R O M A N I AJUDECATORIA BRASOV

ANALIZA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORIEI

BRAŞOV PE ANUL 2012

1

C U P R I N S

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2012 (4)

CAPITOLUL I

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2012 (6)

Secţiunea 1 Activitatea instanţei (6)

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii (6)

1.2. Încărcătura pe judecător (26)1.3. Operativitatea pe instanţa, pe secţii/complete specializate,

in diferite materii si pe judecător (45)1.4. Managementul resurselor umane (60)

Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei (66)

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie (70)

3.1. Accesul la justiţie (70)3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare (70)3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor

(inclusiv pe materii) (76)3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei (80)3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului

auxiliar (82)

CAPITOTLUL II

2

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2012 (84)

CAPITOLUL III

INDEPENDENTA SI RASPUNDERE, INTEGRITATE SI TRANSPARENTA

Secţiunea 1 Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penala, disciplinara etc.) (85)

Secţiunea a 2-a Aspecte privind integritatea personalului si asigurarea transparentei la nivelul instanţei (86)

CAPITOLUL IV

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA (87)

3

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2012

SediulJudecătoria Braşov îşi desfăşoară activitatea, alături de

Tribunalul Braşov, în sediul situat pe str. 15 Noiembrie, la nr. 45, într-o clădire cu trei nivele, aflată în administrarea operativă a Ministerului Justiţiei.

Din punct de vedere funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Braşov se prezintă ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii instanţei, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc.

Spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 1 sală destinată şedinţelor Camerei de Consiliu (comuna cu Tribunalul Braşov), 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

Organizarea administrativăTeritorial, Judecătoria Braşov are în circumscripţia sa

municipiul Braşov şi un număr de alte 3 oraşe si 14 comune cu satele aferente.

Judecătoria Braşov este judecătoria cu cea mai mare activitate dintre cele 4 judecătorii aflate in subordinea Tribunalului Braşov, cat si dintre cele 7 judecătorii din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Schema de judecători a Judecătoriei Brasov era la sfârşitul anului de 40 de locuri, aceasta crescând cu doua locuri in cursul anului 2011.

Judecătoria Braşov este condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii secţiilor civila si penala şi de un colegiu de conducere constituit în data de 24.10.2005, fiecare cu atribuţiile specifice, exercitate în limita competenţelor legale.

În cadrul Judecătoriei Braşov funcţionează din luna august a anului 2007 două secţii: civilă, respectiv penală. In materie civila au fost constituite iniţial 18 completuri de judecata, insa numărul

4

acestora a crescut treptat, astfel ca la finele anului 2012 completurile active din secţia civila erau in număr de 30. In materie penala au fost constituite 9 completuri de judecata, insa in prezent acestea sunt reduse la 6.

În cadrul secţiei civile au funcţionat un număr de 2 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „fond funciar” si 3 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „minori si familie”.

În secţia penală numărul total al completurilor la sfârşitul anului 2012 era de 6, toate fiind specializate in judecarea cauzelor cu minori. In plus, la nivelul secţiei penale funcţionează si doua completuri specializate în soluţionarea cauzelor anticorupţie, titularii acestora fiind desemnaţi din cadrul aceloraşi 6 judecători ai secţiei.

Din colegiul de conducere al Judecătoriei Braşov, alături de preşedinte, au făcut parte 4 judecători aleşi, cate doi din fiecare secţie.

La Judecătoria Braşov au fost convocate şi organizate, în condiţiile Legii nr. 304/2004 şi ale Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, adunări generale ale judecătorilor, în exercitarea atribuţiilor statuate în dispoziţiile art. 51 din legea menţionată şi ale art. 19 din Regulament.

În cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea compartimentele auxiliare prevăzute în art. 37 din Regulament, respectiv grefa, registratura, arhiva (penală, civilă şi cea pasivă), biblioteca, precum şi Biroul de informare şi Relaţii Publice. Acesta din urmă, condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei cu aprobarea colegiului de conducere, are în componenţa sa un număr de 2 judecători şi doi grefieri.

5

CAPITOLUL I.

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2012

Secţiunea 1 Activitatea instanţei

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

În anul 2012, Judecătoria Braşov a soluţionat un număr de 31.451 dosare din cele 45.492 cauze care au rulat pe rolul sau in cursul anului de referinţa (cauze nou intrate si stocul din anul anterior).

Comparativ cu anii anteriori situaţia se prezintă astfel:

VOLUMULDE

ACTIVITATE2009 2010 2011 2012

NUMAR TOTAL DE DOSARE

38.210 46.725 45.763 45.492

DOSARE SOLUTIONATE

26.110 34.289 32.770 31.451

6

Deşi in mod aparent, numai din analiza datelor de mai sus, ar rezulta că volumul de activitate al instanţei, in cifre absolute, a scăzut în anul 2012 cu un procent de 0,6% fata de anul 2011 si cu un procent de 2,64% fata de anul 2010, in realitate, volumul de activitate a crescut.

In ceea ce priveşte raportarea la anul 2010, din cele 46.725 dosare rulate, 3.890 au avut ca obiect investirea cu formula executorie a hotărârilor judecătoreşti, cauze de complexitate foarte redusa si a căror înlăturare de la înregistrare distincta in Ecris nu contribuie cu nimic la reducerea volumului de activitate, mai ales ca operaţiunea de investire cu tot ce presupune aceasta (cercetare dosar, pronunţarea unei hotărâri prin încheiere, redactare minuta si încheiere etc.) s-a menţinut si se efectuează si in prezent.

In anul 2011 au fost înregistrate un număr de 1.900 astfel de noi dosare.

Subliniind încă o data ca încetarea înregistrării in Ecris, cu număr nou de dosar, a investirilor cu formula executorie nu a afectat in nici un fel încărcătura reala si volumul de activitate si daca, in concluzie, din anii 2010 si 2011 am înlătura din statistica numărul dosarelor la care am făcut referire si mai sus, situaţia ar reflecta realitatea, anume ca volumul de activitate al instanţei a crescut, cu 3,77% fata de 2011 si cu 6,2% fata de anul 2010.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare (calculata prin raportarea cauzelor noi la cele soluţionate intr-un an de zile, evoluţia este următoarea:

7

INSTANTA 2009 2010 2011 2012

CAUZE NOI 29.545 34.625 33.327 32.499

CAUZE SOLUTIONATE

26.110 34.289 32.770 31.451

RATADE

SOLUTIONARE

88,37% 99,02% 98,32% 96,77%

In ceea ce priveşte rata de soluţionare, scăderea acesteia este si ea numai aparenta, explicaţia acestei aparente găsindu-se in aceeaşi stare de fapt mai sus expusa, câta vreme dosarele având ca obiect „investire cu formula executorie”, fiind cotate cu o complexitate scăzuta si derulându-se după o procedura necontencioasa, se soluţionau in proporţie de 100% in anul înregistrării. Ori, înlăturarea acestei evidente este de natura a afecta negativ rata de soluţionare.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare pe fiecare luna, situaţia se prezintă pe anul 2012 astfel:

LUNA DOSARE NOI INREGISTRATE

DOSARE SOLUTIONATE

RATA LUNARA DE

SOLUTIONAREianuarie 2.256 2.089 94,06%februarie 2.876 3.305 114,9%

martie 2.805 3.041 108,4%aprilie 2.254 2.447 108,5%

mai 2.765 2.859 103,3%iunie 2.520 2.492 98,88%iulie 2.495 1.820 72,94%

august 3.388 1.520 44,86%septembrie 2.842 2.397 84,34%octombrie 2.964 3.373 113,79%noiembrie 2.817 3.233 114,76%decembrie 2.517 2.875 114,22%

8

Tabelul de mai sus arata ca lunile in care se înregistrează cea mai scăzuta rata de soluţionare (intre 44 – 73%) sunt lunile de vacanta judecătoreasca (iulie si august – când se judeca numai dosarele urgente). Totodată, o rata sub 100% se mai înregistrează si in lunile ianuarie si septembrie – luni care urmează unei perioade de vacanta.

In concluzie, este evident ca daca sistemul judiciar ar beneficia de suficiente resurse umane care sa permită asigurarea unui flux continuu al activităţii, corelat cu respectarea dreptului la odihna al personalului instanţei, acest lucru ar avea numai influente pozitive asupra sistemului in întregul sau.

Din totalul de 32.499 dosare noi înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov in anul 2012, 29.344 s-au înregistrat pe secţia civila, iar 3.155 dosare s-au înregistrat pe secţia penala.

Reţinând si comentariul anterior făcut, in anul 2012 s-a înregistrat o creştere uşoara a volumului de activitate in ambele secţii ale instanţei, creşterea volumului de activitate al secţiei penale rezultând fără dubii din chiar datele statistice.

In cadrul secţiei civile s-au soluţionat in 2012 un număr de 28.236 dosare, in timp ce secţia penala a soluţionat 3.215 dosare.

Volumul de activitate al secţiei civile in anul 2012 se apreciază prin raportare la numărul total de dosare rulate, anume 41.580 dosare (nou intrate împreuna cu stocul din anii anteriori).

La fel, si secţia penala a înregistrat un volum de activitate determinat de cele 3.912 cauze rulate.

Tabelul si graficul de mai jos evidenţiază evoluţia volumului de activitate pe secţii, prin raportare la ultimii 4 ani de zile.

SECTIA CIVILA

VOLUMUL

9

DE ACTIVITATE

2009 2010 2011 2012

NUMAR TOTAL DE DOSARE

34.786 42.850 41.988 41.580

DOSARE SOLUTIONATE

23.591 31.205 29.751 28.236

SECTIA CIVILA 2009 2010 2011 2012

CAUZE NOI 26.718 31.655 30.343 29.344

CAUZE SOLUTIONATE

23.591 31.205 29.751 28.236

RATADE SOLUTIONARE 88,29% 98,57% 98,04% 96,22%

EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA CIVILA

10

Potrivit datelor prezentate, activitatea secţiei civile pare sa fi scăzut fata de anul 2011 cu un procent de 0,97% si cu un procent de 2,96% fata de anul 2010.

In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei civile si acestea înregistrează din punct de vedere statistic o scădere cu 5,90% fata de anul 2011 si cu 9,51% fata de anul 2010.

Insa, pentru argumentele deja expuse cu ocazia prezentării evoluţiei volumului de activitate la nivelul instanţei, apreciem ca in realitate numărul de cauze soluţionate a crescut.

Astfel daca din cele 31.205 dosare soluţionate la nivelul anului 2010 le înlăturam pe cele care au avut ca obiect „încuviinţare executare silita” si care au fost in număr de 3.890, înseamnă ca numărul de dosare soluţionate in 2012, de 28.236, ar trebui raportat in ceea ce priveşte anul 2010 la numărul de 27.315, rezultând astfel ca, in realitate, in anul 2012 in cadrul secţiei civile s-au soluţionat cu 3,37% mai multe cauze decât in anul 2010.

După acelaşi raţionament si având in vedere ca in anul 2011 au existat 1.900 dosare având ca obiect „încuviinţare executare silita”, in anul 2012 in cadrul secţiei civile s-au soluţionat 1,37% mai multe cauze decât in anul 2011.

Scăderea procentului de creştere (sau cum este cazul evidentelor statistice, al celui de scădere) in 2011 fata de 2010 susţine odată in plus raţionamentul prezentat si potrivit cu care, in realitate, secţia civila a cunoscut in anul 2012 o creştere a volumului de activitate, explicaţia constând in faptul ca in anul 2011, cauzele înregistrate ca si dosare noi, având ca obiect „încuviinţare executare silita” s-au redus la jumătate fata de anul 2010.

11

In concluzie insa, fata de procentele relativ mici in care a oscilat volumul de activitate al secţiei civile in ultimii trei ani de zile (indiferent ca le luam in calcul pe cele statistice sau pe cele reale), este evident ca acesta se păstrează la acelaşi nivel, diferenţele nefiind semnificative.

SECTIA PENALA

VOLUMULDE ACTIVITATE 2009 2010 2011 2012

NUMAR TOTAL DE DOSARE

3.424 3.875 3.776 3.912

DOSARE SOLUTIONATE

2.519 3.084 3.018 3.215

12

SECTIA PENALA 2009 2010 2011 2012

CAUZE NOI 2.827 2.970 2.985 3.155

CAUZE SOLUTIONATE

2.519 3.084 3.018 3.215

RATADE

SOLUTIONARE89,10% 103,83% 101,10% 101,90%

EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA PENALA

13

Potrivit datelor prezentate, in mod evident activitatea secţiei penale s-a înscris pe un trend ascendent, înregistrând o creştere atât fata de anul 2011 cu 3,5%, cat si fata de anul 2010 cu 0,95%, fiind important de menţionat si ca fata de anul 2009 creşterea volumului de activitate s-a realizat intr-un procent de 14,25%.

In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei penale, in cifre absolute acestea au crescut fata de 2011 cu 6,52%, fata de 2010 cu 4,24%, iar fata de 2009 cu 27,63%.

Ceea ce este important de semnalat insa la nivelul secţiei penale, este împrejurarea ca pentru al treilea an consecutiv rata de soluţionare înregistrata la nivelul secţiei depăşeşte procentul de 100%, dosarele nou intrate fiind depăşite numeric in ultimii 3 ani de dosarele soluţionate, situaţie care se va reflecta pozitiv si in evoluţia stocului de dosare al secţiei penale care înregistrează astfel al treilea an de scădere.

In concluzie, volumul de activitate al secţiei penale se menţine in trend crescător, creşterea înregistrându-se

14

raportat la fiecare din ultimii trei ani anteriori, potrivit celor mai sus redate.

15

In 2012, in cadrul instanţei au funcţionat completuri specializate in materia „fond funciar” si in materia „minori si familie”.

Situaţia cauzelor intrate si soluţionate pe completurile specializate ale secţiei civile in 2012, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZATE

2009 2010 2011 2012

DOSARE STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

FONDFUNCIAR 180 121 119 180 72 140 112 63 84 91 62 85

MINORISI

FAMILIE1.49

92.436 2.233 1.49

92.324 2.518 1.30

51.912 2.047 1.17

02.235 2.304

LITIGIICU

PROFESIONISTI

12.270

10.436 2.182

12.276

11.721 2.443

12.731

11.587 3.587

13.943

12.581

16

17

In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „fond funciar”, se constata ca acesta continua pe acelaşi trend descendent înregistrat in ultimii 4 ani.

Astfel, daca in 2009 instanţa a fost investita cu 301 cauze de fond funciar (stoc anterior si cauze noi), in anul 2010 numărul acestor cauze s-a redus la 252, iar in anul 2011 la 175, scăderea continuând si in anul 2012, când numărul acestor cauze rulate in instanţa s-a ridicat la numai 153.

Scăderea numărului de cauze a determinat o scădere corespunzătoare a numărului cauzelor soluţionate in aceasta materie, de la 140 in 2010, la 84 in 2011 si respectiv la 85 in 2012.

Rata de soluţionare a cauzelor de fond funciar, aceasta se menţine de 3 ani la peste 100% (98,34% - 2009, 194% - 2010, 133% - 2011 si 137% - 2012).

COMPLETURI SPECIALIZATE FOND FUNCIAR - SECTIA CIVILA

18

In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „minori si familie”, se constata ca acesta, după ce a scăzut trei ani la rând, înregistrează in 2012 o creştere uşoara, de 5,84%, creştere anticipata, de altfel.

Astfel, daca in 2009 instanţa a fost investita cu 3.935 cauze de minori si familie (stoc anterior si cauze noi), in anul 2010 numărul acestor cauze s-a redus la 3.823, iar in anul 2011 la 3.217, pentru ca in anul 2012 numărul acestor cauze sa crească la 3.405, adică intr-un procent de 5,84% fata de anul anterior, menţinându-se insa inferior fata de anii 2009 si 2010.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate in aceasta specializare, numărul lor s-a situat la 2.233 in 2009, a crescut la 2.518 in 2010, a scăzut la 2.047 in 2011, pentru ca in anul 2012 sa crească la 2.304.

Rata de soluţionare a oscilat de asemenea in ambele sensuri, de la 91,66% in 2009 a crescut la 108,34% in 2010, s-a redus uşor la 107,06% in anul 2011, după care a scăzut câteva procente in 2012, ajungând la 103,08%, dar, ceea ce este foarte important, menţinându-se in ultimii 3 ani de zile la un procent de peste 100%.

19

COMPLETURI SPECIALIZATE MINORI SI FAMILIESECTIA CIVILA

In ceea ce priveşte cauzele având ca obiect „litigii cu profesionişti”, deşi nu exista la nivelul instanţei completuri specializate in judecarea acestora, având in vedere numărul lor important, acestea au fost evidenţiate distinct in ultimii 3 ani de zile, constatându-se ca numărul lor înregistrează o creştere uşoara, dar constanta in fiecare an.

Astfel, daca in 2010 instanţa a avut de soluţionat 14.458 cauze cu litigii cu profesionişti, in anul 2011 numărul acestor cauze a crescut la 15.174, iar in anul 2012 la 17.530, procentul de creştere fiind de 21,24% fata de 2010 si de 15,52% fata de anul 2011.

Litigiile cu profesionişti soluţionate in 2010 au fost in număr de 11.721, in anul 2011 in număr de 11.587, iar in anul 2012 numărul acestora a crescut la 12.581, adică cu un procent de 7,34% fata de anul 2010 si cu un procent de 8,57% fata de anul 2011.

Rata de soluţionare a acestor cauze s-a situat in 2010 la 95,47%, a scăzut in 2011 la 91,01%, a continuat sa scadă in 2012 pana la 90,23%, dar s-a menţinut la peste 90%.

20

LITIGII CU PROFESIONISTI - SECTIA CIVILA

21

Evoluţia volumului de activitate înregistrat pe completurile specializate ale secţiei penale in 2012, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZATE

2009 2010 2011 2012

DOSARE STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

CORUPTIE 4 4 4 4 2 1 5 4 4 5 3 5

MINORI 55 70 60 65 61 59 67 65 54 78 53 90

22

In cadrul secţiei penale au funcţionat doua completuri specializate in judecarea cauzelor de corupţie. In cursul anului 2012 au existat pe rolul instanţei 8 cauze de „corupţie” (5 in stoc si 3 dosare noi) si au fost soluţionate 5 dintre acestea.

Volumul de activitate pe completurile de „corupţie” a crescut constant in ultimii 4 ani, insa înregistrând o uşoara scădere in 2012. Astfel, de la 4 dosare in 2008 la 8 dosare in 2009, a scăzut la 6 dosare in 2010, a crescut la 9 dosare in 2011 si la 8 dosare in 2012, înregistrând astfel in anul de referinţa o creştere fata de 2008 cu 100%, o constanta fata de 2009, o creştere fata de 2010 cu 50% si o scădere fata de 2011 cu 11%.

Dosarele soluţionate au crescut cu fiecare an. Astfel, după ce in 2008 nu a fost soluţionat nici un astfel de dosar, in 2009 au fost soluţionate 4 dosare (cu 0,25% mai putin decât in 2012 când s-au soluţionat 5 dosare), in 2010 a fost soluţionat un dosar (cu 400% mai putin decât in 2012), in timp ce in 2011 au fost soluţionate din nou 4 dosare (cu 0,25% mai putin decât in 2012).

Rata de soluţionare a fost in 2008 de 0%, a crescut in 2009 la 100%, a scăzut din nou in 2010 la 50%, a crescut din nou la 100% in 2011, pentru ca in 2012 aceasta sa se ridice la procentul de 166,66%.

DOSARE DE CORUPTIE - SECTIA PENALA

23

In cadrul secţiei penale au funcţionat 7 completuri specializate in judecarea cauzelor cu minori. In cursul anului 2012 au existat pe rolul instanţei 113 cauze penale cu minori (60 in stoc si 53 dosare noi) si au fost soluţionate 90 dintre acestea.

Volumul de activitate pe completurile investite cu soluţionarea cauzelor cu minori in materie penala a înregistrat o constanta, creşterile si scăderile fiind nesemnificative.

Astfel, in 2009 au existat pe rolul instanţei 125 dosare penale cu minori, in anul 2010 numărul lor a fost de 126, in 2011 numărul a crescut la 132 dosare, după care, in 2012 a scăzut la 131 dosare.

Astfel, volumul de activitate in 2012 a scăzut fata de 2011 cu 0,75%, a crescut fata de 2010 cu 3,96% si a crescut de asemenea fata de 2009 cu 4,8%%.

Dosarele soluţionate in aceasta specializare au fost in număr de 60 in anul 2009, in număr de 59 in anul 2010, in număr de 54 in 2011 si in număr de 90 in anul 2012.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate, in anul 2012 s-a înregistrat o creştere semnificativa, respectiv cu 50% fata de 2009 si 2010 si cu 66,6% fata de anul 2011.

Rata de soluţionare a fost in 2009 de 85,71%, in anul 2010 de 96,72%, in anul 2011 a fost de 83,07%, iar in anul 2012 aceasta a crescut semnificativ la 169,81%.

DOSARE PENALE CU MINORI - SECTIA PENALA

24

25

Pe materii, evoluţia situaţiei cauzelor nou intrate este redata in tabelul de mai jos:

MATERIA CAUZE NOU INTRATE PROCENT

SCADERE CRESTERE

2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2008 2009 2010 2011

PENAL 2.222 2.827 2.970 2.985 3.155 - - - - 41,98% 11,60% 6,22% 5,69%

CIVIL 16.640 26.718 31.655 30.343 29.344 - - 7,30% 3,29% 76,34% 9,82% - -

TOTAL 18.862 29.545 34.625 33.328 32.499 - - 6,14% 2,48% 72,29% 9,99% - -

26

Evoluţia stocului de dosare înregistrat la sfârşitul fiecăruia din ultimii 5 ani este prezentata in tabelul de mai jos:

MATERIA

PROCENT

2008 2009 2010 2011 2012 SCADERE CRESTERE

2008 2009 2010 2011 2008 2009 2010 2011

PENAL 597 905 791 757 697 22,98% 11,88% 7,9% 16,75%

CIVIL 8.068

11.195 11.645 12.236 13.347 65,43% 19,22% 14,61% 9,07%

TOTAL 8.665

12.100

12.436

12.993 14.044 62,07% 16,06% 12,93% 8,08%

27

EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE LA FINAL DE AN

28

La sfârşitul anului 2012, stocul de dosare nesoluţionate este de 14.044 dosare din care în civil un număr de 13.347 cauze (dosare pe rol + dosare suspendate) şi de 697 cauze penale (dosare pe rol + dosare suspendate).

Ceea ce este important de relevat este scăderea, pentru al treilea an consecutiv a stocului de dosare in materie penala, cu un procent de 7,9%.

In ceea ce priveşte creşterea stocului in materie civila cu 8,08%, principala cauza o consideram a fi lungimea excesiva a primului termen de judecata, impus practic de volumul ridicat de activitate cu care se confrunta instanţa.

Astfel, daca din totalul dosarelor înregistrate in anul 2008, 1.707 dosare au primit primul termen de judecata in 2009 (adică un procent de 9,04%), din totalul dosarelor înregistrate in anul 2009, 3.938 dosare au primit prim termen de judecata in 2010 (adică un procent superior anului precedent, de 13,32%), din totalul dosarelor înregistrate in anul 2010, 5.841 cauze (adică 16,8%) au fost repartizate direct pe şedinţe din 2011, din totalul dosarelor înregistrate in anul 2011 20,11% au primit termen direct in anul 2012, adică 6.705 dosare, in anul 2012 numărul cauzelor noi cărora li s-a stabilit primul termen de judecata in 2013 s-a ridicat la 7.536, ceea ce reprezintă un procent superior tuturor anilor precedenţi, respectiv de 23,18%, deci aproape un sfert din dosarele înregistrate in decursul anului.

29

1.2. Încărcătura pe judecător

In ceea ce priveşte încărcătura pe fiecare judecător in parte, ca si in anii precedenţi, aceasta a fost analizata prin raportare la toata activitatea acestora, respectiv dosarele rulate si soluţionate in şedinţele publice de judecata, in camera de consiliu si pe serviciul de permanenta, incidente, precum si atribuţiile pe sectoare si altele administrative, toate aceste activităţi presupunând timp si consum fizic, psihic si intelectual, determinant pentru stabilirea gradului real de încărcare.

In cursul anului 2012 la Judecătoria Braşov au desfăşurat activitate specifica un număr de 41 de judecători (in care sunt incluşi si cei care deţin funcţii de conducere - deci cu activitate de judecata mai restrânsa, dar si cei care au funcţionat pentru scurte perioade in instanţa), dar numai 33 dintre aceştia au activat pe întreaga perioada a anului, media anuala a judecătorilor prezenţi la serviciu fiind de 36.

Hotărârea Plenului CSM nr. 469/2011 retine ca Judecatoria Brasov se număra printre instanţele care înregistrează un deficit de cel puţin 10 posturi de judecători, ceea ce spune suficient despre gradul de încărcare al judecătorilor instanţei.

Este de asemenea important de avut in vedere si faptul ca aceste concluzii, care privesc deficitul de 10 posturi de judecător si încărcătura semnificativa au fost rezultatul aprecierii raportate la numărul total de posturi, la acel moment de 39, si nicidecum la numărul judecătorilor care activează efectiv, fiind bine ştiut faptul ca Judecătoria Braşov a funcţionat in ultimii 6 ani in mod constant cu un număr intre 3 - 6 judecători mai puţin decât posturile prevăzute in schema.

Încărcătura pe judecător nu se poate aprecia obiectiv numai in funcţie de numărul de dosare rulate ci trebuie analizata si din perspectiva atribuţiilor specifice secţiei in care activează judecătorii.

Este relevant de apreciat încărcătura pe judecătorii Judecătoriei Braşov si prin raportare la încărcătura media pe tara stabilita de CSM.

Daca am aprecia înc ă rcătura intr-un mod simplist, prin raportare exclusiv la numărul dosarelor rulate si la schema de judecători (in prezent de 40 de locuri), rezulta ca din cele 45.492 dosare pe care Judecatoria Brasov le-a avut pe rol in anul 2012, fiecărui judecător urmau sa ii revină 1.137,3 dosare.

Insa, daca am aprecia încărcătura la numărul judecătorilor care au activat efectiv in instanţa si care in medie s-a ridicat la

30

36, rezulta ca înc ă rcătura medie pe judecător in cadrul Judecătoriei Braşov in 2012 a fost de 1.263 dosare.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate, in anul 2012, fiecare judecător a soluţionat in medie 874 dosare.

In mod evident insa încărcătura reala a judecătorilor trebuie apreciata si prin contabilizarea tuturor celorlalte atribuţii cărora aceştia trebuie sa le facă fata in cursul anului, atribuţii care pot fi mai greu cuantificate numeric si care, cum s-a mai arătat, se regăsesc in diverse atribuţii străine şedinţei de judecata, precum activitatea in compartimentele auxiliare (executări penale, executări civile, evidenta practicii instanţelor de control judiciar), sau alte atribuţii administrative cu care sunt însărcinaţi de-a lungul anului.

Este important de menţionat ca la nivel naţional, in ultimii 3 ani de zile, încărcătura pe judecător la nivelul judecătoriilor a fost următoarea:In 2009 - 725 dosare raportat la schema si

- 915 dosare la posturile ocupate;In 2010 - 883 dosare raportat la schema si

- 1.020 dosare la posturile ocupate;In 2011 - 906 dosare la schema si

- 1.101 dosare la posturile ocupate.Drept urmare, deşi din datele statistice evidenţiate la

punctul anterior, pare ca activitatea Judecătoriei Brasov s-a redus, încărcătura pe judecător in anul 2012 (1.137,3 dosare raportat la schema si 1.263 dosare raportat la posturile ocupate) depăşeşte cu mult media naţionala a ultimilor 3 ani, ceea ce este un indiciu temeinic ca o va depăşi si pe cea de anul acesta.

Nivelul încărcăturii este esenţial de apreciat si prin prisma pragurilor de volum optim stabilite prin programul adoptat de către CSM. Astfel, prin acest program s-a stabilit faptul ca in decursul unui an un judecător nu poate fi încărcat cu mai mult de 5.060 puncte complexitate, deoarece in caz contrar s-ar ajunge la o supranormare a judecătorului respectiv, supranormare care in mod inevitabil afectează negativ calitatea actului de justiţie, calitatea hotărârilor si chiar independenta judecătorului in cauza.

In cadrul secţiei penale, dat fiind serviciul de permanenta pe care trebuie sa-l asigure judecătorii secţiei, potrivit programului CSM, punctajul maxim a fost stabilit la 2.783 puncte.

In anul 2012, la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov au funcţionat in medie 30 de judecători si au soluţionat

31

cereri cu complexitate totala de 131.228 puncte, ceea ce înseamnă o medie de 4.374 puncte complexitate pentru fiecare judecător, daca cererile s-ar putea repartiza in mod egal către toţi judecătorii secţiei, lucru care binenţeles nu este posibil.

Astfel, in cadrul secţiei civile funcţionează un număr de 3 judecători care au norma redusa la jumătate (preşedintele, vicepreşedintele – fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acestora si o alta doamna judecător căruia Colegiul, pentru motive de sănătate, i-a aprobat reducerea normei de încărcare la jumătate), un judecător care are norma redusa cu 10 procente (purtătorul de cuvânt) si o doamna judecător care are norma redusa cu 25% (preşedintele secţiei civile - fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acesteia).

Pentru aceste motive, pentru a reflecta gradul real de încărcare al judecătorilor secţiei civile, cele 131.228 puncte complexitate trebuie raportate doar la un număr de 28 judecători, ceea ce înseamnă ca media de încărcare la nivelul secţiei a fost in anul 2012 de 4.687 puncte pentru fiecare judecător.

Daca la aceste puncte (care reflecta numai ceea ce s-a soluţionat) se va adăuga încărcătura pe care a presupus-o si restul cauzelor studiate si rulate, dar care nu s-au soluţionat pana la finele anului, se poate trage cu uşurinţa concluzia ca nivelul de încărcare al judecătorilor secţiei civile a depăşit semnificativ in anul 2012 pragul maxim stabilit de către CSM pentru asigurarea condiţiilor optime desfăşurării unei activităţi in limite normale, rezonabile.

In anul 2012, in cadrul secţiei penale a Judecătoriei Braşov, au activat in medie 7 judecători, iar soluţiile pronunţate la nivelul secţiei au totalizat 18.288 puncte complexitate, ceea ce înseamnă o medie pentru fiecare judecător al secţiei de 2.612 puncte (fata de 2.783 pragul maxim).

Si in cadrul secţiei penale depăşirea pragului maxim de încărcare este evident ca s-a produs in anul 2012 deoarece acest punctaj reflecta numai ceea ce s-a soluţionat efectiv, nu si restul dosarelor rulate de judecătorii secţiei.

In cele ce urmează vom prezenta doua tabele cuprinzând situaţia separata a celor doua secţii civila si penala, precum si activitatea sub aspect cantitativ a judecătorilor care, in decursul anului, au funcţionat in cadrul secţiilor, urmând ca pentru judecătorii care nu au funcţionat constant si pe tot parcursul

32

anului in secţia respectiva sa se facă menţiuni in dreptul acestora cu privire la perioada cat au activat in cadrul fiecărei secţii.

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI PENALEIN ANUL 2012

NR.

NU

ME

JUD

ECAT

OR

SED

INTE

DE

JUD

ECAT

A (+

SED

INTE

CAM

ERA

CON

SILI

U, P

ERM

ANEN

TA)

NR.

DO

SARE

CU

CAR

E A

FOST

INVE

STIT

NR.

DO

SARE

SO

LUTI

ON

ATE

INCA

RCAT

URA

PUN

CTAJ

SO

LUTI

ON

AT1. DEGAN – POP CARMEN

Preşedinte instanţapentru cererile cu caracter secret

0(+76)

0(+84)

0(+84) 504

2. MILU GRATIELAVicepreşedinte instanţapentru cererile cu caracter secret

0(+15)

0(+17)

0 (+17) 102

3. CALIN NICOLETAPreşedinte secţie

38(+58)

454(+77)

345(+77)

2.451

4. PRUNARU CRISTINAianuarie – august 2012

27(+46)

305(+56)

222(+59)

1.735

5. ALDEA ANGLIANA 41(+65)

478(+96)

379(+96)

2.864

6. GAVRILA CIPRIAN 42(+70)

455(+108)

340(+108)

2.578

7. ISAC MARIAN 35(+60)

448(+89)

368(+91)

2.644

8. MOISA CRISTINA 37 435 378 2.867

33

(+61) (+90) (+92)9. BACIOIU LUCICA 38

(+62)512

(+86)382

(+86)2.543

In prezentare grafica, situaţia activităţii, din punct de vedere cantitativ, a judecătorilor care au funcţionat in cadrul secţiei penale, se prezintă astfel:

34

35

In graficul de mai sus este prezentat punctajul maxim cu care in mod optim ar putea fi investit un judecător care activează in secţia penala, dar sunt prezentate si punctele soluţionate de fiecare judecător care a activat in cadrul secţiei.

Graficul evidenţiază faptul ca doi dintre judecătorii secţiei, chiar si numai prin punctele de complexitate soluţionate, au depăşit limita maxima de încărcare anuala stabilita, insa este evident ca încărcarea reala a fost superioara pragului maxim pentru toţi judecătorii secţiei care au activat întregul an in instanţa.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei penale, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

CALIN Nicoleta 93,49%

101,9%

ALDEA Angliana 94,27%PRUNARU Cristina 101,83%MOISA Cristina 97,67%GAVRILA Ciprian 85,21%ISAC Marian 100,5%BACIOIU Lucica 89,67%

36

37

Preşedintele si vicepreşedintele instanţei (Carmen Degan si Gratiela Milu) au soluţionat numai cereri privind interceptarea si înregistrarea comunicărilor care se soluţionează in rata de 100%, ceea ce explica si faptul ca rata de soluţionare a secţiei nu a fost depăşita de niciunul dintre judecătorii care au activat curent in cadrul acesteia.

Încărcătura medie pe judecător in cadrul secţiei penale s-a apreciat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de dosare cu care a fost investit si numărul mediu de dosare soluţionate.

La toate aceste calcule au fost avuţi in vedere doar 7 judecători din lista de mai sus.

Toţi judecătorii secţiei penale, cu excepţia preşedintelui de secţie, au exercitat atribuţii in sectorul „executări penale” si toţi, fără excepţii, au fost planificaţi in serviciul de permanenta. In plus, judecătorii Cristina Moisa si Ciprian Gavrila au asigurat titularii completurilor de „corupţie”, iar doamna judecător Angliana Aldea a exercitat atribuţii de monitorizare a aplicării legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

De asemenea, doamna judecător Cristina Moisa a exercitat atribuţii specifice in scopul evidenţierii practicii instanţelor de control judiciar.

Pe de alta parte, doamna judecător Nicoleta Calin a exercitat atribuţii specifice in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei penale si in ceea ce priveşte studiul profesional al judecătorilor secţiei, dar si in scopul unificării practicii la nivelul secţiei, a soluţionat, in lipsa preşedintelui si a vicepreşedintelui instanţei, cererile privind autorizarea interceptărilor si înregistrărilor si a fost delegata la Penitenciarul Codlea in perioadele in care domnul judecător Liţa Marius (judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea) s-a aflat in concediu de odihna.

Judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea a fost asigurat tot de către Judecatoria Brasov, prin persoana domnului judecător Marius Liţa.

Astfel, in baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei penale un judecător a intrat in medie in 37 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu un număr de 531 dosare si a soluţionat in medie un număr de 446 dosare.

38

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI CIVILEIN ANUL 2012

NR. NUME JUDECATOR

NR.

SED

INTE

DE

JUD

ECAT

A(i

nclu

siv

Cam

era

Cons

iliu,

per

man

enta

, pr

oced

uri

NR.

TO

TAL

DO

SARE

CU

CA

RE A

FO

ST IN

VEST

IT

NR.

TO

TAL

D

OSA

RE

SOLU

TIO

NAT

E

(inc

lusi

v in

cide

nte)

INCA

RCAT

URA

PUN

CTAJ

SO

LUTI

ON

AT

1. DEGAN – POP CarmenPreşedinte instanţa

13(+107)

435(+312)

371(+316)

5.632

2. MILU Ramona – GratielaVicepreşedinte instanţa

18(+23)

392(+49)

326(+48)

2.480

3. MARUSCA BogdanaPreşedinte secţie

23(+10)

683(+161)

568(+167)

3.877

4. BANU Elena 22(+51)

603(+104)

421(+100)

3.075

5. ZUP MihaelaSpecializare MINORI

34(+9)

822(+31)

625(+33)

4.322

6. BEUDEAN ElenaSpecializare MINORI

35(+17)

840(+17)

613(+24)

4.440

7. GHIDARCEA Cristian 32(+1)

691(+1)

606(+1)

3.542

8. MEROIU Anca 23(+30)

892(+372)

636(+345)

5.026

9. MARINESCU Liviu 42(+36)

1.123(+291)

905(+266)

6.293

10. SAMPETRU Anda 23(+4)

839(+4)

615(+4)

4.189

11. VALEANU Ionela 22(+48)

845(+1.111

696(+1.114

5.162

39

) )

12. NISTOR Catalina 21(+13)

807(+4)

662(+4)

4.019

13. NEMTEANU Marianaianuarie – martie 2012

10 335 246 1.307

14. MORARU MihailaSpecializare MINORI

39(+10)

1.069(+7)

793(+7)

5.472

15. LITA Ionelamartie - aprilie 2012

4(+1)

119(+1)

43(+1)

248

16. ROMANIUC Cornelia 22(+29)

951(+295)

693(+294)

5.018

17. POPESCU Laura 41(+19)

939(+727)

733(+736)

5.482

18. MOLDOVAN Dana Iuliana

23(+38)

1.038(+383)

743(+385)

5.604

19. CHISCOP Cristin Antonio

21(+51)

788(+33)

628(+31)

4.338

20. CADEA Robert 40(+40)

1.054(+152)

900(+153)

5.481

21. SOLCOI Carmen 22(+50)

817(+134)

691(+140)

4.948

22. ARAMA Mirela 21(+17)

916(+681)

639(+722)

4.397

23. LUCA Mihaelaspecializare FOND FUNCIAR

23(+24)

1.045(+493)

809(+470)

6.511

24. SPATACEAN Lia 20(+14)

867(+50)

724(+47)

4.296

25. NICULEASA Daniela 24(+16)

859(+421)

709(+433)

4.691

26. MUNTEANU Cristina 21(+6)

882(+53)

656(+54)

3.651

27. TOGAN Carmen 24 684 561 4.51040

(+32) (+1.287)

(+1.253)

28. ACHTEN Laura 21(+37)

702(+1.057

)

573(+1.053

)

4.313

29. SIMION Mihaela 23(+30)

840(+1.270

)

670(+1.266

)

5.003

30. CARAIMAN Ioanajudecător stagiariulie – decembrie 2012

10(+1)

419(+1)

305(+1)

929

31. VIOREANU Georgejudecător stagiariulie – decembrie 2012

9 366 279 905

32. BRESUG Denissaiulie – decembrie 2012specializare FOND FUNCIAR

10(+7)

327(+5)

147(+6)

790

33. NICA Alinaoctombrie – decembrie 2012specializare FOND FUNCIAR

6(+14)

141(+25)

80(+22)

500

34. DOGARU Roxanaoctombrie – decembrie 2012

5(+2)

105(+2)

60(+2)

286

Sunt importante următoarele menţiuni: încărcătura reala a judecătorilor Carmen Degan - Pop

(preşedintele instanţei) si Graţiela Milu (vicepreşedintele instanţei) este cea obţinuta prin cumularea încărcăturii realizate prin activitatea desfăşurata in ambele secţii (in secţia penala au soluţionat cererile privind autorizarea interceptărilor si înregistrărilor); aceleaşi doamne judecător au mai exercitat atribuţii in sectorul de investiri cu formula executorie a hotărârilor judecătoreşti, in ceea ce priveşte Biroul de relaţii cu publicul, in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar si studiul profesional al judecătorilor secţiei civile, in domeniul protecţiei muncii, dar si in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar;

domnişoara judecător Elena Banu a avut pragul maxim anual stabilit de Colegiul de Conducere la 2.530 puncte –

41

prag depăşit; doamna judecător a exercitat in timpul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii”

d-na judecător Bogdana Maruşca a avut nivelul de încărcătura stabilit tot prin Colegiul de Conducere la ¾ din maxim (adică 3.795) – prag depăşit; doamna judecător a mai exercitat atribuţii in scopul unificării practicii la nivelul secţiei civile, in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar, dar si in asigurarea studiului profesional al judecătorilor secţiei si in pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei civile; doamna judecător a exercitat toate atribuţiile aferente funcţiilor de conducere ori de cate ori au lipsit din instanţa atât preşedintele cat si vicepreşedintele acesteia;

doamna judecător Anda Sampetru – purtătorul de cuvânt - a beneficiat de asemenea de o reducere de 10% (4.554);

doamnele judecător Cătălina Nistor si Cristina Munteanu au desfăşurat in cursul anului si atribuţii in sectorul „executări civile”;

doamnele si domnii judecător Carmen Solcoi, Lia Spătăcean, Alina Nica, Cristin Chiscop si Robert Cadea au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii”;

doamnele si domnii judecători Cornelia Romaniuc, Iulia Moldovan, Anca Meroiu si Liviu Marinescu au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „investire cu formula executorie alte înscrisuri”;

doamnele judecător Mihaela Simion, Ionela Văleanu, Laura Achten, Carmen Togan, Daniela Niculeasa, Mirela Aramă, Mihaela Luca si Laura Popescu au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „încuviinţare executare silita”;

completurile specializate in judecarea cauzelor de fond funciar au fost asigurate in prima parte a anului de către doamnele judecător Mihaela Luca si Laura Popescu, iar in ultima perioada a anului de către doamnele judecător Denissa Bresug si Alina Nica;

completurile specializate in judecarea cauzelor de minori si familie au fost asigurate de către doamnele judecător Mihaila Moraru, Mihaela Zup si Elena Beudean dar si, pentru o scurta perioada de timp, de către doamna judecător Ionela Liţă si de către domnul judecător Cristian Ghidarcea.

42

43

44

45

Reprezentarea grafica de mai sus nu cuprinde coordonatele cantitative ale activităţii judecătorilor stagiari – care au activat in instanţa numai 6 luni si nici pe cele privitoare la activitatea a judecătorilor care au fost prezenţi in cursul anului 2012 cel mult 4 luni de zile (cazul judecătorilor Mariana Nemţeanu, Bresug Denissa, Nica Alina, Dogaru Roxana, Liţa Ionela).

In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei civile, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

MEROIU Anca 88,69%

96,22%

MORARU Mihaila 96,96%POPESCU Laura 94,75%LITA Ionela 86,27%MILU Gratiela 100,53%ARAMA Mirela 99,19%NISTOR Catalina 98,66%NICA Alina 61,44%SAMPETRU Anda 89,73%MOLDOVAN Iulia 91,93%ROMANIUC Cornelia 90,55%MARUSCA Bogdana 97,86%ZUP Mihaela 92,41%CADEA Robert 100,38%NEMTEANU Mariana 118,26%MARINESCU Liviu 101,47%CHISCOP Cristin 93,74%DOGARU Roxana 57,93%GHIDARCEA Cristian 100,33%BEUDEAN Elena 90,74%BANU Elena 89,07%DEGAN POP Carmen 99,85%VALEANU Ionela 97,78%LUCA Mihaela 98,08%MUNTEANU Cristina 88,30%NICULEASA Daniela 100,61%SOLCOI Carmen 95,84%ACHTEN Laura 95,25%SIMION Mihaela 97,92%SPATACEAN Lia 116,11%BRESUG Denissa 59,30%

46

96,22%TOGAN Carmen 95,42%VIOREANU George 76,22%CARAIMAN Ioana 72,85%

47

48

49

Încărcătura medie la nivelul secţiei s-a calculat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de şedinţe publice, numărul mediu de dosare cu ca au fost investiţi judecătorii secţiei si numărul mediu de dosare soluţionate de judecătorii secţiei.

Numărul mediu de şedinţe publice s-a calculat prin împărţirea numărului total al şedinţelor publice de judecata la 30 – numărul mediu de judecători care au activat in 2012 in cadrul secţiei civile, dar ţinându-se seama si ca la nivelul secţiei şedinţele publice sunt de doua feluri: simple (pentru judecătorii care asigura cate o şedinţa de judecata săptămânal) si duble (pentru judecătorii care asigura o şedinţa de judecata la fiecare doua săptămâni).

Numărul mediu de dosare cu care a fost investita secţia s-a calculat prin împărţirea numărului total de dosare la acelaşi număr de 30 de judecători.

Încărcătura medie pe judecător in cadrul secţiei civile s-a calculat prin împărţirea numărului total al dosarelor soluţionate la acelaşi 30.

Numărul de 30 de judecători s-a stabilit prin luarea in considerare a numărului judecătorilor care au activat in secţie mai putin de 6 luni, dar si al celor care in mod obişnuit asigura doar jumătate din activitatea de judecata normala.

Astfel, in baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei civile un judecător a intrat in medie in 44 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu 1.125 dosare si a soluţionat in medie un număr de 942 dosare.

Raportat la numărul mediu de dosare soluţionate, dar si la numărul mediu de dosare repartizate, se constata ca 12 judecători din secţie au înregistrat o încărcătura mai mare decât media secţiei la fiecare dintre aceşti doi factori.

In ceea ce priveşte încărcarea reflectata in punctaj, la nivelul secţiei civile se constata ca pragul maxim a fost depăşit de un număr de 8 judecători in cadrul secţiei.

50

1.3. Operativitatea pe instanţa, pe secţii/complete specializate, in diferite materii si pe judecător

In ceea ce priveşte operativitatea pe instanţa în anul 2012 se înregistrează o scădere a acesteia la 74,76%, procent inferior înregistrat in anii 2011 (75,85%), 2010 (79,34%), 2008 (76,76%) si 2007 (78,06%), dar superior celui înregistrat in 2009 (73%).

Operativitatea instanţei la nivelul anului 2012 s-a calculat ca si in anii anteriori, in sensul ca s-au avut in vedere numărul cauzelor nou intrate (32.499), numărul cauzelor aflate in stoc la începutul anului (12.993), dosarele suspendate la finele anului (3.417) si dosarele soluţionate in cursul anului (31.451).

Acest nivel al operativităţii este determinat de numărul foarte mare de dosare nou intrate, precum si numărul considerabil al dosarelor înregistrate in 2012, dar care au primit prim termen de judecata in 2013.

Împrejurarea ca operativitatea pe instanţa si pe materii se calculează prin raportare la toate dosarele care au existat pe rol in perioada de referinţa explica de ce aceste operativităţi vor fi mult inferioare operativităţii individuale a fiecărui judecător in parte, operativitate apreciata numai in raport de activitatea desfăşurata in şedinţa publica.

OPERATIVITATEA PE INSTANTA

51

Operativitatea în materie penală la nivelul anului 2012 a fost de 82,39% , superioara celei din 2011 când s-a ridicat la 80,35%, in creştere semnificativa fata de 2010 (79,97%), 2009 (73,76%) si 2008 (78%), dar in continuare inferioara celei înregistrate in anul 2007, când s-a ridicat la 84,31%.

OPERATIVITATEA IN MATERIE PENALA

Operativitatea în materie civila la nivelul anului 2012 a fost de 73,79%, inferioara celei din 2011 (75,44%), superioara celei din 2007 (71,82%) si 2009 (73,08%), dar inferioara celei înregistrate in 2008 (76%) si 2010 (78,51%).

OPERATIVITATEA IN MATERIE CIVILA

52

In materia fondului funciar la începutul anului 2012 s-a pornit cu un stoc de 91 dosare si ulterior s-au înregistrat 62 cauze noi. Dintre acestea, in cursul anului 2012 au fost soluţionate 85 dosare si 25 au fost suspendate, ceea ce înseamnă un procent al operativităţii de 66,40%, ceea ce reprezintă o creştere fata de toţi anii anteriori: 2011 (58,33%), 2010 (61,67%), 2009 (42,96%) si 2008 (60%).

In ceea ce priveşte cauzele de minori si familie , stocul la începutul anului 2012 a fost de 1.170, iar in cursul anului s-au mai înregistrat încă 2.235 dosare. Dintre acestea au fost soluţionate un număr de 2.304 cauze si au fost suspendate 359 cauze, ceea ce reprezintă un procent al operativităţii de 75,64%, superior celui înregistrat in anii 2011 (71,95%), 2010 (72,92%) si 2009 (61,27%), dar superior celui înregistrat in anul 2008 (76%).

Completurile specializate in judecarea litigiilor cu profesionişti au început anul 2012 cu un stoc de 3.587 dosare, la care s-au adăugat cele 13.943 cauze noi. Dintre acestea 1.417 au fost suspendate, iar un număr de 12.581 au fost soluţionate, ceea ce reprezintă o operativitate de 78,07%, inferioara celei din anul 2011 (78,60%).

In concluzie, raportat la anul precedent când pe toate completurile specializate s-a înregistrat o scădere a operativităţii, in anul 2012 situaţia s-a schimbat radical, operativitatea pe completurile specializate înregistrând creşteri chiar si semnificative fata de anii anteriori, excepţie făcând numai cazul litigiilor cu profesionişti, unde se înregistrează o relativa stagnare a operativităţii cu care au fost soluţionate aceste cauze.

In ceea ce priveşte completurile specializate din secţia penala, s-a înregistrat următoarea situaţie:

53

Pe „corupţie” s-a pornit cu un stoc de 5 dosare, s-au mai înregistrat 3 cauze noi si au fost soluţionate 5 dintre acestea, ceea ce înseamnă un nivel al operativităţii de 62,5%.

Cauzele cu minori in materie penala au pornit cu un stoc de 78 dosare, s-au adăugat la acestea alte 53 cauze noi s-au soluţionat 90, ceea ce înseamnă o operativitate de 68,70%.

Concluzia este ca operativitatea înregistrata pe completurile specializate in materie penala este substanţial inferioara operativităţii înregistrate la nivelul secţiei penale (82,39%).

54

OPERATIVITATEA INREGISTRATA PE COMPLETURILE SPECIALIZATE IN MATERIE CIVILA2012

55

OPERATIVITATEA INREGISTRATA PE COMPLETURILE SPECIALIZATE IN MATERIE PENALA2012

56

Operativitatea pe judecător a fost calculata printr-o formula identica cu cea prin care s-a calculat operativitatea generala a instanţei, dar raportat la numărul de cauze cu care acesta a fost investit in cursul anului respectiv in şedinţa publica de judecat, fără a fi avute in vedere cauzele soluţionate in şedinţe ale Camerei de Consiliu sau şedinţe publice in procedura necontencioasa (investiri cu formula executorie, asociaţii si fundaţii, asociaţii de proprietari).

Soluţionarea cauzelor anterior enumerate se încadrează in atribuţiile cu care anumiţi judecători sunt investiţi separat de activitatea de judecata, corespunzător altor atribuţii delegate (practica de casare, relaţii cu publicul etc.).

Pe de alta parte, contabilizarea acestor dosare la analizarea operativităţii fiecărui judecător ar favoriza judecătorii investiţi cu soluţionarea acestui gen de cauze, având in vedere ca respectivele cauze se soluţionează, in marea majoritate, la primul termen de judecata, pe de o parte, iar, pe de alta parte, activitatea judecătorilor care exercita atribuţii in restul sectoarelor (practica casare, executări civile/penale) ar rămâne necuantificata in contextul in care si aceste atribuţii necesita alocarea unui timp important.

Totodată, la acest capitol a fost analizata si măsura in care judecătorii instanţei au reuşit sa respecte recomandarea programului de asigurare a volumului optim de activitate, respectiv de a scoate in pronunţare, din fiecare şedinţa de judecata, cel puţin 25% din dosare.

57

58

OPERATIVITATEA JUDECATORILOR SECTIEI PENALE IN 2012SE

CTIA

NR. COMPLET/SPECIALIZAREA TITULAR STOC

01.01.2012 NUMARSEDINTEPUBLICE

CAUZE NOI

CAUZESOLUTIONATE

PROCENT MEDIU

SOLUTIONARE SEDINTA PUBLICA

OPE

RATI

VITA

TE

PEN

ALA

P11 – penal/minori

BACIOIULucica

86 38 426 382 30,83% 74,61%

P3 – penal/corupţie/minori

MOISACristina 48 37 387 378 54,00% 86,90

%P4* -

penal/minori

ISACMarian

80 35 368 370 39,70% 82,59%

P1* - penal/minori

ALDEAAngliana

76 41 402 379 40,36% 79,29%

P5 – penal/minori

CALINNicoleta

85 38 369 345 33,99% 76%

P2* - penalcorupţie/minori

GAVRILACiprian 56 42 399 340 40,52% 74,72

%P7 – penal/

minoriPRUNARUCristina

87 27 218 222 31,27 72,78%

59

60

61

Graficul de mai sus reflecta faptul ca operativitatea judecătorilor secţiei penale a oscilat in 2012 intre 72,78% si 86,90%, limite inferioare celor înregistrate anul anterior.

Sub operativitatea secţiei, de 82,39%, s-au situat 5 judecători din cei 7 ai secţiei.

In ceea ce priveşte procentul de soluţionare, in cadrul secţiei penale recomandarea CSM pentru 25% a fost depăşita de toţi judecătorii secţiei.

62

63

OPERATIVITATEA JUDECATORILOR SECTIEI CIVILE IN 2012SE

CTIA

NR.

CO

MPL

ET/

SPEC

IALI

ZARE

ATITULAR

STO

C01

.01.

2012

NU

MAR

SE

DIN

TE

PUBL

ICE

CAU

ZE N

OI P

LUS

REPU

NER

ILE

PE

ROL

VECH

I

CAU

ZESO

LUTI

ON

ATE

SUSP

END

ATE

intr

e 01

.01.

2012

–

31.0

8.20

12

PROCENT MEDIUSOLUTIONARE

SEDINTA PUBLICA

OPE

RATI

VITA

TE

CIV

ILA

C1civil

MEROIUAnca

158 23 734 625 149 39,99% 84,11%

C2minori

MORARU Mihaila

251 39 818 791 100 38,45% 81,63%

C3civil

SOLCOICarmen

84 22 733 670 87 58% 91,78%

C4civil

VALEANUIonela

105 22 740 695 35 42,77% 85,80%

C5civil

DEGAN POPCarmen

59 13 376 371 34 44,48% 92,51%

C5*civil

BANUElena

121 22 482 417 70 37,80% 78,23%

C6minori

BEUDEANElena

155 35 685 612 78 46,82% 80,31%

C7civilfond

funciar

LUCAMihaela

234 23 811 801 148 45,33% 89,29%

64

C8civil

SIMIONMihaela

133 23 707 664 65 40,64% 85,67%

C9civil

CHISCOPCristin

118 21 670 625 129 42,66% 94,84%

C10civil

MARINESCULiviu

260 42 863 902 109 40,25% 88,95%

C11civil

NEMTEANUMariana

127 10 208 246 15 51,27% 76,87%

C12civil

CADEARobert

158 40 896 899 68 46,90% 91,17%

C13minori

ZUPMihaela

141 34 681 616 78 42,10% 82,79%

C14civil

ACHTENLaura

52 21 650 559 67 43,30% 88,03%

C15civil

MARUSCABogdana

93 23 590 567 55 40,59% 90,28%

C11civil/

minori

GHIDARCEACristian

87 32 673 599 52 39,96% 84,60%

C17civil

MOLDOVANIulia

194 23 844 739 198 39,16% 87,97%

C18civil

SANPETRUAnda

151 23 688 614 99 43,27% 82,97%

65

C19civil

TOGANCarmen

70 24 614 549 55 41,50% 87,28%

C20civil

NISTORCatalina

136 21 671 656 101 42,24% 92,91%

C22civil

ARAMAMirela

225 21 691 635 110 33,67% 78,78%

C23civil

ROMANIUCCornelia

156 22 795 674 164 40,09% 85,64%

C24civil

MILUGratiela

69 18 323 326 44 38,40% 93,67%

C25civil

NICULEASADaniela

145 24 714 701 83 43,54% 90,33%

C26civil

MUNTEANUCristina

131 21 751 652 98 42,28% 83,16%

C28civil

SPATACEANLia

253 20 614 712 46 38,40% 86,72%

C29civilfond

funciar

POPESCULaura

122 41 729 733 71 37,98% 93,97%

C30stagiar

CARAIMAN Ioana

10 419 305 18 50,08% 76,05%

C16civil

BREŞUG Denissa

74 10 253 137 37 30,92% 47,24%

66

fond funciar

C31stagiar

VIOREANU George

9 366 282 13 56,40% 79,88%

C21Civil

Fond funciar

NICAAlina 6 140 80 3 45,99% 58,39%

C32civil

DOGARURoxana 5 105 60 4 46,87% 59,40%

67

In ceea ce priveşte procentul de soluţionare, pragul minim recomandat de CSM de 25% a fost depăşit de toţi judecătorii care au activat in secţie, existând chiar situaţii in care acest procent a înregistrat valori mai mari decât dublul acestui prag.

In ceea ce priveşte operativitatea, s-au înregistrat destule cazuri in care aceasta a depăşit procentul de 90%, existând de altfel doar trei cazuri in care operativitatea s-a situat sub media secţiei (73,79%), intr-unul dintre cazuri si procentul de soluţionare înregistrând cea mai scăzuta cota.

68

69

70

1.4. Managementul resurselor umane

Nr.Crt.

Categorii personal

01.01.2012 31.12.2012Finanţat

eOcupate Finanţate Ocupate

1. Judecători 39 39 40 402. Grefieri de

şedinţă49 49 49 49

3. Grefieri arhivar 12 12 12 124. Agent

procedural2 2 2 2

5. Aprod 3 3 3 36. Şofer 1 1 1 1

In cursul anului 2012, ca urmare a demersurilor conducerii instanţei, schema de judecători a Judecătoriei Brasov a fost suplimentata cu doua posturi fata de schema din 2011, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 469/2011. Astfel, in prezent pot funcţiona in instanţa un număr de 40 judecători, număr oricum insuficient fata de volumul de activitate cu care se confrunta instanţa.

Important este faptul ca niciodată in ultimii 6 ani de zile Judecatoria Brasov nu a beneficiat de prezenta in instanţa a tuturor judecătorilor, in fiecare an intre 3 si 6 posturi fiind vacante temporar (din cauza delegărilor, concediilor de maternitate, concediilor medicale, seminarilor si chiar concediilor fără plata).

In primele 9 luni ale anului 2012 doua doamne judecător s-au aflat in concediu de îngrijire a copilului in vârsta de pana la 2 ani, un domn judecător a fost delegat întregul an la Penitenciarul Codlea, o doamna judecător s-a aflat in concediu fără plata in ultimele 4 luni ale anului si cumulat, pentru 4 luni doua posturi de judecător au fost vacante

Drept urmare, la nivelul Judecătoriei Braşov, in anul 2012 au funcţionat in medie numai 36 de judecători, 6 in secţia penala si 30 in secţia civila.

Aceasta schema insuficienta se reflecta in gradul ridicat de încărcare al judecătorilor instanţei, încărcare analizata la o secţiune anterioara si care in ultimii 6 ani de zile s-a situat cu mult peste media naţionala.

71

Pe de alta parte, astfel cum am mai arata, este important de subliniat ca deşi încărcătura este raportata la toţi judecătorii activi, aceştia nu participa in aceeaşi măsura la activitatea de judecata, date fiind restul atribuţiilor cu caracter administrativ. Astfel, in realitate, încărcătura judecătorilor (si are din punct de vedere statistic, din nefericire, se raportează exclusiv la numărul de dosare) este mult mai mare, câta vreme nu este niciodată posibil ca absolut toţi judecătorii instanţei sa împartă egal dosarele pe care o instanţa le are de soluţionat intr-un an de zile.

Apreciem ca datele statistice prezentate sunt suficiente pentru a susţine lipsa de judecători cu care se confrunta instanţa noastră si mai ales faptul ca aceasta lipsa a început sa se manifeste din ce in ce mai acut odată cu creşterea de la an la an a volumului de activitate, iar Hotărârea Plenului CSM anterior menţionata vine sa întărească concluzia ca Judecatoria Brasov este împiedicata sa funcţioneze normal din cauza numărului mai mult decât insuficient de judecători care activează in instanţa.

Este de esenţa faptul ca hotărârea Plenului CSM evocata anterior retine ca Judecatoria Brasov se număra printre instanţele care înregistrează un deficit de cel puţin 10 posturi de judecători.

Schema de personal auxiliar prevede 49 posturi de grefieri de şedinţa, 13 posturi de grefieri arhivari, 3 de aprozi, 2 de agenţi procedurali si unul de şofer.

In anul 2012 Judecătoria Braşov a funcţionat cu schema completa a personalului auxiliar, împrejurare care ne-a oferit ocazia sa dovedim faptul ca schema personalului auxiliar este grav deficitara, câta vreme, chiar si in condiţiile funcţionarii cu toate posturile ocupate efectiv, instanţa a întâmpinat serioase dificultăţi in desfăşurarea activităţii din acest punct de vedere.

Situaţia grefierilor de şedinţa care au activat in secţia civila, prezenta lor in instanţa, numărul de dosare pe care le-au rulat si numărul de şedinţe in care au intrat este prezentat de tabelul de la Anexa 1

Din cei 41 grefieri de şedinţa ai secţiei civile numai 33 au asigurat şedinţe publice de judecata in mod curent, astfel ca se poate spune ca aceştia, in anul 2012, au intrat in medie in 25 de şedinţe de judecata (intr-un ritm de doua şedinţe lunar), urmând sa avem in vedre ca şedinţele de judecata in materie civila sunt duble (ca număr de dosare si complexitate raportat la configurarea avuta in vedere prin programul de stabilire a unui program optim de activitate).

Mai menţionam ca:

72

grefierul sef al instanţei a deservit cabinetul si a intrat in şedinţele de judecata in care au fost repartizate dosarele date spre soluţionare in competenta expresa a preşedintelui instanţei (interceptări, suspendări provizorii, eliberare certificate europene etc.);

grefierul sef de secţie a asigurat si evidenta hotărârilor instanţelor de control judiciar precum si toata organizarea activităţii personalului auxiliar al secţiei civile;

un număr de 8 grefieri au asigurat activitatea in compartimentele auxiliare ale instanţei (repartizare ECRIS - 2, executări civile - 1, executări silite - 1, asociaţii si fundaţii - 1, statistica - 1, citaţii si investiri cu formula executorie – 2).Deficitul de personal auxiliar existent in prezent in

special la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov are repercusiuni mult mai grave asupra funcţionarii justiţiei ca serviciu public, asupra calităţii actului de justiţie in general, decât îl avea in anii anteriori.

Potrivit analizei Grupului de lucru privind redistribuirea posturilor de personal auxiliar la nivel naţional, Judecătoria Braşov este singura instanţă din raza Curţii de Apel Braşov cu deficit de personal auxiliar.

Insa analiza mai sus menţionata a avut in vedere un volum de activitate (respectiv încărcătura din perioada 2006 - 2009) mult inferior celui la care personalul Judecătoriei Braşov trebuie sa facă fata in prezent.

CSM a stabilit ca pentru 2010 încărcătura optima de dosare pentru un grefier de şedinţa ar trebui sa nu depăşească 331 dosare intr-u an.

Vacantările temporare ne obliga sa apelam adesea la angajarea unui personal de cele mai multe ori fără calificare suficienta, iar lipsa de timp, de personal disponibil si volumul mare de activitate nu permit instanţei întâi sa procedeze la instruirea personalului nou, fără calificare, pentru o perioada de măcar o luna de zile, ci dimpotrivă, condiţiile impun ca acest personal sa fie nevoit sa preia din prima zi atribuţiile grefierului de şedinţa, iar aceasta situaţie de necesitate naşte întârzieri, greşeli si neglijente care afectează calitatea actului de justiţie.

Judecatoria Brasov se confrunta de ani buni de zile cu un deficit grav de personal auxiliar, deficit care i-a îngreunat mult activitatea si care in viitorul foarte apropiat, in perspectiva intrării in vigoare la 1 februarie 2013 a NCPC, va putea genera chiar blocaje in activitatea instanţei.

73

In secţia civila a instanţei funcţionează 32 completuri publice de judecata (cele de camera de consiliu vor fi in număr mult mai mare câta vreme la cele existente se vor adăuga cele 32 care vor trebui înfiinţate potrivit noilor norme de procedura civila), in timp ce numărul grefierilor care vor putea fi planificaţi in şedinţe publice de judecata va fi de numai 27.

Ceea ce este esenţial de avut in vedere este faptul ca cel mai târziu începând cu 1 mai 2013 şedinţele publice de judecata vor avea un număr sporit de dosare pentru început cu cel puţin 30% (ceea ce înseamnă o creştere de la o medie de 75 dosare pe şedinţa la o medie de 100 dosare) si ca acest procent va creste treptat chiar si pana la 100% in 3 – 4 luni de zile, din cauza noii proceduri de stabilire a primului termen de judecata la dosarele care se vor înregistra după 1 februarie 2013.

Situaţia supraîncărcării şedinţelor publice de judecata va persista la nivelul Judecătoriei Brasov, după aprecierea noastră, cel puţin 18 luni de zile, având in vedere si faptul ca la 1 februarie 2013 completurile publice de judecata vor fi deja încărcate la maxim pana la finele lunii iunie (in prezent primul termen de judecata se stabileşte la începutul lunii mai).

Pe lângă şedinţele publice supraaglomerate, grefierii de şedinţa vor fi nevoiţi sa asigure si şedinţele de camera de consiliu care se vor înfiinţa potrivit NCPC si care vor dubla practic aceasta activitate, cu toate operaţiunile pe care le presupune si, mai ales, cu timpul necesar desfăşurării acestora.

Pe lângă aceste activităţi, grefierii de şedinţa vor avea noi atribuţii, in legătura cu gestionarea cauzelor noi care se vor înregistra după 1 februarie 2013, cauze a căror evidenta trebuie ţinuta extrem de strict si pentru care zilnic vor fi efectuate verificări si o serie de operaţiuni administrative specifice etapei scrise.

In contextul mai sus descris, conducerea Judecătoriei Brasov apreciază ca nu-si va putea desfăşura activitatea decât in situaţia in care va beneficia de minim 32 de grefieri de şedinţa (cate unul pentru fiecare complet) deoarece vor fi extrem de dificil de gestionat dosarele completurilor fără grefier stabil, ca si şedinţele acestor completuri.

Având in vedere ca grefierii de şedinţa vor fi nevoiţi sa asigura o activitate de judecata dubla (datorita şedinţelor de camera de consiliu), precum si îndeplinirea o serie de alte operaţiuni administrative specifice etapei scrise, va fi practic imposibil ca aceiaşi grefieri sa mai poată fi planificaţi si in alte şedinţe de judecata (publice sau de camera de consiliu), ale completurilor fără grefier stabil, sau sa primească in plus

74

gestionarea si a altor dosare, de pe respectivele completuri. Este evident ca aceasta suplimentare de atribuţii a grefierilor de şedinţa existenţi va fi practic imposibil de gestionat măcar din perspectiva factorului timp, daca nu si din cea a factorului de supraîncărcare.

In ceea ce priveşte grefierii arhivari, având in vedere ca potrivit noilor dispoziţii din ROI arhiva curenta va fi ţinuta pe completuri si ca toate completurile vor avea, măcar pentru 18 luni, doua categorii de dosare care vor funcţiona după proceduri separate, si ca o astfel de arhiva nu o vedem funcţionala decât prin împăturea completurilor pe grefieri arhivari, este evident ca un grefier arhivar nu va putea gestiona in condiţii optime mai mult de 3 completuri de judecata.

In prezent, grefierilor arhivari din instanţa noastră (cei 8 care vor putea primi atribuţii in acest sens) le vor fi repartizate cate 4 completuri de judecata, situaţie care va fi greu de gestionat si care va genera riscuri mari in pierderea evidentei dosarelor si/sau chiar rătăcirea lor. In plus, situaţia va deveni extrem de dificila in momentele de neevitat in care unul sau poate mai mulţi dintre aceşti grefieri arhivari vor fi nevoiţi sa lipsească din instanţa (concedii medicale, spre exemplu).

In final facem menţiunea ca schema de grefieri de şedinţa a Judecătoriei Brasov este de 49, dar ca dintre aceştia numai 33 pot fi planificaţi in şedinţele de judecata civile, deoarece:

grefierul sef nu poate fi planificat in şedinţa de judecata; grefierul sef de secţie poate asigura cel mult o şedinţa pe

luna, fata de restul atribuţiilor pe care le exercita; 8 grefieri activează in cadrul secţiei penale, unul dintre ei

urmând sa intre in concediu prenatal in viitorul foarte apropiat;

un grefier are exclusiv atribuţii pe statistica instanţei; un grefier are atribuţii pe sectorul de executări civile; doi grefieri au atribuţii pe sectorul de executări penale; doi grefieri au atribuţii pe repartizare ECRIS;

Drept urmare, in anul 2012, grefierii de şedinţa ai secţiei civile au rulat in medie un număr de 1.895 dosare, ceea ce spune suficient in legătura cu încărcarea acestei categorii de personal auxiliar.

In secţia penala au activat 8 grefieri, dintre care 7 au asigurat cate o şedinţa de judecata si serviciul de arest in zilele nelucrătoare, in timp ce ce-l de-al 8-lea grefier a asigura serviciul de permanenta in timpul săptămânii.

75

Evidenta activităţii grefierilor secţiei penale este cuprinsa in Anexa 2.

In urma acestei analiza rezulta ca fiecare grefier al secţiei penale a intrat in medie in 38 şedinţe publice si a rulat in medie 934 dosare.

In ceea ce priveşte grefierii arhivari, din cei 12: unul are atribuţii pe registratura; unul are atribuţii pe arhiva penala; unul are atribuţii pe scanare; unul este repartizat numai pentru atribuţii mai puţin

importante având in vedere ca are o stare de sănătate mai precara astfel ca in ceea ce îl priveşte trebuie manifestata grija si mai ales prudenta;

unul are atribuţii exclusive pe arhiva veche;. 7 deservesc arhiva civila curenta.

Drept urmare, numai 8 grefieri arhivari au manipulat, au efectuat menţiunile necesare in Ecris, au gestionat in general cele 45.492 dosare care au fost pe rolul instanţei in anul 2012 si daca avem in vedere ca 75% dintre aceste dosare au avut cel putin un termen de judecata (ceea ce presupune menţiuni, înregistrări, transport etc.), rezulta ca aceşti grefieri arhivari au gestionat in realitate un număr de cel putin 80.000 dosare intr-un an (si credem ca numărul este mult mai mare in realitate), ceea ce înseamnă 10.000 dosare pentru fiecare grefier arhivar, ceea ce in mod evident depăşeşte cu mult pragul maxim rezonabil de încărcare.

Având in vedere volumul de activitate prezentat este evident ca cei doi agenţi procedurali de care beneficiază instanţa sunt insuficienţi.

76

Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei

Funcţionarea cu un număr atât de redus de judecători raportat la numărul cauzelor cu care este investita instanţa, afectează radical, determinant calitatea actului de justiţie si celeritatea soluţionării dosarelor, punându-ne in imposibilitatea de a oferi justiţiabilului braşovean ocazia de a beneficia de avantajele micii reforme care s-a vrut instituita prin intrarea in vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 202/2010.

Astfel cum am mai arătat la prima secţiune, in anul 2012, unui sfert din cauzele înregistrate le-a fost acordat primul termen de judecata direct in anul 2013, procentul fiind in constanta dar si alarmanta creştere fata de anii precedenţi.

Creşterea de la an la an a acestui procent reflecta lipsa completelor de judecata suficiente, adică lipsa judecătorilor activi, dar si a sălilor de judecata.

Recomandarea nr. (94)12 a Comitetului Miniştrilor privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor stabileşte in principiul al III-lea promovarea rolului magistraţilor, al condiţiilor

77

de muncă adecvate. Astfel, pentru ca judecătorul să-şi poată desfăşura activitatea în mod eficient şi să nu aibă întârzieri nejustificate, s-a prevăzut atât recrutarea unui număr suficient de judecători, cu o pregătire profesională adecvată cât şi punerea la dispoziţia acestora a unui personal auxiliar şi a unor echipamente adecvate.

În plus, nu trebuie ignorat faptul că, însuşi accesul la justiţie implică încrederea justiţiabililor în succesul demersului judiciar, încredere care se bazează incontestabil pe calitatea actului de justiţie.

Această calitate depinde nu doar de fiecare judecător implicat ci şi de o serie de variabile, aflate în afara procesului de administrare a justiţiei, între care resursele adecvate alocate sistemului judiciar.

Aceste argumente, cuprinse şi în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), converg toate înspre realitatea incontestabilă că o instanţă nu poate funcţiona eficient cu resurse umane şi materiale inadecvate iar obţinerea unui act de justiţie de calitate in condiţiile acestor lipsuri este imposibilă.

Această situaţie, de evitat conform recomandărilor europene, se regăseşte de ani buni la nivelul Judecătoriei Braşov si generează automat întârzieri în îndeplinirea lucrărilor, acordarea de termene lungi de judecată cu nemulţumirea justiţiabililor, supraaglomerarea judecătorilor, stres şi inevitabil neglijente si chiar erori sub presiunea termenelor de pronunţare, redactare şi a volumului de lucru.

În ceea ce priveşte logistica instanţei în cursul anului 2012 nu au intervenit modificări esenţiale.

Astfel, în continuare spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 1 sală destinată şedinţelor Camerei de Consiliu, 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

In ce priveşte camerele de consiliu si spaţiul destinat arhivei, cu sprijinul Tribunalului Brasov si al Curţii de Apel Brasov si cu implicarea efectiva a unei parţi importante din personalul instanţei, in special personal auxiliar, in vara anului 2012 s-a reuşit relocarea arhivei pasive a Judecătoriei Brasov intr-un spaţiu pus la dispoziţie de către Curtea de Apel Brasov si reorganizarea arhivei curente a instanţei dar si a principalelor sectoare auxiliare ale instanţei. Astfel, arhiva penala funcţionează in aceeaşi încăpere cu registratura instanţei iar arhiva civila a fost

78

reorganizata in sensul ca fiecare arhivar răspunde de un anumit număr de completuri.

Tot in cursul anului 2012 s-a reuşit predarea in fapt a documentelor destinate Arhivelor Naţionale, in mare măsura documentele fiind prelucrate, sortate cu efortul considerabil al personalului auxiliar si conex al instanţei.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Braşov este complet informatizata, iar conducerea instanţei a trecut la eliminarea treptata a evidentelor scriptice.

De asemenea este de menţionat ca, in continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale a fost dotată cu aparatura de înregistrare audio-video.

Din luna mai a anului 2008 instanţa este dotata cu aparatură pentru audierea martorilor sub acoperire, însa în economia spaţiului existent la dispoziţia instanţei nu exista o camera destinata acestui scop, astfel ca aparatura este instalata in biroul destinat vicepreşedintelui instanţei.

Întreg personalul instanţei beneficiază de informatizare, tuturor, judecători, grefieri, arhivari, fiindu-le repartizate calculatoare, ele existând chiar si in sălile de judecată, la arhive si in registratură.

De asemenea tot in anul 2008 Judecătoriei Braşov i-au fost alocate 2 info-chioşcuri amplasate pe holul de la parter al clădirii, dispozitive care teoretic permit justiţiabililor consultarea stării cauzelor fără a mai apela la personalul, şi aşa extrem de încărcat, din cele două arhive.

Judecătoria Braşov este dotata începând din aprilie 2008 cu un autoturism nou marca Skoda Octavia.

In anul 2012, in vederea optimizării si valorificării la maxim a spaţiului existent in scopul înfiinţării unor camere de consiliu atât de necesare din perspectiva intrării in vigoare a NCPC, toate compartimentele care presupun accesul publicului (arhiva, registratura, Ecris) au fost mutate la in subsolul clădirii si, in contextul mutării întregii arhive pasive in noi spatii puse la dispoziţie de conducerea Curţii de Apel Brasov, dar si in spatii ale Arhivelor Statului, in locul acestora, dar si in spatiile ocupate in trecut de arhiva pasiva s-au amenajat 4 încăperi cu destinaţia de camere de consiliu. Acesta nu sunt încă funcţionale pe deplin pentru scopul pentru care au fost înfiinţate deoarece mobilierul de care beneficiază este mai putin decât insuficient, insa conducerea instanţei apreciază ca o mare realizare faptul ca aceste spatii au putut fi valorificate chiar si numai pentru stadiul in care se afla in prezent.

79

In acelaşi sens s-a reuşit amenajarea si mobilarea a 4 camere de consiliu in vederea punerii in aplicare a noului cod de procedura civila. De asemenea un spaţiu improvizat anterior ca si loc de manevra arhiva a fost amenajat drept sala de judecata insa pana la acest moment nu a fost inca utilat.

Deşi, pentru o scurtă vreme, clădirea in care funcţionează Judecătoria Braşov (împreuna cu alte doua instanţe) a fost apreciată ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc., în prezent, din punct de vedere funcţional, spaţiul destinat instanţei noastre a devenit insuficient pentru o buna desfăşurare a activităţii judiciare. Astfel, in ciuda faptului ca schema de personal auxiliar nu a cunoscut nicio suplimentare, iar cea a judecătorilor a crescut numai cu 2 locuri, volumul de activitate a crescut substanţial, practic s-a dublat raportat la nivelul anului 2008 şi, prin urmare, şi fluxul de justiţiabili si numărul de dosare.

Spaţiul destinat şedinţelor publice de judecata este deficitar, iar acest deficit reprezintă principala problema cu care se confrunta in prezent instanţa. In cursul anului 2012 au existat zile din săptămâna când şedinţele de judecata ale secţiei civile au fost organizate pe trei schimburi, respectiv cu începere de la orele 08:00, 11:00 si 14:00, iar odată cu intrarea in vigoare a NCPC situaţia sălilor de şedinţa (publice sau de camera de consiliu) se va acutiza. Practic ne aflam in situaţia in care nu mai avem posibilitatea de a înfiinţa noi completuri de judecata, in ciuda faptului ca aşteptam in instanţa judecători.

In ceea ce priveşte spaţiul alocat birourilor judecătorilor, acesta este insuficient, chiar si raportat numai la numărul personalului activ. Astfel, in prezent judecătorii lucrează si in birouri de cinci persoane, ocupând la maxim capacitatea spatiilor cu aceasta destinaţie. In viitorul apropiat, având in vedere atât posibilitatea suplimentarii schemei cat si cea a revenirii din concediu a unor judecători, criza birourilor destinate judecătorilor se va acutiza, putându-se ajunge la situaţii chiar imposibil de rezolvat in maniera care sa asigure un confort minim si condiţii decente de munca.

Problema spaţiului este prezenta si mai acut in ceea ce priveşte birourile grefierilor de şedinţa care, de asemenea, sunt ocupate peste capacitatea maxima.

In plus, începând cu luna iunie a fiecărui an, odată cu creşterea temperaturii, in birourile din mansarda Judecătoriei Braşov destinate întregului personal auxiliar, este din ce in ce

80

mai greu de desfăşurat orice activitate specifica datorita temperaturii ridicate, insuportabile si a umidităţii excesive.

Perpetuarea acestei stări de lucruri va afecta negativ si intr-o măsura deloc de neglijat activitatea instanţei in întregul ei.

Aceiaşi este si situaţia birourilor de judecători si a sălilor de şedinţa in anotimpul călduros.

Birourile, atât ale judecătorilor cat si ale grefierilor, dotate cu geamuri de mansarda tip „Velux” nu beneficiază nici măcar de jaluzele/storuri parasolare care ar avea darul sa mai estompeze transferul de căldura dinspre exterior.

Conducerea Judecătoriei Braşov a sesizat repetat, in ultimii trei ani, aceasta situaţie conducerii Tribunalului Braşov si chiar si celei a Curţii de Apel Braşov, afirmând necesitatea dotării măcar a birourilor cu instalaţii de aer condiţionat, dat demersurile au rămas sfara rezultat, explicaţia primita fiind binenteles aceea a lipsei de fonduri băneşti.

Prevederile art. 12 al Legii nr. 16/1996 impun obligaţia păstrării arhivelor în condiţii care să asigure protecţia împotriva distrugerii şi degradării, depozitele trebuind dotate cu mijloace adecvate de păstrare precum şi cu instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.

In anul 2012, tot pentru perspectiva intrării in vigoare a NCPC, conducerea Judecătoriei Brasov a reuşit reamenajarea spaţiului din arhiva curenta, astfel ca in prezent aceasta este organizata pe mini arhive, pe completuri de judecata, fiecărui grefier arhivar fiindu-i atribuita gestionarea a 4 – 5 completuri civile de judecata.

Tot cu lipsa de spaţiu se confrunta instanţa si in ceea ce priveşte utilizarea aparaturii pentru audierea martorilor sub acoperire. Condiţiile existente nu au permis alocarea unei încăperi destinata acestui scop, astfel ca, situaţie care se perpetuează de ani de zile, aparatura este instalata in biroul vicepreşedintelui instanţei, acesta fiind nevoit ca ori de cate ori este necesara utilizarea respectivei aparaturi, să îşi abandoneze lucrările si activitatea si sa părăsească biroul, iar audierile respective de regula se întind pe perioada unei zile de lucru întregi.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Brasov este complet informatizata. In continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale este dotată cu aparatura de înregistrare audio-video, ceea ce face imposibila organizarea unor şedinţe penale si in alte săli de judecata.

81

In ceea ce priveşte baza materiala informatică aceasta are deja un grad de uzura ridicat astfel că se va impune efectuarea de noi investiţii în intervalul de timp imediat următor, aparatele fax, fotocopiere sau imprimare, cu consumabilele aferente, fiind deja în stare critică.

In egala măsura se impune eficientizarea operaţiunii de scanare prin achiziţionarea programelor informatice care sa permită transformarea informaţiei astfel obţinuta in document word, pentru a fi utilizata.

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie

3.1. Accesul la justiţie

In vederea asigurării liberului acces la justiţie, magistraţii Judecătoriei Braşov au aplicat prevederile privind asistenţa judiciară gratuită în materie civilă si comerciala în conformitate cu prevederile OUG nr. 51/2008 si ale Codului de procedură civilă, atunci când solicitanţii au dovedit starea materială precară în care se găsesc, astfel încât aceasta să nu constituie o piedica in accesul liber la justiţie.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice a fost organizat si a funcţionat si in anul 2012, ca si in anul precedent, in conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2004 si conform normelor specifice prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public si in O.G. nr. 27/2002 aprobata prin Legea nr. 233/2002.

Totodată in cadrul Judecătoriei Brasov s-a asigurat săptămânal un program de audiente, ceea ce a permis un dialog direct cu justiţiabilii dar si posibilitatea pentru conducerea instanţei de a depista si remedia prompt diverse neregularităţi.

3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

Este de menţionat faptul ca indicii de calitate s-au apreciat avându-se in vedere numărul hotărârilor supuse cailor de atac dintre cele pronunţate in anul 2012, iar dintre acestea, numai acele hotărâri care au primit deja, in cursul anului 2012, o soluţie

82

in căile de atac si care astfel au putut fi înregistrate si analizate la evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar.

In anul 2012 la Judecătoria Braşov s-au pronunţat în materie penală un număr de 3.215 hotărâri din care 1.577 au fost supuse recursului, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 49,05%, mult superior celor înregistrate in anii anteriori si care s-au ridicat la 26,40% in 2011 si la 36,15% in 2010.

In materie civilă în anul 2012, s-au pronunţat un număr de 28.236 hotărâri. Dintre acestea 382 au fost apelate, iar 2.012 au fost direct reculate, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 8,47%, inferior celui înregistrat in 2011 (8,54%) si inferior si celui înregistrat anul 2010 (8,77%).

MATERIA CAUZE NOI CAUZESOLUTIONATE

CAUZEAPELATESI RECURATE

PONDERE DE ATACABILITATE

CIVIL 29.344 28.236 2.394 24,79%

PENAL 3.155 3.215 1.577 49,05%

EVOLUTIA PROCENTULUI DE ATACABILITATE PE INSTANTA INTRE 2010 – 2012

83

84

85

La nivelul instanţei, procentul de atacabilitate al hotărârilor înregistrat la nivelul anului 2012 s-a ridicat la 12,62%, superior celui din 2011 (10,18%), dar si celui din 2010 (11,26%).

In plus, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar au soluţionat în materie civilă un număr de 738 cai de atac, iar in materie penala un număr de 193.

Dintre aceste 931 hotărâri atacate, 671 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 260 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Daca apreciem ca acest procent de desfiinţare trebuie stabilit prin raportare stricta la hotărârile evidenţiate, apreciere deosebit de relativa, atunci gradul de desfiinţare la nivel de instanţa se ridica la 27,92%, superior celui din anul trecut (18,65%).

Acest din urma procent ne determina sa apreciem ca hotărârile care se vor menţine din cele supuse controlului se vor încadra in procentul de 72,08%, ceea ce înseamnă un număr de cca. 2.191 hotărâri. Daca adăugam acest număr hotărârilor pronunţate in 2012 si care nu au fost atacate, rezulta ca din totalul de 31.451 hotărâri pronunţate in 2012, 30.342 sunt si vor fi menţinute, ceea ce reprezintă un procent de menţinere la nivel de instanţa de 96,47%.

In materie penala, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 193 cai de atac. Dintre acestea, 141 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 52 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

In materie civila, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 738 cai de atac (recursuri si apeluri). Dintre acestea, 530 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 208 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Faptul ca 96,47% din hotărârile pronunţate de Judecătoria Braşov rămân irevocabile reflecta o calitate superioara a actului de justiţie, si, reţinând procentul relativ redus de atacabilitate, un grad ridicat de încredere in actul de justiţie săvârşit in cadrul instanţei noastre.

Pe complete specializate, in cadrul secţiei civile, cele mai multe hotărâri atacate s-au înregistrat cu privire la hotărârile pronunţate in litigiile civile, respectiv 1.688 (294 apeluri si 1.394

86

recursuri). In ceea ce priveşte litigiile intre profesionişti, s-au înregistrat 13 apeluri si 281 recursuri.

In materia minori si familie s-au înregistrat 55 apeluri si 118 recursuri.In materia fondului funciar s-a înregistrat 1 apel si 24 recursuri.

In cursul anului 2012, analizându-se motivele de casare ale sentinţelor pronunţate de Judecătoria Braşov s-au reţinut, în general, motive neimputabile instanţei de fond ca: depunerea în apel/recurs de înscrisuri noi, reţinerea eronată a stării de fapt, interpretarea greşită a probelor, dar şi motive imputabile cum ar fi: încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 105 alin.2 Cod procedura civilă referitoare la procedura de casare, comunicarea cuantumului taxei judiciare de timbru, respectarea principiului disponibilităţii şi al contradictorialităţii.

S-a mai dispus casarea sentinţelor judecătoreşti pentru încălcarea dispoziţiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civilă referitoare la arătarea considerentelor de fapt şi de drept, încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nepronunţarea asupra unui mijloc de apărare au a unei dovezi administrate.

In materie penala, se remarca numărul mic de hotărâri desfiinţate/casate, cel mai des motiv întâlnit referindu-se atât la modalitatea individualizării pedepselor (majorarea acestora prin înlăturare circumstanţe atenuante) cat si la individualizarea modului de executare a pedepselor (ex: înlocuirea aplicării dispoziţiilor privind suspendarea condiţionata – art. 81 Cod penal cu dispoziţiile privind suspendarea sub supraveghere – art. 86/1 Cod penal); desfiinţarea/casarea s-a datorat in alte cazuri si modului de soluţionare a laturii penale, funcţie de interpretarea probelor administrate (achitare după condamnare sau condamnare după achitare – fara sa fie vorba de incalcari ale dispoziţiilor legale); in plus, au existat situaţii in care desfiinţarea/casarea sentinţelor s-a datorat felului in care s-a efectuat procedeul de contopire, neaplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 118 Cod penal (confiscarea speciala) sau modificării poziţiei procesuale a parţilor in calea de atac (împăcare, retragere plângere).

In ceea ce priveşte evidenta pe judecători a hotărârilor pronunţate in 2012 si analizate de către instanţele de control judiciar, aceasta se regăseşte in Anexele 3 si 4.

Situaţia hotărârilor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare, pe judecător, este prezentata in Anexa 6.

87

3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Celeritatea soluţionării cauzelor este un element care afectează direct percepţia publicului asupra actului de justiţie.

Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este determinată fie de motive obiective (complexitate sporită, lipsa experţilor specialitate topo si care la nivelul instanţelor braşovene se manifesta acut de o buna perioada de vreme), fie de motive subiective.

Cu privire la acestea din urmă, din analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an pe rolul Judecătoriei Braşov, rezultă că principalele cauze sunt: administrarea in trepte a probatoriului, neaplicarea dispoziţiilor procedurale sau lipsa de finalizare a acestora în cazul aplicării, precum si admiterea cu prea mare uşurinţa in anumite cazuri a cererilor de amânare formulate de avocaţi sau de parţi).

Deşi la nivelul Judecătoriei Braşov există o evidenţă lunara a acestor dosare mai vechi de 1 an, măsura, prin ea insasi, nu îşi găseşte eficienţa. La nivelul instanţei s-au organizat şedinţe operative cu judecătorii pe secţii, în vederea identificării soluţiilor şi măsurilor necesare pentru finalizarea cercetării judecătoreşti, instanţa fiind chiar monitorizata de către Inspecţia Judiciara din cadrul CSM, fara ca pana in prezent sa fi fost depistata vreo culpa a instanţei sau a vreunui judecător in parte pentru menţinerea la un nivel inca ridicat al dosarelor mai vechi de 1 an.

Această activitate a fost desfăşurată de preşedinţii de secţii, în colaborare cu preşedintele şi vicepreşedintele instanţei.

În cadrul acestor şedinţe, discuţiile purtate au avut ca scop identificarea soluţiilor necesare, cu fixarea unor termene la care să fie reluată analiza respectivelor dosare, dacă nu sunt soluţionate între timp.

La nivelul Judecătoriei Braşov, daca la începutul anului 2011 se înregistrau 1.340 dosare mai vechi de 1 an, la finele anului 2011 numărul acestor cauze se ridica la 1.309, iar la finele anului 2012 numărul acestor dosare era de 999, ceea ce denota preocuparea atât individuala a fiecărui judecător, dar si

88

preocuparea conducerii instanţei in scopul reducerii acestui număr de dosare.

EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE MAI VECHI DE 1 AN LA FINAL DE AN, INTRE 2010 – 2012

Cercetările efectuate au concluzionat că întârzierea in soluţionarea cauzelor este datorată în cele mai multe dintre cazuri fluctuaţiilor de personal (transferuri, detaşări, promovări, concedii medicale, ş.a.) care au determinat desfiinţări de complete şi preluarea acestora de ceilalţi judecători ai instanţei, obiectului si complexităţii dosarului (cauze vizând dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate într-o zonă de atracţie turistică sau greu accesibila şi care necesită în cele mai multe cazuri un probatoriu diversificat - expertiză în cele mai multe cazuri - a cărui administrare presupune un timp îndelungat), lipsa

89

îndelungata, acuta si totodată notorie a experţilor judiciari specialitate topografie.

Numărul dosarelor înregistrate pe rolul instanţei în care se dispune expertiza în specialitatea topografie este în continuă creştere şi datorită modificărilor legislative în materia fondului funciar si a Legii nr. 10/2001, exproprierilor pentru cauza de utilitate publică etc.

În scopul eficientizării activităţii Biroului Local de Expertize Braşov, s-a solicitat Tribunalului Braşov organizarea unor întâlniri cu experţii judiciari din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care au fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată.

Urmare a acestor întâlniri a fost sesizat Ministerul Justiţiei aducându-se la cunoştinţă deficienţele identificate de judecători (expertize efectuate cu superficialitate, necomunicarea către instanţe a fazelor în care se află lucrarea de expertiză, reformularea de cereri de amânare, neprezentarea în instanţă a unora dintre experţi la solicitarea acesteia, nedepunerea raportului de expertiză în suficiente exemplare pentru a fi comunicate tuturor părţilor, cereri de înlocuire nemotivate, lipsa experţilor sau insuficientul număr în anumite specializări, accesul la arhivă, relaţia dintre expert – Biroul CF şi expert – OCOTA defectuoasă). Printre deficienţele constatate de experţi au fost evidenţiate numărul extrem de redus de experţi tehnici în specialitatea topografie, numărul mare de numiri care fac imposibilă efectuarea rapoartelor de expertiză în termen legal, neplata onorariilor de expert, fixarea unor avansuri de onorariu derizorii in raport cu cheltuielile si efortul depus pentru efectuarea lucrării, incompatibilitatea calităţii de expert cu o serie de funcţii administrative, accesul dificil la sursele originale de informare, documentare, planuri, hărţi.

În urma discuţiilor purtate a reieşit necesitatea modificării şi completării Legii nr. 156/8 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară.

Din nefericire, pana in aprilie 2011 pe lista experţilor specialitate topo din cadrul Biroului Local de Expertize Braşov figurau un număr de numai 6 persoane, fiecare dintre acestea având in permanenta in lucru un număr de peste 150 lucrări.

Menţinerea totuşi la un nivel ridicat, si in anul 2012, a cauzelor mai vechi de un an nu este nicidecum consecinţa modului in care se derulează obişnuit activitatea in instanţa noastră si nici numai a dificultăţilor cu care ne confruntam de ani buni de zile. Este important de avut in vedere ca, începând cu

90

anul 2009, creşterea exploziva a numărului de dosare a avut drept consecinţa stabilirea unui prim termen de judecata îndelungat la foarte multe cauze.

Judecătoria Braşov a făcut obiectul unor verificări pe situaţia cauzelor mai vechi de 1 an, dar niciodată nu s-a formulat concluzia ca perpetuarea situaţiei numărului mare de cauze mai vechi de 1 an ar fi imputabila in vreo proporţie importanta instanţei sau judecătorilor săi, dimpotrivă.

De altfel, daca avem in vedere volumul de activitate al instanţei noastre (45.492 dosare in 2012) si rata de soluţionare care s-a menţinut constant in ultimii ani peste 95%, împrejurarea ca din stocul de dosare de la finele anului (14.044) 999 dintre acestea (adică numai 7,1%) erau mai vechi de 1 an nu poate fi catalogata drept o situaţie alarmanta sau negativa, cu atât mai mult cu cat peste 75% din aceste dosare au depăşit cu foarte putin durata de un an de la înregistrare.

Pe de alta parte, aprecierea duratei de soluţionare a cauzelor intr-o instanţa cu volum mare de activitate prin raportarea la termenul de un an este total neelocventa, câta vreme in marea lor majoritate cauzelor le este acordat primul termen de judecata chiar si peste 5 luni de la înregistrare, astfel ca soluţionarea lor in timpul rămas, pentru cea mai mare parte dintre dosare, este si imposibil de realizat.

La finele anului 2012, la Judecatoria Brasov se înregistrau 957 cauze mai vechi de 1 an in materie civila si 42 cauze mai vechi de un an in materie penala.

Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an la finele anului, pe completuri de judecata este prezentata in Anexa 5, situaţie din care rezulta si ponderea acestor cauze pe completuri specializate.

Astfel, pe completurile de minori exista o discrepanta mai mare, cauzele vechi variind de la 6 dosare (C13) la 59 dosare (C2).

In materie civila, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an la finalul anului este de 38 de dosare, înregistrându-se 10 completuri cu un număr mai mare sau chiar mult mai mare decât media secţiei (C7, C10, C17 si C22) – completuri civile, dintre care unul – C7 – a fost câteva luni complet specializat in judecarea cauzelor de fond funciar.

In materie penala, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an este de 7 dosare, aceasta medie fiind depăşita numai in cazul completului P11 (19 dosare mai vechi de 1 an).

91

3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Conform dispoziţiilor legale si regulamentare aceasta activitate s-a desfăşurat si in cursul anului 2012 sub directa supraveghere a preşedinţilor de secţii.

In concret preşedinţii de secţii au organizat întâlniri periodice (lunare) a judecătorilor în cadrul fiecărei secţii, in cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes conform programării realizate la început de an. Astfel, fiecare preşedinte a identificat o serie de subiecte controversate si a desemnat cate un judecător care sa trateze subiectul respectiv in baza unei lucrări scrise, urmând a avea in vedere doctrina de specialitate şi practica judiciare actuale. Aceste lucrări au fost supuse dezbaterii atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.

Obiectivul principal vizat a fost unificarea practicii judiciare la nivelul fiecărei secţii, insa pe lângă temele teoretice şi practice care au constituit obiectul fiecărui seminar în parte, au fost puse în discuţie aspecte precum:

Ultimele modificări legislative şi modalităţi de aplicare a acestora în practica judiciară;

92

Practica judiciară neunitară de la nivelul judecătoriei, referitoare la anumite instituţii de drept - motive ale soluţiilor contradictorii.

Cunoaşterea practicii instanţelor de control şi discutarea aspectelor controversate;

Cunoaşterea deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei europene.

La aceste întruniri au fost invitaţi judecători din cadrul instanţelor de control judiciar, respectiv din cadrul tribunalului şi curţii de apel.

Activitatea de unificare a practicii judiciare a avut drept punct de plecare analiza deciziilor pronunţate în căile de atac împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii din cadrul fiecărei secţii. În acest scop s-au organizat în cadrul fiecărei secţii întruniri lunare care au ca obiect analiza practicii judiciare a secţiei, prin prisma soluţiilor neuniforme.

Trebuie precizat ca aceste întruniri nu au urmărit atingerea independenţei judecătorilor, ci prezentarea argumentelor juridice in scopul realizarea unei convingeri convergente cu privire la aplicarea legii asupra unor situaţii de fapt similare sau identice.

Nu poate fi omisa nici consultarea informala si schimbul de experienţa dintre judecătorii din cadrul fiecărei secţii asupra chestiunilor de practica judiciara neunitara.

Magistraţii instanţei au asimilat masiv jurisprudenţa CEDO în vederea asigurării pentru justiţiabili a exerciţiului drepturilor lor fundamentale. Acest lucru s-a realizat in principal datorita accesului la internet, a participării la activitati de formare profesionala continua, dar mai ales datorita demersurilor individuale ale fiecărui magistrat, aspect relevat deopotrivă de rezultatele examenului de promovare in funcţii de execuţie, dar si in cadrul activităţii de evaluare profesionala desfăşurat la nivelul instanţei in anul 2012.

Cu titlu de exemplu, s-a urmărit în activitatea de judecată în mod special aplicarea directă a prevederilor art. 6 din CEDO (judecarea într-un termen rezonabil, asigurarea dreptului la apărare, asigurarea asistenţei juridice, accesul la înscrisurile şi probele din dosarul cauzei, asigurarea premiselor juridice pentru punerea în executare a hotărârilor în materie civilă etc.), art. 5 din CEDO (asigurarea garanţiilor procedurale şi de fond pentru judecarea cererilor în materie de măsuri preventive), art. 8 din CEDO şi art. 3 din Primul Protocol adiţional la CEDO (neaplicarea automată ori disproporţionată a pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza I, d,e din Codul Penal) etc.

93

Totodată a fost valorificata jurisprudenţa CEDO cu precădere in materia dreptului de proprietate, in materie contravenţionala, in materie penala, etc.

Aceste chestiuni au fost abordate in cadrul seminarilor de pregătire profesionala cu aceasta tematica dar au făcut obiectul si al altor demersuri de formare profesionala chiar daca acestea nu vizau in principal aplicarea hotărârilor CEDO in care a fost implicata România.

Si in ceea ce priveşte dreptul comunitar s-au realizat progrese in anul 2011, corpul magistraţilor din cadrul Judecătoriei Braşov dovedind un real interes pentru cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, aspect ce s-a desprins in primul rând din rezultatele obţinute la examenul de promovare in funcţii de execuţie, dar si din participarea magistraţilor la seminarii de formare continua cu aceasta tematica precum si din ale demersuri individuale (de exemplu participarea la forme de invatamant postuniversitar cu aceasta tema).

Aceasta tematica a format obiectul întrunirilor trimestriale de invatamant profesional concretizate in lucrări prezentate de judecătorii desemnaţi de preşedinţii de secţii.

In cadrul instanţei noastre nu au fost înregistrate la nivelul anului 2011 situaţii in care sa se invoce aplicarea normelor comunitare.

3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului auxiliar

Magistraţii din cadrul Judecătoriei Braşov au dovedit o reală preocupare pentru pregătirea profesională continuă în scopul creşterii calităţii actului de justiţie. Pregătirea judecătorilor a fost realizată în cadrul programelor de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat mai mulţi judecători de la Judecătoria Braşov.

Procesului de pregătire a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea la formele de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Pregătire a Grefierilor in ceea ce priveşte personalul auxiliar de

94

specialitate, dar şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesionala organizate lunar la nivel de instanţă.

Pregătirea profesionala din 2012 a fost axata in principal pe însuşirea si familiarizarea cu noile dispoziţii ale Codului Civil, dar si cu cele ale noului Cod de procedura civila, toţi judecătorii secţiei civile participând la întâlnirile si discuţiile pe aceste teme.

De asemenea magistraţii instanţei au participat la forme de pregătire profesională individuală, master, cursuri post-universitare si alte forme de învăţământ.

În viitor, în vederea creşterii performanţelor profesionale ar fi utila organizarea de întâlniri, simpozioane, conferinţe la nivelul instanţei la care să fie invitaţi şi specialişti în drept, cadre didactice de la universităţile din Municipiul Braşov, dar şi din ţară şi străinătate, formatori ai Institutului Naţional de Magistratură, precum şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, procurori, avocaţi, notari, jurişti consulţi, etc.

Totodată la nivel de instanţă s-au realizat întruniri având drept scop unificarea practicii judiciare pe baza analizei soluţiilor definitive împreună cu judecătorii delegaţi la practica de casare, evidenţierea reglementărilor ce nu mai corespund necesităţilor sociale şi identificarea relaţiilor sociale ce trebuiesc reglementate.

În vederea asigurării securităţii raporturilor juridice în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Europene de Justiţie s-a impus şi se impune în continuare monitorizarea aplicării legislaţiei în vigoare atât cea internă cât şi cea internaţionala ratificată de ţara noastră, în special a celei care transpune acquisul comunitar.

Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţă a fost asigurat atât prin intermediul bibliotecii din cadrul instanţei cât şi prin conectarea instanţei la baze de date specifice, prin studierea publicaţiilor existente pe paginile de internet.

Totodată conducerea instanţei a încercat să valorifice cât mai mult relaţia judecător-grefier ca formă de ridicare a standardelor profesionale, urmărindu-se menţinerea de grefieri stabili pe fiecare complet. Astfel, pe lângă seminariale lunare de pregătire profesională a grefierilor (stabilite de grefierul-şef la începutul fiecărui an), a început să fie implementat un program informal de instruire si colaborare judecător-grefier, pe grupuri de participanţi, în cadrul cărora să fie exprimate şi argumentate părerile fiecărui grup în legătură cu problemele de procedură şi de drept material pe care trebuie să le cunoască grefierul de şedinţă.

95

Pe viitor se impune ca acest program să se facă cu consultarea tuturor judecătorilor, pe de o parte, şi a grefierilor de şedinţă, pe de altă parte, pentru a se putea răspunde cât mai multor nelămuriri şi neconcordanţe între părerile participanţilor.

96

CAPITOTLUL II

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2012

In cursul anului nu au survenit modificări legislative de natura a afecta semnificativ activitatea instanţei ci doar pe cea a completurilor specializate in judecarea cauzelor de minori si familie, prin modificarea si completarea legislaţiei privind prevenirea si combaterea violentei in familie si reglementarea ordinului de restricţie (Legea nr. 217/2003), dar si prin modificările aduse legislaţiei care reglementează internarea nevoluntară (Legea nr. 487/2002).

Deciziile CCR nr. 500 din 15 mai 2012 si 967 din 20 noiembrie 2012 care au înlăturat practic caracterul irevocabil al hotărârilor pronunţate de judecătorii in anumite cauze de contencios (plângerile contravenţionale), dar si in cauze având obiect pretenţii sub 2.000 lei, au reactivat in fapt obligaţia instanţei de comunicare a acestor hotărâri judecătoreşti si care nu sunt puţine la număr, ceea ce a sporit in măsura semnificativa o anumita categorie de atribuţii administrative, procedurale si chiar cheltuielile instanţei.

In anul 2012 a intervenit si o modificare legislativa de natura a degreva instanţa. Este cazul OUG nr. 79/2011 prin care s-au dispus anumite masuri necesare intrării in vigoare a NCPC si avem in vedere reîntoarcerea la autoritatea tutelara a atribuţiilor de numire a curatorului special in procedurile notariale succesorale.

In cursul anului au mai intervenit si modificări ale ROI care de asemenea, au necesitat masuri de punere in aplicare si instruire a personalului, acolo unde s-a impus acest lucru.

97

CAPITOLUL III

INDEPENDENTA SI RASPUNDERE, INTEGRITATE SI TRANSPARENTA

Secţiunea 1 Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penala, disciplinara etc.)

Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Braşov s-a realizat pe întreaga perioada supusa evaluării si cu precădere în perioada septembrie – decembrie 2012, urmând sa fie finalizate rapoartele pana la finele lunii februarie 2013. Din comisia de evaluare au făcut parte, pe lângă Preşedinte, un număr de alţi doi judecători aleşi de Colegiul de Conducere al instanţei si acreditaţi de CSM.

Activitatea de evaluare a judecătorilor s-a efectuat conform Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor aprobat prin Hotărâre a CSM, astfel cum a fost modificat. Astfel s-a urmărit eficienţa şi calitatea activităţii, integritatea judecătorilor şi modul în care aceştia au respectat obligaţia de formare continuă. Calitatea activităţii judecătorilor a fost apreciată în funcţie de calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti, conduita judecătorului în timpul şedinţei de judecată şi modul în care a îndeplinit atribuţiile în afara activităţii de judecată.

În cadrul activităţii de evaluare toţi judecătorii au întocmit fişe de autoevaluare şi au fost intervievaţi de către comisia de evaluare.

Conducerea Judecătoriei Braşov a procedat si la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul ca in general, in ciuda volumului de munca si al atribuţiilor deosebit de complexe si care depăşesc uneori nivelul de instruire, personalul auxiliar al instanţei si cel conex a dovedit o matura responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor, astfel ca la nivelul instanţei noastre, nu numai ca nu s-a pus problema aplicării de sancţiuni disciplinare, dar nu s-au semnalat incidente si nici nu s-au depistat situaţii care sa reflecte neglijenta sau superficialitate in modul de abordare a sarcinilor de serviciu.

Conducerea instanţei a elaborat un chestionar de evaluare a personalului auxiliar in care s-a pus, in premiera, accentul pe

98

autoevaluare, evaluarea personalului auxiliar din perspectiva judecătorului coordonator dar si a conducerii secţiei si a colegilor de activitate.

Secţiunea a 2-a Aspecte privind integritatea personalului si asigurarea transparentei la nivelul instanţei

O activitate atât de complexă ca cea a Judecătoriei Braşov presupune în permanenţă soluţionarea promptă şi în condiţii optime a unei diversităţi de probleme.

Actuala conducere a Judecătoriei Braşov a optat pentru abordarea unui management de tip participativ prin implicarea constantă a colegiului de conducere al instanţei ceea ce presupune ca deciziile de importanţă majoră sunt fundamentate pe o consultare reală a corpului magistraţilor si de aici o transparenţă care nu poate conduce decât la responsabilizarea in corpore a resursei umane.

Managementul participativ reclamă o pondere însemnată a deciziilor colective, deoarece în acest fel este asigurată transparenţa decizională.

Astfel, hotărârile au o fundamentare ancorată în realităţile instanţei şi au calitatea de a fi receptate mai rapid şi mai uşor.

De precizat este si faptul că ori de câte ori sunt de adoptat decizii şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar, conducerea instanţei a abordat aceeaşi manieră de conducere participativă, cu concursul grefierilor şefi de secţie fiind consultat personalul auxiliar.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice a fost organizat si a funcţionat si in anul 2012, ca si in anii anteriori, in conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2004 si conform normelor specifice prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public si in O.G. nr. 27/2002 aprobata prin Legea nr. 233/2002.

Tot in scopul creşterii gradului de transparenta a activităţii instanţei si in cursul anului 2012 s-a continuat programul de audiente.

De asemenea s-a menţinut măsura adoptata anul anterior de amplasare in holurile instanţei si respectiv la arhivele instanţei cutii pentru consultarea opiniilor si sugestiilor persoanelor interesate, in majoritatea notelor primite fiind făcute aprecieri pozitive la adresa personalului instanţei, singurele aspecte

99

criticate fiind cele legate de condiţiile materiale precare de desfăşurare a activităţii instanţei.

Utilizarea programului ECRIS cu privire la modalitatea de repartizare a cauzelor, in conformitate stricta cu dispoziţiile regulamentare a contribuit de asemenea la asigurarea transparentei activităţii instanţei.

CAPITOLUL IV

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA

In cursul anului 2012 raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate ca satisfăcătoare.

Judecătoria Braşov s-a străduit sa răspundă prompt tuturor solicitărilor formulate de CSM, noilor atribuţii trasate de acestea, chiar daca uneori acest lucru s-a făcut cu mare dificultate, însuşindu-si toate îndrumările comunicate de CSM.

De cealaltă parte, CSM s-a străduit sa răspundă problemelor acute cu care se confrunta instanţa noastră, intr-un final dispunând suplimentarea schemei de judecători cu 2 doua locuri, pentru moment.

In ceea ce priveşte raportul cu MJ, Judecatoria Brasov nu a perceput ca ar exista vreo comunicare reala intre aceasta instituţie si instanţe, in general, câta vreme MJ nu a dat curs favorabil niciunei solicitări formulate de Judecatoria Brasov, dimpotrivă, de foarte multe ori solicitările MJ conducând la aglomerarea personalului instanţei.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov pot fi apreciate ca bune in cursul anului 2012, cu foarte puţine excepţii.

Instanţa, deşi s-a confruntat si se confrunte cu lipsa spaţiului corespunzător, a susţinut in continuare efortul de a asigura procurorilor de şedinţa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov un birou in care aceştia sa studieze dosarele.

In cadrul acestor raporturi s-au înregistrat si nemulţumiri ale judecătorilor investiţi cu judecarea cauzelor penale legate de nerespectarea de către Parchet a termenului de sesizare a instanţei cu privire la menţinerea sau prelungirea stării de arest a

100

inculpaţilor si in cazuri izolate, cu privire la motivarea cu întârziere a apelurilor sau recursurilor declarate împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorie.

Conducerea instanţei a făcut permanent demersuri in vederea remedierii acestor deficiente, apelând la înţelegerea si maturitatea colegilor magistraţi din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov.

Instanţa a fost preocupata permanent pentru găsirea de soluţii cu privire la asigurarea atât pentru avocaţi cat si pentru experţi a accesului prioritar al acestora la studiul dosarelor. Totodată, s-a acţionat in sensul adoptării unor practici procedurale care sa ofere avocaţilor prioritate in luarea cauzelor, toate aceste masuri in scopul bunului mers al instanţei.

S-au înregistrat si dificultăţi in raporturile cu aceste categorii de persoane, in special cu avocaţii stagiari planificaţi cu asigurarea oficiilor in soluţionarea cauzelor având ca obiect propuneri sau menţineri stări de arest. Pentru remedierea acestor situaţii s-au purtat discuţii cu conducerea Baroului.

In ceea ce ii priveşte pe experţi, deşi situaţia acestora, in special a celor de specialitate topografie se răsfrânge negativ asupra activităţii instanţei, s-a manifestat înţelegere din partea instanţei si a judecătorilor cu privire la întârzierea efectuării lucrărilor, aplicându-se amenzi numai in cazuri extreme si izolate.

In sistemul de justiţie din România magistraţii desemnaţi ca purtător de cuvânt ai instanţelor îşi îndeplinesc in continuare atribuţiile de magistraţi. Aceasta suprapunere de responsabilităţi creează in unele cazuri o lipsa cronica de timp si implicit întârzieri inevitabile in a răspunde solicitărilor presei. Ca întotdeauna, soluţia pentru gestionarea eficienta a timpului este planificarea.

In cadrul Judecătoriei Braşov s-a încercat in permanenta păstrarea unei bune relaţii si comunicări cu presa, prin purtătorul de cuvânt – seful Biroului de Informaţii si Relaţii Publice, acesta beneficiind de fiecare data de sprijinul colegilor săi care i-au pus la dispoziţie, in timp util, toate datele necesare, fiind astfel întotdeauna pregătit sa răspundă solicitărilor jurnaliştilor.

Canalele informaţionale între instanţă şi justiţiabili sunt cele stabilite de Legea nr. 233/2002 şi Legea nr. 544/2001, fie că informaţia este transmisă verbal, fie în scris în termenele prevăzute de actele normative menţionate.

Punerea la dispoziţia publicului, justiţiabililor a informaţiilor necesare, poate aduce o îmbunătăţire a imaginii justiţiei, astfel că se impune acordarea unei atenţii sporite acestei activităţi.

Furnizarea imediată, chiar pe loc a răspunsurilor solicitate reprezintă o componentă a procesului de comunicare.

101

Şi în acest segment, informaţia trebuie să circule în ambele sensuri, instanţa şi publicul având succesiv calitate de emitent, receptor.

La nivelul Judecătoriei Braşov s-au efectuat demersuri in vederea implementării la nivelul instanţei a unui ghid propriu de orientare pentru justiţiabili care a condus si va conduce in continuare nu doar la asigurarea unui acces efectiv al cetăţeanului la justiţie, ci şi la optimizarea activităţii întregii instanţe.

În încercarea de a veni în sprijinul cetăţenilor, care de multe ori sunt nevoiţi a se deplasa în afara instanţei pentru achitarea taxelor judiciare de timbru, se va insista pe lângă conducerea Tribunalului Braşov in sensul efectuării unor demersuri la Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru deschiderea, în incinta instanţei, a unui birou de încasare a acestor taxe, birou care de altfel a mai funcţionat anterior în sediul judecătoriei.

Toate aceste măsuri şi propuneri se înscriu pe linia redefinirii relaţiei autoritate judecătorească – justiţiabil, în sensul asigurării unui serviciu de calitate de către Judecătoria Braşov cetăţenilor, în slujba cărora îşi desfăşoară activitatea.

Analizând solicitările justiţiabililor, semnalele transmise de aceştia, preşedintele poate constata disfuncţii la nivelul instanţei, aşa încât măsurile de remediere pot să intervină în stadiu incipient.

Reclamaţiile, cererile publicului, pot ascunde o stare de fapt generalizată care impune soluţii urgente de remediere.

Comunicarea organizaţională presupune ca preşedintele instanţei să stabilească canale de transmitere a informaţiei către toate instituţiile care prin activitatea lor concură la finalitatea actului de justiţie.

Biroul de Informare si Relaţii Publice este constituit din trei judecători si un grefier, fiind coordonat de un judecător desemnat de conducerea instanţei.

In cursul anului 2012 Biroul a răspuns la 45 de petiţii ce au fost adresate de cetăţeni, precum si 9 solicitări privind accesul la informaţiile de interes public. Nu au fost sesizate disfuncţionalităţi in funcţionarea acestui birou.

In plus, din luna septembrie 2009, conducerea instanţei si-a reluat programul săptămânal de audiente, program care fusese desfiinţat in urma cu mai bine de 5 ani de zile.

Ori de cate ori a fost necesar in cursul anului 2012 instanţa s-a străduit sa menţină o cat mai buna comunicare cu asociaţiile profesionale, cu societatea civila si cu organismele internaţionale, neînregistrându-se nici un fel de deficienta in acest domeniu.

102

P R E S E D I N T E V I C E P R E S E D I N T E

CARMEN DEGAN – POP GRATIELA - RAMONA MILU

103