nplan european, la locul ce i se cuvine.Dac\ deciden]ii au alte liste de priori-t\]i, iar vremurile s`nt [i ele grele, ceeace mi se pare de ne`n]eles e atitudineaunor c\rturari. Care sus]in c\ e mai `n-]elept ca despre I.L. Caragiale s\ vorbimnumai noi, `ntre noi! Am constatat em-piric existen]a a dou\ categorii de ase-menea intelectuali, mul]i, de marc\:

prima categorie apreciaz\ c\ nu e dedorit ca str\in\tatea s\ afle despre p\-catele societ\]ii române[ti pe care dra-maturgul le-a incriminat cu at`ta virulen-]\. De parc\ articolele documentate dinpresa lumii referitoare la realit\]ile au-tohtone ar fi mult mai onorante! O adoua categorie afirm\ c\ lucr\rile dra-maturgului ar fi intraductibile! {i unii,[i al]ii ì fac scriitorului un deserviciu,men]in`ndu-l for]at `n limitele limbiiromâne. Nu s`nt specialist `n traducto-logie, dar consider c\ pentru orice tra-duc\tor profesionist sarcina t\lm\ciriipieselor lui „nenea Iancu“ ar deveni oprovocare. Jocurile de cuvinte, st`lciri-le, arhaismele, regionalismele [i toatecelelalte specificit\]i lingvistice `[i potg\si echivalen]e ̀ ntr-un optim accepta-bil, determinat de sintagma traduttore,traditore. Traducerea e, ̀ n fond, un pro-ces complex, dificil, imperfect de reda-re nu at`t a literei, c`t mai ales a uneisemnifica]ii c`t mai apropiate de au-torul de referin]\.

Obliga]ia de a ne promovavalorile e a noastr\

Al]ii spun c\ nu exist\ interes! Pardon,mon[er! De aceea s-a inventat mar-ketingul, ca s\-l creeze ori stimuleze.Bursele pentru traduc\tori, finan]areaunor mont\ri `n str\in\tate pe textele

lui Caragiale, seminariile de specialita-te ar genera un orizont de interes, pecare opera lui l-ar suscita cu prisosin]\.Exemple demne de urmat s`nt ale polo-nezilor, ungurilor, cehilor. Ceea ce, iat\,`nc\ nu s-a `n]eles `n materie de politiciculturale este c\ obliga]ia de a ne promo-va valorile e a noastr\, a românilor. C\participarea la competi]ia valorilor eu-ropene e absolut obligatorie [i cu c`t oam`n\m, cu at`t continentul va fi cap-tivul cli[eelor livrate de televiziuni cemediatizeaz\ infrac]ionalitatea aduc\-toare de rating. Nu-i o idee original\,]ine de domeniul eviden]ei strategice:„Portretul“ lui Ionesco ar putea consti-tui startul `ntr-un plan na]ional de po-pularizare interna]ional\ a operei ca-ragialiene. Ionesco `nsu[i, `mpreun\ cuMonica Lovinescu, a f\cut un gest prinvolumul ap\rut ̀ n anii ’90, la Éditions del’Arche. Fiind vorba despre texte de re-prezentat scenic, traducerea adecvat\ artrebui s\ combine dou\ perspective: tra-ductologic\ [i teatrologic\. Adic\ s\-i mul-]umeasc\ [i pe filologi, [i pe oamenii deteatru. Deocamdat\, p`n\ la proiecte `nafara grani]elor [i p`n\ se vor pune deacord filologii [i traductologii, practi-cienii au recurs la formule nonverbalede „traducere“ a lui I.L. Caragiale: MihaiM\laimare a realizat spectacole cu sta-tui vivante, iar Gigi C\ciuleanu a imagi-nat un spectacol de teatru coregrafic,intitulat D’ale noastre. Merit\ v\zute!

Caragiale,intraductibil?~n „Portretul“ pe care i l-aconsacrat, Eugène Ionescoconsidera c\ I.L. Caragiale„este, probabil, cel maimare dintre autorii dra-matici necunoscu]i“,motiva]ia fiind legat\ defaptul c\ a scris, „dinp\cate, `ntr-o limb\ f\r\circula]ie mondial\“. Darì sublinia [i universali-tatea, remarc`nd c\,„pornind de la oameniivremii lui, Caragiale esteun critic al omului oric\-rei societ\]i“.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

~n urma tot mai deselor acuze deplagiat, aduse unor oameni deprim rang ai ]\rii, rang `n careconsider c\ m\ `ncadrez, v\ aducla cuno[tin]\ `mprejur\rile `n caream compus o poezie care esteposibil s\ semene cu alt\ poezie.Dar felul `n care am sim]it emo-]iile creatoare va demonstra f\r\echivoc faptul c\ eu [i numai euputeam fi adev\ratul autor.

Toamna trecut\, `ntr-o sear\,m\ `ntorceam pe jos de la ClubulPresei, unde am consumat circacinci halbe de bere. Trebuind mu-sai s\ fac treaba mic\, am intrat`ntr-un desi[. Acolo, `ntre ramuri,mai multe vr\bii d\deau obositedin aripi [i se a[ezau `n cuiburi. Eu,cu cucul `n m`n\, ce puteam s\ leurez, dec`t noapte bun\? A[adar,strofa unu:

Somnoroase p\s\rele Pe lacuiburi se adun\, Se ascund prinr\murele, Noapte bun\!

Somn din p###!La insisten]ele mamei, am eli-

minat versul cinci, `ntruc`t erau su-ficiente patru. Starea de ebrietatea `nceput s\-mi deformeze per-cep]ia. Vedeam pipili dublu, cape dou\ izvoare care se opreaubrusc [i curgeau iar, ca `ntr-unsuspin repetat, `ntruc`t sughi]am.Desi[ul p\rea acum ditamai co-drul, dar el nu suspina, el t\cea.M-am g`ndit s\ dau o fug\ `n Gr\-dina botanic\, s\ v\d dac\ s-auculcat florile, dar era prea multde mers [i am prezumat c\ s-auculcat, c\ doar nu era s\ se uite

la televizor. Apoi m-am `mpiedicatde un boschetar care z\cea pe iar-b\ [i care a tres\rit la g`ndul c\ epoli]ia. I-am zis s\ doarm\ `n pa-ce, a[a cum reiese din strofa doi:

Doar izvoarele suspin\, Pe c`ndcodrul negru tace. Dorm [i flo-rile-n gr\din\, Dormi `n pace!

Cum am scris strofa trei? P\i,traversam Bahluiul [i am v\zut ce-va plutind. Era o pung\ de plastic,dar sem\na izbitor cu o leb\d\care se ducea s\ se culce `ntretrestii. Ce noroc pe tine, c\ nu amundi]a s\ te prind! Ai ni[te `ngerip\zitori, ceva! Am vrut m\car s-oscuip, dar mi s-a `ntors `n gur\ cevade la masa de pr`nz. Nevast\-meapr\jise ni[te somn. Somn de Prut,cu carnea alb\ [i dulce:

Trece leb\da pe ape ~ntretrestii s\ se culce Fie-]i `ngeriiaproape, Somnul dulce!

Eu nevestei ì zic m`ndr\. C`ndd\ m`ndra cu mopul, toat\ gresialuce[te lun\, de zici c\-i patinoar.Parc\ am fi la emisiunea aia,„Feerie pe ghea]\“. ~n noaptea cupricina mi-a deschis u[a pe`ntuneric, s\ nu-i sar\ somnul, aalunecat [i s-a ridicat. Am pupat-oca s\-i treac\, dup\ care am pu-pat-o `n continuare, ca un so]bun, pentru a men]ine armoniac\sniciei, cu toate c\ adormeamdin dou\ `n dou\ minute. Dup\care ne-am zis noapte bun\ [i ne-am`ntors cu fundul unul la altul:

Peste-a nop]ii feerie Se ridic\m`ndr\ luna, Totu-i vis [i armonie,Noapte bun\!

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

C\tre Comisia de Etic\


Regizat de Eric Darnell, Tom McGrath[i Conrad Vernon, al treilea film alseriei demarate `n 2005 se sprijin\ pemomente spectaculoase [i pe un u-mor de calitate care speculeaz\ at`tspecificul na]ional al diverselor per-sonaje, c`t [i fiecare situa]ie `n parte.Culmea, pe c`t s`nt personajele de uni-dimensionale [i de lipsite de sex appealatunci c`nd le vezi `n poze, pe at`t deflamboaiant\, de intens\ [i de colora-t\ e aventura lor `ntins\ pe 93 de mi-nute. Mai c\ n-ai vrea s\ se termine. Celmai reu[it personaj e teribila ChantelDuBois (voce – Frances McDormand),[efa brig\zii Animal Control, o cucoa-n\ rea, dar inepuizabil\ `n resurse. ~ndrum spre cas\, animalele de gr\-din\ zoologic\vor

cunoa[te [i via]a de spectacol, pen-tru c\ se vor salva cu echipa unui circambulant, de care se lipesc min]indc\ s`nt [i ele animale de circ. E de a[-teptat ca undeva, la final, s\ p`lp`iedilema circ sau ZOO, dar spectatoru-lui chiar c\ nu-i pas\, captivat de in-ventivitatea detaliilor, de ritmul sus-]inut al pove[tii [i de aerul ingenuual personajelor. V\zut la Cannes `n lu-na mai, unde a avut premiera mon-dial\ `n Selec]ia Oficial\ [i, normal,`n afara competi]iei (de fapt, Shrek 2a fost inclus `n 2004 chiar `n compe-ti]ia Cannes-ului), Madagascar 3 aavut aerul unui foc r\coritor de arti-ficii peste o edi]ie cu pu]ine v`rfuri.Al\turi de actorii numi]i mai sus, [i-aumai `mprumutat vocile [i Cedric theEntertainer, Jessica Chastain, BryanCranston [i Martin Short.

ADN-ul „lipicios“

„Nimeni nu vrea s\ vad\ un film `ncare oamenii plutesc prin spa]iu [idiscut\ despre esen]a vie]ii“, credeDamon Lindelof, co-scenarist al\turide Jon Spaihts al filmului Promethe-us, regizat de veteranul Ridley Scott.Cu trimiteri la SF-urile precedente aleacestuia – Blade Runner [i Alien (cucare `mparte, crede regizorul, acela[iADN lipicios) –, beneficiind din noude colaborarea artistului elve]ian H.R.Giger, Prometheus e [i primul film `n3D realizat de septuagenarul cineast.Pentru toat\ lumea e de la sine `n]e-les c\ va urma o continuare. P`n\ a-tunci, nu putem s\ nu remarc\m coe-ren]a vizual\, rigoarea [i sobrietateaacestui film care se ridic\ peste ceam v\zut `n materie de SF `n ultimavreme, dar care, chiar Lindelof o spu-ne, nu e la fel de profund [i de consis-tent pe c`t e de reu[it vizual. Miezul ise f\r`mi]eaz\ pe parcurs, dup\ ce `n-cepuse `n for]\ cu acea introducere`n maniera unuipoem vizu-al, cu un„alien“

autodistrug`ndu-se [i recompun`ndu-[iADN-ul `ntr-o cascad\ spectaculoas\(deschiderea filmului s-a filmat `nIslanda). Probabil c\ acesta e chiarADN-ul la care se refer\ Ridley Scott,dar pe parcurs ideea p\m`ntenilor ca-re `ntr-un viitor `ndep\rtat c\l\toresc`n Univers pentru a-i c\uta pe ceicare i-au creat se r\suce[te spre unscenariu banal `n care extratere[triinu vor dec`t s\ distrug\ P\m`ntul, dreptpentru care pornirile filosofice ale e-roilor vor fi l\sate la o parte `n favoa-rea interven]iei `n for]\. Prometheusd\ impresia unui film care `ncearc\ s\se apropie de ideea SF-ului filosofic,nesc\p`nd din ochi nici componentacomercial\. P\cat c\, dac\ va exista oa doua parte, 90 la sut\ din distribu-]ia de acum nu va mai putea fi folosit\.Ridley Scott a str`ns o echip\ omoge-n\. Cei mai pregnan]i s`nt Michael Fas-sbender (unul dintre cei mai versatiliactori ai momentului), Noomi Rapace(o figur\ interesant\

pe care nu o po]i confunda) [i diva Char-lize Theron (despre care nu [tii oricumdac\ e robot sau om). Ridley Scott [icei doi scenari[ti ai lui nu ne ajut\ s\r\spundem unor vechi `ntreb\ri (cines`ntem, de unde venim [i `ncotro ne`ndrept\m?) [i nici nu le nuan]eaz\.Filmul sufer\ de boala prezentului,de o superficialitate neinten]ionat\. Nuvede]i c\ nici noi nu mai avem r\bda-re s\ st\m [i s\ „cujet\m“? Personal,chiar a[ vrea s\ v\d un SF despre ni[teoameni care plutesc `n spa]iul cosmic[i discut\ despre nemurirea sufletului.

Madagascar 3: Fug\ri]i prinEuropa/Madagascar 3: Europe’s MostWanted. Regia: Eric Darnell, TomMcGrath [i Conrad Vernon. Voci: BenStiller, Chris Rock, David Schwimmer,Jada Pinkett Smith, Frances McDormand

Prometheus. Regia: Ridley Scott. Cu:Noomi Rapace, Michael Fassbender, Guy

Pearce, Idris Elba, Logan Marshall-Green, Charlize Theron

Iulia Blaga: „Nu putem s\ nu remarc\m coeren]a vizual\, rigoarea[i sobrietatea acestui film care se ridic\ peste ce am v\zut `nmaterie de SF `n ultima vreme, dar care, chiar Lindelof o spune,nu e la fel de profund [i de consistent pe c`t e de reu[it vizual“.

» 16

slow/fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

S\pt\m`n\Uneori, ai zile at`t de extraor-dinare, `nc`t tot ce trebuie s\ facidup\ ce se termin\ e s\ te-nntinzipe canapea [i s\ mul]ume[ti c\exist\ cuv`ntul „extraordinar“.Problema e c\, dac\ te-apuci s\ lepoveste[ti cuiva, o s\ ]i se spun\fugi domnule de-aici, a[a c\ maibine nu poveste[ti. Oricum, zileletale au fost extraordinare tocmaipentru c\ par de necrezut,nedomesticite `nc\ de ordinilelogicii. Totul a `nceput luni, c`nd `nautobuzul 300 am v\zut o doamn\la vreo 50 de ani, genul care-ar fiputut fi foarte bine profesoar\ defizic\ (dar poate nu e), c\l\torindregulamentar, cu un unicornalbastru gonflabil `n m`na st`ng\.~n primul r`nd, nici m\car nu [tiamc\ se pot g\si unicorni la noi `n]ar\ – dac\ afl\ cineva unde sefabric\, s\-mi spun\, pentru c\vreau mai mul]i. ~n al doilea r`nd,orice s\pt\m`n\ care-ncepe cu ununicorn e o s\pt\m`n\ bun\. Lunisear\, mergeam pe Aviatorilor [ipurtam papion, eu, care n-am avutniciodat\ asemenea obiceiurispilcuite. Papionul era corai, AleeaAlexandru era plin\ de sute deoameni cu papioane care protestau`mpotriva OUG nr.27/2012,Institutul Cultural Român era, [i`nc\ mai e, o institu]ie care trebuieap\rat\. Dup\ protestul din fa]aICR, c`nd trecuse cu pu]in demiezul nop]ii [i terasa de la M}R semai golise de lume, am avut bruscun moment `n care lucrurile audevenit limpezi, ca [i cum a[ fiprimit inside information despretriste]ea resemnat\ care st\ `nmiezul lumii, despre disperarea [isingur\tatea oamenilor, despre f\r\speran]\. Mar]i diminea]\revenisem la g`ndurile mele bunedintotdeauna, la cafea [i la cel mainou album Smashing Pumpkins.De miercuri nu-mi mai amintescmare lucru, dar e probabil vinamea [i nu vina zilei de miercuri. {iajungem la joi. C`nd am umblatore `ntregi printr-o libr\rie cu c`teun balon (verde, cu heliu) ag\]atde bretelele rochiei. C`t pe ce s\cread\ lumea c\ s`nt o fat\ cuurechi imense de iepure, c`t pe ces\ fac doi pa[i [i hop, al treilea s\fie `n aer. Dar cel mai extraordinarlucru se-nt`mpl\ chiar acum, vineri,22 iunie, la 5 diminea]a. E de lasine `n]eles c\ nu pot sufla ovorb\. Doar „mul]umesc“.

PROMETHEUS

Aventurile leului Alex (BenStiller), zebrei Marty (ChrisRock), girafei Melman (Da-vid Schwimmer) [i hipo-potamului Gloria (JadaPinkett Smith) continu\ `nreu[ita parte a treia a serieiMadagascar. Sf`r[itul celeide-a doua `i l\sase pe eroi`n Africa. Acum, cei patruprieteni vor s\ revin\ acas\,la gr\dina zoologic\ dinCentral Park, New York,dar p`n\ atunci trebuie s\ajung\ la Monte Carlo,oprindu-se de aici la Lon-dra [i la Roma.

FILM

Iulia BLAGA

De la gr\dina zoologic\ lagr\dina raiului intergalactic


361 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.ro · de c`tva timp, de la r\sun\toarea poves-te a unui...

Documents