380 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.ro · 2 » actualitate „eu cred c\ asta am fost...

$: 380 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.ro · 2 » actualitate „Eu cred c\ asta am fost `ntotdeauna: poet.“ E, poate, o declara]ie banal\ pentru o lansare de carte. Cum ea vine$
ANUL IX » NR. 380 » 22 decembrie 2012 – 4 ianuarie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Mihai Iov\nel face parte dintre criticii literari care scriu bine, interesant, cu nerv, cu spectaculoase [iuneori de-a dreptul inhibante manevr\ri ale limbajului. Toate aceste calit\]i, plus `nc\ multe altele, careconfirm\ c\ Mihai Iov\nel este [i un cercet\tor serios [i pasionat. Evreul improbabil. Mihail Sebastian: omonografie ideologic\ este un moment de v`rf al eseisticii române[ti `n anul care se apropie de final.

LANSARE DE CARTE

„Poezia e forma cea mai cinstit\ de crea]ie“

Robert B\lan

Eu cred c\ asta am fost `n-totdeauna: poet. E, poate, o de-clara]ie banal\ pentru o lansa-re de carte. Cum ea vine de laun debutant, nu-i nici o surpriz\.

Lucrurile se schim-b\ `ns\ atuncic`nd debutantuleste un foarte im-portant editor [icritic literar.

» pag. 2

N\pasta,versiune glossy

Olti]a C`ntec

Radu Afrim a p\truns `n liga I ateatrului românesc dup\ ce l-a re-interpretat, cu trupa de la Sf. Gheor-ghe, de la Andrei Mure[anu , peCehov [i cele Trei surori ale lui.

» pag. 7

Avanpremier\

Datul `n spectacol

Cronic\ de carte

SalmanRushdie –Sur`suljaguarului

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinSur`sul jaguarului, de Salman Rush-die, care va ap\rea ̀ n cur`nd la Edi-tura Polirom, `n colec]ia Biblio-teca Polirom , `n traducerea dinlimba englez\ a Danei Cr\ciun.

» pag. 12-13

Mihai Iov\nel:

„Mi-ar pl\cea s\ v\d `ncontinuare destructurarea, `nc\[i mai radical\, a modelelorcanonice din poezia român\“

Urm\toarea edi]ie a „Suplimentului de cultur\“ va ap\rea pe 5 ianuarie 2013

LA MUL}I ANI!

Citi]i un interviu realizat de Elena Vl\d\reanu `n » paginile 8-9

Din c`nd `nc`nd, un poet

Bogdan-Alexandru St\nescu

De fapt, mi-a[ dori foarte mult s\fiu contemporan cu Vlad Moldovan.A[ vrea s\ [tiu c\ undeva, `ntr-unora[ cu turle [i str\du]e pavate me-dieval, tr\ie[te un om care nu-[i pri-ve[te existen]a dec`t ca pe o conti-nu\ autoanaliz\, ca pe o scriere carese propag\, s\raca, pe spezele uneiexisten]e l\sate ̀ n umbr\. Din nefe-ricire, Vlad Moldovan are foarte pu-]ine [anse de a exista cu adev\rat.

» pag. 11

2 » actualitate

„Eu cred c\ asta am fost`ntotdeauna: poet.“ E,poate, o declara]ie banal\pentru o lansare de carte.Cum ea vine de la undebutant, nu-i nici o sur-priz\. Lucrurile seschimb\, `ns\, atunci c`nd„debutantul“ este unfoarte important editor [icritic literar. Chiar „un re-cenzent foarte de temut“,ca s\ citez o prezentarepe care am g\sit-o pe In-ternet. {i, atunci, de ce s-aapucat tocmai de poezie?

Robert B\lan

Bogdan-Alexandru St\nescu m\r-turise[te c\ are contacte vechi cupoezia , c\ scrie din liceu [i c\ a foststabil ̀ n op]iunile sale. A debutat

`n revista Luceaf\rul cu cinci sau[ase poeme foarte lungi [i foarteproaste . A f\cut-o la insisten]a re-dactorului-[ef al revistei, MariusTupan. El nici m\car nu [i-a cum-p\rat num\rul din Luceaf\rul`n care au ap\rut aceste texte. Al]iiau decis s\ `i acorde [i un premiu.

{i dac\ atunci nu era mul]umitde rezultatul muncii lui, acum cri-ticul, editorul, scriitorul Bogdan-Alexandru St\nescu spune c\ ̀ i pla-ce ce face. Ba mai mult, lucreaz\deja la urm\toarea carte [i e con-vins c\ va fi chiar mai bun\ dec`t ceape care a publicat-o de cur`nd.

Mai mult discu]ieamical\ dec`t lansare

Despre viitoarea sa oper\ monu-mental\ , St\nescu a pomenit lalansarea volumului de poezie Apoi,dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul, pu-blicat `n 2012 la Cartea Româneas-c\. De fapt, n-a fost o lansare. Nu detipul tradi]ional, cel cu discursuri[i critici literari. Evenimentul, ca-re a avut loc la mijlocul lui decem-brie la Libr\ria Bastilia din Bucu-re[ti, a fost mai mult pretextul uneidiscu]ii amicale pornite de la a-ceast\ carte. Dar criticii n-au lipsit.

Primul e chiar autorul, care adeschis seara cu lectura unor po-eme din carte, dar [i cu bonustrack-uri din volumul la care lu-creaz\. Al doilea e Marius Chivu,un alt critic literar care `n 2012 apublicat o carte de poezie. {i bine-`n]eles c\ n-au lipsit opiniile des-pre experien]a de critic-poet. Dac\Marius Chivu spune c\ a `nv\]atdin postura de poet c\, cel mai pro-babil, formula nu-mi pas\ ce sescrie despre cartea mea e neade-v\rat\, Bogdan-Alexandru St\nes-cu m\rturise[te c\ experien]a decritic literar (de[i nu-i place s\ se au-todenumeasc\ a[a) l-a `nv\]at cums\ se fereasc\ de anumite gre[eli.

„Dac\ e[ti ipocrit, `n poezie se simte“

Volumul directorului editorial dela Polirom a fost scris ̀ n timp ce lu-cra la teza de doctorat. Subiectul:

un tip de nereg\sit [i nepotrivit

pentru cultura român\ , poetul[i actorul Emil Botta. Majorita-tea poe]ilor importan]i cu careSt\nescu a vorbit consider\ c\ a-cesta ar fi fost un ipocrit , pentrusimplul fapt c\ era [i actor. Pen-tru el, `ns\, poetul care a muritsingur, a tr\it singur, a b\ut sin-gur, a murit b`nd e un exemplu deautenticitate.

Iar f\r\ sinceritate, poezia nue poezie. Poezia e forma cea mai

cinstit\ de crea]ie. Dac\ e[ti ipo-crit, `n poezie se simte. ~n romanpo]i s\ mai maschezi un pic , spu-ne coordonatorul colec]iei Biblio-teca Polirom . ~n poezie se simte:e[ti sau nu e[ti, e poezie sau nu e po-ezie. La debut, ce f\ceam nu erapoezie , a spus el.

Dar pornirile sincere nu pro-duc neap\rat opere de valoare. St\-nescu poveste[te c\, `ntr-o noapte,`n vremea studen]iei, a scris unpoem pe care a sim]it nevoia s\-ltranscrie cu un marker pe perete-le garsonierei `nchiriate. Porni-rea a fost sincer\ [i timp de c`tevazile nu mi-am dat seama c\ poemule chiar prost. Apoi a venit pro-prietarul: B\, b\iete, ce-ai f\cut,m\, pe peretele meu. Asta-i poezie?Tu asta cite[ti? .

S-a ab]inut s\ publice 12 ani

Apoi, dup\ b\t\lie, ne-am tras su-fletul nu reprezint\ un statement ,de[i, ca cititor, autorul m\rturise[-te c\ s-a plictisit de descrieri aleparcursului spre alimentar\ [i`napoi . Chiar dac\ are referiri lamitologie, nu crede c\ i se poate re-pro[a c\ a scris o poezie foarte cul-t\. Referin]ele s`nt la personaje pecare le [tim cu to]ii din LegendeleOlimpului. Iar volumul e pur [i sim-plu ce s-a construit `n jurul aceleiimagini centrale a femeilor carespal\ rufele l̀ ng\ zidurile Troiei. E oimagine din care s-a n\scut o c\ldu-r\ sufleteasc\ pe care am reu[it s\nu o pun ca atare `n pagin\, ci s-odiseminez ̀ n mai multe poeme , spu-ne Bogdan-Alexandru St\nescu.

Dac\ va fi sau nu privit ca poet,St\nescu spune c\ nu-l intereseaz\.Dup\ 12 ani `n care s-a ab]inut s\publice, se bucur\ dac\ poezia ̀ i es-te apreciat\, dar nu are nevoie de con-firm\ri. ~l intereseaz\ s\ scrie, nus\ fie receptat. C`t despre intrarea `ncircuit , declar\ c\ [i-o dore[te, dar

cu modera]ie , pentru c\ nu areprea multe zile de concediu. {i poate,atunci c`nd va avea timp liber, vaputea s\ `[i termine [i volumul deproz\ scurt\ la care lucreaz\.

Lectur\ public\ Bogdan-AAlexandru St\nescu la Libr\ria Bastilia

„Poezia e forma cea maicinstit\ de crea]ie“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 380 » 22 decembrie 2012 – 4 ianuarie 2013

Bogdan-Alexandru St\nescu `mpreun\ cu Marius Chivu

» Dac\ va fi sau nu privitca poet, St\nescuspune c\ nu-lintereseaz\. Dup\ 12ani `n care s-a ab]inuts\ publice, se bucur\dac\ poezia `i esteapreciat\, dar nu arenevoie de confirm\ri. ~lintereseaz\ s\ scrie, nus\ fie receptat.

Robert B\lan

Arhitecta Sanda Budi[ este fiicaunui important general `n arma-ta român\. Alexandru Budi[ a fostun apreciat profesor la AcademiaMilitar\ [i autorul a 23 de c\r]i.Ziua de 23 august 1944 l-a prins pefront lupt`nd `mpotriva sovietici-lor. A ajuns prizonier `n URSS, iarmai t`rziu a fost de]inut la Jilava.Sanda Budi[ este [i mama unuipersonaj important `n dezvolta-rea societ\]ii civile din Româniadup\ 1989, Sandra Pralong, cea ca-re a pus bazele Funda]iei Soros [ialtor proiecte importante. Despre

via]a sa `n România `nainte de 44,atunci c`nd era fata tatei , des-pre revenirea ̀ n ]ar\ dup\ 89, c`nda devenit mama fetei , despre pri-mii ani ai comunismului [i fugadin ]ar\ `n 1972 poveste[te SandaBudi[ `n cartea sa de memorii ap\-rut\ recent la Editura Polirom.Nu lipsesc detaliile intime [i isto-riile, uneori pline de umor, alteoritragice, `n care apar personalit\]idin România sau personaje cunos-cute ale exilului românesc.

„O carte din care se maipot scoate cel pu]in `nc\dou\ c\r]i“

Fata tatei [i mama fetei. Istoria u-nei vie]i `ntre România [i Elve]iaeste o carte construit\ `n jurul ce-lor mai semnificative momente dinvia]a arhitectei care acum are 86de ani. E povestea familiei sale, opoveste legat\ str`ns de ceea ce s-apetrecut `n România din perioadainterbelic\ p`n\ `n zilele noastre.E o poveste a unei doamne care,chiar dac\ a petrecut aproape 30de ani `n afara României, a mun-cit pentru ]ar\ . Dac\ aici trebuia

s\-[i ascund\ m`inile pe sub mas\ ,acolo a putut s\ stea la mas\ [i

s\ discute de la egal la egal cu str\-inii [i s\ ajute astfel România.

E o carte din care se mai potscoate cel pu]in `nc\ dou\ c\r]i aspus criticul Dan C. Mih\ilescula lansarea care a avut loc la CaféVerona de sub Libr\ria C\rture[tidin Bucure[ti. A fost o lansare lacare, `n ciuda vremii neprietenoa-se, a participat mult\ lume. A fost[i una dintre pu]inele lans\ri decarte la care au venit oameni dincategorii diferite de v`rst\, de laliceeni p`n\ la persoane de peste80 de ani. Invita]i s\ vorbeasc\au fost Dan C. Mih\ilescu, Elisa-beta L\sconi [i Florin Diaconu.Nu putea s\ lipseasc\ fiica, San-dra Pralong, cea care a fost `nspatele proiectului acestei c\r]i[i care a pus-o la treab\ pe San-da Budi[. {i ar fi bine ca [i alte fe-mei din genera]ia mamei sale s\-[i scrie memoriile, spune Pralong,pentru c\ e o genera]ie care se pier-de [i odat\ cu ea se pierde tipul deeduca]ie pe care acestea au pri-mit-o, un tip de educa]ie care nu semai reg\se[te ast\zi `n societatearomâneasc\.

Ac]iuni m\runte, dar care conteaz\

Fata tatei [i mama fetei este o car-te cu un personaj fabulos , un

personaj cum de pu]ine ori `nt`l-nim `n c\r]ile de fic]iune, a spusla lansare Elisabeta L\sconi. E opoveste care se poate citi `n patrufeluri (istorie `n biografie, expune-re a vie]ii, confesiune feminin\ saum\rturie despre lumea româneas-c\) din care, probabil, un scriitor defic]iune ar fi scos tomuri `ntregi .E o carte care omagiaz\ [i o tradi-]ie nu prea existent\ `n spa]iul mi-oritic, respectul fa]\ de `nainta[i,dar [i pentru cei care vin din urm\.

~]i spune c\, p`n\ la urm\, po]is\ nu dezarmezi , a spus desprevolum Florin Diaconu, un pesi-mist , dup\ cum se autodenume[-te. Impresionat de ac]iunile m\-runte, dar care conteaz\ (SandraBudi[ poveste[te cum primul lu-cru pe care l-a f\cut la arestareasocrilor a fost s\ plece dup\ ei cu15 kilograme de m`ncare `n spina-re), Diaconu apreciaz\, `n primulr`nd, energia pe care o transmitacest volum [i autoarea lui. Dealtfel, to]i vorbitorii au fost de a-cord c\ energia de care d\ dovad\autoarea la 86 de ani [i energiade care a dat dovad\ `n episoade-le biografice pe care le poveste[te`n carte reprezint\ unul din lucru-rile care i-au impresionat cel maimult. {i to]i au fost de acord s\ onumeasc\ pe Sandra Budi[ o bom-b\ energetic\ .

Despre optimismul care rezul-t\ din carte a vorbit [i Dan C.Mih\ilescu. Acesta a apreciat [i

felia de românism din carte, pecare nu l-a mai `nt`lnit de la co-responden]a Piei Pillat. SandraBudi[ este cea mai frumoas\ nu-c\ `n peretele sufletului românescde azi, un suflet bolnav care e in-capabil s\ mai vad\ ceva bun ,declar\ Mih\ilescu, care a amin-tit [i c`teva dintre detaliile intimecare fac din autoarea acestui vo-lum un personaj [i mai interesant.

actualitate « 3


Sanda Budi[, Sandra Pralong, Elisabeta L\sconi, Dan C. Mih\ilescu [i Florin Diaconu

Lansare de carte: Sanda Budi[ – FFaattaa ttaatteeii [[ii mmaammaa ffeetteeii

„O bomb\ energetic\“de 86 de aniLa `mplinirea v`rstei de 85 de ani a organizat opetrecere la care a purtat pantofi cu tocuri de 10centimetri. ~n 1992, a venit singur\ din Elve]ia cu oma[in\ plin\ de afi[e electorale. Pe Coposu l-a sf\tuits\-[i fac\ o injec]ie cu silicon sub pleoape. L-a „sabotat“pe Petre Roman la o conferin]\ `n Elve]ia. {i-a „r\pit“socrii de la domiciliul for]at. A tr\it `n România `ncomunism, a emigrat `n anii ’70 [i dup\ 1989 s-a `ntors.Este Sandra Budi[, un scriitor debutant la 86 de ani.

» „E o poveste a uneidoamne care, chiardac\ a petrecutaproape 30 de ani `nafara României, «amuncit pentru ]ar\».Dac\ aici trebuia «s\-[iascund\ m`inile pe submas\», acolo a putut s\stea „la mas\“ [i s\discute de la egal laegal cu str\inii [i s\ajute astfel România.“

4 » opinii

~n primul r`nd, predecesorul s\ua trebuit s\ p\r\seasc\ fotoliul `nurma unei decizii a justi]iei pri-vind incompatibilitatea cu func]ia.Diaconu reu[ise `n c`teva inter-viuri s\ schi]eze o serie de pla-nuri, legate `n primul r`nd de po-liticile privind patrimoniul, reor-ganizarea Direc]iilor de Cultur\[i eficientizarea institu]iilor de spec-tacole. E la fel de drept c\, la `nves-tirea Guvernului Ponta I, progra-mul de guvernare pe sectorul Cul-tur\ era o ciorn\ scris\ `n grab\.Ce-ar fi f\cut Diaconu la Cultur\va r\m`ne un mister, la fel ca [i `nceea ce o prive[te pe Mona Musc\,un alt ministru... incipient.

Domnul Ha[otti a apucat totu[is\ exprime ni[te g`nduri `n inter-viul acordat Suplimentului de cul-tur\ ̀ n octombrie poate singurulpe teme de administra]ie cultura-l\ pe care l-a acordat ̀ n scurtul s\u

mandat. ~ntre acestea, unul recu-rent la mini[trii Culturii: descen-tralizarea institu]iilor na]ionale despectacole, respectiv p\strarea la

centru doar a Operei Na]ionaleRomâne din Bucure[ti [i a Teatru-lui Na]ional Bucure[ti. Institu]i-ile din capitalele regionale ar ur-ma s\ treac\ `n subordinea Con-siliilor Jude]ene.

C`nd am deschis noul programde guvernare, Ponta II, am c\utats\ v\d dac\ noul ministru, Da-niel Barbu, a p\strat ideea at`t dedrag\ predecesorilor Adrian Ior-gulescu [i Puiu Ha[otti. Nici m\carprintre r`nduri nu se poate citi oatare inten]ie. De la inten]iile pusepe h`rtie ̀ nainte de ̀ nvestirea unuiCabinet `n Parlament [i p`n\ laexecu]ia bugetar\ intervin multe

schimb\ri, simpla omisiune ne-reprezent`nd, ̀ n mod real, o garan-]ie. ~n contextul `n care se pune

la cale regionalizarea, prin creareaunor suprastructuri care s\ preiao serie de atribu]ii de la Consilii-le Jude]ene, nu e exclus ca atuncitransferul de la centru spre regiu-ne a acestor institu]ii s\ capete unsens. P`n\ atunci, e bine s\ ne a-mintim c\ teatrele sau casele decultur\ abia mai func]ioneaz\ dincauza finan]\rii locale precare. Aimagina func]ionarea unui Na-]ional din fondurile unui ConsiliuJude]ean, spre exemplu, ]ine deexotism.

Dup\ cum de exotism ]ine [iplanul domnului Marga de a aveaICR-uri regionale de la 1 ianuarie2013 la Ia[i, Timi[oara, Craiova[i Cluj. Nu numai c\ acestea nuau momentan sediu sau finan]areasigurat\, dar nici m\car un ca-dru legislativ legea de func]io-nare a ICR a r\mas neatins\. Deo-camdat\, aceste ICR-uri exist\ doarpe site-ul institu]iei, ca declara]iide inten]ie. Prin urmare, nici Apo-calipsa nu s-a produs, dar nici di-viziile locale ale Institutelor Cul-turale Române nu figureaz\, mo-mentan, `n calendarul maya[.

Oric`t de mult l-am fi ironizat peAdrian Iorgulescu `n timpul man-datului s\u, proiectele mari aleministerului au r\mas acelea[i,creionate `n acei ani. ~ntre aces-tea, construirea s\lii de spectacolecare s\ g\zduiasc\ evenimente deamploare, precum Festivalul Enes-cu, r\m`ne stringent\. Dincolo deaceasta, aproape dou\ din cele treipagini pe domeniul Cultur\ cu-prins `n programul de guvernaretransmis Parlamentului `n aceas-t\ s\pt\m`n\ con]in elemente deconsolidare a politicilor privind pa-trimoniul na]ional. Preocuparealui Daniel Barbu este realist\, pen-tru c\ sensul existen]ei acestui mi-nister tocmai aici este: adminis-trarea competent\ a monumentelor

[i siturilor arheologice, func]iona-rea institu]iilor de spectacole dinsubordine. De crea]ie se ocup\ cre-atorii `n[i[i, iar de stimularea ac-tului artistic se pot ocupa, `n con-di]ii normale, prin finan]are, Ad-ministra]ia Fondului Cultural Na-]ional, Centrul Na]ional al Cine-matografiei, dup\ cum exportulcultural ]ine de misiunea Insti-tutului Cultural Român.

Noul ministru propune `nfiin-]area unei noi structuri: FondulPatrimoniului Na]ional, care s\administreze, conserve [i restau-reze monumentele. ~nfiin]area destructuri noi sau de suprastruc-turi pare s\ fie `n s`ngele oric\-rui ministru cu ambi]ii, f\r\ a sefi dovedit, de-a lungul timpului,[i eficacitatea unor asemenea de-mersuri. C`t\ vreme exist\ un se-cretar de stat pentru patrimoniucu un `ntreg aparat specializat peacest domeniu, probabil c\ alege-rea persoanei potrivite s-ar dove-di suficient\.

Daniel Barbu mai propune `n-fiin]area unui Muzeu al Comunis-mului, sus]inerea particip\rii ro-mâne[ti la evenimentele cultu-rale de talie interna]ional\ (e dat\drept exemplu Bienala de la Ve-ne]ia nu se specific\ despre caredintre ele e vorba, Arhitectur\ sauArt\? ICR sus]ine deja de ani buni,`n parteneriat cu Ministerul Cul-turii, participarea româneasc\, oputem trece la capitolul bifat ), dez-voltarea parteneriatului public-pri-vat `n domeniul industriilor artis-tice (termenul exact, `ncet\]enit lanivel mondial, este industrii cre-ative ), clarificarea legislativ\ [isporirea rigorii reglement\rilor`n materia propriet\]ii literare [iartistice (]inta este enun]at\ preavag pentru a `n]elege dac\ se do-re[te o nou\ lege a drepturilor deautor, av`nd `n vedere c\ prece-denta dateaz\ din 1996, dar a fost

permanent rectificat\, comple-tat\...), precum [i sus]inerea in-dustriei cinematografice române[tipentru a-[i `nt\ri competitivita-tea pe plan interna]ional (va trebuig\sit\, `n primul r`nd, o cale dedialog cu cei mai importan]i ci-nea[ti români ai momentului, careau adresat cuvinte grele nouluiestablishment pentru epurareade la ICR, institu]ie care i-a sus]i-nut consistent `n mandatul lui Ho-ria-Roman Patapievici).

Cum spuneam, s`ntem la niveluldeclara]iilor de inten]ie. Daniel Bar-bu va avea, `ns\, aceea[i misiuneimposibil\: s\-[i conving\ colegiifinan]i[ti [i primul-ministru c\acest Minister al Culturii merit\mai mult dec`t firimiturile din PIBaruncate `n ultimele decenii.

Sf`r[itul lumii nu a venit,chit c\ am ̀ nt`lnit români ca-re-mi explicau, cu un discurs`n registru grav semidoct [iparc\ `mprumutat din c\r]i-le lui Pavel Coru], cum st\treaba cu calendarul maya[[i cu alinierea planetelor. U-nora am `ncercat s\ le spunc\, [i dac\ va veni, oricumnu l-am observa: semne aleApocalipsei s`nt, `n Români-ca noastr\, `n fiecare zi, decel pu]in [aizeci de ani `ncoa-ce. Dac\ ar fi [tiut maya[iice popor urma s\ se nasc\la un continent [i-un oceandep\rtare de ei, sigur ar fif\cut o [edin]\ `n care ar fi

analizat riscurile cioplirii`n piatr\ a unei asemeneagroz\vii. Pentru cei ce cred`n previziunile maya[e, arfi trebuit ca acel calendar s\fie scos ̀ n format tabloid [i,`n loc de semne ciudate, s\ ai-b\ c`t mai multe fotografii cuOana Z\voranu [i cu mamaei. Sau cu doamna CarmenHarra, de profesie clarv\z\-toare , care le tot explic\ ci-titorilor ce obosesc dup\ untext de 400 de semne care e sem-nifica]ia datei de 21 decembrie2012.

Cei care cred, vorba c`nte-cului, c\ sf`r[itul nu-i aici potciti mai jos. Unele s`nt fapte

reale urmate de constat\ri a-mare, altele s`nt pur fictive,de[i posed\ [i un mic s`mbu-re de adev\r.

}ara noastr\ vesel\ esteprintre pu]inele care poateproduce apocalipse la co-mand\:

» de S\rb\tori, Victor Pon-ta va merge `n pelerinaj laMuntele Plagiathos;

» dup\ principiul divideet impera [i a[a mul]umim petoat\ lumea , Guvernul Pon-ta va separa Ministerul Edu-ca]iei `n alte dou\ mai mici:Ministerul Edu [i, logic!, Mi-nisterul Ca]iei;

» `n formarea guvernului,liderii USL au hot\r`t s\ ]in\cont de p\rerile altor mino-rit\]i dec`t cea maghiar\;primii consulta]i din lista l\r-git\ au fost turcii [i rromii;drept urmare, el se va numi,simplu, Rahat cu perje !

» s\pt\m`na trecut\ era s\se lanseze postul Guvern TV:Niels Schnecker, un domncare vorbe[te mult, g\te[teprost (l-am v\zut acum vreunan, `ntr-un reality show cu-linar la Prima TV), era c`tpe ce s\ ajung\ [ef la CFR;la curbe, [inele pocnesc!

» Guvernul USL [i-a scosdeja ghearele; `n Ajun,

membrii de Cabinet [i tabi-net `l vor trimite `n locullui Mo[ Cr\ciun pe SantaCLAWS;

» cresc taxele [i impo-zitele cu 16%; s\ sper\m c\domnul dottore Ponta nu`[i va plagia propria crea]ie;altfel, vom ajunge la o cre[-tere de 32%;

» Copilul lui CristianCioac\ a fost g\sit la [coalaunde ̀ nva]\ , relateaz\ dom-nii redactori de la gandul.in-fo; domnii `n cauz\ nu [tiu sau au uitat ce e aia o [tire;v\ da]i seama c`te emisiuni

f\ceau domnul M\ru]\ [idoamna Gherghe dac\ tele-viziunile ajungeau acolo c`ndcopilul era [i el, ca b\ie]ii,la o ]igar\ ̀ n WC-ul a[ez\m`n-tului cultural?

» {tefan Hru[c\ va lansahitul Eu iarna nu dorm ; no-ul s\u nume de scen\ esteConect-Ler.

Majorit\]ii `i place s\pun\ punctul pe i. Mie `miplace s\-l a[ez sub semnulexclam\rii! S\ ave]i S\rb\-tori lini[tite!

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

România, Crin\ [i pedeaps\


Misiune imposibil\la MinisterulCulturii. Planurilelui Daniel Barbu„Ministerul Culturii nu are o strategie. {i nici nu aavut.“ Declara]ia, aparent [ocant\, `i apar]ine de-acumfostului ministru al Culturii, Puiu Ha[otti, cel care asacrificat Parlamentul pentru a prelua portofoliul de laMircea Diaconu. A[ spune c\, mai degrab\, domnulHa[otti nu a avut [i nici nu va avea o strategie privind cultura.

Idei pe contrasensGeorge Onofrei


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din PetrilaIon Barbu

De[i `ntotdeauna mai exist\ spe-ran]\. Dac\ n-ar fi a[a, n-ar fi cres-cut a[a de tare v`nz\rile la alimen-te conservate, lanterne, saci de dor-mit termoizolan]i [i ad\posturiindividuale sau de familie. Nu lanoi, `n România, unde tr\im `ntr-ofervoare vesel-sp\imoas\ de c`ndne [tim ( {i c`nd ne-o fi mai r\u,a[a s\ ne fie! ) [i unde abia ce s-aut\iat porcii, a[a c\ mai avem dem`ncat c`rna]i [i sl\nin\, ci `nrestul lumii, c\reia ne-am obi[-nuit s\-i spunem civilizat\ .

Unii dintre cei care vor cu totdinadinsul s\ scape pl\nuiesc s\se duc\ `n de-acum faimoasa loca-litate francez\ Bugarach, `n mun-]ii Pirinei, loc `n care umbl\ ves-tea c\ ai putea sc\pa de inevitabilaapocalips\ maya, c\ ai trece ̀ n alt\dimensiune sau cam a[a ceva, `ntimp ce restul fraierilor vor disp\-rea din peisaj. Ce n-am priceputeu e cum s-a combinat profe]ia ca-lendarului maya cu zvonul des-pre Bugarach-ul francez. O fi scris

vreun preot maya la sf`r[itul ca-lendarului lor, ca un fel de not\ definal: Dar dac\ vre]i s\ sc\pa]i,dragi maya[i, merge]i `n 2012 `nBugarach, [ti]i voi, un s\tule] dinFran]a, colo-[a, peste ocean, [i sta]iacolo. A bon entendeur, salut. Sem-nat: popa Maya .

{i m\ mai `ntreb cum Dumne-zeu o civiliza]ie at`t de avansat\,care va fi fost `n stare s\ prevad\cu exactitate c`nd va veni sf`r[itullumii, n-a putut s\-[i prevad\ toc-mai propriul sf`r[it [i nu s-a pututpreg\ti pentru asta. Dar probabilc\ atunci c`nd e[ti preocupat delucruri a[a de m\re]e, cum e sf`r-[itul lumii, nu mai bagi `n seam\toate fleacurile, cum ar fi n\valaunor r\zboinici de pe un alt conti-nent, care `]i fac praf toat\ socie-tatea [i sistemul ei ierarhic, `]ifur\ aurul [i te cre[tineaz\.

De[i poate r\u fac c\ `mi bat jocde cele sfinte. Mai ales c\ pericolelecare ne amenin]\ traiul nostru p\-m`ntean s`nt mult mai numeroase.

V-a]i g`ndit oare c\ lumea a `n-ceput deja s\ se autodistrug\ [inoi nici nu ne d\m seama? Unii cer-cet\tori (aceast\ minunat\ sintag-m\, unii cercet\tori ) sus]in c\timpul deja curge mai repede [ic\ la ora actual\ tr\im `n [aispre-zece ore ceea ce ar fi trebuit s\tr\im `n dou\zeci [i patru. Vinova-t\ ar fi o anumit\ frecven]\, nu-mit\ oscila]ia Schumann a plane-tei, care s-a modificat radical `nultimii treizeci [i cinci de ani (dela 8 la 13 hertzi), dup\ ce vremede zece mii de ani r\m\sese con-stant\. A[a c\ nu v\ mai mira]ic`nd vi se pare c\ nu mai ave]i timps\ face]i tot ce trebuie s\ face]i `n-tr-o zi. Nu e de vin\ ritmul tot maigr\bit al civiliza]iei occidentale,ci oscila]ia Schumann, c\reia nicin-ai ce s\-i faci, fiindc\ nu te jocicu [tiin]a. Ba chiar, la un momentdat, timpul nu va mai exista, ceeace ̀ nseamn\ c\ va veni sf`r[itul lu-mii un altul sau acela[i, nu ampriceput foarte bine. Dar, conformarticolelor care `mpr\[tie aceast\veste, nu e vorba tocmai de un sf`r-[it al lumii; omenirea va trece pur[i simplu `ntr-o alt\ dimensiune.

Trecerea asta sun\ interesant[i tare a[ vrea s\ o apuc [i eu. M\tem `ns\ c\, dac\ tocmai a fost sf`r-[itul lumii dup\ calendarul maya,n-o s\ mai apuc\m s\ prindem [inoua dimensiune, dup\ oscila]iaSchumann. M\car de-am prindeCr\ciunul, ca s\ nu se strice at`taamar de carne [i de c`rna]i dincauza ambi]iei proste[ti a unoramerindieni mor]i de mult, carevor s\ ne vad\ [i pe noi pe n\s\lietocmai `nainte de s\rb\torile deiarn\. Mai ales c\ [ti]i ce zic româ-nii `ntr-o glum\ (nu chiar nejusti-ficat\) despre ei `n[i[i: c\ s`ntemat`t de `napoia]i, `nc`t dac\ o fi s\vin\ sf`r[itul lumii, la noi o s\ a-jung\ abia dup\ vreo sut\ de ani.Hai c\-i bine. {i c`nd ne-o fi mair\u, a[a s\ ne fie!

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

» Ce n-am priceput eu ecum s-a combinatprofe]ia calendaruluimaya cu zvonul despreBugarach-ul francez. O fi scris vreun preotmaya la sf`r[itulcalendarului lor, ca unfel de not\ de final:„Dar dac\ vre]i s\sc\pa]i, dragi maya[i,merge]i `n 2012 `nBugarach, [ti]i voi, uns\tule] din Fran]a,colo-[a, peste ocean, [ista]i acolo. A bonentendeur, salut.Semnat: popa Maya“.

Dac\ ajunge]i s\ citi]i acest text, `nseamn\ c\ a]i trecutcu bine de sf`r[itul lumii, care, conform calendaruluimaya, ar fi trebuit s\ vin\ `n 21 decembrie. Dac\ nu `lciti]i, `nseamn\ c\ interpre]ii calendarului au avutdreptate, a[a c\ degeaba scriu eu acum ce scriu.

Cum v-a]ipetrecutsf`r[itul lumii?


6 » muzic\

O carte, un muzician

Alex Vasiliu: Crea]ia luiRichard Oschanitzky

Cartea sa, intitulat\ simplu Crea-]ia lui Richard Oschanitzky. Tr\-s\turi stilistice, a ap\rut anul a-cesta la Editura Muzical\ [i esteurmarea unor preocup\ri de anide zile `n studiul jazzului, al celuiromânesc cu predilec]ie, materi-alizate `n articole de pres\ [i `n-tr-un extraordinar set de dou\ dis-curi, Memorial Richard Oscha-nitzky, vol. I, publicat `n 2006 subeticheta mie, practic, necunoscu-t\ 7dreamsrecords. ~nregistr\riale marilor interpre]i de jazz ro-mâni, dat`nd din anii 1967, 1970-71,cu Oschanitzky la pian, {tefan Be-rindei [i Dan Mândril\ la saxo-fon, Johnny R\ducanu, BogdanCavadia, Wolfgang Güttler bas,Ion Cristinoiu, Adrian Ciceu, Eu-gen Gondi percu]ie, prefa]ateinteligent de Alex Vasiliu, m-aucobor`t ̀ n timp ̀ ntr-o lume mai multsau mai pu]in minunat\, cea a stu-den]iei mele, c`nd i-am putut as-culta inclusiv `n jam session, laun club de pasiona]i, g\zduit de ocas\ de cultur\ altfel anonim\ dinBucure[ti, pe {tirbei Vod\...

Numai un blestem al ineficien-]ei, combinat\ cu suficien]\ [i cuacel complex de superioritate mal-format, pe care le eviden]iaz\ at`tde bine Lucian Boia, fac `n con-tinuare ca CD-urile amintite (dece nu o mai fi ap\rut [i vol. II, amomis s\ mai `ntreb), `mpreun\ cupu]inele cu Jancsi Körössy, s\ r\-m`n\ circumscrise lumii române[ti,incapabile s\ p\trund\ pe pia]ainterna]ional\, a[a cum ar meri-ta-o, indiscutabil. Oric`t suflet,swing [i originalitate au `nregis-tr\rile [i selec]ia prezentat\ de

Alex Vasiliu o dovede[te din plin ,ele nu pot p\trunde singure, nepro-movate, `n lume...

Numele lui Richard Oschanitz-ky `l poart\ azi o strad\ la Timi-[oara, un Club de muzic\ din Ia[i activ, cum o sugereaz\ Zilele Clu-bului, desf\[urate anul acesta `n-tre 12 [i 14 decembrie, la Casa deCultur\ a Studen]ilor [i, mai nou,monografia semnat\ de Alex Va-siliu. Un volum meritoriu, dintrepu]inele ap\rute `n România ulti-milor 20 de ani, de recuperare re-al\ a unei figuri culturale de ex-cep]ie [i a punerii ei, `n mod echi-librat, f\r\ pasiuni r\zboinice, `ncontextul anilor de regim comunist.

N\scut `n 1939, la Timi[oara, Ri-chard Oschanitzky provenea din-tr-o familie bine implantat\ `nlumea muzical\, tat\l [i primul das-c\l al compozitorului av`nd studiila Viena, Leipzig [i Würzburg [i,`ntre profesorii de compozi]ie, peArnold Schönberg. O [tiin]\ trans-ferat\ fiului s\u care, `ntre anii1955 [i 1959, student `n clasa luiMihail Jora la Conservatorul dinBucure[ti, ì uimea pe cei din jurca pianist, gra]ie unor calit\]i evo-cate de Gheorghe Firca `ntr-o con-vorbire cu Alex Vasiliu: Se pu-tea adapta oric\rui stil [i, astfel,putea improviza `n orice stil. Poa-te numai Constantin Silvestri `ldep\[ea `n acei ani... .

Pentru istoricul din mine, evoc\-rile personajului [i ale epocii, lacare Alex Vasiliu [i-a incitat de-alungul anilor de jurnalism partene-rii de discu]ie, au o valoare deose-bit\. Acela[i muzicolog, GheorgheFirca, relata: Mai to]i studen]iiclasei de compozi]ie voiau s\ de-p\[easc\ bariera proletcultismu-lui, a `ndoctrin\rii st`ngiste, carese afla `nc\ sub influen]a jdanovis-mului sovietic. Fiecare `ncerca s\-l[ocheze pe maestrul Jora... [carele replica] spun`nd «ei, `n tinere]e,`nainte de r\zboi, noi le-am fumatpe toate astea, dar voi acum da]icu nasul prin ele, [i o s\ v\ echili-bra]i singuri»... Nu s-au echilibrat,au mers ̀ nainte pe ideea modernis-t\, avangardist\... Astfel s-a n\scuto ̀ ntreag\ genera]ie de compozitoricare au fost, mai mult sau mai pu]in,colegii lui Richard Oschanitzky,

colegii mei... acea genera]ie dincare au f\cut parte Tiberiu Olah,Anatol Vieru, {tefan Niculescu, Au-rel Stroe, Theodor Grigoriu, Pas-cal Bentoiu etc. .

Dar ce poate afla t`n\rul stu-dent de ast\zi `n afar\ de vorbe,c`nd discurile cu muzica unui Jorapot fi num\rate pe degetele uneimìni, iar cele ale unui Filip Laz\rs`nt inexistente? Filip Laz\r, com-pozitorul care ì `nc`nta la Viena,`n anii 1920, prin modernism [i in-terpret`ndu-l pe Jora, pe directorulEditurii Universal sau pe EgonWellesz, iar ulterior st`rnea laude-le unui Hermann Scherchen.

Pentru Oschanitzky a urmat pe-rioada anilor de reinstalare a dog-matismului sever dup\ revolu]iaungar\ din 1956, `n care, al\turi deal]i muzicieni [i arti[ti, a ajuns pedrumuri, exmatriculat din Conser-vator, `n 1959, pentru a nu-[i mai`ncheia studiile niciodat\. Pianistla barul Continental, aranjor [i or-chestrator a zeci de melodii desucces, autor de muzic\ de scen\[i film, compozitor [i al unor rela-tiv numeroase piese de muzic\clasic\, colaborator apreciat de ra-dioul [i televiziunea est-germaneetc., via]a lui Oschanitzky, `ntr-unsens pasionant\, din anii 1960-70poate fi urm\rit\ `n detaliu `n vo-lumul semnat de Alex Vasiliu.

{i nu pot dec`t s\ v\ `ndemns\-l citi]i, ascult`nd, dac\ le g\si]iprin minune, [i cele dou\ CD-uriMemorial..., ce ar fi meritat reedi-tate [i ata[ate c\r]ii.

Dispari]ia recent\ a luiDave Brubeck, pianist,compozitor, aranjorcelebru, figur\ legendar\a jazzului americanpostbelic, m-a dus cug`ndul, `ntre altele, la unset de discuri [i la o carte,primite amical `n cursulacestui an, la Ia[i, [i ac\ror semnalare am totam`nat-o. Ambele s`ntrodul unei pasiuni [ipoart\ semn\tura unuicercet\tor serios [imig\los `n domeniulmuzicii, ca pu]ini al]iidup\ 1989, Alex Vasiliu.

Mult timp dup\ ce-am ascultatacest disc n-am izbutit s\ m\

apropii de el [i s\-l repun `nplayer. Rar s-a `nt`mplat ca vreopies\ nou auzit\ s\ m\ cucereas-c\ din prima, s\-mi umble la [u-ruburile min]ii, sl\bindu-le pecele prea str`nse, ung`ndu-le pecele ruginite. {i, of, Doamne!, lac`te piuli]e creierale am blocate,mi-ar trebui cel pu]in `nc\ unveac de singur\tate dinainteaboxelor audio, s\ las muzica s\-mi cure]e mecanismul! Desigur,nu doar minunatul disc al lui Mi-kael Åkerfeldt & Steven Wilson,publicat ̀ n luna mai 2012, la Road-runner Rec., a c\rui valoare se dez-v\luie f\r\ efort, `n toat\ splen-doarea lucrului bine f\cut [i-nstr\lucirea compozi]iilor inspira-te. Receptarea a fost ca `n piesa-titlu: Hold back the tears in mycomfort/We move forwards/Inthese pauses the storm corrodes .

De fiecare dat\ c`nd am vruts\ reascult discul, ceva mi se pu-nea de-a curmezi[ul `n minte, ini-m\ sau desuet cuv`nt suflet.Omul e predestinat s\ suporte ocantitate imens\ de suferin]\, dareste incapabil s\ duc\ `n c`rc\tot at`ta fericire. Frumuse]ea nuproduce totdeauna bucurie, nicinu aduce automat [i permanentbeatitudine. Vorbind numai des-pre muzic\, se dovede[te c\, tr\-itori `n marile ora[e, s`ntemimuni la cacofonia zilnic\, lavacarmul cotidian. Dar dac\ amauzi continuu Oda Bucuriei, oa-re n-am ajunge s\-l detest\m peBeethoven, cu toat\ m\re]ia lui?Al]ii or fi ̀ n stare s\ reziste la ase-menea tratament, eu nu. Probabil[i asta e o cauz\ a fricii de-a m\confrunta cu muzica lui Åker-feldt & Wilson. Pentru c\ am [tiut,am sim]it, am `n]eles de-ne`n]ele-sul, `n ora c`nd, sub cupola uneizile de var\, a[tept`nd o ploaiece nu se mai anun]a, m-am topit

la coliziunea cu, vorba lui Salieri,frumuse]ea pur\ .

Ce se poate spune despre o a-semenea realizare? Este un al-bum foarte cinematic, impresio-nist [i imersiv , `l descrie StevenWilson. Imersiv (de la englezes-cul immerse) aici are sensul deceva care se afund\ `n sine, teafund\ `n tine , ceva diferit deintrospec]ie sau autoanaliz\ .

{i Wilson dest\inuie cum s-a pe-trecut declicul compozi]iilor:

Ne-am a[ezat al\turi `n came-ra studio [i deodat\ totul s-a re-v\rsat toren]ial . Din ei, `n ei?Misterul crea]iei. Dorin]a de-acompune `mpreun\ era mai ve-che, de c`nd Wilson a supervizatalbumul Opeth Blackwater Park.Etapele produc]iei la studioul NoMan s Land, lista pieselor (pecare o consider inutil\, albumulav`nd o continuitate impecabil\),orchestra]iile, imprimarea p\r]i-lor de coarde [i pian cu LondonSession Orchestra, tobele cu Ga-vin Harrison, iconografia bazat\pe o pictur\ din 1969 a lui HansArnold, toate astea s`nt detalii nuprea interesante pentru ascult\-tor, cel mult pentru vreun rockerdornic s\ afle cum se lucreaz\profesionist. Este de mult bine[tiut c\, f\r\ seriozitatea munciide studio, obscur\ [i anost\ ore`n [ir, sclipirea genial\ a oric\-rei compozi]ii se transform\ `ne[ec.

Tot Wilson (a c\rui amprent\e decisiv\ pe tot albumul, Åker-feldt fiind mai mult un pretext)spune despre muzicieni, desprearti[ti `n genere, c\ nu trebuies\ fac\ (art\) pe gustul celorlal]i.Proced`nd astfel, ei `nceteaz\ s\mai fie arti[ti, devin animatori,actori de estrad\ (sau, `n muzi-c\, l\utari). E, poate, ideea cenutre[te indirect videoclipul DragRopes, pe care Jess Cope l-a de-senat/filmat pentru piesa omo-nim\. O viziune `ntunecat\ [itrist\ despre ce `nseamn\ intole-ran]a, bigotismul [i fanatismulreligios, pus\ pe ecran ca un spec-tacol de teatru al umbrelor, opictur\ mi[c\toare ciudat\ [i si-nistr\, poveste `ncheiat\ s`nge-ros ca o tragedie medieval\.

A reveni s\pt\m`nal asupra dis-cului `nseamn\, pentru mine, areintra `n epicentrul uraganului,al furtunii ce m\ purific\.

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Storm Corrosion

~n bastionulestablishment-uluiautohton

Revalorizarea clasicilor, rescriereascenic\ a operelor lor prin meta-texte regizorale, c\utarea prin pli-urile ac]iunii, `n profilurile perso-najelor [i `n rela]iile dintre ele s`ntobiceiuri contemporane. Ele au f\-cut din regizor, aceast\ figur\ proe-minent\ a ultimului secol, un nouautor, emanat de spectacolul tea-tral, autorul unei crea]ii rezultatedin opera]iunea de resemantizarea unui text. Obiecte ale acestui tipde inven]ie scenic\ s`nt lucr\rile

canonice, transformate voit, trecu-te prin filtrul actualit\]ii, al ten-din]elor, conceptelor [i a[tept\rilorprezentului. Revenind la Radu A-frim, el nu a fost interesat predi-lect de acest tip de demitizare, deextragere din efigie a unor drama-turgi [i lucr\ri general acceptateca valoroase. A preferat lucr\rilecontemporane, cu subiecte ce abor-deaz\ marginalitatea uman\ [isocial\ `n toate variantele ei, preo-cupat s\ evalueze cu mijloacele es-teticului familia, cea mic\, de aca-s\, [i cea mare, societatea, care ne`nglobeaz\. Dintre cei ajun[i ̀ n ma-nuale, s-a ocupat numai de Cehov,

Lorca [i Shakespeare, iar acum, `nAn Caragiale, s-a apucat de N\pasta,`n bastionul establishment-ului au-tohton, Teatrul Na]ional I.L. Ca-ragiale Bucure[ti. Pe scena de laSala Media, una modern\, nou\-nou]\, cu intrare din spatele edi-ficiului care, dup\ renovare, va fiun adev\rat multiplex teatral.

O N\past\ sut\ la sut\afrimian\

Oricine a auzit de Radu Afrim [tiec\, atunci c`nd vine vorba despreun proiect al s\u, nu te po]i a[tep-ta la ceva cuminte, ortodox. Afrimrevolu]ioneaz\ tot ce atinge, mer-ge `n contra curentului, dar o facecu program estetic, serios, profund.A reu[it ca `n scurt timp unui anu-mit stil de a face teatru s\ i se aso-cieze un adjectiv derivat din nume-le s\u, afrimian, ceea ce nu-i delocpu]in lucru. Tinerii `l ador\, areun fan club demn de o vedet\, ac-torii, nu numai cei la `nceput dedrum pe sc`ndur\, ci to]i cei careiubesc provocarea profesional\, vors\ lucreze cu el, teatrele, de faptmanagerii, fac orice ca s\-l scriepe afi[, iar speciali[tii `l urm\resccu aten]ie critic\. Lucreaz\ mult,chiar foarte mult, temeinic, cu ta-lent, cu o creativitate inepuizabil\,cea mai mare parte a produc]iilorlui s`nt reu[ite [i foarte reu[ite.Nici o carier\ nu-i un mar[ trium-fal exclusiv ascendent! Dup\ in-fla]ia de mont\ri Caragiale, `n fel[i chip, din ultimul an [i jum\tate,toat\ lumea teatral\ era curioas\s\ vad\ premiera aceasta. Evident,a fost cu totul altfel, sut\ la sut\afrimian\. Spre mijlocul reprezen-ta]iei, unul dintre interpre]ii per-sonajului colectiv foileteaz\ [i a-poi cite[te c`teva pasaje dintr-untom pe coperta c\ruia e scris culitere de-o [chioap\ Caragiale,cuprinz`nd cu volumul capul An-c\i, indic`nd ie[irea din carte, p\-r\sirea ei.

Textul e spus ca-n Caragiale

S`nt lucruri foarte frumoase [i in-spirate `n viziunea lui Radu A-frim. ~n primul r`nd, p\m`ntul ne-gru din spa]iul de joc, simbol almor]ii [i al `ntregului conflict dra-maturgic. Simbolistica lui e foar-te puternic\, e [i un contrast izbi-tor cu interiorul alb, imaculat, desecol XXI, perioad\ `n care e a-dus\ trista poveste. Textul e spusca-n Caragiale [i se potrive[te per-fect acestor tineri care par c\ vindin anturajul spectatorilor. Cuplulface parte din high-life, dup\ felulcum arat\ locuin]a, cum se `m-brac\ [i cum se comport\ ei, unhigh-life pe care `l vedem cu to]ii`n jur, cu interioare luxoase, obiec-te kitsch, plasm\, cu spoial\ cultu-ral\ concretizat\ `n minibibliote-ca cu c\r]i scumpe [i reviste, toa-te glossy. ~n aceast\ lume `n careambalajul, adic\ aparen]ele con-teaz\ infinit mai mult dec`t con]i-nutul, [i personajele lui Caragialese metamorfozeaz\. Anca e design-er, la final asist\m [i la o parad\de mod\, cam lung\, colec]ia ei e,fire[te, `ns`ngerat\. Dragomir pa-re f\r\ job. ~nv\]\torul e tatuat [inu e deloc cuminte. Un entertainerpresteaz\ mici numere de magie.C`nd autorul real al omorului e dez-v\luit, s`nt chema]i paparazzii. Iro-nic, anun]ul eliber\rii lui Ion dinocn\ e difuzat la [tiri, de AndreeaEsca, `n forma unei informa]ii des-pre o lege a gra]ierii. Tot ironic, apoant\, dar [i a citat cultural, pe u-nul din canalele TV pe care, plicti-sit, le tot schimb\ Gheorghe, apareo secven]\ din filmul omonim reali-zat `n anii 80 de Alexa Visarion.

N\pasta lui Afrim e o mizansce-n\ eclectic\: combin\ realismul cuexpresionismul [i onirismul, româ-nescul cu importurile formale, cre-din]a `n valoarea moral\ cu super-ficialitatea, rezolv\rile inspirate cusecven]ele care reu[esc doar s\ um-ple. M\ refer la prezen]a creaturii

din mintea lui Ion, spectaculoas\vizual, dar ilustrativ\, ̀ ntr-un mo-ment scenic expediat, la fel ca fan-toma facil\ ca solu]ie. Obiectul deart\ decorativ\ reprezent`nd unChrist s`ngeriu cu cunun\ de spiniargintie, iluminat din interior, eprea evident; `n egal\ m\sur\, ta-bloul vivant din final, tot cu suges-tii christice. Du[ul pe care `l faceAnca nu e, nici el, vital pentruspectacol.

Un spectacol cu bune [i rele

Registrul dramatic e atins de tu-[e ale deriziunii, de un tragism co-lorat cu umorul negru caracte-ristic mentalit\]ilor [i filosofiilorprezentului, c`nd via]a nu maireprezint\ valoarea suprem\, iarviolen]a [i moartea/omorul s`ntluate adesea `n zeflemea. Inter-pretarea eu am v\zut-o pe Cri-na Semciuc `n Anca e inegal\ [ilipsit\ de misterul care s\ ]in\privitorul tensionat p`n\ la final.Cel pu]in Anca [i Dragomir (Mi-hai C\lin) devin liniari [i previ-zibili foarte rapid, oferind perso-naje neconving\toare, care nuevolueaz\. Ion al lui Marius Ma-nole e precipitat [i profilat de li-nii ad`nci, iar Gheorghe-EmilianOprea e, pe partitura lui, atipic.Un element c`[tigat e muzica livesus]inut\ de Luiza Zan [i ValentinLuca, c`teva prelucr\ri vocal-in-strumentale dup\ c`ntece populareromâne[ti [i o singur\ bucat\ `nenglez\, op]iune pe care nu am`n]eles-o, probabil e o citare a an-glofiliei [i anglofoniei actuale.

Cum se `nt`mpl\ de obicei laAfrim, N\pasta va segrega publi-cul: o parte va adula propunerearegizoral\; al]ii vor sus]ine c\ ar-tistul se repet\, c\ vrea s\ scanda-lizeze cu orice chip. Cei ca mine,dac\ o mai fi cineva, care am v\-zut un spectacol [i cu bune [i curele, vor revolta ambele tabere.Asta e!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Radu Afrim a p\truns `n liga I a teatrului românescdup\ ce l-a reinterpretat, cu trupa de la Sf. Gheorghe,de la „Andrei Mure[anu“, pe Cehov [i cele Trei suroriale lui. Intrarea `n lumea consacra]ilor s-a f\cut cu oselec]ie `n Festivalul Na]ional de Teatru, cu multscandal, c\ci tradi]ionali[tii s-au cutremurat de at`ta`ndr\zneal\. Precaut atunci, a a[ezat ca subtitluindica]ia „adaptare (ne)firesc de liber\“, ceea ce [i era,mai pu]in (ne)-ul.

N\pasta,versiuneglossy

FO

TO

:Adi

Bul

boac

\


8 » interviu

Mihai Iov\nel:

„Mi-ar pl\cea s\ v\d `n continuaredestructurarea, `nc\ [i mai radical\, amodelelor canonice din poezia român\“

Elena Vl\d\reanu

Cum ai caracteriza momentul`n care criticul literar devine au-tor la r`ndul s\u. E comod? Lace te a[tep]i?

A[tept critici c`t mai bine articu-late. S`nt singurul lucru util, singu-rul lucru care face lucrurile s\mearg\ `nainte.

Erai undeva ironizat pentru de-butul tardiv. Este at`t de impor-tant pentru un critic literar s\aib\ volum? De ce?

Nu cred c\ v`rsta de 33 de ani m\calific\ drept fat\ b\tr`n\, cu emer-gen]\ tardiv\ , cum ai zice tu.Dar sigur c\ e important pentru uncritic s\ aib\ volum. Depinde `ns\ce fel de volum: doar un volum sauo carte? Dac\ a[ fi str`ns `ntr-o pla-chet\ c`teva eseuri sau cronicirisipite ici [i colo, nu cred c\ a[ fi

evoluat `n raport cu momentul `ncare, ah!, nu aveam volum . Im-portant pentru un critic e s\ scriec\r]i nara]iuni ample, care s\mi[te, s\ provoace [i s\ testeze con-cepte, care s\-l extrag\ din frag-mentarismul accidental [i buimacal scrisului. Genera]ia mea de cri-tici ar trebui s\-i fie recunosc\toa-re lui Andrei Terian pentru c\ i-aoferit, prin cartea G. C\linescu. Acincea esen]\, un sistem de referin-]\. Cine vrea s\ joace `n aceea[ilig\ cu Terian trebuie s\ `ncerce s\fie la fel de bun sau mai bun dec`tel. Cine nu, e liber s\-[i vad\ deping-pong sau de micile pasien]e dar s\ nu-[i fac\ iluzii.

Cum de ai f\cut aceast\ trecerede la Richard Rorty (teza de licen-]\) la Mihail Sebastian (doctorat)?

~ntre Rorty, un filosof soft, [i Se-bastian, un scriitor soap, rupturanu a fost tocmai spectaculoas\,

pentru c\ nu trebuie compara]icei doi, ci felul `n care i-am tratat.Or, `n am`ndou\ cazurile am pro-cedat mai cur`nd `n cheie concep-tual-ideologic\ dec`t literar\. De[i,`n cazul lui Sebastian, aveam casubiect un scriitor, am investigatmai mult orizontul ideatico-ideo-logic al epocii lui dec`t semanticametaforelor sau hermeneutica flo-rilor de salc`m (ceea ce, desigur,poate fi o lips\).

Ruptura nu a fost brusc\ [i pen-tru c\ ̀ ntre licen]\ [i doctorat m-amocupat [i cu altele: am scris o diser-ta]ie despre Cristian Popescu, am`nceput [i am abandonat o tez\ dedoctorat despre kitsch `n opera luiM. Eminescu, am scris vreo doiani, s\pt\m`nal, ̀ n revista Prezent[i `n cotidianul G`ndul , aproapeexclusiv despre literatur\ de con-sum, am publicat cronici literare`n Adev\rul literar [i artistic [i`n Cultura; nu `n ultimul r`nd, amparticipat, la Institutul de Istorie

[i Teorie Literar\ G. C\linescu ,unde s`nt cercet\tor, la c`teva pro-iecte precum Dic]ionarul Generalal Literaturii Române (7 volume,2004-2009), Cronologia vie]ii litera-re române[ti. Perioada postbelic\([apte volume ap\rute ̀ ncep`nd din2010; `nc\ patru s`nt `n curs de pu-blicare) [i Dic]ionarul Literatu-rii Române (2 volume, 2012).

Evreul improbabil este un titlubizar (sau provocator, cum ̀ l con-sider\ Paul Cernat). Chiar m\intereseaz\ de ce ai optat pen-tru acest titlu [i nu a[tept un r\s-puns de genul: r\spunsul se g\-se[te `n carte.

Titlul face sinteza unui raport iro-nic `ntre caracterul heterotopic alcalit\]ilor cumulate de Sebastiande-a lungul vie]ii [i felul predicti-bil `n care fiecare dintre aceste ca-lit\]i a fost produs\.

Dac\ nu-]i place r\spunsul \sta,am [i altul: e doar un titlu, nu `n-seamn\ nimic, important e s\ sunebine.

Cartea are [i o dimensiune u[ordemonstrativ\. Unii ar spune c\e ceva tipic pentru un debut.Ai vrut s\ provoci [i pe cine?

A[ zice c\ e mai cur`nd tipic pentrufelul `n care func]ioneaz\ minteamea.

Mihail Sebastian ̀ nseamn\ o zon\riscant\ ̀ n cultura român\ post-decembrist\. Cum ai ajuns aici?

Am ajuns din `nt`mplare. Dup\cum povestesc `n prefa]\, tema

mi-a fost sugerat\ de dna Elena Za-haria-Filipa[, care a vrut s\ m\scoat\ din blocajul cu Kitschul laEminescu. Nu-mi d\duse nicioda-t\ prin cap s\ scriu despre Sebas-tian, din care nu citisem, cred, de-c`t jurnalul [i c`teva articole. Daram acceptat imediat propunerea din dou\ motive: 1. De teza cu Emi-nescu m\ cam s\turasem (o re-dactasem `n cap [i g\seam plictisi-tor s\ o transcriu pe curat); 2. ~nanul al doilea de facultate, dna Za-haria-Filipa[, care preda literatu-r\ interbelic\, mi-a dat nota 3 (trei):deci am presupus c\ `mi cunoa[temai bine posibilit\]ile dec`t mi lecunosc singur. C\ subiectul Sebas-tian are un poten]ial de risc ̀ mi d\-deam seama, dar nu a contat ca ar-gument, oric`t m-ar excita riscurile.

Dar n-a[ vrea s\ ocolesc subiec-tul zonei de risc . De fapt, de undevine acest risc? Empiric, se poateobserva c\ `n ultimii 15 ani maimul]i intelectuali a[a-zic`nd de frun-te s-au ales cu etichete infamantedup\ ce s-au referit mai mult saumai pu]in ̀ n trecere la Sebastian [i,prin el, la lucruri sensibile precumHolocaustul. Dar asta nu `nseamn\c\ vina este neap\rat a lui Sebastian,care, `n fond, a fost folosit de mul]ica simplu ustensil: vina a fost dis-cut c`teva cazuri `n carte maicur`nd a utilizatorului. ~n concluzie,Sebastian poate c\ reprezint\ unsubiect riscant, dar nu `n m`inileoricui.

Care crezi tu c\ s`nt punctelenevralgice ale demersului t\u,unde vei fi atacat?

Vezi pagina 350, nota 4.

Nu s`nt mul]i critici literari pe care s\-i po]i citi depl\cere. Ve]i spune probabil c\ aceasta, critica literar\adic\, este un gen de ni[\, dac\ te intereseaz\, bine,dac\ nu, nu. Cuv`ntul pl\cere nu ar avea ce c\uta `nacest context. Eu nu cred deloc `n aceast\ variant\steril\ de critic\ literar\, [i acest gen trebuie s\ deam\sura talentului [i a artei scrisului. Revenind, MihaiIov\nel face parte dintre ace[ti critici literari care scriubine, interesant, cu nerv, cu spectaculoase – [i uneoride-a dreptul inhibante – manevr\ri ale limbajului.Toate aceste calit\]i, plus `nc\ multe altele, careconfirm\ c\ Mihai Iov\nel este [i un cercet\tor serios[i pasionat, fac din Evreul improbabil. Mihail Sebastian:o monografie ideologic\ un moment de v`rf aleseisticii române[ti `n anul care se apropie de final.

» De pild\, dac\ `mipropun s\-mi str`ng`ntr-un volum toatecronicile scrise p`n\acum, o pot face cuu[urin]\, iar volumulva fi exhaustiv. Dardac\ `mi propun s\str`ng `n volum toatecronicile importante?Aici deja intervine unimpas, dat\ fiindinterpretabilitateacuv`ntului„importante“.


interviu « 9

{i Paul Cornea, `n prezentareade pe coperta a IV-a, [i Paul Cer-nat, ̀ n cronica din 22 , remarc\bibliografia aproape exhaustiv\.Ce `nseamn\ pentru un cercet\-tor s\ fie exhaustiv? Este posibil?

Exhaustivitatea am luat-o ca peun compliment, dar orice istoricliterar [tie c`t de relativ este unastfel de cuv`nt relativ `n sens li-teral, adic\ o chestiune de raport`ntre ceea ce `mi propun, ceea ceob]in [i timpul pe care mi-l acord.De pild\, dac\ `mi propun s\-mistr`ng `ntr-un volum toate cronicilescrise p`n\ acum, o pot face cu u[u-rin]\, iar volumul va fi exhaustiv.Dar dac\ `mi propun s\ str`ng `nvolum toate cronicile importante?Aici deja intervine un impas, dat\fiind interpretabilitatea cuv`ntu-lui importante . Eu pot socoti c\am 20 de astfel de texte, dar oricine`mi va putea repro[a apoi c\ selec-]ia mea nu a fost exhaustiv\, `ntru-c`t am l\sat afar\ trei texte extremde importante. Sau: un comentariula Zdrean]\, `ndr\gita poezie a luiArghezi, poate fi remarcabil [i ex-haustiv, dar va r\m`ne cu toate a-cestea un fleac. Presupun`nd c\ uncritic `i va dedica `ntreaga via]\,public`nd `n cele din urm\ un tomimpozant pe subiect, un elogiu pre-cum Cartografierea lui Zdrean]\se dovede[te exhaustiv\ va fi maipu]in un compliment [i mai multo batjocur\.

Revenind la cartea mea despreSebastian, a[ t\lm\ci complimen-tele lui Paul Cornea [i Paul Cernatastfel: bibliografia este satisf\c\toa-re pentru scopul [i timpul limitatepe care le-am acordat proiectului.

Care au fost sursele cel mai di-ficil de consultat? Unde ai g\-sit surprizele?

Cel mai dificil a fost s\ citesc roma-nul Ora[ul cu salc`mi. It s a toughone.

O tr\s\tur\ pregnant\ a lui Mi-hail Sebastian `n carte este [ir\m`ne p`n\ la sf`r[it oportunis-mul (remarc\ [i Gabriela Gheor-ghi[or `n România literar\ ).Un autor minor [i oportunist,mai exact. Spune, te rog, [i cevapozitiv despre Mihail Sebastian.

Ce `nseamn\ oportunism? A[ zicec\ acest cuv`nt face gre[it sintezaraporturilor de tip cauz\-efect pecare le descriu `n cartea mea. S\lu\m cazul unui ins care iese `nploaie f\r\ umbrel\ [i, evident, seud\. Descris\ strict `n ace[ti ter-meni, este o propozi]ie neutr\ [iprea deschis\ interpret\rilor pen-tru a permite cuiva s\ emit\ jude-c\]i relevante pe seama con]inu-tului ei (putem presupune c\ [i-auitat umbrela, c\ nu `[i permite oumbrel\ sau c\ este o ploaie devar\ survenit\ `n plin\ canicul\,deci pl\cut\; plus `nc\ o mie dealte lucruri al c\ror raport cu ade-v\rul nu `l putem regla sau contro-la). Dar pe m\sur\ ce preciz\m con-textul, propozi]ia `ncepe s\ capeteun sens mai focalizat: dac\, de pil-d\, guvernul fascist a hot\r`t s\ con-fi[te toate umbrelele? Reprezint\gestul unuia care iese `n ploaie unact de oportunism, care legitimeaz\ac]iunea guvernului (avea ca al-ternativ\ s\ r\m`n\ `n cas\), sau,dimpotriv\, unul de curaj, semna-l`nd ostentativ prin lipsa acceso-riului umbrel\ abuzul pe carel-a suportat? Ei bine, ceea ce mi-ampropus `n carte nu a fost s\ m\joc cu adjectivele, ci s\ descriu c`tmai bine contextele. Tenta]ia de afi judgemental este de regul\ puter-nic\ `n cazul secven]elor istoricefoarte conotate precum fascismulsau comunismul dar pe mine sperc\ nu m-a contaminat.

~n fine, pentru c\ vrei ceva po-zitiv despre Sebastian (de[i, `nc\o dat\, un astfel de cuv`nt mi separe limitativ): a fost un ins pentrucare demnitatea conta.

Scrii sau, m\ rog, scriai des-pre (aproape) tot ce ap\rea `nzona poeziei la noi. Cum ai ca-racteriza acest moment, cu totmai multe edituri care public\poezie contemporan\, cu mult\poezie contemporan\? Ce au-tori ar trebui s\ urm\rim? (Re-cunosc, e o `ntrebare interesat\,pentru c\ am nevoie de un re-per, s`nt total rupt\ de ce s-a mai`nt`mplat aici.)

Nu cred c\ e[ti total rupt\ ]i-amcitit `ntr-un num\r trecut din SdCun interviu cu Vlad Moldovan [ip\reai s\ faci fa]\. Chiar, uite unautor care ar trebui urm\rit VladMoldovan. Cel mai recent volumcare mi-a pl\cut foarte mult estecel al lui Bogdan St\nescu (Apoi,dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletulneoclasicism distorsionat ironic `n

linia poe]ilor britanici pe care pre-supun c\ `i cite[te BAS). ~n 2012 aupublicat lucruri de top Radu Vancu(Fr`nghia `nflorit\, de departe celmai bun volum al lui) [i Dan So-ciu (Poezii naive [i sentimentale).~n rest, s`nt plictisit ̀ n leg\tur\ culinia neoexpresionist\ (cum i-a i-dentificat Al. Cistelecan pe imitato-rii lui Ion Mure[an), care s-a camfumat; dar [i linia de poe]i deschi-s\ de Marius Ianu[ (`n fond, camsingura poezie care a f\cut istoriede-a lungul anilor 2000) s-a arhivatprin canonizare [i imitare, de[i au-torii continu\ s\ publice lucruride nivel. Ar trebui s\ apar\ cevafundamental nou, probabil c\ `ncur`nd se va vedea ce anume. ~n ul-timii ani mi-a pl\cut la nebunieUmilirea animalelor de val chimic;cum [tiam unele texte `nc\ de prin2007, credeam pe atunci c\ va des-chide un nou trend (ipotez\ ero-nat\ val chimic este prea bun\pentru a putea fi imitat\; noroculei). Mi-ar pl\cea s\ v\d `n conti-nuare destructurarea, `nc\ [i mairadical\, a modelelor canonice dinpoezia român\, intrarea poezieipe ni[te coordonate mult mai paro-hiale (de tip folclor urban de ni[\sau mai [tiu eu ce referin]e extra-canonice parazitabile pot fi identi-ficate). Dou\mii[tii au beneficiatde experien]a literarit\]ii nude ahip-hop-ului, a rimelor m\iestre, darcare nu coborau din Macedonski,ci din experien]a limbajului str\-zii asociat\ cu ceva talent personal dar b\ie]ii de la RACLA sau de laParazi]ii nu au intrat ̀ n canonul po-etic românesc, de[i poate ar fi meri-tat-o. A[ vrea s\ v\d mai mult cu-raj, abandonarea pozi]iilor de con-fort minimalist-aseptic (uita]i-v\ cepoezie onorabil\ scriau [aptezeci[-tii, dar n-a r\mas mai nimic din ceimai mul]i), o mai mare impredicti-bilitate; a[ vrea s\ v\d pus `n oper\versul lui Eminescu: To]i se uit\cu mirare [i nu [tiu de unde vine .

C`nd ai `nceput s\ scrii cronic\literar\ [i de ce? Cine e de vin\pentru asta?

Am `nceput s\ scriu `n ultimul ande facultate (pe atunci se f\ceau pa-tru), `n 2001, la `ndemnul lui Da-niel Cristea-Enache, un t`n\r criticpe care `ncepusem s\-l admir deprin 1998, citindu-i cronicile dinAdev\rul literar [i artistic , [i ca-

re s-a nimerit s\ ]in\ seminarul lagrupa mea. ~n primul meu articol,publicat `n ALIA (f\r\ nici o glu-m\: s\ scriu cronici la Adev\rul

literar [i artistic a fost singurulvis literar pe care l-am avut vreo-dat\; de melancolia c\ revista s-adesfiin]at `n 2005 nu m-am vin-decat nici p`n\ azi), polemizamchiar cu Daniel Cristea-Enache pemarginea unei c\r]i a lui Alexan-dru Ecovoiu, Saludos. ~n lunile [i`n anii urm\tori, Daniel m-a `nv\-]at s\ scriu (eram pe vremea aiasub influen]a stilului ezoteric al luiC.M.I.) [i mi-a oferit posibilitatea(adic\ spa]iul unde) s\ o fac, mi-aredactat articolele [i mi-a datnenum\rate sfaturi bune. ~i voi r\-m`ne mereu recunosc\tor pentruaceast\ generozitate.

E[ti `nscris la post-doctorat? Cuce te ocupi?

La post-doctorat nu-s `nscris, dar`ncerc s\-mi `nchei afacerile des-chise prin Sebastian lucr`nd la ocarte despre Nae Ionescu [i ches-tiunea evreiasc\. De asemenea,proiectez o bro[ur\ despre ro-manul poli]ist pornind de la unvolum de poeme al lui Mircea Iv\-nescu (o parte deja am scris-o).Nu `n ultimul r`nd, m\ g`ndesc lao carte despre tema literar\ ofe-rit\ de `nt`lnirea dintre insule &comori. P`n\ una-alta, recitescTintin.

» Dou\mii[tii au beneficiat de experien]a literarit\]ii nude a hip-hop-ului, arimelor m\iestre, dar care nu coborau din Macedonski, ci din experien]alimbajului str\zii asociat\ cu ceva talent personal – dar b\ie]ii de la RACLA saude la Parazi]ii nu au intrat `n canonul poetic românesc, de[i poate ar fi meritat-o.A[ vrea s\ v\d mai mult curaj, abandonarea pozi]iilor de confort minimalist-aseptic (uita]i-v\ ce poezie onorabil\ scriau [aptezeci[tii, dar n-a r\mas mainimic din cei mai mul]i), o mai mare impredictibilitate; a[ vrea s\ v\d pus `noper\ versul lui Eminescu: „To]i se uit\ cu mirare [i nu [tiu de unde vine“.

Mihai Iov\nel, Evreul improbabil. MihailSebastian: o monografie ideologic\,Colec]ia „Critic\ [i Istorie literar\“,Editura Cartea Româneasc\, 2012

Florin Irimia

Pentru Smith, `ns\[i prezen]a luila Borstal reprezint\ un abuz alsistemului `mpotriva sa (nu aredreptate), iar faptul de a-l fi `ntem-ni]at pentru a-l pune acum s\ semanifeste ca un om liber este deneconceput. De aceea va refuza s\c`[tige cursa, alerg`nd c`t s\ se bu-cure de sentimentul de putere pecare ]i-l ofer\ faptul de a fi mereu`n frunte, de a nu avea competi-tori, de a alerga f\r\ s\ te mai g`n-de[ti c\ alergi, [i apoi oprindu-sesfid\tor la c`]iva metri de fini[.

Un viciu nu se poatet\m\dui dec`t printr-unalt viciu

~n Unchiul Ernest, un b\rbat penume Ernest Brown, fost lupt\tor`n Primul R\zboi Mondial, acumun ins singur, deprimat [i f\r\ niciun scop `n via]\, se `nsufle]e[te su-bit c`nd `n via]a lui apar dou\ feti-]e s\race care `l las\ s\ le cumpe-re de m`ncare. Alma [i Joan nus`nt altceva dec`t dou\ mici profi-toare, iar el [tie asta. Totu[i, pre-zen]a lor `n pubul unde alt\dat\bea p`n\ c\dea sub mas\ ì d\ o

stare de bine care `ns\ nu va du-ra mult. Poli]ia intr\ pe fir [i-i or-don\ s\ stea departe de fete. A[ac\ Ernest n-are `ncotro [i se `n-toarce sp\[it la b\utur\. Morala:un viciu nu se poate t\m\dui de-c`t printr-un alt viciu [i uneori b\-utura e de preferat.

De la fereastra clasei unde pre-d\, domnul Raynor, `nv\]\torul,prive[te peste drum, la magazinulde stofe `n vitrina c\ruia o fat\ no-u\ aranjeaz\ marfa. E nou\ pentruc\ p`n\ de cur`nd aici lucrase oalta, care a murit. Domnul Raynorì contemplase mult timp volup-tatea trupului, decret`ndu-l cel maiatr\g\tor dintre toate. Timide etlibertine, et fragile et robuste , `[iaminte[te el un vers din Baude-laire pe care trupul ei i-l inspira.

Dar de-acu[i s-a ispr\vit , vorbaaltui poet. Realitatea aceasta `lface nervos. E ca [i cum `n tot a-cest timp ar fi acceptat s\ predeala ni[te pro[ti de copii numai cas\ poat\ admira trupul acestei fetecu care la un moment dat mai-mai c\ ar fi intrat `n vorb\. N-a a-vut curaj, a l\sat un t`n\r s\ fac\asta `n locul lui, i-a p\rut r\u, darde-acum nu mai conteaz\. Dreptr\zbunare, `l ia la b\taie pe unuldintre elevi, un b\d\ran prost [iobraznic cum `l nume[te el. B\-d\ranul riposteaz\ [i pentru c`te-va secunde e ca [i cum cei doi arconcura la lupte greco-romane.Apoi, domnul Raynor pare s\ secalmeze. Dar e doar o impresie.Nimic nu va mai fi ca `nainte f\-r\ trupul voluptuos din vitrin\!Noroc c\ are la cine zbiera.

Via]a bate filmul

~n Fotografia cu barc\ la pescuit,un b\rbat este p\r\sit de o so]ieur`cioas\ care se mut\ cu aman-tul `ntr-un alt ora[. Trec zece ani,

apoi so]ia revine. ~i zice c\ zu-gravul cu care tr\ia a murit de ointoxica]ie cu plumb [i c\ de treiani e singur\. Are unde locui, areunde munci, [i totu[i iat-o aici, ce-r`ndu-i fotografia cu barca la pes-cuit aflat\ pe perete `n acela[i locdin clipa c`nd a fost a[ezat\ aco-lo. C`nd `nc\ mai erau `mpreun\,f\ceau haz de necaz c\ e ultimadin flot\, ramele celorlalte dou\fiind sparte `n urma deselor cer-turi conjugale. B\rbatul i-o d\. Adoua zi o vede expus\ `n vitrinaunei case de amanet. O r\scump\-r\ [i o a[az\ din nou pe perete. C`ndrevine `n vizit\, femeia observ\ fo-tografia, dar nu zice nimic. De fapt,zice ea ceva, dar nu imediat. Zicec\-i place [i c\ ar dori s-o aib\ laea acas\. Ca [i cum scena descris\mai-nainte n-ar fi avut loc. Timpde cinci ani, c`t va ]ine r\zboiulde cur`nd `nceput, femeia `[i vavizita so]ul `n fiecare s\pt\m`n\,`n aceea[i zi de mar]i. De fiecaredat\, la plecare, b\rbatul ì va dani[te bani. Femeia ì va lua, darg`ndul ei va r\m`ne la fotografie.~ntr-un final i-o va cere din nou.Chiar cu o zi `nainte s\ moar\, c\l-cat\ de un camion.

Se [tie c\ uneori via]a bate fil-mul. Este exact ceea ce se `nt`mpl\`n S`mb\t\ dup\-amiaz\. Un co-pil, naratorul, ajunge f\r\ s\ vrea,dar nu [i f\r\ s\-i plac\, asistentulunui sinuciga[. Ar fi trebuit s\ fiela film [i, neduc`ndu-se, tr\ie[teacum cu sentimentul c\ are s\ seplictiseasc\, de unul singur, `ntr-ozi de s`mb\t\. Dar nu, planurile si-nuciga[ului reconfigureaz\ farme-cul zilei [i b\iatul se `nsufle]e[tesubit c`nd este rugat ca la momen-tul potrivit s\ dea un [ut scaunu-lui de sub picioarele nefericitului.Zis [i f\cut! {utul este dat, sinuci-ga[ul `ncepe s\ se zv`rcoleasc\ `naer, dar doza electric\ de care fu-sese legat\ sfoara cedeaz\ [i trupulse pr\v\le[te la p\m`nt. E[ec total?Evident, dar numai pe moment.

~n Meciul, un oarecare Lennox,patruzeci de ani, mecanic auto, a-sist\ la `nfr`ngerea echipei sale defotbal pe teren propriu, lucru careì stric\ buna dispozi]ie, [i a[a des-tul de [ubred\. Ajuns acas\, la so-]ia lui gras\ [i la cei trei copii pecare ì are cu ea, devine m`nios [iajunge s-o pocneasc\. Nu e prima oa-r\, dar se pare c\ e ultima. Doamna`[i ia copiii [i-l p\r\se[te. S\rmanul

Lennox va trebui s\-[i fac\ singurde m`ncare de acum `nainte. Saus\ ia masa `n ora[.

Lumea lui Sillitoe:oameni m\run]i, destinem\runte, via]\ trist\ deprovincie

Dizgra]ia lui Jim Scarfedale sau,a[ ad\uga eu, Ce se `nt`mpl\ c`nde[ti dependent de m\mica ne pre-zint\ un caz tipic de pedofilie.Jim, care a stat prea mult sub fus-tele mamei, se c\s\tore[te t`rziu,este abuzat de so]ie [i se `ntoarcetraumatizat acas\. Dup\ care seapuc\ s\ h\r]uiasc\ feti]e nevino-vate pe alei ̀ ntunecoase din cartie-re `ndep\rtate. Vai ]ie, Scarfedale,vai ]ie, umanitate!

~n fine, Declinul [i pr\bu[irea luiFrankie Buller ne pune fa]\ `n fa]\cu destinul trist, mizerabil al unuiretardat care la dou\zeci [i ceva deani `nc\ (se) mai bate (cu) copiii dinga[ca rival\, poreclit\ Sodoma.Dar oric`t de bully [i de periculosar p\rea la prima vedere, Frankier\m`ne p`n\ la urm\ o victim\ apropriilor sale limit\ri. Naratorul`l re`nt`lne[te la c`]iva ani dup\r\zboi pentru a afla cu stupoare c\s\rmanul Frankie, Goliatul copi-l\riei sale, a ajuns la spitalul denebuni, unde i se fac [ocuri elec-trice. Nu c\ el ar fi foarte con[ti-ent de ceea ce i se `nt`mpl\. Poatechiar e mai bine a[a.

Iat\, deci, lumea lui Sillitoe. Oa-meni m\run]i, destine m\runte, via-]\ trist\ de provincie. Unde s`nt ti-nerii furio[i, dezam\gi]i de limit\-rile impuse de sistem? Au plecat,s-au dus `n Londra sau direct pelumea ailalt\. Dar s\ nu ne depri-m\m. Via]a nu e `n c\r]i. ~n plus,Cr\ciunul bate la u[\ [i eu ascultcolinde. Din Nottingham-ul nos-tru v\ urez S\rb\tori fericite!

Alan Sillitoe, Singur\tatea aallerg\torulluide ccurs\ llung\, traducere de Ciprian{iulea, Colec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XX“, Editura Polirom, 2012


10 » carte

Zile cu p\cat`n NottinghamAutorii

româniinvita]i laSalon du Livre 2013Lista oficial\ ainvita]ilor la Salon duLivre 2013 de la Paris, lacare România este ]ar\invitat\ de onoare,cuprinde 27 de autoriromâni, selec]ie operat\`n martie 2012 deCentrul Na]ional alC\r]ii din Fran]a, cuconsultarea InstitutuluiCultural Român.

Programul autorilor invita]iva fi stabilit prin acordul orga-nizatorilor români [i francezi,iar costurile implicate vor fi`mp\r]ite egal `ntre ICR [iReedExpo.

Pe lista invita]ilor figureaz\scriitorii: Gabriela Adame[tea-nu, Radu Aldulescu, Savatie Ba[-tovoi, Mircea C\rt\rescu, PetruCimpoe[u, Florina Ilis, Dan Lun-gu, Norman Manea, Marius Da-niel Popescu, R\zvan R\dulescu,Adina Rosetti, Bogdan Suceav\,Lucian Dan Teodorovici, Dumi-tru }epeneag, Eugen Uricaru [iVarujan Vosganian (prozatori),Ana Blandiana [i Doina Ioanid(poete), Nicoleta Esinencu, Ali-na Nelega, Matei Vi[niec (dra-maturgi), Lucian Boia, GabrielLiiceanu, Andrei Oi[teanu, An-drei Ple[u (esei[ti), Ileana Sur-ducan, Alex Tamba (autori debenzi desenate).

Ministerul Culturii [i Patri-moniului Na]ional va participaca partener, calitate `n care a in-vitat un num\r de nou\ autoriromâni: Horia B\descu, GabrielChifu, Riri Manor, Mircea Mar-tin, Valentin Nicolau, Marta Pe-treu, Ioan Es. Pop, Eugen Simion,D\nu] Ungureanu.

Institutul Cultural Român vaavea urm\torii invita]i: Constan-tin Ab\lu]\, Nicolae Breban, Au-gustin Buzura, Al. C\linescu,Paul Cernat, Neagu Djuvara, Ioa-na Dr\gan, Teodor Dun\, Ilea-na M\l\ncioiu, D.R. Popescu,Stelian T\nase.

Bine a]i venit `n Nottingham, ora[ul acela unde toat\lumea pare s\ lucreze la fabricile de biciclete [i de ]ig\ri,iar copiii lor au fost m\car o dat\ la Borstal, `nchisoareapentru delincven]i juvenili. Cel mai cunoscut dintreace[tia e Smith, t`n\rul alerg\tor din povestirea care d\[i titlul volumului. Ne vorbe[te un b\iat m`nios (am fostnervos de c`nd m-am n\scut, admite el), sup\rat pesistem, [i care tocmai de aceea nu vrea s\ fac\ pe placreprezentantului s\u, guvernatorul `nchisorii, care,remarc`ndu-i talentele de alerg\tor, `l `nscrie `ntr-o curs\pe care ì cere s-o c`[tige.


carte « 11

Din c`nd `nc`nd, un poet

Bogdan-Alexandru St\nescu

Are o aparent\ lejeritate `n ascrie poezie care nu poate fi dec`trezultatul unei perfecte asimil\ria realit\]ii, o filtrare a faptului [io reasamblare `n instala]ia pe ca-re ne `nc\p\]`n\m s-o numim po-ezie. {i aici se afl\ [i poietica luiVlad Moldovan, `n deconstruireareligiozit\]ii puse `n slujba realu-lui. Eu, personal, m-am s\turat depoezia care-mi poveste[te ce a f\-cut geniul ̀ ntre 12 [i 14, l\s`ndu-mimie s\ percep treaba asta cam cumvreau eu. Poezia a devenit inte-gral intentio lectoris, pentru c\,nu-i a[a, e mult mai simplu... Cebine e s\ ]i se `nc\lzeasc\ sufle]e-lul de emo]ie c`nd poveste[ti cumai f\cut baie sau cum te-ai `ndr\-gostit de Gina de la 4! Dac\ maivin [i vreo [ase cronici care s\stoarc\ material poetic din asta,cu at`t mai bine! ~n Dispars, tra-valiul (vai!) poetic vine din maximaconcentrare, din sintez\ [i dintr-opermanent\ polemic\ at`t cu valulpe care vine acest poet, c`t [i cupoetul `n sine.

Exemplul perfect desatir\ apocaliptic\

{tiu c\ am r\mas blocat `n catego-riile lui Northrop Frye, `ns\ poe-zia lui Vlad mi se pare exemplulperfect de satir\ apocaliptic\: ra-de tot, cu lejeritatea pe care numaitalia de uria[ ]i-o poate oferi. ~nacela[i timp, paradoxal, poezia luie de o maxim\ generozitate: cu ma-teria, cu arta, cu oamenii. Iar aces-ta mi se pare, din nou, un lucru ma-re: e mult mai greu s\ fii generos de-c`t s\ pozezi `n geniu ne`n]eles alc\rui principal atu e egoismul. Dinaceast\ generozitate iese, cred, [iironia de bun\ calitate, pentru c\e dezinteresat\: S`nt un tip pe ca-re nu-l cuno[ti/ [i m\ mi[c `n fun-dul s\lii . Acest tip pe care nu-lcuno[ti TU, tocmai tu, `[i percepeepidermic existen]a, e atent la an-samblul de elemente care, pusecap la cap, `ntr-o ordonare cretin\,rezult\ `n ceea ce numim noi via-]\. Poezia asta nu trebuie perce-put\ textual, nici ca demers pur

existen]ial, e un aliaj pervers (a seciti witty), care mi se pare a se `n-cadra perfect `n aria larg\ a lite-raturii manieriste. Pentru ceicare au r\mas cu impresia c\ ma-nierist e r\u, prost, plictisitor, ase vedea Hocke. Manierismul `n-flore[te `n perioade de criz\, a-tunci c`nd crea]ia se vede pus\sub semnul `ntreb\rii `n chiarmomentul imediat precedent e-xisten]ei sale. C`nd arta se `ntoar-ce asupra-[i, c`nd metatextul de-vine la fel de important ca textul,`nseamn\ c\ cel pe care ne-amobi[nuit s\-l numim creator se `n-doie[te amarnic de aceast\ cali-tate pe care i-o atribuim. Vlad Mol-dovan se hr\ne[te din aceast\ `n-doial\, poezia lui `[i trage seveledin chiar rela]ia poetului cu pro-priile incertitudini [i idiosincra-zii. Dialogul cu invizibilul, ca s\fac o parafraz\ proast\, are locprin sondarea semnalelor pe ca-re acest invizibil le trimite, a[acum [tie el mai bine: epidermic.

Din actant, poetul devineobservator feroce

F\r\ dr\gosteli f\r\ sex/ amba-laje `ntre vreascuri `ntre/ mucuri`ntre c`rpe `ntre/ s`rme, fire decablu/ sacrificat la montaj `ntre/suluri de cauciuc/ `ntre cioburi[i canistre./ Pe toate le adun\m/[i le arunc\m/ `n t\ciunii care nesus]in. C`t de frumoas\ e poeziaasta! Cum deconstruie[te, constru-ind, ultimul vers... C`nd ai spunec\ e o simpl\ [i comun\ critic\ aunui consumerism universal, vinacei t\ciuni, care ard tot. Ironia ju-cat\ gratuit nu are valoare, singu-ra ironie valabil\ e cea care se hr\-ne[te din melancolie. Iar melan-colia este motorul acestui volum:nu neap\rat un spleen cum am maiv\zut jucat, ci mai cur`nd o pasi-vitate `n fa]a vie]ii care transfor-m\ poetul din actant `n observatorferoce. Vede, aude, asimileaz\, fil-treaz\ totul prin acest organ per-ceptor monstruos care este me-lancolia: Unii au b\ut prea multdin vin al]ii din/ berea lor/ (la unmoment dat ai r\mas singur [i/masa tremura iar pe ea b\utura

`n sticle [i pahare/ te `ng`na se on-dula lene[\ p`n\ te-ai speriat)//Dar to]i `n viermuiala de rubede-nii/ ne-am minunat de ploaia lim-pede,/ de aerul greu/ pe care Dom-nul `l preg\tise azi `n Empireu .

Poezia trebuie s\ seautodistrug\ pentru aie[i mai puternic\

Poate c\ mie `mi vine aceast\ po-ezie ca o m\nu[\, poate m\ `n[el,`ns\ cred c\ a[a trebuie scris, l\-s`nd la o parte individualit\]ile cre-atoare, orgoliile scriitorice[ti: po-ezia trebuie s\ se autodistrug\pentru a ie[i mai puternic\. T\ciu-nii cita]i s`nt foarte importan]i,tocmai pentru c\, a[eza]i unuldeasupra celuilalt, `ntr-un imensfoc de tab\r\, g\zduiesc, `n chiarinima acestei construc]ii fantas-te, un foc pe care nu-l poate stingeploaia imposturii.

Un poet care vegheaz\ din`ntuneric, martor t\cut al joculuinostru, combinator de expresii,st\ri, amintiri, iluzii... Iat\ o stro-f\ pentru care mi-a[ da doi anidin via]\ ca s\-i fiu autor: Dinc`nd `n c`nd/ [i nesilit de nimeni/str\luce iadul toamna/ sub palidfrunzi[ .

Vlad Moldovan, Dispars, colec]ia „Poezie“,Editura Cartea Româneasc\, 2012

De fapt, mi-a[ dori foarte mult s\ fiu contemporan cuVlad Moldovan. A[ vrea s\ [tiu c\ undeva, `ntr-un ora[cu turle [i str\du]e pavate medieval, tr\ie[te un omcare nu-[i prive[te existen]a dec`t ca pe o continu\autoanaliz\, ca pe o scriere care se propag\, s\raca, pespezele unei existen]e l\sate `n umbr\. Din nefericire,Vlad Moldovan are foarte pu]ine [anse de a exista cuadev\rat. E prea mi[to [i prea altfel pentru a fi, lamodul românesc al fiin]ei.

» Pentru cei care aur\mas cu impresia c\manierist e r\u, prost,plictisitor, a se vedeaHocke. Manierismul`nflore[te `n perioadede criz\, atunci c`ndcrea]ia se vede pus\sub semnul `ntreb\rii`n chiar momentulimediat precedentexisten]ei sale.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din Sur`suljaguarului, de SalmanRushdie, care va ap\rea `ncur`nd la Editura Polirom,`n colec]ia „BibliotecaPolirom“, seria de autor„Salman Rushdie“, `ntraducerea din limbaenglez\ a Danei Cr\ciun.

– Fragment –

Poe]i de Ziua Bucuriei

La aniversarea celor [apte ani dec`nd Somoza `[i luase t\lp\[i]a cucufere [i cop`r[eie, m\ g\seam a-l\turi de un bine-cunoscut poet,care se ducea s\ dea un telefon im-portant. Poetul era Daniel Ortega [iprobabil cea mai popular\ poezie

a sa era N-am v\zut Managua `nfuste mini . Pe vremea c`nd tivu-rile Managuei s-au ridicat deasu-pra genunchilor, Ortega era `n`nchisoare.

Pre[edintele Ortega sau coman-dante Daniel , cum i se spunea pes-te tot nu voia s\ mai vorbeasc\despre experien]ele lui din `nchisoa-re. Poemul s\u intitulat ~n `nchi-soare oferea o posibil\ explica]ie:

Love[te-l a[a, uite-a[a,~n coaie, `n fa]\, `n coaste.D\-mi fierul ro[u, ciomagul.Vorbe[te! Vorbe[te, jigodie,~ncearc\ apa s\rat\,Vooorbe[teeee, nu vrem s\ tenenorocim.

Am `nceput s\-l `ntreb desprescris, dar a p\rut st`njenit de `n-treb\rile mele.

~n Nicaragua to]i s`nt poe]ip`n\ la proba contrarie, a spus el.

~n momentul de fa]\, principaluls\u efort literar era de a-[i convin-ge mini[trii [i reprezentan]ii s\le vorbeasc\ limpede oamenilor.

Recurgem prea des la un lim-baj care ̀ i ̀ ndep\rteaz\, care creea-z\ o pr\pastie.

Ar\ta ca un [oarece de biblio-tec\ dup\ un curs de culturism. Ati-tudinea lui era un amestec `ntreun clipit de ochelarist cu o sfial\blajin\ [i o `ncredere `n sine abso-lut deconcertant\. Acum nu s-ar maifi legat nimeni de el.

Dialogul cu oamenii era o prio-ritate pentru administra]ia sa. ~[iducea deseori `ntregul cabinet la`nt`lniri cu cet\]enii ̀ n pie]e publi-ce, l\s`ndu-se tras la r\spundere`ntr-un fel `n care criticii s\i oc-cidentali n-ar fi f\cut-o niciodat\.Am `ncercat s\ mi-i imaginez peRonald Reagan sau Margaret Tha-tcher consim]ind s\ se supun\ unui

interogatoriu lunar din parteapublicului [i n-am reu[it.

Ast\zi `ns\ era vorba de o alt\form\ de comunicare. Telefonul pecare urma s\-l dea Ortega repre-zenta inaugurarea oficial\ a linieide comunica]ii Inter-Sputnik din-tre Nicaragua [i ]\rile blocului so-cialist. Am ajuns la antena para-bolic\ a[ezat\ pe dealurile Mana-guei, nu departe de panoul de lemncu ini]ialele FSLN, [i am ascultatdiscursurile demnitarilor ru[i.URSS pl\tise noua instala]ie [iStatele Unite o catalogau deja drepto baz\ de spionaj. Mie `mi p\reaun sistem de telefonie. ~n timp ceDaniel Ortega i-a telefonat mai `n-t`i ambasadorului s\u de la Ha-vana [i apoi trimisului Nicaragueila Moscova, prostia politicii State-lor Unite a p\rut mai mult dec`tevident\. ~n Nicaragua puteai ve-dea la televizor filme vechi cu JackNicholson, companiei Coca-Cola`i mergea de minune, iar lumea oasculta pe Madonna c`nt`nd la ra-dio Tr\im `ntr-o lume materialis-t\, iar eu s`nt o tip\ materialist\ .Jocul de baseball era o obsesie na-]ional\ [i lumea vorbea cu m`n-drie despre juc\torii nicaraguanicare ajunseser\ `n ligile mari dinStatele Unite. Pe vremea lui Somo-za, c`nd ziarele erau cenzurate, a-cestea tip\reau poze cu MarilynMonroe [i alte vedete de la Holly-wood ̀ n locul articolelor interzise,cre`nd astfel o alian]\ probabilunic\ `ntre Hollywood [i ideeade protest radical. Influen]a ame-rican\ avea o importan]\ enorm\[i `n literatura nicaraguan\. Poe-zia scris\ ̀ n aceast\ ]ar\ fusese pro-fund afectat\ de opera lui WaltWhitman [i Ezra Pound.

Acum `ns\ exista blocada eco-nomic\. Un transport de macara-le olandeze ce venea spre Nicaraguafusese sechestrat de autorit\]ileStatelor Unite `n zona american\a Canalului Panama. IBM `[i re-tr\sese toate punctele de servicedin Nicaragua, oblig`nd aceast\]ar\, deja s\r\cit\, s\ cheltuiasc\enorm ca s\ treac\ de la compu-terele IBM la alte modele, maipu]in motivate ideologic. (M-am`ntrebat ce avea s\ se `nt`mple cu

procesorul IBM pe care SergioRamírez mi-l ar\tase cu entuzias-mul [i m`ndria tipice unui proas-p\t `ndr\gostit de tehnologie.) Decur`nd, organiza]ia Oxfam Ameri-ca fusese `mpiedicat\ de Adminis-tra]ia Reagan s\ trimit\ `n Nica-ragua o `nc\rc\tur\ de semin]e,sape [i echipamente agricole `nvaloare de patruzeci [i una de miide dolari.

Nu puteai petrece nici m\car ozi `n Nicaragua f\r\ s\-]i dai sea-ma de presiunea imens\ [i necon-tenit\ exercitat\ asupra ]\rii deuria[ul de la grani]a de nord. Era opresiune care se sim]ea `n fiecareminut al fiec\rei zile.

Roger, caricaturistul cel mai deseam\ din Nicaragua, desenase pen-tru ziarul de diminea]\ un uria[Unchi Sam aplec`ndu-se [i uit`n-du-se prin binoclu la o cas\ minus-cul\ din Nicaragua, de dimensiu-nea [i forma cu[tii lui Snoopy. ~nbalonul cu textul se putea citi: Da,v\d clar: e cert c\ se preg\tesc s\invadeze .

~nt`mplarea face c\ Peanutstocmai publicase ni[te benzi de-senate cu o variant\ american\pe aceea[i tem\. Linus, Snoopy [i,dac\ ]in bine minte, Lucy se uit\la televizor, `mbr\ca]i `n unifor-me de camuflaj. Ce mai zice? `n-treab\ fata. Linus r\spunde: A-cela[i lucru ca [i ieri. Zice c\ `nlume exist\ oameni care vor s\distrug\ modul nostru de via]\ .

N-am `ncredere `n el , zice Lucysau Patty sau cine-o fi fost. Se-rios? De ce? N-am `ncredere `nnimeni.

Func]ionarii sovietici au statal\turi de Daniel Ortega `n timpce acesta a sunat la Moscova. TheNew York Times tocmai ce-i f\-cuse stalini[ti pe sandini[ti `n-tr-un editorial. Stephen Kinzer,trimisul ziarului la Managua, scri-sese cu `nt`rziere un reportaj (f\-r\ s\ fi fost la fa]a locului) desprecea mai recent\ atrocitate comi-s\ de for]ele Contra: minarea unei[osele din provincia Jinotega dinnord, l`ng\ Bocay. Mina arun-case `n aer un autobuz [i omor`setreizeci [i doi de civili, inclusiv


12 » avanpremier\

AUTORUL

Salman Rushdie s-a n\scut la Bombay (azi Mum-bai) `n 1947. La v`rsta de treisprezece ani pleac\`n Anglia, unde va studia istoria la prestigiosulKing s College din Cambridge. Dup\ absolvire se

mut\ la Karachi, `n Pakistan. Are o scurt\ [i ne-fericit\ experien]\ `n televiziune, dup\ care se `n-toarce `n Anglia, unde `[i construie[te o carier\de scriitor profesionist.

Debuteaz\ `n 1975 cu Grimus (Polirom, 2008),dar romanul care l-a impus definitiv a fost Copiii dinmiez de noapte (1981; Polirom, 2005, 2007), distinscu Booker Prize `n 1981 [i The Booker of Bookers`n 1993. Au urmat volumele Ru[inea (1983; Poli-rom, 2001, 2008), Versetele satanice (1988; Polirom,2007), pentru care a fost condamnat la moarte deayatollahul Khomeini `n 1989, Harun [i Marea dePove[ti (1990; Polirom, 2003, 2008), Ultimul suspin alMaurului (1995; Polirom, 2002, 2010), P\m`ntul desub t\lpile ei (1999; Polirom, 2003, 2008, 2011), Furie(2001; Polirom, 2012), Shalimar clovnul (2005; Po-lirom, 2006), Seduc\toarea din Floren]a (2008; Poli-rom, 2009, 2011), Luka [i Focul Vie]ii (2010; Polirom,2010). Pe l`ng\ romanele men]ionate, a mai publi-cat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994;Polirom, 2005, 2009) [i volumele de publicistic\ Pa-trii imaginare (1992; Polirom, 2008) [i Dincolo delimite (2002; Polirom, 2006). ~n toamna anului 2012public\ simultan, `n mai multe ]\ri, un volum dememorii din perioada fatwei. Edi]ia româneasc\a ap\rut la Editura Polirom, cu titlul Joseph An-ton: Memorii.

~n 1999, Fran]a i-a acordat titlul de Commandeurdans l Ordre des Arts et des Lettres. ~n 2007 i-afost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Bri-tanic, iar `n 2008 a devenit membru al AmericanAcademy of Art and Letters.

Salman Rushdie –Sur`sul jaguarului


c`]iva elevi. Reportajul lui Kinzersugera c\ FSLN ar fi plantat minaacolo, `ntr-o `ncercare de a-[i atra-ge simpatia comunit\]ii interna-]ionale.

Presiune [i un telefon la Mos-cova. Du[manul du[manului meu`mi devine `n cele din urm\ prie-ten. ~n Managua nu se g\sea faso-le. (Imagina]i-v\ o penurie de paste`n Italia.) Existau zile `n care abiase g\sea porumb pentru tortillas.Infla]ia ajunsese aproape la 500%,iar pre]urile o luaser\ razna. Te pu-tea costa [ase vite ca s\-]i reparicamioneta.

Economia depindea enorm deimporturi. Nicaragua nu produceanici sticl\, nici h`rtie, nici vreunmetal. Era, de asemenea, foartevulnerabil\ `n caz de atac. Econo-mistul Paul Oquist mi-a descris-odrept o economie a unicatelor un singur port de mare ad`ncime,o singur\ rafin\rie, un singur ae-roport interna]ional. Loviturilechirurgicale ale Statelor Unitear putea paraliza foarte u[or `n-treaga ]ar\. Poate c\ de rafi-n\rie nu s-ar atinge, a zis Oquist, el`nsu[i un norteamericano, pen-tru c\ e administrat\ de Exxon.

~n cei cinci ani de r\zboi, eco-nomia Nicaraguei suferise pier-deri estimate la dou\ miliarde dedolari. ~n 1985, totalul exporturi-lor ]\rii fusese evaluat la trei sutede milioane de dolari; importuri-le se ridicau la nou\ sute de mili-oane. Dou\ miliarde de dolari re-prezentau aproximativ produsulintern brut pe un an. Deci Nica-ragua pierduse `n ultimii cinci aniproduc]ia unui an `ntreg, majori-tatea daunelor `nregistr`ndu-se `na doua jum\tate a acelei perioade.

C`nd s-a pronun]at `mpotrivaStatelor Unite, Curtea Interna]io-nal\ de la Haga a sus]inut [i pre-ten]ia Nicaraguei c\ Statele Uniteerau pasibile de plata unor compen-sa]ii pentru daunele economice.Curtea respinsese, de asemenea,argumentul american conform c\ru-ia Nicaragua era agresor regional

[i c\, `n consecin]\, statele din zo-n\ aveau dreptul de a se ap\ra `m-potriva ei. (Judec\torii care au vo-tat pentru verdictul majorit\]ii e-rau din Algeria, Argentina, Bra-zilia, China, Fran]a doi , India,Italia, Nigeria, Norvegia, Polonia[i Senegal. Cei trei care s-au opusproveneau din Statele Unite, Ma-rea Britanie [i Japonia.)

Administra]iei Reagan nu-i p\-sa de justi]ia interna]ional\, celpu]in nu atunci c`nd ap\r\torii a-cesteia se pronun]au `mpotrivaStatelor Unite. Situa]ia era supra-realist\: ]ara care ac]iona de faptilegal, infractorul, lansa epitete degenul totalitar, tiranic [i stalinistasupra guvernului ales al unei]\ri care nu `nc\lcase nici o lege.Banditul se d\dea drept [erif.

Daniel Ortega [i-a terminat con-vorbirea cu Moscova [i a `nchis te-lefonul. Toat\ lumea ru[ii, nica-raguanii, escritor hindú a ̀ nceputs\ z`mbeasc\. ~n fond, era ZiuaBucuriei.

Iar dup\ Zi, Noaptea. ~ntr-un i-mens cort verde de circ, donat deCuba, muzicieni din `ntreaga A-meric\ Central\ c`ntau `n cadrulfestivalului de muzic\ contempo-ran\ Nueva canción. Ritmurile desalsa alternau cu c`ntecele revo-lu]ionare. Managua devenise uncentru important pentru muzicie-nii liberali americani. Pe l`ng\ ar-ti[tii din Carpa Nacional, cortulde circ, de cur`nd mai concertase-r\ aici Peter, Paul and Mary. Jack-son Browne trecuse [i el pe aici.

~ntre timp, la cel\lalt cap\t alora[ului, [apte poete recitau `nruinele de la Grand Hotel. Acestase pr\bu[ise `n mare parte `n tim-pul cutremurului. R\m\[i]ele ocurte interioar\, cu balcoane dejur-`mprejur [i acum deschis\ sprecer func]ionau `n chip de cen-tru cultural al ora[ului. Ruineleerau pline de iubitori de poezie.Nu cred s\ mai fi v\zut vreun altpopor care s\ pre]uiasc\ poeziaat`t de mult ca nicaraguanii nicim\car `n India [i Pakistan, unde

poe]ii erau venera]i. Cele [aptepoete se adunaser\ laolalt\ [i seplimbau `ncoace [i `ncolo `n par-tea din spate a scenei, `mbr\catela patru ace [i evident emo]iona-te. Au venit pe r`nd `n fa]\, undeau fost prezentate de criticul Ilea-na Rodríguez, [i, imediat ce unadin ele `[i termina lectura, se `n-torcea `n spate, unde celelalte dingrup se adunau `n jurul ei, ca s-o`mbr\]i[eze [i s-o `ncurajeze.

Din cele [apte poete, dou\ mi-aure]inut `n mod deosebit aten]ia:Vidaluz Meneses, o femeie sub]i-re, serioas\, cu un stil de recitareat`t de calm, `nc`t era u[or impre-sionant, [i Gioconda Belli, c`[ti-g\toarea prestigiosului premiuCasa de las Américas. Poezia ei era`n acela[i timp extrem de senzu-al\ [i direct\ din punct de vederepolitic.

Tat\l lui Vidaluz Meneses fuse-se general `n Garda Na]ional\ alui Somoza [i fusese asasinat `ncele din urm\ `n Guatemala, `n1978, de c\tre Armata de Gheril\a S\racilor. (Venise `n Guatema-la ca ambasador al lui Somoza.)Emo]ionantul ei poem O ultim\carte po[tal\ pentru tat\l meu,generalul Meneses ar\ta cum o-pera ì devenise mai bogat\, dar[i mai dureroas\, ca urmare a am-biguit\]ilor situa]iei sale famili-ale. (~n momentul mor]ii tat\lui ei,ea colabora deja `n secret cu Fren-te de c`]iva ani. Tat\l ei a aflat [irela]iile dintre cei doi au devenit,deloc surprinz\tor, destul de difi-cile.) Meneses a vorbit despre a-ceste ambiguit\]i `ntr-un interviuacordat lui Margaret Randall:

N-am putut s\ ur\sc niciodat\du[manul, dar m\ `ncearc\ o i-mens\ triste]e, pentru c\ o persoa-n\ pe care am iubit-o extrem demult nu mi-a `mp\rt\[it idealu-rile. Iar aceasta, cred, este ideeacentral\ a operei mele... {i totu[i,`mi dau seama c\ `mi dezam\gescmul]i prieteni cu poemul acela...Poate li se pare un text slab. Dareu cred c\ poezia trebuie s\ fieautentic\ .

A vorbit despre apartenen]a lao genera]ie sacrificat\ , pentrucare munca de reconstruc]ie na-]ional\ devenea mai important\dec`t nevoile artistice. Era genulde afirma]ie la care probabil c\te a[teptai din partea unei femeia c\rei motiva]ie revolu]ionar\era `n esen]\ religioas\, cum era`n mod clar cazul lui Meneses.Dar Gioconda Belli, o poet\ multmai laic\, a f\cut declara]ii foar-te asem\n\toare `n dialogul ei cuMargaret Randall. Tocmai luasehot\r`rea, a spus ea, s\-[i trans-forme munca (pentru revolu]ie)`n cel mai bun poem pe care l-a[putea scrie .

Poeziile lui Belli au `ncheiatseara. Ea crease un soi de poeziede dragoste public\ care, din totce auzisem p`n\ atunci, reu[ea s\exprime cel mai bine patimileNicaraguei.

Curg rùri prin mine,Trupul `mi e sfredelit de mun]i,Iar eu `ncep s\ m\ transform~n geografia acestei ]\ri,~n lacuri, h\uri, r`pe,P\m`nt pentru sem\nat iubireCe se deschide ca o brazd\{i m\ umple de dorin]a de-a tr\i,De-a o vedea liber\, frumoas\,Plin\ de z`mbete.Vreau s\ explodez de iubire...

CARTEA

Sur`sul jaguaru-lui a fost scris\de Salman Rush-die `n urma uneic\l\torii `n Nica-ragua [i este oprezentare plin\de empatie a u-nei lumi aflate`ntr-o prefacereradical\ dup\ a-lungarea dictato-rului Somoza [iinstaurarea unuiguvern revolu]io-nar. Nicaraguaanului 1986 e o]ar\ fr\m`ntat\[i surprinz\toare:guvernul sandi-nist poart\ un r\z-boi de uzur\ cugherilele Contra,`n Managua e pe-nurie de alimen-te, `n timp ce [apte poetese recit\ versuri `n ruinele de la GrandHotel, regiuni `ntregi s`nt afectate de atentate, fo[tii revolu]ionariau ajuns politicieni [i o mul]ime de voluntari str\ini vin s\ partici-pe la reconstruc]ia ]\rii.

Asum`ndu-[i masca jurnalistului, Rushdie izbute[te s\ repro-duc\ o stare de spirit [i s\ reconstituie dintr-un mozaic colorat,de pove[ti, momente istorice, dialoguri [i detalii cu parfum local,o lume a contradic]iilor, a speran]elor [i dezam\girilor, a as-pira]iilor [i provizoratului.

C\t\lin Mihuleac, Aventurile unui gentleman bol[evic, carte publicat\[i `n edi]ie digital\, colec]ia „Proz\“, Editura Cartea Româneasc\, 240de pagini, 24.95 lei

C\t\lin Mihuleac, autorul cu cel mai mult umor din literaturaromân\ de ast\zi cum l-a numit, pe bun\ dreptate, criticul li-terar Alex. {tef\nescu , reu[e[te chiar din titlul oximoronic,Aventurile unui gentleman bol[evic, s\ smulg\ primul z`mbet.Acest roman scris `n maniera satirei politice este dirijat cu inge-niozitate `n direc]ia grotescului, a fanteziei pure, a burlesculuiliric, `ntr-un v`rtej ame]itor de umor negru de aceast\ dat\. IonScutelnicu, gentleman bol[evic [i tovar\[ de n\dejde, orfan cuantecedente sadice, prime[te misiunea de a-l reeduca `n spiritul ar-tei angajate pe t`n\rul pictor rebel, pasionat de nuduri licen]ioa-se, Emil Faure, care a avut naivitatea de a-l `nfrunta pe fiul Dic-tatorului. Primul pas va fi mutarea acestuia `ntr-un bloc-molohantropofag, devotat sistemului. Metoda aplicat\ este plin\ desubtilitate [i cruzime, iar rezultatul va fi pe m\sur\.

Dan Stanca, Craii [i mor]ii, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Proz\“,Editura Cartea Româneasc\, 216 pagini, 24.95 lei

Craii [i mor]ii este un roman vindec\tor, cum m\rturise[te `nsu[i DanStanca, scris cu speran]a `n for]a eliberatoare a cuv`ntului. Dup\ cum ceitrei crai taumaturgi, veni]i de la R\s\rit, au reu[it s\ ̀ nf\ptuiasc\ miracolulpromis, [i scriitora[ul Horia Stanciu va spune o poveste uluitoare, curamifica]ii ezoterice, la sf`r[itul c\reia va ie[i din scen\, tot miraculos,rup`nd lan]urile unui trecut ignobil. To]i Diana, muz\ crud\, friz`nd so-ciopatia, cei trei crai de timpuri noi: Pa[adia, Pirgu, Pantazi..., tot trecutul vor r\m`ne sub domnia efemerului, iar el, sub mantia cavalerilor de Mal-ta, va disp\rea f\r\ s\ i se mai dea vreodat\ de urm\.

Scrisul lui Dan Stanca e act implacabil de supunere la o constr`ngereinterioar\, un chin secret ce ]ine de o obscur\ predestinare de gen\. De aceea,talentul nu-i vine dintr-o virtuozitate c\p\tat\ prin exerci]iu, nici dintr-oambi]ie doct\ hr\nit\ de vis\ri ad`nci: talentul ì vine din coerci]ia rasei pecare o poart\ `n vine, rasa unui scriitor pe care `l damn\m `n via]\, ca s\ nel\ud\m cu el dup\ moarte. (Sorin Lavric)

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Romanul Via]a lui Pi a devenit un bestseller imediat du-p\ publicare, acum 11 ani, dar Hollywood-ul, care a cum-p\rat foarte repede drepturile de adaptare, a avut nevoiede ani buni pentru a aduce pe marile ecrane un film bazatpe acest roman. ~ns\ a[teptarea a meritat fiindc\ adapta-rea, regizat\ de Ang Lee [i lansat\ `n aceast\ toamn\, s-adovedit deja unul dintre cele mai bune filme ale anului.

~n general, atunci c`nd adaptezi o carte pentru mareleecran, `nseamn\ s\ tai buc\]i mari din carte, lucru care u-neori func]ioneaz\, alteori nu , spune Yann Martel, `n-tr-un interviu acordat unui post de radio american, refe-ritor la adaptarea c\r]ii mele m-am g`ndit c\ va fi dificil\din cauza aspectelor tehnice, pentru c\ `ntotdeauna va fi oprovocare s\ filmezi pe ap\, iar mare parte din ac]iune sedesf\[oar\ pe o plut\, `n Pacific . Faptul c\ produc\toriiamericani au fost interesa]i de Via]a lui Pi nu prea l-asurprins pe autorul canadian. Am remarcat , explic\ el,

c\ Hollywood-ul este un soi de aspirator care caut\ per-manent idei. Au cump\rat devreme drepturile, dar a duratp`n\ s\ fie realizat filmul. Dac\ a[ fi fost regizor, eu n-a[ fiadaptat Via]a lui Pi tocmai din cauza dificult\]ilor tehnice .

Martel mai spune c\, `nc\ de la `nceput, n-a vrut s\fie un autor n\zuros [i s\ se implice ̀ n film. I-am spus luiAng Lee s\ fac\ filmul pe care `l dore[te. Fiindc\, la ur-ma urmei, filmul, de[i bazat pe cartea mea, este, de fapt,filmul lui. ~i respect viziunea artistic\.

Yann Martel: „Eu n-a[ fi adaptat Via]a lui Pi “

„Coautorii“, scriitorii dinspatele brandurilor literare

~n aceast\ toamn\, el a sem-nat un nou contract pentru[ase c\r]i cu editura Har-perCollins, pentru frumoasasum\ de 15 milioane de liresterline. Dar, odat\ cu anun]ul

semn\rii contractului, s-aprecizat c\ aceste c\r]i vorfi scrise cu ajutorul unor co-autori ale[i cu mare grij\ ,ceea ce i-a f\cut pe cei de laBBC News s\ se `ntrebe c`t

de comun\ este ast\zi aceas-t\ practic\.

~ntr-un interviu acordatBBC News `n 2009, WilburSmith declara c\ are multeidei, dar c\ `n ultimii ani amscris mai pu]in. Lucrez un anla o carte, dup\ care iau pau-z\ anul urm\tor . Noul con-tract ̀ ns\ presupune ca Smiths\ produc\ dou\ c\r]i pe an,ceea ce `nseamn\ c\ autorulva veni cu ideea pove[tii [i cupersonajele, iar alt scriitorva lucra efectiv romanul.

Dezv\luirea acestei teh-nici n-a `nc`ntat mult\ lume`n Marea Britanie, dar ea nueste nou\, scrie BBC News.

E veche de c`teva secole ,spune agentul literar AnnaDavis, care aminte[te de nu-mele lui Alexandre Dumas, deautorii americani de thril-leruri James Patterson [iTom Clancy [i chiar de artis-tul plastic Damien Hirst.

Gra]ie coautorilor , de e-xemplu, James Patterson adevenit extrem de prolific: apublicat 14 titluri `ntre 2011[i 2012 [i a c`[tigat, conformrevistei Forbes , 94 de mi-lioane de dolari. O astfel decolaborare poate fi fructu-oas\ pentru colaborator. Unuldintre coautori , Michael

Ledwidge, spune c\ Patter-son l-a ajutat s\ publice pri-mul s\u roman [i s\ devin\autor profesionist.

Cum prive[te publicul ast-fel de metode de lucru? Nucred c\ reprezint\ o mare pro-blem\ , spune Philip Stone dela revista The Bookseller ,

oamenii dau mai degrab\bani pe un brand literar saupentru un gen anume dec`tpe un autor. {i, dac\ un edi-tor are un autor de succes,apeleaz\ la coautori pentrua men]ine brandul viu .

{i directorul executiv dela HarperCollins, VictoriaBarnsley, pare a fi de aceea[ip\rere: Wilbur Smith esteun brand global [i merit\ ba-nii pe care i-am oferit. Coau-torii vor primi [i ei o partedin ace[ti bani .

Nimeni nu [tie precis ̀ ns\c`t din carte este scris de au-tor [i c`t de colaboratorii s\i.Este o informa]ie pe care edi-

torii nu se gr\besc s\ o fac\ pu-blic\ , explic\ Philip Stone.

Toat\ lumea e de acord c\se vorbe[te greu despre co-autori [i c\, la urma urmei,decizia de a-i angaja r\m`nela atitudinea scriitorului care`[i pune numele pe copert\.{i Wilbur Smith a admis c\ edornic s\ `[i schimbe meto-dele de lucru pentru ca pove[-tile pe care le am `n cap s\treac\ mai repede pe h`rtie .

Nici unul dintre ace[ticoautori nu `[i vrea numelepe coperta c\r]ii , spune Vic-toria Barnsley. Mul]i dintreei nu s`nt mari nume, dar au[i propriile cariere literare.Trebuie doar s\ g\seasc\ unmod de a-[i c`[tiga existen]a,iar o astfel de munc\ le adu-ce suficien]i bani care s\ lepermit\ s\ `[i scrie `n lini[tepropriile c\r]i.

De asemenea, Anna Davisnu vede nimic gre[it ca au-torii consacra]i s\ apeleze laastfel de metode de lucru ,mai ales c`nd ajung la o anu-mit\ v`rst\. Al]ii, dimpotriv\,

au re]ineri. Oare nu cumvadecizia lui Wilbur Smith valansa o nou\ tendin]\? , se`ntreab\ The Telegraph .Dar, la urma urmei, dac\James Patterson [i WilburSmith s`nt branduri [i scriu

romane de brand , asta lepermite s\ se foloseasc\ decoautori ̀ ntr-o m\sur\ ̀ n ca-re autorii mult mai literarinu ar accepta-o. C\r]ile lors`nt produse comerciale; c`t\vreme intriga te prinde, iarpersonajele s`nt credibile,autenticitatea autorului nuprea mai conteaz\ , scrie

The Telegraph .


14 » interna]ional

Wilbur Smith este un autor britanic de bestselleruri care a v`ndutp`n\ acum peste 122 de milioane de c\r]i. La 79 de ani `ns\, abia maipoate face fa]\ valului constant de cereri pentru noi [i noi romane.

Michael Moore d\ gratuit Bowlinggfor Columbbinee pe YouTube

Duminica trecut\, dup\ s`ngerosul atentat din New-ton, Statele Unite, regizorul Michael Moore a postat pecontul s\u de Twitter un link c\tre YouTube unde poa-te fi vizionat, gratuit, celebrul documentar Bowling forColumbine.

E timpul s\ ac]ion\m. Vremea dezbaterilor [i a dis-cu]iilor s-a terminat , a explicat Moore, e ca [i cum amdiscuta «legitimitatea violului» dezbaterea asupra con-trolului armelor s-a terminat!

Afirm`nd c\ nu va participa la nici o emisiune TVcare discut\ cazul Newton [i ̀ ndemn`nd oamenii s\ vad\(`n versiune piratat\ [i gratuit\ ) documentarul, Moorea precizat c\ am spus tot ce era de spus acum 10 ani,

nu este nimic de ad\u-gat. Nu vreau ca studio-urile s\ scoat\ bani dinacest film .

Bowling for Colum-bine analizeaz\ cauzelemasacrului de la liceulColumbine din 1999.Filmul a fost recompen-sat cu un Oscar, unpremiu César [i Ma-rele Premiu al juriuluila Cannes.

~n ianuarie, Fantoma de laOper\, musicalul luiAndrew Lloyd Webber, vadeveni primul spectacolcare `[i va serba 25 de anide prezen]\ ne`ntrerupt\pe Broadway, scrie „TheGuardian“.

Fantoma de la Oper\ a debutat pe26 ianuarie 1998 [i a fost apoi pre-zentat `ncontinuu la teatrul Majes-tic. ~n februarie anul acesta, celebrulmusical a marcat cel de-al 10.000-leaspectacol, cu aproape 3.000 de spec-tacole sub recordul produc]iei Cats,tot de Andrew Lloyd Webber, ca-re a fost oprit\ `n 2000, dup\ 18ani ne`ntrerup]i pe scen\.

Produc]ia londonez\ a musica-lului, ce este prezentat\ la Her Ma-jesty s Theatre, a serbat deja 25de ani `n noiembrie 2011 cu unspectacol unic la Royal Albert Hall.Jubileul de argint pe Broadwayva fi [i el celebrat printr-o mon-tare special\ la care se va intradoar cu invita]ie [i despre care pro-duc\torii nu doresc s\ dea prea mul-te detalii.

Fantoma de la Oper\ a generatpe Broadway `ncas\ri, p`n\ `n fe-bruarie anul acesta, de 835 de mili-oane de dolari. Este numai o fr`ntu-r\ din `ncas\rile totale ale piesei,scrie The Guardian . Acestea s`ntestimate la cifra de 5,6 miliarde,

ob]inute din spectacolele jucate `n27 de ]\ri, unde a fost v\zut\ de130 de milioane de oameni.

La origine, Fantoma de la Ope-r\ este un popular roman scris defrancezul Gaston Leroux, publicat`n serial `ntre anii 1909 [i 1910.Cartea a fost deseori pus\ `n um-br\ de succesul multiplelor adap-t\ri cinematografice [i teatrale.

Cele mai populare r\m`n ver-siunea cinematografic\ din 1925 (cuLon Chaney `n rolul Fantomei),

musicalul lui Ken Hill din 1976,urmat, zece ani mai t`rziu, de mu-sicalul lui Andrew Lloyd Web-ber. Acesta din urm\ a fost, lar`ndul s\u, adaptat la cinema `n2004, de c\tre Joel Schumacher.

Versiunea lui Webber a debutat`n West End `n 1986, cu MichaelCrawford, Steve Barton [i SarahBrightman `n rolurile principale.Spectacolul a c`[tigat atunci unpremiu Olivier [i un premiu Tonypentru cel mai bun musical.


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

440 de titluri

disponibile

Cu ce se mai distreaz\ fanii Star WarsCasa Alb\ se vede obligat\ s\ r\spund\ unei peti]ii oficiale sem-nate, `n mai pu]in de o lun\, de c\tre 25.000 de persoane, prin ca-re se cere Guvernului SUA s\ demareze, cel mai devreme din2016, construc]ia Stelei Mor]ii, planeta-arsenal din filmul R\z-boiul stelelor.

Concentr`ndu-[i cercet\rile militare asupra unei platformespa]iale [i a unui sistem de armament precum Steaua Mor]ii,guvernul poate crea numeroase locuri de munc\ `n domeniileingineriei, construc]iilor, exploat\rii spa]iale [i, mai important,poate `nt\ri sistemul nostru defensiv , scrie autorul peti]iei,un anume John D.

Acum, Administra]ia Obama este silit\ s\ dea un r\spuns a-cestei peti]ii. Anul trecut, o alt\ peti]ie cerea ie[irea planeteiAlderaan (o lume din R\zboiulstelelor) din imperiul galactic.

O Stea a Mor]ii ar costa conform calculelor studen]i-lor de la Universitatea Penn-sylvania o sum\ echivalent\cu de 13.000 de ori PIB-ul mon-dial, iar construc]ia ei ar dura833.000 de ani.

Clinton, prin ochii luiScorsese

HBO a anun]at c\ Martin Scorsese va produce[i regiza un documentar despre fostul pre[edin-te al SUA Bill Clinton, care va examina via]aacestuia, de la copil\ria petrecut\ `n Arkansas[i p`n\ la recentele lui campanii umanitare.Clinton r\m`ne o voce major\ `n discu]iile des-

pre marile probleme ale lumii , spune Scor-sese `ntr-un comunicat de pres\, `n vreme cefostul pre[edinte, declar`ndu-se `nc`ntat defaptul c\ va lucra cu un mare nume al cinema-ului, sper\ c\, astfel, va putea `mp\rt\[i lumii

perspectiva lui asupra anilor petrecu]i la Ca-sa Alb\ .

Clinton nu poate fi dec`t fericit s\ fie su-biectul acestui documentar autorizat , comen-teaz\ ziarul The Guardian , care aminte[tec\ ultimele filme dedicate lui Clinton au insis-tat mai ales pe rela]ia acestuia cu Monica Le-winsky.

~ntre timp, Martin Scorsese produce TheWolf of Wall Street, film cu Leonardo DiCaprio`n rolul principal, [i este produc\tor executival l\udatei serii HBO Boardwalk Empire.

Fantoma de la Oper\:25 de ani pe Broadway

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

~n ajun de sf`r[it de lume,c`nd sim]i c\ nu mai ainimic de pierdut fiindc\oricum te pierzi cu tot cuplanet\, pe unii ì cuprin-de disperarea [i se apuc\de pupat [i `mbr\]i[at fa-milia cu tot cu cìne, iarpe al]ii (inclusiv eu) ì apu-c\ setea de dreptate [i do-rin]a de a nu p\r\si aceas-t\ via]\ f\r\ s\ fi spus lu-crurilor pe nume. A[adar...

Un ziar de duzin\, astas`nte]i voi, c\ doar de as-ta v\ cheam\ supliment .Un soi de apendice, o ches-tie f\r\ de care se poatetr\i f\r\ probleme. Vi se pa-re c\, dac\ mi-a]i dat o ru-bric\ de 2.500 de caractere,

ar trebui s\ v\ pup picioa-rele [i s\ v\ sp\l parbri-zul la ma[in\. Pe naiba.Mesagerul de Miroslavaeste un ziar mult mai bundec`t al vostru. Mai obiec-tiv, mai la subiect, mai in-cisiv. Voi face]i recenziide c\r]i [i comenta]i pie-se de teatru doar ca s\ v\l\uda]i c\ a]i citit c\r]i [ia]i v\zut doi-trei actora[isc\l\mb\indu-se pe ni[tenavete de bere puse cu cu-rul `n sus. V-am zis de unmilion de ori s\ b\ga]i orubric\ sportiv\ [i unade meteo, eventual ni[tepoze cu gagici goale, daram vorbit la pere]i. A]i con-tinuat s\ v\ complace]i

`n anonimat. Ce s\ ne ba-tem capul, dac\ s`ntem doarun supliment?

~n]eleg, v\ place s\ v\l\uda]i c\ citi]i c\r]i. Dar,la naiba, dac\ vre]i s\ sesinchiseasc\ cineva s\ v\citeasc\ ziarul, trebuie s\`nv\]a]i s\-l scrie]i. Spreexemplu, `n loc s\-mi po-vesti]i subiectul c\r]ii, maibine ̀ mi spune]i dac\ auto-rul merge sau nu la curve,dac\ e be]iv, eventual in-venta]i un scandal `n ju-rul lui. O bab\ care s\ ju-re c\ l-a v\zut masturb`n-du-se `n parcare, o roake-ri]\ care s\ jure c\ s-a dro-gat cu el din aceea[i se-ring\.

Pentru numele lui Dum-nezeu, schimba]i-v\, dra-cului, denumirea. Sun\ nudoar modest, dar [i pate-tic [i f\r\ personalitate. A[propune Cancan Culturalsau Blitz Cultural . Ar tre-bui s\ deveni]i un tabloidal vie]ii culturale româ-ne[ti. Angaja]i-v\ doi-treipaparazzi, s\ umble princr`[me [i s\-i surprind\pe unii sau pe al]ii cu hal-ba `n m`n\ sau cu degetul`n nas. A doua zi, pac! Ti-tlu mare: Cutare, de ce tescarpini `n fund? {i pozacu cutare scormonindu-se`ntre buci. Eventual poza

s\ fie sepia, s\ aib\ unaer mai de [taif, mai decultur\. Fi]i profesioni[ti,ce naiba!

~n eventualitatea `n ca-re sf`r[itul lumii nu vine,v-a[ ruga s\ trata]i acesttext ca pe un pamflet. {ia[ dori s\ v\ mul]umescc\ ave]i r\bdare cu mine[i c\ de at`]ia ani `mi su-porta]i inep]iile scriitori-ce[ti. {i m\ bucur c\ ne cu-noa[tem [i c\ mi-a]i dat[i mie o p\tr\]ic\ de ziar.Nu e la fel de bun ca Me-sagerul de Miroslava, dare ce trebuie. S\rb\tori fe-ricite, dragilor!

Printr-un montaj fluid ce introdu-ce personajele dezv\luindu-le `m-preun\ cu mediul `n care tr\iesc(ca `n ni[te acvarii `mp\r]ind oscen\ multifunc]ional\), s`ntempu[i `n tem\ cu urm\toarele: a-ceasta nu e o poveste obi[nuit\, ci

povestea unei pove[ti pe care o[tie toat\ lumea, drept pentru ca-re hai s\ ne tragem `n spatele in-trigii [i s\ observ\m personajele p\-timind, fr\m`nt`ndu-se, lu`ndu-se`n serios dar con[tiente c\ s`ntprivite din sal\. Lumea ca scen\ eun motiv deloc nou, iar musicalulnu se reinventeaz\ `n anul de gra-]ie 2012, dar e ceva `n aceast\ in-troducere pe nota cea mai de suscare dep\[e[te imagina]ia flamboa-iant\ a lui Baz Luhrmann (MoulinRouge!) sau melodrama spectacu-lar\ a lui Rob Marshall (Chicago),trimi]`nd mai degrab\ la felul in-sesizabil [i miraculos `n care via]a[i arta se ̀ mpleteau ̀ n Shakespeare`ndr\gostit/Shakespeare in Love,multipremiatul film al lui JohnMadden, unde nu `nt`mpl\tor TomStoppard, scenaristul de la AnnaKarenina, era co-scenarist.

Nu seduce spectatorulde la prima scen\

Anna Karenina nu e un filmmuzical, dar `ncepe pe o not\ voitmuzical\, armoniz`nd gesturile per-sonajelor la muzica de pe coloanasonor\, ca [i cum toat\ agita]ia dinfa]a ochilor no[tri ar fi g`ndit\ decineva (!) [i s-ar petrece exact `nmomentul ̀ n care o privim (s`ntem,cum ar veni, `ntr-un teatru, nu lacinema). Scenografia e superb\,ca [i costumele sau mi[c\rile decamer\ sau montajul care pune laun loc `ntr-un balet savant toate

elementele, iar filmul reu[e[te ̀ nc\de la `nceput s\ expedieze calofilia(care amenin]\ toate filmele luiWright) `ntr-un col] [i s\ se instale-ze pe o vitez\ de croazier\ care s\-l]in\ departe de probleme. Dar ̀ n\l-]imea mare [i viteza au riscurilelor c`nd vine vorba de o manier\ a-t`t de complicat\ de a face cinema.~n esen]\, primele 10 minute dinAnna Karenina (poate un pic maimult de 10, ̀ n orice caz cele care pre-ced\ balul unde Karenina [i Vrons-ki danseaz\ pentru prima oar\) s`ntca primele minute din Il Divo, fil-mul lui Paolo Sorrentino din 2008care se epuiza `n introducere. Do-zarea energiei nu ]ine numai deexperien]a `n lungmetraj a auto-rului, ci de capacitatea de a g\sim\sura just\ `ntre a-l seduce pespectator de la prima scen\ [i anu-i da totul dintr-odat\.

Joe Wright a ratatocazia de a face un filmla fel de bun caShakespeare in Love

Ce e clar, din p\cate, e c\ AnnaKarenina `ncepe s\ moar\ `ncetdin momentul c`nd aman]ii facprimii pa[i de dans. Ceva se fisu-reaz\ `n timpul acestui moment,pentru c\ `n toat\ aceast\ conven-]ie spectacular\ personajele `nceptot mai mult s\ uite c\ tr\iesc pescen\ [i s\ se ia `n serios. Sau, maibine zis, acest lucru a fost o miz\prost asumat\. Regret nespus c\

Wright nu se poate rupe de fasci-na]ia pentru Keira Knightley [i nu[tiu dac\ aceast\ fascina]ie nu areceva bolnav, pentru c\ Knightleye ̀ n stare s\ fie p\tima[\ (`n liniatragedienelor de alt\dat\) p`n\ lalimita de sus a cabotinismului ceea ce se `nt`mpl\ acum, c`nd aiimpresia c\ rictusul nu-i p\r\se[-te figura nici sub tren (ceea ce, dinnou, ar fi func]ionat ca joc `n jocdac\ ar fi avut mai mult\ subtilitate).

Lu`nd `n calcul [i precedentelefilme ale lui Joe Wright, Isp\[ire/Atonement [i M`ndrie [i prejude-cat\/Pride & Prejudice, s-ar p\reac\ cineastul are o problem\ pecorpul fizic : nu poate face filme

ur`te , `n care s\ favorizeze doarmiezul; la el miezul e o prelungire ascoar]ei exterioare. Romanul arhi-cunoscut al lui Lev Tolstoi i-a per-mis s\ se joace cu rela]ia realita-te-art\, dar tot ce a f\cut a fost s\traseze o direc]ie [i s\ se abat\ dela ea, pierz`ndu-se ̀ n cutele formei.Dac\ ar fi ]inut direc]ia, ar fi f\cutun film la fel de bun ca Shakespearein Love. Poate c\ e o problem\ debioritm. {i `n Isp\[ire/Atonement,prima parte era cea mai bun\, du-p\ care totul se f`sìa `n calofilie.Cu toate astea, dac\ s-ar da un Os-car pentru cele mai bune 10 minutedintr-un film, Anna Karenina nul-ar putea rata.Anna Karenina. Regia: Joe Wright. Cu:Keira Knightley, Jude Law, AaronTaylor-Johnson, Matthew Macfadyen,Kelly Macdonald

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

BoraxUn meniu de Cr\ciun, `n minuna-ta lume nou\ a Americii din anul1902: Sos de mere. Borax. Sup\.Borax. Curcan. Borax. Borax. Fa-sole verde din conserv\. Cartofidulci. Cartofi albi. Napi. Borax.Carne uscat\ de vit\. Sos de sm`n-t`n\. Sos de meri[oare. }elin\. Mu-r\turi. Budinc\ de orez. Lapte. Pì-ne [i Unt. Ceai. Cafea. Un Pic deBorax . Nu e o glum\, e ceea ce lise d\dea s\ m\n`nce tinerilor careacceptau s\ fac\ parte din Testelepentru o mas\ igienic\ (numele ofi-cial) sau Plutonul de Otrav\ (nu-mele neoficial), o serie de experimen-te ini]iate de chimistul HarveyWashington Wiley. Domnul Wiley,pe l`ng\ faptul c\ nu ar fi pututniciodat\ s\ fie acuzat de fals\ mo-destie , dup\ cum nota un contem-poran, era foarte `ngrijorat de lipsalegisla]iei ̀ n domeniul alimenta]ieipublice [i era de p\rere c\ toat\ A-merica sufer\, ̀ ntr-o propor]ie maimic\ sau mai mare, de intoxica]iealimentar\. Ceea ce era destul de a-dev\rat, av`nd ̀ n vedere c\ boraxulera folosit `mpotriva putrezirii c\r-nii, formaldehida la transformarealaptelui `n lapte b\tut, sulfatul decupru la colorarea legumelor dinconserv\, arsenicul la colorareabomboanelor. Pardon, arsenicul erafolosit numai `n Anglia, [i numaip`n\ pe la 1860, c`nd chimi[tii aupriceput `n sf`r[it c\ uciga[ii aveaudreptate s\ `ntrebuin]eze arsenicul`n muncile lor de zi cu zi (cum ar fidoamna Mary Ann Cotton, care a re-u[it s\ omoare vreo 20 de oameni,printre care trei so]i [i un logodnic,strecur`ndu-le arsenic `n cerealelede diminea]\). Ve[tile despre stareade s\n\tate a participan]ilor la tes-tele domnului Wiley au `nceput s\`ngrijoreze opinia public\, mai a-les dup\ ce 3 din 12 au sucombat `ntimpul festinurilor cu acid benzoic.~n 1906, a ap\rut romanul lui UptonSinclair (un scriitor al c\rui nume`mi place aproape la fel de mult caal lui Ford Madox Ford), Jungla, des-pre industria c\rnii din America,un roman pe care eu l-am `ndrep-tat spre inima publicului, dar caredin gre[eal\ l-a lovit ̀ n stomac . A[ac\ americanii, `n frunte cu Roose-velt, erau c`t se poate de preg\ti]i s\aprobe, ̀ n 1906, prima lege cu privi-re la siguran]a alimentar\, PureFood and Drug Act , cunoscut\ [isub numele de Wiley Act . Wileya murit bine-mersi la el acas\, pe30 iunie 1930, fix `n ziua `n care se`mplineau 24 de ani de la aproba-rea legii sale. B\nuiesc c\ a muritfericit.


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi20.12.2012

16 » fast food

Primele 10 minute dinnoul film al lui Joe Wrightte las\ cu gura c\scat\.Genericul imit`nd alfabetulchirilic pe cortina purpuriea unei scene enun]\ conven-]ia [i te ademene[te `n\un-trul ei. Imposibil s\ rezi[ti.

Ce s\ spun!... Anna Karenina

Film

Iulia Blaga

380 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.ro · 2 » actualitate „eu cred c\ asta am fost...

Documents