!320 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roplanurile cunoscutei regizoare pentru viitorul apropiat la...

$: !320 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roPlanurile cunoscutei regizoare pentru viitorul apropiat la Opera din Ia[i s`nt extrem de ambi]ioase: spectacole noi puse `n scen\ de celebrii$
ANUL VIII » NR. 320 » 25 iunie – 1 iulie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Titani `n c\dere liber\

Florin Irimia

Citi]i o cronic\ ce are`n aten]ie dou\volume ale scriitoruluiamerican Philip Roth:Nemesis [i Umilirea.

~N » PAGINILE10-11

1,5LE I

CRONIC| DE CARTE

BEATRICE RANCEA, DIRECTOAREA OPEREI NA}IONALE ROMÂNE DIN IA{I:

Este imposibil s\ convingiun regizor s\ monteze `n Casa de Cultur\

Portret alpictorului Eugen{tefan Bou[c\

Grigore Ilisei

La 20 de ani de la marea trecere,Eugen {tefan Bou[c\ s-a re`ntors`ntre noi `ntr-o cuprinz\toare [igr\itoare expozi]ie retrospectiv\,care reune[te pe simezele Galeriei„Dana“, din str. Cujb\, aproape osut\ de lucr\ri.

~N » PAGINILE 3-5

Noul TIFF de Sibiu,tandr\ `mbr\]i[area artelor

Veronica D. Niculescu

~n aceast\ perioad\ de tranzi]ie,festivalul merge pe trei direc]ii:filme inspirate de celelalte arte;cele mai recente produc]iiromâne[ti; filme-eveniment pentrupublicul larg.

~N » PAGINILE 6-7

Planurile cunoscutei regizoare pentru viitorul apropiat la Opera din Ia[i s`nt extrem de ambi]ioase:spectacole noi puse `n scen\ de celebrii Andrei {erban [i Gigi C\ciuleanu. Nu va fi un mandat deloc simplupentru Beatrice Rancea, problemele din Oper\ r\m`n`nd neschimbate, reponsabilitatea „salvatorului“a[teptat fiind foarte mare.

Citi]i interviul realizat de George Onofrei ~N » PAGINILE 8-9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 320 » 25 iunie – 1 iulie 2011

Radu Pavel Gheo: „Orice schimbare e riscant\, mai ales `ntr-o ]ar\ at`t deconservatoare ca România, `n care prev\d c\, de exemplu, informatizareatotal\ a ]\rii nu va elimina nici `n cincizeci de ani chitan]ele [i declara]iilepe propria r\spundere, [tampilele, parafele ori semn\turile olografe“.

REZISTEN}|LA SCHIMBARE

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Cum oamenii politici de la noi par a fidin ce `n ce mai incapabili de con-struc]ii coerente, de orice fel ar fi ele(politice, sociale, administrative [i maiales lingvistice), singurul lucru carele-aa mai r\mas e cearta la u[a cortuluina]ional. A[a se face c\ orice nou su-biect de discu]ii e o man\ cereasc\pentru ei. Iar ultima lun\ le-a adusdou\ subiecte grase, pe seama c\roravor putea vocifera din ad`ncul bo-jocilor, f\r\ sens, f\r\ logic\ [i maiales f\r\ nici un interes fa]\ de cet\-]eni sau de statul pe care `l decon-struiesc, ci chiar `n dauna acestora.Cele dou\ subiecte s`nt revizuireaConstitu]iei [i reorganizarea adminis-trativ-teritorial\, mai cunoscut\ subnumele de regionalizarea României.

Aceste dou\ subiecte or p\rea elenoi – iar mass media ajut\, din di-verse motive nu foarte cu[er, la crea-rea acestei impresii false –, dar despreele se vorbe[te de ani de zile. Pre[e-dintele Traian B\sescu le-a pomenitsistematic `n programul s\u pe timpulcampaniei electorale, a[a cum a vor-bit insistent [i despre necesitatea re-vizuirii Constitu]iei. Declara]iile lui aufost uitate imediat dup\ alegeri, din-tr-un reflex format românilor `n ultime-le dou\ decenii de politic\ democratic\,

fiindc\ unde s-a mai pomenit ca unom politic s\ se apuce s\ fac\ lucru-rile pe care le anun]a `n campanie?(Aici nu intr\ `n calcul pomenilepromise de aspiran]ii la guvernare, fi-indc\ atunci c`nd e vorba de buzu-narul personal românul nu uit\ [i nuiart\.) Doar c\, indiferent care ì vor fifost motivele (nu neap\rat patriotice),pre[edintele se `nc\p\]`neaz\ s\-[irespecte agenda.

Dar cele opt regiuni propuse deguvernul României `n cadrul reorga-niz\rii administrative exist\ la nivelulUniunii Europene `nc\ din 1998, adi-c\ de pe vremea guvern\rii CDR, [iau fost create pe baza legii 151 dinacel an. Ele s`nt (deocamdat\) doarni[te regiuni de dezvoltare f\r\ per-sonalitate juridic\, create prin aso-cierea mai multor consilii jude]ene `nvederea acces\rii fondurilor europene[i a realiz\rii unor proiecte de anver-gur\ pe un teritoriu extins.

Dac\ va compara cineva hartacelor opt regiuni de dezvoltare exis-tente din 1998 cu harta regiunilorpropuse de guvernul Boc `n momen-tul de fa]\, va vedea c\ ele, practic,se suprapun. A[adar, dac\ reorgani-zarea administrativ\ a ]\rii va fi rea-lizat\, „noile” regiuni ar `ncepe s\func]ioneze `ntr-un cadru preexistent.~n contextul dat activitatea regiunilorde dezvoltare din ultimii treisprezece

ani ar putea fi v\zut\ ca un fel de e-xerci]iu sau test administrativ `n ve-derea reorganiz\rii administrativeconcrete. „Noul” e de fapt cevavechi, dar `nc\ nedus la cap\t.

Ideea a provocat `ns\, dup\ cum se[tie, proteste zgomotoase. E [i normal:orice schimbare e riscant\, mai ales `n-tr-o ]ar\ at`t de conservatoare ca Ro-mânia, `n care prev\d c\, de exemplu,informatizarea total\ a ]\rii nu va elimi-na nici `n cincizeci de ani chitan]ele [ideclara]iile pe propria r\spundere, [tam-pilele, parafele ori semn\turile ologra-fe. Cum `nsu[i proiectul e destul deambiguu [i volatil, at`t de volatil, `nc`tnu se mai [tie exact nici dac\ va fivorba de opt regiuni, [aisprezece,dou\sprezece sau (fiindc\ nimic num\ mai mir\) chiar patruzeci [i unu,care s\ se identifice cu cele patruzeci[i unu de jude]e de acum, e normalca opozi]ia s\ protesteze [i s\ se o-pun\ – c\ de-aia e opozi]ie. Problemae c\ nici ea, nici puterea nu par s\[tie exact despre ce vorbesc. Singurullucru clar e c\, oricum ar fi, s`nt con-tra. E punctul maxim de maturitatepolitic\ la care au ajuns partidele dela noi de c`nd exist\ o putere relativstabil\ [i o opozi]ie unit\: opozi]ia seopune, iar puterea se exercit\.

Cine se opune [i `n ce fel se opune os\ vedem s\pt\m`na viitoare. De[i `nlinii mari o [tim cu to]ii foarte bine.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Cearta politic\ – faza pe regiuni (I)

Lucian Dan Teodorovici

Dac\ n-aa[ fi contrazis de eternulcomportament grobian al domnu-lui `n cauz\, a[ `ndr\zni s\ scriumai ap\sat c\ Traian B\sescu e oironie finn\ la adresa României.O ironie pe care o experiment\mde [apte ani. {i asta pentru c\nu cred s\ fi existat ̀ n perioadapostdecembrist\ un pre[edin-te care s\ aib\ parte, cel pu]inpentru o vreme, de o mai exal-tat\ sus]inere popular\ [i, ̀ n modcert, care s\ fi fost iertat de sus-]in\torii s\i mai des dec`t B\-sescu. Iar „statutul“ de ironiede-aici se na[te: prin intermediulactualului pre[edinte, ne d\msinguri palme `ntr-o frenezie, f\-r\ s\ realiz\m asta.

Traian B\sescu a intrat ̀ ntr-operioad\ a vie]ii sale `n care s-a

hot\r`t s\ schimbe tot. A `nce-put cu clasa politic\, pe care a`nnoit-o `ntr-at`t `nc`t nici numai avem timp s\ ne obi[nuimcu noile fe]e care ne fur\, ne mint,ne `n[al\. A continuat cu poporul,la care s-a strop[it ̀ n dese r`nduri,suger`nd c\ românii nu merit\ oguvernare precum cea adus\ dedomnia sa – pentru o asemeneaguvernare minunat\, ne-ar tre-bui alt popor adic\. A intervenit,`n ultima vreme, [i asupra geo-grafiei, arunc`nd asupra noastr\cu diverse h\r]i care, fie ele [i ad-ministrative, tot ne-au dat frisoa-ne c\ nu vom mai recunoa[terùrile, p\durile [i mun]ii ce apar-]in de multe decenii jude]elor`n care ne-am obi[nuit s\ tr\im.

Dar, pentru c\ m\re]ia sa nuavea cum s\ fie satisf\cut\ cuat`t, Traian B\sescu s-a luat la

tr`nt\ [i cu istoria. A condamnatcomunismul spre bucuria fani-lor proprii, care au uitat pe loc c\pre[edintele a fost un beneficiarmajor al sistemului [i l-au trans-format `ntr-un adev\rat erou.Tot erou a r\mas [i dup\ ce ne-a`nv\]at, cu imbatabila capacita-te de a rosti adev\ruri cutremu-r\toare, c\ dac\ Ceau[escu „st\-tea numai zece ani, era un ma-re pre[edinte `n istoria româ-nilor“. Iar azi, `n ciuda nenum\-ratelor c\r]i care-l contrazic,`n ciuda p\rerii cvasigeneralea istoricilor care [i-au dedicatvia]a cercet\rii, ne `nva]\ de la`n\l]imea lui preziden]ial\ c\Regele Mihai a fost „un tr\d\-tor“, „o slug\ a ru[ilor“.

Ne oprim aici pu]in. Con-form lui Traian B\sescu, avemurm\toarele „defini]ii“: 1.

Ceau[escu = „un mare pre[e-dinte `n istoria românilor“ (con-di]ionalul nu salveaz\ nimic dindeclara]ie); 2. Regele Mihai = „untr\d\tor“; „o slug\ a ru[ilor“. Da,Traian B\sescu, am scris. Nu IonIliescu. Ion Iliescu, cel care n-acondamnat comunismul, cel carea scos minerii ̀ n strad\, cel carel-a oprit pe Regele Mihai ̀ n repe-tate r`nduri s\ intre `n ]ara lui, n-a`ndr\znit nicic`nd totu[i s\ scoa-t\ pe gura preziden]ial\ sau post-preziden]ial\ asemenea inep]ii.

N-o s\ m\ ag\] de at`t de nu-meroasele lucr\ri istorice care-lcontrazic total pe Traian B\sescu.E o jignire pentru Regele Mihais\-l scuzi `n fa]a unor asemeneaacuze nenorocite. M\ limitez doarla a atrage ̀ nc\ o dat\ aten]ia a-supra acestui om, care formal ecea mai puternic\ voce a României

politice [i care pare a nu maiavea nici un control asuprapropriilor cuvinte. C`nd lipsacras\ de respect nu doar fa]\ deRege, dar [i fa]\ de istoria na-]ional\ e `ntr-at`t de strig\toa-re la cer, aproape c\ ui]i, spreexemplu, de o alt\ fraz\ com-ponent\ a aceleia[i declara]ii,dar de asemenea revolt\toare.Anume cea care `ncearc\, maitimid, e drept, s\-l salveze pe ma-re[alul Ion Antonescu: „Unuiaì d\m averile, pe altul `l facemcriminal de r\zboi“. A[a spunepre[edintele democrat al Ro-mâniei, cu frustrare: „`l facemcriminal de r\zboi“. Noi `l facem.El, carevas\zic\, n-a fost de faptdec`t un biet „prim-ministru“.Un fel de Boc, a[a g`nde[te pre-[edintele. O unealt\. O trompe-t\. Deci e nevinovat.

M-am `n[elat, s-au `n[elatmul]i crez`nd, de fiecare dat\c`nd pre[edintele a ie[it publiccu c`te o afirma]ie r\sun\toare,c\ e vorba despre o strategie.Despre o perdea de fum care s\acopere subiectele ce nu-i con-

vin. I-am auzit deja pe unii ana-li[ti opin`nd c\ [i aici e vorbadespre acela[i lucru: planul dereorganizare administrativ\ a]\rii a intrat ̀ n impas, a[a c\ Tra-ian B\sescu a scos, spre sf`rìa-l\ public\, o alt\ bombi]\ dinbuzunarul s\u.

Nu e a[a. S`nt acum convinsc\ n-a fost nicic`nd vorba desprestrategii. Ci doar despre o lips\uluitoare de responsabilitate,care `n cazul unui om obi[nuitar avea ca efect trimiterea lui,de c\tre cei apropia]i [i `ngri-jora]i, la un consult. Traian B\-sescu nu e un om obi[nuit, iar`n jurul lui nu prea s`nt oameniapropia]i [i `ngrijora]i. A[a `n-c`t totul se transform\ `ntr-oironie la adresa noastr\, a tu-turor românilor. Am scris „fin\“la `nceput? Ar fi fost bun cu-v`ntul, dar nu atunci c`nd evorba de Traian B\sescu. Aiciputem vorbi doar despre oironie trist\. Trist\ p`n\-np`nzele albe ale unei cor\biicare i-a permis r\t\citului s\uc\pitan s\ devin\ [ef de stat.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Istoria lui Traian B\sescu

3 «

dosarUNICITATE

Aspira]ia sa de o via]\ a fost cea a unicit\]ii [i singulariz\riicreatoare. A atins-o indiscutabil `n pictura de [evalet [i `ngrafica de carte, domeniu `n care s-a impus ca un creator de ooriginalitate eclatant\.


PORTRET EUGEN {TEFAN BOU{C|

Despre crea]iagrandiosului organic

Grigore Ilisei

Parc\ mai ieri flana pe uli]ele Ia[ilor. ~lobservai dintr-oo ochire. Atr\gea aten]iaca un flux luminos. ~nalt, sub]iratec,plutea peste lume [i contingent. Se `n-f\]i[a ca apar]in\tor p\m`ntului pe carec\lca; r\d\cinile lui fiind ad`nc `nfipte`n solul ]\rii sale [i `n special `n cel alcet\]ii noastre, dar `n egal\ m\sur\ l\-sa `mpresia c\ atinge cerul cu frunteaboltit\ [i creasca ̀ mp\r\]ie ̀ [i l\sa faldu-rile peste silueta de prin] de poveste. ~nvremuri `n care pere]ii aveau urechi [ioamenii se fereau s\ spun\ ce g`ndesc,El, Eugen {tefan Bou[c\, pictorul,asemenea altui ne`nfricat ie[ean, PetruCaraman, at`t de asem\n\tor sie[i [i prin

statura impozant\, rostea ceea ce sim-]ea [i trebuia auzit [i de al]ii, nu neap\-rat s\-i trezeasc\, c`t s\-i `ncurajeze s\se smulg\ din robia duplicit\]ii [i tiraniaminciunii. ~n s\lile ie[ene de cinema-tograf, `n plin\ proiec]ie de jurnale deactualit\]i encomiastice la adresa puteriicomuniste, se ridica ̀ n picioare [i cu unglas de tunet cobor`t din `nalturi cereas\ nu mai fie min]it tineretul. „S\-i spu-nem adev\rul!“ Omenirea cinefil\ `n-ghe]a. Hidalgo, cum i se spunea luiBou[c\, pleca imperial, fericit pre] declipe, poate, c\ reu[ise s\ spulbere m\carpu]in t\cerea vinovat\. Alteori, la Pa-latul Culturii, la vernisajele din SalaVoievozilor, `ntreba, `nm\rmurind adu-n\rile, unde-s portretele regilor Româ-niei, de ce fuseser\ scoase din galeria demedalioane domne[ti? Aceste rostiri, deun curaj nebun pentru acele timpuri,i-ar fi putut u[or aduce `ntemni]area.Cerberii regimului `ncercaser\ s\-l `n-c\tu[eze, dar intervenise providen]ialprofesorul Petre Brânzei, faimosul psi-hiatru al Ia[ilor, care `i pusese un diag-nostic salvator, cel al min]ii r\t\cite.

Un artist al urcu[uluitreapt\ cu treapt\

Bou[c\ avea stropul de nebunie ce-i mar-ca creatorilor adev\ra]i, `ns\ luciditatea`l definea `n acela[i timp cu pregnan]\.Lucra cu o r\bdare beneditin\. Minia-turile, 93 la num\r, mig\lite ̀ n 1943, pefront, `n Caucaz, cu ]u[uri colorate, pepaginile poeziilor lui Ion Minulescu dinedi]ia definitiv\ a Funda]iilor Regale,probeaz\ indubitabil capacitatea sa deconcentrare ie[it\ din comun. Locote-nentul de cavalerie pl\smuise acestefrontispicii ale poemelor marelui sim-bolist, m\rturisitoare ale st\p`nirii uneitehnici de veritabil orfevrier [i m`nui-rii pline de virtuozitate a multiplelor mo-dalit\]i [i stiluri artistice, `n tran[ee,`ntr-o atmosfer\ mai degrab\ de infern.Ce dovad\ mai conving\toare a deplin\-t\]ii facult\]ilor mintale? Acela[i lucru`l pune `n eviden]\ `ntreaga sa oper\,una de dimensiuni fabuloase, aproape5.000 de lucr\ri potrivit propriilor no-ta]ii din Inventar plastic, vol. I, II, III.

E de la sine `n]eles c\ acest travaliustatornic, `ntins pe o perioad\ de peste60 de ani, presupunea o stare sufleteas-c\ robust\, un fizic capabil de un aseme-nea efort. Modul `n care [i-a conceputcrea]ia [i a articulat viziunea original\,ingeniozitatea definirii personalit\]iin-aveau cum s\ se `nf\ptuiasc\ `n ab-sen]a unei g`ndiri limpezi, efervescente,sc`nteitoare. Eugen {tefan Bou[c\ es-te artistul sui[ului, al urcu[ului treapt\

cu treapt\. A aspirat ne`ncetat [i a-proape nes\]ios s\ ating\ noi orizon-turi ale expresiei artistice [i mesajului.A acumulat pantagruielic dintru `nce-put [i n-a ostenit o clip\ s\ se adape laizvoare, cele plastice `ndeosebi, dar lafel de voluptuos [i la cele ale spirituali-t\]ii lumii. ~n tinere]e, student fiind laAcademia de Arte Frumoase din Ia[i, arealizat sute [i sute de copii ale capodo-perelor artei universale, din antichitate`n contemporaneitate. Apoi, `n posturade profesor la aceea[i Academie, a con-tinuat s\ se dedice exerci]iilor de uceni-cie nobil\. Dar, concomintent, s-a pre-ocupat fervent s\-[i g\seasc\ drumulpropriu. A izbutit topind `n sinteze origi-nale ceea ce reprezenta sensibilitatea saviguroas\ [i a fost `n stare a da la iveal\nou\ rostire. A adulmecat mirozne ex-presioniste, s-a sim]it afin cu vertica-lit\]ile lui El Greco, s-a l\sat cuceritde catifel\rile cromatice ale lui Rubens,a fost atras de pensula]ia dramatic\ [ir\scolitoare a lui Van Gogh, a c\utat s\deslu[easc\ tainele inegalabililor fres-cari ai Moldovei, s-a fermecat de rafina-tele motive din ]es\turile populare ro-mâne[ti, a decodat cu ochiul lui ager [ipercep]ia de artist rasat armoniile natu-rii [i dansul f\r\ pereche al ̀ n\l]imilor[i ad`ncurilor carpatine. A pus toate a-ceste minun\]ii `n alambicul sufletului[i min]ii sale pline de tr\iri reav\ne [i deilumin\ri de g`nd neg`ndit [i astfel a]esut p`nza operei proprii. Bou[c\ ne-ad\ruit o crea]ie a grandiosului organic,negrandilocvent, n\scut din subtile [isurprinz\toare juxtapuneri de detaliirelevante, din c`ntecul armonios al lini-ilor care suie [i coloritul ardent [i mistu-itor. Toate aceste ingrediente de produsartistic autentic, combinate alchimic deme[ter, [i altele, precum cele ce-[i ausorgintea `n `ndeletnicirea tat\lui s\u,cehul Franti[ek Bouzka, stabilit la Ia[i la`nceput de secol XX, `ntemeietor `n Ro-mânia al primului atelier de broderie[i dantel\, sintetizate `ntr-o nou\ rea-litate, confer\ artistului Eugen {tefanBou[c\ atributele neasemuirii.

A lucrat `n tehnicidescoperite de el `nsu[i

Aspira]ia sa de o via]\ a fost cea a unici-t\ii [i singulariz\rii creatoare. A atins-o in-discutabil `n pictura de [evalet [i `n gra-fica de carte, domeniu ̀ n care, mai alesprin ilustra]iile la Luceaf\rul, F\t-Frumosdin Lacrim\, Cezara, Harap Alb, Versuride Ion Minulescu, s-a impus ca un creatorde o originalitate eclatant\. Ca s\-[i`mplineasc\ visarea unicit\]ii, Bou[c\ aapelat succesiv la diferite mijloace teh-

nice, ca s\ ajung\ `n ultimul segment alactivit\]ii demiurgice la solu]ii ce s`ntdoar ale lui. A ̀ nceput cu ulei, a cultivatmult acuarela [i pastelul, ca treptat, trep-tat, din nevoia de sporit\ incandes-cen]\ [i moliciune a culorii, s\ se expri-me `n cerapastel [i ceracolor [i, `n celedin urm\, s\ lucreze `n tehnici descope-rite de el `nsu[i, tehnica moldoveneasc\[i noua tehnic\ moldoveneasc\. A pro-cedat `n felul acesta [i culoarea din cre-a]iile sale a c\p\tat str\luminare celest\,dar [i un ]u[eu molatec, catifelat, faptat`t de manifest mai ales `n ciclurile Gr\-dinile Agapiei [i M\n\stirile din Nordul

Moldovei. Acest cromatism particulari-a ing\duit s\ poten]eze urie[escul ce-ieste caracteristic, s\l\[luitor at`t `n lu-cr\rile de mari dimensiuni, c`t [i `n celemai mici, cum s`nt superbele compozi-]ii cu t\ietur\ gotic\ ale Luceaf\rului.

O soart\ de multe oripotrivnic\

Sigur, acest artist al Ia[ilor, a[a de per-sonal, nesem\n`nd cu nimeni, ar fi pu-tut s\ ne dea [i mai mult dac\ avem `nvedere `nzestrarea sa excep]ional\.

Continuare `n paginile 4-5

Fiecare artist are norocullui neb\nuit. La 20 de anide la marea trecere, Eugen{tefan Bou[c\ s-a re`ntors`ntre noi `ntr-o cuprinz\-toare [i gr\itoare expozi]ieretrospectiv\, care reu-ne[te pe simezele Galeriei„Dana“, din str. Cujb\,aproape o sut\ de lucr\ridin colec]ia Muzeului deArt\ din Ia[i, MuzeuluiLiteraturii Române [i dincolec]ii particulare. Seadaug\ albumul editat cuacest prilej, ce `ncearc\ s\dea seam\ despre contri-bu]ia sa pre]ioas\ la patri-moniul artelor frumoaseromâne[ti. Este, cum subli-nia la vernisaj Dan H\ulic\,pre[edintele de onoare alAsocia]iei Interna]ionale aCriticilor de Art\, un act dedreptate de care are parteBou[c\, la fel cum s-a petre-cut [i cu Victor Mih\ilescuCraiu. Prin astfel de demer-suri, arti[ti de o asemeneastatur\ se a[az\ meritat pesoclurile h\r\zite f\pturiloralese ale cet\]ii.

Eugen {tefan Bou[c\ – Autoportret pe fond covor

Grigore Ilisei: „Bou[c\ a fost chinuit toat\ existen]a de spectrulpierderii lucr\rilor pe care le vroia str`nse `ntr-un muzeu `n casadin Golia 5, muzeu a c\rui machet\ o [i proiectase. Aceast\nenorocire, ce l-a terorizat at`t, nu s-a petrecut `n timpul vie]ii“.

CHIN» 4

dosar


Lui Traian B\sescu nu-ii place[ahul. S`nt convins c\, `n lun-gile sale misiuni pe mare,atunci c`nd `l rodea plicti-seala, `ntorcea de fiecaredat\ cutia de la [ah, aruncapiesele din burta sa [i se a-puca de table. At`ta timp c`tomului Traian B\sescu ì placzarurile, ]ara nu are de ce s\sufere sau s\ se inflameze. Pro-blemele apar `ns\ atunci c`ndpre[edintele B\sescu vrea s\joace [ah cu zarurile de la ta-ble. Asta a f\cut, acum c`tevazile, `ntr-o halucinant\ apa-ri]ie televizat\ la emisiunea

lui Robert Turcescu [i IonCristoiu, de la B1TV.

Am auzit, atunci c`nd e-ram pu[ti, o gr\mad\ deinep]ii comunistoide despreRegele Mihai. Un profesorde istorie – altminteri, unprofesor bun – ne „explica”,pe un ton pe jum\tate sa-vant, pe jum\tate complice,c`t de tic\los a fost ultimulmonarh al României [i cuma fugit el din ]ar\ ca ultimulla[, cu nu [tiu c`te zeci devagoane de tren `nc\rcatecu aur. Asta se petrecea `nzorii anilor ’90, atunci c`nd

românii erau la fel de luciziprecum omul Traian B\sescuast\zi. Erau ani `n care r\s\-reau revistele lui Vadim Tu-dor, c`nd lui Corneliu Coposui se organizau contramani-festa]ii cu numele s\u pesicrie improvizate, c`nd erala mod\ celebra propozi]ie: „Xn-a m`ncat salam cu soia”.

Ceea ce m\ `ngrijoreaz\,ca fost votant al lui B\sescu`n 2004, e comportamentuls\u mediatic tipic becalian.Milionarul parcelelor dinPipera poate fi `ns\ ignoratcu tot umorul de care

putem da dovad\: prostiilepe care le spune, sear\ desear\, atunci c`nd `l sun\ slu-garnic produc\torii de emisi-uni sportive, s`nt `n bun\m\sur\ benigne. Dac\ omulTraian B\sescu, f\r\ nici ofunc]ie oficial\ `n statul ro-mân, vine mìne la televizor[i arunc\ aiurelile despreRege, s`ntem `n exact ace-ea[i situa]ie: un individ cucomportament de personajnevorbit, care o face pede[teptul, nu are nici un felde implica]ii. ~ns\ atuncic`nd Traian B\sescu repre-zint\ o institu]ie – [i nu unaoarecare! – ne putem pune`ntrebarea: A `nnebunitpre[edintele României?

Nici m\car un r\spuns a-firmativ la aceast\ `ntrebarenu m-ar face s\ m\ simt maibine. Este posibil ca profeso-rul meu de istorie de acum21 de ani s\ fi crezut sincergogori]ele pe care le poves-tea unor copii de 11-12 ani.Este c`t se poate de probabilca [i omul Traian B\sescu s\cread\ sincer `n teoria comu-ni[tilor despre Regele Mihai.~ns\, l\s`nd deoparte toatecircumstan]ele amintite, nupot s\ nu m\ simt insultat

pentru c\ pre[edintele ]\riimele m\ ia de t`mpit. S`ntpraf de curiozitate s\ aflu cereac]ii vor avea regali[tii dingrupul „intelectualilor b\ses-cieni”. {i, de asemenea, cecred acum to]i fanii pre[e-dintelui T.B., care s`nt `n sta-re s\ te lin[eze pentru c\ lecritici idolul. Am speran]a c\,m\car `n ceasul al doi[pelea,[i ei vor realiza c\ TraianB\sescu vrea s\ dea [ahRegelui cu un „[ase-[ase” de la table.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Poart\-n Casa Regal\

Spovedania unui artist:Eugen {tefan Bou[c\De ce am st\ruit at`ta de mult `n ilus-tra]ia de carte? Pentru c\ m\ sim-]eam apropiat de cele aflate `nopera literar\, c`t [i pentru faptul c\eu cred c\, la fel ca [i `n poezie, lini-ile trebuie s\ c`nte `n ritmuri.

{i totu[i, c`nd m-am adunat dup\ r\z-boi, prin 1950, am `nceput s\ lucrez lailustrarea unei opere `n proz\, m\ re-fer la basmul lui Ion Creang\, HarapAlb, totu[i un fel de ilustrare – `n seriade Covoare moldovene[ti stilizate.De ce? Mi-amintesc de lumina feres-trelor de l`ng\ casa noastr\. De lu-mina ferestrelor „M\n\stirii Golia“... mise p\rea c\ s`nt `n veacul al XVII-lea.

~n sf`r[it, atunci am descoperit lumealiliachiului, apusurile de sear\ somptu-oase pe care le contemplam din tur-nul Goliei. Le descifram `n spiritul`nv\]\turii dob`ndite de la profesoriimei, Jean Cosmovici, Petre Troteanu(decan atunci), doctorul Zamfirescu,profesorul de la anatomie, profeso-rul Naum, la istoria artelor...

La Petre Troteanu m\ impresio-nase sim]ul lui pentru compozi]ie.Avea o deschidere teoretic\ spreVan Gogh, spre „bauhaus“ [i sprePaul Klee. Ne aducea alte repere,ne-a deschis noi orizonturi de g`n-dire plastic\... Ne ceruse s\ dese-n\m cu terra ars. Dar terra ars `nne-gre[te... Tot el ne-a spus s\ evit\mvioletul, c\ nu este estetic... Dar euam g\sit `n violet virtu]ile care aupref\cut-o `n culoarea mea...

Eminescu m\rturisea c\ g`ndurileì vin mai `ntì sub forma plastic\. Eu,citindu-l, vedeam imagini [i mi-ampus problema dac\ nu cumva ima-ginile st\ruie `ntr-un anumit spa]iuextraterestru. {i pot fi recep]ionatenu numai de cei ce se afl\ peaceea[i lungime de und\...

Pentru c\, `n timp ce ilustramLuceaf\rul, am avut un vis: se f\ceac\ zburam [i al\turi de mine se g\-sea o siluet\ alb\, fosforescent\, ca-re pornea din ]\rmul M\rii Nordice,trecea peste Polonia, peste Româ-nia, peste ]\rile Europei.

Nu era un drum al p\cii. Treaz,am protestat [i am hot\r`t s\ nu mailucrez `n ulei.

Am f\cut [i un album dedicatEroilor p\cii. C`nd am fost pu[i s\ nefacem autocritic\ la sf`r[itul r\zboiu-lui, c`nd marile puteri au hot\r`tsoarta noastr\, am pictat Miori]a.Fusesem zguduit, `ntors din r\zboi,am g\sit Ia[ul distrus, dar monu-mentele supravie]uiser\... {i s-a `nt`m-plat de-adev\ratelea sau poate mi-amimaginat c\ s`nt `ntr-un elicopter,

cam `n dreptul C.U.G.-ului. {i ampictat Ia[ul cu Galata, Cet\]uia,ora[ul cu lumina aurie, `n care norii,ca [i furtuna, veneau de la r\s\rit.

Am crezut `ntotdeauna c\ ilustra-]ia la o carte pentru copii trebuie s\fie frumoas\ [i luminoas\... Prin totce am pictat, am dorit s\ ar\t c\ \statrebuie s\ fie un mijloc de convin-gere a adev\rului, un mijloc de afir-mare a nevoii de pace, c\ci arta`ns\[i moare `n vreme de r\zboi...

Cred c\ prin cinci lucr\ri funda-mentale m-am [i apropiat de idealulmeu de culoare.

M\ g`ndesc la Nunta Domni]ei,Miori]a, Fete dace, Stejar b\tr`n [iTripticul.

Aceste dou\ lucr\ri din urm\ le-am realizat dup\ 1977.

M-am exprimat printr-o somp-tuozitate de culori inspirate din romanul omonim al lui MihailSadoveanu...

Dup\ 1960, am b\tut cu pasulto]i mun]ii ]\rii, `n afar\ de mun]iiRodnei, ai Buz\ului [i de mun]iiVrancei. Peste 500 de kilometri,mun]ii dintre Tismana [i Dun\re i-am str\b\tut `ntr-o lun\. Exist\peste 100 de acuarele din aceast\drume]ie a mea `n mun]i, lucr\ri ne-expuse vreodat\, pe coli de placaj [icare exprim\ starea tumultuoas\ `ncare m\ g\seam c`nd am pictat...

Am preferat muntele pentru c\s`nt orizonturi largi care te fac s\sim]i c\-]i cresc aripi de vis.

Fragmente din m\rturisirile `ncredin]ateGloriei L\c\tu[u `n anii 1983, 1989.

Continuare din pagina 3

Din p\cate, soarta nu prea i-a fostsur`z\toare, ci de-a dreptul de multeori potrivnic\. A p\timit [i a ̀ nfruntatv\mi din cele mai ma[tere. A fostsupus unor priva]iuni [i traumati-z\ri parc\ f\r\ cap\t. Asta i-a afec-tat grav s\n\tatea, `nc`t din 1983 n-amai pictat. ~n cel de al doilea r\zboimondial a luptat [i `n r\s\rit, [i `napus. A fost decorat pentru vitejiasa cu cele mai `nalte distinc]ii ro-mâne[ti [i sovietice. Pe frontul devest s-a aflat ̀ n Statul Major al ma-re[alului Malinovski, `n calitate decartograf. C`nd s-a `ntors `n Ia[i [i av\zut ora[ul, casa p\rinteasc\, `nruine, a fost cople[it de triste]e.R\pirea Basarabiei l-a umplut de re-volt\ [i s-a apucat s\-[i spun\ n\dufulcu glas tare. ~n 1949 a pictat o p`nz\,de propor]ii impresionante, Zboar\cocorii, o panoram\ a cet\]ii sc\ldat\`ntr-o lumin\ uranic\, vestitoare a e-ternit\]ii sale. Zidirile str\luceau subun cer plumburiu, cu nori rev\rs`n-du-se dinspre r\s\rit, acolo unde era]ara sovietelor. Lucrarea, expus\ acum`n Retrospectiva de Galeria „Dana“,din str. Cujb\, [i reprodus\ `n albu-mul ce tocmai a ie[it de sub tipar,a fost considerat\ de juriul Inter-regionalei din 1949, format `ntreal]ii din H. Maxy [i Boris Caragea,ca du[m\noas\, suger`nd c\ `ntune-ricul se las\ peste Ia[i tocmai dindirec]ia marii noastre vecine elibe-ratoare. Consecin]ele au fost dintrecele mai grave. Bou[c\ a fost `nde-p\rtat de la Institutul de Arte Plas-tice, unde ocupa catedra de grafic\.N-a fost singurul episod p\timitordintr-o biografie r`nduit\ sub sem-nul damna]iunii. Bou[c\ a fost chi-nuit toat\ existen]a de spectrul pier-derii lucr\rilor pe care le vroia str`nse`ntr-un muzeu `n casa din Golia 5,muzeu a c\rui machet\ o [i proiec-tase. Aceast\ nenorocire, ce l-a te-rorizat at`t, nu s-a petrecut `n tim-pul vie]ii. Casa a disp\rut, furat\ bu-cat\ cu bucat\, ̀ ndat\ dup\ moarteaartistului, `n decembrie 1991. Totatunci s-au f\cut nev\zute lucr\ri-le p\strate cu sfin]enie de f\urito-rul lor, multora neg\sindu-li-se niciacum urma.

Eugen {tefan Bou[c\ – Deta[amentul de [oc

5 «

dosarEUGEN BOU{C|

„Am crezut `ntotdeauna c\ ilustra]ia la o carte pentru copiitrebuie s\ fie frumoas\ [i luminoas\... Prin tot ce am pictat,am dorit s\ ar\t c\ \sta trebuie s\ fie un mijloc de convingerea adev\rului…“


»» „...st\ruie `n aceste ilustra]ii o preo-cupare de frumuse]e a liniilor, odih-nitoare pentru spirit [i comunic`nd,`n ciuda romantismului teatral alsubiectului, o fluiditate calm\ com-pozi]iilor. F`lfìrea fl\c\rilor, rùri-le de lumin\ care alunec\ ̀ n v\zduh,pletele zbur`nd `n val ondulat orir\sucite ca [erpii `nchipuie curbe ar-monioase care m`ngìe ochiul. A[a,din balansul admirabil al curbelor,dreptunghiurile prelungi care m\r-ginesc ilustra]iile `nceteaz\ de a maifi un cadru rigid; spa]iul se dilat\cumva, l\rgit de for]a unei compo-zi]ii adesea prodigioase.“ – DanH\ulic\

»» „Frapant\ `n pictura lui Eugen{tefan Bou[c\ e senza]ia de pros-pe]ime, aceasta datorat\ nu numaicromaticii exuberante [i formelormo[tenite de la El Greco, ci [i uneistatornice trimiteri la sursele eter-ne ale vie]ii. Nu numai imaginile`n ceracolor, luminoase prin `ns\[imateria cromatic\ folosit\, dar [ip`nzele `n ulei respir\ o fr\gezarece nu ]ine at`t de motivele tratate,c`t de o constant\ c\ldur\ interioa-r\, de un lirism d\t\tor de `ncrede-re `n via]\. Alt\ tr\s\tur\ specific\e tendin]a spre monumental, spreun grandios `n modul fantasticu-lui eminescian, de unde specta-colele cu mun]i str`n[i, turnurile [ibol]ile, liniile de fug\, merg`nd pevertical\.“ – Constantin Ciopraga

»» „Un loc aparte ocup\ `n [coala ie-[ean\ Eugen {tefan Bou[c\, c\ut\-tor de drumuri proprii, `n f\ga[eleunui decorativ impregnat de va-len]ele spiritului expresionist, ce-ieste `ntruc`tva congenital. Bou[c\oscileaz\ `ntre ilustrativul didactic({tefan cel Mare) [i inven]ia ima-gistic\ vie (Ritmuri str\bune) caretranspune grafic [i pictural o muzi-c\ [i un tempo l\untric, identifi-cate aici, cu inten]ie, cu ale sufletu-lui na]ional.“– Ion Frunzetti

»» „Artist cu un temperament de uncov`r[itor dramatism `mprumut\parc\ naturii propriul s\u suflet.Arta lui Bou[c\ este nelini[titoareprin con]inutul metafizic. Reg\simacea atmosfer\ ca `n romanele luiTheodor Storm sau simfoniile luiBrahms care refuz\ realitatea evi-den]elor [i comunic\ cu invizibilul.~ns\[i elementele `[i schimb\ `ntreele virtu]ile magice, c`nd norii devinmase solide, c`nd construc]iile par-c\ se topesc `n spa]iu, c`nd nu mairealizezi ̀ n ce loc se desparte cerul dep\m`nt. Aceast\ schimbare a ele-mentelor ̀ ntre ele caracterizeaz\ sen-timentul cosmic ce-l `nsufle]e[tepe artist.“ – Dan Hatmanu

»» „Ceea ce este remarcabil `n operalui Bou[c\ este arta sa compozi]io-nal\. Artistul dovede[te o deosebit\virtuozitate de a sintetiza desenul[i coloritul `n vederea expresiei ur-m\rite. De[i arhitectonica tablouri-lor sale are loc pe altitudine (astfelc\ chiar `n grafic\ el ne d\ senti-mentul de monumentalitate), de[ide fiecare dat\ perspectiva pare c\devine nem\rginit\, totu[i, st\p`npe partitura elementelor formale,artistul realizeaz\ un perfect echi-libru. {i `n momentul c`nd acestechilibru este realizat expresia na[-te firesc, comunic`ndu-ne imediat –cu elocven]\ [i limpiditate – emo]iaartistic\. A[a se explic\ `n bun\ par-te puterea de impresionare a arteipictorului Bou[c\.“ – George Popa

Criticii despre Eugen {tefan Bou[c\

Eugen {tefan Bou[c\ – 101 fete dace

Lansarea albumului despre Eugen Bou[c\ la Galeriile „Dana“

O selec]ie de foarte bun\ calitate, `n sec]iunea filmelorinspirate din literatur\, muzic\, dans, teatru, arte vizuale, af\cut ca sala Teatrului Gong s\ se transforme timp de cinci zile`n cel mai rafinat cinematograf pe care l-a avut vreodat\ Sibiul.

UN ALT FEL DE TIFF

» 6

ordinea de zi


Noul TIFF de Sibiu, o tandr\`mbr\]i[are a artelor

Veronica D. Niculescu

Acum, jum\tate dintre filmele pre-zentate au venit de la Cluj, iar jum\-tate direct din str\in\tate, fiind pre-miere absolute. ~n aceast\ perioad\de tranzi]ie, festivalul merge pe treidirec]ii: filme inspirate de celelaltearte; cele mai recente produc]ii ro-mâne[ti; filme-eveniment pentru pu-blicul larg. Fiecare dintre sec]iunilebine conturate a avut spectatorii s\i.

Tablouri vii

O selec]ie de foarte bun\ calitate, `nsec]iunea filmelor inspirate din litera-tur\, muzic\, dans, teatru, arte vizu-ale, a f\cut ca sala Teatrului Gong s\se transforme timp de cinci zile `n celmai rafinat cinematograf pe care l-aavut vreodat\ Sibiul. Publicul, chiardac\ nu `ntotdeauna foarte numeros,`ns\ fidel [i fascinat de fiecare film `nparte, a putut urm\ri produc]ii foartenoi, abia prezentate [i `n alte festiva-luri interna]ionale.

De[ertul artei interzise (SUA, Uz-bekistan, 2010; regia: Tchavdar Geor-giev, Amanda Pope), primul film dinprogramul festivalului, avea s\ anun-]e faptul c\ selec]ia este una excelen-t\. Documentarul spune povestea luiIgor Savitsky, cel care a creat MuzeulNukus `n de[ertul din Uzbekistan (maiexact `n Karakalpakstan), salv`nd zecide mii de picturi [i desene ale unorarti[ti ru[i oprima]i, mul]i necunos-cu]i ̀ nainte. Un amalgam de exploziv\culoare [i negur\ ap\s\toare a anilorde oprimare politic\, un documentarcare te las\, ca [i pe realizatorul fil-mului atunci c`nd a p\[it pentru pri-ma oar\ `n muzeul cu pricina, cu gu-ra c\scat\. Un uria[ privilegiu a fost,apoi, vizionarea filmului Moara [i cru-cea (Suedia, Polonia, 2011; regia: LechMajewski), un film care nu face „de-c`t“ s\ aduc\ la via]\ un tablou, tabloucare nu e „dec`t“ Drumul spre calvar allui Bruegel cel B\tr`n. De la primelecadre, figuri ca decupate din ta-blourile lui Bruegel – tol\ni]ipe iarb\, dansatori, copii ghi-du[i, femei cu privirea pier-dut\, morarul st`ndundeva deasupra tu-turor, un dumnezeu

`n nori de f\i-n\. De-a

lungul

primei jum\t\]i de or\ nu se roste[tenici un cuv`nt, p`nza fream\t\ de via-]\ [i sunete. S`nt a[ternute pove[tiledimprejurul pove[tii, Bruegel `nsu[i(Rutger Hauer) st\ `n iarb\ [i prive[-te p`nza unui p\ianjen [i [tie c\ a[ava picta, ca un p\ianjen, geometric,precis. ~ncepe s\ umple p`nza gri, do-minat\ de moara de pe st`nc\ `n caretrosnesc ro]ile uria[e de lemn, [tiedeja unde va pune copacul vie]ii [iunde cercul negru al mor]ii, [i cum `[iva duce Iisus crucea, [i c\ nu i se vavedea chipul, [i nu i se va vedea niciactorului de-a lungul `ntregului film.Imagini sf`[ietor de frumoase, uneorilungi cadre `ncremenite, tablouri vii`n care auzi curg`nd timpul. Filmul aparticipat ̀ n acest an la mai multe pres-tigioase festivaluri de film din lume.

Alb\ ca Julieta

Dup\ dou\ filme tr\g`ndu-[iseva din zona picturii, a ur-mat unul str`ns legat de litera-tur\. S\ nu m\ p\r\se[ti (Ma-rea Britanie, SUA, 2010;regia: Mark Romanek) es-te o ecranizare dup\ ro-manul omonim al luiKazuo Ishiguro. Oparantez\ aicidespre fidelitateapublicului – diminea-]a, c`nd am intrat laacest film, l-am reg\-sit pe un spectator `nacela[i loc [i `n ace-ea[i pozi]ie ca la

filmul din

seara trecut\, de parc\ nu s-ar fi `ncu-metat s\ se desprind\ de trupul festi-valului. Iar pe ecran, aceea[i Char-lotte Rampling din filmul de cu sear\.S\ nu m\ p\r\se[ti este povestea u-nor copii dintr-un soi de internat stra-niu. Se va dovedi c\ s`nt de fapt clo-ne, aduse pe lume cu un sigur scop:donarea de organe. C`nd vor cre[te,vor tr\i foarte pu]in ca adul]i: vor fa-ce o dona]ie, poate `nc\ una. Dup\ atreia, pu]ini supravie]uiesc. Povesteae sublim\, nu e nici urm\ de nuan]eSF, este o poveste despre copil\riespus\ cu nostalgia pierderii inocen-]ei, despre iubire [i neputin]\, via]\ [ilimite, [i despre spaima de lumea re-al\, unde tinerii risc\ s\-[i `nt`lneasc\Posibilul, Originalul [i moartea. In-terpre]i: Carey Mulligan, AndrewGarfield, Keira Knightley.

Iar apoi, filmul a f\cut un pas spre lu-mea dansului: Alb\ ca z\pada (Fran-

]a, 2009). Balet contemporan,ultima crea]ie a coregra-

fului Angelin Preljocaj,cu costume create deJean-Paul Gaultier [i

muzica lui Mahler. Alb\ca z\pada este repovesti-t\ `n imagini vii [i puter-nice, cu o accentuat\ dar

rafinat\ tent\ erotic\,amintind de Romeo [i

Julieta prin cuplul tra-gic care st\, de

ast\ dat\, `n centrul pove[tii. Iar un-de nu e muzica lui Mahler, e simfoniat\lpilor goale pe podea, sau a palme-lor, o muzic\ a corpurilor care trans-form\ [i povestesc fiecare emo]ie, fie-care fraz\ a pove[tii e reconstruit\ `nmi[care. Tulbur\toare apari]ia baleri-nei-c\prioare `n p\durea de meste-ceni, desprins dintre aburi `ntuneca]iapare trupul ei, pieptul e dezgolit [i`ntre s`ni e prins\ pe curelu[e o inim\ro[ie. {i absolut minunat un prelungmoment de final, cel `n care prin]ul og\se[te pe Alb\ ca Z\pada [i dansea-z\ vreme de zece minute infinite cutrupul ei crezut mort, un superb dans`ntre un viu [i un ne`nsufle]it.

Principiile unui portofel

Tot `n aceast\ sec]iune, au mai rulat:Ie[irea prin magazinul de suveniruri,excep]ional documentar realizat deBanksy, misteriosul artist stradal, Poe-tul fericit, adorabil film despre un t`-n\r poet care `ncearc\ s\ tr\iasc\ din„poezia“ unui fost stand de hot-dogtransformat `n stand de m`ncare ve-getarian\, Tata a f\cut filme erotice,un omagiu adus lui A.C. Stephen, cel

mai important regi-zor de filme erotice,din Hollywood-ul

Edi]ia 2011 a TIFF de laSibiu (15-19 iunie), `ntr-onou\ formul\, care facetranzi]ia c\tre un viitorfestival independent decel de la Cluj, a fost unaspectaculoas\. Dorin]aorganizatorilor este canoul TIFF sibian, ce vapurta `n cur`nd un altnume, s\ aib\ ca profilrela]ia dintre film [i cele-lalte arte. Urm\toareledou\-trei edi]ii vor func-]iona ca o verig\ `ntreTIFF [i acest nou festival.

7 «

ordinea de zi

PUBLICRESTR~NS, DAR FIDEL

Produc]iile din sec]iunea filmelor inspirate din celelalte arte,absolut minunate, `nc\ au un public restr`ns, dar fidel, care [ties\ fac\ alegeri [i [tie la ce s\ se a[tepte de la fiecare film.

anilor ’60, precum [i filme legate demuzic\, proiectate `n Music Pub, pre-cum Strania poveste a lui Jim Morri-son, povestit\ de Johnny Depp.

Dintre filmele care au rulat la Tea-trul Gong, Principii de via]\ (Româ-nia, 2010) s-a bucurat de publicul celmai numeros [i cel mai expansiv. Fil-mul regizat de Constantin Popescu,dup\ un scenariu de R\zvan R\dules-cu [i Alex Baciu, cu Vlad Ivanov `n rolprincipal, a avut sala plin\, s-a r`s [i s-aaplaudat la final `ntr-o frenetic\ at-mosfer\ festivalier\.

Dup\ Portretul lupt\torului la ti-nere]e, Constantin Popescu reu[e[teun film foarte bun, decup`nd cu pre-cizie din mica mare istorie a vie]ii co-tidiene. Vlad Ivanov face un rol de zi-le mari, interpret`nd un om al zilelornoastre, la prima vedere un om obi[-nuit, de fapt un b\d\ran obi[nuit, dintrecei care au „ca oricine“ o ma[in\, `[iface [i-o vili[oar\, are [i familie, ba a-re chiar dou\ familii, fosta [i actuala,un b\iat cu prima so]ie (adolescent),un altul cu a doua (bebelu[). Genulde priceput care se bag\ `n toate, cubun\ voie [i cu bun\voin]\, care arepentru orice situa]ie un sfat, un prin-cipiu, st\ cu ochii [i cu gura pe mun-citorii care fac vila, vorbe[te cu v`nz\-torii, se bag\ `n fa]\ la ghi[eul de labanc\ „doar ca s\ `ntrebe“, `[i abure[-te clien]ii de la tipografia unde lucrea-z\, „s\rut-m`na“ `n fa]\, „vit\“ `n spa-te, iar cu fiul cel mare, un adolescent,face pe [mecherul, dar nu reu[e[tedec`t s\ fie penibil [i, `n cele din ur-m\, `ngrozitor de dominator [i de agre-siv. Se agit\ pentru plecarea la mare,la Albena, a doua zi diminea]a, dar a-par probleme peste probleme, o nesf`r-[it\ zarv\ din nimic, practic urm\rimo zi `n care omul se-nv`rte ca titirezul,agit`ndu-i pe to]i, distrug`nd totul dinnimic. Foarte amuzant\ infiltrarea dis-cret\, ca figuran]i, a unor arti[ti cu-noscu]i, ici-colo, prin film.

Pia]a Mare, cucerit\ de public

Dac\ la Teatrul Gong [i Music Pub aurulat filme bijuterie, Pia]a Mare a g\z-duit filmele destinate publicului larg.Spectatorii au venit `ntr-un num\ruria[ la proiec]iile din fiecare sear\.

Recordul a fost `nregistrat la comediaUrsul, road-movie-ul regizat de DanChi[u, proiec]ie precedat\ de concer-tul lui Goran Bregovič. Pia]a Mare afost arhiplin\, iar organizarea impe-cabil\ a f\cut ca fiecare dintre miilede spectatori s\ prind\, dup\ concert,[i un loc pe scaun, `n fa]a ecranului de10 pe 18 metri. Dac\ pe str\zile Sibi-ului se vorbea a doua zi despre TIFF,

se vorbea despre Ursul („Ce-am mair`s!“) [i Bregovič.

Tot `n Pia]a Mare au rulat, `n deschi-derea festivalului, Verii (Spania, 2010),iar `n `nchidere Drumul de `ntoarcere(SUA, 2010), `n premier\ `n România,cu Drago[ Bucur, Colin Farrell, Ed Harris,Alexandru Potocean. Directorul TIFF,Tudor Giurgiu, s-a declarat `nc`ntat dec\ldura publicului sibian de la proiec-]iile `n aer liber.

Dup\ ce a poposit la Sibiu pentru prima oar\ `n 2007, `ntr-o variant\restr`ns\, desf\[urat\ simultan cu festivalul de la Cluj, TIFF `[i construie[teacum o nou\ identitate. Deja, de la aceast\ a cincea edi]ie sibian\, TIFFs-a transformat imens [i a ar\tat cu precizie ce dore[te s\ devin\: o`mbr\]i[are a artelor.

Filmele române[ti [i cele dedicate publicului larg `[i au deja asiguratespectatorii. Cele din sec]iunea filmelor inspirate din celelalte arte, absolutminunate, `nc\ au un public restr`ns, dar fidel, care [tie s\ fac\ alegeri [i[tie la ce s\ se a[tepte de la fiecare film.

R\m`ne ca festivalul s\ reu[easc\, `n privin]a acestei sec]iuni, s\ pun\Sibiul pe harta cultural-turistic\ na]ional\ [i interna]ional\, s\ fac\spectatorii s\ vin\ ca `ntr-o vacan]\ `n fosta Capital\ Cultural\ European\anume pentru TIFF, a[a cum vin pentru Festivalul Interna]ional de Teatrusau pentru Astra Film Fest.

Dac\ va continua pe direc]ia conturat\ `n acest an, noul festival ce sena[te din TIFF Sibiu va fi mai mult dec`t `[i poate dori orice iubitor alfilmului, [i-al artelor `n general.

DIREC}IE. DIFERIT, PROMI}|TOR


» „Festivalul de la Sibiuar trebui s\ `[i capete`n c`]iva ani o persona-litate distinct\.“ –Tudor Giurgiu,directorul TIFF

Dan Chi[u, Goran Bregovič [i Tudor Giurgiu la conferin]a de pres\

Moara [i crucea – dup\ tabloul lui Breugel Goran Bregovič `n concert `n Pia]a Mare

Alb\ ca z\pada (Fran]a, 2009). Balet contemporan, crea]ie a coregrafului Angelin Preljocaj

„E foarte greu, pentru c\ lumea `[i pune at`tea speran]e `nmine [i eu `mi doresc s\ fac at`t de multe lucruri bune, `nc`t nueste o povar\, dar este un lucru care te cople[e[te `n momentul`n care ]i se acord\ at`ta `ncredere.“

» 8

ordinea de zi

INTERVIU CU BEATRICERANCEA

Interviu realizat de George Onofrei

A]i preluat de cur`nd un mandat destulde greu, `n urma unui interimat carep\rea etern la Opera din Ia[i. A]i par-ticipat la concursul organizat de Minis-terul Culturii [i l-a]i c`[tigat. De altfel,ministrul Culturii, Kelemen Hunor, afost prezent `n momentul `n care a]i

preluat acest mandat. Care a fostmotiva]ia pentru care o persoan\cunoscut\ ca dvs. vine, cum sespune la Bucure[ti, `n provinciepentru a conduce o institu]ie ca-re se afl\ `ntr-o situa]ie dificil\?

~n primul r`nd am venit datorit\unui colectiv extraordinar pe care

l-am `nt`lnit aici. Am m\rturisit defiecare dat\ c\ dac\ oamenii de aici,

arti[tii nu erau at`t de motiva]i [i at`tde devota]i artei pe care o slujesc de

at`]ia ani, din p\cate `n ultimul timp`n condi]ii foarte, foarte grele, nu a[ fi

ales Ia[ul, pentru c\ nu `mi doream s\fiu director `n mod special. A[a cum ammai spus, meseria mea, dac\ pot s\ ̀ i spuna[a, este de regizor, nu de director. Eu`mi doresc s\ montez spectacole, publicul

s\ m\ [tie ca f\c\tor de teatru, nu casemn\tor de h`rtii. Nu `mi pla-ce s\ semnez h`rtii, nu mi-amdorit, repet, s\ fiu director, `n-s\ datorit\ acestui al doilea

concurs – pentru c\, dup\ cum[ti]i, primul nu a fost c`[ti-gat de nici unul dintre cei

doi candida]i – [i datorit\oamenilor de aici care m-au

rugat s\ m\ `nscriu la concurs [i [i-au do-rit at`t de mult s\ vin, am ajuns la Ia[i.

Din p\cate sau din fericire, s`nte]i ̀ nves-tit\ cu rolul de salvator de c\tre co-munitatea din Ia[i. Nu [tiu dac\ undirector proasp\t c`[tig\tor `[i poatedori un astfel de statut. Acumul`ndu-seat`tea probleme `n at`]ia ani, practicva trebui s\ face]i imposibilul. Cumv\ sim]i]i `ntr-o asemenea postur\?

{tiam c\ va fi greu, `ns\ nu-mi imaginamc\ va fi at`t de greu, c\ s`nt at`t de multeprobleme, a[a cum spunea]i, str`nse `ntimp, nerezolvate. Spre amuzamentul meu,poate nu [ti]i c\ `ntr-o diminea]\ am fostchemat\ la poli]ie. Am fost foarte [ocat\c`nd un domn inspector mai pu]in sim-patic m-a chemat pentru c\ Opera nu [i-apl\tit nu [tiu ce drepturi de autor de carehabar nu aveam, pentru c\ eu i-am expli-cat c\ s`nt doar de trei s\pt\m`ni `n aceast\func]ie. S-a dus domnul Damian, avoca-tul care reprezint\ Opera, pentru c\ mis-a p\rut un dialog aberant `ntre mine [iacest poli]ist. Asta e tot un fel de acumu-lare a unor lucruri nerezolvate la timp. Efoarte greu pentru c\ lumea `[i pune a-t`tea speran]e `n mine [i eu `mi doresc s\fac at`t de multe lucruri bune, `nc`t nu esteo povar\, dar este un lucru care te cople-[e[te `n momentul `n care ]i se acord\at`ta `ncredere.

{i va trebui s\ gestiona]i [i h`rtiile, `nacela[i timp cu programul artistic.

Din p\cate, programul meu artistic s-astopat o perioad\. S`nt dou\ proiecte lacare am renun]at `n Bucure[ti. Acum, `nmai, cu premier\ ̀ n iunie, aveam un spec-tacol Cehov la Teatrul Mic, la care a tre-buit s\ renun] pentru c\ `mi era imposi-bil s\ plec la Bucure[ti, [i a trebuit s\ re-nun] [i la proiectul de la Teatrul Odeon,un spectacol pe care `l montam specialpentru marele actor Florin Zamfirescu.A[ fi avut premier\ `n octombrie saunoiembrie, dar at`tea probleme erau aici

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 320 » 25 iunie – 1 iulie 2011

» „Din p\cate, laBucure[ti despre Oper\ nu

se [tie nimic, dec`t c\ s`ntni[te tensiuni [i ni[te lupte interne

`ntre angaja]i, `ntre arti[ti.“

Românii, implicit arti[tii, au `ntotdeauna nevoie de un salvator. ~nBeatrice Rancea `[i pun acum speran]e foarte mul]i, `n primul r`ndangaja]ii Operei, dar [i cei interesa]i de mediul cultural ie[ean.Planurile cunoscutei regizoare pentru perioada urm\toare s`ntextrem de ambi]ioase, `ntre care se num\r\ spectacole noi puse`n scen\ de celebrii Andrei {erban [i Gigi C\ciuleanu. Nu va fiun mandat deloc simplu pentru Beatrice Rancea, problemeledin Oper\ r\m`n`nd neschimbate, reponsabilitatea„salvatorului“ a[teptat fiind foarte mare. Dovada problemelor:

acum c`teva zile, directorul Operei a fost convocat la Poli]iepentru o problem\ ce ]ine de plata unor drepturi de autor de

c\tre institu]ie. {i e doar un caz m\runt...

BEATRICE RANCEA, DIRECTOAREA OPEREI NA}IONALE ROMÂNE DIN IA{I:

Este imposibil s\ convingi unmonteze `n Casa de Cultur\. M

`nc`t era imposibil\ plecarea mea [i, a[acum am promis, eu voi sta c`t se poate demult aici, voi fi la birou non-stop pentruc\ s`nt foarte multe lucruri de rezolvat.Cel pu]in un an nu voi monta, datoriamea este s\ aduc cei mai importan]i re-gizori [i coregrafi cu care colectivul s\lucreze. Deja am semnale de la Budapesta[i de la un coregraf din Italia care va veni[i va `ncepe din toamn\ lucrul la spec-tacolele pe care le am `n proiectul ma-nagerial p`n\ `n decembrie. De aseme-nea, pe 28 iunie, ultimul spectacol alstagiunii va fi la Filarmonic\, un specta-col care este cople[itor pentru noi deoa-rece `l avem `n sal\ pe marele regizorAndrei {erban, care va veni s\ cunoasc\colectivul Operei. I-am propus deja do-u\ proiecte, urmeaz\ s\-i cunoasc\ [is\ se hot\rasc\ la titlurile pe care le vamonta cu arti[tii Operei din Ia[i.

Asta este deja o veste nesperat\. An-drei {erban a mai fost `n 2008 la Ia[icu Spovedanie la Tanacu, o repre-zenta]ie `n cadrul proiectului Acade-miei Itinerante Andrei {erban.

M-a[ bucura ca Opera din Ia[i s\ fie pri-ma `n care Andrei {erban va lucra, pen-tru c\ domnia sa a mai montat Oedipcu mul]i ani `n urm\ la Opera din Bu-cure[ti, dar aici `n Ia[i va monta un altspectacol. Am, de asemenea, promisiu-nea unui mare coregraf, care se nume[teGigi C\ciuleanu [i care va veni la anuls\ lucreze cu trupa de balet a Operei.

Spunea]i la conferin]a de pres\ fap-tul c\ din cauza cl\dirii `n care func-]iona]i trebuie s\ muta]i spectaco-lele `n diverse s\li, una fiind cea aCasei de Cultur\ a Studen]ilor. Spu-nea]i c\ e foarte greu s\ convinge]ianumi]i arti[ti s\ c`nte acolo.

De c`ntat a fost mai simplu. S\ le explicc\ vor c`nta `n Casa de Cultur\ este foar-te greu. Practic este imposibil s\ convingiun regizor sau un coregraf s\ monteze,pentru c\ `n primul r`nd nu exist\ o do-tare a scenei pe m\sura cerin]elor d`n[i-lor. Orice spectacol trebuie s\ aib\ un fast,o culoare, o lumin\ [i nu se poate, din p\-cate, la Casa de Cultur\. Oricum, pentrunoi este extraordinar c\ am putut s\func]ion\m acolo [i vom func]iona, pen-tru c\ este singura sal\ care are o fos\ a-proximativ c`t s\ ne `ncap\ orchestra.P`n\ acum, cei c\rora le-am f\cut invi-ta]ie [i pe care i-am aten]ionat din timpc\ noi lucr\m ̀ ntr-o cas\ de cultur\ m-aurugat s\ nu m\ sup\r, dar vor onora in-vita]ia dup\ ce vom avea sediu.

C`nd se va `nt`mpla lucrul acestadup\ estim\rile dvs.?

Domnul ministru spunea c\ undeva `nluna noiembrie. Oricum, repertoriul

meu este f\cut p`n\ `n decembrie, decimont\rile mari vor avea loc din ianua-rie `ncolo.

Cunoa[te]i, probabil, situa]ia Teatru-lui Na]ional. Reabilitarea acelei cl\-diri tinde s\ dureze mai mult dec`ttoate episoadele serialului T`n\r [inelini[tit. Se pare c\ anul viitor va figata [i aceast\ cl\dire. V\ ̀ ntreb foar-te direct: ce se vede la Bucure[ti dinactivitatea institu]iilor de cultur\, pen-tru c\ aici, pe plan local, func]ion`nda[a un dor de Junimea [i un anumitspirit care se hr\ne[te foarte mult dintrecut, exist\ tenta]ia de a vedea lu-crurile altfel? Sigur, an de an se vor-be[te despre Premiile UNITER [i des-pre faptul c\ Ia[ul nu a mai luat unpremiu important de destul\ vreme.

Din afar\ se [tiu foarte multe lucruridespre Teatrul Na]ional, ca dovad\ c\ laPremiile UNITER s-a [i luat o distinc]ieimportant\ pentru Cubul care a fost con-struit pentru ca actorii s\ poat\ juca. Afost un lucru extraordinar c\ nu autrebuit s\ mearg\ cum s-a tot deplasatOpera `n locuri mai pu]in improprii.

Dar p`n\ la urm\ e un premiu pentruo cl\dire, [i nu unul pentru o evolu-]ie actoriceasc\.

Spectacole am v\zut c\ s`nt, este plin lateatru. Se joac\ aproape patru-cinci zilepe s\pt\m`n\. Din c`te am v\zut pe afi-[e, s`nt regizori importan]i care au lu-crat aici. M\ refer la Silviu Purc\rete,Mihai M\niu]iu. Vorbeam cu domnuldirector Hadji-Culea c\ `n toamn\ vaveni Tompa Gabor. Deci au avut ni[tenume importante de regizori. Din p\cate,despre Oper\ nu se [tie nimic, dec`t c\s`nt ni[te tensiuni [i ni[te lupte interne`ntre angaja]i, `ntre arti[ti. Asta, cums\ spun, m-a m`hnit, pentru c\ e singu-rul lucru pe care interpre]ii de la Operadin Bucure[ti `l [tiau despre cei de aici.

Acesta este un alt plan pe care tre-buie s\ vi-l face]i pe termen lung, in-clusiv felul `n care ve]i reu[i s\ `m-p\ca]i diversele genera]ii [i grupuri.Ave]i ̀ n minte o solu]ie de a-i coagu-la asupra proiectelor?

Eu `n general m-am `n]eles foarte bine cutoat\ lumea pe unde am fost. Spunea]imai devreme de a[a-zisa provincie. Euam lucrat mult `n teatrele din ]ar\, mi-apl\cut s\ nu stau numai `n Bucure[ti [ispun c\ m-am ̀ n]eles foarte bine cu to]i.Atunci c`nd ne adun\m s\ lucr\m, s\ fimcreativi [i creatori ̀ n acela[i timp, to]i credc\ ne `n]elegem, pentru c\ at`ta timp c`tiube[ti scena, toate lucrurile acestea dis-par. De ce v\ spun asta? ~n distribu]iile

de la Don Giovanni pe care le-am avuts-au `mp\cat, dac\ putem s\ spunema[a, oameni care foarte mul]i ani nu [i-auvorbit `n Oper\ [i uita]i c\ au f\cut oechip\ extraordinar\, ceea ce a [i dus lareu[ita spectacolului.

Mi-a re]inut aten]ia o alt\ declara]iepe care a]i f\cut-o `n urm\ cu cevavreme, [i anume c\ Opera nu poateexista f\r\ fast [i f\r\ bani. P`n\ laurm\, at`t un spectacol de oper\ sauo reprezenta]ie la Filarmonic\ ̀ nseam-n\ [i un anumit exerci]iu de statutsocial. Cum ve]i `ncerca s\ `mp\ca]irealitatea dur\ din teren [i sala `n ca-re au loc reprezenta]iile [i acest spirit?

Eu cred c\ o s\ func]ion\m, c\ o s\ facemfa]\. O s\ facem tot posibilul s\ avemspectacole bune, care s\ aib\ fast. Deexemplu, pe 30 septembrie `l anivers\mpe maestrul Calistru, care `mpline[te70 de ani [i care a fost foarte dr\gu] s\accepte ca de ziua dumnealui, chiar pe30, s\ fie al\turi de noi. Vom organizaun spectacol recital, un spectacol `n caredomnia sa va avea invita]ii pe care [i-idore[te. Creatoarea Doina Levintza lu-creaz\ acum la Bucure[ti pentru a `m-br\ca orchestra [i corul Operei pentruacest eveniment. Deci `ncerc\m s\ d\mfast [i str\lucire at`t c`t putem c`nd vomdeschide sala. Tot `n stagiunea viitoare,`n noiembrie, se `mplinesc 55 de ani dec`nd func]ioneaz\ Opera [i vom realizaun spectacol nou cu Tosca, de la regie,costume, decor `l vom face c`t se poatede grandios.

C`nd v\ adresam `ntrebarea aveam `nminte [i publicul, [i comportamentulacestuia la un astfel de spectacol. P`-n\ la urm\ este, cred, `n inten]ia ori-c\rui director de institu]ie de specta-col s\ atrag\ c`t mai mult\ lume. A-ve]i `n vedere [i o extindere spre unpublic mai larg? Se poart\ acum for-mele acestea hibrid.

De exemplu, ̀ n proiectul meu managerial,`n afara operelor clasice [i a senioriloroperei – vom aniversa `n fiecare lun\ unmare artist pe care l-a avut opera –, am[i acest gen care face foarte u[or trecereac\tre publicul t`n\r pentru a-l atrage `ns\lile noastre, este vorba de musicalulamerican. Vom `ncepe deja s\ achizi]io-n\m drepturi de autor pentru un maremusical care se joac\ [i acum pe Broadway,dar nu spun din supersti]ie. Repet `ns\,apropo de public, c\ `n momentul `n ca-re ai sediu, lumea va veni `mbr\cat\ cala oper\. Acum, la Casa de Cultur\ nu po]is\ ai ]inut\ obligatorie. {i cred c\ `n mo-mentul `n care acea sal\ minunat\ va figata, publicul se va sim]i dator s\ se ̀ m-brace pe m\sur\ [i s\ aib\ o atitudine

a[a cum ne-o dorim fa]\ de actul artistic.Foarte mul]i dintre colegii mei din Oper\spuneau: „Totu[i, nu se poate ca lumeas\ vin\ din nou `n blugi“. O s\ vede]i c\totul se rezolv\ `n timp cu r\bdare.

Cum g\si]i acum statutul acestui tipde institu]ie cu finan]are de la bugetulcentral? E acea discu]ie despre faptulc\, `n afara institu]iilor strategice dinBucure[ti, celelalte vor fi predate au-torit\]ilor locale. Care poate fi viitorulunor institu]ii precum Opera dac\ vorajunge s\ fie finan]ate de la bugetullocal [i s\ `[i stabileasc\ politicile `nfunc]ie de ceea ce se `nt`mpl\ aici?

Deocamdat\ [tiu c\ Opera din Ia[i va r\-m`ne la Ministerul Culturii. M-am bucu-rat foarte mult c\ exact `n conferin]a depres\ domnul ministru a spus c\ ne acor-d\ tot sprijinul. Urmeaz\ s\ merg la Bu-cure[ti cu o rectificare de buget. Mi-apromis c\ ne d\ ni[te bani `n plus pentruproduc]iile urm\toare, pentru ceea ceavem nevoie, instrumente, costume, s`ntfoarte multe lucruri. G`ndi]i-v\ c\ Operadin Ia[i este singura din ]ar\ care joac\dou\ spectacole ̀ n acela[i decor. S`nt cos-tume de 60 de ani. Mo[tenirea este `n-tr-un fel fabuloas\ pentru c\ are foartemult\ istorie ̀ n spate, dar trebuie s\ adu-cem mont\ri noi, cu costume [i decorurispectaculoase, pentru c\ atunci c`nd seridic\ cortina, publicul trebuie s\ fie im-presionat. De exemplu, acum nu [tiu dac\a]i v\zut cele dou\ c\r]i care au ap\rut,c\ tot vorbeam de Andrei {erban, desprec\l\toriile lui `n oper\ [i `n teatru; s`ntimpresionante decorurile pe care le are`n spectacolele de oper\. Trebuie s\ a-jungem [i noi la un anumit nivel pentrua impresiona publicul. Este greu `n Casade Cultur\ sau `n alt\ parte.

C`t de larg\ poate fi aceast\ extinderespre un public mai numeros av`nd `nvedere problemele din sistemul de`nv\]\m`nt `n leg\tur\ cu educa]iamuzical\? ~n România, din p\cate,cred c\ p\rin]ii nu au con[tientizat

`nc\ nevoia de a le oferi copiilor posi-bilitatea s\ mearg\ la cursuri chiardac\ nu s`nt la un liceu de profil. Sepoate rezolva din mers aceast\ pro-blem\ de educa]ie?

Da, at`t timp c`t le po]i oferi ceva de cali-tate. M\rturisesc cu foarte mult\ bu-curie c\ la ultimul spectacol Don Gio-vanni s-au pus `nc\ patru r`nduri descaune, biletele s`nt v`ndute cu dou\ s\p-t\m`ni `nainte, ceea ce este extraordinarpentru un spectacol.

S`nt [i foarte ieftine, trebuie s\ recu-noa[tem.

Probabil c\ pre]ul biletului se va m\ri`n momentul `n care vom avea sediu.

Crede]i c\ asta va limita accesul anu-mitor persoane?

Nu cred, pentru c\ vor fi anumite cate-gorii de bilete pentru tineri, studen]i,elevi, pensionari. S`nt ni[te reguli carese practic\ [i `n ]ar\, [i `n lume [i pecare le vom adopta [i noi.

A]i stabilit deja contacte cu institu-]ii partenere?

Am vorbit deja cu Opera din Bucure[tipentru ni[te coproduc]ii.

M\ refeream la planul local, la felul ̀ ncare a]i vedea extinse activitatea O-perei [i colaborarea cu institu]iile.

Evident, am fost deja la domnul directoral Filarmonicii, Bujor Prelipceanu, am vor-bit cu domnia sa, ca dovad\ c\ avem se-diu pentru spectacolul cu Andrei {er-ban. Vom relua discu]iile [i cu Prim\ria,s\ v\d cum m\ pot ajuta [i ei cu spa]ii pen-tru reclame. Eu s`nt de abia de trei s\pt\-m`ni [i am `ncercat s\ fac c`t se poate demult `ntr-un timp relativ scurt. Nu neajunge ziua la c`te ne-am propus [i c`teavem de lucru deocamdat\ la birou. Vafi un spectacol `n fa]a Operei, va fi unul`n Parcul Copou. Deci ̀ ncet, ̀ ncet ̀ ncepems\ ne facem v\zu]i [i auzi]i `n ora[.

OPERA DIN IA{I

9 «

ordinea de zi

„Este singura din ]ar\ care joac\ dou\ spectacole `n acela[i decor.S`nt costume de 60 de ani. Mo[tenirea este `ntr-un fel fabuloas\pentru c\ are foarte mult\ istorie `n spate, dar trebuie s\ aducemmont\ri noi, cu costume [i decoruri spectaculoase.“

www.suplimentuldecultura.ro

un regizor sau un coregraf s\M-au rugat s\ nu m\ sup\r...

Beatrice Rancea, al\turi de ministrul Kelemen Hunor, la Ia[i, cu ocazia instal\rii `n func]ia de director al Operei ie[ene

FOTO

:Silv

ian

St\n

i[or


Singurul defect al Umilirii este scurtimea ei. Romanul este maidegrab\ o nuvel\, de[i nu se dore[te a fi una. E ca [i cum Roths-ar fi gr\bit s-o termine, ca [i cum ar fi trebuit s-o predea [idep\[ise termenul.

UMILIREA » 10

printre r`nduri

Mihail Bulgakov, Ou\le fatale. Diavoliada, traduceredin limba rus\ de Tatiana Nicolescu, Izolda V`rsta, notede Mircea Aurel Buiciuc, colec]ia „Top 10+“, EdituraPolirom, 144 de pagini, 14.95 lei

Lumea descris\ `n Diavoliada [i `n Ou\le fatale este unahaotic\ [i halucinant\, `n care umorul, ironia, sarcasmul[i dramatismul alterneaz\ sau se `ntrep\trund, iar fantas-ticul fuzioneaz\ cu realul v\zut prin filtrul unei con[tiin-]e clare [i `ndr\zne]e.

~n Ou\le fatale, un profesor nebun inventeaz\ o raz\de lumin\, „raza vie]ii“, care, printr-un accident, aducelumea `ntr-un co[mar SF populat de stru]i gigantici [i rep-tile uria[e. ~n Diavoliada, un mediocru angajat al regis-traturii se treze[te prins, ca `ntr-o poveste kafkian\, `ni]ele unui co[mar birocratic. Ambele personaje au `n co-mun lupta acerb\ cu haosul siste-mului, cu un mediu care,`ncet, dar sigur, denatureaz\ orice identitate.

Elena {tefoi, Raport de etap\, colec]ia „Poezie“, Editura Cartea Româneasc\, 192 de pa-gini, 24.95 lei

Raport de etap\ e o radiografie a unor experien]e de tranzi]ie – dintr-o realitate `n alta, dela o v`rst\ la alta, dinspre o anume formul\ poetic\ spre re-formularea unor vechi `n]e-lesuri la contactul lor cu o lume nou\, eclectic\, obsedat\ de [tirile zilnice [i speriat\ decatastrofele la care ea `ns\[i lucreaz\ cu s`rg.

Cele patru cicluri ale acestui volum re-compun o etap\ existen]ial\ pe mai multe pla-nuri, d`nd t`rcoale c`torva `ntreb\ri: Ce r\m`ne din dramele noastre morale dup\ rupturadin 1989 pe care ne-am f\lit c-o dorisem, dar care ne-a f\cut s\ plonj\m `n minciun\? Cums\ fii la locul t\u `ntr-o ]ar\ `ndep\rtat\ `n care ai ajuns temporar [i parc\ din `nt`mplare,c`nd tragi dup\ tine trecutul magnetic din locurile de ba[tin\ [i tr\darea celui pe care l-aiiubit? Cum te vor recunoa[te to]i ai t\i (muta]i Dincolo demult [i `n floarea v`rstei) dup\sejurul t\u de peste Ocean, c`t de preg\tit po]i fi pentru inevitabila `nt`lnire cu ei?

„Talent cu totul remarcabil, inteligen]\ artistic\ ie[it\ din comun, for]\ de expresie –iat\ c`teva din calit\]ile majore ale poeziei Elenei {tefoi, despre care am scris [i pe care opre]uiesc `n mod cu totul aparte.“ ({tefan Augustin Doina[)

„Subtextul frige uneori `n poeziile Elenei {tefoi, `nro[ind textul.“ (Nicolae Manolescu)

SEMNALE

Florin Irimia

Ultimul rol

Ziua ̀ n care Simon Axler, ultimul mareactor clasic american de teatru, `[i pier-de abilitatea de a mai juca, a fost o zica oricare alta. Nu s-a `nt`mplat nimicie[it din comun, nu au avut loc cutre-mure, incendii sau inunda]ii. De fapt,ziua `n care Simon Axler [i-a pierdutabilitatea de a mai juca n-a reprezentato tragedie dec`t pentru sine `nsu[i. Nicim\car regizorii, ceilal]i actori sau spec-tatorii n-au fost foarte afecta]i. Criticiiau consemnat, cititorii au luat cuno[-tin]\, publicul a `ncuviin]at [i lumea amers mai departe. Doar `n creierul luiAxler, o roti]\ s-a oprit [i n-a mai pu-tut fi pornit\.

E[ecul de pe scen\ se r\sfr`nge imediat[i `n via]a lui Axler. So]ia `l a-

bandoneaz\

pentru a se duce s\ aib\ grij\ de fiulei narcoman a c\rui moarte, la c`tevaluni dup\, este urmat\ de implacabiluldivor], cel care `ncheie, `n cuvintelenaratorului, „`nc\ una din multelemilioane de pove[ti dintre un b\rbat[i o femeie care ajung s\-[i `mpleteas-c\ vie]ile `n mod nefericit“.

R\mas singur, Axler ia decizia s\se interneze `ntr-un ospiciu. Aici o vacunoa[te pe Sybil Van Buren, cea ca-re, `ntr-o zi, `i va dezv\lui motivul pen-tru care se afl\ unde se afl\. „~mi l\-sasem fata juc`ndu-se `n curtea dinspate, b\ie]elul dormind sus, `n lea-g\nul lui, iar pe cel de-al doilea so] almeu bogat [i puternic `l l\sasem ur-m\rind un campionat de golf la tele-vizor. Am f\cut cale `ntoars\ de la su-permarket p`n\ acas\ pentru c\ `mi d\-dusem seama c\ mi-am uitat portofe-lul. Cel mic ̀ nc\ dormea. Iar ̀ n sufrage-rie meciul de golf continua, dar fiicamea de opt ani, micu]a mea Alison, st\-tea pe canapea cu chilo]ii da]i jos [i

cel de-al doilea so] al meu bogat[i puternic era `ngenuncheat pepodea, cu capul v`r`t `ntre picio-ru[ele ei durdulii. „Ce f\cea a-colo?“, se intereseaz\, naiv, Axler.„Ceea ce fac to]i b\rba]ii acolo“,vine, sec, r\spunsul. Apoi, v\z`n-du-l `nalt, puternic, dar [i impre-sionat la auzul istorisirii, Sybilvrea s\ [tie dac\ Axler n-ar fi dis-pus s\-i omoare b\rbatul, ̀ ns\ ac-torul refuz\.

Ie[it din spital, Axler continu\s\ refuze roluri (James Tyrone `nLungul drum al zilei c\tre noap-te), dar [i sugestia venit\ din par-tea impresarului s\u de a lucra cuun oarecare Vincent Daniels, cu-noscut pentru abilit\]ile de a pu-ne pe picioare actori c\zu]i lovi]ide depresie [i a „low self-esteem“.

Cea care reu[e[te s\-l pun\ pepicioare pe Axler este o femeie.Mai t`n\r\ dec`t el, dar nu foar-te t`n\r\, Pegeen este fiica unorprieteni vechi ai actorului, de

pe vremea c`nd to]i erau la `nce-put de carier\. De altfel, a[a cum el

`nsu[i o spune, prima dat\ c`nd o v\zu-se pe Pegeen a fost c`nd sugea la s`nulmaic\-sii. De atunci au trecut patruzecide ani [i Pegeen nu mai e un copil. Eprofesoar\ la un colegiu de fete dinVermont, post pe care l-a primit pentruc\ s-a culcat cu doamna decan, c\reia`i c\zuse cu tronc. ~ntr-adev\r, Pegeene lesbian\, dar o lesbian\ dezam\git\.Priscilla, femeia cu care cunoscuse fe-ricirea homoerotic\, se hot\r`se bruscs\ devin\ b\rbat, iar `n ceea ce-o pri-ve[te pe doamna decan, Pegeen n-aiubit-o niciodat\, a[a c\, acum c\ s-av\zut cu sacii `n c\ru]\, poate s\-i deapapucii pentru a `ncepe o nou\ rela]iecu Axler, prima rela]ie heterosexual\din via]a ei. Apari]ia lui Pegeen `n via]alui Axler e un pic for]at\, un deux-ex-machina clasic, cum e [i dorin]a ei dea experimenta iubirea al\turi de unb\rbat. Dar Axler nu [tie asta. Axlereste pur [i simplu vr\jit. El vrea s\ otransforme pe Pegeen din lesbian\ `n-tr-o amant\ lasciv\ [i f\r\ prejudec\]i,ceea ce, pentru un timp, chiar reu[e[te.P\rin]ii femeii, nu v\d cu ochi bunirela]ia ei cu vechiul lor prieten (mai a-les dup\ c\derea nervoas\ [i [ederealui `n ospiciu), dar, `n afar\ de a-[i ex-prima liber p\rerea (ai s\ sf`r[e[tischimb`ndu-i scutecele, Pegeen!), nuprea au ce face.

Dar nu. Pegeen nu va sf`r[i schim-b`ndu-i scutecele mai v`rstnicului eipartener amoros. Dup\ c`teva luni destat `mpreun\, timp suficient ca Axlers\ ajung\ se g`ndeasc\ c\ i-ar putea d\-rui un copil (ce naivitate!), femeia ̀ l la-s\ cu buza umflat\ [i pleac\ `n c\uta-rea urm\toarei victime, se pare c\ dinnou o femeie. Axler, mai d\r`mat dec`t fusese chiar [i dup\ pierderea ta-lentului actoricesc, `[i pune cap\t zi-lelor. „Sinuciderea este rolul pe care]i-l scrii singur. ~l umpli de fiin]a ta [i`l joci. Totul regizat cu grij\, unde tevor g\si [i cum te vor g\si. (...) Dar `l jocio singur\ dat\“, le spusese el, `ntr-onoapte, pacien]ilor din ospiciu. {i poa-te n-ar fi f\cut-o nici acum, dar a g\sitinspira]ie `n curajul lui Sybil care `n-tr-o zi, dup\ ce divor]ase de al doilea

ei so] bogat [i puternic, s-a `n-fiin]at la u[a lui, a sunat [i c`ndacesta i-a deschis, l-a `mpu[-cat f\r\ nici un avertismentsau remu[care.

Singurul defect al Umiliriieste scurtimea ei. Romanul es-te mai degrab\ o nuvel\, de[inu se dore[te a fi una. E ca [icum Roth s-ar fi gr\bit s-o ter-mine, ca [i cum ar fi trebuit s-opredea [i dep\[ise termenul.Sau, dac\ vre]i, e ca o ma[in\bun\, cu motor puternic, darpe care nu s-a mai montat ni-mic. La volanul ei te sim]i bine,dar senza]ia de nefinisat, deincomplet persist\.

Mene Mene TekelUpharsin

Altfel stau lucrurile cu Neme-sis. Romanul, chiar dac\ reia`ntr-un fel preocup\ri mai vechide-lea lui Roth, nu-]i las\ im-presia c\ ar fi un first draft.

Dac\ personajul principal din Umi-lirea se apropie de b\tr`ne]e (de[i, pen-tru c`teva luni, se simte foarte t`n\r `ncompania lui Pegeen), protagonistul dinNemesis de-abia ce a ie[it din adolescen-]\. Domnul Eugene Cantor, alias Bucky,este un t`n\r de numai dou\zeci [i treide ani, profesor de sport [i suprave-ghetor al terenului de joac\ de la o[coal\ din Newark, New Jersey. Micde statur\, dar robust, nu numai la trup,ci [i la caracter, domnul Cantor a fostdeprins de mic cu responsabilitatea,a fost `nv\]at c\, dac\ faci mereu nu-mai ce trebuie, dac\ ai bun-sim], e[tirezonabil [i s\ritor, Dumnezeu te vaajuta s\-]i mearg\ bine ̀ n via]\. Vi-l maiaminti]i acum pe Larry Gopnik, pro-tagonistul fra]ilor Coen din A SeriousMan? ~n mijlocul tumulto[ilor, irespon-sabililor ani ’60 supremul s\u scop `nvia]\ este s\ fie un om serios, la locul lui.Prime[te cu simplitate tot ce ]i se-nt`m-pl\ este motto-ul filmului (un citat din ce-lebrul rabin Solomon Izhaqi), de la ca-re numai presupusul dybbuk din prolog

nu se abate. {idomnul Cantor aspir\ la sta-tutul de om serios. Dar pentru domnulCantor va fi [i mai greu dec`t pentrudomnul Gopnik s\ primeasc\ totul cusimplitate, c\ci `n momentul `n careHashem `l `ncearc\, el clacheaz\ a-proape instantaneu. S\ vedem des-pre ce e vorba.

S`ntem `n vara lui 1944. Americaeste `n r\zboi, at`t `n Europa, c`t [i `nPacific, dar, spre deosebire de priete-nii lui, Eugene Bucky Cantor nu estepe front, `n pofida constitu]iei atle-tice [i abilit\]ilor sale fizice. O pere-che de ochi miopi `l face inapt pentruserviciul militar, ceea ce `nseamn\ c\,`n timp ce fo[tii amici `[i dau via]a pen-tru o lume f\r\ Hitler, singura respon-sabilitate a domnului Cantor este s\aib\ grij\ de ni[te ]`nci. S\ recunoa[-tem, o perspectiv\ nu foarte flatant\.{i totu[i, toat\ lumea `l prive[te cu ad-mira]ie pe t`n\rul evreu. De fapt, e a-t`t de respectat [i de bine v\zut, `nc`t,

Titani `n c\dere liber\

Mar]i, 21 iunie, la AteneulRomân din Bucure[ti, a avut locGala Premiilor Marii LojiNa]ionale din România (MLNR),eveniment organizat de MareaLoj\ Na]ional\ [i AcademiaRomân\. ~n cadrul acestui eveni-ment s-au acordat [apte premiipentru urm\toarele domenii: [ti-in]e exacte, [tiin]e aplicate, me-dicin\, diploma]ie, economie,educa]ie [i art\ [i cultur\.

Bogdan Murgescu a ob]inutPremiul „Eugeniu Carada“ pentruEconomie pentru volumul Româ-nia [i Europa. Acumularea

decalajelor economice (1500-2010), publicat `n 2010 de Editu-ra Polirom, `n colec]ia „Historia“.

Volumul România [i Europa.Acumularea decalajelor econo-mice (1500-2010) a ob]inut `n2010 Premiul „Historia MagistraVitae“, acordat de „JurnalulNa]ional“ `n cadrul concursului„Cartea de Istorie“, precum [iPremiul „CriticAtac“, `n acela[ian, pentru cea mai important\carte care trateaz\ teme sociale,politice [i ideologice relevantepentru societatea româneasc\ de azi.

11 «

printre r`nduriNEMESIS Romanul Nemesis, chiar dac\ reia `ntr-un fel preocup\ri mai

vechi de-ale lui Roth, nu-]i las\ impresia c\ ar fi un first draft.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUde[i nu provine dintr-o familie avut\,doctorul Steinberg e `n culmea fericiriic`nd aude c\ fiica sa, Marcia, urmea-z\ s\ devin\ logodnica profesorului desport. Din nefericire `ns\, numai pentrufaptul c\ nu lupt\ pe front nu-nseam-n\ c\ via]a lui Bucky va fi una lipsit\de griji. A[a cum se va vedea imediat,nu doar din perspectiva onoarei [i ademnit\]ii sale de b\rbat `[i va fi doritdomnul Cantor s\ participe, chiar s\[i s\ moar\ la debarcarea `n Norman-dia, dec`t s\ r\m`n\ acas\.

~n timp ce `n Europa r\zboiul se du-ce cu Hitler, `n America inamicul estela fel de greu de `nfr`nt pentru c\ nu-lvezi niciodat\. ~n plus, are o preferin]\v\dit\ pentru copii. El se nume[te po-liomielita. Var\ de var\, an dup\ an,poliomielita vine s\ `[i cear\ drepturi-le. Periodic `ns\, declan[eaz\ o epide-mie, ca `n 1916, c`nd au murit 7.000de bolnavi. Anul 1944 o va cunoa[te pea doua. Primele cazuri din cartieruldomnului Cantor apar chiar din s`nulechipei de softball pe care Eugene oantreneaz\. B\ie]i care p`n\ ieri erau`ntruchiparea exuberan]ei, azi de-a-bia mai respir\, imobiliza]i `ntr-un pl\-m`n de fier. ~n decurs de c`teva s\pt\-m`ni, zece copii, [i to]i din echipa dom-nului Cantor, au c\zut secera]i. De ce?De ce tocmai aici? O fi din vina gru-pului acela de italieni pu[i pe har]\care a descins ca o trup\ de [oc, peterenul [colii din Chancellor Avenueca s\ `mpr\[tie, dup\ cum ei `n[i[i audeclarat, ni[te „s\m`n]\ de poliomie-lit\“ `n cartierul Weequahic? Pu]inprobabil. O fi din vina c\ldurii toropi-toare? A efortului fizic depus pe te-ren de cei mici? A fabricilor poluantede la periferia Newark-ului? A mu[-telor [i ]`n]arilor? C`nd `ngrijorarease transform\ `n panic\, iar panica `nisterie, orice poate fi un motiv. ~n toiultragediei, domnului Cantor i se ofer\o ie[ire. La propriu. ~n tab\ra de var\din Mun]ii Pocono, departe de oricerisc de contaminare, s-a eliberat un postde supraveghetor, t`n\rul care-l ocupasefiind chemat `n armat\. Dac\ dore[te,

[i ar fi bine s\ doreasc\, `l informeaz\logodnica sa, Marcia, care se afl\ aco-lo, postul este al lui. Iar domnul Cantor,responsabilul domn Cantor, `ntr-unmoment de sl\biciune, accept\ [i, oda-t\ cu aceast\ acceptare, devine nici maimult, nici mai pu]in dec`t reprezentan-tul poliomielitei `n teritoriu. ~ntr-adev\r,f\r\ [tirea sa, [i `nainte ca el `nsu[i s\-icad\ victim\, domnul Cantor fusesegazd\ pentru virus. Din cauza lui, alt-fel spus, se `mboln\viser\ micii juc\-tori de softball, din cauza lui al]i patrucopii din tab\ra Indian Hill vor con-tacta bacilul. Din „cauza“ lui, pentruc\ acuza]ia de vinovat este rostit\ doarde propria con[tiin]\. „El trebuia s\converteasc\ tragedia ̀ n vinov\]ie“, con-stat\ cu triste]e naratorul, una din „vic-timele“ domnului Cantor care, evident,nu-i poart\ pic\ nici c`t negru sub un-ghie. „Poate c\ dac\ n-ar fi fugit de pro-vocarea de pe teren, dac\ nu i-ar fip\r\sit pe pu[tii de pe Chancellor cudoar o zi `nainte ca municipalitatea s\`nchid\ terenul [i s\-i trimit\ pe to]iacas\ – [i, poate, dac\ nici prietenul luicel mai bun n-ar fi fost ucis pe front –,Bucky nu s-ar fi repezit a[a s\ se `nvi-nov\]easc\ pe sine pentru cataclism[i n-ar fi devenit unul din oamenii a-ceia f\cu]i buc\]i de vremurile `n care

tr\iesc“, conchide naratorul. Ce fru-mos spus: „f\cu]i buc\]i de vremurile`n care tr\iesc“. Vremuri `n care tottimpul, indiferent care s`nt alea, se vaproduce ceva „accidental, revolt\tor [itragic“. „Prime[te tot ce ]i se `nt`mpl\cu simplitate“, spune rabinul Izhaqi,supranumit RASHI. Ce frumos sun\, darcuvintele frumoase s`nt cele greu depus `n practic\. {i apropos de cuvintefrumoase, v\ mai aminti]i [i un alt per-sonaj de-al lui Roth „f\cut buc\]i devremurile `n care tr\ie[te“? Suedezul,evident, domnul Seymour Irving Levovdin Pastorala american\ cu care BuckyCantor are `n comun m\re]ia ini]ial\[i „aura de e[ec ireparabil“ din final.

Prin Umilirea [i Nemesis, Roth`nv`rte din nou cu]itul `n rana provo-cat\ de con[tientizarea de[ert\ciuniiexisten]ei umane, a faptului c\ oricecucerire, progres sau izb`nd\ nu`nseamn\ nimic altceva dec`t antici-parea viitoarei c\deri.

Philip Roth, Umilirea, traducere dinlimba englez\ de Ana-Maria Li[man,colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“,Editura Polirom, 2010

Philip Roth, Nemesis, traducere dinlimba englez\ [i note de Radu PavelGheo, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\XXI“, Editura Polirom, 2011


Miercuri, 29 iunie, de la ora19.00, `n Clubul Rockstadtdin Bra[ov, va avea loclansarea rockmanului luiMihail Vakulovski, Tova-r\[i de camer\. Studentla Chi[in\u, ap\rut recent`n colec]ia „Proz\“ a Edi-turii Cartea Româneasc\.

Evenimentul va fi mo-derat de criticul literarAdrian L\c\tu[, iar actri]aIulia Popescu va citi unfragment din roman. Lec-tura va fi urmat\ de discu-]ii cu publicul [i invita]ii.

Student la Chi[in\u deMihail Vakulovski esteprimul rockman din trilo-gia Tovar\[i de camer\.

O trilogie prin care trecePrutul odat\ cu anii deucenicie ai studentuluiHai – anii marilor schim-b\ri social-politice din EstulEuropei, cu efectele lor im-previzibile, supuse capricii-lor istoriei. Amestecul deumor, ironie [i realitatebrut\, ne`ndur\toare –uneori lipsit de pudoare,dar niciodat\ gratuit –descrie rostogolirea acestuirockman col]uros pestegrani]ele de cuvinte [i for-]a lui subtil\ de celebrarea vie]ii. Un anti-bildungs-roman existen]ial, de osinceritate dezarmant\,scris `ntr-un limbaj viu,

autentic, cu elemente deroman epistolar, realist,istoric, naturalist, despreo lume plin\ de for]\ [iculoare.

Mihail Vakulovski `[i lanseaz\rockmanul la Bra[ov

Istoricul Bogdan Murgescu,c`[tig\tor al Premiului „EugeniuCarada“ pentru Economie

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Aud c\ vi-ne vacan]a. De unde vine ea? {iunde se duce? C`nd m\ g`ndesc lavacan]ele din copil\rie, `mi amin-tesc cum se terminau, niciodat\cum `ncepeau. Probabil c\ `ncepu-turile aveau o triste]e, dar [i sf`r-[iturile aveau o triste]e. Alt\ tris-te]e, pesemne una memorabil\.

~mi amintesc o dup\-amiaz\cald\, holul p\trat cu trei u[i: unad`nd spre sufrageria unde tatajoac\ [ah singur, una d`nd spredormitorul de unde abia am ie[it,una d`nd spre baia unde mamaspal\ ceva aplecat\ deasupra c\-zii. A patra latur\ e `nchis\ cu zid,un fel de ni[\ unde se afl\ labo-ratorul foto. S\ develop\m. Ma-ma se `ndreapt\ [i, cu spr`nceneleridicate, m\ mu[truluie[te deo-dat\ (deodat\ e al prezentului,fiindc\ am uitat trecutul, clipeledinaintea mu[truluielii). Adic\cum nu [tii c\ mìne `ncepe[coala? Fuga mar[ la caiete [i laghiozdan! Hainele se vor uscap`n\ mìne diminea]\, n-ai tugrij\. {i-mi amintesc o pung\albastr\, `n punga asta nu [tiu ceera dar era chiar vacan]a, o]ineam `n mìni [i nu voiam s\-idau drumul. Cu punga albastr\ `nm`n\, minun`ndu-m\ c\ a doua zi`ncepea [coala. Uitasem complet!{i `nainte de asta alt\ vacan]\`ncep`nd, [i alta sf`r[indu-se, [ialta anun]`ndu-[i `nceputul, [i altaanun]`ndu-[i sf`r[itul, cele maimulte uitate, `nceputuri [isf`r[ituri, a[a cum s`nt uita]iservitorii din Watt al lui Beckett,„C\ci Vincent [i Walter nu au fostprimii, o, nu, ci `naintea lor aufost Vincent [i `nc\ un altul alc\rui nume `l uit, [i `naintea loracel altul al c\rui nume `l uit [i`nc\ un altul al c\rui nume iar\[i`l uit, [i `naintea lor acel altul alc\rui nume iar\[i `l uit [i `nc\ unaltul al c\rui nume nu l-am [tiutniciodat\, [i `naintea lor acel altulal c\rui nume nu l-am [tiutniciodat\ [i un altul al c\ruinume Walter nu [i-l putea aminti,[i `naintea lor acel altul al c\ruinume Walter nu [i-l putea aminti[i un altul al c\rui nume Waltertot a[a nu [i-l putea aminti, [i`naintea lor acel altul al c\ruinume Walter tot a[a nu [i-l puteaaminti [i un altul al c\rui numeWalter nu l-a [tiut niciodat\, [i`naintea lor acel altul al c\ruinume Walter nu l-a [tiutniciodat\ [i un altul al c\ruinume nici m\car Vincent nu [i-l

putea aduce aminte, [i `naintealor acela al c\rui nume nici m\carVincent nu [i-l putea aduce amin-te [i un altul al c\rui nume tota[a nici m\car Vincent nu [i-lputea aduce aminte, [i `naintealor acel altul al c\rui nume tota[a nici m\car Vincent nu [i-lputea aduce aminte [i un altul alc\rui nume nici m\car Vincent nul-a [tiut vreodat\ [i tot a[a maideparte, p`n\ ce li s-a pierdutorice urm\, gra]ie scurtimiimemoriei umane, ceva `nl\tur`nd`ntotdeauna altceva...“.

Emil Brumaru: M-ai z\p\cit cuVicent [i Walter ai t\i, pe l`ng\ cemai eram [i eu cam nesigur cuvacan]ele mele cele mai fru-moase, petrecute la rudelemamei din Curtea de Arge[, [ielev, [i student, la tante Vera, latante Olgu]a, la tante Fr\s`nica...Mereu eram singur, nu cuno[-team pe nimeni din ora[, a[a c\citeam la nesf`r[it, m\ plimbamp`n\ la m\n\stire [i `napoi, uneorimergeam la cinematograful carerula c`te dou\ filme pes\pt\m`n\... Primele zile treceau`ntr-o lene des\v`r[it\, `mi c\utamlocuri numai de mine [tiute, pemarginea rùlui (pe atunci nu sef\cuse barajul), pe ni[te insuli]eacoperite de nisip [i frunze, unde`nc\peam doar eu cu covora[ulpe care m\ `ntindeam pe burt\ca s\ citesc roman dup\ roman,mai ales de Somerset Maugham,plus al]i autori englezi la mod\prin anii 1940, tradu[i de ve[-nicul Jul Giurgea. Biblioteca luinea Mitic\ era destul de bineaprovizionat\. Am consumat-o `nc`teva vacan]e. Tr\iam un soi detriste]e pl\cut\, puteam dormi c`tvroiam, tr`nd\veam `n cameramea, pe un pat imens, unica grij\era doar s\ fiu la masa de pr`nz,de pe la ora 2-3, acas\. Seara m\culcam devreme, nu am cititniciodat\ noaptea, cu rareexcep]ii, mai `n v`rst\ fiind, c`nderam fascinat de c`te o carte pecare n-o puteam l\sa din mìni,`mi zbura [i somnul, aveam oconcentrare maxim\, textul `miintra direct `n carne, tr\iam fraza.Cam a[a `ncepeau vacan]elemele. Dup\ vreo zece zile uitamtotul: [coala, Ia[ul, „ga[cateatrului“, certurile torturantedintre p\rin]i...

(va urma)

Vacan]ele,vacan]ele

Bogdan Romaniuc: „Romanul este foarte bine documentat, iar autorul ]ine chiar s\ precizeze fiecare modificare saucompletare adus\ evenimentelor, fiecare denaturare a dateloristorice, fiecare fapt inventat de romancier“.

BUCURIA VIE}II» 12

printre r`nduri

Bogdan Romaniuc

Van Gogh este personajul principal dinromanul Bucurria vie]ii, care poveste[-te [aisprezece ani din via]a pictorului,de-aa lungul c\l\toriilor sale prin Olan-da, Belgia [i Fran]a. Except`nd micilelibert\]i, care „]in de tehnica scrisului“,cartea corespunde aproape `n `ntregi-me realit\]ii, a[a cum ne asigur\ IrvingStone, care a mers pe urmele lui VanGogh `n trecerea sa prin Europa.

Romanul este foarte bine documen-tat, iar autorul ]ine chiar s\ precizezefiecare modificare sau completare a-dus\ evenimentelor, fiecare denatura-re a datelor istorice, fiecare fapt in-ventat de romancier. C`t adev\r [i c`t\fic]iune este `n Bucuria vie]ii, cititorulva afla singur, prin lectura romanului.Cert este c\ fiecare carte a lui IrvingStone a implicat mult\ munc\ de cer-cetare [i o voin]\ enorm\ de a p\strac`t mai mult din vie]ile povestite, re-construind dialogurile pierdute [i a-cord`nd o mare aten]ie fiec\rui deta-liu biografic. Principala surs\ de docu-mentare pentru Bucuria vie]ii au fostcele trei volume de scrisori ale lui VanGogh. Pictorul a fost un prolific scri-itor de epistole. ~n general, scrisorile

s`nt adresate fratelui s\u Theo (a-t`t prima, c`t [i ultima scrisoare,`nainte de sinucidere), dar [i altormembri ai familiei sau prieteni-lor, unul dintre ace[tia fiind PaulGaugain. Scrisorile s`nt scrise ̀ n olan-dez\, englez\ [i francez\. Pornindde la aceast\ vast\ coresponden]\,Irving Stone schi]eaz\ portretul li-terar al artistului.

Mai mult dec`t obiografie romanesc\

Romanul, prima lucrare de acest gena lui Stone, a fost refuzat la `nceputde mai mul]i editori, fiind publicatabia `n 1934. Bucuria vie]ii este al-c\tuit din opt c\r]i, fiecare av`nd nu-mele unui ora[, fiecare povestindvia]a aceluia[i celebru personaj: VanGogh. De la Londra la Auvers, trec`ndprin Haga [i Paris, p\[im al\turi depictorul r\t\citor, ca un Don Quijote,`n c\utarea destinului. Bucuria vie]iisurprinde anii de dinaintea mariidescoperiri, pictura, p`n\ la final,odat\ cu sinuciderea artistului la nu-mai 37 de ani.

~n ciuda faptului c\ era un pictorde geniu, via]a lui Van Gogh a fost o

lupt\ne`ncetat\ `mpotriva s\r\ci-ei, a disper\rii [i a nebuniei: „S\ [tiis\ suferi f\r\ s\ te pl`ngi, s\ prime[tisuferin]a ca pe ceva de ne`nl\turat...Da, dar `n acest chip risca s\-[i piard\min]ile. Dac\ se pleca `n fa]a durerii,a dezn\dejdii, era pierdut. Orice omtrece prin via]\ prin clipe `n care sim-te c\ nu mai poate `ndura, atunci seleap\d\ de suferin]\ ca de o hain\ je-goas\“. Un r`nd din cartea lui Dela-croix, scrie Stone `n ultima parte a ro-manului, `l ajut\ pe Van Gogh s\ con-tinue: „Am descoperit pictura, spuneaDelacroix, c`nd nu mai aveam din]i `ngur\ [i de-abia `mi mai tr\geam su-fletul“. Mai t`rziu, la sanatoriu, `n `n-grijirea doctorului Peyron, c`nd „alie-na]ia devenise pentru el s\n\tatemintal\, iar anormalul devenise nor-mal“, c`nd Via ro[ie, tabloul pe care l-apictat `ntr-o prim\var\ la Arles, sevinde cu patru sute de franci la lici-ta]ie, Van Gogh `[i reaminte[te vor-bele lui Delacroix: „Dac\ Delacroix aputut descoperi pictura c`nd n-a maiavut din]i [i putere, `[i zise el, eu opot descoperi c`nd nu mai am din]i [iminte“. Cartea a VIII-a, „St. Remy“,dar mai ales capitolul patru, esteprobabil cea mai emo]ionant\ parte aromanului lui Irving Stone dedicatlui Vincent Van Gogh.

Bucuria vie]ii surprinde atmosferaparizian\ a postimpresioni[tilor [i re-constituie admirabil etapele dezvol-t\rii [i evolu]ia artei lui Vang Gogh.Cartea este mai mult dec`t o biografieromanesc\, este istoria devenirii spec-taculoase a unui artist, `n sensul pecare `l d\ Thomas Mann acestei de-veniri `n Doctor Faustus sau `n cele-lalte lucr\ri ale sale despre soarta ar-tistului de geniu.

Irving Stone, Bucuria vie]ii, traducere din limba englez\ de Liana Dobrescu [i

Geo Dumitrescu, colec]ia „BibliotecaPolirom. Proz\ XX“, Editura Polirom,

2011, 39.95 lei


Irving Stone este un scriitor american, n\scut la SanFrancisco [i recunoscut `n principal pentru romanelesale biografice, inspirate de vie]ile unor oamenicelebri, arti[ti, scriitori etc. printre care: AbrahamLincoln, Sigmund Freud, Michelangelo, CharlesDarwin, John Adams, Jack London sau Vincent vanGogh. Stone este un „specialist `n bio-istorie“.

Pa[i celebri

13 «

muzic\ AC/DC

Dumitru Ungureanu: „O trup\ despre care nu-i nevoie s\ cautargumente, apropo de valoare, cu toate c\ ultima expunere `nconcert, cel din Argentina, cam dezam\ge[te, tehnic vorbind“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, PragaViteza de apari]ie [i dis-pari]ie a starurilor show-biz a fost definit\ `nc\de-aacum vreo patru de-cenii de Andy Warhol:15 minute de glorie! Nupare s\ se fi schimbat,de[i lumea e mai deas\pe planeta noastr\, mij-loacele de r\sp`ndire a[tirilor asigur\ transmisiainstant, iar evenimentele(s\ scriu „evenimente“?)artistice r\sar oriundeprin „satul planetar“. ~naceste circumstan]e, mise pare fireasc\ `ndoialac\ [ansele de rezisten]\temporal\ a diferitelor pie-se de top, hituri solide, succeseuria[e, [lag\re nemuritoare etc.s`nt minime. Ce anume confer\valabilitate peste ani unei compo-zi]ii (`ntr-o anume `nregistare), nu[tiu. Am pus `ntre paranteze preci-zarea despre `nregistrare, fiindc\ `nrock, mai mult ca-n orice domeniuartistic, amprenta personal\, feel-ing-ul, starea de spirit momentan\,combustia intern\ a trupei contu-reaz\ valoarea [i d\ robuste]e uneiversiuni `n detrimentul alteia.Destui interpre]i au c`ntat Hey,Joe!, de exemplu. Dar numai JimiHendrix a reu[it varianta de ex-cep]ie, neegalat\ `nc\.

Jeff Beck nu s-a sfiit s\ reia pec`teva discuri proprii piese celebreale primei genera]ii de rockeri.Drept care, anul trecut a fost ve-deta spectacolului dat `n onoarealui Lester William Polsfuss a.k.a. LesPaul, omul care, se zice, e „vinovat“de toat\ nebunia rock’n’roll, cu chi-tara sa magic\. Concertul (editatrecent de Eagle Rock) s-a ]inut laIridium Jazz Club din New York, aco-lo unde Les Paul (n\scut `n 1915,mort `n 2009) a c`ntat ani de zile.~n sal\, oaspe]i de marc\ – am re-marcat pe Kirk Hammett, de laMetallica [i pe Warren Haynes, dela Allman Brothers Band. Pe scen\,al\turi de Jeff, o trup\ de autenticrockabilly. Vocalistul ei are o pres-ta]ie cu nimic mai prejos dec`t sta-rurile anilor ’50. ~ns\, tipul care fa-ce de neuitat apari]ia e contraba-sistul, o palm\ mai scund dec`tinstrumentul s\u. Privi]i-l, [i v\ mi-nuna]i! 27 de piese rock standard,prelu(cr)\ri de blues, cum e Sittingon the Top of the World, de ska[i altele ridic\ instinctiv picioarelede pe podea, fundul de pe banche-t\ [i sticla de unde-i pus\. Apare[i-o c`nt\rea]\, Imelda May, al

c\rei rol e parc\ de coloratur\, nude performan]\. Un show pe c`t deminimalist, pe at`t de bine filmat`n HD, cu sunet exemplar [i ritmfresh, `n pofida anilor scur[i dec`nd celebritatea genului era uri-a[\. Long live rock’n’roll? Yes!

{i iat\ al doilea exemplu: AC/DC –Let There Be Rock, mult-a[teptatarestaurare a peliculei filmate cuocazia concertului de la Paris,1979. O trup\ despre care nu-inevoie s\ caut argumente, apro-po de valoare, cu toate c\ ultimaexpunere `n concert, cel din Ar-gentina, cam dezam\ge[te, tehnicvorbind. ~i reg\sim `n plenitudi-nea for]elor, [i le st\ bine: ni[tetineri aproape tem\tori s\ vor-beasc\ `n fa]a camerelor, cumvauimi]i c\ li se acord\ aten]ia cuve-nit\ marilor nume. Aerul de epoc\se p\streaz\ nealterat, prospe]imea`nvioreaz\ pe orice privitor/admi-rator, `ns\ revela]ia treceriitimpului declan[eaz\ nostalgia,sentiment despre care s-au scrispovestiri & romane, [i s-au turnatfilme... Am rulat de dou\ ori lar`nd concertul AC/DC, [i defiecare dat\ am fost transportatemo]ional `ntr-o lume care nu(mai) exist\ dec`t `n documentede felul acestuia. Nimic n-a con-taminat rela]ia c`t se poate de osmotic\ a receptorului dinmintea mea cu fluxul dinamicemis de trup\. {i dac\ la Jeff Beckn-a fost nevoie de trucuri tehnicepentru sunet, la AC/DC nici nu sebag\ de seam\ c\ s-a lucrat la`mbun\t\]irea capturii de-acumtrei decenii.

Cu asemenea exemple pe mas\,l`ng\ televizor, cred copil\re[te,cu toat\ bucuria, c\ rock’n’roll-ule (vorba unui refren c`ntat demulte „nume“) ve[nic t`n\r...


Denumit oficial Prrogetto Marrtha Arrge-rrich, dar mai bine cunoscut sub nume-le generic al seriei de discuri publicateanual de EMI, Marrtha Arrgerrich annddFrrienndds, edi]ia de anul acesta, a ze-cea, a reunit ̀ n jurul pianistei circa 50de prieteni [i membri ai familiei ei.~ntre ei pianistul Stephen Kovacevich,cel de-al doilea so], [i Lyda Chen, fiicaei din prima c\s\torie, cei doi „fra]i“cum le place s\ se autodefineasc\, pi-anistul Nelson Freire [i violoncelistulMisha Maisky, mai v`rstnicul ei bunprieten, violonistul Ivry Gitlis, [i nu-mero[ii tineri de mare talent promo-va]i de Martha de-a lungul ultimilor de-cenii. Unii din ace[tia din urm\ s`ntdeja nume binecunoscute `n circuitulmuzical, ca piani[tii Nelson Goerner,Nicholas Angelich, Gabriela Montero,Sergio Tiempo, Alexander Mogilevsky,violoni[tii Renaud Capuçon, Geza-Hos-szu-Legocky, Michael Guttman, violon-celistul Gautier Capuçon etc. Li s-auad\ugat, printre cei mai tineri, dintreultimii al\tura]i marii familii, CristinaMarton [i Diana Ionescu, pianiste n\s-cute `n România. S-ar putea vorbi de oadev\rat\ „interna]ional\“ a muzicii...

Cum mi-au dat de `n]eles c`]ivaprieteni de pe Facebook, de[i relativ

bine cunoscut\ [i `n România, melo-manii s`nt mai pu]in familiariza]i cuistoria personal\ a Marthei Argerich,mult timp mai aproape de lumea mi-tului, dec`t de cea reflect`nd existen-]a [i parcursul ei real. Istoria se poatereg\si `n prima biografie a pianistei,scris\ pe baza amintirilor ei [i ale a-propia]ilor ei, de un ziarist prieten,Olivier Bellamy, un cunoscut, altfel,`n Fran]a, redactor muzical al canalu-lui Radio Classique [i colaborator alrevistelor muzicale de specialitate.

Martha Argerich. L’enfant et les sor-tilleges, subtitlu ravelian cum nu se poa-te mai potrivit, a ap\rut anul trecut `n„Colec]ia Muzica“ a Editurii Buchet-Chastel, la Paris. O edi]ie german\,publicat\ anul acesta, a g\sit de cuvi-in]\ s\ modifice mai comercial subti-tlul, transformat `n... Die Löwin amKlavier! De gustibus...

Biografia, `mp\nat\ de amintiri [i a-necdote, merit\ citit\ [i se cite[te u[or,iar de mare folos pentru cei care vor s\cunoasc\ mai bine pianista Argerichs`nt paginile finale cu discografia [irepertoriul ei. O cale de a se descurca`n pletora de discuri, multe reedit\ri,unele pirate de calitate mai modest\,din care Olivier Bellamy alege zeceCD-uri reprezentative, „inconturna-bile“: recitalul de debut din 1961, undisc Bach, Preludiile [i Concertul nr. 1de Chopin, cuplat cu cel de Liszt (toa-te la Deutsche Gramophone), discul eilegendar Chopin, `nregistrat pentruEMI la Londra `n 1965 (dar distribuit a-bia ̀ n 1990), Concertul ̀ n sol de Ravel,cel de-al 3-lea de Prokofiev, cu Abbado(DG), Concertul Nr. 3 de Rachmaninovcu Riccardo Chailly (Philips), Concer-tul Nr. 1 de Ceaikovsky, cu Kondra[inla pupitru (DG), setul de muzic\ decamer\ Schumann (EMI) [i Sonata pen-tru vioar\ [i pian a lui Bartok, cu Gi-don Kremer partener (DG). A[ ad\ugasuperbele `nregistr\ri live de la Con-certgebouw din 1978/79, iar `ntremultele apari]ii speciale, cu ocazia ani-vers\rii pianistei din acest an, o reedi-tare pe CD a discului Schumann dinarhiva companiei Sony. Ar mai fi de a-mintit [i o serie `ntreag\ de DVD-uri...

Iar pentru noi, a[ mai ad\uga, car-tea lui Olivier Bellamy are [i c`tevapagini de interes special, acelea `ncare Martha evoc\ lec]iile luate la 16ani, la Geneva, cu Madeleine Lipatti[i Nikita Magaloff, [i `nt`lnirea, avut\gra]ie acestuia din urm\, cu ClaraHaskil la Vevey. Evoc\ri, `n felul lor,emo]ionante...

Martha Argerich:„Copilul [i vr\jile“Nu aveam inten]ia s\ v\scriu despre Martha Argericha c\rei aniversare, la `ncepu-tul lunii, a f\cut s\ curg\mult\ cerneal\ tipografic\.Martha Argerich apar]ineacelui soi de piani[ti caretrebuie doar asculta]i [icare au harul [i darul de ate face s\ intri imediat `ncomuniune cu muzica, peun plan spiritual unde cu-vintele nu-[i mai au locul.{i nu a[ fi scris dac\ Radio-televiziunea italian\, pe ca-nalul Rete Due, nu ne f\ceacadoul de a transmite, `ndirect pe internet, c`tevadin concertele proiectului,probabil cel mai reu[it alpianistei, Festivalul anualde la Lugano. La data apa-ri]iei acestui num\r al„Suplimentului“, mai ave]iposibilitatea s\ asculta]i/ve-de]i `n direct ultimele dou\concerte [i v\ `ndemn s\tr\i]i experien]a. Merit\!

Rock’n’roll forever young

Nicolas Cage aproape c\ nu poate spune „nu“ unui rol `ntr-un filmce aduce, m\car pe departe, cu o adaptare a unei benzi desenate.Din p\cate, alegerile sale s-au dovedit p`n\ acum nefericite.

» 14

slow/fast food

C`teva filme`nainte devacan]\


Drago[ Cojocaru

Cage este un `mp\timit albenzilor desenate cu super-eroi. Pseudonimul [i l-a luatde la eroul de culoare LukeCage, fiului s\u cel mai mic i-apus numele purtat de Supermanpe planeta natal\, Kal-El. Pro-babil c\ [i-a dorit `ntotdeaunas\ dea lovitura cu un rol `ntr-unmare film cu supereroi, lucrucare ar fi avut [anse s\ se `nt`m-ple dac\ proiectul unui Super-man realizat de Tim Burton n-arfi e[uat, `n anii ’90. De aceea,cred c\ Nicolas Cage aproapec\ nu poate spune „nu“ unuirol `ntr-un film ce aduce, m\-car pe departe, cu o adaptarea unei benzi desenate. Dinp\cate, alegerile sale s-au do-vedit p`n\ acum nefericite.

De exemplu, Anotimpulvr\jitoarei, combina]ie deroad-movie medieval [i horror,avea toate ingredientele debaz\ pentru un film de succes.A rezultat `ns\ o `ncercare ra-tat\ de update al unui stil dehorror realizat cu mult mai mul-t\ elegan]\ de Roger Corman[i studiourile Hammer `n anii‘60. Mai bun, dar nu cu multeste Drive Angry care, pe DVD,este v\duvit de adaosul 3Dde pe marile ecrane. Un filmcu un subiect foarte asem\n\torcu alt\ produc]ie `n care s-ailustrat Cage, Ghost Rider. Dar,`n rol de [ofer fugit din iadpentru a-[i r\zbuna fiica, Ni-colas Cage mai marcheaz\ `nc\un insucces `n c\utarea lui dis-perat\ de Nirvana `n stil comics.

Pa[aport pentruOscar

Dup\ decenii de domnie laHollywood, western-ul tradi-]ional r\m`ne `n continuareun gen ie[it din mod\. Dardac\ nu mai are mare priz\ la

public, `n ziua de azi unwestern poate fi un bunpa[aport pentru Oscar. C`tevaexemple: Necru]\torul lui ClintEastwood (1992), Dans`nd culupii (1990 – a fost [i un ma-re succes de box office) [i,mai nou, True Grit/Adev\ratulcuraj al fra]ilor Coen, cu cele10 nominaliz\ri la Oscar alesale care, din p\cate, nu auadus nici m\car un premiu.

Fra]ii Ethan [i Joel Coendoreau de mult\ vreme s\ rea-lizeze un western „ca la mamalui“ [i au decis s\ adaptezedin nou cartea din 1968 a luiCharles Portis, povestea baza-t\ pe fapte reale, se pare, aunei fete de 14 ani care faceechip\ cu un pistolar b\tr`npentru a se r\zbuna pe uciga-[ul tat\lui ei. Cartea lui Portisa fost adaptat\ imediat laHollywood, iar primul TrueGrit, `n 1969, i-a adus luiJohn Wayne, zis [i „The Duke“,singurul Oscar din carier\. ~n2010, acela[i rol a fost c`t pece s\ `i ofere lui Jeff Bridges,zis [i „The Dude“, un al doileaOscar, consecutiv, dup\ pre-miul din 2009 pentru roluldin Crazy Heart.

Bridges nu [i-a luat al do-ilea Oscar, dar nu pu]ini aufost criticii care au consideratc\ felul `n care a jucat rolulveteranului marshall RoosterCogburn a fost net superiorinterpret\rii lui Wayne. Deasemenea, multe cuvinte delaud\ au fost spuse pentruHailee Steinfeld, interpretafeti]ei din film, o actri]\ care,la numai 14 ani [i la primaapari]ie pe marile ecrane, s-av\zut nominalizat\ la unOscar pentru interpretare.

Surprinz\toare `ntr-o oa-recare m\sur\ este [i reali-zarea fra]ilor Coen care, dup\o lung\ list\ de filme `n cares-au obi[nuit s\ amestece

genurile, au optat de aceast\dat\ pentru un western aproa-pe tradi]ional, dar departe deimaginea de carte po[tal\ aproduc]iilor din era de aur agenului [i, `n acela[i timp, oadaptare mult mai fidel\ catot [i atmosfer\ a romanuluilui Portis.

Poveste din vremeaRena[terii Disney

De la sf`r[itul anilor ’70,studiourile Disney au intrat`ntr-o perioad\ marcat\ dediverse probleme [i produc]iif\r\ succes, destul de `nde-p\rtate de standardele im-puse `n perioada de glorie alui Walt. Dup\ ce animatorulDo Bluth a plecat `n 1979,lu`nd cu el 11 dintre cei maibuni animatori pentru a fon-da un studio rival, [i dup\e[ecul ustur\tor al lui BlackCauldron `n 1985, `nsu[i vi-itorul departamentului deanima]ie de lungmetraj a fostpus `n pericol. ~n ciuda isto-riei lor, cei de la Disney auajuns s\ prefere s\ dea maimult\ aten]ie anima]iei pen-tru TV care, cu standarde decalitate mai sc\zute, era multmai ieftin\.

Spre `nceputul anilor ’90`ns\, competen]a lui JeffreyKatzenberg, ajuns mare [efdup\ venirea de la Paramount,a `nceput s\ dea rezultatele

scontate, iar studiourile luiMickey Mouse au ie[it dinconul de umbr\ direct `n lu-mina reflectoarelor. A urmat,vreme de c`]iva ani, ceea cela Hollywood poart\ numelede „Rena[terea Disney“,perioad\ `n care studiourile[i-au rec`[tigat fosta glorie [iau cunoscut din nou succesulglobal, pe coordonatele tra-sate `n vremea lui Walt, cu oserie de filme unul [i unul.

Seria de aur a `nceput `n1989 cu Mica siren\, a con-tinuat `n mod spectaculos cuFrumoasa [i bestia (1991), con-siderat unul dintre cele mai bu-ne produse Disney din toatetimpurile, cu Aladdin (1992),Regele Leu (1994), Pocahon-tas, Mulan sau Tarzan. Dup\2000, `n ciuda unor succesemai mici, Rena[terea Disneys-a retras discret din aren\pentru a face loc erei Pixar.

Printre aceste opere „re-nascentiste“, Aladdin este unadintre marile reu[ite ale cu-plului regizoral John Musker[i Ron Clemens. O poveste deaventuri [i c`ntece `n cea maipur\ tradi]ie Disney, excelentdesenat [i animat, [i cu unRobin Williams `n form\ maxi-m\, pe post de voce a Geniului.Este un produs clasic Disney,unul dintre cele mai bune, [ipoate fi redescoperit acum`ntr-o edi]ie special\ pe DVD.

Serios, ce se `nt`mpl\ cu Nicolas Cage? E unmare ne`n]eles, un actor inegal, o vedet\supraevaluat\ sau pur [i simplu nu [tie s\ `[ialeag\ proiectele? Adev\rul este c\ cel carerenun]a la numele Coppola pentru a nu „intracu pile“ `n lumea cinema-ului a amestecat `ntoat\ cariera sa, peste 60 de filme, roluriexcelente [i apari]ii deseori la limita jenei.

NICOLAS CAGE

15 «

slow/fast foodISPITA CIORAN

Olti]a C`ntec: „Dincolo de senza]ia de déjà vu, tr\it\ de cei careau vizionat Un tramvai numit Popescu, propunerea lui GavriilPinte [i a Roxanei Ionescu, semnatara scenografiei, muste[te desemne [i `n]elesuri“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

— {i zi a[a. Au r`s de tine?— Nu to]i... Rare[ de la impriman-

t\. Da’ [tiam c\ o s\ fie a[a. Defiecare dat\ e la fel.

— Las\, m\ George, c\ i se `nfund\[i lui, nu-]i bate capul. Vrei un sandwich?

— Mersi.— O ]igar\?— Mul]umesc, Marcel. E[ti... un

prieten bun. Nu m-a[ fi a[teptat.— Ei, las\... Cum a[a? Da’ mie de

la `nceput mi-a pl\cut de tine. Adic\,s\ nu `n]elegi gre[it...

— A, nu. Nu.— Nu-s pe invers, m\-n]elegi?— A, nu, nu. Nici nu m-am g`ndit...— Nu m\ dau la tine, te rog s\ m\

crezi! Eu m\ culc cu Iulia de la Sales. Da’s\ nu mai zici la nimeni, c\ nu se [tie.

— Nu mai zic...— Vezi? ~]i `ncredin]ez un secret.

Ai grij\, George. ~mi pun slujba `nmìnile tale! Vezi c`t de mult te pre-]uiesc? Ca pe un prieten, nu ca alt-ceva. Nu-s din \la... da?

— Nu, Doamne fere[te.— Eu am zis de la `nceput. George

merit\ ceva mai bun dec`t s\ trudeas-c\ pentru cine [tie ce [ef constipat lao multina]ional\. S\-[i toceasc\creierii pentru al]ii. {i uite c\ p`n\ laurm\ nu m-ai l\sat balt\! Am crezut`n tine [i tu ai reu[it s\ nu-mi `n[elia[tept\rile. ~n sf`r[it ai spart crisalida!

— Ce?— Ideea! Care e ideea?— Ce... a...— Ideea ta de superafacere. George!

Superideea ta de afacere. Ideea de careau r`s infamii f\r\ s\-[i dea seama ceoportunitate li se c\sca `n fa]a ochilor.Ideea care te va face fluture. Care e?Zi-mi [i mie, vreau [i eu s\ fiu ac]ionar!

— N-o s\ r`zi?— S\ mor eu.

— Ok, fii atent. Am o prieten\ ac-tri]\ care joac\ roluri de ursitoare lapetrecerile private ale oamenilorcare-[i boteaz\ copiii. {i m-a lovit!

— Ia-o `ncet, sistematic. Cum te-alovit?

— Dac\ la botez avem ursitoare, laCr\ciun `l avem pe Mo[ Cr\ciun, lafiecare eveniment `n familie avemc`te un om care se `mbrac\ `ntr-uncostum [i joac\ un rol... atunci s\facem o firm\ de `nchiriat Mor]i!...Nu mor]i, cadavre. Mor]i, adic\Moartea. Ai un deces `n familie, chemi un om care s\ fie `mbr\cat `nMoarte. Poate s\ fac\ [i un momental lui, s\ recite o poezie de Bacoviasau, nu [tiu... s\ spun\ c`teva cu-vinte despre r\posat. C\ a fost unom bun. S\ primeasc\ oamenii carevin la priveghi, s\-i serveasc\ cupr\jiturele [i ]uic\. {i s\ mearg\ pur[i simplu `n fruntea cortegiului. Credc\ dac\ omul con[tientizeaz\ [ivizualizeaz\ Moartea, ì e mai u[or s\o accepte, s\ treac\ peste. {i la`nmorm`nt\ri avem bocitoarele, caredeja s`nt.

— Doar `n unele zone ale ]\rii, pecale de dispari]ie...

— Exact. Le `nlocuim cu Moartea.Probabil c\ n-ar merge din prima,dar `n timp, oamenii s-ar obi[nui cuideea...

— Excelent, George! E[ti genial. Efoarte bun\!

— Da?! Ce bine c\-]i place!— Pot s\-]i dau [i eu o sugestie?

Nu vreau s\ m\ bag, dar fii atent.— Sigur.— La final, dup\ ce au b\gat mor-

tul `n groap\ [i `l acoper\ cu p\m`nt,acolo la cimitir, Moartea poate s\arunce coasa peste um\r, [i cine oprinde, \la e urm\torul! Ca la nunt\.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan Teodorovici Redactor-[[ef:George OnofreiRedactor-[[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..


Noroc de v`nzarea la licita]ie a unui lotdin manuscrisele sale, care a mai acti-vat memoria autorit\]ilor din patrianatal\, altfel destul de amor]it\ ca re-ac]ie vizavi de tem\. Exact a[a cum oportretiza filosoful c`nd se referea la is-toria noastr\, la lipsa de completitudineca neam. Au existat, `n schimb, gesturiizolate care au reamintit de filosof. LaSibiu, la Teatrul „Radu Stanca“, un spec-tacol intitulat Ispita Cioran a ref\cut cumijloace specifice momente din bio-grafia [i opera g`nditorului. Ideea aavut-o regizorul Gavriil Pinte, semna-tarul scenariului [i al spectacolului,utiliz`nd o formul\ verificat\ `ntr-unproiect anterior, de teatru itinerant.~n 1997, Pinte a imaginat Un tramvainumit Popescu, utiliz`nd secven]e dincrea]ia literar\ a lui Cristian Popescu, oveche linie de tramvai (Sibiu-R\[inari)[i actori, `ntr-o reprezenta]ie-c\l\torie,la propriu [i la figurat `n acela[i timp,`n universul liric al unui poet disp\rut.A urmat Ghidul copil\riei retrocedate,pe un scenariu al lui Andrei Codrescu,alt sibian plecat ̀ n lumea mare, sus]inut`n Hala Simerom. Pentru Ispita Cioran,formatul a r\mas acela[i, inclusiv tram-vaiul, doar con]inutul e altul. Un con-]inut mai potrivit din multe punctede vedere, c\ci punctul culminant al

voiajului teatral, R\[inari, e, cum [tim,locul unde Emil Cioran a v\zut luminazilei [i [i-a petrecut cea mai `mplinit\parte a vie]ii, copil\ria. Ingeniozitatearegizorului const\ tocmai `n exploa-tarea estetic\ a poten]ialului istoric allocurilor str\b\tute de arti[ti [i public,locuri pe unde, foarte probabil, a trecut[i nihilistul secolului. Ambientul im-pregnat cu spiritul lui Cioran e princi-palul atu al spectacolului. Dincolo desenza]ia de déjà vu, tr\it\ de cei careau vizionat Un tramvai numit Popescu,propunerea lui Gavriil Pinte [i a Roxa-nei Ionescu, semnatara scenografiei,muste[te de semne [i `n]elesuri.

Un spectacol de teatruitinerant, dar [idocumentar

Incursiunea `n Ispita Cioran `ncepe `n-tr-o poieni]\ de l`ng\ Muzeul Astra,unde se desf\[oar\ prologul. Cioraneste interpretat de Marius Turdeanu`n tonalit\]i foarte potrivite, combin`ndcu un dozaj adecvat gestic\, ticuri, pri-virea plin\ de semnifica]ii [i parc\ p`n\[i timbrul vocal, `n orice caz frazarea,accentul a[ezat pe cuvinte, [i fantas-mele celui ipostaziat. Uvertura forest\preg\te[te publicul pentru aceast\ „bio-grafie poetic\ despre opera [i via]a luiEmil Cioran“. Meritul decupajului tex-tual al lui Pinte este echilibrul `ntre sec-ven]ele biografice [i temele obsesive dinscrieri, referin]ele la destinul personal,dar [i la cel istoric al poporului român.Spectacolul e concomitent unul de tea-tru itinerant [i documentar, c\ci pe par-cursul c\l\toriei cu tramvaiul, spectato-rilor li se dezv\luie cronologic elementereale din traseul terestru al eseistului.Miniuniversul recreat ̀ n jurul lui Ciorane anturat de Simone Boué [i FriedgardThoma, costumate simbolic `n alb, de

personaje generice extrase din lucr\ri-le sale, precum Str\inul, Nefericitul,Necunoscutul, ale c\ror ]inute vestimen-tare s`nt cromatic sumbre. Utilizareacadrului natural `n combina]ie cu celsuprarealist imaginat scenografic (cos-tumele magrittiene), mixarea elemen-telor construite (cadrane de ceasuri,cruci, oglinjoare rotunde, manechine,p\s\ri `mp\iate) cu cele aleatorii (unbiciclist, animale domestice, o c\ru]\cu cai) creeaz\ un amestec straniu detrecut [i prezent. Care devine ax al vi-ziunii teatrale.

Atmosfera special\ se na[te [i din fe-lul `n care interpre]ii [i iluzia teatral\interac]ioneaz\ cu publicul. Dispari]iasepara]iei nete `ntre spa]iul actorilor [icel al audien]ei, proximitatea, include-rea publicului `n reprezenta]ie, oferin-du-i, de exemplu, un pahar cu vin ro[u,la R\[inari, unde subiectele abordates`nt Dumnezeu, religia, moartea, suici-dul, interferarea actorilor cu spectatorii,plasarea acestora `n mijlocul ac]iunii,jocul printre ei creeaz\ un tip specialde rela]ionare, care faciliteaz\ trans-miterea emo]iei. Spa]iul sonor e la felde important: sunetul de toac\, vorbele,fo[netul p\durii, zgomotul diurn al R\-[inariului, sc`r]ìtul greierilor, ma[inile,motorul vechiului Tatra, muzica r\su-n`nd din boxe contureaz\ o ambian]\audio cu rol teatral major. Mersul estealternat cu opririle, cu cobor`tul dintramvai, cea mai lung\ sta]ionare fiindla R\[inari, de unde cu to]ii privesccelebra Coasta Boacii. Unica vulnera-bilitate a c\l\toriei acesteia este lungi-mea ei [i repetitivitatea mijloacelor,c\ci revenirea de la R\[inari `nseamn\,`n mare parte, reluarea solu]iilor de la„dus“. Finalul `ns\ e nemaipomenit:pasagerii debarc\ la punctul de undeau plecat, doar Cioran `[i continu\drumul pe tampoanele tramvaiului,salut`nd a revedere!

C\l\torind cu CioranS-au `mplinit, `n aceast\prim\var\, 100 de anide la na[terea lui EmilCioran. Poate nu am fostfoarte atent\, dar amr\mas cu senza]ia c\ `nRomânia evenimentul atrecut neobservat, dac\e s\ raportez, de pild\,la timpul ori spa]iulalocat pentru inep]iipolitice ori [tiri horroraduc\toare de rating.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC Continuarea ideii

FOTO

:And

rey

Kolo

bov

FOTO

:And

rey

Kolo

bov

Hanna

Cel mai mult mi-a pl\cut Hanna, care eun thriller ce pleac\ de la o schem\ dra-maturgic\ banal\ pentru a construi dea-supra ei o poveste imprevizibil\, ritma-t\, aerisit\ [i foarte frumoas\ vizual.A[ putea oric`nd revedea filmul pentruc\, de[i cunosc acum subiectul (la pri-ma vizionare toate informa]iile vin peparcurs, bine filtrate), pot `ncerca s\ `n-]eleg ce face din Hanna un film at`t deagreabil. Prospe]imea? Ambi]ia de a spu-ne lucrurile `n alt fel de cum o fac ame-ricanii? Frumuse]ea lipsit\ complet decalofilie? Desigur, dincolo de povesteaHannei, adolescenta crescut\ pentru adeveni un uciga[ des\v`r[it, po]i `ntre-z\ri un film despre cre[tere, dar eu ampreferat s\ iau filmul ca pe un thrillerspus cu o admirabil\ acurate]e. Mi-a maipl\cut c\ Joe Wright, dup\ dou\ prece-dente filme destul de calofile – o ecra-nizare dup\ M`ndrie [i prejudecat\ (cuKeira Knightley) [i o alta dup\ romanullui Ian McEwan, Isp\[ire/Atonement,a reu[it s\ se scuture [i s\ progreseze.Sper s\ `l ]in\.

Never Let Me Go

Hanna are o component\ u[or fantasti-c\, dar S\ nu m\ p\r\se[ti/Never Let MeGo e distopie pur-s`nge. Mark Romanek,celebru realizator de videoclipuri (alucrat cu Madonna, Michael Jackson,Lenny Kravitz sau Coldplay), adapteaz\pentru marele ecran romanul omonim

al lui Kazuo Ishiguro, nominali-zat `n 2005 la Booker Prize.Cel mai bine e s\ nu [tii carteapentru c\ `ntreaga poveste se

desf\[oar\ `n decorul reali-t\]ii, ceea ce face subi-

ectul [i mai pregnant,f\c`nd `n acela[i timp

ca el s\-[i distileze substan]a activ\. C\cidincolo de copiii-clone a c\ror sarcin\e ca la maturitate s\ devin\ donatori deorgane p`n\ mor (prematur, desigur), evorba de fapt despre fragilitatea vie]ii,despre c`t de pu]in control avem asupraei [i despre c`t de pu]in tr\im, de fapt.Mark Romanek a mers la sigur distri-buind-o pe Carey Mulligan ̀ n rolul prin-cipal pentru c\ ea aduce personajului`n]elepciune nativ\ [i mult calm. {i An-drew Garfield a fost o alegere foarte in-spirat\. Nu credeam c\ poate exprimaat`ta senzitivitate. Teoretic bine distri-buit\, Keira Knightley (`n rolul fetei ca-re ì fur\ prietenei sale iubitul numai dinteama de a nu r\m`ne singur\) e pus\

`n umbr\ de ceilal]i. Nu am citit `nc\ ro-manul lui Kazuo Ishiguro, dar pot b\-nui c\ este mai bun dec`t filmul – a[acum se `nt`mpl\ de obicei. Cred c\ mo-tivul principal pentru care S\ nu m\ p\-r\se[ti nu e un film memorabil (de[i nue un film r\u) st\ `n dificultatea scena-riului de a g\si parfumul c\r]ii – careb\nuiesc c\ e ceva nostalgic-dureros,[i `n neputin]a regizorului de a ob]ineceva mai mult dec`t imagini frumoase(cum s`nt destule `n film). Chiar [i a[afilmul merit\ v\zut pentru c\ are o li-ni[te a lui [i pentru c\ e, p`n\ la urm\,prima ecranizare a acestui roman ciu-dat, foarte diferit de R\m\[i]ele zilei.

Iulia Blaga: „Hanna are o component\ u[or fantastic\, dar S\ nu m\p\r\se[ti e distopie pur-s`nge. Mark Romanek, celebru realizator devideoclipuri, adapteaz\ pentru marele ecran romanul omonim al luiKazuo Ishiguro, nominalizat `n 2005 la Booker Prize“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

ConeyIslandMereu stau s\ m\ g`ndesc ce-a fost mai`ntì, care e momentul de-nceput `ncare am aflat despre un om/lucru/loc.N-a[ [ti s\ explic foarte conving\tor dece fac asta, probabil pentru c\ punctul0 al oric\rei rela]ii cu lumea din jur `n-chide `n el mare parte din ce-o s\ ur-meze (nu-i un loc comun, e un loc ve-sel-fatalist). A[adar, am aflat prima dat\de Coney Island c`nd am pus m`na peabsolut minunatul A Coney Island of theMind al lui Lawrence Ferlinghetti, decare-am auzit prima dat\ ori din Anto-logia de poezie american\ a lui MirceaIv\nescu, ori din Pe drum al lui Kerouac,de care-am auzit prima dat\ dintr-unarticol al lui Andrei Codrescu (dar poa-te mint), de care-am auzit prima dat\ [ia[a mai departe. Ar trebui s\ brevetezjocul „d.c.a.a.p.d.“, e excelent pentruantrenarea memoriei afective. Proust arfi m`ndru de mine. Revenind la ConeyIsland, trebuie spus c\ s`mb\t\, 18 iunie,am fost acolo, ca s\ v\d cu ochii mei TheMermaid Parade, o parad\ cu tem\ ma-rin\, lung\ de vreo cinci ore. {i anume:dac\ ave]i chef s\ v\ costuma]i `n siren\,marinar, homar, rechin, pe[te, meduz\,v\ `nscrie]i pe site-ul Coney Island [igata, s`nte]i pe list\, pute]i s\ v\ bucu-ra]i `mpreun\ cu restul costuma]ilor [i cupublicul `n delir de prima zi de var\ [i dedeschiderea sezonului la ocean. Mer-maid Parade a ap\rut `n 1983, la ini-]iativa unui anume Dick Zigun, ca unomagiu adus paradelor de Mardi Gras dela `nceputul secolului XX, c`nd ConeyIsland era b`lciul favorit al new yorke-zilor. Fascinat\ de kitsch-ul `nc`nt\torcare-mi f\cea cu m`na [i-mi trimitea be-zele, am stat lipit\ de balustrad\ [i-amf\cut poze dou\ ore ne`ntrerupte. Doam-ne gr\su]e cu s`nii acoperi]i de ab]ibil-duri `n form\ de stea de mare, domni`neca]i `n sclipici, mici prin]ese crevete,instala]ii cu ro]i [i coad\, pe[ti gigant dinplastic comestibil (exagerez), o nebuniecare trece de la ridicol la prea serios `nnumai dou\ secunde. Anul trecut, rege[i regin\ au fost Laurie Anderson [i LouReen. Anul \sta – o ea [-un el de la tele-vizor. Mermaid Parade e o copil\real\f\r\ margini, pu]in decadent\ (c\ci [i de-corul de b l̀ci e decadent), pu]in demen-t\ (v-a[ fi ar\tat eu vreo dou\ cucoanedac\ era]i cu mine). Dup\ parad\ amm`ncat mango pe b\] `n timp ce v`nz\-torii `[i `mpingeau `n vitez\ m\su]ele pero]i, fug\ri]i de poli]i[ti pe podul pe carecu c`teva seri `nainte fuseser\ `mpu[ca]ipatru ru[i. Ne-am muiat picioarele `nocean, ne-am dat `n montagne russe dene-a venit r\u [i cam at`t. C`nd v-a]idat prima dat\ `n montagne russe?

O pauz\ de lafilmele americane


O DISTOPIEPUR-S~NGE

Cele dou\ filme desprecare scriu azi au intrat `naceea[i zi pe marileecrane (17 iunie), adusede distribuitori diferi]i. Eo coinciden]\ faptul c\ajung de m`n\ `n s\liledin România, de[i auc`teva lucruri `n comun.Mai `ntì, despre cevorbesc aici? DespreHanna, de Joe Wright,film care a avut premie-ra mondial\ `n acest an,[i despre un film de anultrecut, S\ nu m\ p\r\-se[ti/Never Let Me Go,regizat de Mark Romanek.Ambele s`nt produc]iipar]ial sau majoritar bri-tanice, [i am`ndou\ s`ntpauze indicate de latona de filme america-ne pe care o `nghi-]im mai tot anul.

FILM

Iulia BLAGA

Hanna, de Joe Wright. Cu: Saoirse Ronan, Eric Bana, CateBlanchett, Tom Hollander, Olivia Williams, Jason Flemyng

S\ nu m\ p\r\se[ti/Never Let Me Go, de Mark Romanek. Cu: Carey Mulligan, AndrewGarfield, Keira Knightley, Charlotte Rampling

!320 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roplanurile cunoscutei regizoare pentru viitorul apropiat la...

Documents