„DepolitizareaICR-ului“

Lucian Dan Teodorovici

Fie [i f\r\ o larg\ vizibilitate public\, Institutul Cultural Române una dintre acele institu]ii de caremul]i oameni au nevoie chiar f\r\s-o [tie.

TEO & GHEO ~N PAGINA » 2

CIRCUL NOSTRUV| PREZINT|:

ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Afrim, spaimaclasicilor

Olti]a C`ntec

Estimez c\ Visul... lui Radu Afrimnu l-ar fi deranjat pe „mareleWill”. L-ar fi considerat [ansa dea auzi din gura pu[tilor: „Wei,da-i haios Shakespeare \sta!“. {i de a-l [i citi, online!

~N » PAGINA 3

Americanii audat `n minteapove[tilor

Drago[ Cojocaru

Descoperind c\ basmele de pevremea bunicii pot aduce maimul]i bani dec`t comoara lui AliBaba, Hollywood-ul `i pune latreab\ pe fra]ii Grimm. O`ntreag\ armat\ de z`ne, prin]ese`n pericol, eroi [i mon[tri iese `nultima perioad\ pe por]ile„uzinei de vise”.

~N » PAGINILE 4-5

LANSARE: SERIA DE AUTOR „ANDREI OI{TEANU

Lucian Boia, Paul Cernat [i Andrei Oi[teanu despre func]iaterapeutic\ a enciclopedismului

Citi]i grupajul ~N » PAGINILE 8-10

S`mb\t\, 2 iunie, Editura Polirom a lansat, `n cadrul T`rgului de Carte Bookfest, seria de autor „AndreiOi[teanu”: Gr\dina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice [i Imaginea evreului `n culturaromân\. La eveniment au participat, al\turi de autor, Lucian Boia, Paul Cernat [i Adrian {erban.„Suplimentul de cultur\” v\ ofer\, integral, prezent\rile rostite cu ocazia acestui eveniment.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Lucian Dan Teodorovici: „Graba cu care a smuls Guvernulaceast\ institu]ie din m`inile Pre[edin]iei arat\ c\ exist\ uninteres mare. {i suspect. {i greu de explicat altfel dec`t prinfaptul c\ ICR-ului i se preg\te[te un alt fel de viitor“.

VIITORULICR-ULUI

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

— Nu urca]i pe-acolo, c\ u[a aia eblocat\! `mi strig\ `nso]itorul de vagonc`nd dau s\ pun piciorul pe treapta me-talic\. Lua]i-o pe la cap\tul cel\lalt.

Am retras imediat piciorul [i m-ampornit spre cel\lalt cap\t, a[a cum`mi spusese ceferistul. Trebuie c\ [tiael ceva. Am ajuns la cealalt\ u[\ a va-gonului, am urcat [i am `nceput s\-microiesc drum, u[or nemul]umit, prin-tre oamenii de pe coridorul vagonuluicu[et\, care a[teptau s\ vad\ cum tre-nul pleac\ [i gara r\m`ne `n urm\. Amstr\b\tut culoarul `ngust p`n\ la ca-p\tul cel\lalt, unde era cu[eta mea –[i unde a[ fi putut ajunge imediatdac\ u[a cealalt\ nu ar fi fost blocat\.

Dup\ plecarea trenului o domni-[oar\ se `ndreapt\ spre W.C.-ul de lacap\t, dar se opre[te nehot\r`t\ lacap\tul coridorului [i a[teapt\. {ia[teapt\. {i a[teapt\ p`n\ ce vine`nso]itorul, care `i spune:

— Nu mai sta]i, domni[oar\, c\ nupute]i folosi W.C.-ul. E blocat. Numaicel\lalt merge.

A[a a `nceput c\l\toria mea cutrenul spre Bucure[ti, `ntr-o sear\ devineri, la un vagon cu[et\ supraaglo-merat. M-am g`ndit, vag `ngrijorat, c\o singur\ toalet\ o s\ fac\ fa]\ cu

greu la cei treizeci-patruzeci de oa-meni de-acolo. Dou\ `nc\ ar fi fostacceptabil; una era deja problematic.N-am vrut s\ v\d cum ar\ta dimi-nea]a, la sosirea `n România, loculacela care la noi e de regul\ puturos[i mizer la jum\tate de or\ dup\plecarea trenului.

Am v\zut imediat ce se `nt`mplase:c`]iva jandarmi `[i depozitaser\ la ca-p\tul vagonului ni[te saci cu [tiu euce [i blocaser\ at`t u[a, c`t [i toaleta.~n ultimii ani, de[i nu merg prea descu trenul, este a treia sau a patra oar\c`nd `nt`lnesc situa]ia dramatic\ „jan-darmi cu saci bloc`nd un W.C. la cu-[et\”. M\ `ntreb dac\ nu e cumva ocomponent\ a programului de instruc-]ie al acestora: transportul documen-telor confiden]iale `n toalete de tren.

~n rest, totul a fost a[a cum `miaminteam. P`n\ [i `nso]itorul de va-gon, mai t`n\r dec`t mine, se com-porta exact ca `nso]itorii de pe vre-muri: un nene sigur pe el, u[or iritabil[i cu un aer obosit, care v\zuse dejamulte la via]a lui [i `[i controlavagonul la fel ca un c\pitan corabia.

Singura modificare semnificativ\am v\zut-o `n politica cear[afurilor:C.F.R. a renun]at la cear[afurile [i fe-]ele de pern\ din p`nz\ [i a trecut la a[-ternuturi de unic\ folosin]\, dintr-un

fel de vat\ ]esut\, de grosimea h`rtiei,care nu mi-au inspirat nici o `ncre-dere de c`nd le-am v\zut prima oar\.Probabil c\ e mai simplu a[a: nu semai spal\, ci se arunc\. Cost\, dup\spusele `nso]itorului, `n jur de patru-zeci [i ceva de lei setul. Cam mult, mise pare. O fi exagerat omul, c\ eranervos.

~n schimb, la `ntoarcere, la va-gonul de dormit, am avut cear[afuride p`nz\. {i at`t. Acum c`]iva aniGevaro C.F.R. te cadorisea [i cu osticl\ de ap\, un s\pun mic, o periu]\[i o past\ de din]i de unic\ folosin]\,plus un prosop de h`rtie. Acum nu semai dau: se fac economii. ~n schimbpre]ul biletelor a crescut bini[or: s`ntdatorii de pl\tit.

Toate astea se `nt`mplau pe unul dintrenurile cele mai `ngrijite ale C.F.R.-ului, adic\ pe o rut\ Bucure[ti – ora[mare. Confortul n-a crescut, nici n-asc\zut. Trenurile merg mai `ncet, darnu moare nimeni din asta. Spre noro-cul scriitorilor, interesa]i de unitateadin diversitatea uman\, specia `nso-]itorilor de vagon tupei[ti, ca [i cea achelnerilor obraznici, n-a disp\rut dela noi: `nc\ mai poate servi dreptstudiu de personaj – m\car pentruvreo schi]\ umoristic\ precum celedin Urzica prerevolu]ionar\. Dac\ m-ar fi trezit cineva diminea]a [i mi-ar fi spus c\ am luat-o la vale printimp [i c\ s`ntem de fapt `n anii ‘90,l-a[ fi crezut u[or. {i poate chiars`ntem tot `n anii ‘90. Sau am luat-ola vale `ntr-acolo.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Cu C.F.R.-ul la vale

Lucian Dan Teodorovici

Decizia de miercuri a Guvernu-lui Ponta privind trecerea Insti-tutului Cultural Român din sub-ordinea Pre[edin]iei `n cea a Se-natului nu e una cu larg impactpublic. Pentru românii care nu in-clud cultura [i promovarea ei prin-tre priorit\]ile personale, ICR-ula fost redus la c`teva scandaluristupide, provocate [i promova-te de diver[i oameni de televi-ziune care, la r`ndu-le, n-au niciun fel de tangen]\ cu fenomenul.Din aceast\ imagine, mai mult de-c`t nedreapt\, nu se pot excludetotu[i nici erorile pe care le-auf\cut chiar cei din conducereainstitu]iei, opiniile lor publice,dominate de partizanat politic,neajut`nd defel la o credibilizare`n ochii aceluia[i public larg.

~n mediul cultural `ns\, indi-ferent de opinii politice, ICR-ul[i-a construit o cu totul alt\ ima-gine. Programele sale de promo-vare a valorilor culturale [i artis-tice `n str\in\tate au func]io-nat. Ac]iunile de reprezentare aculturii române au crescut cali-tativ de la an la an. Trebuie spus,spre exemplu, c\ `nseamn\ cevas\ fii ]ar\ invitat\ de onoare lat rguri de carte precum cel de laTorino (de anul \sta) sau Paris(de anul viitor) – dar n-ar fi co-rect s\ reducem lucrurile la at`t.~n ultimii ani, ca s\ m\ opresc totla domeniul „carte“, au ap\rut`n diverse limbi str\ine sute dec\r]i scrise de autori români, celemai multe dintre ele cu subven]iidinspre ICR. Dar s`nt la fel demulte de spus despre alte dome-nii artistice, de la artele vizuale

la cinematografie sau muzic\[.a.m.d. ~ns\, `ntruc`t nu m\ simtconfortabil n ceea ce poate p\reapropagand\, o s\ reduc la acestparagraf sublinierea reu[itelorICR-ului din ultimii [apte-opt ani.

Chestiunea pe „ordinea de zi“e trecerea acestei institu]ii dinsubordinea Pre[edin]iei, `n cea aSenatului. Justificat\ de VictorPonta astfel: „Institutul CulturalRomân era o institu]ie mult preapolitizat\“. At`t. Probabil c\ nu`n]eleg eu sensul cuv`ntului „po-litizat“, c\ci altfel nu-l g\sesc de-cisiv n luarea unei asemenea de-cizii. Dac\ domnul prim-ministrua vrut s\ lase de n]eles c\ prin „po-litizat“ vrea s\ spun\ [i „cliente-lar“, atunci cred c\ ar fi de dato-ria lui sau a celor din jurul lui s\explice modul `n care ICR-ul s-acomportat astfel. Dac\ ns\ a vrut

s\ spun\ doar c\ `n aceast\ in-stitu]ie se afl\ oameni cu anumi-te op]iuni politice, n-ar fi nimicnou. {i, totodat\, n-ar fi deloc su-ficient pentru a schimba din te-melii lucrurile. Unde mai pui c\nici corect n-ar fi.

S\ l\s\m `ns\ deoparte chiar[i motivele acestei schimb\ri de„tutel\“ asupra ICR-ului. P`n\ laurm\, s-ar putea spune c\ nu e ni-mic grav, dimpotriv\: o institu]ietrece `n subordinea Senatului,ceea ce la o prim\ vedere ar p\-rea chiar un act democratic [i, maiales, a[a cum vrea s\ sugereze pre-mierul, de democratizare. Nu eParlamentul, p`n\ la urm\, un local votului, al dezbaterii, al decizii-lor majoritare, spre deosebire dePre[edin]ie, unde spiritul discre-]ionar se poate manifesta mai`n lar-gul lui? A[a se `nt`mpl\ `n teorie.

~n practic\, adic\ n realitateapolitic\ româneasc\, o asemeneaafirma]ie nu poate st`rni mai multdec`t ni[te z`mbete amare. ~ns\[igraba cu care a smuls Guvernulaceast\ institu]ie din m`inile Pre-[edin]iei arat\ c\ exist\ un inte-res mare. {i suspect. {i greu deexplicat altfel dec`t prin faptul c\ICR-ului i se preg\te[te un alt felde viitor. Unul, m\ tem, asem\n\-tor TVR-ului, scuzat\-mi fie com-para]ia. Pe un considerent de tipul:„P`n\ acum i-a]i slujit pe ai lor,de-acum `i ve]i sluji pe ai no[tri“.

O mic\ problem\ aici: neav`ndpoliticienii no[tri prea multe in-terese `n zona cultural\, n-au deunde s\ [tie c\ diferen]ele `ntreICR [i TVR s`nt totu[i mari. Da-c\ `n cazul televiziunii publiceculorile politice au impus o real\politizare a institu]iei, `n cel alICR-ului, de[i am remarcat de labun `nceput eroarea conduceriide a se fi implicat la nivelul opi-niei politice, programele cultu-rale n-au p\rut alterate de aces-te op]iuni personale. Problema

e c\ min]ile guvernamentale credaltceva. {i-atunci, la ce s\ ne a[tep-t\m n continuare? Nu cumva, pebaza acestei p\reri deja formate,viitoarei conduceri i se va cere nudoar s\ se manifeste politic n spa-]iul public, dar [i s\ ac]ioneze po-litic, prin propriile programe?

E doar o temere. Cultura ro-mân\ chiar are nevoie de un ICRprofesionist. De vreme ce politi-cul dicteaz\ [i-aici, iar actualaconducere pare c\ nu mai are mul-t\ vreme la dispozi]ie, s\ remar-c\m totu[i ca `n zona USL-ului,poate cu prec\dere `n cea libera-l\, ar fi oameni capabili s\ con-tinue politicile culturale nceputede actualul ICR. {i, n ciuda modu-lui `n care a debutat „depolitiza-rea“ Institutului, n-avem altceva aface dec`t s\ sper\m totu[i n bunainten]ie a noilor guvernan]i. Pen-tru c\, fie [i f\r\ o larg\ vizibili-tate public\, a[a cum remarcamla nceput, Institutul Cultural Ro-mân e una dintre acele institu]iide care mul]i oameni au nevoiechiar f\r\ s-o [tie.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

„Depolitizarea“ ICR-ului

Olti]a C`ntec

Finalul lucr\rii mi l-aa inspirat Radu A-frim. Care nu a montat `nc\ un text deCaragiale, dar se pare c\ va urma N\pas-ta la Na]ionalul din Bucure[ti. ~ntr-unexerci]iu de fic]iune, cu un ton caragia-lesc, `ncheiam oferind schi]a unei ver-siuni postdramatice inspirat\ de operalui „nenea Iancu“: Dandanache ar cur-ta-o pe Zi]a, cet\]eanul turmentat l-archestiona pe Cr\c\nel n privin]a op]iu-nii electorale, Efimi]a ar citi gazeta `m-preun\ cu Ipingescu, Chiriac ar g\siscrisoarea Zoi]ichii [i ar publica-o `n„Vocea patriotului na]ional“! Specta-colul ar fi pus `n scen\ obligatoriu deRadu Afrim! De[i neverbalizat, am sim-]it fiorii reci ai partizanilor academismu-lui la nevinovatul meu demers ludic!

Afrim actualizeaz\

A[a cum Silviu Purc\rete, de exemplu,nu rezoneaz\ cu textele contemporane,Radu Afrim se simte foarte pu]in atrasde clasici. A montat Trei surori „adap-tare (ne)firesc de liber\ dup\ Cehov“,cum scria pe afi[, Jocul de-a vacan]a(op]iune 9) de Mihail Sebastian [i acum,la Teatrul Na]ional Ia[i, Visul unei nop]i

de var\, primul lui Shakespeare. Toatetrei, dup\ canonul postmodern! Toatetrei, cu talent [i inteligen]\ regizoral\,coerent, provocator, desigur, c\ci aces-ta e manifestul [i brandul s\u artistic,]intind preferen]ial publicul t`n\r, nuneap\rat ca v`rst\, mai degrab\ camentalitate. Afrim utilizeaz\ un proce-deu deja frecvent `n arta spectacoluluirecent: actualizeaz\. A utilizat o tradu-cere nou\, a plombat-o cu elementedin t\lm\ciri mai vechi, a adus la zi vor-birea personajelor; p\durea devine clu-bul Forest, unde se danseaz\, dar se maitrage [i pe nas, [i, la toalet\, se face [i sex;me[terii s`nt emigran]i care lucreaz\ `nGrecia, n construc]ii: Titania [i Oberon`[i disput\ partajul bunurilor, dar [i cus-todia copilului. E lumea de azi, care, ia-t\, `ncape at`t de bine `n rama pe carei-a previzionat-o, cu mai bine de 400de ani `n urm\, bardul de la Stratfordupon Avon! De aceea opera lui e clasi-c\, universal\, pentru capacitatea aceas-ta extraordinar\ de a r\m`ne mereu `nspiritul timpului, de a evita desuetudi-nea! Radu Afrim nu a umblat major `ntextul englezului. Hermia, Demetrius,Elena [i Lisandru vorbesc ca adolescen-]ii de-acum [i nu e sup\r\tor, e veridic.Tezeu r\spunde la mobil, ringtonul fi-ind comun cu acela al unui telefon uitatdeschis de un spectator neglijent. Po]iu-nea lui Puck e injectabil\. (H)Elena etravesti, iar genul acesta de masc\ to-tal\ devine o nou\ surs\ de comic. S`ntmulte momente muzicale live, justifica-te scenic de litera textului. Colarea pescenariu a acestor inser]ii lirice, uneleexclusiv instrumentale (flaut, clape, pian,saxofon), altele [i c`ntate (cu vocea di-vin\ a C\t\linei Antal!), contribuie, prin

dezvoltarea unor teme, la crearea uneist\ri proprii spectacolului, nu numai prin-tr-un lied fran]uzesc, ci [i prin emines-cianul „De-a[ avea“, at`t de potrivit al\-turi de versul shakespearian. Remarca-bil\ [i actorice[te este flautista CristinaP\durariu, `ntr-o exotic\ z`n\ a p\duriiafrican\.

Afrim reinventeaz\actorii

~n cel mai autentic stil postmodern, Ra-du Afrim citeaz\ [i se autociteaz\. Sce-na erotic\ din toilet\ citeaz\ secven]asimilar\ din Titanic, din interiorul au-tomobilului cu geamurile aburite, aicisticla e blurat\, limiteaz\ vizibilitatea,l\s`nd fantezia s\ completeze. Din mon-tarea lui Alexandru Dabija de la Odeon,Pyramus&Thisbe 4You, e accentul arde-lenesc al lui Fundulea, aici Buculi]\Culi]\. Secven]a de decor reprezent`ndcasa lui Tezeu [i gr\dina-teras\ amin-tesc pregnant de decorul din Miriam W,structura de tip schel\ duce cu g`ndul laOmul pern\, secven]a parodic\ la adre-sa Bollywood-ului trimite la Herr Paul.Scena de teatru `n teatru e jucat\ paro-dic, `n mai multe formule: debate, in-teractiv, teatru mort, ironiz`nd tocmaigongorismul ca tip de abordare. Neoa-nele, proiec]iile video, plasmele, mo-mentele de cabaret, finalurile false s`ntelemente specifice, care dau con]inutatributului „afrimian“. S`nt [i c`teva so-lu]ii care nu dau rezultatele a[teptate:masca lui Buculi]\ Culi]\ `ngreuneaz\rostirea actorului, p`n\ la indistinct;prafurile albe s`nt utilizate `n exces;reprezenta]ia dureaz\ prea mult, sen-za]ie la care se poate s\ fi contribuit

[i c\ldura infernal\ din Cubul undese joac\.

Distribu]ia e majoritar junioar\, cufoarte mul]i colaboratori. Regizorul autilizat [apte actori din trupa Na]iona-lului, c`]iva absolven]i deja colabora-tori ai a[ez\m`ntului, mul]i studen]i.Printre alte `nsu[iri ale lui Radu Afrim,[tiin]a de a reinventa actorii, fie ei ti-neri ori seniori, e una dintre cele maiimportante. Am v\zut cum interpre]imode[ti valoric au fost distribui]i ast-fel `nc`t sl\biciunile lor profesionale,etalate `n alte mont\ri, s\ devin\ cali-t\]i, s\ slujeasc\ spectacolul. Am avutrevela]ia de a revedea fo[ti studen]idespre care [tiam c\ au poten]ial, dar

care nu reu[iser\ `nc\ s\ explodeze; auf\cut-o acum. Ansamblul e omogen, fie-care face bine ceea ce face, nu exist\nici excese, nici anemieri scenice.

~ntre un spectacol insipid, amor]it[i pr\fuit, prefer unul provocator, cro-it pe o viziune limpede, urm\rit\ p`n\la cap\t. ~n folclorul teatral umbl\ glu-ma c\, din fericire pentru regizorii non-conformi[ti, autorii clasici nu mai potprotesta. ~ntr-un alt exerci]iu de fic]iu-ne dec`t acela despre Caragiale, estimezc\ Visul... lui Radu Afrim nu l-ar fi de-ranjat pe „marele Will“. L-ar fi conside-rat [ansa de a auzi din gura pu[tilor:„Wei, da-i haios Shakespeare \sta!“.{i de a-l [i citi, online!

3 «

ordinea de ziVISUL...LUI AFRIM

Estimez c\ Visul... lui Radu Afrim nu l-ar fi deranjat pe „marele Will“. L-ar fi considerat [ansa de a auzi din gurapu[tilor: „Wei, da-i haios Shakespeare \sta!“.

~nt`mplarea a f\cut ca lac`teva zile dup\ premieracu Visul unei nop]i devar\ a lui Radu Afrim, s\particip la simpozionulorganizat de Institutulde Filologie Român\ „Al.Philippide“ pe tema „I.L.Caragiale, vitalitateaoperei“. Interven]ia mea,„I.L. Caragiale, reinterpre-t\ri scenice“, s-a axat peanaliza c`torva spectaco-le realizate dup\ ‘90 deregizori care au devenitcoautori, eviden]iind, prinlectura regizoral\, noi stra-turi semantice ale pieselor.Reatest`ndu-le, implicit,calitatea de opere clasicece `[i transcend contem-poraneitatea.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Afrim, spaima clasicilor

Drago[ Cojocaru

Alice e de vin\!

Ce au p\]it marile studiouri de [i-au cen-trat aten]ia ([i bugetele) pe aceste po-ve[ti nemuritoare? De vin\ ar fi, se pa-re, succesul penultimului film al luiTim Burton, Alice n }ara Minunilor (3D,evident!), care a ar\tat produc\torilorc\, m\car pentru o perioad\, basmelevor fi o vac\ bun\ de muls. Asta dup\ce, cu doar c`]iva ani `n urm\, simpati-cul Fra]ii Grimm al lui Terry Gilliamera primit cu destul\ indiferen]\. Ast\zi`ns\, orfanele merituoase [i mamelevitrege au poten]ial de a deveni la felde celebre ca eroii din saga Amurg.

Cel mai bine a spus-o Rich Ross, pre-[edintele Disney: „Dou\ dintre cele maimari succese de box office din 2010,Alice [i O poveste nc`lcit\ (filmul de ani-ma]ie – n.r.), ne-au ar\tat c\ publiculdin ntreaga lume a f\cut o pasiune pen-tru pove[tile cu z`ne. Asta `nseamn\pentru studiourile Disney o ocazie de aprelua sc`nteia unor basme foarte cu-noscute [i a o prezenta ntr-un mod nou,inovator, cu ajutorul unor regizori vi-zionari“.

~n plus, basmele vechi au avantajulc\ nu trebuie s\ pl\te[ti drepturi de au-tor, a[a cum recunoa[te [i produc\to-rul Joe Roth, responsabil pentru Alice,pentru un film cu Alb\ ca Z\pada [ipentru un viitor film cu Vr\jitorul dinOz. „Din nefericire“, precizeaz\ Roth,

„asta nseamn\ [i c\ oricine poate adap-ta un basm clasic f\r\ a pl\ti copyright.Ceea ce `nseamn\ c\ prin]esele risc\s\ se cam calce pe picioare.“

Nimic nou aici; Hollywood-ul a maitrecut prin „sezoane de pove[ti“ – c`ndDisney a `nceput s\ fac\ filme de ani-ma]ie dup\ toate basmele clasice. Cedifer\ acum s`nt mijloacele puse la b\-taie: bugete uria[e, regizori de marc\,actori de prima m`n\.

Un alt aspect este legat de tonul aces-tor pove[ti. Acestea trebuie s\ fie pe gus-tul publicului de azi, format – cum spunstatisticile Motion Picture Associationof America – `n majoritate din tineri sub24 de ani, mare parte dintre ace[tiafiind de sex feminin [i cu un gust pro-nun]at pentru filme horror. Decenii

`ntregi s-a crezut c\ filmele de groaz\atrag `n special b\ie]ii. Realitatea anu-lui 2012 este alta – 52% din publiculde horror este reprezentat de fete dep`n\ `n 25 de ani. De unde rezult\ c\pove[tile ce vor fi spuse `n viitorul a-propiat pe marile ecrane vor avea unton mai sumbru, de „dark fantasy“, [iceva mai „realist“. Cu alte cuvinte, vorfi `n deplin acord cu versiunile ini]iale,cele necenzurate, ale basmelor fra]ilorGrimm.

Acest nou trend al pove[tilor a `nce-put n 2011 cu Red Riding Hood, com-bina]ie de Scufi]a Ro[ie [i v`rcolaci pe`n]elesul fanilor Twillight, realizat\de Catherine Hardwicke, realizatoareaprimului film din seria Amurg. Un ra-teu, at`t la critic\, c`t [i la box office.

Drago[ Cojocaru: „Succesul penultimului film al lui Tim Burton,Alice `n }ara Minunilor, le-a ar\tat produc\torilor c\, m\carpentru o perioad\, basmele vor fi o vac\ bun\ de muls“.

INSPIRA}IE» 4

dosar

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Americanii au dat `n mintea pove[tilor

Descoperind c\ basmelede pe vremea bunicii potaduce mai mul]i bani dec`tcomoara lui Ali Baba,Hollywood-ul `i pune latreab\ pe fra]ii Grimm.

O `ntreag\ armat\ dez`ne, prin]ese `n pericol,eroi [i mon[tri iese `nultima perioad\ pe por]ile„uzinei de vise“. Fiindc\,odat\ ca niciodat\ `n2012, pove[tile clasice cuz`ne fac moda pe marileecrane. {i nu vorbim aicidespre Harry Potter saupersonaje ale creatorilormoderni de fantasy – eroiizilei descind direct dinpaginile clasicilor, dinpove[tile Fra]ilor Grimm,Perault sau Andersen.

Alexandru Ecovoiu lanseaz\ Dup\ Sodoma la Bucure[ti

Dup\ o tinere]e libertin\ [iaventuroas\, Thomas, pro-fesor de etic\ `n Copenhaga,`ncepe s\ fie preocupat dedescenden]a sa. Donator,c`ndva, pentru o clinic\specializat\ `n fecund\ri in

vitro, vrea s\-[i vad\ copiii –unii, poate, deja tineri adul]i.Identitatea lor, ascuns\ `nmemoria calculatoarelorclinicii, nu poate r\m`ne lanesf`r[it o tain\ pentruThomas, care porne[te s\-i

caute. Pe fundalul r\t\ciriloreroului `ntr-o lume care,prizonier\ a sexului [ipl\cerii, ar avea nevoie deun nou potop purificator,romanul ne vorbe[te despreidentitatea profund\ a

individului, realitateacuplului [i sensul sexualit\]ii.

Alexandru Ecovoiu (n.1943) a debutat `n anii ‘80,iar `n aten]ia publicului [i acriticii literare a intrat cuadev\rat `n 1995, odat\ cuapari]ia romanului Saludos(Premiul Uniunii Scriitorilordin România, 1996;nominalizat la Premiul„LiterArt –XXI”, SUA, 1997;Premiul revistei„Observator“, München,1998). Romanul a fosttradus `n limbile german\,francez\, spaniol\ [i s`rb\.Confirmarea talentului s\u a

venit `n anul 1997, c`nd afost publicat romanulSta]iunea (PremiulAcademiei Române). ~n 2001public\ volumul Cei treicopii-Mozart (nominalizat laPremiul ASPRO), iar `n 2002romanul Sigma (PremiulAsocia]iei Scriitorilor dinBucure[ti).

De acela[i autor, laEditura Polirom au ap\rutSaludos (2004, edi]ia a III-a),Ordinea (2005), Sigma(2005, edi]ia a II-a),Sta]iunea (2007, edi]ia a II-a) [i Cei trei copii-Mozart(2008, edi]ia a II-a).

Mar]i, 19 iunie, la ora 17.00, laLibr\ria C\rture[ti Verona (str.Arthur Verona, 13-15, sector 1)din Bucure[ti va avea loclansarea celui mai nou romansemnat de Alexandru Ecovoiu,Dup\ Sodoma, ap\rut recent [i

`n edi]ie digital\ `n colec]ia„Fiction Ltd“ a Editurii Polirom.Al\turi de autor, vor luacuv`ntul Radu Aldulescu,Georgeta Dr\ghici [i TudorelUrian. Va modera DanielCristea-Enache.

Cei doritori de interpretare psihanali-tic\ a Scufi]ei Ro[ii se pot `ndrepta cu`ncredere spre excelentul Company ofWolves, realizat n 1984 de Neil Jordan,pe baza pove[tilor Angelei Carter. Un aldoilea film, Beastly, povestea frumoasei[i a bestiei adus\ `n zilele noastre, a fost[i mai prost primit. Dar asta a fost doar `n-c\lzirea pentru ceea ce avea s\ urmeze.

Prin]esa pleac\ la r\zboi

~n 2012, dou\ filme cu Alb\ ca Z\padaconcureaz\ `n cinematografe, urmatede un al treilea, anul viitor. Unul dintreacestea este Snow White and the Hunts-man/Alb\ ca Z\pada [i R\zboiniculV`n\tor, care tocmai a avut premierape marile ecrane.

Filmul, regizat de Rupert Sanders, undebutant venit din lumea reclamelor,transform\ povestea original\ `ntr-unheroic fantasy tipic, cu foarte mult\ ac-]iune, ce te trimite imediat cu g`ndul la„realismul“ St\p`nului inelelor.

~n filmul de fa]\, Alb\ ca Z\pada (Kris-ten Stewart, dornic\ s\ scape de imagi-nea eroinei din Amurg) nu este eroinaneajutorat\ din basm, ci o prin]es\ careevadeaz\ dup\ 11 ani din temni]a regi-nei malefice Ravenna (Charlize Theron,sexy [i veninoas\). ~n loc s\ consumemere otr\vite [i s\ c`nte cu piticii prinp\dure, Alb\ ca Z\pada, cu ajutorul V`-n\torului (Chris Hemsworth, ntr-o pau-z\ de Thor), porne[te la lupt\ mpotrivadu[manei sale. „A[a cum am f\cut [i `ncazul lui Alice, p\str\m ideea de baz\ apove[tii“, spune Roth. La care se adaug\lupte epice [i creaturi monstruoase, in-grediente pe care regizorul debutantRupert Sanders a dovedit c\ le st\p`-ne[te suficient de bine, dat\ fiind [iexperien]a lui trecut\ `n realizarea jo-curilor video din seria „Halo 3“ sau„Call of Duty“.

Alb\ ca Z\pada [i R\zboinicul V`n\-tor este un bun antreu pentru viitorulspectacol heroic fantasy care va fi Hobbit,`n decembrie, de[i are c`teva problemenotate prompt de critici. Succesul lui fi-nanciar, deocamdat\, este consistent,de[i sub `ncas\rile fabuloase ale R\zbu-n\torilor. Acest aspect este foarte im-portant pentru viitor, fiindc\ produc\-torul Joe Roth are `n vedere o trilogie.„Trebuie s\ fie primul `ntr-o serie detrei filme“, zice Roth, care a produs [ifilmul lui Tim Burton, Alice `n }ara Mi-nunilor. „Povestea din primul episod areun sf`r[it, dar vor l\sa deliberat nerezol-vate multe aspecte legate de fiecaredintre cele trei personaje principale.“

R\zboiul Albelor ca Z\pada

Spre deosebire de efortul epico-fantasticcu Kristin Stewart [i Charlize Theron,proiectul rival, Mirror Mirror/Oglind\,oglinjoar\, care a avut premiera `n mar-tie, a mizat pe cartea comediei [i a fan-teziei colorate a unui produs n manier\Disney, cu o supradoz\ de zaharin\.

Pus n scen\ de flamboiantul TarsemSingh, proasp\t autor al succesului nu-mit Nemuritorii 3D, Oglind\, oglinjoar\[i-a f\cut mult\ reclam\ miz`nd pe di-stribuirea Juliei Roberts `n rolul regineimalefice, `n vreme ce Alb\ ca Z\pada a

fost interpretat\ de aproape debutantaLily Collins, care se poate l\uda c\ estefiica lui Phil Collins.

Dincolo de prezen]a pe generic a luiRoberts, a excelentului comic NathanLane [i a lui Sean Bean, filmul benefi-ciaz\ de direc]ia lui Tarsem Singh, cutoate bunele (flerul vizual) [i releleacestuia, fiind primit f\r\ prea mareentuziasm. Avantaj Alb\ ca Z\pada [iR\zboinicul V`n\tor.

Un al treilea film cu Alb\ ca Z\pada,The Order of the Seven, nu mai intr\ `nacest r\zboi, proiectul fiind suspendatrecent pe o perioad\ nedefinit\. La a-cest film, studiourile Disney au lucrat`nc\ din 2002. Este vorba despre (]i-ne]i-v\ bine!) o englezoaic\ (ce urma s\fie jucat\ de Saoirse Ronan) din secolulal XIX-lea care se `ntoarce, la moarteatat\lui, n casa ei din Hong Kong [i des-coper\ comploturile mamei vitrege. Re-u[e[te s\ fug\ `n China continental\,unde va nt`lni o band\ de [apte r\zboi-nici c\lug\ri Shaolin. Dup\ dezastrulfinanciar numit John Carter `ns\, studio-urile Disney au decis s\ fie mult mai gri-julii cu banii [i au renun]at la proiect,ceea ce nu `nseamn\ c\, `n anii urm\-tori, nu vom vedea [i aceast\ versiunekung-fu a basmului fra]ilor Grimm.

Va fi odat\ ca niciodat\

~n afar\ de trei Albe ca Z\pada, `n pe-rioada urm\toare v\ ve]i putea de-lecta cu:» Hansel and Gretel: Witch Hunters –Ac]iune [i comedie `n format 3D, `ntr-ocontinuare a celebrei pove[ti a fra]ilorGrimm. La 15 ani de la traumatizante-le evenimente petrecute `n C\su]a deTurt\ Dulce, Hansel (Jeremy Renner, pecale s\ devine un nou action hero laHollywood) [i Gretel (Gemma Arterton,fosta Bond Girl) s-au transformat `n-tr-un duo de v`n\tori de vr\jitoare. Eis`nt pl\ti]i de primarul din Augsburgs\ cure]e codrii din apropiere de cla-nul de vr\jitoare condus de Muriel (Fam-ke Janssen). Ini]ial prev\zut\ pentruluna martie 2012, premiera a fost a-m`nat\ pentru luna ianuarie a anuluiurm\tor. De ce? Din cauza lui Renner,se pare: dup\ rolul din R\zbun\torii [iviitorul Jason Bourne, acesta este pepunctul de a deveni un star mondial,iar studiourile Paramount vor s\ a[-tepte pu]in p`n\ c`nd popularitatea a-cestuia va cre[te [i mai mult.» Jack the Giannt Killerr – ~n 2012, studio-urile New Lina Cinema au dat povestealui Jack [i a vrejului de fasole pe m`na luiBryan Singer (X-Men, Suspec]i de ser-viciu), cu Nicholas Hoult (t`n\rul Beast`n X-Men: First Class) `n rolul lui Jack,un fermier pornit s\ salveze o prin]es\din ghearele legendarilor gigan]i. ~n alteroluri apar jedi-ul Ewan McGregor [i doiveterani din Pira]ii din Caraibe: IanMcShane (Barb\ Neagr\) [i Bill Nighy(Davy Jones). Premiera: 15 iunie 2012.» Maleficennt – Vr\jitoarea cea rea dindesenul animat Sleeping Beauty (Dis-ney, 1959) s-a dovedit n timp unul din-tre cele mai sexy personaje din toate fil-mele cu pove[ti realizate vreodat\. Prinurmare, proiectul unui film cu actori ncare aceasta s\ fie eroina principal\ a

fost pus la cale `n 2009 de Brad Bird(Incredibilii, Misiune Imposibil\ 4), cuAngelina Jolie (v\ a[tepta]i la altcineva?)`n rolul principal. A trecut de la Bird laTim Burton, dup\ care i-a fost oferit luiRobert Stromberg (production designerla Avatar [i Alice in Wonderland). Pre-miera: martie 2013.» Frrozenn – Adic\ Regina Z\pezilor, ceaa lui Andersen. Un proiect de desen a-nimat 2D aflat `n gesta]ie la Disney deo groaz\ de ani, anulat prima oar\ `n2002, din nou `n martie 2010, pus onhold dou\ luni mai t`rziu, pentru a re-ap\rea `n catalogul Disney din nou `ndecembrie 2011, cu un titlu schimbat[i o premier\ stabilit\ pentru 27 noiem-brie 2013.» Oz: The Grreat anndd Powerrful – Tot unproiect Disney, de data aceasta cu SamRaimi (sc\pat de responsabilitatea fran-cizei Spider-Man) pe post de regizor.Raimi ar vrea s\ relateze felul n care unt`n\r iluzionist din lumea noastr\ a a-juns mare vr\jitor `n cetatea fermecat\Oz. Rolul lui Oz i-a fost oferit lui JamesFranco (Spider-Man), iar Mila Kunis,Michelle Williams [i Rachel Weisz vorinterpreta trei vr\jitoare. Premiera: mar-tie 2013.

O obsesie cultural\?

At`tea pove[ti nemuritoare pe metrul p\-trat de multiplex nu reprezint\ o premie-r\ `n fluxul de produc]ie hollywoodian.De obicei, c`nd un subiect este la mod\,marile studiouri se bat s\ arunce pe pia-]\ proiecte concurente: `n 1997, am avuterup]ii vulcanice (Dante’s Peak[i Volcano),un an mai t`rziu catastrofe planetare (Ar-mageddon, Deep Impact). Se vorbe[temult despre lipsa de imagina]ie a Holly-wood-ului, de[i este mai corect s\ spuic\ marile studiouri se pliaz\, de fapt, peo mod\ a momentului. „Hollywood-uleste foarte orientat pe tendin]e. De fiecare

dat\ c`nd cineva d\ de aur, to]i se arun-c\ `n lupt\“, explic\ Karie Bible de laExhibitor Relations Inc., firma care con-torizeaz\ cu mare aten]ie `ncas\rile fil-melor americane.

~ns\ trendul actual de pove[ti pare c\ascunde, spun mul]i anali[ti, nu lips\ deimagina]ie sau foame de bani, ci o ade-v\rat\ obsesie cultural\, m\car `n Sta-tele Unite. Mai ales n cazul Albei ca Z\-pada, care ast\zi pare a fi mai popular\ca niciodat\. De ce e `nnebunit\ lumeabrusc dup\ aceast\ prin]es\?

Autorii lui Once Upon a Time s`ntconvin[i c\ explica]ia st\ `n severitateacrizei economice: vremurile s`nt grele,oamenii simt nevoia s\ se refugieze `npove[ti. La urma urmei, Disney a reali-zat Alb\ ca Z\pada la cap\tul Marei Cri-ze, o dovad\ `n sprijinul acestei idei.

Al]i comentatori spun c\ actuala cri-z\, bl`nd\ n compara]ie cu cea din anii’30, nu reprezint\ o explica]ie suficient\,mai ales c\ noile filme, spre deosebire

de cele produse de Disney, nu prezint\o fantezie colorat\, ci mai degrab\ in-terpreteaz\ materialul de baz\, duc`n-du-l spre o versiune destul de dur\ arealit\]ii.

Foarte interesant, unii v\d n noile po-ve[ti cu Alb\ ca Z\pada o reflectare aconflictului ntre dou\ femei puternice,ceea ce face ca „acesta s\ fie un basmperfect pentru o er\ `n care americaniitrebuie s\ decid\ dac\ o femeie poateconduce o na]iune sau s\ zac\ `nchis\`ntr-un sicriu de sticl\, a[tept`nd s\ fiesalvat\ de un prin]“. Argumentele aduse`n sprijinul acestei teorii: faptul c\ nici `nfilmul lui Tarsem Singh, nici `n cel cuKristin Stewart, prin]esa nu se compla-ce n rol de victim\, ci, al\turi de pitici [ide v`n\tor, se opune reginei, eventual cusabia n m`n\. Iar aceasta uzeaz\ mai pu-]in de vr\jile ei malefice [i devine, ca `nOnce Upon a Time, de exemplu, un poli-tician r\u-inten]ionat ce nu se d\ `n l\turide la nimic pentru a p\stra puterea.

ALB| CAZ|PADA X 3

Drago[ Cojocaru: „~n 2012, dou\ filme cu Alb\ ca Z\pada concureaz\`n cinematografe, urmate de un al treilea, anul viitor. Unul dintreacestea este Snow White and the Huntsman/Alb\ ca Z\pada [iR\zboinicul V`n\tor, care tocmai a avut premiera pe marile ecrane“.

5 «

dosar

Serialele de televiziune fantasy nu lipseau, dar,profit`nd de actuala tendin]\, posturile americane aulansat `n toamna trecut\ dou\ show-uri care stauchiar foarte bine la capitolul audien]\. Primul dintreacestea este Once Upon A Time/A fost odat\ caniciodat\, care a fost lansat pe 23 octombrie [i care amers at`t de bine `nc`t postul ABC a mai comandatrealizarea unor episoade, m\rind num\rul acestora la22, calific`ndu-se astfel pentru un al doilea sezon.

Creat `nc\ din 2004 de doi veterani de la Lost,Adam Horowitz [i Edward Kitsis, serialul aduce `nscen\ cam toat\ fauna care populeaz\ pove[tilefra]ilor Grimm, ale lui Perrault etc., f\r\ a fi `ns\ unshow pentru copii. Povestea `ncepe `n ziua nun]ii

Albei ca Z\pada cu Prin]ul, c`nd Regina cea Reaopre[te timpul `n loc `n P\durea Fermecat\. Singurasalvare: fiica Albei ca Z\pada cu Prin]ul, care, pringrija Z`nei Albastre, a lui Geppetto [i a lui Pinnocchio,este transportat\ `n lumea real\. ~n zilele noastre,Emma, o fat\ de 28 de ani, este atras\ `ntr-un or\[elciudat din Maine, Storybrooke, unde fiecare om este,de fapt, un personaj de poveste, unde timpul pare s\se fi oprit `n loc, iar prim\ri]a seam\n\ teribil de binecu Z`na cea Rea.

Once Upon a Time a fost foarte bine primit [i de public, [i de critici (cel mai bun debut al unuiserial ABC din ultimii cinci ani), a fost dejanominalizat la ceva premii [i preluat de posturi TV din alte 20 de ]\ri.

Al doilea serial, difuzat de NBC, este un policeprocedural numit Grimm. Nu e vorba de celebrii fra]ifolclori[ti, ci despre un detectiv care afl\ `n primulepisod c\ este, de fapt, descendentul unui grup dev`n\tori numi]i Grimmi, care ap\r\ omenirea decreaturile supranaturale ce s-au infiltrat `n lumeareal\. Evident, fiecare episod combin\ horror [i umor(cam `n stilul lui Buffy, spaima vampirilor) [i aduce `nscen\ c`te una dintre aceste creaturi de basm, de lavr\jitoare la B\rbi Albastre, de la meliferi la troli [ialtele asemenea. Mai trebuie spus c\, `nc\ din primulepisod, `[i fac apari]ia c`teva Scufi]e Ro[ii, iar Lupulcel R\u este, de fapt, un tip de treab\, care `l ajut\deseori pe detectivul Grimm `n rezolvarea cazurilor.

MARILE POVE{TI PE MICILE ECRANE

» „Pove[tile au calit\]i care inspir\ regizorii [i actorii. Holly-wood-ul vede `n asta numai dolari.“ – Amanda Seyfried

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Carlos Ruiz Zafón –Prizonierul cerului

Prizonierul cerului, cel de-al treilea volum din ciclul de romane`nceput cu Umbra v`ntului [i Jocul `ngerului, revine lamisterioasa [i fascinanta lume din Cimitirul C\r]ilor Uitate, `n centrul vechi al Barcelonei.

AL TREILEAVOLUM

» 6

avanpremier\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

„Suplimentul de cultur\“ pu-blic\ `n avanpremier\ unfragment din romanul Pri-zonierul cerului de Carlos RuizZafón, care va ap\rea `n co-lec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XXI“. Traducerea din lim-ba spaniol\ [i notele s`nt sem-nate de Ileana Scipione.

– Fragment –

Barcelona, 1939De]inu]ii noi erau adu[i noaptea, n ma-[ini ori furgonete negre, care traversauora[ul n lini[te, plec`nd de la comisaria-tul de pe Vía Layetana f\r\ ca nimeni s\ ledea vreo aten]ie sau s\ vrea s\ le observe.Vehiculele Brig\zii Sociale urcau pe ve-chea [osea care suia pe Montjuic [i mul]ipovesteau c\, v\z`nd cum silueta castelu-lui se profila `n `n\l]ime, pe norii negrice [erpuiau dinspre mare, [tiuser\ c\n-aveau s\ mai ias\ vii de acolo.

Fort\rea]a era ancorat\ n v`rful st`n-cii, suspendat\ ntre mare la r\s\rit, covo-rul de umbre pe care l desf\[ura Barce-lona la miaz\noapte [i ora[ul nesf`r[ital mor]ilor la miaz\zi, b\tr`nul cimitir depe Montjuic, a c\rui duhoare escaladast`nca [i se infiltra printre fisurile pietrei[i gratiile celulelor. Pe vremuri, ora[ulfusese bombardat din castel cu tunurile,dar, la abia c`teva luni dup\ c\derea Bar-celonei, `n ianuarie, [i dup\ `nfr`ngereafinal\, `n aprilie, moartea `[i f\cuse cuibacolo `n t\cere, iar barcelonezii, prizo-nieri `n cea mai lung\ noapte din istorialor, preferau s\ nu ridice privirile spre cer,ca s\ nu recunoasc\ silueta `nchisorii `nv`rful dealului. La intrare, de]inu]ilor po-litici li se d\dea un num\r, `n mod nor-mal cel al celulei pe care urmau s-o ocu-pe [i `n care, probabil, aveau s\ [i moar\.Pentru majoritatea chiria[ilor, cum i pl\-cea unui gardian s\-i numeasc\, drumulc\tre castel era doar de dus. ~n noapteac`nd chiria[ul num\rul 13 a ajuns la Mont-juic ploua cu g\leata. Mici [iroaie de ap\`nnegrit\ s`ngerau pe zidurile din piatr\,iar aerul duhnea a p\m`nt r\scolit. Doiofi]eri l-au escortat p`n\ la o sal\ unde nuerau dec`t o mas\ metalic\ [i un scaun.Un bec chior at`rna din tavan [i p`lp`iaori de c`te ori sl\bea pulsul generatoru-lui. Acolo a r\mas n jur de jum\tate deceas, a[tept`nd n picioare, cu hainele ude[i sub paza unei santinele `narmate cuo pu[c\.

~n sf`r[it, a auzit pa[i, u[a s-a deschis,[i a intrat un t`n\r sub treizeci de ani. Pur-ta un costum de l`n\, recent c\lcat, [i mi-rosea a colonie. N-avea aerul mar]ial almilitarului de carier\ ori al ofi]eruluide poli]ie. Ci tr\s\turi dulci [i gesturi

amabile. De]inutul [i-a zis c\ f\cea para-d\ de maniere de cucona[ [i avea aerulcondescendent al celui ce se simte supe-rior locului pe care `l ocup\ [i scenei pecare evolueaz\. Pe chip, cei mai remar-cabili erau ochii. Alba[tri, p\trunz\tori,plini de l\comie [i resentimente. Doar nei, `n spatele fa]adei de elegan]\ studiat\[i gesturi cordiale, i puteai intui natura.

Ochelarii rotunzi `i m\reau privirea,iar p\rul uns cu briantin\ [i dat pe spate`i conferea un aer vag manierist, incon-gruent cu decorul sinistru. Individul s-aa[ezat pe scaunul din spatele mesei [i adeschis dosarul din m`n\. Dup\ ce-a ana-lizat sumar con]inutul acestuia, [i-a mpre-unat m inile, sprijinindu-[i b\rbia pe buri-cele degetelor, [i l-a privit lung pe de]inut.

— Scuza]i-m\, dar cred c\ s-a produso confuzie...

Lovitura de chiulas\ `n stomac i-a t\-iat de]inutului respira]ia, a[a c\ a c\zutjos, `ncovrig`ndu-se.

— Vorbe[te doar c`nd domnul direc-tor te ntreab\ ceva, i-a sugerat santinela.

— ~n picioare, a poruncit domnul di-rector cu voce tremur`nd\, `nc\ preapu]in obi[nuit\ s\ ordone.

De]inutul a izbutit s\ se ridice `n ca-pul oaselor [i a `nfruntat privirea in-comod\ a domnului director.

— Numele?— Fermín Romero de Torres.De]inutul a citit `n ochii alba[tri dis-

pre] [i lips\ de interes.— Ce fel de nume e \sta? M\ crezi

idiot? Haide: numele, cel adev\rat.De]inutul, un omule] sfrijit, i-a `ntins

h`rtiile sale domnului director. Santinelai le-a smuls din m`n\ [i le-a dus la mas\.Domnul director a aruncat o simpl\ pri-vire [i a plesc\it din buze, z`mbind.

— Altul de-ai lui Heredia..., a [optit`nainte de-a arunca actele la co[. H`rti-ile astea nu-s valabile. ~mi spui cum techeam\ ori trebuie s\ devenim serio[i?

Chiria[ul num\rul 13 a ncercat s\ spu-n\ c`teva vorbe, dar `i tremurau buzele[i abia a fost `n stare s\ b`iguie cevainteligibil.

— Nu te teme, b\iete, c\ nu m`nc\moameni. Ce ]i-au zis? S`nt mul]i ro[ii detot c\catul care nu fac dec`t s\ `mpr\[-tie calomnii pe-aici, dar la noi, dac\ vors\ colaboreze, oamenii s`nt bine trata]i,ca spanioli. Hai, dezbrac\-te.

Chiria[ul a p\rut s\ [ov\ie o clip\.Domnul director a l\sat ochii n p\m`nt,ca [i cum toat\ situa]ia `l deranja [i doar`nd\r\tnicia de]inutului `l re]inea acolo.O clip\ mai t rziu, santinela i-a tras a doualovitur\ de chiulas\, de ast\ dat\ n ri-nichi, care l-a tr`ntit din nou la p\m`nt.

— L-ai auzit pe domnul director. Scoa-te totul de pe tine. N-avem toat\ noap-tea la dispozi]ie.

Chiria[ul num\rul 13 a izbutit s\ sepun\ n genunchi [i, st`nd a[a, a ie[it din

hainele-i `ns`ngerate [i murdare. C`nd ar\mas gol pu[c\, santinela i-a nfipt ]eavapu[tii sub un um\r [i l-a for]at s\ se ridice.Domnul director a ridicat privirea pestemas\ [i a schi]at un gest de dezgust v\-z`nd arsurile care `i acopereau torsul,bucile [i mare parte din coapse.

— Campionul nostru pare s\ fie unvechi cunoscut al lui Fumero, a comen-tat santinela.

— Tu s\ taci, a ordonat domnul di-rector, nu prea convins.

S-a uitat ner\bd\tor la de]inut [i aobservat c\ acesta pl`ngea.

— Haide, nu mai pl`nge [i spune-micum te cheam\.

De]inutul [i-a murmurat iar numele.— Fermín Romero de Torres...Domnul director a oftat, s\tul.— Uite ce-i, `ncep s\-mi pierd r\bda-

rea. Vreau s\ te ajut [i n-am chef s\-l sunpe Fumero [i s\-i spun c\ e[ti aici...

De]inutul a `nceput s\ geam\ ca unc`ine r\nit [i s\ tremure at`t de violent,`nc`t domnul director, c\ruia scena i dis-pl\cea n mod evident [i care dorea s\ n-cheie totul c`t mai repede, a schimbat oprivire cu santinela [i, f\r\ o vorb\, s-am\rginit s\ noteze n registru numele pecare i-l d\duse de]inutul [i s\ blesteme`n [oapt\.

— La naiba cu r\zboiul, a murmuratpentru sine c`nd l-au dus pe de]inut `ncelul\, t`r`ndu-l gol pu[c\ prin tunelu-rile pline cu b\l]i.

1Celula era un dreptunghi `ntunecos [i u-med, cu o gaur\ mic\, practicat\ `n st`n-c\, prin care intra aer rece. Zidurile erauciobite [i purtau urmele l\sate de vechiichiria[i. Unii [i notaser\ nume, date, sauindicii ale propriei existen]e. Altul zm`n-g\lise crucifixe `n tenebre, dar cerul nup\rea s\ fi observat. Drugii care `nchi-deau celula erau din fier ruginiu [i l\sauurme ro[ii pe m`ini.

Fermín se ghemuise pe un prici, ncer-c`nd s\-[i acopere goliciunea cu c`tevazdren]e care, a presupus, ]ineau loc dep\tur\, saltea [i pern\. Bezna avea nuan-]e ruginii, ca p`lp`irea unei lum`n\ri mu-ribunde. Dup\ o vreme, ochii i s-au obi[-nuit cu negura perpetu\ [i auzul i s-aascu]it, put`nd s\ aprecieze mi[c\rileu[oare ale unor trupuri prin litania bur-lanelor [i ecourilor, adus\ de curentulde aer ce se filtra din exterior.

Fermín era de jum\tate de ceas aco-lo, c`nd a observat ceva nel\murit n pen-umbra din cel\lalt cap\t al celulei. S-aridicat, s-a apropiat `ncet [i a descoperitun sac din prelat\ murdar\. Frigul [i ume-zeala `ncepuser\ s\-i intre `n oase [i, cutoate c\ duhoarea ce venea dinspre saculpres\rat cu pete negre nu invita la ipote-ze fericite, Fermín [i-a zis c\ poate acestacon]inea uniforma de de]inut pe care

nimeni nu se deranjase s\ i-o dea [i, dac\avea noroc, o p\tur\ cu care s\ se nve-leasc\. A ngenuncheat n fa]a sacului [ia desf\cut nodul de la unul din capete.

D`nd deoparte prelata, flac\ra tremu-r`nd\ a lum`n\rilor care p`lp`iau pe co-ridor a dezv\luit ceea ce pentru o clip\luase drept chipul unei p\pu[i, un ma-nechin aidoma celor pe care croitorii le]ineau n vitrine, pentru a-[i expune cos-tumele. Duhoarea [i dezgustul l-au f\cuts\ priceap\ c\ nu era nici o p\pu[\. As-tup`ndu-[i nasul [i gura cu o m`n\, a `n-dep\rtat prelata de tot [i s-a tras `napoi,merg`nd de-a-nd\ratelea p`n\ a atinszidul celulei.

P\rea le[ul unui adult de v`rst\ nel\-murit\, `ntre patruzeci [i [aptezeci [icinci de ani, [i nu putea c`nt\ri maimult de cincizeci de kilograme. Pletelelungi [i barba colilie `i acopereau bun\parte din torsul scheletic. M`inile doarpiele [i os, cu unghii lungi, r\sucite, p\-reau gheare de pas\re. Avea ochii des-chi[i, cu cornee zb`rcite ca rodul preacopt. Gura r\m\sese `ntredeschis\, iarlimba, umflat\ [i negricioas\, era blo-cat\ de din]ii putrezi.

— Scoate-i hainele, nainte de-a fi luatde aici, a ajuns p`n\ la el un glas dintr-ocelul\ aflat\ de cealalt\ parte a corido-rului. Nimeni n-are s\-]i dea altele p`n\luna viitoare.

Fermín a ascultat umbra [i a z\ritochii str\lucitori care `l urm\reau dincealalt\ celul\.

— Nu-]i fie team\, bietul de el nu maipoate face r\u nim\nui, l-a asigurat glasul.

Fermín a `ncuviin]at [i s-a apropiatiar de sac, `ntreb`ndu-se cum s\ fac\.

— Te rog s\ m\ ier]i, i-a [optit mor-tului. Dumnezeu s\ te odihneasc\ `npace [i s\ te ia la el.

— Era ateu, l-a informat glasul dincelula de vizavi.

Fermín a `n]eles [i a renun]at la ce-remonii. Frigul inundase locul, `l p\-trunsese p`n\ la oase [i p\rea s\ insinu-eze c\ acolo polite]ea era absolut inu-til\. {i-a ]inut respira]ia [i s-a pus petreab\. Hainele miroseau ca [i le[ul. Ri-gor mortis punea deja st\p`nire pe el,iar sarcina de a-l dezbr\ca s-a doveditmai grea dec`t crezuse. Dup\ ce l-a des-puiat, Fermín a repus st`rvul `n sac [i l-a`nchis cu un nod marin\resc, cu care nus-ar fi putut lupta nici marele Houdini. ~nsf`r[it, g\tit cu hainele zdren]uite [i pes-tilen]iale, s-a ntins iar pe prici, ntreb`n-du-se c`]i mai purtaser\ acea uniform\.

— Mul]umesc, a spus `n cele dinurm\.

— Nu merit\, i-a r\spuns glasul dincealalt\ parte a coridorului.

— Fermín Romero de Torres, la dis-pozi]ia dumneavoastr\.

— David Martín.Fermín s-a `ncruntat. Numele `i era

familiar. Vreo cinci minute [i-a tot r\s-colit amintiri [i ecouri, [i brusc i-a c\-zut fisa, rememor`nd dup\-amiezile pe-trecute `ntr-un col] al bibliotecii DelCarmen, unde devorase c\r]i cu coper-te [i titluri ]ip\toare.

— Martín, scriitorul? Cel cu Ora[ulblestema]ilor?

Din umbr\ s-a auzit un oftat.— ~n ]ara asta nimeni nu mai res-

pect\ pseudonimele.— Ierta]i-mi indiscre]ia. Dar fiind

un devotat scolastic al c\r]ilor, [tiu c\dumneavoastr\ ]inea]i pana celebru-lui Ignatius B. Samson...

2— La dispozi]ia dumneavoastr\.— E o pl\cere s\ v\ cunosc, dom-

nule Martín, chiar dac\ `n `mprejur\riat`t de nefericite, fiindc\ v\ admir deani de zile [i...

Prizonierul cerului (2011), cel de-al treilea volum dinciclul de romane `nceput cu Umbra v`ntului [i Jocul`ngerului, revine la misterioasa [i fascinanta lume dinCimitirul C\r]ilor Uitate, `n centrul vechi al Barcelonei.~n diminea]a de Cr\ciun a anului 1957, Daniel Sempe-re, cunoscutul protagonist, se afl\ singur `n anticariatultat\lui s\u, c`nd apare un personaj misterios. Acesta `[imanifest\ interesul fa]\ de unul dintre cele mai pre-]ioase volume din magazin, ]inut sub cheie, o edi]iefrumoas\, cu ilustra]ii unice, din Contele de Monte-Cristo. De[i nu pare s\ aib\ o pasiune aparte pentruc\r]i, str\inul insist\ s\ cumpere aceast\ edi]ie scump\[i s\ i-o d\ruiasc\ prietenului apropiat al lui Daniel `mpreun\cu o dedica]ie stranie. Vizita sa declan[eaz\ o serie de aventuri uluitoare,pres\rate cu urm\riri, tr\d\ri, pove[ti de iubire, evad\ri spectaculoase dintemni]\, schimb\ri de identitate [i re`ntoarceri din mor]i care schimb\destinele tuturor [i la care cititorii fideli vor lua parte cu sufletul la gur\.

CARTEA

7 «

avanpremier\TRADUS {IPREMIAT

C\r]ile lui Carlos Ruiz Zafón au fost traduse `n peste patruzecide limbi [i au cucerit numeroase premii [i milioane de cititoride pe toate continentele.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

— Da’ mai ]ine]i-v\ gura, porumbe-ilor, c\ aici unii vor s\ doarm\, a mugitun glas acru, parc\ din celula vecin\.

— Ie-te c-a gr\it [i bucuria casei, s-arepezit o a doua voce de pe coridor, cevamai dep\rtat\. Nu-i da aten]ie, Martín,c\ aici, dac\ dormi, te halesc plo[ni]e-le de viu de la ciocan n sus. Haide, Mar-tín, de ce nu ne spui o poveste? Una cuChloé...

— Asta ca s\ ]i-o freci ca un maimu-]oi, a replicat glasul ostil.

— Amice Fermín, l-a informat Mar-tín din celula lui, am pl\cerea s\ ]i-i pre-zint pe num\rul 12, c\ruia-i displacetotul, orice-ar fi, [i pe num\rul 15, in-somniac [i cult, ideologul oficial al a-cestui coridor. Ceilal]i vorbesc pu]in,`n special num\rul 14.

— Vorbesc atunci c`nd am ceva despus, a intervenit o voce grav\ [i nghe-]at\, despre care Fermín a presupus c\-iapar]inea num\rului 14. Dac\ to]i ceide-aici am face la fel, ne-am bucurade nop]i lini[tite.

Fermín a analizat acea comunitateat`t de special\.

— Bun\ seara tuturor. Eu s`nt FermínRomero de Torres, [i e o pl\cere s\ v\cunosc.

— Pl\cerea e doar a ta, a replicatnum\rul 12.

— Fii bine-venit, [i sper ca [edereaaici s\-]i fie scurt\, a zis num\rul 14.

Fermín a mai aruncat o privire sa-cului cu cadavrul [i a `nghi]it `n sec.

— |sta a fost Lucio, fostul num\r 13,a explicat Martín. Nu [tim nimic desprebietul de el, era mut. Un glon] i-a f\cutpraf laringele `n b\t\lia de pe Ebru.

— Ce p\cat c\ numai lui, a r\spunsnum\rul 19.

— De ce-a murit? a `ntrebat Fermín.— Aici mori de stat, a zis num\rul

12. N-ai nevoie de nimic altceva.

3Rutina era util\. O or\ pe zi, de]inu]ii depe primele dou\ coridoare erau sco[i lasoare, ploaie ori ce mai puteau g\si `ncurtea interioar\ cu fos\. M`ncarea eraun blid [i jum\tate de ciulama rece, gra-s\ [i cenu[ie, de natur\ necunoscut\, cugust r`nced, cu care, dup\ c`teva zile decrampe la stomac provocate de foame,de]inu]ii se obi[nuiau. Era adus\ pe la

jum\tatea dup\-amezii [i, cu timpul,to]i `nv\]au s\-i doreasc\ sosirea.

O dat\ pe lun\, de]inu]ii predau hai-nele murdare [i primeau altele care, nprincipiu, trecuser\ un minut printr-uncazan cu ap\ n clocot, de[i plo[ni]ele nup\reau s-o confirme. Duminica se ofi-ciau liturghii la care li se recomanda s\asiste [i pe care nimeni nu ndr\znea s\le piard\, fiindc\ popa f\cea prezen]a[i nota numele celor care lipseau. Dou\absen]e echivalau cu o s\pt\m`n\ depost. Trei, cu o vacan]\ de o lun\ `ntr-ocelul\ izolat\ din turn.

Coridoarele, patioul [i locurile pe un-de treceau de]inu]ii erau foarte bine p\-zite. Santinele `narmate cu pu[ti [i pis-toale patrulau prin nchisoare; c`nd chiri-a[ii nu erau `n celule, era cu neputin]\s\ nu z\re[ti oriunde cel pu]in o duzin\dintre ele, cu ochiul atent [i arma gatas\ trag\. Lor li se ad\ugau, `n chip maipu]in amenin]\tor, temnicerii. Nici unuldintre ei n-ar\ta a militar, iar printrede]inu]i se generalizase opinia c\ erauun grup de neferici]i care nu-[i putu-ser\ g\si un loc de munc\ mai bun `nacele zile de mizerie.

Fiecare coridor avea un temnicer care,`narmat cu un m\nunchi de chei, lucra`n ture de dou\sprezece ore, st`nd a[ezatpe un scaun `ntr-un cap\t al coridorului.Cei mai mul]i dintre ei se fereau s\ fra-ternizeze cu de]inu]ii, s\ li se adresezesau chiar s\-i priveasc\ mai mult dec`tstrictul necesar. Singurul despre care sepresupunea c\ putea fi o excep]ie era unnefericit poreclit Bebo, care [i pierduseun ochi `ntr-un bombardament aerian,pe c`nd era paznic de noapte la o fabri-c\ din Pueblo Seco.

Se spunea c\ Bebo ar fi avut un frategeam\n de]inut ntr-o nchisoare din Va-lencia [i c\, poate tocmai de aceea, se pur-ta cu oarecare amabilitate cu chiria[ii [i,c`nd nu-l vedea nimeni, le d\dea ap\ deb\ut, c`te-un codru de p`ine uscat\ sauorice altceva mai putea smulge din pra-da `n care santinelele transformau pa-chetele trimise de familiile de]inu]ilor.Lui Bebo `i pl\cea s\-[i trag\ scaunul p`-n\ la celula lui David Martín [i s\ as-culte pove[tile pe care scriitorul le spu-nea uneori celorlal]i de]inu]i. ~n acel in-fern nepereche, Bebo era cel care se ase-muia mai mult [i mai mult cu un nger.

~ndeob[te, dup\ liturghia duminical\,domnul director adresa c`teva vorbe l\-muritoare de]inu]ilor. Nu [tiau despreel dec`t c\ se numea Mauricio Valls [ic\ `nainte de r\zboi fusese un modestaspirant la calitatea de literat, care lu-cra ca secretar [i om bun la toate al u-nui autor local destul de faimos, rivalulregretatului don Pedro Vidal. ~n clipe-le libere, traducea clasici greci [i latini,edita mpreun\ cu alte dou\ suflete ge-mene o publica]ie pamfletar\ cu ambi]iiculturale mari [i circula]ie mic\ [i or-ganiza [ez\tori culturale de salon, un-de un batalion de eminen]e afine de-plora starea de lucruri, profe]ind c\,dac\ `ntr-o zi aveau s\ aib\ ei p`inea[i cu]itul, lumea avea s\ fie un rai.

P\rea s\ tind\ spre existen]a cenu[ie[i amar\ a mediocrilor pe care Dumne-zeu, `n nesf`r[ita-i cruzime, i-a binecu-v`ntat cu delirul grandorii [i orgoliultitanilor. R\zboiul `i rescrisese desti-nul la fel ca pe at`tea altele, iar soarta ise schimbase c`nd, [i din `nt`mplare, dar[i n urma unei c\s\torii b\noase, Mau-ricio Valls, `ndr\gostit p`n\ atunci doarde minunatu-i talent [i alesu-i rafina-ment, se nsurase cu fiica unui potent in-dustria[, pe ale c\rui tentacule se bazamare parte din bugetul generalului Fran-co [i al trupelor lui.

Logodnica era cu opt ani mai mare de-c`t Mauricio [i imobilizat\ de la treis-prezece ani `ntr-un scaun cu rotile, roa-s\ de o boal\ congenital\, care `i devoramu[chii [i via]a. Nici un b\rbat n-o pri-vise vreodat\ `n ochi [i n-o luase dem`n\ ca s\-i spun\ c\ era frumoas\ [is-o ntrebe cum o chema. Mauricio, careera, `n fond, ca to]i litera]ii f\r\ talent,un b\rbat pe c`t de practic, pe at`t de va-nitos, a fost primul [i ultimul care a f\-cut-o, iar un an mai t rziu, perechea s-a c\-s\torit la Sevilla, `n prezen]a unui invi-tat de marc\, generalul Queipo de Llano,[i a altor min]i luminate din aparatulna]ional.

— Vei face carier\, Valls, i-a prezischiar Serrano Súñer, primindu-l `n au-dien]\ privat\ la Madrid, c`nd Valls ve-nise s\ cer[easc\ postul de director alBibliotecii Na]ionale. Spania trece princlipe grele, [i orice spaniol de condi]iebun\ trebuie s\ pun\ um\rul, ca s\putem ]ine piept hoardelor marxistece n\zuiesc s\ ne corup\ bog\]ia spiri-tual\, a anun]at cumnatul Conduc\to-rului, str\lucitor `ntr-o uniform\ de a-miral de operet\.

— Excelen]\, pute]i conta pe mine,s-a oferit Valls. Pentru orice.

„Orice“ s-a dovedit a fi un post de di-rector, dar nu al minunatei BiblioteciNa]ionale, cum dorea el, ci al unei pu[-c\rii penale cu reputa]ie lugubr\, coco-]at\ pe o st`nc\ deasupra Barcelonei. Lis-ta apropia]ilor [i favori]ilor de numit `nposturi prestigioase era lung\ [i prolix\,iar Valls, cu toate str\daniile lui, se afla`n treimea inferioar\.

— Ai r\bdare, Valls. Eforturile du-mitale vor fi r\spl\tite.

Astfel [i-a primit Mauricio Valls pri-ma lec]ie din complexa art\ na]ional\a manipul\rii [i avans\rii dup\ oriceschimbare de regim: mii de acoli]i [i con-verti]i participau la urcu[, iar competi-]ia era foarte acerb\.

Carlos Ruiz Zafón s-a n\scut la Barcelona, `n 1964. A lucrat `n publicitate[i a colaborat la reviste prestigioase precum „La Vanguardia“ sau „El País“.Pentru c`]iva ani, a locuit la Los Angeles, unde [i-a `ncercat condeiul

scriind scenarii de film. {i-a `nceput cariera literar\ `n1993, cu o carte pentru copii, Prin]ul din negur\

(Polirom, 2011), pentru care i s-a decernat premiulEdebé. I-au urmat romanele Palatul de la

Miaz\noapte (1994; Polirom, 2011), Luminiledin septembrie (1995; Polirom, 2012), Marina(1999; Polirom, 2010), Umbra v`ntului (2001;Polirom, 2005), distins cu Prix du Meilleur LivreÉtranger `n 2004, finalist la Premiul pentruroman Fernando Lara (2001) [i Premiul Llibreter

(2002) [i desemnat cea mai bun\ carte a anului2002 de cititorii revistei La Vanguardia; `n anul

2008 a ap\rut Jocul `ngerului (Polirom,2009). C\r]ile sale au fost traduse `n

peste patruzeci de limbi [i aucucerit numeroase premii [i

milioane de cititori de pe toatecontinentele.

AUTORUL

Immaginnea evrreului `nn culturra rrommânn\ es-te piesa cea mai cunoscut\ [i care s-aaimpus cel mai autoritar [i pe plan intern,[i pe plan interna]ional. Cred c\ este [icea mai tradus\ carte a lui Andrei Oi[-teanu. ~n ceea ce prive[te Gr\dina dedincolo. Zoosophia: Comentarii mitolo-gice, avem de-a face cu un aperitiv foar-te interesant din mai multe puncte devedere. Sigur, e [i un dic]ionar mitolo-gic, a[a cum s-a spus, dar cred c\ e maimult dec`t at`t. Cel pu]in prima sec]iu-ne, comentariile mitologice la basmullui Creang\, Povestea lui Harap Alb, amconvingerea c\ deschid o pist\ de inter-pretare foarte fertil\.

Nu a[ stabili neap\rat o leg\tur\ `n-tre aceste comentarii mitologice [i car-tea extravagant\, dar provocatoare alui Vasile Lovinescu despre un Creang\in]iat, ezoteric [.a.m.d., de[i exist\ oanumit\ deschidere `n acest sens. Avem`n cartea lui Oi[teanu un Creang\ mi-tologic, un Creang\ care poate fi dis-cutat la modul cel mai serios, pe rela]iadintre basm [i mit, ceea ce reprezint\o deschidere interpretativ\ deosebitde important\. Cu at`t mai mult cu c`tea a fost formulat\ `ntr-un context maispecial. Cartea a ap\rut `n 1980, dar a-dun\ o serie de comentarii care au fost

cunoscute anterior. Dac\ nu m\ `n[el,Andrei Oi[teanu a ]inut [i un serial radio-fonic de comentarii mitologice despreanimale fabuloase. Partea a doua a aces-tei c\r]i este dedicat\ lor (aspidei, vasi-liscului, inorogului [.a.m.d), animalemitologice care populeaz\, de altfel, [iCantafabulele forma]iei Phoenix.

O voca]ie a sintezei cumrar `nt`lnim `n culturaromân\ actual\

Domnul Andrei Oi[teanu a fost [i este,presupun, `n continuare un iubitor alrockului [i a fost, la sf`r[itul anilor ’60[i la `nceputul anilor ’70, un apropiatal unndderrgrrounndd-uului hippie, ca [i IoanPetru Culianu, `ntr-oo anumit\ m\sur\,[i al]i viitori pe atunci speciali[ti ai fol-clorului, ai mmythos-uului, ai istoriei re-ligiilor. Asta n ceea ce prive[te cartea dedebut pe care o numeam mai devremeun fel de aperitiv la festinul pe care seriaaceasta de autor `l ofer\ cititorilor. Re-galul `l reprezint\ `ns\ Imaginea evreu-lui `n cultura român\, o pies\ de referin-]\ a culturii române, a[ ndr\zni s\ spun,situat\ `ntr-o descenden]\ prestigioas\(Laz\r {\ineanu etc.), savan]i erudi]ipe care Andrei Oi[teanu `i continu\,

trec`nd cu siguran]\ [i prin Mircea Elia-de [i Ioan Petru Culianu. Ceea ce propu-ne autorul aici este un lucru extrem degreu de rezumat, dar a[ `ncerca totu[is\ creionez c`teva direc]ii ale acestei cer-cet\ri care se cite[te, cum se spune poa-te u[or cli[eistic, precum un roman. [...]Andrei Oi[teanu este un enciclopedistprofesionist, animat de o voca]ie a sin-tezei cum rar `nt`lnim `n cultura româ-n\ actual\.

Imaginea evreului `n cultura român\este o carte de etno-imagologie, o carteprovocatoare care atac\ un subiect foar-te dificil, delicat [i o face cu fermitate, dar[i cu echilibru. Este o arheologie n men-talul antisemit autohton, [i nu numai au-tohton, a[ spune central-european. Es-te o cercetare care evolueaz\ `n toatedirec]iile. Cartea pe care o ave]i `n fa]\este la a treia edi]ie. A crescut cumva or-ganic de la o edi]ie la alta [i a[a se nt`m-pl\ [i cu alte c\r]i ale domnului AndreiOi[teanu. A[a se `nt`mpl\, de pild\, cu oalt\ sintez\ esen]ial\ pe care a publi-cat-o mai recent, cea despre Narcotice

`n cultura român\. Domnia sa este tipulde cercet\tor care este animat de undemon al perfec]ionismului [i al com-pletitudinii. De la o edi]ie la alta simtenevoia s\ adauge ceea ce credea c\lipse[te: informa]ii, elemente de bibli-ografie care au ap\rut ulterior [i cares-au dovedit a fi utile pentru tema n spe-]\. Imaginea evreului este o carte extremde pasionant\ [i de conving\toare, o car-te care deconstruie[te [i care prive[te cuun calm de naturalist un inventar horrorde stereotipii, `n special negative (s`nt [ipozitive), cu privire la evrei `n culturaromân\. Este [i o arheologie a antisemi-tismului autohton. Este o carte de care cul-tura român\ a avut [i are mare nevoie, pen-tru c\ este [i un exerci]iu terapeutic.

Andrei Oi[teanu este [i un terapeut `nfelul domniei sale. O bun\ parte a c\r]i-lor pe care le-a publicat au [i o func]ieterapeutic\, iar aceast\ carte despre ima-ginea evreului [i cartea despre narcotice`[i propun s\ vindece o serie de hai s\ lespunem maladii – de[i nu-mi place s\medicalizez vocabularul – ale culturii

române, ale tradi]iei autohtone. Ceea ce`mi place foarte mult la Andrei Oi[teanu,dincolo de erudi]ia [i de bog\]ia referin-]elor pe care le str`nge ca o furnic\ [i cu or\bdare de p\ianjen, este farmecul cu ca-re reu[e[te s\ agrege aceast\ bog\]ie deinforma]ii `n ni[te nara]iuni istorice cu-ceritoare [i `n acela[i timp calmul tacti-cos, echilibrul, m\sura cu care se apleac\asupra unor chestiuni care altminteri in-flameaz\. Avem aici [i foarte multe ele-mente legate de imaginea evreului `n cul-tura român\, dar [i de antisemitismuleuropean. Este un must, o carte care o-cup\ efectiv un teritoriu pe care `l ia `nposesie, `n proprietate, `l colonizeaz\,practic este domeniul lui Andrei Oi[teanu.Nimeni nu cred c\ se va apropia de aceas-t\ zon\, n viitorul previzibil, cu c\lc\turagrea, cu masivitatea, cu voin]a de a epu-iza problema cu care a f\cut-o AndreiOi[teanu. Este un umanist complex, pecare eu `l admir [i m\ bucur c\ are partede o colec]ie de autor. Salut demarareaei [i `i urez domnului Oi[teanu s\ adaugec`t mai multe piese la aceast\ serie.

Paul Cernat: „Imaginea evreului `n cultura român\ este o cartede etno-imagologie, o carte provocatoare care atac\ un subiectfoarte dificil, delicat [i o face cu fermitate, dar [i cu echilibru“.

» 8

specialO CARTEPROVOCATOARE

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

LANSARE: SERIA DE AUTOR „ANDREI OI{TEANU

Lucian Boia, Paul Cernat [iAndrei Oi[teanu despre func]iaterapeutic\ a enciclopedismuluiS`mb\t\, 2 iunie, Editura Polirom a lansat, `n cadrulT`rgului de Carte Bookfest, seria de autor „AndreiOi[teanu”: Gr\dina de dincolo. Zoosophia.Comentarii mitologice [i Imaginea evreului `n culturaromân\. La eveniment au participat, al\turi de autor,Lucian Boia, Paul Cernat [i Adrian {erban.„Suplimentul de cultur\” v\ ofer\, integral,prezent\rile rostite cu ocazia acestui eveniment.

Paul Cernat: „Un enciclopedistprofesionist“

» „O carte `n chip urgent necesar\. Nimeni nu era mai potrivit s\ o scrie dec`t Andrei Oi[teanu, cur\bdarea, precizia, echilibrul [i umorul cu care ne-aobi[nuit de mult\ vreme. Cititorul va petrece c`tevaceasuri de lectur\ pasionant\ [i, dac\ e om `ntreg,va c\dea pe g`nduri...“ (Andrei Ple[u)

VINDECARE9 «

special

Lucian Boia: „Aceast\ carte despre imaginea evreului [i carteadespre narcotice `[i propun s\ vindece o serie de... hai s\ lespunem maladii – de[i nu-mi place s\ medicalizez vocabularul –ale culturii române, ale tradi]iei autohtone“.

www.suplimentuldecultura.ro

Domnul Oi[teanu prezint\ o `mbinarede tr\s\turi, o `mbinare de calit\]i careeste foarte rar\. S`nt istorici erudi]i carede multe ori `[i cam plictisesc cititorii.Erudi]ia `neac\ totul. S`nt autori capa-bili de sinteze, dar sinteze care nu `ntot-deauna se bazeaz\ pe o cercetare foartemeticuloas\. S`nt autori originali, dar ca-re poate c\ nu `[i manifest\ originalitatea`n sensul unei cercet\ri aprofundate saual unor sinteze care s\ mearg\ p`n\ la ca-p\t. Ei bine, domnul Oi[teanu are toa-te aceste calit\]i, le are fericit `mbinate[i echilibrate.

Este un cercet\tor de o erudi]ie impre-sionant\. Este, `n acela[i timp, capabils\ construiasc\ sinteze solide, pornindde la cercetarea aceasta erudit\. Este unautor original. El trateaz\ subiecte origi-nale [i mereu altele. Are o mare capaci-tate de a inventa subiectele, fiindc\ [i as-ta este o problem\, s\ invent\m subiectenoi sau abord\ri noi ale subiectelor vechi.{i este un autor care scrie foarte bine.

Imaginea evreului `n cultura român\este o carte erudit\, original\, o carte desintez\ `n acela[i timp, [i care se cite[te cufoarte mare pl\cere. Este o lectur\ pasio-nant\. ~nc\ o dat\, cred c\ `n cultura ro-mâneasc\ de ast\zi `i num\r\m pe dege-te pe autorii capabili de a `mbina toateaceste tr\s\turi. ~n rest, este o carte – [iacesta este un lucru care merit\ spus – ac\rei prim\ edi]ie a ap\rut acum vreozece ani [i care a devenit foarte repede olucrare clasic\ a culturii române[ti. Decieste o lucrare inconturnabil\, o lucrarea[ spune definitiv\. M\ feresc totu[i determen pentru c\ nimic nu este definitiv`n tratarea unui subiect, fiecare genera-]ie vine cu noile sale informa]ii [i mai a-les cu noile sale abord\ri, dar `n stadiulactual al cercet\rilor, al mi[c\rii ideilor`n cultura noastr\, cred c\ putem spunepentru moment, dac\ m\ pot exprimaa[a, c\ este o carte care d\ acest senti-ment, de lucrare definitiv\.

Cum e poporul român?Este un mozaic

Fiind vorba despre imaginea evreului,deci problema aceasta a constituirii unorreprezent\ri, `n fond este vorba despreevrei, dar despre evreii mitologiza]i,despre evreii privi]i `ntr-un anume felsau `n diverse feluri. Dar cei care privescs`nt românii, este societatea româneasc\`n ansamblu, cu toate componentele ei.Deci, p`n\ la urm\, este o imagine carevorbe[te n mai mare m\sur\ despre celce prive[te dec`t despre cel care esteprivit. {i, pornind de la imaginea evreu-lui, m\ `ntreb cum stau lucrurile cu ro-mânii, cu percep]ia lor de-a lungul `ntre-gii istorii române[ti, `n trecut [i `n prezent.Cum stau lucrurile cu percep]ia româ-nilor asupra celorlal]i [i, `n general, cutr\s\turile nu ale evreilor, ci ale români-lor. Aici ne lovim, cred eu, de o mare difi-cultate [i de o mare imprecizie, pentru

c\ despre evrei se pot spune foarte u[oranumite lucruri, adev\rate sau neade-v\rate. De multe ori un amestec de ade-v\ruri [i neadev\ruri, de multe ori com-plet neadev\rate, mitologizate. Este multmai greu `ns\ s\ definim imaginea ro-mânului. Este o imagine mai nesigur\,mai amestecat\. Uita]i-v\ ce greu le esteromânilor s\ vorbeasc\ despre proprialor personalitate. De vreun secol [i jum\-tate se tot muncesc `n jurul acestei pro-bleme: psihologia poporului român. Cume poporul român? Nu [tiu. Cum e evreuleste u[or s\ o spun, de fapt evreul mito-logizat. Dar despre român mi-e foartegreu s\ spun, chiar despre un român mi-tologizat. Cred c\ este `n multe feluri.Este un mozaic. S`nt multe contradic]ii,multe lucruri care nu se leag\ bine, iarasta ]ine p`n\ la urm\ de istoria româ-neasc\, de fazele prin care au trecut po-porul român [i cultura român\. Chiar [i`n ceea ce prive[te atitudinea românilorfa]\ de evrei. ~mi vine `n minte acumun exemplu: Andrei Oi[teanu vorbe[tedespre steaua lui David `n timpul r\zbo-iului. Au fost sau nu evreii obliga]i `n Ro-mânia s\ poarte steaua lui David? R\s-punsul este c\ au fost [i nu au fost obli-ga]i. Asta mi se pare tipic pentru români.~nt`lnim foarte multe ocazii de acest genunde lucrurile nu se leag\, unde avem unaspect, dar avem [i contrariul aspectuluirespectiv. S-a spus despre români, dec\tre autori str\ini cu prestigiu, c\ `n alDoilea R\zboi Mondial ar fi fost la fel devirulent antisemi]i sau ar veni imediatla r`nd dup\ Germania nazist\. Dup\ cums-au spus [i lucruri foarte diferite, mai`n avantajul românilor. S-a vorbit despremare[alul Antonescu, dac\ a ucis sau asalvat evrei. R\spunsul cred c\ este ia-r\[i tipic pentru condi]ia aceasta echi-voc\ a culturii române[ti, a mentalit\]ii,a atitudinilor române[ti. Da, mare[alulAntonescu a salvat evrei [i da, mare[alulAntonescu a ucis evrei. Nu [tiu ce alegemdin asta, dar s`ntem iar\[i `n spa]iul

românesc care este foarte imprecis. Afost `n România Holocaust? ~n Româniaa fost Holocaust. ~n România nu a fostHolocaust. Ambele aprecieri pot fi sus]i-nute [i p`n\ la urm\ trebuie s\ le privim`mpreun\. Am ncercat, n ceea ce m\ pri-ve[te, s\ ofer `n felul meu un punct deplecare `ntr-o asemenea interpretare, `ncontradic]ie, a culturii, a mentalit\]ii ro-mâne[ti, `n cartea mea, România, ]ar\de frontier\ a Europei. Spuneam acoloc\ ceea ce caracterizeaz\ spa]iul româ-nesc este condi]ia de frontier\. Deci unspa]iu care s-a aflat, timp de multe seco-le de-a lungul istoriei, la marginea ma-rilor ansambluri de cultur\, de civiliza]ie,la marginea asamblurilor geopoliticeprincipale europene. Asta a dat pe de oparte o izolare, iar pe de alt\ parte omare deschidere. Deci un spa]iu care aavut tendin]a de a se nchide n sine, darcare `n acela[i timp a fost foarte deschisspre multiple [i adesea contradictorii in-fluen]e [i modele venite din afar\. Aces-ta este spa]iul românesc: un spa]iu nchis[i un spa]iu deschis, poate cel mai `nchis[i cel mai deschis dintre spa]iile europe-ne. De aici caracterul contradictoriu [icare nu se leag\ prea bine al personali-t\]ii române[ti. De aici dificultatea [itoate c\ut\rile din ultima vreme de ag\si un brand de ]ar\. Nu avem cea maimic\ idee cum s\ reprezent\m România,iar p`n\ la urm\ o reprezent\m printr-ofrunz\ verde. Este o problem\ a cultu-rii române[ti. O situa]ie curioas\ [i in-teresant\. Am ajuns aici pornind de laimaginea evreului `n cultura român\.Imaginea evreului `i define[te p`n\ laurm\ mai mult pe cei care privesc, de-fine[te mai bine prejudec\]ile, menta-lit\]ile, atitudinile, comportamentele ce-lor care se uit\ la evrei dec`t caracte-rizeaz\ ceea ce este cu adev\rat evre-ul. Cam acestea s`nt c`teva g`nduri pecare am `ncercat s\ le exprim despre cutotul remarcabila carte clasic\ a dom-nului Oi[teanu.

Editura Polirom a lansat o nou\ serie de autor,dedicat\ distinsului istoric al religiilor [iantropolog Andrei Oi[teanu, serie ce reune[tevolume deja consacrate `n spa]iul culturalromânesc [i interna]ional, dar [i lucr\ri inedite.

Seria de autor debuteaz\ cu bine-ccunoscuta lucrare de imagologieIImmaaggiinneeaa eevvrreeuulluuii `nn ccuullttuurraa rroommâânn\\, ajuns\ la a treia edi]ie rev\zut\,ad\ugit\ [i ilustrat\. Distins cu Premiul Academiei Române, Marele Pre-miu al ASPRO, Premiul Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti, Premiul re-vistei „Sfera politicii“ [i al Funda]iei Societatea civil\, PremiulFedera]iei Comunit\]ilor Evreie[ti din România, Premiul Funda]iei „Sara& Haim Ianculovici“ (Israel), volumul a ap\rut deja `n traducere `n lim-ba englez\ (University of Nebraska Press, 2009), german\ (Frank &Timme Verlag, 2010) [i maghiar\ (Kriterion, 2005).

Tot `n debutul seriei de autor Editura Polirom pune la dispozi]ia citi-torilor dou\ studii de istorie a religiilor [i antropologie cultural\,ap\rute ini]ial `n volum `n 1980: Gr\dina de dincolo. Zoosophia. Co-mentarii mitologice.

Celor dou\ volume li se vor al\tura romanul Cutia cu b\tr`ni, dar [inoi edi]ii ale volumelor Ordine [i Haos. Mit [i magie `n culturatradi]ional\ româneasc\ (2004, tradus `n englez\ [i italian\), Religie,politic\ [i mit. Texte despre Mircea Eliade [i Ioan Petru Culianu(2007), Narcotice `n cultura român\. Istorie religie [i literatur\ (2010;2011, `n curs de apari]ie `n limba german\) [i Mythos & Logos. Studii[i eseuri de antropologie cultural\ (1997,1998).

De asemenea, `n cadrul seriei de autor va ap\rea [i un titlu inedit,Sexualitate [i societate, volum ce abordeaz\, a[a cum ne-a obi[nuit au-torul, subiecte-tabu ale culturii române.

Imaginea evreului `n cultura român\

Edi]ia a III-a, rev\zut\, ad\ugit\ [i ilustrat\

Carte publicat\ [i `n edi]ie digital\Volum distins cu Premiul Academiei Ro-

mâne, Marele Premiu al ASPRO, PremiulAsocia]iei Scriitorilor Bucure[ti, Premiulrevistei „Sfera politicii“, PremiulFedera]iei Comunit\]ilor Evreie[ti dinRomânia, Premiul Funda]iei „Sara &Haim Ianculovici” (Israel)

Volumul prezint\ originea, evolu]iatemporal\ [i spa]ial\, supravie]uirea saudispari]ia cli[eelor ce compun portretulfizic, profesional, spiritual, magico-mitic[i religios al „evreului imaginar” `n spa-]iul cultural românesc. Este de asemeneaanalizat modul `n care antisemitismulpopular l-a influen]at pe cel intelectual [ipolitic, de la jum\tatea secolului al XIX-lea p`n\ ast\zi. Abord`nd temadin perspectiva [i cu instrumentele antropologiei culturale, autorulreface portretul-robot al evreului imaginar [i evalueaz\ diferen]ele din-tre acesta [i evreul real.

Gr\dina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice

Carte publicat\ [i `n edi]ie digital\Eseul Gr\dina de dincolo propune o

interesant\ interpretare a basmului HarapAlb ca alegorie a ini]ierii. Eroul parcurgeun drum spiritual, de perfec]ionare [i pu-rificare, `n care trece prin mai multetrepte de ini]iere – `ncerc\rile la care esupus –, iar la final atinge starea deini]iat, reprezentat\ de `ncoronarea sa [ic\s\toria cu fata lui Ro[ ~mp\rat.

~nzestrat cu puteri magice `n mituri, re-ligii sau supersti]ii, animalul apare `ntr-ovarietate de ipostaze: p\rinte mitic, zeusau mesager al zeilor, spirit al vegeta]ieietc. Deopotriv\ eseu [i mic dic]ionar,Zoosophia analizeaz\ tendin]a omului dea asocia unor animale concepte morale,filosofice [i religioase, fie prin imaginareaunor fiin]e fantastice, fie prin exacerbarea calit\]ilor unor animalereale, ridicate la rang de simbol.

SERIA DE AUTORLucian Boia: „Nu avem cea mai mic\ idee cum s\ reprezent\mRomânia, iar p`n\ la urm\ oreprezent\m printr-o frunz\ verde“

„Este ospitalitate pe termen lung, pe decenii, pe secole. Eaimplic\ legi, institu]ii [i mentalit\]i. Este deci cu totul altceva,iar modul `n care românii au combustii diferite `n aceast\privin]\ este simptomatic.“

TOLERAN}A» 10

special

Este destul de intimidant pentru unautor s\-ii apar\ un fel de „opere com-plete“ annte-mmorrtemm. Mul]umesc Edi-turii Polirom. L-am v\zut mai devreme[i pe domnul Silviu Lupescu c\ruia `imul]umesc nu numai pentru c\ a des-chis aceast\ serie de autor, dar [i pentrumodul profesionist cu care abordeaz\editarea ei. Este, de asemenea, ono-rant s\ ai printre cei care `]i prezint\c\r]ile intelectuali precum domnii Lu-cian Boia [i Paul Cernat, c\rora le mul-]umesc foarte mult.

La `nceputul anilor ’90, c`nd am `n-ceput s\ g`ndesc proiectul privind Ima-ginea evreului `n cultura român\, do-meniul imagologiei era pu]in cunoscut.Chiar termenul „imagologie“ nu se g\-sea `n nici un dic]ionar, nici m\car `ncele de specialitate. Nici ast\zi nu st\mprea bine `n acest sens. Era o pat\ alb\,care `ns\, `n ultimul deceniu, a `nceputs\ prind\ ceva culoare. Nu `nt`mpl\toreste vorba mai ales de lucr\ri de doc-torat publicate, ceea ce arat\ c\ tineriimasteranzi [i doctoranzi s`nt mai `nsincronie cu ceea ce se `nt`mpl\ `n me-diile universitare [i academice din lu-mea larg\. Au ap\rut c\r]i despre ima-ginea Rusiei [i a ru[ilor `n cultura ro-mân\, despre imaginea Statelor Unite`n cultura transilv\nean\, despre ima-ginea romilor sau cea a românilor `nochii germanilor, despre imaginea `ngeneral a „str\inului“ `n arta plastic\româneasc\ etc. Mai ales Universita-tea din Cluj (cu profesorii Sorin Mitu,Mircea Muthu, Ruxandra Cesereanu),dar [i Universit\]ile din Ia[i [i Bucu-re[ti s`nt conectate la acest domeniu,astfel `nc`t avem deocamdat\ cam ojum\tate de raft de asemenea c\r]i. Spu-neam c\ nici ast\zi termenul „imago-logie“ nu a intrat n limbajul curent. Nu`nt`mpl\tor am insistat ca subtitlulc\r]ii mele s\ fie „Studiu de imagolo-gie `n context est-central european“,pentru a participa [i eu la impunereaacestui termen.

C`nd masteranzii m\ `ntreab\ ce es-te imagologia (pe care o predau la Uni-versitatea din Bucure[ti), le r\spundc\ nu [tiu s\ o definesc, dar o recunoscc`nd o `nt`lnesc. De fapt, e o disciplin\foarte u[or de definit: este [tiin]a carestudiaz\ modul `n care o comunitatepercepe o alt\ comunitate. Vorbeam

despre c\r]ile de imagologie care s-auscris deja, dar este o anume carte care`[i a[teapt\ autorul, [i aici `l continui pedomnul Boia. Ar fi vorba despre carteaImaginea românului n cultura român\.Este cea mai dificil\ lucrare de auto-ima-gologie, pentru c\ auto-stereotipuriles`nt cele mai interesante [i spectacu-loase. Este o imagine `n oglinzi para-lele, care devine infinit\, foarte dificilde surprins. Putem detecta o anume re-la]ie de love and hate pe care o are ro-mânul fa]\ de el `nsu[i. „Dragostea [iura de sine româneasc\.“

Ospitalitatea este otoleran]\ superficial\, otoleran]\ pe termen scurt

~n ultimii ani s-au f\cut studii de socio-logie [i sondaje de opinie cu `ntreb\ri-le „Care este cea mai important\ vir-tute a românului?“ [i, respectiv, „Careeste cel mai important viciu al românu-lui?“, cu `ntrebare deschis\. ~ntotdea-una pe primul loc, la mare distan]\ deorice alt\ virtute, se claseaz\ ospitali-tatea. ~n schimb, cel mai importantviciu, la mare distan]\ de celelalte, estetoleran]a („S`ntem prea toleran]i [ine subjug\ str\inii“). Ar p\rea c\ este unparadox, o inconsecven]\. Nu este. Ro-mânul, chiar românul simplu, simte ce-va `n aceast\ diferen]\ `ntre ospitalita-te [i toleran]\. Nu fac `nt`mpl\tor a-ceast\ discu]ie, pentru c\ ea nu estedeparte de subiectul c\r]ii Imagineaevreului `n cultura român\. Ospitali-tatea este o toleran]\ superficial\, otoleran]\ pe termen scurt, pe c`teva ore,poate pe c`teva zile, care con]ine un os-p\], un chef, o stare de voie-bun\. Defapt termenii ospitalitate [i osp\] au or\d\cin\ comun\: oaspete (hospes). To-leran]a, `n schimb, este ospitalitate petermen lung, pe decenii, pe secole. Eaimplic\ legi, institu]ii [i mentalit\]i.Este deci cu totul altceva, iar modul `ncare românii au combustii diferite `naceast\ privin]\ este simptomatic.

Mai este ast\zi important\ o carteca Imaginea evreului `n cultura româ-n\? Pe coperta a patra a volumuluidomnul Lucian Boia scrie c\, citind-o,este un bun exerci]iu care „ne invit\s\ ne reg`ndim istoria, trecutul“. Esteperfect adev\rat, dar a[ ad\uga c\

este [i un bun exerci]iu de a ne perce-pe prezentul. Nu `nt`mpl\tor am avutat`t de mult de ad\ugat la aceast\ no-u\ edi]ie, pentru c\ `n ace[ti ultimi zeceani, ecua]ia pe care o analizez a evo-luat `n diverse direc]ii, unele nepre-v\zute. Inclusiv `n ceea ce prive[tepunctele pe care le-a subliniat dom-nul Boia, antisemitismul interbelic,Holocaustul [i celelalte. Nu s`nt – ospun [i `n carte – adeptul unor ierar-hii la antisemitism. Nu putem acordalocul I, locul al II-lea [i locul al III-lea:nem]ii, austriecii [i românii medaliade bronz. S`nt `mpotriva `ntocmiriiunor ierarhii la antisemitism a[a cumfacem la atletism. Ecua]ia este infinitde complex\, indicatorii s`nt greu decuantificat [i, ca atare, nu este revela-toare o astfel de ierarhizare. ~ns\ pozi-]ia noastr\ fa]\ de un personaj ca IonAntonescu este revelatoare. Dac\ unom omoar\ cinci oameni din zece nu`nseamn\ c\ i-a salvat pe ceilal]i cinci.Este un criminal la fel de atroce ca [icel care `i omoar\ pe to]i cei zece oa-meni. Deci, `n aceast\ privin]\, a[ a-vea o pozi]ie polemic\ fa]\ de domnulBoia [i a[ avea un r\spuns ferm. La felca `n privin]a existen]ei Holocaustului.S`nt suficiente c`teva sute de mii de e-vrei mor]i pentru a considera un capi-tol românesc al Holocaustului. Mai estea[adar actual\ o astfel de carte ast\zi?Da, `n condi]iile `n care, nu cu multtimp `n urm\ (acum vreo dou\ s\pt\-m`ni), o organiza]ie de protec]ie a ani-malelor a declarat urm\toarele, apro-po de locurile de cazare a maidanezilordin Bucure[ti la marginea ora[ului:„C`inii nu s`nt evrei ca s\ fie du[i laAuschwitz“.

Cu alte cuvinte, nu e pl\cut, dar `n-]elegem c\ evreii trebuie du[i laAuschwitz, dar c`inii nu. Este `ns\ unalt mare [i celebru cli[eu care, ca ofantom\, b`ntuie prin Europa. Este vor-ba de teoria conspira]iei, de ideea com-plotului iudeo-masonic, a „Ocultei“,a „Guvernului mondial“ (formule an-tisemite cvasi-codificate) care de-clan[eaz\ r\zboaie, schimb\ guver-ne, m\re[te pre]ul petrolului [i al au-rului etc. Un mit lansat pe la 1900 [ipe care `l analizeaz\ Umberto Eco `nultima sa carte, Cimitirul din Praga,roman tradus chiar la Polirom. Ei bi-ne, ultima propozi]ie din romanul luiUmberto Eco (acuzat pe nedrept de an-tisemitism pentru aceast\ carte, inclu-siv `n Italia) sun\ cam a[a: protagonis-tul Simone Simonimi – cel care a forjatcartea Protocoalele `n]elep]ilor Sionu-lui [i a declan[at, la cererea serviciilorsecrete ruse[ti, aceast\ legend\ si-nistr\ – este un personaj real; at`t dereal `nc`t tr\ie[te [i azi printre noi.

Andrei Oi[teanu: „S`nt`mpotriva `ntocmirii unorierarhii la antisemitism a[acum facem la atletism“

» „Andrei Oi[teanu [i-a utilizat excelent erudi]ia. E ocarte foarte valoroas\ [i necesar\. Nimeni dintre ceiinteresa]i de istoria antisemitismului est-central-european, de na]ionalismul radical [i de populismuletnocentric n-ar trebui s\ o rateze.“ (VladimirTism\neanu, „Times Literary Supplement“)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

11 «

printre r`nduriAMINTIRI

Sentimentul cu care r\m`nem la sf`r[itul romanului Sunset Parke c\ America a ajuns s\ tr\iasc\ din amintiri, din amintirilelegate de filmele, sporturile [i c\r]ile ei.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Scris pe fundalul crizeieconomice `ncepute `n2008, cel mai recentroman al lui Paul Auster,Sunset Park, reafirm\dezam\girea tot maiaccentuat\ a scriitoruluifa]\ de America, „o ]ar\`n care oamenii ur\scc\r]ile“, iar b\ncile tearunc\ `n strad\ c`nd,dup\ ce ]i-ai pierdutjobul, nu le mai po]ipl\ti ratele.

Florin Irimia

„La `nceput a fost uluit de harababur\[i mizerie, de paragin\. Rar a intrat `ncase l\sate `n condi]ii bune de fo[tiiproprietari. Cel mai adesea trebuie s\fi existat o izbucnire de violen]\ [i m`-nie, o desp\r]ire devastatoare, de unvandalism capricios – de la robinetede buc\t\rie deschise [i c\zi din careapa se revars\, p`n\ la pere]i dobor`]i

cu barosul sau lovi]i ori pere]i aco-peri]i cu graffiti obscene sau ciurui]ide gloan]e, ca s\ nu mai amintim de]evile de cupru smulse, de covoareledecolorate, de mormanele de c\cat l\-sate pe podeaua sufrageriei. Acesteas`nt exemple extreme, poate, acte im-pulsive n\scute din furia celui depose-dat, declara]ii dezgust\toare, dar de`n]eles, ale disper\rii, `ns\ chiar dac\nu `l cuprinde `ntotdeauna repulsia c`ndintr\ `ntr-o cas\, nu deschide niciodat\o u[\ f\r\ un sentiment de groaz\.“

Martorul tuturor acestor „atroci-t\]i“ este Miles Heller, un t`n\r de 28de ani a c\rui misiune este s\ debarase-ze casele de resturile l\sate de fo[tiiproprietari pentru ca, mai apoi, altci-neva s\ le preg\teasc\ pentru urm\-torii. Este un job prost pl\tit, este unjob aflat cu mult sub preg\tirea sa, darde [apte ani `ncoace, de c`nd a plecatde-acas\, din West Village, Manhattan,Miles Heller se afl\ ntr-un continuu pro-ces de autoflagelare, nu fizic\, dar spi-ritual\, pentru ceva de care se consi-der\ vinovat [i pentru care trebuie s\pl\teasc\. ~n prezent, locuie[te undeva`n Florida, iar jobul lui nu este doar s\debaraseze casele, ci s\ se debaraseze[i pe sine de c`t mai multe din lucruri-le care definesc traiul uman conforta-bil: a renun]at la fumat, la b\ut, nu mai

m\n`nc\ la restaurant, nu are televizor,radio sau calculator, i-ar pl\cea s\ re-nun]e [i la ma[in\ [i la telefonul mobil,dar nu poate din cauza slujbei. Ne-amfi a[teptat, `ntr-un asemenea context,ca Miles s\ fi renun]at [i la dragoste,dar asta pare s\ fie excep]ia, o excep]ieuria[\ totu[i, c\ci dragostea lui Mileseste at`t de puternic\ [i at`t de nepo-trivit\ `nc`t `n jurul ei se formeaz\ a-dev\rate taifunuri de ur\ [i pasiune,fiecare declan[`nd for]e uria[e, [i dinconfruntarea c\rora nu [tim cine va ie-[i victorios. Iubirea se nume[te PilarSanchez [i este o americanc\ de origi-ne cubanez\ `n v`rst\ de numai [apte-sprezece ani. A cunoscut-o `nt`mpl\tor,`ntr-un parc, pe iarb\, citeau acela[iroman (Marele Gatsby) [i c`nd au nce-put s\ fac\ schimb de impresii, Miles,care nu e deloc un profan `n ale litera-turii, a fost uimit de inteligen]a cu ca-re a vorbit ea despre carte, ca [i cumn-ar fi fost elev\, ci o persoan\ multmai matur\, trecut\ prin via]\ [i princ\r]i, iar asta, laolalt\ cu frumuse]eaei extraordinar\, l-a f\cut s\-i cad\ cutronc, uit`nd c\-i minor\, un detaliucare nu reiese dec`t din buletin. {i to-tu[i, Pilar e minor\ [i chiar dac\ p\rin-]ii i-au murit ntr-un accident de ma[i-n\, fata nu e singur\ pe lume, `mpreu-n\ cu ea mai tr\iesc [i cele trei surori

mai mari pe care le a-re, iar Angela, cea maiv`rstnic\ dintre ele,care, culmea, [i c`[-tig\ existen]a ca dan-satoare exotic\, es-te `mpotriva rela]i-ei ei cu Miles pe ca-re ajunge cur`nd s\-lurasc\ [i s\-l amenin-]e c\ dac\ se mai ve-de cu Pilar va facepl`ngere la poli]ie.Astfel, cei doi ndr\-gosti]i s`nt nevoi]is\ se despart\ p`n\c`nd fata va `mpli-ni optsprezece ani,ceea ce nseamn\ [a-se luni departe unulde cel\lalt, c\ci for-]at de aceste `mpre-jur\ri, Miles a luathot\r`rea s\ revin\la New York, dar nu`n Manhattan, ci `nBrooklyn, r\spun-z`nd astfel invita-]iei unui fost colegde facultate, BingNathan, care tr\ie[-te ilegal, `mpreun\cu al]i doi locatari,`ntr-o cas\ p\r\sit\din Sunset Park, un car-tier din zon\.

O panoram\ a locului, de azi [i de ieri

Se `nt`mpl\ ca Bing Nathan s\ fie sin-gura persoan\ cu care Miles, dup\ ple-carea intempestiv\ din Manhattan, ap\strat leg\tura, o ultim\ punte `ntretrecut [i prezent pe care nici m\carel, `n pofida tuturor pedepselor pe ca-re [i le-a aplicat, n-a fost `n stare s\ orup\. Numai c\ ce nu [tie Miles estec\ Nathan joac\ rolul unui agent du-blu. Aflat `n permanent\ leg\tur\ at`tcu p\rin]ii `ndurera]i ai lui Miles, c`t[i cu fiul lor r\t\citor, Nathan le-afurnizat acestora informa]ii pre]ioasedespre loca]iile multiple ale b\iatuluilor c`nd acesta credea c\ a reu[it s\-[ipiard\ `n sf`r[it urma. {i bine a f\cut,pentru c\ gestul lui Miles de a plecaf\r\ nici un avertisment (de[i se poa-te spune c\ fuseser\ c`teva, dar vagi,neconcludente) i-a l\sat consterna]ipe bie]ii oameni care cu opt ani `nain-te mai pierduser\ un fiu, de data astapentru totdeauna, c`nd acesta fuseselovit de o ma[in\. Ce leg\tur\ exist\ n-tre acest accident nefericit [i plecarea

lui Miles, cine s`ntp\rin]ii lui Miles (adev\ra]i, dar [ivitregi) [i cum i-au influen]at ei via]a[i nu `n ultimul r`nd, care este iden-titatea celorlal]i doi locatari ai caseidin Sunset Park ve]i afla citind roma-nul omonim al prolificului Auster ca-re reu[e[te `n mai pu]in de trei sute depagini s\ construiasc\ nu mai pu]in deopt personaje, opt exponen]i ai Ame-ricii, de v`rste, genuri [i ocupa]ii dife-rite, dar care, lua]i `mpreun\, formea-z\ un fel de panoram\ a locului, de azi[i de ieri. Sentimentul cu care r\m`nemla sf`r[itul romanului e c\ America aajuns s\ tr\iasc\ din amintiri, din amin-tirile legate de filmele [i sporturile [ic\r]ile ei. C`t timp r\m`nem, ilegal, `ncasa amintirilor, a trecutului glorios,s`ntem n siguran]\, ns\, asemenea per-sonajelor, va veni [i ziua c`nd va tre-bui s\ ie[im de-aici [i s\ ne confrun-t\m cu prezentul, care e anost [i ostil,[i atunci nu vom putea dec`t spune:cei mai frumo[i ani ai vie]ii noastres`nt deja `n trecut. Irosi]i.

Paul Auster, Sunset Park, traducere deDaniela Rogobete, colec]ia „Top10^“,

Editura Polirom, 2012

Cei mai frumo[i aniai vie]ii noastre

C. Rogozanu: „~n toate libr\riile din Paris, `n luna iunie aacestui an, trona premiata [i cump\rata carte intitulat\Limonov (a luat Premiul Renaudot), o biografie semnat\ deziaristul [i biograful de meserie Emmanuel Carrère“.

~N LIBR|RIILEPARIZIENE

» 12

printre r`nduri

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Contra-dizidentul

Michael Ende, Momo, un basm-roman cu ilustra]iile au-torului, traducere de Yvette Davidescu, Editura Polirom,240 de pagini, 27.95 lei

La marginea unui ora[, printre ruinele unui vechiamfiteatru, `[i g\se[te ad\post Momo, o feti]\ cuun talent aparte pe care `l folose[te pentru a-[iajuta prietenii: `n prezen]a sa, problemele devinmai pu]in `mpov\r\toare, conflictele `[i afl\ re-zolvarea, iar imagina]ia prinde aripi. Dar `ntr-ozi, pe nesim]ite, o organiza]ie fantomatic\ a unorterifian]i „domni cenu[ii“ preia controlul asupraora[ului, fur`ndu-le oamenilor timpul. Doar Mo-mo are puterea s\ li se opun\, iar cu ajutorul ma-estrului Hora [i al ciudatei lui broa[te-]estoaseCasiopeea c\l\tore[te dincolo de hotarele timpu-lui pentru a le descoperi secretele `ntunecate.

Octavian Paler, Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, edi]ia a II-a, colec]ia „Seria de autor«Octavian Paler»“, Editura Polirom, 336 de pagini, 39.95 lei

Convorbiri cu un b\tr`n reac]ionar ar fi fost, `n opinia lui Octavian Paler, titlul potrivit pentruacest volum `n care o emisiune de televiziune, o [tire dintr-un ziar, o replic\ dintr-o carte sau fo[-netul o]etarilor din curtea casei `i prilejuiesc scriitorului comentarii nostalgice, atunci c`nd `[i re-memoreaz\ via]a de „lup singuratic”, pline de sinceritate, atunci c`nd poveste[te despre c\r]ilesale, sau de ironie [i m`hnire, atunci c`nd vorbe[te despre politica autohton\.

„~n toate c\r]ile lui Octavian Paler exist\ o voce multiplicat\, un ego care se diminueaz\ voit,ca s\ `nregistreze alteritatea. Persoana `nt`i singular nu este rezervat\ unui anumit narator;prin ea se exprim\, pe r`nd, diferite identit\]i, proiectate [i explorate de un scriitor care [tie s\asculte. C`nd interlocutorul lipse[te, Octavian Paler [i-l creeaz\, dedubl`ndu-se [i purt`nd pa-sionante dialoguri interioare. Iat\ de ce ideea unui dialog consistent mi s-a p\rut a fi `n spiri-tul operei sale. Autorul Autoportretului `ntr-o oglind\ spart\ avea multe de spus, [i poate c\era timpul s-o fac\ `n mod direct, f\r\ medierea eseului sau haina fic]ional\ a prozei. N-a fostnevoie de pledoarii [i «diploma]ie», de taton\ri, reveniri [i preparative speciale. Ne-am desco-perit, dintr-odat\, pe aceea[i lungime de und\: un clasic `n via]\, dar f\r\ aere magisteriale, [iun critic t`n\r care, `nainte de a pune pe h`rtie afirma]ii [i nega]ii rezolute, voia [i vrea s\cunoasc\.“ (Daniel Cristea-Enache)

SEMNALE

Dac\ prefera]i un poem anumesau un fragment din proza luiGellu Naum, Editura Polirom [i Li-br\ria Humanitas din Fundul Cur]iiv\ invit\ pe scena de la GreenHours, al\turi de Simona Popescu,Ada Milea [i Bobo Burl\cianu.

Simona Popescu va citi un co-laj din poezia lui Gellu Naum, iarAda Milea [i Bobo Burl\cianu vorinterpreta un fragment din Insula,adaptarea piesei omonime a poe-tului propus pentru Premiul No-bel `n anul 2000.

Evenimentul are loc cu prilejulapari]iei volumului Opere II.Proz\ de Gellu Naum, `n colec]ia„Opere“ a Editurii Polirom, la unan dup\ apari]ia volumului OpereI. Poezie, edi]ii `ngrijite [i prefa-]ate de Simona Popescu.

Unul dintre cele mai bine v`n-dute titluri Polirom la Bookfest2012, Opere II. Proz\ este dispo-nibil [i sub form\ de eBook.

Dup\ integrala poetic\ GelluNaum, volumul de proz\ conti-nu\ edi]ia de referin]\ a operei po-etului [i prozatorului suprarealist.Opere II. Proz\ – edi]ie `ngrijit\ [iprefa]\ de Simona Popescu – re-une[te, `n ordine cronologic\,toate c\r]ile de proz\ suprarea-list\ ale autorului, de la Medium[i Teribilul interzis, ap\rute `n1945, p`n\ la Zenobia, romanulpublicat pentru prima oar\ `n1985.

Vor urma `n seria de „Opere“un volum de teatru [i altul cutexte de tinere]e, inclusiv textescrise `n colaborare, dar [i mani-feste, coresponden]\ etc.

„Gellu Naum e suprarealist `ndeplina accep]iune a termenului,

oferind, prin adeziunea sa total\[i parc\ tinereasc\, una dintre pu-]inele proze pe care aceast\ mi[-care bogat\ `n exemplific\ri pictu-rale [i poetice [i le-a aflat la noi.~n afar\ de dicteul automat – c\-ruia, de altminteri, suprareali[tii nui-au fost totdeauna credincio[i –,toate refuzurile, `mplinirile [iidiosincraziile suprarealismuluipot fi reg\site `n acest romansau, dac\ prefer\ autorul, `n acestPohem de iubire care este Zeno-bia.“ (Monica Lovinescu)

Gellu Naum (1915-2001) esteunul dintre cei mai importan]isuprareali[ti europeni. Poezia sa,proza [i piesele de teatru au fosttraduse `n englez\ (publicate at`t`n SUA, c`t [i `n Marea Britanie),francez\, german\, spaniol\, ma-ghiar\, s`rb\ [i leton\, prob`ndcontribu]ia sa la vitalitatea poe-ziei române[ti celei mai largi au-dien]e interna]ionale. ~n 2006 afost publicat primul volum, Pohesie,din edi]ia de Opere Gellu Naum`n limba german\ la Editura UrsEngeler (traduc\tori [i `ngrijitori deedi]ie fiind Oskar Pastior [i ErnestWichner). Distinc]ii literare: Pre-miul Uniunii Scriitorilor din Româ-nia pentru poezie (1975), Premiulspecial al Uniunii Scriitorilor dinRomânia pentru `ntreaga activita-te literar\ (1986), Premiul na]ionalde poezie „Mihai Eminescu“ (1992),Premiul Funda]iei Culturale Româ-ne pentru excelen]\ artistic\(1995), Premiul european depoezie de la Münster (1999), TheAmerican Romanian AcademyArts Award (2000).

De acela[i autor, la Editura Poli-rom a ap\rut Opere I. Poezii (2011).

~]i place Gellu Naum?Atunci vino la GreenHours s\-l citim!Miercuri, 20 iunie, la ora 17.30, la Green Hours,fanii lui Gellu Naum s`nt invita]i s\ citeasc\ dinopera marelui poet suprarealist.

Despre filmul procesului(plus imaginile cucadavrele) lui Nicolae [ial Elenei Ceau[escu:„Caseta care prezint\omor`rea [efului statuluiromân este m\rturiaspectaculoas\ [i teribil\a dragostei dintr-uncuplu `mb\tr`nit, aceadragoste care se exprim\prin str`ngeri de m`ini [ischimburi de priviri“.

C. Rogozanu

{ocant? Contextul n care apare e [i maiagasant pentru cititorul român sau oc-cidental. Rusul Eduard Limonov scriala cald dup\ vizionarea acelui film dindecembrie 1989 care a f\cut `ncojurullumii [i `ntr-un fel lua ap\-rarea cuplului Ceau[escu.Dar de ce e tulbur\tor e-xact pasajul relatat maisus? Pentru c\ e o pri-vire direct\ [i rece a-supra unui filmcare era desti-nat unei mase deconsumatori`nfierb`nta]i.

Pentru c\ acele gesturi de continu\ ta-tonare reflex\ dintr-un cuplu vechi s`ntacolo. Limonov nu inventeaz\. Le de-cupeaz\ impasibil [i ni le prezint\. Evi-dent, po]i s\ declari direct: „Limonove nebun, pa!“. Dar mai onest ar fi s\aprobi c\ nebunul a v\zut `ntr-un filmdestinat orbirii colective ni[te detaliicare te las\ masc\. Acei b\tr`nei jude-ca]i pentru crime `mpotriva umanit\]iise b`jb`iau unul pe altul `ntr-un fel ca-re ni s-a depozitat discret [i definitiv`n creier.

„Un dandy adev\rat nupoate veni dec`t dinprovincie“

~n toate libr\riile din Paris, `n luna iu-nie a acestui an, trona premiata [i cum-p\rata carte intitulat\ Limonov (a luatPremiul Renaudot), o biografie semna-t\ de ziaristul [i biograful de meserieEmmanuel Carrère. Pe l`ng\ ea, mus-tesc c\r]i de articole, literatur\ a numi-tului Limonov. Dar cea mai cump\rat\e biografia. E starul rock’n’roll politic

estic, nihilistul rus care g`dil\ fran-cezul cititor, nebunul din Est,

omul care pleca [i se `ntor-cea din Rusia `n acela[i

timp cu Soljeni]`n, dar ca-re a f\cut tot posibiluls\ urmeze un scenariucontrar, de antidizident.

Cine e Limonov? Poet,scriitor, om politic, agita-tor, nebun, po]i s\-i spui

cum vrei. Nu se sup\r\. O-mul a plecat dintr-un ora[

rus de provincie dup\ ce a tot`ncercat s\ fie poetul num\-

rul 1 al Rusiei. N-a reu[it de-c`t s\ prind\ un top 10. {idin cauza marelui poetIosif Brodski, pe careLimonov `l ur\[te sin-cer, [i el fugit `n vest, [icare a luat Nobelul [itot caimacul poetic al ge-nera]iei sale. Tot Brodski

d\ un verdict care se po-trive[te foarte bine cu Limo-

nov: „Un dandy adev\rat nu

poate veni dec`t din provincie“. Limonov(un pseudonim – `n ruse[te e ceva `n-tre „limonad\“ [i „grenad\“), cu un tat\`n NKVD, din ora[ul ucrainean Harkov,ajunge `nc\ din adolescen]\ un soi depoet-raper, scrie Carrère. E fascinat demafio]ii f\r\ mil\, de b\ie]ii care bat,violeaz\ [i pornesc `n zapoi (intraduc-tibil – un fel de b\ut\ nebun\ care se n-tinde pe zile [i care nu se [tie niciodat\unde duce). Le pune pe toate c`t mai sec[i direct `n poeme.

~[i calculeaz\ cariera literar\. Se cu-pleaz\ cu o tip\ mai `n v`rst\ ca s\ aib\acces la un cerc de poe]i ceva mai ini-]ia]i. ~[i face loc `ncet-`ncet. C`[tig\ multcu felul `n care-[i fabric\ singur haine[ic. Scrie [i bine. ~ncepe s\ fie respectat.Ajunge cu greu la Moscova. ~[i croie[te[i acolo un drum prin lumea literar\,plin\ de b\ie]i [i fete care se iau foarte`n serios, vede cum al]ii i-o iau `nainte[i suport\ greu. Se `ndr\goste[te de omoscovit\ superb\ [i fuge cu ea `n NewYork. {ocul obi[nuit: nu e lapte [i mie-re `n America. S\r\cie lucie, un job ob-]inut cu greu la ziarul ru[ilor expa]i ca-re `i dau toat\ ziua cu cli[ee ce-l scotdin min]i. De[i fugit din Rusia, nu e de-loc pe acela[i fir nici cu diziden]ii ca-re, i se pare lui, mint [i exagereaz\, [inu `n]eleg m\re]ia URSS, nici cu este-tizan]i „v`ndu]i“ precum Nabokov. Mait`rziu avea s\ rezume starea de spirit`n Jurnalul unui ratat, probabil cea maibun\ carte din zecile pe care le-a publi-cat necontenit: visa la o revolt\ total\ arata]ilor de peste tot, din SUA p`n\ `nURSS, s\raci, p\r\si]i de femei, abuza]i,marginali, scriitori care nu se v`nd. „Iareu, Eduard Limonov, o s\ merg `n frun-tea coloanei, [i to]i or s\ m\ recunoas-c\ [i or s\ m\ iubeasc\.“ ~ntre timp `[ipierde jobul de la ziar, frumoasa so]ie`l p\r\se[te, ajunge s\ tr\iasc\ din aju-torul social minim.

O scen\ care avea s\ fie nucleul pri-mei sale c\r]i: se duce la un dealer ne-gru [i-i cer[e[te ni[te iarb\. ~ncep s\se bat\ [i sf`r[esc `ntr-o romantic\ par-tid\ de amor. ~l chema Chris, prima [iultima mare iubire homosexual\ a luiLimonov. (~n restul vie]ii, a preferat s\alerge dup\ femei spectaculoase pe

13 «

printre r`nduri CINE ELIMONOV?

C. Rogozanu: „Poet, scriitor, om politic, agitator, nebun, po]is\-i spui cum vrei. Nu se sup\r\. Omul a plecat dintr-un ora[rus de provincie dup\ ce a tot `ncercat s\ fie poetul num\rul 1al Rusiei. N-a reu[it dec`t s\ prind\ un top 10“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

www.suplimentuldecultura.ro

~nt`lnire cu prozatorul Petre Barbu la Libr\ria BastiliaMiercuri, 20 iunie, laora 19.00, la Libr\riaBastilia din Bucure[tiva avea loc lansareavolumului de proz\scurt\ P`n\ la cap\-tul liniei de PetreBarbu, ap\rut la Edi-tura Cartea Româ-neasc\. Prezint\:Carmen Mu[at.Moderator: BiancaBur]a-Cernat.PP`nn\\ llaa ccaapp\\ttuull lliinniieeii – publi-cat\ [i `n edi]ie digital\ –

este o carte tulbur\toaredespre iubire, moarte, su-ferin]e [i speran]e. O carte`ntocmai ca via]a. Nimic nuexist\ separat, protejat deo grani]\ bine definit\. Iu-birea `nflore[te `n preajmamor]ii [i lumineaz\ suferin-]a, iar durerile se revars\ `nsperan]e. O carte `n carepersonajele cred cu t\rie c\iubirea va `nvinge moartea[i c\ speran]ele lor pot ali-na, ca ni[te medicamente,suferin]ele. Toate se reg\-sesc `n c`teva destine, greude introdus `ntr-un spa]iubine delimitat [i imposibilde situat `ntr-o ierarhie.Tocmai de aceea este fru-moas\ via]a, pentru c\ le

cuprinde pe toate, de-a val-ma, `ntr-o dulce [i amar\`mbr\]i[are! „Petre Barbueste unul dintre cei mai sub-tili prozatori români con-temporani. Impregnate de«fream\tul viu al realit\]ii»,povestirile din P`n\ la ca-p\tul liniei te cuceresc prinumanitatea lor profund\,transcris\ adeseori `ntr-otonalitate ludic\. Reflec]iaexisten]ial\ [i reflec]ia artis-tic\ se `mpletesc `n acestvolum exemplar, `n care ob-sesia fidelit\]ii fa]\ derealitate este sistematic sub-minat\ de parodie. Ceea ce `lrecomand\ `n mod specialpe acest prozator – ceho-vian prin capacitatea de a

construi, `n pu]ine cuvinte,destine `ntregi – este ex-cep]ionala sa putere de adescifra, `n aparenta dis-continuitate a banalit\]iicotidiene, coeren]a dra-matic\ a vie]ii [i a mor]ii.“(Carmen Mu[at)

Petre Barbu (n. 20 iulie1962) este ziarist la Ade-v\rul Holding. A debutateditorial cu volumul de nu-vele Tricoul portocaliu f\r\num\r de concurs (EdituraCartea Româneasc\, 1993).A publicat romanele Dum-nezeu binecuv`nteaz\America (Editura Nemira,1995), Ultima tres\rire asubmarinului legionar (Edi-tura Nemira, 1998), Blazare

(Editura Polirom, 2005) [ivolumul Teatru (EdituraUnitext, 2003). ~n 1997,piesa de teatru Dumnezeubinecuv`nteaz\ America,adaptarea pentru scen\ aromanului cu acela[i titlu, ac`[tigat Premiul I la concur-sul „Camil Petrescu“, orga-nizat de Ministerul Culturii.~n 2003 a ob]inut premiul„Cea mai bun\ pies\ româ-neasc\ a anului“ – UNITER(`n urma concursului dedramaturgie din anul 2002)pentru Tat\l nostru care e[ti`n supermarket. Alte dou\piese i-au fost nominalizatela concursul UNITER: Last`nga tat\lui (1998) [i Duelistul (2000).

care reu[ea s\ le cucereasc\, dar caresf`r[eau invariabil `n a-l p\r\si [i maispectaculos.) La pu]in timp reu[e[te s\vr\jeasc\ o tip\ din casa unui miliardarcu origini ruse[ti despre care crede ini-]ial c\ e chiar fiica mo[tenitoare a bog\-]iei. Limonov se `n[ela: era doar mena-jera. Chiar [i a[a e tolerat totu[i `n casabog\tanului, iar apoi e avansat la gra-dul de paj. Miliardarul rus `i face cuno[-tin]\ cu tot felul de lume artistic\ bun\,prinde ceva afec]iune fa]\ de el – nu[tia c\ `ntre timp cartea lui Limonovcre[tea `n fiecare zi [i era plin\ de fan-tezii teribile despre raderea de pe fa]ap\m`ntului a \lora ca el. ~l `nt`lne[te totacolo pe celebrul Ferlinghetti care searat\ entuziasmat de carte [i vrea s-o pu-blice. Dup\ ceva timp `ns\, renun]\ laidee [i-i sugereaz\ lui Limonov s\ maibage ceva la finalul c\r]ii ca s\ semenecumva cu Taxi Driver. Limonov e sc`r-bit. Pleac\ la Paris unde are alt\ promi-siune de publicare – i [i apare cartea pecare el o intitulase Eu, Edicika, dar pe ca-re editorul francez, un scandalagiu noto-riu, o nume[te simplu: „Le poète russeprefère les grands negres“. O las netra-dus\ pe asta, se refer\ `n orice caz la `n-t`lnirea cu Chris.

Limonov [i g\se[te alt\ iubit\ superb\,alcoolic\ [i nimfoman\. ~n rest, irit\ peunde apuc\ rezisten]a anticomunist\ dinVest. Particip\ la r\zboaie iugoslave al\-turi de Arkan, liderul unei mili]ii s`rbe,este evident ras din toate agendele prie-tenilor vestici. Ba chiar apare ntr-un do-cumentar tr\g`nd cu mitraliera spre Sa-rajevo. Nimeni nu-l mai n]elege pe Limo-nov. El are filosofia lui simpl\ enun]at\violent: `mi place r\zboiul civil, e o ocazies\ punem lucrurile la punct (cu aceea[ifilosofie avea s\-[i ndemne simpatizan-]ii s\-l voteze pentru al doilea mandat totpe El]`n, c\ poate iese t\mb\l\u). Omul ede necontrolat. Ajunge n Transnistria cas\ lupte, [i citez, n numele societ\]ii multi-etnice exsovietice cu na]ionali[tii români.

Mai mult dec`t un nebundin estul `ndep\rtat

Reg\sirea Rusiei, dup\ c\derea URSS,`i aduce [i multr`vnita popularitate. E `n

sf`r[it iubit, celebru. Limonov e sc`r-bit de intelectuali, de dulceg\riiledemocrate ale lui Kasparov, `lintereseaz\ o abordare mai ra-dical\ `n opozi]ie. ~i fac r\u cufoste mari glorii under (a[a s`ntnumi]i cei din underground) ca-re acum s`nt practic ni[te milogicare se pl`ng `n numele cultu-rii. A[a ajunge la combina]ia dena]ionalism cu bol[evism `n Par-tidul Na]ional Bol[evic (membriise numeau nasbol). Dup\ un in-cident n Lituania n care doi nas-bols protesteaz\ `mpotriva ares-t\rii unui veteran rus acuzat decrime – se baricadeaz\ `ntr-unturn, amenin]\, v-am mai poves-tit scena care apare `ntr-un ro-man al lui Zahar Prilepin –, na-]ional-bol[evicii ies `n afara legii[i poart\ eticheta de „terori[ti“.Ceva mai t`rziu, Limonov e s\l-tat [i acuzat de conspira]ie tero-rist\ (era cu vreo zece prieteni nKazahstan, a doua expedi]ie n carec\uta prozeli]i pentru ideile sale).

Ajunge ntr-un „euroGulag“ (nu-mit a[a la mi[to, pentru c\ e curat [icivilizat, de prezentat activi[tilor pen-tru drepturile omului) numit „Engels“.Face pu[c\rie la 60 de ani, ca un contra-dizident ce e, trebuie s\ i se `nt`mple to-tul chiar pe dos. E cazat al\turi de crimi-nali de drept comun, b\ie]i duri, r\i, ca-re `l roag\ s\ le scrie pove[tile. ~l pore-clesc „Ben Laden“ pentru c\ e singurulacuzat de „terorism“ din zon\. P`n\ laurm\, dup\ aproape trei ani de nchisoa-re, intervine un `nalt func]ionar din gu-vernul Putin [i `l roag\ s\ recunoasc\„fapta terorist\“ ca s\-i dea drumul.Limonov refuz\. P`n\ la urm\ convinecu avocatul s\u o alt\ formul\: s\ spun\c\ nu a contestat niciodat\ verdictuljudec\torilor. ~i dau drumul. Se `ntoar-ce la Moscova. Iubitele s`nt din ce `n cemai tinere. Pe una de 16 ani o ajut\ sea-ra la lec]ii. Prezen]a public\ e din ce `nce mai glam.

~ntr-o ultim\ `nt`lnire a lui Carrèrecu personajul s\u, Limonov `l `ntreab\:„De ce te-ai apucat s\ scrii o carte despremine?“. „Pentru c\ e o via]\ fabuloas\

etc.“,`i r\spunde bio-graful. „O via]\ de c\cat“, r\s-punde Limonov.

Francezul ncearc\ s\ am`ne conclu-zia tocmai ca s\ nu `nchid\ cu aceast\scurt\ etichet\. Limonov a ajuns un me-gapersonaj, a[a cum a vrut dintotdea-una. Pre]ul pl\tit nu trebuie s\ ne in-tereseze. El e durul care a f\cut exerci-]ii fizice toat\ via]a [i a `ncercat s\ negesuferin]a, [i pe a lui, [i pe altora. E o-mul care scrie `n for]\ [i care totu[i nuface dec`t s\ alimenteze m\re]ul cli[eucu rusul smuls din galeria de nihili[tidostoievskieni. Dar am ]inut s\ v\ pre-zint acest personaj care domin\ libr\rii-le fran]uze[ti. Pentru c\ e mai mult dec`tun nebun din estul `ndep\rtat. Prezen-tat cam roman]at, uneori cli[eistic, alte-ori interesant de un biograf cuminte carecaut\ senza]ie, controvers\, nebunie, au-tentic. Ca noi to]i.

Emmanuel Carrère, Limonov, P.O.L., Paris, 2011

Dumitru Ungureanu: „Recunosc f\r\ jen\ c\-mi place noul albumsemnat Joe Walsh – Analog Man, 2012, Fantasy. Blondul celjuc\u[, care d\dea sare [i piper concertelor Eagles, mi-a `nc`ntaturechea de c`nd i-am auzit primele `nregistr\ri, cu James Gang“.

» 14

muzic\F|R| JEN|

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

A[a se poate spune c\ s`nt unelenume, consacrate de-aa lungulanilor prin albume, concerte,chiar scandaluri. C`teva dintreele: Pink Floyd, Rolling Stones,Eric Clapton, Bob Dylan, AC/DC,Rush, U2, Depeche Mode. Fiecaredisc nou lansat de „mon[triisacri“ e un eveniment. Sau, cumzicea odat\ dramaturgul {tefanCaraman (alias romancierulChaos Moon), „orice s-ar c\ca\[tia se vinde!“. ~ntr-o lume `ncare totul e de v`nzare, criteriulsuccesului de boxoffice nucoincide obligatoriu cu criteriulcalit\]ii. Dar `ntr-o lume nebun\,nebun\, nebun\, cum era `nc\ deprin anii ’60 ai secolului trecut,cine mai are timp s\ judece es-tetic [i axiologic? R\spunsul eprea cunoscut, `ns\ `l repetfiindc\ mereu se uit\: au timpc`]iva lunatici [i extravagan]i,c\rora societatea le pune pefrunte eticheta de ciuda]i. Unii nuse sfiesc s\ se afi[eze [tampila]ia[a. Al]ii se prefac oameni nor-mali, tr\ind `ns\ drame ne[tiute.Despre care `ns\ e destul s\ aflema[in\ria showbiz, [i gata unscenariu de succes, filmat high-tech [i, de-acum, HD. Ferice decei care vor gusta poameleacestui, p`n\ la urm\, non-sens!

Rush este una dintre forma]iilerock despre care a spune c\ e oinstitu]ie nu `nseamn\ mai nimic.Fiecare album din ultimele dou\decenii n-a fost un mare progres,din punct de vedere al inova]ieimuzicale. S-ar zice, cumva, c\ dela c`[tigarea unei reputa]ii stabile,nu aveau de ce s\-[i ard\ creierii.Dar fiecare album a consolidat odirec]ie, un mod profesionist de aface rock, f\r\ a pierde sim]ulumorului, al relativit\]ii, al treceriitimpului chiar [i pentru `ngeri,cum sugereaz\ albumul recent,Clockwork Angels, 2012,Anthem/WB/Roadrunner. Nuinsist asupra con]i-nutului, produc]iei,mesajului, pe care lepute]i recepta f\r\probleme, nu auobscurit\]i desci-frabile prin texteajut\toare. M\ potpreface exigent:canadienii reiauacelea[i scheme! Darn-o s\ ascund c\ deani [i ani ascult Rushf\r\ s\ m\ plictisesc lanici un disc, f\r\ s\observ cum vremeacurge inevitabil. {ipentru c\ de fiecaredat\ m\ simt azv`rlit

`n afara timpului, s`nt incapabil s\aflu vreun defect acestui nou [ia[teptat disc!

Dac\ Rush are o activitatecontinu\, merit`ndu-[i locul `ngaleria institu]iilor, alte nume auc`te o zv`cnire de orgoliu [i comitceea ce industria spectacoluluidenume[te comeback. Aici `ireg\sim chiar zilele astea pe TheBeach Boys, cu albumul That’sWhy God Made the Radio, 2012,Capitol/EMI. B\ie]ii, ajun[i (caremai tr\iesc) b\tr`nei de treab\, secred `nc\ tineri, frumo[i, lipsi]i degriji, `n eternitatea deceniului al[aptelea. Execut\ acelea[i melodiielaborate, grandioase (perfect`nregistrate, c\ nici n-ai observaintruziunea ProTools dac\ ai ficaptat de mesaj) [i inutile unuiaca mine, care nu m\ sfiesc s\-mideclar incompatibilitatea cu acestfel de rock. Am dedicat un para-graf trupei [i discului pentru c\pot s\ `n]eleg valoarea, acolounde e. Sper c\ nu e obligatorius\-mi [i plac\.

De pl\cut, recunosc f\r\ jen\c\-mi place noul album semnatJoe Walsh – Analog Man, 2012,Fantasy. Blondul cel juc\u[, cared\dea sare [i piper concertelorEagles, mi-a `nc`ntat urechea dec`nd i-am auzit primele `nregi-str\ri, cu James Gang. Felul s\uaparte de-a „rupe“ corzile chita-rei, c`nd tratat\ cu wah-wah, c`ndtrecut\ prin talk-box, vocea incon-fundabil\, mimica de clown altru-ist, toate mi l-au apropiat pe JoeWalsh ca pe-un v\r, fost fotbalist,cu care [i seam\n\! Albumul celnou, departe de-a fi lipsit define]uri digitale, e impregnat `nsunetul de mod\ veche, numitanalog, ce ne-a captivat tinere]ile[i ne-a smuls banii de buzunarprimi]i de la p\rin]i. Poate c\ Joenu-i o institu]ie rock. Dar unrocker pur-s`nge este!

Institu]ii rock

Dar amintirile lui George Isserlis m-aautrimis la o alt\ carte de memorii, ast\ziuitat\, [i pe care m-aam gr\bit s\ o caut`n anticariatele britanice [i germane.Titlul englez al volumului, ap\rut `n1938 la Londra, este, probabil, cel maisugestiv `n a reda caracterul, culoarea[i, nu pe ultimul loc, umorul autoruluis\u: „Song of Motley. Being the reminis-cences of a Hungry Tenor“ (C`ntecul luiMotley. ~n care este vorba despre amin-tirile unui tenor fl\m`nd). ~n parantez\fie spus, Motley, la origine denumire acostumului pestri] al unui arlechin dincommedia dell’arte, define[te prin ex-tensie un... bufon.

Autorul c\r]ii, bufonul [i tenorul pealocuri fl\m`nd, a fost unul din tenoriicelebri ai primei jum\t\]i a veacului alXIX-lea, Leo Slezak. Solist al Operei Im-periale din Viena la nceput de secol [i nrela]ii cordiale cu Gustav Mahler, desprecare poveste[te at`t `n anii vienezi aicompozitorului-dirijor, c`t [i `n ultimasa perioad\, la New York, cariera pescen\ a lui Slezak, n\scut `n Moravia`n 1873, a durat p`n\ n 1933, anul veni-rii la putere a lui Hitler. A fost un marewagnerian, dar a str\lucit [i `n reperto-riul de oper\ francez [i italian, ca [i n celde lied. O atest\ ast\zi, `ntre altele, orecent ap\rut\ colec]ie omagial\ deCD-uri, `n cinci volume, sub egida [i

remasterizarea Arhivei pentru Arta Vo-cal\ de la Hamburg (HAFG).

Memoriile lui Leo Slezak trec n revis-t\ principalele sale turnee [i, `n c`tevapagini antologice, [i România. Prima luivizit\ la Bucure[ti a avut loc n 1914, „tim-puri fericite [...] c`nd am avut privilegiuls\ m\ bucur de ospitalitatea `nc`nt\toa-rei [i divinei Regine Elisabeta a României“.

Pentru vienezi „fericitele timpuri“ tre-cuser\ de mult c`nd tenorul efectua unal doilea turneu n România, n 1920. Dar,nota Leo Slezak: „}ara p\rea s\ fie ex-trem de prosper\, banii `n abunden]\,iar oamenii ie[iser\ n mod v\dit extremde bine din R\zboi. Vitrinele magazinelorerau umplute cu articole de lux de toatefelurile, cele mai multe suficient de scum-pe pentru a fi pre]uite la greutatea lor naur, iar bunurile extravagante `n cel mai`nalt grad, exotice, erau cele ce fusese-r\ produse `n Viena mea drag\, lovit\acum de s\r\cie“.

Cazat n Bucure[ti pe Calea Victoriei,la Hotelul Continental, Slezak relata c\la 11 noaptea „agita]ia locului putea ficomparat\ numai cu aceea din Praterulvienez `n plin sezon. Erau b\ie]i de ziare[i v`nz\tori ambulan]i de toate soiurilestrig`ndu-[i marfa, ma[inile claxonau,sirenele fluierau [i r\sunau dogit, c`iniil\trau, iar g\l\gia f\cut\ de orchestra cec`nta n restaurantul n aer liber se ames-teca cu aceea a unui taraf de ]igani dincamera `nvecinat\, combin`ndu-se `n acrea un adev\rat iad...“.

Dar „oamenii au fost extrem de ama-bili [i ospitalieri [i s-au bucurat p`n\ [ide liedurile germane cele mai comune.

De[i a trebuit s\ c`nt `n concertele melepreten]iosul repertoriu francez [i italian,liedul lui Schubert, Du bist die Ruh, a fostacela care a sculat sala `n picioare“.

„Studen]ii p\reau s\ aib\ o greutateaparte `n lumea Bucure[tiului. Ei s-au`nghesuit `n fa]a u[ilor s\lii de concert,care era p\zit\ de 50 de solda]i, [i au`ncercat s\ intre gratis. Dup\ o lupt\`nver[unat\ au reu[it s\-i dea la oparte pe solda]i [i atunci c`nd a `nceputconcertul – trei sferturi de or\ dup\ oraanun]at\ – studen]ii erau `ngr\m\di]i`n toate col]urile s\lii [i au ova]ionatde-a lungul `ntregii seri.“

Celebrul tenor nota `n 1920 [i c\ laBucure[ti exista „o Oper\ recent des-chis\, iar nivelul ridicat al spectacole-lor a meritat pe deplin aplauzele dininim\ ale audien]ei. O tr\s\tur\ curioa-s\ [i interesant\ a Operei era faptul c\fiecare actor din Teatrul Na]ional era [iac]ionar. Statul a oferit cl\direa, iar mu-nicipalitatea pl\tea iluminatul, `n plusexist`nd [i o generoas\ subven]ie. 15 p`-n\ la 20% din re]eta fiec\rui concert pecare l-am dat la Bucure[ti au trebuit v\r-sate Teatrului Na]ional. ~n consecin]\,pentru colegii mei care c`ntau acolo exis-tau surse considerabile de venit...“.

Impresiilor bucure[tene aveau s\ li seadauge altele, la opusul lor, pe parcur-sul vizitei `n ora[ele de provincie, `nceea ce Leo Slezak avea s\ numeasc\un „anti-climax“. Despre ele [i despreumorul spumos al lui Motley, poate, `n-tr-o viitoare scrisoare despre amintirileunui tenor fl\m`nd.

MUZICIENI STR|INI ~N }|RILE ROMÂNE:

Leo Slezak sauC`ntecul lui MotleyPe urmele vie]ii interbelicea pianistei Sofia Cosma [ia profesorului ei vienez,Julius Isserlis, n\scut la Chi-[in\u, am avut bucuria canepotul acestuia din urm\,Steven Isserlis, un cunos-cut violoncelist britanic,s\-mi ofere extrase ineditedin memorii de familie, ce`[i a[teapt\ publicarea. Re-dactate de George Isserlis,fiul lui Julius [i tat\ al luiSteven, amintirile [i evoc\ri-le deschid o fereastr\ spretimpuri trecute ale istoriei [imuzicienilor evrei originaridin estul Europei [i s`ntscrise cu har [i d\ruirepentru genera]iile viitoareale familiei. George Isserlis`mpline[te luna viitoare 95de ani [i, al\turi de ur\rilebinecuvenite, ar merita el`nsu[i un panegiric.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Leo Slezak

15 «

slow/fast foodBANI PENTRUIHO

Iulia Blaga: „Iho este primul film românesc pentru care se faceceea ce `n englez\ se nume[te crowd founding, mai peromâne[te «chet\». La acest link: www.indiegogo.com/ihooamenii pot intra [i dona de la 10 dolari `n sus“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu. TTVV:: Alex Savitescu.AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Iulia Blaga

Pe Eliza am nt`lnit-oo n avionul de Paris.Eu mergeam la Nisa/Cannes, iar ea seoprea la Paris unde eroii filmului la carelucreaz\ aveau concert. „Aproape paralel,mi-am dat seama c\ aspectul care m\ in-teresa probabil cel mai mult era muzicapolifonic\ a f`r[ero]ilor – una dintre celetrei ramuri principale ale aromânilor –din care a f\cut parte dintotdeauna toat\familia mea.“ ~mpreun\ cu Bogdan P\lici[i cu Georgiana Vlahbei – coordonatoareaProiectului Avdhela – Biblioteca culturiiaromâne –, Eliza Zdru a luat Dobrogea lapas, document`ndu-se `n privin]a tipuri-lorde muzic\ specific\ fiec\rei zone [i des-coperindu-i p`n\ la urm\ pe aromânii f`r-[ero]i din Cogealac. Deja descoperi]i defapt de Grigore Le[e, al\turi de care con-certaser\ vreo cinci ani prin ]ar\ [i pestegrani]e, ace[tia au impresionat-o profundpe Eliza Zdru. „Ne-au primit n casa lor cuo c\ldur\ foarte familiar\ mie [i ne-auc`[-tigat imediat cu bun\dispozi]ia, umorul

[i, cel mai important, cu muzica lor. Erau[apte pe atunci [i c`ntau o serie de c`nte-ce zguduitoare care spuneau pove[ti dinvremuri apuse, dar care p\reau c\ se n-t`mplau chiar acolo, sub ochii no[tri. Apoiam aflat c\ s`nt ultima genera]ie care maic`nta astfel, neav`nd pe nimeni aproapecare s\ fie interesat de preluarea acestorc`ntece transmise din genera]ie `n gene-ra]ie pe cale oral\“, spune cineasta pentrucare ideea unui film a venit de la sine.

Mica echip\ – completat\ de directo-rul de imagine Marius Be[u [i de mon-teurul Alexandru Radu – filmeaz\ dejade un an [i ceva [i avea vreo 60 de ore dematerial c`nd se `ndrepta spre Paris `nurm\ cu trei s\pt\m`ni, unde eroii urmaus\ c`nte la Biserica Saint-Suplice [i la Li-mours. Iho va fi un roadmovie animat devitalitatea celor patru eroi care are fiecare`n jur de 80 de ani [i o s\n\tate destul deproblematic\. Cuv`ntul „iho“, care nseam-n\„melodie“, ar putea s\ semnifice [i ar-monia n care tr\iesc ace[ti oameni. „Unfilm n care personajele principale s`nt pa-trub\tr`ni care, n ciuda v`rstei [i a s\n\t\-]ii [ubrede, c\l\toresc `ncoace [i-ncolopentru a sus]ine concerte n care [i ducpeste avutul lor cel mai de pre] cu o bun\-dispozi]ie [i un umor reconfortant, bucu-r`ndu-se de via]\ aproape ca la tinere]e –asta ar avea poten]ial s\ i fac\ pe oamenis\ asculte“, spune Eliza Zdru, care de laParis p`n\ acum se m`ndre[te cu Premiul„Cel mai bun proiect“ primit `n cadrulsesiunii de pitching Dragon Forum dincadrul Festivalului de film de la Cracovia[i, de asemenea, cu o burs\ primit\ n ca-drul programului de training StoryDocde la Atena, care le va permite s\ partici-pe la sesiunea a doua a programului, laLeipzig. ~n plus, la Cracovia Institute ofDocumentary Film i-a invitat s\ partici-pe la urm\toarele sesiuni ale East Eu-ropean Forum [i East Silver Market.

Pentru 10 dolari ]i semultume[te pe generic

Motivul pentru care un documentar aflat`n film\ri mai merge la pitching este c\

nu are suficien]i bani. De fapt, Iho esteprimul film românesc pentru care se faceceea ce `n englez\ se nume[te „crowdfounding“, mai pe române[te „chet\“.La acest link: www.indiegogo.com/ihooamenii pot intra [i dona de la 10 dolari`n sus. Recompensele variaz\ n func]ie desuma de bani. Dac\ la 10 dolari ]i se mul-tume[te pe generic, la 25 de dolari pri-me[ti un set de fotografii, la 50 de dolarimai multe melodii polifonice care nu vorintra `n film, la 100 de dolari un DVD cufilmul, iar `n schimbul unei dona]ii de10.000 de dolari ob]ii o nt lnire cu perso-najele filmului chiar la Cogealac. Cam-pania a fost lansat\ de aproximativ treis\pt\m`ni [i va lua sf`r[it `n 29 iunie, dar`n 13 iunie (data scrierii acestui text) sestr`nsese o sum\ infim\ – 275 de dolaridin 11.000 de dolari, c`t ar fi nevoie pen-tru terminarea filmului.

„Lucrul care m\ mi[c\ cel mai tare epierderea memoriei unei culturi foartebogate care, din p\cate, a fost cu timpulredus\ la dimensiuni caricaturale“, `[imotiveaz\ regizoarea demersul. „Ce `n-cerc s\ fac prin acest proiect e s\ recuperezo mic\ parte din aceast\ memorie, `n-tr-un moment n care e pe cale s\ se piar-d\ definitiv. Un CD cu c`ntece sau o cartear fi importante, dar f\r\ b\taie lung\.“P`n\ una, alta, munca la film a f\cut-o pet n\ra cineast\ s\-[i sondeze propria „com-ponent\“ aromân\. „~nainte s\-i cunoscpe Gherase Mihai, Nicolae [i DumitruZogu, respectiv pe Vasile Giogi – c\roraeu le spun simplu «papu» (bunic) –, nuprea aveam o component\ aromân\ `nsensul real al cuv`ntului. Nu vorbeam aro-mâna, de[i o `n]elegeam [i am `nceputs\ citesc despre trecutul aromânilor a-proape n acela[i timp n care am nceputlucrul la documentar. Cred c\ mi-am re-cuperat «componenta» aromân\ odat\cu cunoa[terea celor patru personaje. Apoiam mai nv\]at c`teva lucruri despre ce eumorul ca modalitate de a te `mp\ca cuvia]a sau, pur [i simplu, de a te bucura deea. Sau cum s\ por]i elegant cu tine ce eal t\u, `n locuri str\ine `n care n-ai maifost niciodat\. Am mai acumulat [i c`tevasensuri ale no]iunii de simplitate.“ Ac]iu-nea filmului va pleca din satul Cogealac[i i va `nso]i pe eroi `n concerte sus]inutela Constan]a, Bucure[ti, Suceava, Cluj,Ia[i, T`rgu L\pu[ [i Paris. Sta]ia final\ enordul Greciei, locul de unde str\mo[iilor [i-au pornit, la r`ndul lor, c\l\toria.Doar unul dintre cei patru eroi a maiajuns la r\d\cini p`n\ acum.

„~ntr-un moment destul det`rziu a `nceput s\ m\ inte-reseze foarte mult trecutulstr\mo[ilor mei: de undeau venit, cum au ajuns aici[i de ce. Dintr-odat\, com-plet pe nea[teptate, m-amtrezit fascinat\ de o `n[irui-re de pove[ti incredibilecare dezv\luiau cu at`t maimulte cu c`t te duceai maiad`nc“, spune Eliza Zdru,care a studiat Filmul laUniversitatea Media [iRela]iile publice la SNSPA[i care este produc\toareafilmului Momentky,c`[tig\torul de anul trecutde la Atelierul Aristoteles.

15.06.2012, 20.12Curtea casei lui Ionel Vr\jitoru

— U\i Gigi, `l vezi?— Nu. Mai ’nainte era-n spate, pe

c\rarea dinspre livad\.— Gigi, te duci pe dup\ cas\. Eu

o iau pe l`ng\ f`nt`n\ [i `l prindem lagrajd, dac-o mai fi acolo.

— Crezi c-o fugit peste gard?— Posibil, lual-ar-dracu’. Da’ nu

[tiu c`nd, c\ doar am fi auzit.— Uite-l!— Nu striga... c\-l sperii! {[[...

Unde l-ai v\zut?— O intrat `n gr\dina de c\p[uni.— Mai `ncet, u\i Gigi, c\-l sc\p\m!— Nu cred c\ ne-aude, bre. N-are

urechi.— N-are pe dracu’. Nu le vedem noi.

Crezi tu c\ dac\ n-ar avea urechi arputea c`nta a[a frumos?

13.06.2012, 17.23~n direct la ProTV

— Continu\m [tirile. Un incidentneobi[nuit a avut loc `ntr-o comun\din jude]ul Ia[i. De c`teva zile localni-cii s`nt teroriza]i de ceea ce pare a fiun cyborg. Am\nunte ne ofer\ co-respondentul nostru. Irina?

— Da, `ntr-adev\r, de patru zile maiexact, s\tenii sus]in c\ un robot `[i fa-ce veacul la ei `n comun\. Are aspectmetalic, cu inser]ii de crom [i resturi dehaine rupte. Aparent nu este periculos,dar intr\ `n casele oamenilor, undecaut\ femei `n v`rst\ pe care le `mbr\-]i[eaz\. Nu s-a raportat nici un cazde violen]\ sexual\ sau de orice fel.

— O intrat pisti mini `n cas`. Eum-am sp\riet, v\ da]i sama, c`-s fimeib\tr`n , da’ el mi-o pupat m`na [i s-o pusla televizor, c era dischis pi Etno. O stata[a pi scaun [-o ascultat muzic`.

— S-a semnalat existen]a unui or-ganism de tip robot la noi `n comu-n\ [i s-a procedat la prinderea lui.

11.06.2012, 10.56Biroul primarului din Bolde[ti

— Ce-am f\cut, Mitic\? Ah...— N-a]i f\cut nimica, dom’ primar,

sta]i lini[tit, c\-l prindem noi. Lumeas-o bucurat, v-o votat, a]i ie[it primar,concertul o decurs bine. Acuma, amavut un incident minor, ca s\ zic a[a,da’ se rezolv\.

— Nu trebuia s\ accept s\ vin\ s\ c`n-te robotul. Trebuia s\ vin\ Fuego `npersoan\. C`t costa, at`ta d\deam, da’m\car mai st\team cu el de vorb\ du-p\, beam ceva. M-o f\cut aia la telefon,ca pe mine. De la Fuego Corp. Din vorbem-o f\cut. C\... clone cibernetice. Vines\ c`nte clona lu Fuego. Clonele curului.Na! C\ amu s-o dereglat clona, nu s-omai `ntors ‘napoi la ei dup\ ce-o ter-minat de c`ntat [i umbl\ prin sat, denebun, dup\ iubire de mam\!

08.06.2012, 01.22P\durea de l`ng\ Bolde[ti

— Bzzzzt! Toat\ lumea danseaz\ cumine. Bzzzzt! ~mpodobe[te mam\bradul. Bzzzzt!...

08.06.2012, 20.38Scena concertului electoral, islazulcomunei Bolde[ti. Concert Fueco

— U\i, asta-i ultima pies\! Eu vreuautograf de la Fuego, c\ dac\ nu-mid\ `i cr\p capu’!

— U\i Valic\, [\zi ghini[or, u\i, c`aista nu-i Fuego, care c`nt\. Aista-iun robot care sam\n\ cu el.

— Nu m\-nteresaz\. Dac\ pleac\f\r\ s` fac` m\car o poz` cu mini, `icr\p capu’! Uiti c-o terminat. Na, [-acuma s` ridic` `n aer!... U\i, Fuego,stai u\i, oleac\! Tu-]i na]ia ta, nu vreis\ dai autograf? Ia de-aici o bucat`di bordur`! Jap! Ha! Ai v\zut? ~n capl-am nimerit!

— U\i Valic\! Ce-i f\cut? Uitecum se-nv`rte-n aer [`-i iese fum dincap. Se `ndreapt\ spre margineap\durii! Cred c\ l-ai stricat! Hai s\fugim, s\ nu ni vad\ careva.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011

Incidentul

C\l\toria aromânilorf`r[ero]i `ntr-undocumentar cu sens invers

„Filmul este produs de ViraFilms (companie `nfiin]at\ de mine al\turi de Matei Bude[)`n colaborare cu Proiectul Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne. Nu dispunem mo-mentan de sprijinul unei institu]ii sau a unui grant, marea majoritate a fondurilorfolosite pentru realizarea film\rilor au fost str`nse prin dona]ii venite din parteaunei persoane fizice de origine aromân\. Bugetul total `l estim\m la 80.000 deeuro [i am mai avea nevoie de 60.000 (explica]ia acestor cifre st\ `n faptul c\p`n\ `n acest moment persoanele implicate `n proiect au muncit voluntar).

Ideea de a face o campanie de crowd founding pe site-ul Indiegogo `mi apar-]ine [i a venit `n momentul `n care era necesar\ g\sirea unei variante de suplinire abugetului proiectului. Ne-am inspirat din ini]iativa similar\ a unui regizor belgian, cucare colabor\m `n cadrul altui proiect. Din p\cate, de[i mai s`nt dou\ s\pt\m`ni p`n\la finalul perioadei `n care publicul poate contribui, nu credem c\ scopul campanieiva fi atins, suma colectat\ p`n\ `n acest moment fiind destul de mic\. Avantajulini]ierii campaniei a constat `n ocazia de a populariza acest proiect `n r`ndul publi-cului larg. Mai departe, ne punem speran]e `n participarea la urm\toarele sesiuniale programului StoryDoc, dar [i la East European Forum [i East Silver Market,organizate de Institute of Documentary Film. “ – Bogdan P\lici, produc\tor

„NU CREDEM C| SCOPUL CAMPANIEI VA FI ATINS“

Ie[ind pe pia]\ la scurt\ distan]\ unulde cel\lalt – primul `n 1 iunie `n SUA,cel\lalt `n 30 martie –, cele dou\ filmereinterpreteaz\ basmul Fra]ilor Grimm`n moduri diferite, urm`nd dou\ curen-te distincte ale fantasy-uului modern,de[i nu po]i s\ nu te `ntrebi de undeat`ta interes subit pentru Alb\ ca Z\-pada. Explica]ia cea mai la`ndem`n\ [i cea mai pro-babil\ st\ `n lipsa a-cut\ de subiecte dela Hollywood.

Cum fantasy-ul e un gen care vinde, pro-duc\torii `ncearc\ s\ speculeze tot cepoate aduce public `n s\li, fie [i miz`ndpe subiecte clasice pe care s\ le adap-teze vremurilor. Dar ntre filmele lui Ru-pert Sanders [i Tarsem Singh diferen-]ele s`nt at`t de mari nc`t ai putea spu-ne c\ au fost create `n perioade de timpdiferite.

Albul e gri, chiar [i cu`n\lbitor

Alb\ ca Z\pada [i R\zboinicul V`n\tor,semnat de debutantul Rupert Sanders,e la fel de plat ca protagonista lui, Kris-ten Stewart. Sub comanda regizoruluibritanic, Alb\ ca Z\pada leap\d\ oriceasem\nare cu basmul fra]ilor Grimm[i devine un fel de Ioana d’Arc mixat\cu Al cincilea element [i `mp\nat\, par-don de expresie, cu elemente mesia-nico-feministe. Prezen]a lui Stewart nute face s\ te g`nde[ti c\ ea ar fi „theone“, cum exclam\ p\truns unul dintrepitici, esen]a feminin\ suprem\ carevindec\ [i care e n armonie cu elemen-tele naturii, dar scenariul semnat de E-van Daugherty, John Lee Hancock [iHossein Amini are destule g\uri `nc`ts\ nu te consumi prea mult. ~mprumu-

t`nd din seria care a impus-o pe Ste-wart, Twilight, din fantasy-uri cla-

sice ca Poveste f\r\ sf`r[it/Never-ending Story, dar [i din clasi-cul videoclip al Madonnei,Frozen, realizat de Chris Cun-ningham, partea vizual\ eflamboaiant\ ca un videoclip,

dar nu face dec`t s\ scoat\ `n e-viden]\ s\r\cia pove[tii. ~n chip

de ma[ter\, Charlize Theron d\ ne-pl\cuta impresie c\ se afl\

pe o scen\ shakespearian\pentru amatori, dar faptul c\joac\ cu volumul la maxim nuo face memorabil\ `n sensulbun. Una peste alta, filmul e

lung, `ntunecat, banal,subdezvoltat

[i lipsit deemo]ie.

Mai aproape de basm [i,paradoxal, mai imaginativ

Din alt\ paradigm\ e Oglind\, oglinjoa-r\/Mirror, Mirror, care urmeaz\ multmai fidel basmul pornind de la poves-te [i p`n\ la elementele de scenografie[i la alegerea interpretei. Tarsem Singha dorit o Alb\ ca Z\pada imemorial\,iar tu[a de comedie romantic\ e multpreferabil\ seriozit\]ii g\unoase din fil-mul desfiin]at mai sus. Lilly Collins (fi-ica lui Phil Collins) are ingenuitatea [idatele fizice care s\ o apropie de ceeace ne imaginam din basm (trec`nd prindesenul animat de la Disney), iar costu-

mele regretatei Eiko Ishi-oka (decedat\ `n ia-

nuarie 2012) plusscenografia debasm filmat\`n nuan]e cal-de de directo-rul de imagineBrendan Gal-vin te re]in `n-

tr-un universparalel unde,

de[i serioase, lucrurile nu devin nicio-dat\ capitale – nici m\car pizma regineiGertrude, c\reia Julia Roberts `i d\destule nuan]e c`t s\ nu ne-o fac\ anti-patic\. Filmul lui Tarsem Singh are u-mor, imagina]ie `n detalii, e colorat [iiste], de[i dramaturgic se cam dezum-fl\ [i el de la un moment dat. Are [i omult mai accentuat\ tu[\ nostalgic\, a-duc`ndu-]i aminte [i de comediile ame-ricane vechi `n care z\pada din studio `i`ncuraja pe eroi s\ se f`]`ie la bustul golde colo-colo. Oglind\, oglinjoar\ e unfilm agreabil destinat, de fapt, unei cate-gorii mult mai largi de v`rst\ dec`t Alb\ca Z\pada [i R\zboinicul V`n\tor.

~n mod discret, de[i pu]in dezvoltat,ambele filme exploateaz\ [i filonul ca-re infuza, de pild\, reintepretarea dat\de Julie Delpy legendei contesei Bathory`n Contesa `ns`ngerat\/The Countess(2009) – angoasa impus\ nu doar decanoanele de frumuse]e, dar [i de anga-jatorii de azi care fac din tinere]e un a-vantaj. De[i trendul ncepe s\ spun\ c\„40 is the new 20“, mirajul tinere]ii eter-ne nu e ceva care s\ dispar\ odat\ cumoda. Cum „40 is basically 50“, a[a cumspunea so]ul din filmul Mirandei July,The Future (2011), se pare c\ lucruri-le se mi[c\ totu[i greu.

Alb\ ca Z\pada [i R\zboiniculV`n\tor/Snow White and the

Huntsman, de Rupert Sanders.Cu: Kristen Stewart, Charlize

Theron, Chris Hemsworth

Oglind\,oglinjoar\/Mirror,Mirror, de Tarsem

Singh. Cu: LilyCollins, Julia

Roberts, ArmieHammer,

Nathan Lane

Iulia Blaga: „~ntre Alb\ ca Z\pada [i R\zboinicul V`n\tor [iOglind\, oglinjoar\ diferen]ele s`nt at`t de mari `nc`t ai puteaspune c\ au fost create `n perioade de timp diferite“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Revolt\torMiercuri, 13 iunie 2012, guvernulPonta a modificat printr-oo ordonan-]\ de urgen]\ legea Institutului Cul-tural Român. Astfel, ICR-ul va trece`n subordinea Senatului, pre[edinteleICR urm`nd s\ fie numit de Biroulpermanent al Senatului (din care mo-mentan fac parte Dan Voiculescu,Vasile Blaga, Radu Berceanu [.a.).Dup\ ani de zile `n care ICR-ul ajun-sese s\ fie o institu]ie suficient de pu-ternic\ `nc`t s\ fie aleas\ `n frunteaEUNIC, re]eaua institutelor culturaledin Uniunea European\, dup\ ceprezen]a cultural\ a României `n str\-in\tate devenise `n sf`r[it una substan-]ial\, dup\ ce activitatea ICR-urilordin New York etc. era constant apre-ciat\ de actorii majori ai scenei cul-turale din ora[ele respective, dup\ce sc\paser\m de [ez\tori, cuscri [il\utari, dup\ ce se scria despre noi`n presa str\in\ `n termeni pe carenici nu i-am fi visat acum dou\zecide ani (v\ imagina]i cum se poateca un colocviu marca ICRNY s\ fierecomandat `n paginile „The NewYorker“?), dup\ ce, `n sf`r[it, aveamo institu]ie-model care func]iona bi-ne, care ar fi trebuit doar sus]inut\`n continuare [i `ncurajat\ s\ se dez-volte, vine un guvern [i d\ o ordo-nan]\ de urgen]\ prin care o termin\o dat\ pentru totdeauna cu istoriileastea de succes. ~n cuvintele lui Mir-cea Diaconu, ministrul Culturii:„P`n\ acum ICR avea o politic\ in-depe... nu [tiu... treaba lui... `nfine... nu d\dea socoteal\ nim\nui.Am avut discu]ii foarte ample cuAndrei Marga [i concluzia a fost c\[i ICR trebuie s\ c`nte `n acela[i cor“.Trebuie s\ recunoa[te]i c\ declara]iide tipul \sta s`nt absolut odioase [ie revolt\tor c\ dl. Diaconu [i dl. Mar-ga nu-[i dau seama de enormitateapropriei iresponsabilit\]i. Nu po]ispune public c\-]i dore[ti limitareaindependen]ei unei institu]ii carese ocup\ de cultur\. Pur [i simplunu po]i. La noi `ns\, lucrurile astease spun cu o `nc`ntare de sine ca ocium\. Dup\ ani `n care am v\zut cuochii mei c`t de bine merg lucrurile,e o tragedie s\ aflu c\ urm\torul di-rector al ICR va fi ales de ni[te sena-tori a c\ror competen]\ `n chestiuniculturale ([i politice) e nul\. {i `mim\sor foarte bine cuvintele c`nd spun„tragedie“. ~nc\ mai sper c\ Pontaare capul pe umeri m\car pe jum\tate`nc`t s\ priceap\ c\ e absolut necesars\ retrag\ ordonan]a de urgen]\.Mai sper\ cineva cu mine?

DIFEREN}EMARI

Ar fi nedrept s\ spui c\ onenorocire nu vine nici-odat\ singur\ pentru c\,pe c`t e Alb\ ca Z\pada[i R\zboinicul V`n\tor/Snow White and theHuntsman de plicticos,pe at`t e Oglind\, oglin-joar\/Mirror, Mirror dezglobiu.

FILM

Iulia BLAGA

Alba neagra cu basmulfra]ilor Grimm

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 360 » 16 – 22 iunie 2011