RAPORT DE ACTIVITATE

pentru anul 2010

- Judecătoria Slobozia -

IANUARIE 2011

1

CAPITOLUL 1

Prezentarea generală a instanţei

I. Aspecte introductive - Judecătoria Slobozia funcţionează în municipiul Slobozia , judeţul

Ialomiţa, având arondate în raza sa de competenţă teritorială, conform H.G.337 din 09.07.1993

privind stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor, următoarele localităţi geografice:

municipiul Slobozia, oraşele Amara şi Căzăneşti, comunele Albeşti, Andrăşeşti, Bucu, Ciochina,

Ciulniţa, Cocora, Colelia, Cosîmbeşti, Gheorghe Doja, Gheorghe Lazăr, Griviţa, Mărculeşti,

Miloşeşti, Munteni-Buzău, Ograda, Perieţi, Reviga, Scînteia, Traian, cuprinzând o populaţie totală

de 113.796 locuitori.

În fapt, pe raza administrativ-teritorială a întregului judeţ Ialomiţa funcţionează trei

judecătorii: Judecătoria Slobozia, Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Feteşti. Ca instanţă de control

judiciar precum şi ca ordonator de credite bugetare, cu atribuţii de administrare de fonduri băneşti,

serviciu investiţii şi compartiment de personal, Judecătoria Slobozia funcţionează în subordonarea

directă şi imediată a Tribunalului Ialomiţa, cele două instanţe fiind arondate Curţii de Apel

Bucureşti.

II. În ceea ce priveşte structura organizatorică şi funcţionarea instanţei, vom face

următoarele consideraţii sintetice :

- funcţii de conducere : această instanţă este prevăzută cu două funcţii de conducere

(preşedinte şi vicepreşedinte).

Funcţia de preşedinte al Judecătoriei Slobozia a fost îndeplinită în perioada 1 ianuarie 2010 -

15 februarie 2010 de doamna judecător Boboc Oana Maria care a fost numită în această funcţie în

urma promovării examenului susţinut în perioada 2 octombrie – 4 decembrie 2009.

Urmare detaşării doamnei judecător Boboc Oana Maria la I.N.M., începând cu data de 18

februarie 2010 la zi funcţia de preşedinte a fost ocupată prin delegare, de doamna judecător Soare

Mariana şi prelungită delegaţia începând cu data de 18.08.2010 – la zi.

Funcţia de vicepreşedinte a fost ocupată cu delegare, de doamna judecător Soare Mariana

în perioada 1 ianuarie 2010 – 18 februarie 2010.

După data de 18 februarie 2010 până în prezent, funcţia de vicepreşedinte este neocupată.

Prin deciziile preşedintelui nr. 125/22.02.2010 şi nr.14/01.06.2010, avizate de colegiul de

conducere, s-a desemnat ca judecător înlocuitor Iancu Mioara (22.02.2010 – 08.06.2010) şi

Agachi Daniel (08.06.2010 până în prezent).

2

- colegiul de conducere : în conformitate cu dispoziţiile art 21 din Regulamentul de Ordine

Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, colegiul de conducere al Judecătoriei Slobozia este compus

din trei mebri aleşi de judecători în cadrul adunării generale ;

- completele de judecată : Judecătoria Slobozia nu este repartizată pe secţii, existând numai

complete specializate în anumite materii, în acord cu dispoziţiile Regulamentului de ordine

interioară ( art. 2 alineat 4) , respectiv : 4 complete pentru cauze cu minori şi familie, 4 complete

pentru cauze de fond funciar, 3 complete pentru cauze de corupţie. În prezent există 11 complete cu

şedinţe mixte, din care 5 pentru judecătorii definitivi şi 2 pentru judecătorii stagiari (numerotate de

la C 3, C 4, C 5, C7, C 9, C 10, C 3 urgenţe, C 4 urgenţe, C 5 urgenţe, C 7 urgenţe, C 6 urgenţe), 3

complete de corupţie ( numerotate de la 1 la 3), 3 complete care au în competenţă cauze penale cu

părţi aflate în stare de arest (numerotate de la 1 penal la 3 penal) şi 3 complete care au în

competenţă cauze civile cu părţi aflate în stare de arest (numerotate de la 1 civil la 3 civil).

Şedinţele de judecată se desfaşoară în toate cele 5 zile lucrătoare, în două săli de judecată, dotate cu

instalaţie de sonorizare si cu instalaţie de înregistrare a proceselor. În zilele lucrătoare funcţionează

complete specializate (de exemplu : Complet mandat european, Complet cereri de interceptare,

Complet suspendare provizorie a executării silite, etc.) şi complete de continuitate, iar în zilele de

sâmbătă şi duminică funcţionează un complet numai pentru luarea măsurilor preventive si

autorizarea perchezitiilor si a interceptarilor sau inregistrarilor audio/ video.

CAPITOLUL 2

ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI – ASPECTE CANTITATIVE

3

2.1 Volumul de activitate

2.1.1. Volumul total de activitate.

La începutul anului 2010 la Judecătoria Slobozia exista în stoc un număr de 2024 de dosare

din care 186 în materie penală şi 1838 în materie civilă (dintre care 384 suspendate); faţă de stocul

anului 2009, respectiv 1396 dosare, se constată că acest indicator a suferit schimbări cantitative.

În cursul anului 2010 au fost înregistrate 7609 dosare din care 991 în materie penală şi 6618

în materie civilă.

Se constată o creştere a numărului de dosare înregistrate în anul 2010 cu 167 dosare, faţă de

anul 2009.

Deşi numărul de cauze înregistrate a rămas aproape constant, este important a se observa că

au existat modificări în ponderea naturii acestora: astfel, faţă de anul 2009, numărul cauzelor penale

a scăzut cu 88 dosare, în timp ce numărul cauzelor civile a crescut cu 255 dosare. Aspectul este

relevant pentru stabilirea atribuţiilor de serviciu ale judecătorilor şi ale personalului auxiliar de

specialitate.

Volumul total de cauze supus judecăţii în anul 2010 a fost de 9633, din care 1177 penale şi

8456 civile comparativ cu anul 2009 când volumul total a fost de 8838 din care 1252 penale şi 7586

civile.

Numărul cauzelor soluţionate în cursul anului 2010 a fost de 6925 din care 5957 civile şi

968 penale, rămânând nesoluţionate un număr de 2575 cauze din care 2366 civile şi 209 penale.

În conformitate cu Legea nr. 275/ 2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse

de organele judiciare în cursul procesului penal, a fost delegată la penitenciarul Slobozia în calitate

de judecător delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate doamna judecător Pismiş

Viorica.

În anul 2010 au fost înregistrate 398 de dosare având ca obiect cereri, plângeri, sesizări şi

comisii rogatorii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 275/2009. De asemenea, s-au înregistrat 50

dosare având ca obiect refuz de hrană.

Săptămânal, la Biroul Judecătorului delegat s-au ţinut audienţe cu deţinuţii din

Penitenciarul cu Regim Închis Slobozia, un număr de 136 persoane prezentându-se la audienţe.

Totodată, judecătorul delegat a participat săptămânal, de regulă în ziua de miercuri, la

Comisia de Liberare Condiţionată, în cadrul căreia au fost analizate 253 de propuneri de liberare.4

Judecătorul delegat a efectuat şi activitatea de inspecţie şi control la Penitenciarul Slobozia,

potrivit dispoziţiilor art.15 din Regulamentul de aplicare a Legii 275/2006.

Sintetic, volumul de activitate pe anul 2010 comparativ cu anul 2009 se prezintă astfel:

5

VOLUMUL DE ACTIVITATE pe instanţă în anul 2009

MATERIE Stoc la începutul perioadei Intrate Cauze pe rol Soluţionate Nesoluţionate Suspendate

PENAL 173 1079 1252 1066 186 -

CIVIL 1223 6367 7590 5752 1838 281

TOTAL 1396 7446 8842 6818 2024 281

VOLUMUL DE ACTIVITATE pe instanţă în anul 2010

MATERIE Stoc la începutul perioadei Intrate Cauze pe rol Soluţionate Nesoluţionate Suspendate

PENAL 186 991 1177 968 209 -

CIVIL 1838 6618 8323 5957 2366 431

TOTAL 2024 7609 9500 6925 2575 431

6

Volumul de activitate pe materii

Anul 2010

MATERIE STOC INTRATE CAUZE PE

ROL

SOLUTIONATE RESTANTE SUSPENDATE

PENAL 186 991 1177 968 209 -

COMERCIAL 135 1211 1346 948 398 62

MINORI SI FAMILIE 152 513 665 350 315 85

CIVIL 1551 4894 6312 4659 1653 284

TOTAL 2024 7609 9500 6925 2575 431

7

2.2 Operativitatea la nivelul instanţei

2.2.1 Indicele general de operativitate al instanţei. Operativitatea pe materii. Operativitatea pe

judecători.

Din datele statistice rezultă, în ceea ce priveşte indicele general de operativitate al

Judecătoriei Slobozia, la un număr de 7609 dosare nou intrate în cursul anului 2010 şi un stoc

înregistrat la finele anului 2009 de 2024 dosare (în total un număr de 9633 dosare aflate pe rol) din

care au fost soluţionate 6925 cauze, un indice general de operativitate de 76,36 % (82,24 % în

materie penală şi 76,75 % în materie civilă).

Se constată o scădere de 3,28 % a operativităţii faţă de anul 2009 când operativitatea a fost

de 79,64 %. ( 85,14 % în penal şi 72,43 % în civil).

În concluzie, operativitatea pe anul 2010 a fost de 76,36 % iar pe materii, situaţia

operativităţii, potrivit datelor statistice, se prezintă astfel:

OPERATIVITATE PE MATERII

ANUL 2010

PENAL –82,24 %

CIVIL –78,31 %

MINORI ŞI FAMILIE – 65,41 %

COMERCIAL –75,03 %

8

Operativitatea pe judecători

Nr.

crt

Numele şi

prenumele

judecătorului

Număr

de

şedinţe

Număr

dosare

rulate

Stoc la

finele anului

2009

Nr. dosare

nou intrate

Dosare

soluţionate

Dosare

suspendate

operativitate observaţii

1 Boboc Maria

Oana

6 378 49 65 133 26 71,69%

2 Ivănică

Raluca -

Mariana

12 587 85 178 212 34 93,53%

3 Soare

Mariana

109 1236 142 470 546 41 95,91%

4 Agachi Daniel

Ciprian

165 2953 170 1253 1184 89 89,45%

5 Motoc

Loredana

Violeta

51 1170 112 403 427 40 90,67%

6 Iancu Mioara 35 1388 274 399 382 58 65,37%

7 Răceanu

Daniela

121 1798 129 446 698 19 80,19%

8 Patraş Dana

Petrina

60 1716 155 880 902 14 88,50%

9 Cozan Raluca

Elena

67 1620 159 903 826 12 78,90%

10 Radu Elena

Andreea

133 1703 0 993 643 48 69,58%

9

11 Braun Vasile 86 1005 0 512 318 28 67,57%

12 Grozav

Octavian

Ionel

117 1265 0 738 426 20 60,43%

13 Potcoavă

Florin Mihai

40 351 0 95 133 2 70,37%

10

2.3 Încărcătura pe judecător.

Încărcătura efectivă pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de soluţionat un

judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total de dosare la numărul

judecătorilor care au funcţionat efectiv la o instanţă (excluzând deci magistraţii aflaţi în concediu de

creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, pe cei aflaţi în concediu fără plată, concediu medical sau

care din diferite motive, nu au activat la instanţa respectivă). Numărul de judecători care au funcţionat

efectiv la o instanţă se determină ca medie anuală, luându-se în considerare durata perioadelor în care

unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul anului activitate de judecată datorită motivelor

arătate.

Astfel, în anul 2010 au funcţionat efectiv la instanţă următorii judecători: Soare Mariana - 12

luni, Agachi Daniel – 12 luni, Patraş Dana Petrina – 9 luni, Cozan Raluca Elena – 9 luni, Radu Elena

Andreea – 7 luni, Grozav Octavian Ionel – 4 luni, Braun Vasile – 3 luni, Potcoavă Florin Mihai – 1, ½

luni, Boboc Maria Oana – 1, ½ luni, Ivănică Raluca Mariana – 2, ½ luni, Iancu Mioara – 5, ½ luni,

Motoc Loredana Violeta – 5, ½ luni, Răceanu Daniela – 9, ½ luni.

Faţă de modificările intervenite în privinţa numărului de judecători care au activat efectiv în

cursul anului 2010, în medie activitatea instanţei de judecată a fost asigurată de 7 judecători. Raportând

la acest număr de judecători numărul dosarelor înregistrate pe rolul judecătoriei Slobozia în cursul

anului 2010 ( 7609 ) rezultă o încărcătură medie pe judecător de 1376 dosare.

Rezultă din aceste cifre statistice că încărcătura pe judecător la nivelul instanţei depăşeşte media

naţională, respectiv 915 dosare pe judecător, cuprinsă în Raportul privind activitatea instanţelor de

judecată pentru anul 2009 al Consiliului Superior al Magistraturii şi de 707 pe primul semestru 2010,

şi totodată numărul optim de cauze care trebuie să revină unui judecător pentru ca activitatea acestuia

să fie eficientă iar actul de justiţie să nu aibă de suferit.

2.4 Concluziile privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2010.

Vulnerabilităţi identificate . Măsuri de remediere propuse.

Analiza cantitativă a activităţii instanţei pentru anul 2010 a relevat o scădere a operativităţii (de

la 79,64 % la 76,36 % ), precum şi o modificare semnificativă a ponderii cauzelor penale şi a cauzelor

11

civile în raport cu totalitatea cauzelor înregistrate, numărul cauzelor penale fiind mult mai mic decât cel

al cauzelor civile.

Eficienţa activităţii instanţei, reflectată sub aspect cantitativ de indicatorul „operativitate”, a fost

grav afectată în anul 2010, de problemele de personal, atât în ceea ce priveşte pe magistraţi, cât şi în

ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, în condiţiile în care volumul de activitate al acestei

instanţe este mult mai mare decât al celorlalte instanţe din judeţ, Judecătoria Slobozia fiind şi instanţă

de executare în materie penală.

Sintetizând, este vorba, pe de o parte, de subdimensionarea schemei de personal, iar pe de altă

parte, de fluctuaţia judecătorilor care au funcţionat în cadrul instanţei.

Rezultă astfel că activitatea Judecătoriei Slobozia, în ultimii ani, a fost afectată de lipsa

continuităţii în muncă, fapt ce nu a permis la crearea unei coeziuni între membrii instituţiei şi care a dus

la suprasolicitarea judecătorilor care au rămas în activitate în cadrul instanţei, prin preluarea, în urma

desfiinţării completelor, a numeroase dosare repartizate ciclic, prin asigurarea permanenţei în

numeroase şedinţe de judecată şi prin îndeplinirea unei multitudini de activităţi non-judiciare.

Cauzele principale care au generat această stare de fapt au fost, pe de o parte, împrejurarea că

Judecătoria Slobozia este instanţă de reşedinţă de judeţ, astfel încât judecătorii definitivi urmăresc în

unanimitate dezvoltarea propriei cariere, prin promovarea la instanţa superioară; pe de altă parte,

poziţionarea geografică în apropierea capitalei ţării face această instanţă dezirabilă pentru judecătorii

care urmăresc desfăşurarea activităţii în Bucureşti şi care aleg, pentru o perioadă tranzitorie, activarea

în cadrul Judecătoriei Slobozia.

Posibilităţile de remediere ale acestei situaţii sunt minime, din perspectiva ambelor cauze

analizate, întrucât nu poate fi oprit în nici un fel dreptul fiecărui judecător de a-şi dezvolta cariera. De

asemenea, politica de transferuri nu este atributul Judecătoriei Slobozia, şi nu poate avea în vedere

numai situaţia specifică a instanţei noastre, ci trebuie să ţină cont şi de ceilalţi factori implicaţi,

respectiv situaţia personală a solicitantului, sau situaţia instanţei la care se solicită transferul.

Ambele probleme urmează a fi tratate în detaliu în cadrul secţiunii dedicate resurselor umane

ale instanţei (capitolul 4).

Aceste vulnerabilităţi o generează însă pe o alta, la fel de importantă, şi anume aceea a

imposibilităţii realizării specializării judecătorilor, această disfuncţie având un impact major asupra

12

activităţii instanţei, analizată sub aspect cantitativ, problema urmând a fi tratată în secţiunea următoare

a prezentului raport.

Un alt aspect care trebuie analizat este acela al supraîncărcării judecătorilor cu un volumsupraîncărcării judecătorilor cu un volum

considerabil de muncă.considerabil de muncă.

Ne referim atât la atribuţiile privind activitatea de judecată, cât şi la atribuţiile nejudiciare peNe referim atât la atribuţiile privind activitatea de judecată, cât şi la atribuţiile nejudiciare pe

care le au judecătorii. Până în prezent, iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii a fost de a creacare le au judecătorii. Până în prezent, iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii a fost de a crea

instanţe pilot în cadrul cărora s-au constituit echipe judecător - grefieri, astfel încât unele atribuţiiinstanţe pilot în cadrul cărora s-au constituit echipe judecător - grefieri, astfel încât unele atribuţii

nejudiciare să fie transferate grefierilor şi a a aplica Programul pentru stabilirea volumului optim denejudiciare să fie transferate grefierilor şi a a aplica Programul pentru stabilirea volumului optim de

muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţă în anul 2010 (Hotărârea C.S.M. nr.945/2010).muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţă în anul 2010 (Hotărârea C.S.M. nr.945/2010).

La nivel actual, preşedintele judecătoriei poate asigura, prin planificarea şedinţelor de judecată, La nivel actual, preşedintele judecătoriei poate asigura, prin planificarea şedinţelor de judecată,

existenţa unor module judecător - grefieri, astfel încât relaţiile de serviciu între aceştia să seexistenţa unor module judecător - grefieri, astfel încât relaţiile de serviciu între aceştia să se

consolideze, fapt ce poate constitui o premisă importantă în realizarea obiectivului de degrevare aconsolideze, fapt ce poate constitui o premisă importantă în realizarea obiectivului de degrevare a

judecătorului.judecătorului.

Pentru preluarea, de către grefieri a unor sarcini complexe (de pildă întocmirea unui raport Pentru preluarea, de către grefieri a unor sarcini complexe (de pildă întocmirea unui raport

pentru fiecare dosar, obţinerea datelor necesare soluţionării cauzelor prin accesarea bazelor de date alepentru fiecare dosar, obţinerea datelor necesare soluţionării cauzelor prin accesarea bazelor de date ale

altor instituţii, completarea condicilor de şedinţă, redactarea considerentelor în care se face prezentareaaltor instituţii, completarea condicilor de şedinţă, redactarea considerentelor în care se face prezentarea

dosarului), se impun însă modificări legislative importante şi alocarea unor fonduri suplimentare.dosarului), se impun însă modificări legislative importante şi alocarea unor fonduri suplimentare.

O atribuţie care excede activităţii de judecată este aceea a judecătorului de serviciu şi care O atribuţie care excede activităţii de judecată este aceea a judecătorului de serviciu şi care

împovărează activitatea judecătorului. împovărează activitatea judecătorului.

Această manieră de primire a cererilor sau a înscrisurilor în Registratură este o “ tradiţie “ a Această manieră de primire a cererilor sau a înscrisurilor în Registratură este o “ tradiţie “ a

instanţei, programul cu publicul desfăşurându-se în intervalul 8.30-12.30; rolul judecătorului deinstanţei, programul cu publicul desfăşurându-se în intervalul 8.30-12.30; rolul judecătorului de

serviciu include însă şi asigurarea serviciului de măsuri preventive, precum şi acela privind autorizareaserviciu include însă şi asigurarea serviciului de măsuri preventive, precum şi acela privind autorizarea

executorului judecătoresc potrivit art.384executorului judecătoresc potrivit art.38411 Cod procedură civilă. Cod procedură civilă.

Desfăşurarea acestor activităţi mixte este impusă de numărul mic de judecători definitivi; nu se Desfăşurarea acestor activităţi mixte este impusă de numărul mic de judecători definitivi; nu se

poate realiza o specializare, deoarece, în materie penală, s-ar putea crea dificultatea ca judecătorii carepoate realiza o specializare, deoarece, în materie penală, s-ar putea crea dificultatea ca judecătorii care

soluţionează cauze cu arestaţi să devină incompatibili într-o proporţie mare a cauzelor, dacă numaisoluţionează cauze cu arestaţi să devină incompatibili într-o proporţie mare a cauzelor, dacă numai

aceştia ar soluţiona măsurile preventive.aceştia ar soluţiona măsurile preventive.

Fără îndoială că prezenţa unui judecător la primirea cererilor reprezintă un avantaj în Fără îndoială că prezenţa unui judecător la primirea cererilor reprezintă un avantaj în

funcţionarea instanţei, întrucât, prin experienţa profesională, sesizează mai uşor neregularităţile privindfuncţionarea instanţei, întrucât, prin experienţa profesională, sesizează mai uşor neregularităţile privind 13

condiţiile de formă.condiţiile de formă.

În acelaşi timp, este evident că ziua în care un judecător îndeplineşte toate sarcinile În acelaşi timp, este evident că ziua în care un judecător îndeplineşte toate sarcinile

judecătorului de serviciu, astfel cum sunt stabilite la Judecătoria Slobozia, nu mai există timp pentru ajudecătorului de serviciu, astfel cum sunt stabilite la Judecătoria Slobozia, nu mai există timp pentru a

fi alocat principalei sale atribuţii –şedinţa de judecată, ba chiar există probabilitatea depăşiriifi alocat principalei sale atribuţii –şedinţa de judecată, ba chiar există probabilitatea depăşirii

programului de lucru.programului de lucru.

Pentru conturarea imaginii concrete a complexităţii atribuţiilor magistraţilor din cadrul Pentru conturarea imaginii concrete a complexităţii atribuţiilor magistraţilor din cadrul

Judecătoriei Slobozia, prezentăm Judecătoriei Slobozia, prezentăm situaţia atribuţiilor judecătorilor care exced sferei şedinţelor de

judecată, pentru anul 2010:

Soare Mariana - preşedinte delegat al instanţei;

- purtător de cuvânt al instanţei;

- organizează studiul profesional al judecătorilor şi urmăreşte realizarea acestuia;

- autorizează solicitarea transmiterii de date generate sau prelucrate de furnizorii de

reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului,

potrivit competenţei şi după procedura prevăzută de lege;

- tutore de practică;

- îndeplineşte atribuţiile privind informaţiile clasificate;

-înlocuieşte, atunci când este cazul, judecătorul delegat cu emiterea mandatului

european de arestare, respectiv Radu Elena Andreea, Agachi Daniel;

- conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice;

- participă la şedinţele de judecată conform programării.

Agachi Daniel Ciprian - participă la sedintele de judecata conform programării,

- efectuează serviciul pe instanţă conform programării;

- răspunde de sectoarele amenzi judiciare, drepturi reale;

- ţine evidenţa practicii de casare în materie penală si coordonează activitatea de

unificare a practicii judiciare, în temeiul art. 29 din Regulament, întocmind lunar un referat privind 14

problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a

propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul;

- îndrumă, supraveghează si controlează activitatea de tinere a evidentelor pentru

asociaţii şi fundaţii; soluţionează cererile privind efectuarea înscrierilor, înregistrărilor, modificărilor

actelor constitutive ale persoanelor juridice si dispune efectuarea comunicărilor si publicităţii prevăzute

de lege;

- înlocuieşte preşedintele instanţei atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate

situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;

– înlocuieşte, atunci când este cazul, judecătorul delegat cu emiterea mandatului

european de arestare, respectiv Radu Elena Andreea;

-îndeplineşte atribuţile specifice funcţiei de vicepreşedinte până la delegarea în

funcţie a unui judecător.

Pismiş Viorica - judecător delegat la Penitenciarul Slobozia conform Legii nr.275/2006.

Cozan Raluca Elena - judecător stagiar

- participa la sedintele de judecata conform programării;

- efectueaza serviciul pe instanţa conform planificării.

Patraş Dana Petrina judecător stagiar

- participa la sedintele de judecata conform programării;

- efectueaza serviciul pe instanţa conform planificării.

Radu Elena Andreea - participa la sedintele de judecata conform programării;

- efectuează serviciul pe instanţă conform programării;

15

- exercită atribuţiile referitoare la emiterea mandatului european de arestare;

- ţine evidenţa practicii de casare în materie civilă si coordonează activitatea de unificare

a practicii judiciare, în temeiul art. 29 din Regulament, întocmind lunar un referat privind problemele

de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe,

cât şi instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul;

-răspunde de respectarea prevederilor art.26 ind.5 din Regulamentul de ordine interioară

în sensul de a asigura completarea şi actualizarea în permanenţă a portalului, prin publicarea propriei

jurisprudenţe relevante, în condiţiile legii;

- este judecător delegat la Biroul Executări Penale.

Grozav Octavian Ionel - participă la şedinţele de judecată conform programării;

- efectuează serviciul pe instanţă conform programării;

-indeplineste functia de judecator delegat la organul financiar local pentru solutionarea

cererilor de acordare a personalitatii juridice a asociatiilor de proprietari;

- indruma, supravegheaza si controleaza activitatea de tinere a evidentelor pentru

asociatii agricole şi sindicate; solutioneaza cererile privind efectuarea inscrierilor, inregistrarilor,

modificarilor actelor constitutive ale persoanelor juridice si dispune efectuarea comunicarilor si

publicitatii prevazute de lege;

- este judecător supleant la Penitenciarul Slobozia;

- răspunde de activitatea compartimentului arhivă şi registratură;

- urmăreşte completarea corespunzătoare a condicilor de şedinţă;

- răspunde de compartimentul cu întocmirea şi comunicarea actelor de procedură.

Potcoavă Florin Mihai - participa la sedintele de judecata conform programării;

- efectuează serviciul pe instanţă conform programării;

16

- indruma, supravegheaza si controleaza activitatea de executari contraventionale,

inclusiv punerea in executare a amenzilor contraventionale din plangerile solutionate de instanţa;

- verifica intocmirea lucrarilor privind punerea in executare a hotararilor civile prin

care se aplica sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii,

cu revenire la fiecare 2 luni, in cazul in care nu se confirma primirea formelor de executare;

- asigura inchiderea pozitiilor din registrul de executari contraventionale, dupa

confirmarea primirii formelor de executare de la organele de executare;

- supravegheaza modul de intocmire si transmitere a titlurilor executorii catre

organele de executare ;

- indruma si controleaza activitatea de evidenta si punere in executare a hotararilor

civile prin care s-au stabilit creante pentru care executarea se face din oficiu;

- răspunde de activitatea de documentare în cadrul instanţei.

Ca soluţie a degrevării judecătorului de o parte a acestei activităţi complexe s-a decis de Ca soluţie a degrevării judecătorului de o parte a acestei activităţi complexe s-a decis de

Colegiul de conducere ca sarcinile primirii cererilor să fie preluate de către grefierii cu studii superioareColegiul de conducere ca sarcinile primirii cererilor să fie preluate de către grefierii cu studii superioare

(în majoritate în cadrul instanţei), respectiv stabilirea obiectului cauzei pentru cererile introductive şi(în majoritate în cadrul instanţei), respectiv stabilirea obiectului cauzei pentru cererile introductive şi

derularea programului cu publicul.derularea programului cu publicul.

Astfel, prin Decizia nr.7 din data de 7 aprilie 2010 doamna grefier Bîlbîe Cristina a fostAstfel, prin Decizia nr.7 din data de 7 aprilie 2010 doamna grefier Bîlbîe Cristina a fost

desemnată să exercite atribuţiile judecătorului de serviciu în cadrul instanţei, iar prin Decizia nr.28 dindesemnată să exercite atribuţiile judecătorului de serviciu în cadrul instanţei, iar prin Decizia nr.28 din

data de 3 septembrie 2010 doamna grefier Barză Irina Andreea a fost desemnată să exercite atribuţiiledata de 3 septembrie 2010 doamna grefier Barză Irina Andreea a fost desemnată să exercite atribuţiile

judecătorului de serviciu în cadrul instanţei.judecătorului de serviciu în cadrul instanţei.

17

CAPITOLUL 3

ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

3.1 Efectele principalelor modificărilor legislative operate în cursul anului 2010 asupra

activităţii instanţei

1. Hot.Plenului Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010 privind constituirea şi conţinutul

dosarelor având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate cu privire la care Curtea Constituţională este

sesizată în temeiul art.146 lit.d din Constituţia României.

2. Hot.nr.26 din 16 decembrie 2010 emisă de Curtea Constituţională privind actele de sesizare

ale Curţii Constituţionale în temeiul art.146 lit.d din Constituţia României.

3.Legea 230 din 30 noiembrie 2010 privind modificarea şi completarea Legii 678/2001 privind

prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

4.Legea 208 din 11 noiembrie 2010 pentru modificarea şi completarea OG 2/2000 privind

organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară.

5.Legea 177 din 28 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi Codului de

procedură penală, prin care dispoziţiile art.303 alin.6 Cod procedură penală au fost abrogate.

6.Legea 202/26 octombrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Dintre acestea, de semnalat Legea 177 din 28 septembrie 2010 privind modificarea şi

completarea Legii 47/1992 prin care au fost abrogate dispoziţiile art.303 alin.6 Cod procedură penală

potrivit cu care instanţa era obligată să suspende judecata cauzei în cazul în care a fost ridicată o

excepţie de neconstituţionalitate până la judecarea de către Curtea Constituţională a acestei excepţii.

Dar cea mai importantă modificare legislativă este Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluţionării proceselor care aduce modificări esenţiale în ceea ce priveşte competenţa

materială a tribunalului care devine instanţă de fond şi recurs, acordul de mediere, tranzacţia, medierea

şi recunoaşterea pretenţiilor civile, eliminarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate în temeiul

art.2781 Cod procedură penală, modificări privind citarea părţilor la judecată, o procedură flexibilă de

18

preschimbare a termenului şi mai ales dispoziţiile art.3201 Cod procedură penală privind recunoaşterea

vinovăţiei de către inculpat.

De asemenea, s-a instituit procedura de a se trimite pe cale administrativă cererea de revizuire şi

cererea de întrerupere a executării pedepsei.

Prin Legea 202/2010 s-a prevăzut ca după rămânerea definitivă a unei hotărâri pronunţată cu

privire la o contestaţie la executare, cererile ulterioare sunt inadmisibile dacă există identitate de

persoană, de temei legal şi de apărări, operând autoritatea de lucru judecat.

Modificări importante au apărut cu privire la art.181 al.2 şi 3 Cod penal şi art.741- care prevăd

cauze legale de reducere a pedepsei în cazul achitării unor prejudicii mai mari de 50.000 euro,

posibilitatea împăcării părţilor în cazul infracţiunii prev. de art.184 al.2 Cod penal şi art.184 al.2 şi 4

Cod penal.

În practică au apărut dificultăţi mai ales cu privire la aplicarea normelor tranzitorii prevăzute de

art.XXIV din Legea 202/2010.

Adoptarea Legii 202/2010 reprezintă un prim pas în direcţia implementării noilor coduri

fundamentale ale României.  Legea va da posibilitatea ICCJ să devină cu adevărat o instanţă de casaţie,

care să asigure treptat unificarea jurisprudenţei. În acelasi timp, legea va permite degrevarea

tribunalelor şi judecătoriilor şi, pe această cale, va crea condiţiile scurtării termenelor de judecată.

Pe baza principiilor acestei legi se poate trece la regândirea Programului privind volumul optim

de încărcare şi încadrarea în exigenţele CEDO privind desfăşurarea proceselor în termene optime şi

previzibile.

În Expunerea de motive care însoţeşte proiectul legii se arată că dintre disfuncţionalităţile

majore ale justiţiei din România, cel mai aspru criticată a fost lipsa de celeritate în soluţionarea

cauzelor. Întrucât procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă

durată, s-a conştientizat faptul că eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi

în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul

juridic, asigurându-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii.

Prin reformarea codurilor de procedură, civilă şi penală, s-a urmărit, ca obiectiv esenţial, crearea

în materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin

19

imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii

creşterii calităţii acestui serviciu public.

Ţinând însă seama de termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a noilor coduri de

procedură, se impune instituirea unor norme procedurale cu efecte immediate - în pregătirea

implementării codurilor şi în acord cu soluţiile legislative consacrate de acestea-, de natură să faciliteze

eficientizarea procedurilor judiciare şi soluţionarea cu celeritate a proceselor.

3.2 Indici de calitate ai activităţii judiciare

A. – Repartizarea aleatorie a cauzelor

În cadrul Judecătoriei Slobozia aplicaţia ECRIS a fost introdusă în iulie 2006 şi a funcţionat în

mod neîntrerupt până în prezent, fără a fi constatate nereguli în privinţa modului de lucru cu această

aplicaţie.

Actele de sesizare şi cererile de chemare depuse personal sunt primite de judecătorul de

serviciu primind dată certă. Judecătorul de serviciu este desemnat conform planificării.

Actele de sesizare şi cererile de chemare sunt introduse în evidenţa informatizată a instanţei de

către grefierul delegat cu repartizarea aleatorie, în baza rezoluţiei judecătorului de serviciu, care

stabileşte obiectul cauzei, materia juridică şi stadiul procesual al acţiunii , fiind înregistrate în

ordinea primirii şi se repartizate în aceeaşi ordine dând termen în cunoştinţă părţilor care introduc

acţiunea.

Cererile de chemare în judecată transmise prin poştă, fax sau poşta electronică sunt

primite de personalul biroului registratură care vor fi înaintate preşedintelui de instanţă care

califică natura cauzei, după care sunt transmise grefierului delegat cu repartizarea cauzei care

procedează la generarea numărului unic şi la repartizarea aleatorie a acestora.

În vederea repartizării aleatorii în sistemul de evidenţă informatizată sunt introduşi o

serie de parametri ce ţin de complexitatea şi tipul de termen alocat fiecărui obiect în parte şi

încărcătura maximă din punct de vedere al complexităţii şi numărului de cauze care pot fi

repartizate la fiecare termen de judecată unui complet. Astfel , pentru fiecare obiect din

nomenclatorul de obiecte se asociază un tip de termen şi o complexitate astfel încât la crearea unui

20

dosar, in momentul selectării obiectului, programul va lua datele aferente selecţiei din baza de date,

nemaifiind necesară introducerea lor de către utilizator.

Periodic au loc actualizări ale nomenclatorului de obiecte din aplicaţia ECRIS potrivit

Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la stabilirea gradelor de

complexitate unice naţionale. Concomitent cu operaţiunea de actualizare efectivă a nomenclatorului

se comunică acest lucru factorilor de decizie din cadrul instanţei pentru a se putea pune in

aplicare modificările ( pentru fiecare obiect nou introdus s-au solicitat: completele care vor avea

asociat acest obiect, tipul de termen prestabilit), în acest sens Colegiul de conducerea hotărăşte

având în vedere natura cauzei, urgenţa sau celeritatea acesteia , precum şi termenul special prevăzut de

lege.

Parametri de distribuire aleatorie sunt introduşi în sistem de către administratorii de reţea,

care fac parte din Biroul informatică al instanţei, existând posibilitatea de a modifica tipul de

termen şi complexitatea alocat unui dosar individual.

Colegiul de conducere al instanţei stabileşte modificarea parametrilor de repartizare în

cazurile în care repartizarea aleatorie este blocată, urmare a lipsei unui complet care să

îndeplinească condiţiile de termen şi încărcătură.

Fiecare dosar repartizat aleatoriu prin intermediul sistemului informatic primeşte un prim

termen in intervalul definit de termenul de repartizare, cu condiţia ca in acest interval de timp să

existe şedinţe de judecată care să îndeplinească condiţiile de repartizare.

În situaţia în care sunt înregistrate dosare ce nu se pot repartiza datorită atingerii

încărcăturii maxime de dosare nou intrate pe şedinţă sau în cazul în care nu există şedinţă de

judecată în intervalul definit de termenul de repartizare prestabilit , se procedează la modificarea

tipului de termen prestabilit, prin selectarea directă a termenului următor din aplicaţia ECRIS de

grefierul care repartizează aleatoriu, operaţiune precedată de listingul paginii cuprinzând

rezultatul eşuat al comenzii de repartizare aleatorie şi de întocmite procese verbale în care sunt

consemnate motivele care au determinat modificările şi în ce au constat acestea . Procesele

verbale sunt întocmite de grefierul delegat cu repartizarea aleatorie , semnate de preşedintele

instanţei şi păstrate în mape speciale de grefierul delegat cu repartizarea aleatorie.

Ştergerea repartizării aleatorii a unui dosar se realizează de administratorii de reţea pe baza

procesului verbal întocmit de grefierul delegat cu repartizarea aleatorie a cauzelor, in care sunt

consemnate motivele care determină ştergerea, semnat de către preşedintele de instanţă.21

Modificările aduse repartizării dosarelor se ţin în registru special de evidenţiere a acestor

modificări, sub semnătura persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

La nivelul instanţei există şi situaţii de repartizare manuală a dosarelor cu repunere pe

rol, disjungere.

Situaţia dosarelor înregistrate este listată zilnic, ţinându-se o evidenţă separată a acestora

în mape, după care , cauzele noi intrate sunt predate serviciului arhivă, unde se procedează la

înscrierea pe coperta dosarului a numărului generat de program, a numelui părţilor, a obiectului şi

a termenului stabilit.

În urma transferării unui judecător la o altă instanţă, s-a procedat la desfiinţarea completelor de

judecată prezidate de acesta, cauzele date spre soluţionare fiind repartizate celorlalte complete de

judecată prin metoda ciclică.

Au fost situaţii în care din motive obiective (participarea la seminarii sau la examenul pentru

numirea în funcţii de conducere), nu s-a putut asigura continuitatea completului de judecată,

compunerea acestuia fiind asigurată de judecătorul din planificarea de permanenţă, astfel cum rezultă

din dispoz.art.98 alin.6 R.O.I.

În data de 16 decembrie 2010 a fost instalat în instanţa noastră programul ECRIS IV. Am

fost prima instanţă din cadrul Tribunalului Ialomiţa căruia i-a fost implementată această

aplicaţie.

Programul are o nouă variată a funcţiei de repartizare aleatorie care este mult mai

complexă decât cea anterioară, calculul complexităţii se face în raport de: obiectele secundare,

numărul de părţi, numărul de părţi , numărul de volume şi stadiul procesual, efectuându-se astfel

o evaluare mai corectă a volumului de activitate.

Încă de la punerea în funcţionare a acestei aplicaţii au apărut deficienţe ale aplicaţiei

semnalate de grefieri, privind modul în care rulează aplicaţia, fiind necesar consultarea cu

specialiştii IT, cu magistraţii şi personalul auxiliar.

Utilizarea acestui program a redus suspiciunile justiţiabililor în legătură cu procedura de

repartizare a cauzelor, precum şi nemulţumirile judecătorilor cu privire la frecvenţa şi numărul

dosarelor complexe repartizate pe propriile complete de judecată.

22

B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor

De principiu, soluţionarea cauzelor civile şi penale se realizează într-un termen rezonabil

cuprins între 0 lună şi 6 luni sau mai mare în funcţie de complexitatea cauzelor deduse judecăţii, în

prezent pe rolul Judecătoriei Slobozia existând 134 de dosare mai vechi de un an.

În cursul anului 2010, în materie penală una din problemele ivite pe parcursul judecării acestor

cauze a fost legată de aceea a transferului inculpaţilor sau petenţilor arestaţi sau aflaţi în detenţie, în

vederea participării la şedinţa de judecată.

Neaducerea acestora la termenele de judecată, în condiţiile în care Codul de procedură penală

dispune imperativ prezenţa lor pentru a se asigura o apărare completă, a atras în mai multe dosare

amânarea repetată a cauzelor şi nesoluţionarea acestora, cu consecinţa îngreunării actului de justiţie. În

acest sens amintim cauzele în care inculpaţii arestaţi sunt judecaţi în acelaşi timp şi de alte instanţe

judecătoreşti în alte cauze penale.

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere la soluţionarea cauzelor penale complexe este

întinderea în timp a judecăţii, datorată unor motive obiective, cum sunt administrarea de probatorii

complexe, expertize contabile, financiar – bancare, criminalistice. De exemplu, o expertiză

criminalistică efectuată de Laboratorul Interjudeţean de Criminalistică durează peste 6 luni.

De asemenea, întârzierea în judecarea cauzelor penale este cauzată şi de invocarea excepţiei de

neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale, fapt care impune suspendarea judecăţii până la

soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei invocată. Alte cauze care duc la întârzierea

judecăţii sunt: numărul mare al părţilor, neindicarea corectă a numelui şi a domiciliilor părţilor în

actul de sesizare a instanţei, realizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor procedurale în

străinătate.

Având în vedere specificul cauzelor penale referitoare la infracţiunile de corupţie este necesară

specializarea judecătorilor desemnaţi pentru judecarea acestor cauze în cadrul unor cursuri sau

seminarii ce ar fi în măsură să completeze cunoştinţele, mai ales în domenii tangenţiale precum cele

financiar – contabile, bancare, fiscale, etc.

Întârzierea în soluţionarea cauzelor în materie civilă a fost generată de întârzierea în întocmirea

rapoartelor de expertiză mobiliară şi imobiliară corelată cu numărul insuficient de experţi tehnici –

judiciari ( de exemplu, există numai 3 experţi în specialitatea topometrie), întocmirea defectuoasa a

23

expertizelor fapt care conduce la efectuarea unui supliment la expertiză sau o nouă expertiză,

comportamentul părţilor care formulează cererii de recuzare ori invocă excepţii de neconstituţionalitate

neîntemeiate, redactarea defectuoasă a cererilor privind obiectul, motivarea în fapt şi drept a acestora;

nedepunerea într-un număr suficient de exemplare a cererilor promovate precum şi a înscrisurilor,

întocmire greşită a citaţiilor, comunicărilor, mandatelor; neemiterea adreselor dispuse de instanţă în

termen util, admiterea cu largheţe a cererilor de amânare a judecăţii formulate de apărători sau părţi;

sancţionarea cu întârziere a persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea actului de justiţie şi

care prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă conduc la tergiversarea soluţionării cauzelor.

Nu pot fi omise nici dosarele civile suspendate pentru lipsa părţilor sau la cererea lor, repuse

pe rol cu puţin timp înainte de a expira termenul legal de perimare, precum şi cele suspendate în

temeiul art. 244 Cod procedură civilă, durata relativ mare în care se realizează procedura de

comunicare şi notificarea actelor procedurale în materia cooperării judiciare internaţionale.

În concluzie, analizând situaţia statistică a dosarelor mai vechi de 1 an înregistrate la data de

1.07.2010, atât în materie civilă cât şi în materie penală, observă următoarele:

1.Instanţa înregistrează un număr mare de dosare mai vechi de 1 an, respectiv 168 de dosare :

- 151 dosare în materie civilă şi

- 17 dosare în materie penală.

2.Cele mai vechi dosare sunt înregistrate în anul 2007 :

- 1 dosar în materie penală (dosarul nr. 5156/312/07.09.2007)

-3 dosare în materie civilă ( dosarul nr. 3434/312/2007; 6704/312/2007 şi dosarul 7120/312/2007)

3.În cauzele penale, cele mai multe dosare sunt înregistrate în anul 2008 ( dosarele:

1106/312/2008; 1485/312/2008; 2398/312/2008; 3048/312/2008; 5647/312/2008; 6295/312/2008;

6511/312/2008; 6641/312/2008; 6710/312/2008 şi 771/312/2008.

4.În cauzele civile, cele mai multe dosare sunt înregistrate în anul 2009, respectiv 107 (din

totalul de 151).

5.În cauzele civile, cele mai multe dosare au ca obiect partaj judiciar.

24

6. Cauzele care au generat stocul de dosare sunt multiple. Astfel, printre acestea, se numără

(fără o individualizare a lor):

a) Fluctuaţia de personal care a influenţat continuitatea judecata în efectuarea cercetării

judecătoreşti şi judecarea cauzelor.

Astfel, doar în anul 2010 din schema neocupată integral de judecători, au plecat 5 judecători

definitivi a căror şedinţe de judecată au fost desfiinţate (în totalitate sau parţial) şi dosare repartizate în

mod ciclic celorlalte complete constituite. În prezent instanţa funcţionează cu doar 5 judecători

definitivi.

Această situaţia a existat şi în anul 2009 când au plecat 3 judecători, din care 2 definitivi,

dosarele fiind repartizate ciclic celorlalte complete constituite.

Situaţia statistică reflectă această situaţie, întrucât dosarele cele mai vechi sunt din acelea care

provin din şedinţele desfiinţate repetat (Ex. Dosarul nr. 3434/312/2007 ; 6704/312/2007 ;

7120/312/2007; 5156/312/2007; 771/312/2008; 1485/312/2008; 2398/312/2008; 6511/312/2008.

Măsuri : Deşi fluctuaţia de personal nu poate fi controlată de conducerea instanţei, pentru

accelerarea procedurii judiciare se impune acordarea unor atenţii speciale acestor cauze de către toţi

magistraţii instanţei, astfel încât ele să fie soluţionate într-un termen rezonabil.

b) Neefectuarea unor expertize dispuse sau a unor contraexpertize atât de către I.N.E.C. cât şi

de către experţii tehnici aflaţi pe tabloul experţilor la Tribunalul Ialomiţa.

Din această cauză multe dosare au suferit amânări considerabile. Ex : dosarele 771/312/2008;

6710/312/2008; 6704/312/2007; 2097/312/2008; 2148/312/2008; 2349/312/2008; 3430/312/2008.

Motivele neefectuării expertizelor în termenul stabilit de instanţa de judecată sunt următoarele:

-Număr mic de experţi tehnici judiciari: Ex: expertizele tehnice topo sunt efectuate de doar 2

experţi, expertizele tehnice imobiliare sunt efectuate de doar 4-5 experţi. Astfel, au fost situaţii în care

aceştia au făcut cunoscut instanţei că sunt în imposibilitatea de a respecta termenul stabilit întrucât au

de efectuat 40-50 de expertize pentru instanţele din raza de competenţă a Tribunalului Ialomiţa.

Alteori, aceştia au solicitat înlocuirea iar, uneori, au refuzat să efectueze lucrarea.

-Termenele foarte mari stabilite de I.N.E.C. pentru efectuarea expertizelor criminalistice (Ex.

dosar 6710/312/2008).25

-Neachitarea de către părţi sau instanţă a onorariului estimativ stabilit.

Măsuri: -Solicitarea adresată Tribunalului, Curţii de Apel Bucureşti şi a Ministerului Justiţiei

pentru luarea măsurilor care se impun pentru completarea tabelului experţilor;

-Solicitarea adresată Ministerului Justiţiei pentru luarea măsurilor care se impun pentru

impulsionarea activităţii I.N.E.C. şi stabilirea unor termene rezonabile pentru efectuarea expertizelor

criminalistice;

-Stabilirea unor termene ferme pentru ca părţile din proces să achite onorariu de

expert sub aplicarea sancţiunilor legale ce se impun.

c) Complexitatea cauzelor

Astfel, printre dosarele nesoluţionate mai vechi de 1 an se găsesc dosarele cu o complexitate

deosebită. Ex: în penal : dosarul 771/29.01.2008 – dosar de corupţie, infracţiunea prev. de Legea

78/2000; dosarul 6511/312/2008 – înşelăciune şi infracţiunile prevăzute de Legea 31/2000; dosarul

2398/312/2008 aflat în rejudecare; dosarul 1485/312/2008 - infracţiunea de omor.

În civil, cele mai multe dosare complexe vizează cauzele de partaj judiciar (ex: 6704/312/2007;

3430/312/2008; 2349/312/2008; anulare act (dosar 7120/312/2007)

Complexitatea cauzelor este dată şi de greaua efectuare a diferitelor acte procedurale -

comisiile rogatorii cu străinătatea. Ex: dosar nr. 2355/312/2008.

Măsuri: Pregătirea cu mai mare atenţie a acestor cauze şi luarea tuturor măsurilor ca şi aceste

cauze să fie soluţionate într-un termen rezonabil.

d) Necomunicarea actelor de procedură de către / sau către autorităţile străine.

Ex: -dosar 2355/312/2008 – Comisie rogatorie pentru efectuarea unei anchete sociale de către

autorităţile spaniole.

-dosar 5156/312/2007 – Comunicarea actelor de procedură de către autorităţile ruse şi

ucrainiene către inculpatul Hafychuk Illya şi partea responsabilă civilmente – SC Sigmatrans

LTD Sant Petersburg.

Măsuri: Luarea tuturor măsurilor de către magistraţi , astfel încât procedurile să se realizeze

într-un termen cât mai scurt pentru a soluţiona cauzele.26

e) Lipsa datelor (date incomplete) a părţilor din proces , care generează amânări din cauza

lipsei de procedură.

Această situaţie se întâlneşte atât în cauzele civile cât şi în cele penale prin care instanţa este

sesizată prin rechizitoriu d4e către Parchet.

Măsuri: -Judecătorul de serviciu sau grefierul delegat să manifeste o mai mare atenţie privitor

la aceste date la primirea cererilor şi să solicite deponenţilor cererilor să facă completările

corespunzătoare;

-Judecătorul, la primirea dosarului pentru primul termen de judecată, să manifeste o

atenţie deosebită pentru acest aspect astfel încât să ia toate măsurile procedurale pe care le are

la îndemână pentru a acoperi lipsurile:

-Purtarea unor convorbiri cu Baroul Ialomiţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria

Slobozia şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa pentru a completa în mod corespunzător,

actele pe care le depune la instanţă, astfel încât dosarele să nu se amâne din cauze lipsei de

procedură generată de lipsa datelor părţilor, adresele sau sediile acestora, etc… Ex:

771/312/2008; 6522/312/2008, 6710/312/2008.

f) Suspendarea cauzelor din cauze imputabile părţilor sau din cauze obiective şi obligatorii

pentru instanţă. Ex: Dosar 6511/312/2008; 3434/312/2007; 2680/312/2008; 3291/312/2008;

3430/312/2008; 4070/312/2008; 4669/312/2008; 1302/312/2009).

Măsuri: Verificarea periodică de către biroul arhivă – registratură şi de către judecătorul

delegat şi grefierul şef al instanţei a dosarelor suspendate şi luarea măsurilor pentru împuţinarea

judecării cauzelor. Astfel : se va reveni cu adrese pentru a se verifica dacă se menţin motivele

de suspendare sau/şi se vor repune cauzele pe rol.

Rezultă că principalele cauze obiective ale întârzierii soluţionării cauzelor sunt complexitatea

probatoriului având în vedere că se realizează judecata în primă instanţă, fluctuaţia judecătorilor şi a

personalului auxiliar prin promovare ori pensionare, schema de personal subdimensionată,

disfuncţionalităţi apărute în relaţiile cu alte instituţii (parchete, organe de poliţie, instituţii în medicină

legală, primării, penitenciare, birouri de experţi tehnici etc.), finanţarea insuficientă. Există şi cauze

27

subiective, care ţin de modul în care judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate îşi îndeplinesc

atribuţiile de serviciu.

Îmbunătăţirea acestui indice de performanţă în activitatea instanţei se poate realiza prin

efectuarea unui control riguros al judecătorilor asupra propriului volum de dosare rulate şi identificarea

cauzelor obiective sau subiective ce au determinat prelungirea ciclului procesual, prin urmărirea

modului de realizare a măsurilor procesuale dispuse de către personalul auxiliar, în vederea identificării

deficienţelor ce influenţează soluţionarea cu celeritate a dosarelor, prin perfecţionarea relaţiilor

instanţei cu celelalte instituţii sau persoane care participă la realizarea activităţii judiciare. Se mai

impune şi analiza periodică a dosarelor mai vechi de 6 luni pentru identificarea măsurilor ce ar putea fi

luate în vederea urgentării soluţionării acestora.

Trebuie dispuse măsuri privind înregistrarea tuturor amenzilor judiciare aplicate în registrul

special ţinut de biroul de executări civile, în vederea executării sancţiunilor, aflarea tuturor datelor de

identificare a celor amendaţi pentru emiterea titlului executoriu, comunicarea titlului executoriu

debitorului ca şi organului fiscal competent pentru executare silită, în caz de neachitare de bună voie.

Sintetic, situaţia dosarelor aflate pe rolul judecătoriei Slobozia la finele anului 2010 se prezintă

astfel :

Nume judecător/

număr complet

Durata cauzelor

0-3

Luni

3-6

Luni

6 luni

-1 an

Peste 1 an

Soare Mariana

Complet 3 penal/civil

Complet 6 urgenţe

C preşedinte

29 27 32 7

28

Răceanu Daniela

Complet 7

C 1 penal

C 1 civil

Complet sindicate şi soc.agricole

(până la data de 26.07.2010;

începând cu data de 11.10.2010

până la data de 31.12.2010

Complet 9 şi Complet 10)

Agachi Daniel

Complet 3

Complet 3 urgenţă

Complet Asociaţii şi fundaţii

195 93 169 38

Radu Andreea

Complet 4

Complet 4 urgenţă

230 172 143 37

Braun Vasile

Complet 5

C 5 urgenţă

C2 penal/2 civil

(din data de 06.07.2010)

Grozav Octavian 208 143 152 20

29

Complet 7

C 7 urgenţă

C 1 penal

C 1 civil

Complet sindicate şi soc.agricole

(din data de 06.07.2010)

Patraş Dana

Complet 9

75

Cozan Raluca

Complet 10

72

Potcoavă Florin Mihai

Complet 5

C 5 urgenţă

C2 penal/2 civil

(din data de 15.11.2010)

167 116 128 32

TOTAL 976 551 624 134

C.Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indici de desfiinţare

30

Comparativ cu anul 2009 când s-a înregistrat o pondere a atacabilităţii de 11,76 %. (17,72%

penal, 10,65 % civil) , pentru anul 2010 se constată că acest indicator a rămas constant.

În acest sens arătăm că în cursul anului 2010 au fost soluţionate de Judecătoria Slobozia un

număr de 6925 cauze, fiind atacate cu apel sau după caz recurs un număr de 834 hotărâri, ponderea

atacabilităţii fiind de 12,04%.

Pe materii situaţia pe anul 2010 se prezintă astfel:

Materia Nr. sentinţe

pronunţate

Nr. hotărâri

atacate cu

apel

Nr. hotărâri

atacate cu

recurs

Total

hotărâri

atacate

Ponderea

atacabilităţii

Penal 1013 57 377 434 42,84%

Civil 5912 52 348 400 67,65 %

Total 6925 109 725 834 12,04%

În cursul anului 2010, Judecătoria Slobozia a pronunţat un număr de 5912 hotărâri în materie

civilă şi 1013 în materie penală, în total 6925 de hotărâri.

În materie penală au fost declarate căi de atac – apeluri, recursuri - împotriva a 434 hotărâri

(377 recursuri şi 57 apeluri), iar în materie civilă au fost declarate căi de atac împotriva a 400 hotărâri

(348 recursuri şi 52 apeluri), în total fiind 834 hotărâri împotriva cărora s-au exercitat căile de atac

ordinare în anul recent încheiat.

În materie civilă au fost desfiinţate un număr de 36 sentinţe, un număr de 16 hotărâri fiind

reformate pentru greşeli de judecată imputabile judecătorului de fond.

În materie penală au fost desfiinţate un număr de 40 de sentinţe din care, fiind reformate pentru

greşeli de judecată imputabile judecătorului de fond un număr de 22 hotărâri.

31

►În concluzie, indicele de modificare a hotărârilor în primă instanţă la Judecătoria Slobozia în

raport de numărul sentinţelor atacate din motive imputabile judecătorilor este de 4,5 % (faţă de

10,09 % în anul 2009) din care 5,6 % în materie penală şi 4 % în materie civilă.

Indicele de modificare a hotărârilor în primă instanţă la Judecătoria Slobozia din motive

neimputabile judecătorilor este de 4,5 % (faţă de 10,72 % în anul 2009), din care 5 % în materie

civila şi 4,1 % în materie penală.

D. Măsuri luate pentru unificarea practicii judiciare

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca fiecare instanţă componentă a sistemului

judiciar să identifice şi să remedieze aspectele negative prin garantarea independenţei justiţiei,

asigurarea calităţii şi eficienţei actului de justiţie, creându-se astfel, un sistem modern, capabil să se

adapteze cerinţelor europene.

Una din principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul românesc de justiţie, cu incidenţă

asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii sale este practica judiciară neunitară şi aplicarea

neunitară a legislaţiei în vigoare.

Şi la Judecătoria Slobozia s-au pronunţat soluţii diferite în rezolvarea aceleiaşi probleme de

drept mai ales în materie civilă.

Unificarea practicii judiciare la toate nivelurile – fond – apel – recurs – va avea ca rezultat

crearea unei justiţii previzibile, ceea ce va determina sporirea gradului de încredere în justiţie. De

asemenea, va duce la sporirea calităţii actului de justiţie, prin scăderea numărului de cauze a căror

soluţie a fost modificată în căile de atac.

Pentru unificarea practicii judiciare la nivelul acestei instanţe s-au întreprins următoarele

măsuri:

1. In conformitate cu art. 26 1 din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor

judecătoreşti, la nivelul acestei instanţe s-au organizat întâlniri lunare ale judecătorilor în care au fost

discutate probleme de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite.

32

Problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite au fost

identificate de judecător Radu Elena Andreea, în materie civila, si de judecător Agachi Daniel

Ciprian în materie penala.

Totodată, judecătorii delegaţi de preşedintele instanţei au prezentat un studiu asupra

problemelor de drept care au determinat o practica neunitara, în care s-au referit şi la practica

judiciară a altor instanţe si si-au expus opinia motivata. Studiul a fost supus dezbaterii

judecătorilor instanţei.

Aceste dezbateri s-au consemnat într-o minută care a fost înaintată Tribunalului Ialomiţa.

2. De asemenea, în cadrul unor întâlniri trimestriale s-a pus în discuţie Minuta întâlnirii dintre

conducerea Curţii de Apel Bucureşti şi judecătorii instanţei, precum şi cu cei ai instanţelor arondate,

pentru ca judecătorii să ia act de interpretarea convenită în vederea realizării unei practici unitare.

3. Cunoaşterea de către judecători a practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, a hotărârilor Curţii Constituţionale şi ale CEDO. Deciziile pronunţate de

Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie, pronunţate în interesul legii, deciziile Curţii Constituţionale şi

deciziile CEDO se pun periodic la dispoziţia judecătorilor, o dată cu publicarea lor în Monitorul

Oficial.

4. Pregătirea specializată a magistraţilor – pe materii – civilă şi penală - este şi ea o soluţie

pentru unificarea practicii. Aceasta are incidenţă şi asupra calităţii actului de justiţie.

La Judecătoria Slobozia nu există o specializare efectivă a judecătorilor deşi apreciem că

specializarea judecătorilor pe materii ar avea efecte benefice asupra actului de justiţie.

E. Aplicarea dreptului comunitar, respectiv CEDO la nivelul instanţei.

a) aplicarea dreptului comunitar

În primul rând, judecătorii din cadrul instanţei au avut în vedere pregătirea teoretică faţă de

schimbările de substanţă ale construcţiei europene intervenite prin Tratatul de la Lisabona, care urma să

intre în vigoare la sfârşitul anului 2009.

Este vorba atât de Tratatul privind Uniunea Europeană, care conţine cele mai importante

principii instituţionale, în acord cu obiectivele Uniunii şi accentuează cooperarea statelor-membre în 33

materia afacerilor externe şi a politicii de securitate, cât şi de Tratatul privind Funcţionarea Uniunii

Europene, care reproduce, cu câteva amendamente, prevederile TCE, dar care are prevederi specifice

funcţionării instituţiilor Uniunii şi competenţelor acestora.

S-a reţinut, ca o inovaţie a TUE, faptul că, potrivit art.13, Curtea de Justiţie a Uniunii

Europene este prevăzută ca fiind una dintre instituţiile Uniunii; deşi în aparenţă este o instituţie unitară,

în concret, este vorba de o subdiviziune internă a mai multor organe judiciare:Curtea de Justiţie,

Tribunalul şi Tribunalele Specializate.

Sub aspectul prevederilor TFUE , s-a avut în vedere, cu precădere, art.267, referitor la acţiunea

preliminară, luându-se act că, faţă de dispoziţia anterioară în materie( art.234 TCE), litera c a

paragrafului 1 a fost eliminată. De asemenea, judecătorii s-au informat în ceea ce priveşte noul paragraf

prevăzut de art 267 TFUE, referitor la procedura de urgenţă a acţiunii preliminare, atunci când este

exercitată în cadrul unui proces cere priveşte o persoană aflată în stare de arest.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, în materie civilă, în cursul anului 2009,

Judecătoria Slobozia a dat eficienţă Regulamentelor adoptate în Uniunea Europeana, conform cărora

comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare, precum şi obţinerea probelor în materie civila şi

comercială se realizează de către instanţele romane, în speţă Judecătoria Slobozia, direct către

autorităţile primitoare ale statelor membre ale UE. Astfel s-au solicitat probe în dosarele cu minori şi

familie, mai precis anchete sociale privind condiţiile de trai în vederea încredinţării minorilor,

ascultarea minorilor aflaţi în îngrijirea părintelui din străinătate. Au fost situaţii în care din cauza

întârzierii în comunicarea probelor, instanţa a revenit cu solicitarea pentru obţinerea probelor prin

intermediul Ministerului Justiţiei.

Au existat şi situaţii în care s-a dispus de către judecători citarea părţilor din cauză prin

scrisoare recomandată, măsură eficientă pentru soluţionarea cu celeritate a acuzelor.

Totodată, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului, din

27 noiembrie 2003, privind competenţa, recunoaşterea si executarea hotărârilor judecătoreşti in materie

matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, în

sensul că, în conformitate cu art. 39, au fost eliberate certificate privind hotărârile judecătoreşti în

materie matrimonială şi certificate privind hotărârile judecătoreşti în materia răspunderii părinteşti. 

De asemenea, în cadrul instanţei se urmăreşte aducerea la cunoştinţa magistraţilor a noutăţilor

legislative intervenite, reţinându-se în acest sens intrarea în vigoare de la 01.01.2009 a Regulamentului 34

(CE) 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă şi intrarea

în vigoare, în relaţia cu statele membre ale UE (cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi

Regatului Danemarcei), la data de 17 decembrie 2009, a Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor

contractuale (Regulamentul Roma I).

Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii Europene se desfăşoară în baza unor

instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI din TEU, care, în ultima perioadă, în contextul

deciziilor luate la Tampere şi la Haga, au din ce în ce mai mult la bază principiul recunoaşterii

reciproce.

Normele în baza cărora se realizează cooperarea judiciară internaţională în materie penală sunt

înscrise în Legea nr. 302/2004, modificată şi completată prin Legea nr.224/2006 , O.U.G. nr. 103/2006

şi Legea nr. 222/2008.

b) aplicarea CEDO la nivelul instanţei

Justiţia este gardianul statului de drept, întrucât, prin aplicarea legii, se asigură respectarea

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, se păstrează ordinea socială (prin securizarea

circuitului civil şi prin sancţionarea conduitelor neconforme legii) şi se constituie într-un reper de

imparţialitate în echilibrul puterilor în stat (prin acţiunea judecătorilor independenţi şi inamovibili).

Domeniul protecţiei drepturilor omului apare astfel ca fiind esenţial pentru formarea şi apărarea

unei societăţi democratice, fapt consacrat în mod plenar prin ratificarea Convenţiei prin Legea nr.

24/20.06.1994, astfel că atât Convenţia, cât şi jurisprudenţa CEDO au devenit drept intern.

Mai exact, jurisprudenţa instanţei de contencios european a drepturilor omului este şi ea direct

aplicabilă în sistemul român de drept şi are forţă constituţională şi supra legislativă conferită de

dispoziţiile Convenţiei. În acest context autorităţile naţionale româneşti, în special instanţele

judecătoreşti, confruntate cu aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale sunt obligate să ţină seama

de soluţiile jurisprudenţiale ale organelor convenţiei şi să se conformeze lor indiferent dacă ele au fost

pronunţate în cauze privitoare la România sau referitoare la celelalte state contractante.

Conştienţi de rolul şi sarcinile magistraţilor în respectarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale omului, magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia au dezbătut convenţia şi

jurisprudenţa aferentă în materie penală şi civilă în cadrul temelor şi şedinţelor de învăţământ

profesional.35

Chiar înainte ca legiuitorul să opereze aceste modificări legislative, magistraţii din cadrul

Judecătoriei Slobozia au pronunţat hotărâri în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţei

acesteia, procedând de exemplu la revocarea măsurii arestării preventive dacă durata acesteia depăşea

termenul rezonabil prevăzut de dispoziţiile art. 5 paragraful 3 din Convenţie sau, în lumina principiilor

statuate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Hirsz c. Regatul Unit) şi art. 3

din Primul Protocol adiţional CEDO, la neaplicarea dispoziţiilor interne care impuneau pe lângă

pedeapsa închisorii, interzicerea automată ca pedeapsă accesorie a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)

si b) Cod pen din momentul în care hotărârea a rămas definitiva.

În considerentele hotărârilor pronunţate s-au făcut trimiteri la tezele şi concluziile soluţiilor date

de instanţa de contencios european în principal în cauzele privind arestarea preventivă (de exemplu, în

privinţa riscului de a săvârşi noi infracţiuni, s-a arătat că, în conformitate cu jurisprudenţa europeană,

un judecător este îndreptăţit, în mod rezonabil, să ţină, seama de gravitatea consecinţelor infracţiunilor

de care este bănuit că le-a săvârşit cel aflat în stare de arest preventiv şi să considere că există riscul

considerabil al repetării lor - cauza Muller contra Franţei 17 martie 1997).

Tot în materie penală se poate reţine şi faptul că legalitatea probelor a fost analizată în lumina

jurisprudenţei CEDO; astfel, s-a arătat că declaraţiile din faza de urmărire penală, care se solicită a fi

avute în vedere la pronunţarea soluţiei, nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art 6 paragraf 1 şi paragraf

3 litera d din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii şi al egalităţii armelor

cu ocazia administrării de probe); folosirea acestor probe, administrate în faza de urmărire penală nu

este posibilă, în condiţiile în care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvată de a contesta sau de a

interoga un martor ce dă declaraţii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o fază ulterioară a

procesului (cauza Saidi contra Franţei, parag.43-44).

De asemenea au fost aplicate dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind

liberul acces la justiţie, în materie contravenţională trebuie aplicate prevederile par. 2 al art. 6 din

CEDO privind prezumţia de nevinovăţie. Aplicarea acestei prezumţii duce la răsturnarea sarcinii

probei astfel că intimatul ( organul constatator ) este cel care trebuie să dovedească existenţa faptei, a

persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. ( cauza Anghel împotriva României).

În soluţionarea cauzelor având ca obiect încredinţarea minorilor a fost avută în vedere şi

jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea art. 8 din Convenţia

Europeană a Drepturilor Omului (cauza Keegan c. Irlandei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

36

cauza, Marckx c. Belgiei, hotărârea din 13 iunie 1979, par. 31), care statuează respectarea dreptului la

viaţa de familie cu includerea dreptului de vizită al părintelui căruia nu i-a fost încredinţat minorul, în

vederea menţinerii contactului cu acesta.

Şi în privinţa scutirii de la plata taxei judiciare de timbru sau a reducerii acesteia au fost aplicate

principiile deduse din jurisprudenţa Curţii Europeana a Drepturilor Omului care a statuat ca o

caracteristica a principiului liberului acces la justiţie este aceea ca nu este un drept absolut (Ashingdane

contra Regatului Unit al Marii Britanii, 1985), avându-se în vedere totodată şi Recomandarea R(93) 1 a

Comitetului de Miniştri, referitor la accesul efectiv la justiţie pentru persoanele foarte sărace, din

8/01/1993 .

3.3 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

Judecătoria Slobozia nu este repartizată pe secţii, existând numai complete specializate în

anumite materii, în acord cu dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară ( art. 2 alineat 4) ,

respectiv : 4 complete pentru cauze cu minori şi familie, 4 complete pentru cauze de fond funciar, 3

complete pentru cauze de corupţie. În prezent există 11 complete cu şedinţe mixte, din care 5 pentru

judecătorii definitivi şi 2 pentru judecătorii stagiari (numerotate de la C 3, C 4, C 5, C7, C 9, C 10, C 3

urgenţe, C 4 urgenţe, C 5 urgenţe, C 7 urgenţe, C 6 urgenţe), 3 complete de corupţie ( numerotate de la

1 la 3), 3 complete care au în competenţă cauze penale cu părţi aflate în stare de arest (numerotate de la

1 penal la 3 penal) şi 3 complete care au în competenţă cauze civile cu părţi aflate în stare de arest

(numerotate de la 1 civil la 3 civil). Şedinţele de judecată se desfaşoară în toate cele 5 zile lucrătoare, în

două săli de judecată, dotate cu instalaţie de sonorizare si cu instalaţie de înregistrare a proceselor. În

zilele lucrătoare funcţionează complete specializate (de exemplu : Complet mandat european, Complet

cereri de interceptare, Complet suspendare provizorie a executării silite, etc.) şi complete de

continuitate, iar în zilele de sâmbătă şi duminică funcţionează un complet numai pentru luarea

măsurilor preventive si autorizarea perchezitiilor si a interceptarilor sau inregistrarilor audio/ video .

37

În esenţă, situaţia completelor se prezintă astfel :

Nr.

crt

Nume şi

prenume

judecătorul

Complet specializat Specializare Observaţii

5 SOARE

MARIANA

-Cauze prevăzute de

Legea nr. 78/2000

-Cauze penale/civile

cu inculpaţi arestaţi

- Cauze penale

-Minori şi familiei

-penal

-infracţiuni de corupţie

-civil

- fond funciar

1 BOBOC

OANA –

MARIA

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

Detaşată la INM

începând cu data de

15.02.2010

2 IVĂNICĂ

RALUCA-

MARIANA

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

Transferată la

Tribunalul Ialomiţa

începând cu data de

15.03.2010, ca urmare

a promovării.

4 RĂCEANU

DANIELA

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

38

Cauze penale/civile cu

inculpaţi arestaţi

-civil

6 MOTOC

LOREDANA –

VIOLETA

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

-Cauze prevăzute de

Legea nr. 78/2000

-Cauze penale/civile

cu inculpaţi arestaţi

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

Transferată la

Judecătoria Constanţa

începând cu data de

15.06.2010 potrivit

Hotărârii nr.590 din

31.05.2010 a CSM

8 IANCU

MIOARA

- Cauze pentru minori

şi familie

-Procese funciare

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

Promovată la

Tribunalul Ialomiţa

începând cu data de

15.06.2010 potrivit

Hotărârii nr.425 din

26.05.2010 a CSM.

9 AGACHI

DANIEL

CIPRIAN

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

10 BRÂNZAN

CRISTINA

Cauze de competenţa

judecătorului stagiar.

- Din data de 11.02.2010

funcţionează la

Judecătoria Sector 3

Bucureşti ca urmare a

promovării examenului

39

de capacitate (Decret

Preşedintele României

– Monitorul Oficial

nr.95/11.02.2010)

11

12

PATRAŞ

DANA

PETRINA

COZAN

RALUCA

ELENA

Cauze de competenţa

judecătorului stagiar.

Cauze de competenţa

judecătorului stagiar.

13 PISMIŞ

VIORICA

Delegată la

Penitenciarul Slobozia

pentru a exercita

atribuţiile prevăzută de

Legea 275/2006, pe

perioada delegării

fiindu-i interzis să

desfăşoare alte

activităţi în afara celor

prevăzute de legea

275/2006

RADU ELENA

ANDREEA

Cauze pentru minori şi

familie

Minori şi familiei

-fond funciar

40

-Procese funciare

- cauze penale

-penal

-civil

GROZAV

OCTAVIAN

IONEL

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

-Cauze prevăzute de

Legea nr. 78/2000

-Cauze penale/civile

cu inculpaţi arestaţi

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

POTCOAVĂ

FLORIN

MIHAI

Cauze pentru minori şi

familie

-Procese funciare

-Cauze prevăzute de

Legea nr. 78/2000

-Cauze penale/civile

cu inculpaţi arestaţi

- cauze penale

Minori şi familiei

-fond funciar

-penal

-civil

Numărul mic de judecători şi schimbările permanente care au dus la desfiinţarea a numeroase

complete de judecată şi repartizarea ciclică a dosarelor au făcut imposibilă crearea completelor

specializate în toate materiile.

În concret, cauzele civile şi cauzele penale în care părţile se află în stare de libertate sunt în

competenţa tuturor judecătorilor (având 4 şedinţe mixte pe lună); singurele specializări efective sunt

completele care judecă infracţiuni de corupţie (în număr de trei), respectiv completele care au 2 şedinţe

41

mixte şi 2 şedinţe în care soluţionează cauze - penale şi civile - în care părţile se află în stare de arest

sau de deţinere (în număr de trei).

În privinţa completelor pentru minori şi familie Sau a celor funciare, având în vedere numărul

acestora este evident că fiecare judecător definitiv are în competenţă astfel de cauze. Rezultă astfel că

un singur judecător este chemat să îndeplinească toate cerinţele de calitate şi de eficienţă ale actului de

justiţie (atât sub aspectul aplicării legii, cât şi sub aspectul conduitei personale şi al formării

profesionale) în legătură cu toate domeniile de drept intrate în competenţa judecătoriei.

Este necesară o specializare strictă a completelor de judecată pentru a se putea asigura o

asimilare mai bună a legislaţiei şi a practicii judiciare în domeniile de specialitate, iar pentru

redimensionarea structurilor organizatorice existente se impune o analiză complexă a volumului de

activitate, a gradului de procesivitate al zonei şi a unor indicatori statistici ai statelor de funcţii şi

personal ale instanţelor judecătoreşti.

În condiţiile actuale, având în vedere că redimensionarea schemei de personal reprezintă un

proces amplu, care presupune existenţa unor resurse umane şi financiare suplimentare, singura măsură

care poate fi luată imediat este aceea de a realiza repartizarea echitabilă a judecătorilor pe complete

după criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializare).

3.4 Formarea profesională la nivelul instanţei

-pentru judecători:

La nivel centralizat, în cursul anului 2010 nici un judecător nu a fost selecţionat să participe la

cursurile de perfecţionare profesională organizate de către INM deşi toţi magistraţii din cadrul instanţei

şi-au manifestat opţiunile de participare la asemenea cursuri, în raport de specializarea lor, dar şi de

programul de formare continuă organizat şi comunicat de INM.

Judecătorii din cadrul Judecătoriei Slobozia au participat şi la diferite seminarii organizate de

C.S.M., I.N.M., C.A.B. sau alte organizaţii.

Astfel :

- Judecător Soare Mariana a participat în data de 15.07.2010 la Bucureşti, Sala de

documentare a C.A.B. la Seminarul de practică neunitară în materia dreptului penal, 42

pr. Penal organizat în cadrul proiectului RO 2007 / 19393.01.01 - “Unificare

jurisprudenţă instanţe şi parchete”;

- Judecător Agachi Daniel a participat în luna iulie 2010, la seminarul organizat la

Bucureşti privind dreptul civil – “Unificare jurisprudenţă instanţe şi parchete;

- Judecător Soare Mariana şi judecător Iancu Mioara au participat în luna decembrie

2009 la Bucureşti la Seminarul organizat la C.A.B. având ca temă “Evaluarea

activităţii specifice fuincţiei de judecător;

- Judecător Agachi Daniel Ciprian a participat în luna august 2010 la seminarul cu

tema “Prezentarea proiectului dezvoltarea şi consolidarea centrului naţional pentru

integritate”, organizat de Prefectura Ialomiţa.

Totodată, lunar au loc întâlniri la nivelul Curţii de Apel Bucureşti unde sunt discutate

problemele de drept care au generat o practică neunitară în scopul unificării practicii judiciare; de

fiecare dată a participat şi un reprezentant al Judecătoriei Slobozia.

În cadrul instanţei au fost organizate şedinţele lunare de învăţământ profesional în care s-au

analizat soluţiile pronunţate, practica de casare, identificarea problemelor de practică neunitară,

prelucrarea legislaţiei nou apărute, dezbaterea reglementările care pun probleme de interpretare.

Nr.

Crt.

Data

seminarului

TEMA Numele şi

prenumele

magistratului

Numele

judecătorului

responsabil cu

formarea

profesională a

magistraţilor

Locul şi ora de

desfăşurare a

învăţământului

profesional al

magistraţilor

pentru anul

2009

1. 29 ianuarie

2010

Discriminarea ca tratament

degradant în jurisprudenţa

Curţii Europene a

Drepturilor Omului.

Cozan

Raluca

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

43

2. 26 februarie

2010

Cumulul între dobânzi şi

penalităţi în dreptul

comercial român

Patraş Dana Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

3. 26 martie

2010

Hotărârea de vânzare-

cumpărare înainte de RIL

32/2008 şi modificat de

Legea nr.146/1997 şi Legea

nr.18/1991 cu modificpările

şi completările ulterioare şi

prin raportarea la Legea

nr.7/1996 privind cadastrul.

Motoc

Loredana

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

4. 30 aprilie

2010

Aplicarea practică a

principiului soluţionării în

termen rezonabil a

procesului.

Soare

Mariana

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

5. 28 mai Revendicarea bunului

imobil aflat în coproprietate.

Condiţii de admisibilitate,

calitate procesuală activă şi

natura juridică a acţiunii

Agachi

Daniel

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

6. 25 iunie 2010 Art.6 CEDO garanţiile

dreptului echitabil prin

prisma dreptului intern

Răceanu

Daniela

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

7. 24 Aspecte din practica Cozan Soare Mariana Sediul instanţei,

44

septembrie

2010

judiciară privind desfiinţarea

contracterlor

Raluca ora 14,00

8. 29 octombrie

2010

Interpretarea prevederilor

art.373 ind.1 Cod pr.civ.

Cu privire la cererea de

încuviinţare a executării

silite.

Patraş Dana Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

9. 26 noiembrie

2010

Mandatul european de

arestare preventivă

Iancu

Mioara

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

10. 17 decembrie

2010

Drepturile şi obligaţiile

părţilor în procesul

civil.Rolul activ al

judecătorului.Limitele

rolului activ al

judecătorului.Rolul activ al

judecătorului privind

regimul probator.

Motoc

Loredana

Soare Mariana Sediul instanţei,

ora 14,00

De asemenea au fost discutate deciziile ÎCCJ prin care s-au soluţionat recursuri în interesul

legii, precum şi hotărârile CEDO.

Amintim, de asemenea, interesul manifestat din partea conducerii instanţei în ceea ce priveşte pe

judecătorii stagiari; potrivit art. 16 alineat 1 litera c din Regulamentul de Ordine Interioară, preşedintele

organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna

desfăşurare a stagiului. Aceasta este o atribuţie de maximă importanţă a preşedintelui, întrucât are

impact în formarea tinerilor judecători, care trebuie stimulaţi în abordarea unei conduite profesionale

responsabile în toate dimensiunile activităţii lor.

45

În Cadrul Judecătoriei Slobozia au fost stabilite pentru aceştia atribuţii echilibrate (un număr

adecvat de şedinţe de judecată, un program de activităţi judiciare diversificat, care să permită

judecătorilor stagiari cunoaşterea tuturor sectoarelor de activitate a instanţei), care să poată fi

îndeplinite de aceştia în concordanţă cu capacităţile profesionale (având în vedere puţina experienţă

acumulată în timpul studiilor parcurse).

De asemenea, sarcinile de serviciu ale judecătorilor stagiari s-au încadrat într-un volum

rezonabil, asigurându-li-se timpul pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice.

Judecătorii stagiari au fost angrenaţi, în egală măsură cu cei definitivi, în participarea la bunul

mers al activităţii instanţei, cu atât mai mult cu cât spiritul lor tânăr, entuziast, a adus elemente de

noutate benefice.

- pentru personalul auxiliar de specialitate

În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ profesional, menite să

completeze formarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, în anul 2010 calendarul

întâlnirilor fiind următorul:

NR.

CRT.

DATA

SEMINARULUI

TEMA REFERENŢI

1. 29 ianuarie 2010 Aspecte specifice ale comunicării în

cadrul compartimentului arhivă

Dima Cristian

2. 26 februarie

2010

Cooperare judiciară internaţională în

materie civilă şi comercială.

Bazac Alina

3. 26 martie 2010 Atribuţiile grefierului delegat la

compartimentul de executări silite.

Griober Frusina

46

4. 30 aprilie 2010 Ascultarea martorului. Simoiu Raluca

5. 28 mai 2010 Acţiunea penală şi acţiunea civilă în

procesul penal. Participanţii în procesul

penal. Acte procesuale şi procedurale

comune

Marinescu Enuţa

6. 11 iunie 2010 Procedura înainte de judecată-chemarea

în judecată, întâmpinarea, cererea

reconvenţională.

Bălănescu Nina

7. 24 septembrie

2010

Atribuţiile grefierului delegat la biroul de

executări contravenţionale

Moldoveanu Iuliana

8. 29 septembrie

2010

Măsurile preventive şi alte măsuri

procesuale

Moldoveanu Titi

9. 26 noiembrie

2010

Repartizarea aleatorie a cauzelor Drăghici Nicoleta

10. 17 decembrie

2010

Proceduri speciale. Ordonanţe

preşedinţiale. Măsurile asigurătorii.

Sechestrul asigurător.Poprirea

asigurătorie.Sechestrul judiciar.

Frîncu Dochia

47

De asemenea, în cursul anului 2010, 4 grefieri au participat la sesiuni de pregătire organizate de

Şcoala Naţională de Grefieri în centrele specializate de la Bucureşti, Amara, Bîrlad.

3.5 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei

Sarcina managementului în sistemul judiciar estre deosebit de dificilă, la oricare dintre

nivelurile decizionale, întrucât acesta este chemat să exercite o activitate în urma căreia justiţia să fie

bine organizată, ceea ce înseamnă că personalul are aptitudini profesionale adecvate şi utilizate în

mod optim, sarcinile sunt repartizate în mod echilibrat, informaţiile din sistem sunt culese şi

prelucrate în mod eficient, există o structură administrativă competitivă din punct de vedere material

şi al resurselor umane.

În vederea organizării eficiente a activităţii administrativ - judiciare a instanţei, preşedintele a

exercitat atribuţiile manageriale prevăzute de art. 16 din ROI, stabilite în mod concret, prin ordinele

de serviciu nr. 38/15.01.2008, nr. 1/15.01.2009 şi respectiv nr. 5 /04.01.2010 ;

-Procesul– verbal al colegiului de conducere din 11.01.2010;

-Decizie preşedinte : 3/19.02.2010 (avizată prin Hotărârea colegiului de conducere

nr.10/19.02.2010;

-Decizie preşedinte : 3 bis/19.02.2010;

-Decizie preşedinte : 6/15.03.2010 (avizată de Hotărârea colegiului de conducere nr.

15/16.03.2010);

-Decizie preşedinte nr.7/7.04.2010 avizată de Hotărârea colegiului de conducere nr.16/7.04.2010;

-Decizie preşedinte nr.13/27 mai 2010 (avizată de Hotărârea colegiului de conducere nr.

19/7.06.2010;

-Decizie preşedinte nr. 14/1.06.2010 (avizată de Hotărârea colegiului de conducere nr.

19/07.06.2010;

48

-Decizie preşedinte nr.17/3.06.2010 (avizată de Hotărârea colegiului de conducere

nr.19/07.06.2010;

-Decizie preşedinte nr.24/8.07.2010 (avizată de Hotărârea colegiului de conducere

nr.21/12.07.2010;

-Decizie preşedinte nr.27/2.08.2010 (avizată de Hotărârea colegiului de conducere

nr.25/6.08.2010;

-Decizie preşedinte nr.28/3.09.2010 (avizată prin Hotărârea colegiului de conducere

nr.26/6.09.2010;

-Decizie preşedinte nr.29/13.09.2010 (avizată prin Hotărârea colegiului de conducere

nr.27/13.09.2010);

-Decizie preşedinte nr.30/11.10.2010 şi nr.31/22.10.2010 (avizate prin Hotărârea colegiului de

conducere nr.30/15.11.2010);

-Decizie preşedinte nr.32/15.11.2010 (avizată prin Hotărârea colegiului de conducere

nr.31/25.11.2010);

-Decizie preşedinte nr.33/25.11.2010 şi nr.34/08.12.2010 (avizate prin Hotărârea colegiului de

conducere nr.32/09.12.2010);

-Decizie preşedinte nr.35/13.12.2010 (avizată prin Hotărârea colegiului de conducere

nr.31/25.11.2010).

De asemenea, în cadrul instanţei funcţionează colegiul de conducere, ca organ colectiv de

conducere, după cum, în vederea respectării dispoziţiilor regulamentului de ordine interioară al

instanţelor, au fost desemnaţi judecătorii delegaţi. Există astfel mai multe nivele de conducere şi

control, menite să filtreze responsabilitatea decizională, astfel că fiecare dintre factorii de conducere să-

şi exercite propriile atribuţii fără a interfera cu sfera atribuţiilor altora; desigur că activităţile de

conducere ale preşedintelui, vicepreşedintelui, colegiului şi judecătorilor delegaţi nu trebuie să fie

total independente unele faţă de celelalte, ci acestea presupun existenţa unei conlucrări.

49

Principalele scopuri urmărite în activitatea managerială au fost:

Asigurarea independenţei judecătorilor în îndeplinirea activităţilor de înfăptuire a

justiţiei, respectiv preocuparea ca activitatea judecătorilor să se exercite într-un sistem străin de

ingerinţe exterioare sau interioare, prin evitarea oricăror interferenţe în activitatea acestora dar şi prin

respectarea actelor şi deciziilor judecătorului cu privire la acte ce ţin de desfăşurarea activităţii de

judecată, în raporturile sale cu ceilalţi colegi, personalul auxiliar şi terţii;

Preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii de

personal;

Respectarea şi asigurarea respectării regulilor privind repartizarea informatizată a

cauzelor şi continuitatea completului de judecată;

Identificarea şi folosirea pârghiilor care să asigure soluţionarea cauzelor într-un termen

rezonabil;

Măsuri care duc la îmbunătăţirea activităţii instanţei, respectiv: emiterea de ordine de

serviciu clare şi concise şi luarea măsurilor necesare pentru ca personalul să înţeleagă pe deplin

atribuţiile stabilite; monitorizarea permanentă a procentului de operativitate al instanţei; rezolvarea

rapidă a corespondenţei, în special a celei care are implicaţii în rezolvarea dosarelor; responsabilizarea

judecătorilor în scopul unei verificări mai atente a lucrărilor întocmite de grefieri; monitorizarea

redactărilor hotărârilor judecătoreşti; verificarea comportamentului personalului şi jandarmilor în

relaţia cu publicul; organizarea spaţiului disponibil în instanţă pentru asigurarea accesului publicului

şi evitarea aglomerării.

Îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare ale managerului, atât în relaţia cu personalul,

cât şi în cadrul raporturilor instanţei cu instituţiile şi organismele implicate în activitatea de judecată,

cu justiţiabilii şi cu publicul, în general, respectiv cu mass-media.

În exercitarea atribuţiilor, preşedintele Judecătoriei Slobozia:

A convocat şi prezidat Adunarea generală. Convocarea adunării generale a fost realizată

de către preşedintele instanţei în mod transparent, cu convocatoare semnate de judecătorii instanţei, cu

indicarea ordinii de zi , conform art.20 din R.O.I. În anul 2009 - 21 şedinţe, iar în anul 2010 - 28

şedinţe.

A convocat colegiul de conducere. Convocarea şedinţelor de colegiu a fost realizată de

preşedintele instanţei şi comunicată celorlalţi membri ai colegiului de conducere şi însoţită de ordinea

50

de zi cu cel puţin 1 zi înainte de şedinţă fiind astfel respectate dispoziţiile prevăzute de art. 25 al.3 din

R.O.I.

Preşedintele instanţei a asigurat implicarea efectivă a colegiului de conducere în dezbaterea

problemelor generale de conducere a instanţei, în organizarea şi funcţionarea acestuia, asigurând în

acelaşi timp transparenţa decizională.

În anul 2010 colegiul de conducere a convocat şi prezidat, până la 6.09.2010, un număr de 26

şedinţe. A luat măsuri pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţii judecătorilor stagiari

Brânzan Cristina (2009), Patraş Dana şi Cozan Raluca (2009 - 2010) numiţi la Judecătoria Slobozia,

sens în care preşedintele instanţei a fost cel desemnat să coordoneze şi să verifice activitatea acestora,

în perioada de stagiu.

Astfel, preşedintele instanţei a urmărit modul în care judecătorii stagiari s-au familiarizat cu

specificul activităţii din cadrul instanţei, precum şi întocmirea de către judecătorii coordonatori ai

stagiului, a referatelor trimestriale de evaluare individuală;

A emis decizii prin care a realizat planificarea judecătorilor de serviciu sau a grefierilor

cu studii superioare (decizia preşedintelui pentru Bîlbîe Cristina şi Barză Irina – Hotărârea colegiului

de conducere nr.16/2010 şi nr.26/2010).

Desemnarea judecătorului de serviciu s-a făcut de către preşedintele instanţei cu avizul colegiului

de conducere.

Planificarea judecătorilor de serviciu, în materie penală, viza exclusiv măsurile procesuale fiind

avizată prin hotărâre de colegiul de conducere.

A emis ordine de serviciu avizate de colegiul de conducere prin care a repartizat

personalul auxiliar de specialitate în cadrul compartimentelor şi a stabilit atribuţiile acestora, urmărind

o repartizare echilibrată a sarcinilor de serviciu, în concordanţă cu atribuţiile şi pregătirea

profesională a fiecăruia.

Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei a avut în vedere

specificul şi exigenţele necesare fiecărui compartiment, calităţile necesare pentru a răspunde acestor

exigenţe.

În ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţii derulate de preşedintele instanţei în

registrul de control au fost consemnate menţiuni privind efectuarea de către acesta a verificărilor lunare

51

la diferite compartimente, ocazie cu care s-au făcut constatări şi s-au dispus măsuri cu precizarea

termenului în interiorul căruia să fie rezolvate problemele constatate.

Preşedintele instanţei a efectuat verificări frecvente şi cu caracter de continuitate în scopul

identificării vulnerabilităţilor şi deficienţelor în activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţei şi

de asemenea în vederea înlăturării acestora.

A emis ordine de serviciu, avizate de colegiul de conducere prin care a desemnat

judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată.

În desemnarea judecătorilor care să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de

judecată, s-au avut în vedere: stabilirea compatibilităţii între cerinţele specifice fiecărui sector sau

compartiment şi calităţile judecătorului desemnat, existenţa abilităţilor de comunicare, existenţa

abilităţilor de a relaţiona, de a prezenta şi reprezenta activitatea compartimentelor, de a da explicaţii şi

răspunsuri clare, concise, precise, bine argumentate pentru a evita confuziile şi interpretările eronate

sau vădit eronate de natură să prezinte instanţa într-o lumină nefavorabilă, capacitatea de a gestiona

informaţiile şi situaţiile de criză.

În repartizarea acestor atribuţii, conducerea instanţei a urmărit atât realizarea unui echilibru al

volumului de activitate, dar şi păstrarea continuităţii în exercitarea atribuţiilor, aspect considerat util,

având în vedere experienţa dobândită de judecătorii delegaţi pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor.

Acest din urmă obiectiv a fost, însă, mai dificil de realizat datorită frecventelor modificări în

statul de funcţii, astfel încât, în repetate rânduri a fost necesară redistribuirea atribuţiilor stabilite în

sarcina judecătorilor.

Preşedintele instanţei a întocmit, împreună cu grefierul şef, programarea grefierilor care

participă în şedinţele de judecată, urmărindu-se în egală măsură, asigurarea unei continuităţi a

grefierilor pe un anume complet, dar şi echilibrarea volumului de activitate, prin participarea la un

număr relativ egal de şedinţe de judecată.

În acest sens, ţinând seama de opţiunile exprimate de judecători şi având în vedere faptul că,

numărul grefierilor de şedinţă nu este suficient pentru a permite formarea unor echipe de doi grefieri

care să participe, în mod alternativ la şedinţele de judecată ale aceluiaşi complet, s-a procedat la

alocarea câte unui grefier pentru fiecare complet de judecată; acelaşi grefier participă şi la soluţionarea

cererilor accesorii (îndreptarea erorilor materiale, abţinere sau recuzare a cererilor pentru acordarea

ajutorului public judiciar, ori pentru preschimbarea termenelor de judecată).

52

De asemenea, după modelul planificării de permanenţă stabilită pentru judecători, prin

ordin de serviciu al preşedintelui instanţei s-a stabilit şi o programare de permanenţă a grefierilor,

precum şi o planificare a participării grefierilor de şedinţă la soluţionarea cauzelor urgente (cererile

privind măsurile preventive - în materie penală şi a cererilor pentru investirea cu formulă executorie –

în materie civilă).

Activitatea profesională a personalului auxiliar a fost verificată periodic, atât prin

intermediul judecătorilor delegaţi la compartimentele instanţei, cât şi prin verificări directe efectuate

de preşedintele instanţei; în situaţia constatării unor deficienţe au fost luate măsurile necesare

remedierii acestora; (a se vedea registrul de control)

În exercitarea atribuţiilor de verificare şi coordonare a activităţii de repartizare aleatorie

a cauzelor, preşedintele instanţei a controlat periodic activitatea grefierilor desemnaţi pentru realizarea

operaţiunilor de repartizare aleatorie; a avizat procesele verbale întocmite de grefieri pentru situaţiile

în care au intervenit modificări în componenţa completelor de judecată; a propus colegiului de

conducere desfiinţarea completelor de judecată; a stabilit prin rezoluţie, în conformitate cu hotărârile

colegiului de conducere, completele care vor soluţiona cererile de repunere pe rol, îndreptarea erorilor

materiale, în situaţiile în care completele iniţial investite erau desfiinţate sau judecătorii care făceau

parte din componenţa acestora nu mai funcţionau în cadrul instanţei.

A desemnat vicepreşedintele instanţei sau judecătorul delegat care îl înlocuieşte atunci

când lipseşte de la instanţă.

S-a constatat că în perioada 2009 – 2010, preşedintele instanţei a desemnat judecătorul care îl

înlocuieşte în perioada în care lipseşte de la instanţă sau pe vicepreşedinte.

În perioada de referinţă atribuţiile preşedintelui nu au fost delegate altor membri ai colegiului de

conducere, cu excepţia perioadelor când preşedintele instanţei s-a aflat în concediu de odihnă şi când

atribuţiile au fost delegate prin ordin de serviciu.

3.6 Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter

personal

Instanţele au datoria de a-şi dezvolta rolul de educator în ceea ce priveşte misiunea justiţiei de a

proteja drepturile fundamentale ale omului, contribuind astfel la creşterea încrederii publicului în

sistemul de justiţie văzut ca instituţie cheie în funcţionarea unei societăţi democratice si la crearea unei

53

relaţii de respect şi încredere a cetăţeanului cu justiţia bazată pe respect si încredere. Este foarte

important ca instanţele să-si dezvolte capacitatea de a comunica public; chiar dacă, aparent,

comunicarea externă a instanţelor este deschisă, transparentă si totală prin caracterul deschis al

majorităţii şedinţelor de judecată, se constată că cetăţenii nu percep întotdeauna acest mesaj.

Se impune astfel reflectarea activităţii instanţei într-o informare a publicului constantă,

înţelegând că imaginea unei instituţii nu depinde doar de calitatea serviciilor publice pe care le asigură,

ci şi de capacitatea sa de a-şi comunica funcţia proprie în societate.

Judecătoria Slobozia a înfiinţat în conformitate cu Legea nr. 544/2001, un birou pentru relaţii

publice, în vederea asigurării accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public.

Pentru evidenţa oficială a activităţii desfăşurate în temeiul Legii 544/2001 s-a întocmit un

registru pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul liber la informaţiile de interes

public.

La nivelul Judecătoriei Slobozia s-a înregistrat următoarea evidenţă:

- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public înregistrate - 22

- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public redirecţionate spre soluţionare altor

instituţii, conform art. 24 din HG 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 544/2001- 0

Numărul total de solicitări înregistrate, departajat pe domenii de interes:

- Plângeri/petiţii - 24

Numărul total de solicitări înregistrate, departajat după modalitatea de soluţionare a acestora:

· Solicitări rezolvate favorabil - 24

· Solicitări respinse - 0

În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, în cadrul Judecătoriei Slobozia s-au

luat măsuri tehnice şi organizatorice luate pentru protejarea datelor cu caracter personal, în acord cu

„Cerinţele minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal”, aprobate prin Ordinul nr.

52/2002 al Avocatului Poporului

54

Astfel, computerele şi terminalele de acces sunt instalate în încăperi care se pot încuia; de

asemenea, s-a efectuat instruirea personalului, în sensul că utilizatorii au fost informaţi cu privire la

prevederile Legii 677/2001.

Documentele care emană de la instanţă poartă codul operatorului de date cu caracter personal.

Pentru apărarea drepturilor protejate de Legea 677/2001, în vederea obţinerii accesului

nemijlocit la informaţie ( dosarele instanţei ), solicitantul ( reprezentant mass-media) este rugat să dea

o declaraţie pe proprie răspundere în consonanţă cu prevederile art. 5 alin 2 litera e din actul normativ

mai sus menţionat, în sensul că jurnalistul îşi declară un interes legitim în obţinerea informaţiei

solicitate, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile

fundamentale ale persoanei vizate.

Totodată, în aplicarea dispoziţiilor Legii privind liberul acces la informaţii de interes public,

Biroul de informare şi relaţii publice a asigurat furnizarea informaţiilor prevăzute de lege solicitate de

către petenţi.

Pentru a cunoaşte în mod direct percepţia justiţiabililor asupra funcţionării instanţei ca serviciu

public, în cadrul activităţii de judecător delegat la Biroul de informaţii şi relaţii publice, preşedintele

instanţei a stabilit un program de audienţă, în fiecare zi de luni, între orele 10 – 12, aspectele semnalate

fiind evidenţiate în registrul de audienţă şi procesele verbale întocmite.

3.7 Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea

la JURINDEX.

a) Portalul Judecătoriei Slobozia este actualizat în permanenţă, astfel că toate modificările de

interes public privind activitatea instanţei sunt imediat accesibile.

Pagina de prezentare conţine informaţii actuale privind datele de contact şi conducerea instanţei.

Site-ul permite consultarea organigramei instanţei, a listelor de şedinţe, căutarea dosarelor după

mai multe criterii de căutare (număr de dosar, numele uneia dintre părţi), precum şi aflarea unor

informaţii statistice şi a unor informaţii de interes public (programul de funcţionare cu publicul,

rapoartele de activitate, actele normative care privesc sistemul judiciar etc.).

55

Soluţiile date în cadrul activităţii de judecată sunt introduse de îndată în sistemul informatic,

pentru facilitarea accesului persoanelor interesate la aceste informaţii.

Pentru respectarea dispoziţiilor art. 265 din HCSM 387/2005, portalul instanţei este completat şi

actualizat permanent, prin publicarea jurisprudenţei relevante, în scopul realizării unei practici judiciare

unitare.

b) În cursul anului 2010, documentele care au fost stocate în format electronic au fost acelea

care au fost redactate şi înmagazinate în aplicaţia ECRIS (încheierile de şedinţă şi hotărârile

judecătoreşti).

Având în vedere Hotărârea nr. 1788 din 15 10 2009 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii pentru completarea Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, la

nivelul Judecătoriei Slobozia s-au luat măsuri pentru organizarea activităţii de arhivare electronică, în

sensul că au fost desemnaţi grefierii care supraveghează activitatea şi grefierii arhivari care să realizeze

această activitate.

c) Judecătoria Slobozia nu participă încă la programul JURINDEX; deşi instanţa a furnizat

sentinţele pentru ca biroul de informatică al Tribunalului Ialomiţa să realizeze baza de date, s-a constat

că nu se poate proceda la anonimizarea conţinutului hotărârilor, întrucât Tribunalul Ialomiţa nu deţine

softul necesar.

Până în momentul în care va exista suportul logistic corespunzător, Judecătoria Slobozia va

continua să transmită sentinţele în vederea măririi bazei de date.

3.8 Asigurarea liberului acces la justiţie

Una din direcţiile de acţiune în cadrul reformei sistemului judiciar este garantarea accesului

liber la justiţie, drept garantat de art.6 pct.1 din Convenţie, cât şi prin art.21 din Constituţia României.

La Judecătoria Slobozia se urmăreşte o bună informare a justiţiabililor prin intermediul

judecătorului de serviciu care are un program zilnic de la 8,30 la 12,30; serviciul asigură şi primirea

cererilor de orice natură, depuse la instanţă de către justiţiabili şi alţi participanţi procesuali ( martori,

experţi, interpreţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice sau private ).

56

De asemenea, în cadrul instanţei, pentru a veni în sprijinul justiţiabililor, s-au pus la dispoziţia

acestora ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justiţie ( în vederea înţelegerii limbajului de

specialitate, a modului de funcţionare a sistemului sau a primirii unor noţiuni juridice minime, care să

le permită formularea unor cereri pertinente ), iar comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes

public se realizează prin afişarea acestora in locuri vizibile, special amenajate, din incinta instanţei, a

înscrisurilor care cuprind acest gen de informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de internet a instanţei,

scop în care, site-ul este actualizat permanent. În cursul acestui an au funcţionat, în sala paşilor, 2

puncte de informaţii (info-chioşcuri).

Deşi se invocă deseori de către justiţiabili îngrădirea accesului liber la justiţie prin instituirea în

sarcina titularului acţiunii a obligaţiei de plată a taxei de timbru şi lipsa gratuităţii a procesului civil,

aceste situaţii nu reprezintă o îngrădire reală a accesului liber la justiţie deoarece Legea taxelor

judiciare de timbru nr. 146/1997 prevede scutirea de plată a taxei judiciare de timbru pentru anumite

categorii de cauze civile, iar legislaţia naţională asigură şi alte garanţii efective pentru finalizarea

procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu posibilităţi materiale reduse. În acest sens

exemplificăm dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie

civilă.

În baza textelor de lege menţionate la Judecătoria Slobozia în cursul anului 2010 au fost

formulate cereri de asistenţă judiciară având ca obiect scutiri şi eşalonări privind plata taxei judiciare

de timbru sau acordarea de apărare şi asistenţă gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.

Cererile au fost soluţionate în conformitate cu exigenţele OUG 51/2008 , dar şi în lumina art. 6

CEDO.

3.9 Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei

Prin impactul deosebit pe care îl au criteriile de evaluare şi

calificativele acordate asupra carierei magistraţilor, activităţii de evaluare a judecătorilor, reglementată

prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007 i s-a dat importanţa cuvenită şi în

cadrul Judecătoriei Slobozia.

În cursul anului 2010, ca urmare a schimbărilor intervenite în ceea ce priveşte conducerea

instanţei şi componenţa corpului judecătorilor, a fost necesar a se înainta, către Consiliul Superior al

57

Magistraturii, propunerea de schimbare a componenţei comisiei de evaluare în sensul de a se lua act de

calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare a doamnei Boboc Maria Oana, preşedinte delegat

al instanţei, în locul doamnei judecător Muşat Viorica, şi de atestare ca evaluator şi de numire, în cadrul

comisiei, a doamnei judecător Soare Mariana, în calitate de membru al comisiei, şi a doamnei

judecător Iancu Mioara, în calitate de membru supleant. Propunerea a fost înaintată la data de 2

noiembrie 2009. Ulterior, având în vedere detaşarea doamnei Boboc Maria Oana la I.N.M., comisia de

evaluare a fost compusă astfel: membru de drept al comisiei de evaluare Soare Mariana, preşedinte

delegat al instanţei, Ivănică Raluca, membru al comisiei şi Iancu Mioara, membru supleant.

A existat o preocupare permanentă, atât pentru membrii comisiei, cât şi pentru ceilalţi

judecători, pentru informarea, respectiv cunoaşterea şi respectarea standardelor de evaluare astfel cum

au fost stabilite prin Ghidul de evaluare aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

10 din 17 ianuarie 2008, în scopul stimulării dezvoltării profesionale.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în anul 2010 nu s-a pus

problema iniţierii vreunei proceduri disciplinare.

3.10 Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi

măsurile de remediere a acestora

Faţă de aspectele prezentate în cadrul analizei calitative a activităţii instanţei, concluzia este

aceea că, în anul 2010 nu s-au putut înregistra progrese în această direcţie ci, în cel mai bun caz,

indicatorii relevanţi s-au păstrat la acelaşi nivel ca şi în anul anterior.

Factorii negativi care au afectat activitatea instanţei în ultimii ani (insuficienţa resurselor

materiale, problemele grave de personal) şi-au perpetuat efectele nefavorabile şi în 2010, întrucât

judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate s-au confruntat în continuare cu un volum de muncă

excesiv, fapt care a diminuat performanţele activităţilor îndeplinite.

Cu toate acestea, există câteva măsuri care trebuie avute în vedere, pentru a remedia aspectele

care ţin de conduita profesională a tuturor lucrătorilor instanţei, urmărind astfel înlăturarea deficienţelor

care ţin exclusiv de atitudinea personalului.

Astfel, judecătorii şi pe funcţionarii instanţei trebuie, ca şi până acum, să-şi desfăşoare

activitatea cu profesionalism, dăruire şi bună-credinţă în realizarea scopului urmărit de instanţă. Toţi 58

membrii personalului trebuie să conştientizeze faptul că activitatea lor reprezintă o parte indispensabilă

din activitatea instanţei, iar neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu

afectează negativ activitatea întregii instanţe.

Trebuie stimulată percepţia magistraţilor că aceştia aparţin unui grup profesional de elită,

imaginea unei profesii meritorii, de prestigiu şi a unei condiţii sociale superioare care presupune

demnitate şi moralitate. În egală măsură, trebuie depăşit sentimentul membrilor personalului de presta o

muncă nerecompensată suficient, fapt ce determină pe unii dintre aceştia să adopte o atitudine de

neimplicare sau de efort minim.

Din această perspectivă, apreciem că preşedintele trebuie să urmărească stimularea factorilor

motivaţionali (dezvoltarea personală la locul de muncă, posibilitatea de avansare, munca interesantă şi

sentimentul de împlinire) care induc cele mai bune performanţe în activitatea instanţei.

Trebuie stimulată psihologia judecătorilor, dar şi a personalului auxiliar, pentru realizarea unor

scopuri comune : calitatea muncii, respectul pentru performanţă, pentru prestigiul personal, dar şi al

instanţei.

59

CAPITOLUL 4

GESTIONAREA RESURSELOR

4.1 Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2010

Pentru Judecătoria Slobozia este prevăzut un număr de 14 judecători, inclusiv două funcţii de

conducere, aceea de preşedinte şi de vicepreşedinte. În prezent funcţionează 8 judecători, din care 6

definitivi. Schema de personal a fost concepută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 275/2006 privind

executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, lege prin

care s-a dispus ca executarea pedepselor să se desfăşoare sub supravegherea ,controlul şi autoritatea

judecătorului delegat care, potrivit art. 6 alineat 5 din acelaşi act normativ, nu poate desfăşura alte

activităţi. În condiţiile în care atât judecătorul delegat cât şi supleantul acestuia sunt judecători care

funcţionează la Judecătoria Slobozia, concluzia este aceea că, de la început, instanţa funcţionează cu

unul, respectiv doi (în perioada vacanţei judecătoreşti) judecători mai puţin. Faţă de datele prezentate,

rezultă că 5, respectiv 4 judecători definitivi asigură atât o mare parte a activităţii instanţei cât şi

atribuţiile de conducere.

Soluţia este aceea a schimbării concepţiei asupra schemei de personal, prin suplimentarea

acesteia cu 1-2 posturi de judecător, pentru a reface deficitul creat prin apariţia legislativă la care am

făcut referire.

În anul 2010, ca urmare a transferării la alte instanţe în anul 2010 a 3 judecători, a faptului că

un judecător este delegat la Penitenciarul Slobozia, iar în perioada vacanţei judecătoreşti un alt

judecător este delegat la Penitenciarul Slobozia (magistraţi care în perioada delegării nu pot participa la

şedinţe de judecată), având în vedere şi detaşările, delegările, transferul a 6 judecători în anul 2010,

practic activitatea instanţei a fost asigurată în acest an de 5 judecători definitivi şi 2 judecători stagiari,

adică jumătate din numărul de judecători cu care este prevăzută schema.

Începând cu luna iulie 2010, la Judecătoria Slobozia au fost numiţi domnul Braun Vasile şi

domnul Grozav Octavian Ionel (judecători definitivi) şi doamnele judecător Patraş Dana – Petrina şi

Cozan Raluca – Elena (judecători stagiari), începând cu data de 16 august 2010 s-au aflat în concediu

de odihnă, urmat de concediu de studii (au revenit la data de 10 decembrie 2010, iar ca urmare a 60

promovării examenului de capacitate, au optat pentru desfăşurarea activităţii de judecător la Judecătoria

Sectorului 1 Bucureşti, respectiv Judecătoria Buftea).

După cum se poate observa, media judecătorilor care au activat efectiv în cele patru trimestre

ale anului 2010 la Judecătoria Slobozia a fost de 5 judecători definitivi şi 2 judecători stagiari (luându-se

în considerare durata perioadelor în care unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul anului activitate

de judecată datorită motivelor arătate).

Nr.

crt

Numele şi

prenumele

judecătorului

Funcţia Vechimea

în profesie

Observaţii

1 BOBOC MARIA

OANA

Preşedinte -

judecător

Preşedinte al instanţei începând cu data de

01.01.2010 potrivit Hotărârii nr.1200 din

17.12.2009 a CSM.

Detaşată la I.N.M. începând cu data de

15.02.2010 pentru o perioadă de 3 ani

2 SOARE

MARIANA

Preşedinte

(delegat) -

judecător

20 ani Delegată în funcţia de preşedinte începând cu

data de 18.02.2010 pe o perioadă de 6 luni

potrivit Hotărârii nr.160 din 16.02.2010 a CSM.

S-a prelungit delegaţia în funcţia de preşedinte

începând cu data de 18.08.2010 pe o perioadă de

6 luni potrivit Hotărârii nr.678 din 24.06.2010 a

CSM.

3 IVĂNICĂ

RALUCA-

Judecător Transferată la Tribunalul Ialomiţa începând cu

61

MARIANA data de 15.03.2010, ca urmare a promovării.

4 IANCU

MIOARA

Judecător Promovată la Tribunalul Ialomiţa începând cu

data de 15.06.2010 potrivit Hotărârii nr.425 din

26.05.2010 a CSM.

5 AGACHI

DANIEL

Judecător 1 an

6 BRÂNZAN

CRISTINA

Judecător

stagiar

Din data de 11.02.2010 funcţionează la

Judecătoria Sector 3 Bucureşti ca urmare a

promovării examenului de capacitate (Decret

Preşedintele României – Monitorul Oficial

nr.95/11.02.2010)

3 MOTOC

LOREDANA

VIOLETA

Judecător Transferată la Judecătoria Constanţa începând cu

data de 15.06.2010 potrivit Hotărârii nr.590 din

31.05.2010 a CSM

4 RĂCEANU

DANIELA

Judecător Promovată la Tribunalul Ialomiţa începând cu

data de 15.06.2010 potrivit Hotărârii nr.425 din

26.05.2010.

Delegată la Judecătoria Slobozia începând cu

data de 15.06.2010 pe o perioadă de 45 zile

potrivit deciziei nr.284/07.06.2010 a CAB.

62

Delegată la Judecătoria Slobozia începând cu

data de 02.08.2010 pe o perioadă de 15 zile

potrivit deciziei nr.372 din 22.07.2010.

Judecător supleant la Penitenciarul Slobozia

5 PATRAŞ DANA

PETRINA

Judecător

stagiar

Judecător stagiar

Din luna august 2010 se află în concediu de

odihnă

6 COZAN

RALUCA

ELENA

Judecător

stagiar

Judecător stagiar

Din luna august 2010 se află în concediu de

odihnă

7 RADU ELENA

ANDREEA

Judecător 1 an Numit judecător la data de 24.02.2010 – Decret

Preşedintele României – Monitorul Oficial

nr.123/24.02.2010.

63

8 GROZAV

OCTAVIAN

Judecător 3 luni Numit judecător la data de 06.07.2010

9 BRAUN VASILE Judecător 3 luni Numit judecător la data de 06.07.2010.

Si-a încetat activitatea, prin demisie, începând la

data de 15 noiembrie 2010.

13 PISMIŞ

VIORICA

Judecător Delegată la Penitenciarul Slobozia pentru a

exercita atribuţiile prevăzute de Legea 275/2006,

pe perioada delegării fiindu-i interzis să

desfăşoare alte activităţi în afara celor prevăzute

de legea 275/2006

14 POTCOAVĂ

FLORIN MIHAI

Judecător Numit judecător începând cu data de 15.11.2010.

64

În ceea ce priveşte situaţia grefierilor, Judecătoria Slobozia are prevăzut un total de 29

posturi pentru personalul auxiliar de specialitate, din care: 24 posturi de grefieri: 20 grefieri de şedinţă

(inclusiv grefierul-şef) şi 4 grefieri arhivari; 1 post aprod şi 1 post şofer. Judecătoria Slobozia mai are

un post personal contractual.

Din cele 3 posturi vacante de grefier, unul a fost ocupat începând cu data de 3 noiembrie

2010 de către domnul Statie Marin Mihai ca urmare a repartiţiei date de către Şcoala Naţională de

Grefieri.

Începând cu data de 22 octombrie 2010 a încetat activitatea domnului grefier arhivar Dima

Cristian, prin demisie.

Astfel, la sfârşitul anului 2010 Judecătoria Slobozia avea vancate 3 posturi de grefier din care

2 posturi grefier de şedinţă şi un post grefier arhivar.

Grefierii sunt repartizaţi după cum urmează: grefierul - şef, 14 grefieri de şedinţă, 2 grefieri

arhivari, 2 grefieri registratori, 1 grefier la biroul de executări penale, 1 grefier la compartimentul de

înregistrare persoane juridice (asociaţii, fundaţii, sindicate, societăţi agricole ), 1 grefier delegat pentru

repartizarea aleatorie a cauzelor, 1 grefier delegat cu atribuţiile judecătorului de serviciu, 1 grefier cu

atribuţii de tehnoredactare.

Schema de personal nu este adaptată volumului de activitate a instanţei nici în ceea ce

priveşte personalul auxiliar de specialitate.

Având în vedere totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanţei în anul 2010 (au fost înregistrate

un număr de 7609 dosare, stocul de la începutul anului fiind de 2024 dosare, rezultând un număr total

de 9633 dosare), rezultă că încărcătura medie a unui grefier în anul 2010 a fost de 688 dosare (raportat

la numărul de dosare nou intrate plus stocul existent), respectiv 543 dosare (raportat numai la numărul

de dosare nou intrate).

De menţionat că participarea la şedinţele de judecată a unui grefier este de o dată la două

săptămâni, cu o medie de 60 de dosare pe şedinţă, iar activităţile anterioare respectiv ulterioare şedinţei

de judecată ce constau, pe lângă atribuţiile prevăzute în regulamentul de funcţionare şi în introducerea

datelor în aplicaţia ECRIS, face ca timpul necesar întocmirii tuturor lucrărilor să fie insuficient pe

parcursul orelor de program determinând astfel efectuarea de ore suplimentare.

65

Faţă de toate aceste considerente şi având în vedere şi faptul că încărcătura medie la nivel de

ţară a unui grefier este de 331 dosare, astfel cum rezultă din proiectul „Programul pentru stabilirea

volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010”, apreciem că

Judecătoria Slobozia se confruntă cu un deficit de grefieri, fiind necesară mărirea schemei de personal

cu un număr suficient de posturi care să conducă la echilibrarea muncii, ceea ce ar determina atât

creşterea eficienţei cât şi asigurarea calităţii lucrărilor întocmite de aceştia.

O posibilitate de echilibrare a schemei de personal auxiliar ar putea fi şi detaşarea/delegarea de

grefieri de la instanţele cu surplus de personal.

Nr.

crt

Numele şi

prenumele

Funcţia Vechimea

în profesie

Observaţii

1 BÎLBÎE CRISTINA Grefier şef 19 ani Grefier şef până la data de

04.01.2010.

Din data de 04.01.2010 până la data de

01.04.2010 delegată în funcţia de grefier şef

potrivit deciziei nr. 567 din 28.12.2009 a CAB.

Începând cu data de 15.04.2010 este promovată

la Tribunalul Ialomiţa ca urmare a promovării

concursului la instanţa superioară, potrivit

deciziei nr.228 din 27.04.2010.

2 MOLDOVEANU

IULIANA

Grefier

Grefier şef

6 ani Grefier şef de la data de 01.04.2010 până la data

de 01.08.2010

66

3 MOLDOVEANU

TITI

Grefier 7 ani

4 BAZAC ALINA Grefier

Grefier şef

(delegat)

6 ani Delegată în funcţia de grefier şef de la data de

01.08.2010.

5 DINU ELENA Grefier 6 ani

6 BĂRBULESCU

ANA

Grefier 19 ani

7 BURICESCU

ENUŢA

Grefier 17 ani

8 BĂLĂNESCU

NINA

Grefier 9 ani

9 ARON ŞTEFANA Grefier 8 ani

10 ANGHEL Grefier 4 ani

67

MĂDĂLINA

11 OANCEA

CĂTĂLINA

Grefier 5 ani Reia activitatea din data de 16.08.2010 potrivit

deciziei nr.371 din 22.07.2010.

12 BARZĂ IRINA Grefier 17 ani

13 SIMOIU RALUCA Grefier 4 ani

14 DRĂGUŢ

GEORGIANA

Grefier 6 ani Delegată la Penitenciarul Slobozia pentru a

exercita atribuţiile prevăzute de Legea 275/2006,

pe perioada delegării fiindu-i interzis să

desfăşoare alte activităţi în afara celor prevăzute

de legea 275/2006

15 FRÂNCU

LILIANA

Grefier 10 ani

16 FRÎNCU DOCHIA Grefier 4 ani

17 GRIOBER

FRUSINA

Grefier 18 ani

18 NICOLAE

LILIANA

Grefier 2 ani

19 IACOB ADRIANA Grefier 17 ani

68

20 ŞTEFAN ELENA –

ISABELA

Grefier 11 ani

21 STATIE MARIN

MIHAI

Grefier 2 luni Repartizat de S.N.G. începând cu data de

03.11.2010.

22 DRAGOMIR

VALERICA

Grefier

arhivar

17 ani

23 PÎSLARU

BOGDAN

Grefier

arhivar

6 ani

24 DIMA CRISTIAN Grefier

arhivar

4 ani Şi-a încetat activitatea, prin demisie, începând cu

data de 22.10.2010.

25 ŞTEFAN

CRISTIAN

Grefier

arhivar

2 ani

26 CHIRU MITUŞ Şofer 10 ani

27 HUMINIC JOIŢA Aprod 14 ani

28 VASILE ANICA Îngrijitor 2 ani

69

4.2 Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2010

Judecătoria Slobozia funcţionează din luna iunie 2010 într-un imobil închiriat şi reamenajat

situat în Slobozia, bd. Matei Basarab, nr.137, judeţul Ialomiţa.

Anterior, începând cu anul 1980, Judecătoria Slobozia a funcţionat într-un imobil situat în

Slobozia, bd. Cosminului, nr.12, judeţul Ialomiţa, imobil în care şi-a desfăşurat activitatea până în luna

martie 2010 şi Tribunalul Ialomiţa.

Întrucât începând cu luna martie 2010 la clădirea în care şi-a desfăşurat activitatea Judecătoria

Slobozia şi Tribunalul Ialomiţa au început lucrările de reparaţie capitală şi de modernizare, Judecătoria

Slobozia a continuat să-şi desfăşoare activitatea în acelaşi imobil concomitent cu desfăşurarea lucrărilor

de şantier.

Astfel, timp de 3 luni, activitatea de judecată s-a desfăşurat în condiţii improprii.

Zgomotul produs de picamere, praful şi fumul degajate de lucrările de şantier au afectat

calitatea actului de justiţie (în sălile de judecată nu se auzeau cei care vorbeau şi nu se putea înregistra

şedinţa de judecată) şi a creat un disconfort vizibil atât pentru personalul instanţei cât şi pentru ceilalţi

participanţi la actul de justiţie (justiţiabili, avocaţi, procurori).

Urmare a sprijinului acordat conducerii Judecătoriei Slobozia de către Preşedintele Tribunalului

Ialomiţa şi a susţinerii demersurilor efectuate de acesta, de către conducerea Curţii de Apel Bucureşti şi

a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti s-a obţinut , cu chirie, spaţiul actual în care îşi

desfăşoară activitatea Judecătoria Slobozia.

Astfel, în luna mai 2010 au avut loc lucrări de amenajare a spaţiului închiriat pentru a deveni

funcţional desfăşurării în bune condiţii a activităţii de judecată.

Lucrările de amenajare (cablare, reparaţie instalaţia electrică, recompartimentare) au fost

supravegheate atât de conducerea instanţei cât şi de conducerea Tribunalului Ialomiţa.

În perioada 1 – 4.06.2010 instanţa s-a mutat în noul sediu iar începând cu data de 7.06.2010 s-

au desfăşurat şi şedinţe de judecată în acest sediu. Mutarea s-a făcut în condiţii optime astfel încât nu a

fost nevoie ca unele şedinţe de judecată să se amâne sau să se reprogrameze sau să se apeleze la

registrul de avarie (pentru aplicaţia ECRIS).

70

Personalul instanţei îşi desfăşoară activitatea în 12 birouri, 2 săli de judecată şi 1 arhivă

generală.

Cele 2 săli de judecată sunt dotate cu aparatura necesară înregistrării şedinţelor de judecată în

materie penală şi civilă şi cu instalaţie de sonorizare.

Numărul de săli de judecată sunt insuficiente pentru desfăşurarea normală /optimă a activităţii,

în condiţiile în care sunt complete de judecată care au programată ora de începere a şedinţei 10 30, 12 30,

ceea ce conduce la o depăşire a programului de lucru şi, în unele situaţii, la prelungirea activităţii de

judecată şi a programului de lucru al personalului până la ore foarte târzii (2100, 2200, 2300 ).

Birourile judecătorilor şi ale grefierilor sunt dotate cu logistica necesară pentru desfăşurarea

activităţii şi utilizarea programului informatic ECRIS, fiind asigurat totodată şi accesul acestora la

portalul de legislaţie „LEX 2000”, actualizat periodic, precum şi la alte site-uri utile informării rapide

şi facile.

În ceea ce priveşte mobilierul existent în sălile de judecată şi în birourile personalului se poate

aprecia că acesta este în proporţie de 80% învechit şi insuficient şi nu corespunde standardelor necesare

solemnităţii actului de justiţie şi de protecţie a personalului.

Accesul publicului este permis în 4 dintre birourile instanţei, respectiv la Biroul de informare şi

relaţii publice, Biroul Executări penale, Compartimentul arhivă şi registratură şi la Biroul Judecătorului

de serviciu.

Referitor la spaţiul alocat Compartimentului arhivă – registratură este de menţionat că acesta nu

este dotat corespunzător cu rafturile necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii şi o

arhivare curentă corectă.

71

CAPITOLUL 5

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME PRECUM

ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

5.1. În raportul cu Consiliul Superior al Magistraturii, activitatea instanţei s-a desfăşurat în

limitele prevăzute de lege şi de regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale fiecărei

instituţii.

În cadrul instanţei se aduce la cunoştinţa judecătorilor hotărârile CSM care vizează activitatea

judecătorilor.

De asemenea instanţa a răspuns la solicitările din adresele Consiliului Superior al Magistraturii

în timp util.

Se impune optimizarea comunicării, prin realizarea unui schimb de informaţii operativ şi

eficient. Este necesar ca răspunsul la solicitările adresate să fie corect şi complet, transmis cu

promptitudine, după cum solicitările formulate de Judecătoria Slobozia să fie transpuse într-un mesaj

coerent, în care obiectul solicitării să fie uşor identificabil.

5.2 S-a asigurat, în condiţiile legii colaborarea cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia,

cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor

juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor, interpreţilor şi alte instituţii şi organizaţii.

La Judecătoria Slobozia nu s-au constatat disfuncţionalităţi cu referire la colaborarea cu

Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale

avocaţilor, notarilor publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti, interpreţilor şi alte instituţii şi

organizaţii.

În perioada 1.01.2009 – 1.09.2010, comunicarea între conducerea instanţei, judecători şi

personalul auxiliar a fost foarte bună, desfăşurându-se într-un climat de muncă, bazat pe bună –

cuviinţă şi respect reciproc.

Raportul cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia au fost bune,

nefiind semnalate aspecte negative în acest sens. Procurorilor li s-a asigurat posibilitatea de a studia în

72

condiţii optime dosarele iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în toate cauzele penale şi

civile în care participarea procurorului este obligatorie.

5.3 Judecătoria Slobozia a avut o bună colaborare şi cu Baroul de Avocaţi Ialomiţa, care au

răspuns tuturor solicitărilor instanţei, în sensul acordării asistenţei juridice, din oficiu.

Totodată, instanţa a pus la dispoziţia Baroului de avocaţi un spaţiu adecvat în noul sediu pentru

ca activitatea acestuia să se desfăşoare în condiţii normale.

5.4 Judecătoria Slobozia are o bună colaborare şi cu experţi din judeţul Ialomiţa, participând

împreună la diferite întâlniri cu teme comune (ex. - seminar cu participarea judecătorului Cozan

Raluca)

5.5 Aceiaşi bună colaborare se realizează şi cu mediatorii din judeţul Ialomiţa, preşedintele

instanţei – judecător Soare Mariana – participând la seminarul organizat de aceştia.

Ca o dovadă a bunelor relaţii dintre Judecătoria Slobozia - judecători şi personal auxiliar şi

ceilalţi jurişti din judeţul Ialomiţa, cu ocazia organizării „zilei magistratului” la Centrul de

perfecţionare al I.N.M. Amara la data de 31.06.2010, au participat judecători din cadrul Judecătoriei

Slobozia, Judecătoriei Feteşti, Tribunalului Ialomiţa, procurori, avocaţi, notari, executori

judecătoreşti, mediatori.

5.6 A existat în permanenţă o preocupare pentru asigurarea unor condiţii bune pentru

desfăşurarea activităţii, pentru identificarea corectă a necesităţilor şi neajunsurilor, urmărindu-se

realizarea unei colaborări permanente cu conducerea Tribunalului Ialomiţa şi a Curţii de Apel

Bucureşti care au dat dovadă de solicitudine în rezolvarea problemelor ridicate.

Astfel, s-a găsit soluţia pentru închirierea unui spaţiu pentru Judecătoria Slobozia şi s-au efectuat

lucrările de adaptare a acestuia la necesităţile desfăşurării în bune condiţii a activităţii judiciare.

Totodată, s-a încercat şi rezolvarea tuturor problemelor legate de mutarea din spaţiul vechi în spaţiul

actual astfel încât, această situaţie a fost gestionată bine, mutarea efectivă făcându-se în 3 – 4 zile iar

activitatea de judecată şi activitatea Birourilor de relaţii cu publicul, judecător de serviciu, arhivă,

registratură, nu a avut de suferit.

73

Conducerea a asigurat o evidenţă riguroasă a activităţii instanţei, un control periodic al

registrelor şi evidenţelor instanţei, verificarea prin sondaj a corectitudinii celor consemnate în registre,

aspecte care au fost constatate prin procesele verbale care au fost înregistrate în Registrul de control.

5.7 În raportul cu mass – media (în special având în vedere că îndeplinesc şi funcţia de purtător

de cuvânt al instanţei ), trebuie pornit de la premisa că său este acela de a fi „gardianul democraţiei”

şi, aşadar, trebuie să poată avea acces şi la date ale activităţii de judecată, întrucât puterea

judecătorească este un pilon esenţial al societăţii.

Astfel, am identificat ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională (cu impact negativ asupra

activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor ce funcţionează în cadrul acesteia), am verificat

veridicitatea informaţiilor şi am asigurat informarea corectă a opiniei publice, exprimând poziţia

instanţei faţă de problemele semnalate; am asigurat furnizarea de informaţii şi comunicarea cu

mijloacele de informare în masă, atât prin intermediul participării la emisiuni televizate, cât şi prin

interviuri şi comunicate de presă (în acest scop deţinem o bază cu datele de contact ale principalelor

instituţii mass-media şi ale principalilor jurnalişti din presa locală); am redactat declaraţii de presă şi

am participat la interviuri, furnizând informaţiile de interes public, in scopul unei informări corecte şi

complete.

Comunicarea cu jurnaliştii în cursul anului 2010 a fost una foarte bună, bazată pe

disponibilitatea manifestată în relaţiile cu reprezentanţii mass-media, precum şi pe promptitudinea

comunicării informaţiilor solicitate.

Un exemplu elocvent, în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei activităţii instanţei, îl

constituie şi comunicarea către instituţiile mass-media a datelor privind activitatea desfăşurată de

Judecătoria Slobozia în anul 2010.

De aceea trebuie stimulat un schimb de informaţii regulat, consecvent, deschis, cu jurnaliştii de

la toate instituţiile de presă, indiferent de audienţa lor (naţională, regională sau locală). De altfel,

majoritatea solicitărilor de acces liber la informaţiile de interes public aparţine jurnaliştilor şi, până în

prezent, cererile au fost soluţionate în mod favorabil.

5.8 Raporturile cu justiţiabilii şi cu publicul, în general sunt, în fapt esenţa activităţii

instanţei, întrucât scopul este realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient,

ca o condiţie esenţială pentru consolidarea principiilor statului de drept si asigurarea supremaţiei legii.

74

De aceea s-a dat maximă importanţă asigurării eficienţei activităţii Biroului de Informaţii

Publice şi de soluţionare a petiţiilor, s-a urmărit îmbunătăţirea comunicării directe cu destinatarii

activităţii judiciare, înţelegându-se că publicul are dreptul de a primi informaţiile de care are nevoie

pentru a înţelege sistemul de justiţie şi pentru a-şi exercita drepturile recunoscute de o societate

democratică.

5.9. Raporturile cu societatea civilă

Existenţa societăţii civile este o necesitate, fiind cea care veghează la respectarea valorilor şi

legilor într-un stat democratic.

În anul 2008, imaginea justiţiei în societate a continuat să nu fie una dintre cele mai bune. În

acest context, societatea civilă a devenit mai interesată de rezultatele sistemului judiciar iar instanţele

de judecată şi-au arătat interesul pentru a crea condiţii pentru o mai bună relaţie cu societatea civilă

pentru o percepţie corectă şi pozitivă a actului de justiţie. Pentru crearea unor bune relaţii cu societatea

civilă, pe pagina de internet a Judecătoriei Slobozia sunt accesibile informaţii de interes public iar

instanţa a răspuns la chestionarele şi sondajele întreprinse de societăţile civile şi organismele interesate

şi a dat datele statistice solicitate pentru ilustrarea cat mai reală a sistemului judiciar.

Prin aceste măsuri apreciem că se creează condiţiile pentru realizarea unor raporturi

constructive şi cu societatea şi cu cetăţenii pe care justiţia îi deserveşte. De asemenea, se creează

premisele pentru ca justiţia să fie respectată şi corect evaluate de către justiţiabili.

75

CAPITOLUL 6

CONCLUZII

Asigurarea resurselor financiare şi a unui cadru economico – financiar unitar, îmbunătăţirea

managementului resurselor umane şi realizarea unui cadru legislativ coerent şi unitar privind

administrarea resurselor reprezintă condiţii esenţiale pentru buna administrare a justiţiei ca serviciu

public.

Fără îndoială că procesul de satisfacere a acestor cerinţe fundamentale dezvăluie

vulnerabilităţi ale sistemului judiciar sub toate aceste aspecte; identificarea disfuncţiilor şi găsirea

soluţiilor pentru depăşirea acestora presupun efortul comun şi interdependent al autorităţilor şi

instituţiilor publice, prin luarea măsurilor administrative, economice şi chiar politice adecvate.

Având în vedere că instanţa este unitatea administrativă de bază a justiţiei, problemele

constatate la nivel general în sistem se proiectează, în mod proporţional, în activitatea Judecătoriei

Slobozia, activitatea acesteia fiind afectată de factori negativi de naturi diferite, astfel cum s-a arătat în

cadrul prezentului raport, care a dorit să cuprindă activitatea complexă a instanţei.

După cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate relativ bune la aproape cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate relativ bune la aproape

toţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilor generate de volumul de activitate şi de deficitul detoţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilor generate de volumul de activitate şi de deficitul de

ocupare a posturilor de judecători şi grefieri.ocupare a posturilor de judecători şi grefieri.

Subdimensionarea schemei de personal şi permanentizarea desfăşurării activităţii cu deficit de

judecători şi de grefieri au avut efecte negative majore asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţie.

Avem însă în vedere că justiţia este gardianul statului de drept, întrucât, prin aplicarea legii, se

asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, se păstrează ordinea socială

( prin securizarea circuitului civil şi prin sancţionarea conduitelor neconforme legii) şi se constituie

într-un reper de imparţialitate în echilibrul puterilor în stat ( prin acţiunea judecătorilor independenţi şi

inamovibili).

Din această perspectivă trebuie continuate eforturile de a avea un corp al magistraţilor şi al

grefierilor bine pregătit, sens în care vor rămâne prioritare activităţile de pregătire profesională.76

De asemenea, se va urmări realizarea unei cât mai bune comunicări cu cetăţeanul, care este

beneficiarul activităţii judiciare, pentru evitarea oricăror distorsiuni în procesul de receptare a mesajelor

transmise de instanţă.

Preşedinte – judecător SOARE MARIANA

Membrii colegiului de conducere

judecător AGACHI DANIEL CIPRIAN

judecător RADU ELENA ANDREEA

77