210345359 caracterizarea pietei cu concurenta de oligopol

7/22/2019 210345359 Caracterizarea Pietei Cu Concurenta de Oligopol

http://slidepdf.com/reader/full/210345359-caracterizarea-pietei-cu-concurenta-de-oligopol 1/7

Caracterizarea pietei cu concurenta de oligopol

Oligopolul si piata de oligopol caracterizeaza economia de piata contemporana cu

unitati eterogene si inegale economic in cadrul carora marile firme fixeaza preturile. In

acest sistem de piata un numar mic de firme mari, care produc bunuri similare sau

diferentiate, asigura cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun solicitat de numerosi

cumparatori. Piata activeaza mai ales in domenii ca industria automobilelor, a otelului,

aluminiului, aparate electrice, bauturi alcoolice; este specifica deci unui cerc restrans de

producatori, dar cu putere economica mare(pondere marein oferta totala).

Piata de oligopol este principala piata cu concurenta imperfecta si se caracterizeaza

prin trasaturi specifice ca:

-numar restrans al firmelor care domina piata unui bun si deci, grad ridicat de

concentrare economica in ramura sau domeniul dominat de acestia;

-firmele respective nu folosesc politica reducerii unilaterale a pretului in confruntarea

cu concurentii(nu folosesc dumping-ul), ci recurg la modalitati specifice de a castiga

pozitii pe piata(innoirea si diversificarea produselor, acorduri cu privire la impartirea

pietelor, reclama, design imbunatatit etc);

-existenta unor restrictii financiare, economice, tenice in calea intrarii de noi firme in

ramurile si sectoarele dominate de diferite firme.

!lementele caracteristice pietei de oligopil se intalnesc in proportii diferite, astfel

incat, exista mai multe tendinte sau comportamente, cum ar fi:

". de confruntare descisa intre firme sau de comportament necooperant;

#ituatia de confruntare descisa inseamna impartirea pietei intre firmele de oligopol,

ata pe termen scurt, cat si pe termen lung, in care oligopolul urmareste sa-si pastreze

partea sa de piata si, eventual, sa o extinda prin preturi sau prin diferentierea produselor.

Privind razboiul preturilor, se a$unge la un sir de reduceri alternative si continue de

catre firmele rivale, ceea ce conduce ciar si la disparitia profiturilor suplimentare,

respectiv, realizarea de profituri normale.

%iferentierea produselor este o confruntare mai extinsa, deoarece metoda preturilor

trebuie sa respecte intelegerile anterioare intre firme. &tunci cand firmele din oligopol isi

dau seama ca profiturile depind de actiunea lor con$ugata, iar confruntarea este

defavorabila fiecareia, ele sunt dispuse sa coopereze.



'. de cooperare intre ele sau comportament cooperant;

ooperarea intre oligopoluri consta in stabilirea de comun acord a preturilor, a ofertei

totale de marfuri (cotei de productie). ooperarea se poate realiza in acorduri (a) explicite

si (b) implicite (secrete) .

a. &cordul explicit se manifesta prin existenta cartelului care reprezinta un grup de

firme independente, ce produc bunuri similare si actioneaza impreuna pentru a creste

pretul si a stabili volumul productiei; masurile comune se iau in cadrul cartelului; firmele

actioneaza in sensul maximizarii profiturilor insumate si nu a celor individuale.

b.In cazul intelegerilor tacite (implicite), se disting firme dominante care otarasc pe

piata, otarari acceeptate de restul firmelor, care sunt de talie mica. %aca firma mica nu

respecta regulile impuse de firma dominanta, poate fi eliminata de pe piata prin razboiul

preturilor. In cazul intelegerilor secrete mai multe fime se anga$eaza sa se retina de

competitie, de la impartirea pietelor si sunt de acord sa stabileasca un nivel avanta$os al preturilor. &tat timp cat acordul este respectat, el se dovedeste a fi avanta$os

participantilor. In caz de incetare a acordurilor sau a aparitiei neintelegerilor, pot sa apara

masuri represive din partea unora, soldate cu pierderi si ciar cu excluderea de pe piata.

!xista, dupa unii autori, si forma a treia de comportament, in care firma de oligopol

decida sa ignore capacitatea de influentare a pietei, deoarece pretul mai mare decat costul

mediu elimina, pe termen lung, concurenta.

odelul de piata oligopolistica acopera o arie larga, de la monopolul pur, pe de o

parte, la concurenta monopolistica, pe de alta parte. *n exemplu in aceasta privinta il

constituie industria aluminiului, in care trei companii pot domina o intreaga piata

nationala, precum si situatia in care zece statii de benzina pot avea, in linii mari, cote

egale pe piata produselor petroliere, intr-un oras de marime medie.

Pe piata de oligopol produsele pot fi omogene sau diferentiate. %e fapt, multe dintre

produsele industriale, cum ar fi otelul, zincul, cuprul, aluminiul, plumbul, cimentul etc.,

sunt produse practic standardizate in sens fizic si realizate in conditiile pietei

oligopolistice. Pe de alta parte, multe industrii de bunuri de larg consum-

automobile,anvelope,detergenti,tigarete,aparate electrocasnice etc.- reprezinta oligopoluri

diferentiate.

Oligopolurile sunt situatii frecvente in economiile industriale contemporane. &stfel,

pe piata europeanza, siderurgia, cimia de baza sau industria de ciment sunt sectoare

tipice cu dominanta oligopolistica.

Intr-un oligopol fiecare intreprindere este in masura sa identifice multimea

concurentilor sau si sa tina cont de comportamentul lor in vederea luarii propriilor decizii.



!ste deci posibil de a aparea o interdependenta directa intre agenti. &ceasta este o

diferenta fundamentala care opune oligopolul concurentei perfecte sau monopolistice. In

aceste situatii intreprinderea isi determina alegerile tinand cont de un nivel al pretului sau

de pozitia unei curbe a cererii si nu exista decat o interdependenta indirecta intre

ofertanti. Intr-un oligopol fiecare agent poate influenta pretul, dar nu-l poate stabili.

Bariere de intrare pe piata

!xistenta unei situatii oligopolistice se explica prin prezenta barierelor de intrare,

adica a obstacolelor pe care le intalnesc intreprinderile care doresc sa intre pe o piata

(ceea ce numin +potentiali intratori+). &ceste bariere la intrare sunt de naturi diferite si

unele dintre ele au fost evocate cu ocazia monopolului.

a. &numite bariere sunt de natura reglementara sau institutionala.

!ste de exemplu cazul cand o activitate organizata sub controlul puterii publice este

rezervata unui numar mic de intreprinderi sau grupari industriale sau cand este supusa

unor restrictii relative accesului la o anumita tenologie (brevet).

#ituatia oligopolistica poate rezulta de asemenea din conditiile de ad$udecare a

pietelor publice care rezerva un sector de activitate la anumite intreprinderi.

In sfarsit protectionismul vamal si barierele netarifare izoleaza piata interna de

concurenta internationala si pot astfel contribui la mentinerea de structuri oligopolistice.

b. *n al doilea tip de bariere de intrare rezulta din economiile de scala.

c. *n al treilea tip de bariere de intrare il constituie diferentierile absolute ale

costurilor de productie.

#e spune ca exista o diferentiere absoluta a costului de productie cand costul unitar

este mai slab pentru firmele instalate decat pentru potentialii +intratori+ si aceasta oricare

ar fi volumul de productie ales (de unde calificativul de productie +absolut+). &numite

ratiuni pot explica aceste diferentieri.

Pot aparea cand firmele instalate au pus in practica un proces de integrare verticala

care le garanteaza tarife privilegiate pe langa anumiti furnizori sau care le permit sa

beneficieze de o retea de distributie mai eficace. %iferentierile de cost pot de asemenea sa

rezulte dintr-un efect +de invatare+ , dezvoltandu-si productia dupa un anumit timp,

intreprinderile de$a instalate au acumulat de$a o experienta care-i creaza un dezavanta$

unui potential +intrator+.

%iferentierile de costuri rezulta atunci dintr-un proces mai lung sau mai putin lung



care confera un avanta$ firmelor de$a existente pe piata. %aca exista o diferentiere

absoluta a costurilor de productie si daca firmele instalate nu au limite foarte importante,

intrarea se poate dovedi nerentabila pentru alte intreprinderi.

d. In sfarsit, diferentierea produselor poate fi ea insasi o bariera la intrare. !ste cazul

cand o gama intinsa de produse trebuie sa fie oferita consumatorilor pentru a putea intra pe piata. & intra simultan pe multimea acestei game, poate sa antreneze de fapt costuri

proibitive. !xistenta ciar a unei game complete de produse la firmele instalate face de

altfel cu atat mai dificila sarcina intrarii altor potentiali care vor sa deturneze in propriul

lor profit o parte a clientelei acestor intreprinderi. In sfarsit diferentierea produselor este

de asemenea legata de reputatia marcilor si din acest punct de vedere, capitalul de

notorietate al firmelor instalate constituie o bariera importanta la intrarea altora.

Modele de oligopol

otivele pentru care nu exista o imagine standard a oligopolului se refera ladiversitate si interdependenta.

Oligopolul cuprinde o mare diversitate de situatii de piata decat alte structuri de piata.

&stfel, exista situatii in care doua sau trei companii domina o intreaga piata, precum si

cazuri in care sase sau sapte companii isi impart o cota de -/ din piata.

#pre exemplu, in area 0ritanie, doua mari companii de detergenti, Procter 1

2amble *nilever, controleaza 3/ din piata.

%e asemenea, oligopolul include cazuri in care companiile a$ung la acorduri si cazuri

in care actioneaza independent. 4ezulta deci ca diversitatea oligopolului nu permitedezvoltarea unui model de piata simplu care sa ofere o explicatie generala a

comportamentului oligopolist.

Interdependenta reciproca reprezinta un factor care are menirea de a complica si mai

mult lucrurile. Incapacitatea unei economii de a anticipa cu exactitate reactiile rivalilor

sai face practic imposibila estimarea de catre un oligopolist a cererii, precum si a

veniturilor marginale. In absenta acestor informatii, companiile nu pot sa-si stabileasca un

anumit nivel al pretului si al productiei care ar maximiza profiturile.

Oligopolurile pot fi:

a. oligopoluri antagoniste:

-oligopolul bilateral;

Oligopolul bilateral este o forma a concurentei imperfecte care reflecta o piata

dominata de un numar redus de vanzatori si cumparatori.



b. oligopoluri concentrate, cu doua tipuri de acorduri:

-explicite sau exprese: cartelul, trustul, oldingul;

-neoficiale sau tacite;

Pietele oligopoliste sunt pietele pe care se concureaza un numar mic de producatori:

-daca sunt doi producatori principali situatia de piata se numest duopol;

-daca sunt mai mult de doi producatori principali situatia de piata se numeste

oligopol.

Formarea pretului pe diferite piete oligopoliste

In cadrul diferitelor forme de oligopol, atat oferta cat si pretul se formeaza inmodalitati diferite. &stfel:

". %aca in cadrul unei ramuri exista un cartel in care se produc bunuri omogene de

catre mai multe firme, fiecare cu cote egale de piata si daca firmele se aprovizioneaza cu

resursele necesare la acelasi pret, iar costul lor marginal este identic, pretul si profitul vor

fi de tipul celui rezultat din grafic.

&stfel, pe ordonata exista doua preturi P" si P'; pretul P" este dat de concurenta

perfecta pe baza conditiei Pv5mg5tm minim, pret la care toate firmele realizeaza

profituri normale (eliminandu-se supraprofiturile). %aca firmele se constituie in cartel,



conditia de maximizare a profitului, este aceeasi ca la monopol, adica venitul marginal

trebuie sa fie egal cu costul marginal (6mg5mg). 7irmele vor vinde produsele la un

nou pret P' mai mare decat P", iar cantitatea produsa de fiecare firma va fi 8', care

reprezinta cota de productie a fiecarui membru al cartelului.

%aca firmele din cartel vor fi de acord cu reducerea productiei, atunci cresterea pretului la nivelul P' va fi asigurata, iar profiturile vor fi maxime atunci cand costul

marginal al fiecarui producator (egal intre ele) vor fi egale cu venitul marginal.

9a pretul P', fiecare producator obtine profit, iar acestea insumate vor fi maxime.

Productia ramurii va fi 8", deoarece costul marginal este egal cu venitul marginal si

inferior pretului de vanzare. %incolo de acest punct, venitul marginal al ramurii este

depasit de costul marginal, iar profitul total incepe sa scada.

%aca toate firmele sunt dispuse la respectarea acordului si urmaresc maximizarea

profiturilor insumate, atunci nici una din firme nu va consimti la cresterea productiei proprii. !xistenta unor profituri ridicate obtinute de cartel constituie un punct de atractie

pentru alte firme ceea ce face ca firmele cartelate sa adopte strategii comune impotriva

noilor veniti.

'. In conditiile unei firme dominante apare pretul conducator, deoarece firma

respectiva ofera cea mai mare parte a unui anumit bun pe piata. !a alege acel volum de

productie la nivelul caruia costul marginal este egal cu venitul marginal, nivel care ii

asigura profit maxim. 7irma dominanta isi fixeaza pretul pe acest principiu, ceea ce face

ca si celelalte firme sa se raporteze la pretul respectiv, deoarece este in avanta$ul lor.

Intrucat firma dominanta detine suprematia numai pe o parte insemnata a pietei,

profitul sau suplimentar este mai mic decat cel incasat de un monopol. 9a o asemenea

situatie s-ar a$unge daca ar reduce pretul la nivelul costului total mediu sau ciar sub

acest nivel. O asemenea strategie este riscanta intrucat incalca legea si, in acelasi timp,

intra in contradictie cu regulile pietei oligopoliste. 7irmele care nu reusesc sa-si alinieze

costul marginal si costul total mediu la nivelul pretului conducator, sunt aduse in stadiu

de faliment.

Oligopolul reprezinta o forma a concurentei imperfecte, care reflecta o piata dominata

de cativa producatori-vanzatori de talie mare si un numar mare de cumparatori mici si

razleti.

210345359 caracterizarea pietei cu concurenta de oligopol

Documents