yaurn podurile din mausoncounty - cdn4.libris.ro din madison county. intoarcerea in... · 10 robert...
TRANSCRIPT
R9BERTJAMES YAurn
PODURILE DINMaUSONCOUNTY
: ,\
INTOARCEREAINN/L{DISON COUNTY
TRADUCERE DIN LiMBA ENGLEZA $I NOTEVALENTINA GE,ORGESCU
dlcLtrERAo
Inceputul
Existi cintcce care vin din iarba iu ochi albaqtri, din co]
Uof *iifor de druniuri de {4 n. Acesta este unul dintre ele' In
toamna anului 1989, dupi- ryiazAtirziu, mi aflu la masa mea
de lucru, privind la cursorul ce clipeqte pe ecranul computeru-
lui meu qi sunitelefonulLa capitul ceulalt al fuului este un fost cetifean al statului
Iowa, pe nume Micha4 foinsort. Aclrm l9cuie$e in Flori-da'-Un
prieten din Iowa i-i trirnis una dintr6 gi4ile mele Michael John-'son
a citit.o;.sora lui, Carolyn, a citit-o; qi au o Poveste care cred
ei ci m-ar interesa. El este circumspect, relzand si spuni ceva
despre poveste, cu excep[ia faptului ce lt.li Carolyn sunt dispuEi
si cilitoreascl in Iowa ca si stea de vorbi cu mine despre asta.
Faptul ci sunt pregitili s[ faci un asemenea efort imi starneste
interesul, in ciuda slepticismului nrcu cu privire 1a astfel de
oferte. Aqa ci accept s[ mi intilnesc cu ei saptlmana urmitoare
in Des Moines. La un Holiday lnn diq aproPierea aeroportului,
frcem prezentirile, stingiciile dispar trePtat, iar cei doi se aqazi
h fafa mea, in timp ce afari se lasi seara Ei ninge'potolit'
Obtin de la mine o,promisiune: daci decid s[ nu scriu po-
rcstea, trebuie sd fiu de acord si nu dezvilui niciodati ce s-a
fdimplat in Madison County, Iowa, in 1965, qi nici un alt eve-
drnent legat de asta, care s-a petrecut ln urrnitorii douizeci Ei
10 Robert James Waller
patru de ani. in reguli, e rezonabil. La urma urmei, este poves-tea lor, nu a mea.
Aga ci ascult. Ascult cu atenfie gi pun intrebiri dificile. Iar eivorbesc. Vorbesc gi iar vorbesc. Carolyn pldnge uneori fhri si sejeneze, Michael se striduiegte si nu o faci. imi arati documentegi articole decupate din reviste gi imi prezintl jurnale scrise demama lor, Francesca.
Biiatul de la room-service vine gi pleaci. Se mai comandicafea. in timp ce ei vorbesc, eu incep sn vnd imagini. Mai intdi,trebuie si ai imaginile, dupr aceea vin cuvintele. Iar eu incepsi aud cuyintele, incep sI le v6d puse in paginl. La un momentdat, chiar dupi miezul nopfii, sunt de acord si scriu povestea _sau mdcar si incerc.
Decizia lor de a facq aceasti informafie publici a fost una di_ficil de luat. circumstanfele sunt delicate, este implicati mamalor gi, tangenlial, tatdl lor. Michael gi Carolyn au recunoscut cIaceasti dezviluire a poves,tii poate genera birfe zgomotoase gidegradarea nemiloasi a oriciror amintiri pe care oamenii le-arputea avea despre Richard si Francesca |ohnson.
Totugi, intr-o lume in care angajamentul personal, in toateformele lui, pare sd se nlruie, iar dragostea a devenit o chesti_une de interes, ambii au simfit ci aceasti poveste remarcabildmeriti spusi. Eu am crezat atunci, gi cred cu gi mai mare tdrieacum, ci au fost corecfi in evaluarea lor.
in cursul cercetirilor mele gi al scrisului, am cerut si m6 vIdcu Michael gi Carolyn de incd trei ori. Cu fiecare ocazie,gi flrlsi se pldngi, acegtia au cildtorit in Iowa. AtAt de mare le_a fostdorinla de a se asigura ci povestea este spus6 cu acuratefe. Une_ori, abia daci am vorbit; alteori, am stribitut fbrd grabi drumu_rile din Madison County, in timp ce ei mi-au aritat locuri cu unrol semnificativ in poveste.
in plus fa(i de ajutorul oferit de Michael qi Carolyn, poyes_tea, aga cum o spun eu, sebazeazd, pe informalii din jurnalulFrancescii |ohnson, pe cercetirile frcute in nord-vestul State-lor Unite, mai ales in Seattle gi Bellingham, statul Washington,
dutile dhl
pe cercetlri desfbqurate discflfpe informalii culese din eseuri
caid, pe asistenla oferiti de effde producitorii de frIme ;i odlungi disculii Purtate cu ci$nlOhio, care gi-au amintit de Kil
in ciuda eforturilor invesri
adlugat un stroP din ProPrirdar numai cAnd am Putut faor
familiaritatea intiml cu Frarpe care am dobAndit-o Prin o
m-am aproPiat foarte mult &rO lacuni semnificativi o rt
c1lltorii frcute de Kincaid infhcut aceastl cilitorie din c&blicate, dintr-o menfiune scu
Iul ei gi din notilele de minilFolosind aceste surse drePt g!fost itinerarul Parcurs de d din august 1965. ConducAndtcilitoriilor mele, am sim$ Ivinfe, cu Robert Kincaid-
Totugi, incercarea de a gcea mai dificil[ Parte a cercsonaj greu de definit.
eteric, poate chiar sPectral tdeslvirqit. Totuqi, PerceP[iesoi ciudat de mascul devenil
tot mai multe organiza$i rl
,,tdnguirea nemiloasil a til|ohnson l-a caracterizat ce I
de demult, mai aProaPe de rAlte doui chestiuni cu
Prima, nu am reuqit si dile de fotografii ale lui Kiff
baes ll'aller
rbil. La urma urmei, este poves-
nfie 5i pun intrebiri dificile.Iar eiI Carolrn plange uneori flri si se€nu o thcd. imi arati documenteR $i imi prezinti jurnale scrise de
: vine si pleacd. Se mai comandir hcep si vid imagini. Mai intAi,rc rin cuvintele. Iar eu incepidpuse in pagini. La un momentsnt de acord si scriu povestea _
linformalie publici a fost una di_f delicate, este implicatd mamahael si Carolyn au recunoscut cdMe genera bArfe zgomotoase gin amintiri pe care oamenii le_arEt€esca |ohnson.agajamentul personal, in toateir dragostea a devenit o chesti_I ci aceastd poveste remarcabilimci, ;i cred cu gi mai mare tirieharea lor.ial scrisului, am cerut s[ mi vddf.ei ori. Cu fiecare ocazie,gi fhriL in Iorva. AtAt de mare le-a fosttsa este spusi cu acuratefe. Une_)rm strabetut frri grabd drumu_pce ei mi-au aritat locuri cu un
lde }fichael qi Carolyn, poves-wA pe informafii din jurnalulrile ficute in nord-vestul State_Bdlingham, statul Washington,
Podurile din Madison CountY 1l
pe cercetiri desfrgurate discret in Madison County, statul Iowa'
pe informalii culese din eseurile fotograflce ale lui Robert Kin-
caid, pe asistenla oferitl de editori de reviste, pe detalii furnizate
de producltorii de filme gi echipamente fotografice 9i pe inde-
lungi discuqii purtate cu cdliva bitrini minunali din Barnesville,
Ohio, care gi-au amintit de Kincaid de pe wemea cdnd era copil'
in ciuda eforturilor investigative, rimAn totuqi lacune' Am
adiugat un strop din propria-mi imaginalie in aceste cazuri'
dar riumai cdnd am putut face judec[li ralionale rezultAnd din
familiaritatea intim[ cu Francesca ]ohnson 9i Robert Kincaid
pe care am doblndit-o prin cercetirile mele' Am incredere ci
L-u_ apropiat foarte mult de ceea ce s_a intdmplat cu adevirat.
o hcuna semnificativi o reprezinti detaliile exacte ale unei
cllStorii fbcute de Kincaid in nordul statelor unite. $tiam ci a
fbcut aceasti cil[torie din cdteva fotografii care au fost apoi pu-
blicate, dintr-o menliune scurtl a Francescli ]ohnson in jurna-
lul ei gi din noti[ele de mani lisate de el unui editor de revistl.
Folosind aceste surse drept ghid, am refrcut ceea ce cred eu ci a
fost itinerarul parcurs de el din Bellingham in Madison County'
in august 196S. conducind inspre Madison county,la sfargitul
cilitoriilor mele, am simlit ci m-am identificat, in multe pri-
vinfe, cu Robert Kincaid.
Totugi, lncercarea de a surprinde esenla lui Kincaid a fost
cea mai dificill parte a cercetlrii Ei crealiei mele' Este un per-
sonaj greu de definit. IJneori, pare destul de comun' Alteori'
eteric, poate chiar spectral. in munca sa, a fost un profesionist
desdviiEit. TotuEi, perceplia lui despre sine a fost aceea a unui
soi ciudat de mascul devenit demodat intr-o lume acaparat[ de
tot mai multe organiza\ii. A vorbit la un moment dat despre
,,tinguirea nemiloasi" a timpului in capul siu, iar Francesca
|ohnson l-a caracterizat ca trlind ,,in locuri ciudate, bdntuite,
de demult, mai aproape de r[dicinile logicii lui Darwin"
Alte doui chestiuni curioase rimin inc[ fbri rezolvare.
Prima, nu am reuqit s[ stabilim ce s-a intimplat cu portofoli-
ile de fotografii ale lui Kincaid. Dat6 fiirid natura muncii sale,
t2 Robert lames Waller
trebuie sI fi fost mii, poate sute de mii de fotografii. Ele nu aufost recuperate niciodati. Cel mai probabil - iuand in consi_derare percepfia lui. asupra propriei persoane qi locul siu inlume - ar fi ci le-a distrus inainte si moari.
A doua chestiune se referi la via{a sa intre 1975 gi 19g2.Existi foarte pufine informalii. $tim ci a dus un trai modest cafotograf de portrete in Seattle, timp de cAliva ani, gi ci a conti_nuat si fotografieze zona Puget Sound. in afar[ de asta, nu avemnimic. o femarcr interesanti este ci toate scrisorile adresatelui de citre Administralia Asiguririlor sociale gi AdministrafiaVeteranilor de Rizboi purtau men{iunea ,,Returnat expeditoru_lui" scrisi de m6na lui gi erau trimise inapoi.
Pregltirea si scrierea acestei cirfi mi-au schimbat percep_tia asupra lumii, mi-au transformat modul de gAndire gi, maipresus de toate, mi-au redus nivelul de cinism in privinla a totce este posibil in zona rela(iilor interumane. Cunoscdndu_i peFrancesca fohnson gi pe Robert Kincaid, asa cum am frcut_oprin intermediul cercetirilor mele, consider ci grani{ele unorastfel de relalii pot fi extinse mai departe decat am crezut. poateci gi voi vefi simfi la fel dupi ce vefi citi povestea aceasta.
Nu va fi ugor. intr-o lume tot mai insensibili, existim cutofii in propriile noastre carapace de sensibilitili pietrificate.unde se termini marea pasiune gi incepe sentimentalismul ex-cesiv, nu sunt sigur. Dar tendinfa noastrd de a sfida posibilitateaprimeia gi de a eticheta sentimentele sincere gi profunde drepttristeli face dificild pitrunderea pe tlrdmul duioEiei ,...rur"pentru a infelege povestea Francescii |ohnson qi a lui RobertKincaid. Eu gtiu c6, inifial, a trebuit si inving acea tendin[i, ina_inte de a putea incepe si scriu.
Daci, totuqi, abordali ceea ce urmeazd,dezbirdndu_vi bucu_roqi de neincredere, cum spune Coleridge, sunt sigur ci ve[i triiceea ce am triit gi eu. in spaliile inerte ale sufletului vostru s_arputea chiar si gisi(i, asemenea Francescii fohnson, un ungherin care si dansafi din nou.
Vara anului 1991
Robert Kincaid
in dimineaga zilei de 8 august 1965, nruEa micului siu apartament cu doua camaal unei case intortocheate din Bellingharqto ranili plini cu echipament fotografic $ tdin lemn gi o lui pe un coridor ce ducea Ivechea lui camionetl Chevrolet era parclpentru locatarii clidirii.
O alti rani(i, o ladi frigorifici de diutrepiede, cartoane de ligiri Camel, un lrfructe erau deja in magini' in remorci.; se a
Kincaid aranji ranilele pe bancheti gi pltrepiedele pe podea. Se urcl in remorci $1
tarl gi valiza intr-un col1, fixindu-le cu tmIegindu-le de acesta cu o fringhie Pentru
Se aqezi la volan, igi aprinse un Camdtin memorie, Iista: doul sute de role de fittea Kodachrome cu expunere lenti, trrqitrei aparate foto gi cinci obiective, blugicimlEi, vesti foto pe el. in reguli. Orice C
pe drum, daci uitase ceva.
Kincaid purta niqte blugi spiliciti L€tirzali, o cimagi kaki qi bretele portocalii I
piele era prins un culit Swiss Army in t'r
** lantes Watller
te sute de mii de fotografii. Ele nu auu Cel mai probabil - luAnd in consi-ra propriei persoane gi locul siu ins inainte si moar[.referi la viala sa intre 1975 qi 19g2.matii. Stim ca a dus un trai modest caarle. timp de cAliva ani, qi ci a conti-Puget Sound. in afari de asta, nu ayemsrnta este ca toate scrisorile adresater Asiguririlor Sociale gi Administralialau rnentiunea,,Returnat expeditoru_rau trimise inapoi.restei carti mi-au schimbat percep_nnstbrmat modul de gdndire gi, maihrs nir-elul de cinism in privinla a tothliilor interumane. CunoscAndu-i pe
Bob..t Kincaid, asa cum am ftcut-oilor mele, consider cd granitele unorse mai departe decAt am crezut. poate
ryi ce legi citi povestea aceasta.hme tot mai insensibild, existlm cucarapace de sensibilitdli pietrificate.rsiune gi incepe sentimentalismul ex-ndinta noastra de a sfida posibilitateantimentele sincere gi profunde dreptoderea pe tirdmul.duiogiei necesareI Francescii fohnson qi a lui Roberta trebuit sd inving acea tendintl, ina-criu-Eea ce urmeazd dezb[rdndu-vi bucu-pune Colericige, sunt sigur ci vefi trii:rtiile inerte ale sufletului vostru, s-ar:nea Francescii |ohnson, un ungher
Robert Kincaid
in diminea!azileide 8 august 1965, Robert Kincaid incuie
uga micului siu apartament cu doui camere, situat la etajul trei
aiunei case intortocheate din Bellingham, Washington' Cirindo ranili plini cu echipament fotografic qi o valiz[, cobori scara
din lemn qi o lui pe un coridor ce ducea in spatele casei, unde
vechea lui camionetl chevrolet era parcati pe un loc tezervat
pentru locatarii clddirii'O alti rani
14 Robert lames Waller
Se uiti la ceas: opt gi Eaptesprezece. Motorul porni din adoua incercare, gi el didu cu spatele, schimbi viteza qi incepusd ruleze incet de-a lungul aleii scildate de un soare innourat.Strebetu str[zile din Bellingham, indreptAndu-se spre sud peWashington 11, mergAnd de-a lungul coastei puget Sound pre!de cAliva kilometri, apoi luAnd-o pe drumul na$onal care mer-gea pu{in spre est inainte de a se intersecta cu U.S. Route 20.
intorcAndu-se cu fafa spre soare, incepu lungul gi sinuosuldrum prin regiunea Cascades. ii plecea lara aceasta Ei se simfearelaxat, oprind din cind in cind pentru a lua notile despre po-sibilitn{i interesante ale unor viitoare expedilii sau pentru a fo_tografia ceea ce el numea ,,instantanee suvenir,,. Scopul acestorfotografii rapide era si ii aminteasci de locurile pe care gi-ar fidorit, poate, sd le viziteze din nou gi sd le abordeze cu mai mareseriozitate. Dupd-amiazd.t?rziu, o lui spre nord la Spokane, peU.S. Route 2, care il ducea pini la jumitatea nordului StatelorUnite, la Duluth, Minnesota.
igi dori, pentru a mia oari in viafa lui, si fi avut un cAine, ungolden retriever, poate, pentru astfel de cilitorii gi pentru a-iline de urAt acasi. Dar era plecat frecvent, peste ocean in ceamai mare parte a timpului, gi nu ar fi fost cinstit fafi de animal.Se gindea totuqi la asta. in cifiva ani, avea si fie prea betranpentru munca grea de teren.
- Poate o si-mi iau atunci un ciine, i se adresi el pidurii deconifere ce se derula initezdpe lingi geamul camionetei lui.
Drumuri ca acesta il predispuneau mereu la o atitudine ana_litici. ciinele era un exemplu in acest sens. Robert Kincaid eracAt se poate de singur - unicul copil al familiei, amdndoi pirin-lii deceda{i, rude indepirtate, care nu mai gtiau de el gi de carenici el nu mai gtia nimic, nici un prieten apropiat.
$tia numele blrbatului care era proprietarul magazinului dinco[ din Bellingham gi pe cel al proprietarului magazinului fotode unde se aproviziona. Avea, de asemenea, relafii formale, pro-fesionale, cu cA(iva editori de reviste. in afari de asta, abia dacdgtia pe cineva bine sau daci il cunogtea cineva pe el. Jiganilor le
Podurile din \Id
e greu s[ lege rela[ii de prietenie oun fel de ligan.
Se gandi la Marian. Aceasta il1dupi cinci ani de cisitorie. El aani, ceea ce insemna ci ea mai mMarian visa si ajungi muzician' t
cintecele cvarletului muzical Ihcbine in cafenelele din Seattle- CIo ducea cu magina la concerte gi I
ea cAnta.
Lungile lui absen[e - de doritaseri cisnicia. El qtia asta. Mrrifbcea el, cAnd se clsitoriseri, 9i fic
despre felul in care urma si se fointors acasd dintr-o cilitorie infoto, constatd cL ea Plecase. Pe blfuncfionat. fi-am lisat chitara [l
EI nu linu legitura. Nici ea- E
diat ce le primi, iar a doua zifuruse nimic altceva decAt libert*
Ld Kalispell, Montana, se qCozy Inn arlta ieftin, 9i aqa qi aundd existau dou[ veioze, dintre
intins in pat qi citind Dealurile ebere, putu simli mirosul de la fiDimineali, iegi la o alergare &truzeci de flotiri Ei folosi aPardpentru a-Ei incheia rutina de mq
Traversi inillimile Montanci
iar linutul sirlcicios, Plat i s€ P
mun{ii ori marea. Locul acela argi se opri de citeva ori, igi aged
alb-negru cu nigte vechi fermc-
pe gustul lui. Rezervaliile indrel
motivele cunoscute gi ignorated
Ycller
ree. lv{otorul porni din a
b, schimba viteza gi incepuldate de un soare innourat.ndrepti.ndu-se spre sud penl coastei Puget Sound pre!drumul national care mer-lrsecta cu U.S. Route 20.
; incepu lungul gi sinuosulaa tara aceasta qi se simfeaEu a lua notife despre po-e expedigii sau pentru a fo-rc zuvenir". Scopul acestorI de locurile pe care gi-ar fi€le abordeze cu mai marei spre nord la Spokane, peirmitatea nordului Statelor
llui, se fi avut un cAine, uni de cilitorii gi pentru a-itG6€nt, peste ocean in ceai 6st cinstit fala de animal.ni" avea si fie prea bitrdn
re, i se adresi el pidurii degi geamul camionetei lui.!mereu la o atitudine ana-Itsens. Robert Kincaid erad.familiei, amdndoi pirin-s mai gtiau de el ;i de careilcn apropiat.
ryrietarul magazinului dinlictarului magazinului fotoEnea, relalii formale, pro-,In afara de asta abia dacdce cineva pe el. Jiganilor le
Podurile din Madison CountY 15
e greu s[ lege relalii de prietenie cu oamenii obignuifi' iar el era
un fel de ligan.Se g{ndi la Marian. Aceasta il p[risise in urmi cu noul ani'
dupe Iinci ani de cisitorie. El avea acum cincizeci qi doi de
ani, ceea ce insemna ci ea mai avea pulin Ei implinea patruzeci'
Marian visa s[ ajungi muzician, cintireall de folk' $tia toate
cantecele cvartetului muzical The wear-ers qi le canta destul de
bine in cafenelele din Seattle. Cind era 9i el acasi' pe vremuri'
o ducea cu magina la concerte Ei riminea in public in timp ce
ea cinta.Lungileluiabsenle-dedouisautreiluniuneori-leafec-
taseri Jdsnicia. El gtia asta. Marian era conqtienti de ceea ce
fbcea el, cind se cisitoriseri, 9i fiecare dintre ei avea o vagi idee
despre felul in care urma si se impace cu asta' Dar nu reuqiri'
intors acasl dintr-o c5litorie in Islanda pentru un editorial
foto, constat6 cL eaplecase. Pe biletul lisat scria: "Robert' nu a
funclionat. fi-am llsat chitara Harmony' finem legitura"'
Einu linu legitura. Nici ea' El semni actele de divor! ime-
diat ce le primi, iar a doua zi zbrxd' in Australia' Marian nu ce-
ruse nimic altceva decdt libertate'
La Kalispell, Montana' se opri' tirzitt' Pentru a innopta'
Cozy Inn uietu i"ftitt, 9i aga 9i era' iEi duse bagajul in cameri'
unde existau doul veioze, dintre care una avea becul ars' Stind
intins in pat qi citind Dealurile verzi ale Africii ln timp ce bea o
b"re,potrsimfimirosuldelafabriciledehirtiedinKalispell'Dimineafi, iegi la o alergare de patruzeci de minute' f[cu pa-
trazecide flotlri 9i folosi aparatele foto pe post de mici gantere
pentru a-qi incheia rutina de migcare flzici'^ Traversi inillimile Montanei qi ajunse in Dakota de Nord'
iar linutul siricicios, plat i se p[ru la fel de fascinant precum
munlii ori marea. Locul acela avea un fel de frumusele austeri'
gi se opri de citeva ori, iEi aEezl trepiedul qi trase cAteva cadre
alb-negru cu niEte vechi ferme' Peisajul acesta minimalist era
p. grrrt l lui. Rezervaliile indiene le glsi deprimante' din toate
motivele cunoscute qi ignorate de toati lumea' Acele aqeziri nu
W
h-:
mmrr-
-
16 Robert lames Waller
erau inse mai rdsirite in nord-vestul Washingtonului, aSa cumnu erau nici in alte locuri unde le vizuse el.
in dimineafa zi\ei de 14 august, la doui ore dupi ce trecusede Duluth, o tiie spre nord-est gi o apuci pe un drum dosniccitre Hibbing qi minele de fier. particule de praf roqiatic pluteauprin aer gi vizu utilaje uriage gi trenuri special concepute si careminereul citre carcoboturile din Two Harbors de pe Lacul Su_perior. Petrecu o dupi-amiazi colindAnd prin Hibbing,pe carenu-l gisi pe placul lui, chiar dacd Bob Zimmerman-Dylan setrigea de acolo.
Singurul cdntec al lui Dylan, care ii pllcuse vreodati cuadevirat, era Girl from the North Country (Fata din nord). peacela il putea interpreta instrumental gi vocal, aga ci incepu simormiie cuvintele de unul singur cind lisi in urmi locul cuuriage cratere rogii in sol. Marian il invdlase nigte acorduri si ar-pegii simple pentru a se acompania. ,,Mi-a lisat mai mult decdti-am dat eu", i-a spus candva unui cdrmaci de barci chercherit,intr-un loc numit McElroy's Bar, undeva in bazinul amazonian.$i era adevirat.
Pidurea Na{ionald din zona Lacului Superior era un loc dri_gu{, cu adevirat dr[gu!. linutul luntragilor. Cind era tdnir, igidorise ca epoca bitrdnilor luntragi si nu se fi sfrrgit, pentru aputea deveni Ei el unul dintre ei. Trecu pe lAngi pajigti, vizutrei elani, o vulpe rogcatl gi multe cdprioare. Se opri la un lac qitrase cAteva cadre cu reflexia in api a unei crengi de copac cuo formi bizard. CAnd termin6, se agez6 pe treapta camionetei,bdu o cafea gi fumi un Camel, ascultAnd vdntul sufldnd prinramurile mestecenilor.
,,Ar fi bine si am pe cineva, o femeie.., gXndi el, privind fu_mul gigirii ce plutea inspre lac. ,,BitrAnefea te duce in acea staresufleteascl." Dar cum el era aproape numai pe drumuri, ar fifost greu pentru cea rimasi acasi. lnvilase deja asta.
Acasi, in Bellingham, se mai intilnise cind gi cdnd cu direc_torul de creafie de la o agenlie de publicitate din Seattle. O cu_noscuse pe wemea cind era corporatist. Ea avea patruzeci gi
Podurile din ].ladig
doi de ani, era inteligenti gi foarte anici nu avea s-o iubeascl weodati-
Uneori insi, se sim(eau amin&iceau o seari imPreuni, ieqeau la uflceau dragoste duPi aceea' nu fwtenll - doui cisitorii, chelnerili in t
denfiei. Invariabil, dupi ce actu] &rintinEi unul lingi celilalt' ea ii sprm
- EEti cel mai bun, Robert, nu ai
El presuPunea c[ unui birbat fireamarci, dar nu era a$a de exPeril
daci ea sPunea sau nu adevlrul D
ment dat care i-a rlmas in minte
- Robert, existi o fiinli in adint
destul de bine s-o aduc la suPra!
nic[ sd ajung la ea. Am uneori seil
vreme, mai mult de o viali, 9i ci iceilal$, nici micar nu arn I'isat. M
mine. Daci nu m-aE luPta si mi t
simt ci mi-aq Pierde caPul qi nu mi
El Etia, intr-un fel tainic, desP
tea defini cu exactitate' Atea gin&
uluitor al tragicului combinat cu o
lectuali, chiar qi cind era doar ulOhio. Cind ceilalli coPii cintau I
invila melodia Ei cuvintele it' "odde cabaret.
ii pleceau cuvintele qi imagin
tre cuvintele lui preferate. ii ptact
cea pe buze gi Pe limbi cand il Plfizice, nu doar sensuri, igi amidii pleceau Ei alte cuvinte' ca de 1i
,qosea",,, antic"r,,Pasaj"r,Yoiajor'
sunau, Pentru gustul Pe care il a
rhingtonului, aqa cumGttE ore dupi ce trecuseE pe r.rn drum dosnichpraf rogiatic pluteaurial concepute sI care:bors de pe Lacul Su-lprin Hibbing, pe careUtunmerrnan-Dylan se
i plicuse weodatl cu
ll (Fata din nord). pe
ml, aga ci incepu slke in urml locul cue ni$te acorduri qi ar-rltrsat mai mult decAtti de barcd cherchelit,hbazinul amazonian.
lmior era un loc dri-r, Cind era t6nir, iEi* 6 sfirgit, pentru ape hnge pajigti, vizurc- Se opri la un lac gici crengi de copac cuI treapta camionetei,I vrantrrl suflAnd prin
;t""di el, privind fu-rte duce in acea stareri pe drumuri, ar fiE deja asta.
fud Ei cind cu direc-rc din Seattle. O cu-Ea avea patruzeci qi
Podurile din Madison CountY 17
doi de ani, era inteligenti gi foarte amabili, dar el nu o iubea qi
nici nu avea s-o iubeascl vreodati'
Uneori insi, se simleau amAndoi cam singuri' aqa ci petre-
ceau o searl impreunl, ieqeau la un film, beau citeva beri 9i
ftceau dragoste dupi aceea, nu foarte pasional' Ea avea experi-
enli - doui clsitorii, chelnerili in citeva baruri in timpul stu-
denliei. Invariabil, dupi ce actul de amor se consuma 9i stiteau
intingi unul lingi celllalt, ea ii spunea:
-Eqti cel mai bun, Robert, nu ai egal, nici pe departe'
El presupunea ci unui birbat ii plicea si audi o asemenea
reamarci, dar nu era a$a de experimentat 9i nu avea cum si qtie
daci ea spunea sau nu adevirul' Dar ea a sPus ceva la un mo-
ment dat care i-a rimas in minte:
- Robert, existdL o fiin!6 in adincul tlu pe care nu mi pricep
destul de bine s-o aduc la suprafafi, nu sunt destul de puter-
nici si ajung la ea. Am uneori sentimentul ci egti aici de multi
vreme, mai mult de o viafi, Ei ci ai locuit in locuri la care noi'
ceilal$, nici micar nu am visat. Mi sperii, deqi eEti tandru cu
mine. Daci nu m-aq lupta si mi controlez cAnd sunt cu tine'
simt ci mi-aq pierde capul Ei nu mi-aq mai reveni niciodati'
El gtia, intr-un fel tainic, despre ce vorbea ea' Dar nu pu-
tea defini cu exactitate. Avea gAndurile acestea ciudate' un sim!
uluitor al tragicului combinat cu o intens[ Putere fizici qi inte-
lectuali, chiar 9i Lind era doar un biietan dintr-un or[qel din
Ohio. Cind ceilalli copii cintau Row, Row, Row Your Boat' el
invlla melodia qi cuvintele in englez.l ale unui cintec franluzesc
de cabaret.
ii pliceau cuvintele 9i imaginile' ,,Albastru" era unul din-
tre cuvintele lui preferate. ft placea senzalia Pe care i-o produ-
cea pe buze gi pe limbi cind il pronunfa' Cuvintele au senzalii
fizice, nu doar sensuri, igi amintea el o cugetare din tinerele'
ii pleceau qi alte cuvinte, ca de pildi ,,distant", "foc de lemne"'
,,qosea", ,,antic", ,,pasaj", ,,voiajor" 9i ,,India" pentru felul in care
sunau, pentru gustul pe care il aveau 9i pentru ceea ce evocau
,,trlm, ,W