CAPITOLUL1

Prezentarea generală a instanţei

I. Aspecte introductive - Judecătoria Slobozia funcţionează în

municipiul Slobozia , judeţul Ialomiţa , având arondate în raza sa de competenţă

teritorială, conform H.G.337 din 09.07.1993 privind stabilirea circumscripţiilor

judecătoriilor şi parchetelor, următoarele localităţi geografice: municipiul

Slobozia , oraşele Amara şi Căzăneşti, comunele Albeşti. Andrăşeşti, Bucu,

Ciochina, Ciulniţa, Cocora, Colelia, Cosîmbeşti, Gheorghe Doja, Gheorghe

Lazăr, Griviţa, Mărculeşti, Miloşeşti, Munteni-Buzău, Ograda, Perieţi, Reviga,

Scînteia, Traian, cuprinzând o populaţie totală de 113.796 locuitori.

În fapt, pe raza administrativ-teritorială a întregului judeţ Ialomiţa

funcţionează trei judecătorii: judecătoria Slobozia, judecătoria Urziceni şi

judecătoria Feteşti. Ca instanţă de control judiciar precum şi ca ordonator de

credite bugetare, cu atribuţii de administrare de fonduri băneşti, serviciu

investiţii şi compartiment de personal, Judecătoria Slobozia funcţionează în

subordonarea directă şi imediată a Tribunalul Ialomiţa, cele două instanţe fiind

arondate Curţii de Apel Bucureşti.

II. În ceea ce priveşte structura organizatorică şi funcţionarea

instanţei, vom face următoarele consideraţii sintetice :

- funcţii de conducere : această instanţă este prevăzută cu două funcţii

de conducere (preşedinte şi vicepreşedinte).

Funcţia de vicepreşedinte a devenit vacantă la data de 15 septembrie

2005, când domnul judecător Gheorghe Viorel s-a transferat la o altă instanţă,

iar cea de preşedinte la data de 15 iulie 2009 ca urmare a promovării doamnei

1

judecător Muşat Viorica la Tribunalul Călăraşi. După vacantarea funcţiilor de

preşedinte şi de vicepreşedinte, conducerea administrativ-judiciară a instanţei a

fost asigurată prin delegare.

La data de 11 ianuarie 2010 doamna judecător Boboc Maria Oana a fost

numită în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Slobozia, în urma promovării

examenului susţinut în perioada 2 octombrie 2009-4 decembrie 2009

- colegiul de conducere : în conformitate cu dispoziţiile art 21 din

Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, colegiul de

conducere al Judecătoriei Slobozia este compus din trei mebri aleşi de judecători

în cadrul adunării generale ;

- completele de judecată : Judecătoria Slobozia nu este repartizată pe

secţii, existând numai complete specializate în anumite materii, în acord cu

dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară ( art. 2 alineat 4) , respectiv : 8

complete pentru cauze cu minori şi familie, 7 complete pentru cauze de fond

funciar, 3 complete pentru cauze de corupţie . În prezent există 10 complete cu

şedinţe mixte, din care 7 pentru judecătorii definitivi şi 3 pentru judecătorii

stagiari ( numerotate de la 1 la 10), 3 complete de corupţie( numerotate de la 1 la

3), 3 complete care au în competenţă cauze penale cu părţi aflate în stare de

arest( numerotate de la 1 penal la 3 penal) şi 3 complete care au în competenţă

cauze civile cu părţi aflate în stare de arest( numerotate de la 1 civil la 3 civil).

Şedinţele de judecată se desfaşoară în toate cele 5 zile lucrătoare, în două săli de

judecată, dotate cu instalaţie de sonorizare si cu instalaţie de înregistrare a

proceselor. În zilele lucrătoare funcţionează şi complete de continuitate, iar în

zilele de sâmbătă şi duminică funcţionează un complet numai pentru luarea

măsurilor preventive si autorizarea perchezitiilor si a interceptarilor sau

inregistrarilor audio/ video.

2

3

4

5

6

7

8

9

CAPITOLUL 3ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

3.1 Efectele principalelor modificărilor legislative operate în cursul anului

2009 asupra activităţii instanţei

În anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative legislative ale

Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.

Articolul 482 alineatul 3 din codul de procedură penală a fost abrogat

potrivit articolului unic din Legea nr. 8 din 17 februarie 2009 pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2008 privind modificarea art. 482 din

Codul de procedură penală.

Litera a , alineatul 1 de la articolul 453 din codul de procedură penală a fost

modificată prin Legea Nr. 195 din 27 mai 2009.

De asemenea prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 12 mai 2009 a

fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 185 din

Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură

penală, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 3859 punct 171 din codul de

procedură penală.

Codul penal nu a suferit modificări în cursul anului 2009.

Nu aceeaşi este situaţia în materie civilă, unele modificări legislative având

un impact mare asupra activităţii instanţei.

I. Trebuie amintită modificarea articolului 3731 din codul de procedură

civilă , potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 42 din 6 mai 2009 pentru

modificarea Codului de procedură civilă, care a readus în atribuţiile

judecătorului instanţei de executare pe aceea a încuviinţării executării silite.

10

Consecinţa imediată a fost aceea a activării completului „ executări

civile”, prezidat de un judecător desemnat pentru soluţionarea cererilor de

încuviinţare a executării silite( potrivit art. 28 din HCSM 387/2005 pentru

aprobarea regulamentului de ordine interioară al instanţelor).

Pe rolul Judecătoriei Slobozia au fost înregistrate 526 cereri de

încuviinţare a executării silite, astfel că s-a înregistrat o creştere semnificativă a

volumului de activitate, fapt care a dus la încărcarea activităţii judecătorilor şi

grefierilor desemnaţi la acest compartiment.

II. modificările Legii nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru au

generat mai multe dificultăţi, după cum urmează:

1. absenţa sau insuficienţa informaţiilor privind datele tehnice ale

imobilului, pentru stabilirea valorii acestuia în cazul prevăzut de art.31 alineatele

2 şi 3.

Calcularea valorii orientative a imobilului potrivit expertizei

întocmite de camerele notarilor publici este mult îngreunată de absenţa acestor

informaţii( anul construirii, materialele utilizate, suprafaţa exactă-în cazul

construcţiilor, respectiv existenţa sau inexistenţa plantaţiilor amenajărilor - în

cazul terenurilor); acest fapt a dus la amânarea cauzei, instanţa punând în vedere

părţilor să remedieze această problemă, sau purtând corespondenţă cu organul

fiscal corespunzător, pentru a transmite relaţii utile.

2. nivelul mare al taxelor de timbru a generat creşterea semnificativă a

cererilor de ajutor judiciar sub forma scutirii, reducerii sau eşalonării taxei

judiciare de timbru

Cererile formulate în temeiul OUG 51/2008 s-au înregistrat într-un

număr din ce în ce mai mare, astfel că judecătorii şi grefierii se confruntă cu o

încărcare a activităţii lor, întrucât aceste cereri se soluţionează printr-o

procedură separată de aceea a judecăţii propriu-zise, respectiv pronunţarea unei

încheieri în camera de consiliu; de multe ori se întâmplă ca soluţionarea cererii

11

de ajutor judiciar să nu fie posibilă la primul termen acordat, ceea ce duce la

desfăşurarea paralelă a celor două proceduri.

De asemenea, a apărut necesitatea întocmirii unei evidenţe cu

persoanele care au primit ajutor judiciar în materie civilă şi comercială, având în

vedere că acesta are un cuantum limitat în intervalul unui an calendaristic;

evidenţa este ţinută de un grefier, pe baza încheierilor pronunţate în această

materie de toate completele de judecată.

3. restituirea taxei de timbru în cazul încheierii tranzacţiei până la prima

zi de înfăţişare a dus la încărcarea judecătorului cu anumite atribuţii , după

desesizarea prin pronunţarea sentinţei, întrucât acesta trebuie să verifice

îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 231 alineat 2 din Legea 146/1997.

4. existenţa unor diferenţe de interpretare , care au generat o practică

neunitară, cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii( de exemplu art. 81 din

Legea nr. 146/1997, referitor la stabilirea taxei judiciare de timbru datorate

pentru legalizarea hotărârilor judecătoreşti în materie succesorală).

3.2 Indici de calitate ai activităţii judiciare

A. – Repartizarea aleatorie a cauzelor

În cadrul Judecătoriei Slobozia aplicaţia ECRIS a fost întrodusă în iulie

2006 şi a funcţionat în mod neîntrerupt până în prezent, fără a fi constatate

nereguli în privinţa modului de lucru cu această aplicaţie.

Acest aspect rezultă şi din Raportul privind controlul tematic pe

distribuirea aleatorie a cauzelor prin sistemul informatic ECRIS întocmit de

Inspecţia Judiciară la sfârşitul anului 2009.

Utilizarea acestui program a redus suspiciunile justiţiabililor în legătură

cu procedura de repartizare a cauzelor, precum şi nemulţumirile judecătorilor cu

12

privire la frecvenţa şi numărul dosarelor complexe repartizate pe propriile

complete de judecată.

Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor a fost stabilit nomenclatorul în

baza căruia cauzele sunt repartizate completelor de judecată în raport de natura ,

obiectul şi complexitatea lor; intervalul de timp pentru acordarea primului

termen de judecată , avându-se în vedere natura cauzei, urgenţa sau celeritatea

acesteia , precum şi termenul special prevăzut de lege.

Nomenclatorul instanţei a fost actualizat, la sfârşitul anului, potrivit

Hotărârilor nr 830 a/28 11 2007 şi 131/7 02 2008 a Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii, referitoare la stabilirea gradelor de complexitate unice

naţionale, completate prin Hotărârea nr. 2220 din 17 decembrie 2009.

În urma transferării unui judecător la o altă instanţă, s-a procedat la

desfiinţarea completelor de judecată prezidate de acesta, cauzele date spre

soluţionare fiind repartizate celorlalte complete de judecată prin metoda ciclică.

Au fost situaţii în care din motive obiective (participarea la seminarii sau

la examenul pentru numirea în funcţii de conducere), nu s-a putut asigura

continuitatea completului de judecată, compunerea acestuia fiind asigurată de

judecătorul din planificarea de permanenţă, astfel cum rezultă din dispoz.art.98

alin.6 R.O.I.

B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor

De principiu, soluţionarea cauzelor civile şi penale se realizează într-un

termen rezonabil cuprins între 0 lună şi 6 luni sau mai mare în funcţie de

complexitatea cauzelor deduse judecăţii, în prezent pe rolul Judecătoriei

Slobozia existând 97 de dosare mai vechi de un an.

În cursul anului 2009, în materie penală una din problemele ivite pe

parcursul judecării acestor cauze a fost legată de aceea a transferului inculpaţilor

sau petenţilor arestaţi sau aflaţi în detenţie , în vederea participării la şedinţa de

judecată.

13

Neaducerea acestora la termenele de judecată, în condiţiile în care Codul de

procedură penală dispune imperativ prezenţa lor pentru a se asigura o apărare

completă, a atras în mai multe dosare amânarea repetată a cauzelor şi

nesoluţionarea acestora, cu consecinţa îngreunării actului de justiţie. În acest

sens amintim cauzele în care inculpaţii arestaţi sunt judecaţi în acelaşi timp şi

de alte instanţe judecătoreşti în alte cauze penale.

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere la soluţionarea cauzelor penale

complexe este întinderea în timp a judecăţii, datorată unor motive obiective,

cum sunt administrarea de probatorii complexe, expertize contabile , financiar –

bancare, criminalistice. De exemplu , o expertiză criminalistică efectuată de

Laboratorul Interjudeţean de Criminalistică durează peste 6 luni.

De asemenea, întârziere în judecarea cauzelor penale este cauzată şi de

invocarea excepţie de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale, fapt care

impune suspendarea judecăţii până la soluţionarea de către Curtea

Constituţională a excepţiei invocată. Alte cauze care duc la întârzierea judecăţii

sunt : numărul mare al părţilor , neindicarea corectă a numelui şi a domiciliilor

părţilor în actul de sesizare a instanţei, realizarea procedurii de citare şi

comunicare a actelor procedurale în străinătate

Având în vedere specificul cauzelor penale referitoare la infracţiunile de

corupţie este necesară specializarea judecătorilor desemnaţi pentru judecarea

acestor cauze în cadrul unor cursuri sau seminarii ce ar fi în măsură să

completeze cunoştinţele, mai ales în domenii tangenţiale precum cele financiar –

contabile, bancare, fiscale, etc.

Întârzierea în soluţionarea cauzelor în materie civilă a fost generată de

întârzierea în întocmirea rapoartelor de expertiză mobiliară şi imobiliară

corelată cu numărul insuficient de experţi tehnici – judiciari ( de exemplu, există

numai 3 experţi în specialitatea topometrie), întocmirea defectuoasa a

expertizelor fapt care conduce la efectuarea unui supliment la expertiză sau o

nouă expertiză, comportamentul părţilor care formulează cererii de recuzare ori

14

invocă excepţii de neconstituţionalitate neîntemeiate, redactarea defectuoasă a

cererilor privind obiectul, motivarea în fapt şi drept a acestora; nedepunerea într-

un număr suficient de exemplare a cererilor promovate precum şi a

înscrisurilor , întocmire greşită a citaţiilor , comunicărilor, mandatelor;

neemiterea adreselor dispuse de instanţă în termen util, admiterea cu largheţe a

cererilor de amânare a judecăţii formulate de apărători sau părţi ; sancţionarea cu

întârziere a persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea actului de

justiţie şi care prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă conduc la

tergiversarea soluţionării cauzelor.

Nu pot fi omise nici dosarele civile suspendate pentru lipsa părţilor sau

la cererea lor, repuse pe rol cu puţin timp înainte de a expira termenul legal de

perimare, precum şi cele suspendate în temeiul art. 244 Cod procedură civilă,

durata relativ mare în care se realizează procedura de comunicare şi notificare a

actelor procedurale în materia cooperării judiciare internaţionale.

Atât în materie penală cât şi civilă o cauză care a împiedicat soluţionarea

cu celeritate a dosarelor a constituit-o fondurile băneşti insuficiente alocate

instanţei pentru expedierea citaţiilor şi realizarea corespondenţei , fapt care a

dus la amânarea cauzelor pentru neîndeplinirea procedurii de citare ori lipsa

relaţiilor solicitate, impunându-se alocarea unor sume proporţionale cu

activitatea desfăşurată, având în vedere că volumul de activitate al judecătoriei

Slobozia este cu mult mai mare decât al celorlalte instanţe din judeţ, iar pe rolul

Judecătoriei Slobozia sunt înregistrate cauze cu un număr mare de părţi de

martori.

În concluzie, rezultă că principalele cauze obiective ale întârzierii

soluţionării cauzelor sunt complexitatea probatoriului având în vedere că se

realizează judecata în primă instanţă, fluctuaţia judecătorilor şi a personalului

auxiliar prin promovare ori pensionare, schema de personal subdimensionată,

disfuncţionalităţi apărute în relaţiile cu alte instituţii (parchete, organe de poliţie,

instituţii în medicină legală, primării, penitenciare, birouri de experţi tehnici

15

etc.), finanţarea insuficientă. Există şi cauze subiective, care ţin de modul în

care judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate îşi îndeplinesc atribuţiile de

serviciu.

Îmbunătăţirea acestui indice de performanţă în activitatea instanţei se

poate realiza prin efectuarea unui control riguros al judecătorilor asupra

propriului volum de dosare rulate şi identificarea cauzelor obiective sau

subiective ce au determinat prelungirea ciclului procesual, prin urmărirea

modului de realizare a măsurilor procesuale dispuse de către personalul auxiliar,

în vedere identificării deficienţelor ce influenţează soluţionarea cu celeritate a

dosarelor, prin perfecţionarea relaţiilor instanţei cu celelalte instituţii sau

persoane care participă la realizarea activităţii judiciare. Se mai impune şi

analiza periodică a dosarelor mai vechi de 6 luni pentru identificarea măsurilor

ce ar putea fi luate în vederea urgentării soluţionării acestora.

Trebuie dispuse măsuri privind înregistrarea tuturor amenzilor judiciare

aplicate în registrul special ţinut de biroul de executări civile, în vederea

executării sancţiunilor, aflarea tuturor datelor de identificare a celor amendaţi

pentru emiterea titlului executoriu, comunicarea titlului executoriu debitorului

ca şi organului fiscal competent pentru executare silită, în caz de neachitare de

bună voie.

Sintetic , situaţia dosarelor aflate pe rolul judecătoriei Slobozia la finele

anului 2009 se prezintă astfel :

Nume judecător/număr complet

Durata cauzelor

0-3Luni

3-6Luni

6 luni-1 an

Peste 1 an

Boboc Oana-MariaComplet preşedinte Complet 1

188 23 31 20

Răceanu Daniela 97 28 9 18

16

Complet 7C 1 penalC 1 civilComplet sindicate şi soc.agricole

Ivănică Raluca-Mariana

Complet 8

105 59 8 12

Soare MarianaComplet 6Complet 3 penal/3 civilComplet 3 corupţie

62 49 8 7

Motoc LoredanaVioletaComplet 5Complet 3 penal/3 civil

69 98 12 17

Agachi Daniel CiprianComplet 3Complet asociaţii, fundaţii

101 82 8 11

Iancu MioaraComplet 2

100 86 9 12

Patraş Dana PetrinaComplet 9Complet executări silite

122 105 - -

Cozan Raluca ElenaComplet 10Complet învestiri

103 83 - -

TOTAL 947 613 85 97

C.Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indici de desfiinţare

17

Comparativ cu anul 2008 când s-a înregistrat o pondere a atacabilităţii

de 11,55 %. (14,57% penal, 10,25 % civil) , pentru anul 2009 se constată că

acest indicator a rămas constant.

În acest sens arătăm că în cursul anului 2008 au fost soluţionate de

Judecătoria Slobozia un număr de 6819 cauze, fiind atacate cu apel sau după caz

recurs un număr de hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 11.76 %.

Pe materii situaţia pe anul 2008 se prezintă astfel:

Materia Nr.

sentinţe

pronunţate

Nr.

hotărâri

atacate cu

apel

Nr.

hotărâri

atacate cu

recurs

Total

hotărâri

atacate

Ponderea

atacabilităţii

Penal 1066 59 130 189 17,72%

Civil 5753 67 546 613 10,65 %

Total 6819 126 676 802 11,76%

În cursul anului 2009, Judecătoria Slobozia a pronunţat un număr de

5753hotărâri în materie civilă şi 1066 în materie penală, în total 6819 de

hotărâri.

În materie penală au fost declarate căi de atac – apeluri, recursuri -

împotriva a 189 hotărâri( 130 recursuri şi 59 apeluri), iar în materie civilă au

fost declarate căi de atac împotriva a 613 hotărâri ( 546 recursuri şi 67 apeluri),

în total fiind 902 hotărâri împotriva cărora s-au exercitat căile de atac ordinare în

anul recent încheiat.

În materie civilă au fost desfiinţate un număr de 119 sentinţe, un număr de

60 de hotărâri fiind reformate pentru greşeli de judecată imputabile

judecătorului de fond.

18

În materie penală au fost desfiinţate un număr de 48 de sentinţe din care,

fiind reformate pentru greşeli de judecată imputabile judecătorului de fond un

număr de 21 hotărâri.

►În concluzie , indicele de modificare a hotărârilor în primă instanţă la

Judecătoria Slobozia în raport de numărul sentinţelor atacate din motive

imputabile judecătorilor este de 10,09 % ( faţă de 10,23 % în anul 2008) din

care 11,11 % în materie penală şi 9,78 % în materie civilă.

Indicele de modificare a hotărârilor în primă instanţă la Judecătoria

Slobozia din motive neimputabile judecătorilor este de 10,72 % ( faţă de 10,60

% în anul 2008) , din care 9,62 % în materie civila şi 14,28 % în materie

penală.

D. Măsuri luate pentru unificarea practicii judiciare

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca fiecare instanţă

componentă a sistemului judiciar să identifice şi să remedieze aspectele negative

prin garantarea independenţei justiţiei, asigurarea calităţii şi eficienţei actului de

justiţie, creându-se astfel, un sistem modern, capabil să se adapteze cerinţelor

europene.

Una din principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul românesc de

justiţie, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii sale este

practica judiciară neunitară şi aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare.

Şi la Judecătoria Slobozia s-au pronunţat soluţii diferite în rezolvarea

aceleiaşi probleme de drept mai ales în materie civilă.

Unificarea practicii judiciare la toate nivelurile – fond – apel – recurs – va

avea ca rezultat crearea unei justiţii previzibile, ceea ce va determina sporirea

gradului de încredere în justiţie. De asemenea, va duce la sporirea calităţii

actului de justiţie, prin scăderea numărului de cauze a căror soluţie a fost

modificată în căile de atac.

19

Pentru unificarea practicii judiciare la nivelul acestei instanţe s-au

întreprins următoarele măsuri:

1. In conformitate cu art. 26 1 din Regulamentul de ordine interioara al

instanţelor judecătoreşti, la nivelul acestei instanţe s-au organizat întâlniri

lunare ale judecătorilor în care au fost discutate probleme de drept care au

condus la pronunţarea unor soluţii diferite.

Problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii

diferite au fost identificate de judecător Ivănică Raluca, în materie civila, si

de judecător Boboc Oana în materie penala.

Totodată, judecătorii delegaţi de preşedintele instanţei au prezentat un

studiu asupra problemelor de drept care au determinat o practica neunitara,

în care s-au referit şi la practica judiciară a altor instanţe si si-au expus

opinia motivata. Studiul a fost supus dezbaterii judecătorilor instanţei.

Aceste dezbateri s-au consemnat într-o minută care a fost înaintată

Tribunalului Ialomiţa.

La nivelul instanţei nu au existat multe probleme de drept care au

condus la pronunţarea unor soluţii diferite însă putem exemplifica în materie

civilă - taxa judiciară de timbru în cazul acţiunilor având ca obiect pronunţarea

unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare iar în materie

penală – procedura internării provizorii în cazul sesizărilor vizând luarea măsurii

de siguranţă a internării medicale

2. De asemenea, în cadrul unor întâlniri trimestriale s-a pus în discuţie

Minuta întâlnirii dintre conducerea Curţii de Apel Bucureşti şi judecătorii

instanţei, precum şi cu cei ai instanţelor arondate, pentru ca judecătorii să ia act

de interpretarea convenită în vederea realizării unei practici unitare.

3. Cunoaşterea de către judecători a practicii instanţelor de control

judiciar, a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a hotărârilor Curţii

Constituţionale şi ale CEDO. Deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţiei şi

20

Justiţie, pronunţate în interesul legii, deciziile Curţii Constituţionale şi deciziile

CEDO se pun periodic la dispoziţia judecătorilor, o dată cu publicarea lor în

Monitorul Oficial.

4. Pregătirea specializată a magistraţilor – pe materii – civilă şi penală -

este şi ea o soluţie pentru unificarea practicii. Aceasta are incidenţă şi asupra

calităţii actului de justiţie.

La Judecătoria Slobozia nu există o specializare efectivă a judecătorilor

deşi apreciem că specializarea judecătorilor pe materii ar avea efecte benefice

asupra actului de justiţie.

E. Aplicarea dreptului comunitar, respectiv CEDO la nivelul instanţei.

a) aplicarea dreptului comunitar

În primul rând, judecătorii din cadrul instanţei au avut în vedere

pregătirea teoretică faţă de schimbările de substanţă ale construcţiei europene

intervenite prin Tratatul de la Lisabona, care urma să intre în vigoare la sfârşitul

anului 2009.

Este vorba atât de Tratatul privind Uniunea Europeană, care conţine

cele mai importante principii instituţionale, în acord cu obiectivele Uniunii şi

accentuează cooperarea statelor-membre în materia afacerilor externe şi a

politicii de securitate, cât şi de Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene,

care reproduce, cu câteva amendamente, prevederile TCE, dar care are prevederi

specifice funcţionării instituţiilor Uniunii şi competenţelor acestora.

S-a reţinut, ca o inovaţie a TUE , faptul că, potrivit art.13, Curtea de

Justiţie a Uniunii Europene este prevăzută ca fiind una dintre instituţiile Uniunii;

deşi în aparenţă este o instituţie unitară, în concret, este vorba de o subdiviziune

internă a mai multor organe judiciare:Curtea de Justiţie, Tribunalul şi

Tribunalele Specializate.

Sub aspectul prevederilor TFUE , s-a avut în vedere, cu precădere,

art.267, referitor la acţiunea preliminară, luându-se act că, faţă de dispoziţia

21

anterioară în materie( art.234 TCE), litera c a paragrafului 1 a fost eliminată. De

asemenea, judecătorii s-au informat în ceea ce priveşte noul paragraf prevăzut de

art 267 TFUE, referitor la procedura de urgenţă a acţiunii preliminare, atunci

când este exercitată în cadrul unui proces cere priveşte o persoană aflată în stare

de arest.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, în materie civilă,

în cursul anului 2008, Judecătoria Slobozia a dat eficienţă Regulamentelor

adoptate în Uniunea Europeana, conform cărora comunicarea actelor judiciare şi

extrajudiciare, precum şi obţinerea probelor în materie civila şi comercială se

realizează de către instanţele romane, în speţă Judecătoria Slobozia, direct către

autorităţile primitoare ale statelor membre ale UE. Astfel s-au solicitat probe în

dosarele cu minori şi familie, mai precis anchete sociale privind condiţiile de trai

în vederea încredinţării minorilor, ascultarea minorilor aflaţi în îngrijirea

părintelui din străinătate ( 1388/312/2009) .Au fost situaţii în care din cauza

întârzierii în comunicarea probelor, instanţa a revenit cu solicitarea pentru

obţinerea probelor prin intermediul Ministerului Justiţiei (ex. dosar

nr.1757/312/2009).

Au existat şi situaţii în care s-a dispus de către judecători citarea părţilor

din cauză prin scrisoare recomandată, măsură eficientă pentru soluţionarea cu

celeritate a acuzelor.

Totodată, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr.

2201/2003 al Consiliului, din 27 noiembrie 2003, privind competenţa,

recunoaşterea si executarea hotărârilor judecătoreşti in materie matrimonială şi

în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1347/2000, în sensul că, în conformitate cu art. 39, au fost eliberate certificate

privind hotărârile judecătoreşti în materie matrimonială şi certificate privind

hotărârile judecătoreşti în materia răspunderii părinteşti. 

De asemenea, în cadrul instanţei se urmăreşte aducerea la cunoştinţa

magistraţilor a noutăţilor legislative intervenite, reţinându-se în acest sens

22

intrarea în vigoare de la 01.01.2009 a Regulamentului (CE) 861/2007 de

stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă şi

intrarea în vigoare, în relaţia cu statele membre ale UE (cu excepţia Regatului

Unit al Marii Britanii şi Regatului Danemarcei), la data de 17 decembrie 2009,

a Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor

contractuale (Regulamentul Roma I).

Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii Europene se

desfăşoară în baza unor instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI

din TEU, care, în ultima perioadă, în contextul deciziilor luate la Tampere şi la

Haga, au din ce în ce mai mult la bază principiul recunoaşterii reciproce.

Normele în baza cărora se realizează cooperarea judiciară internaţională în

materie penală sunt înscrise în Legea nr. 302/2004, modificată şi completată prin

Legea nr.224/2006 , O.U.G. nr. 103/2006 şi Legea nr. 222/2008.

b) aplicarea CEDO la nivelul instanţei

Justiţia este gardianul statului de drept, întrucât, prin aplicarea legii, se

asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, se

păstrează ordinea socială ( prin securizarea circuitului civil şi prin sancţionarea

conduitelor neconforme legii) şi se constituie într-un reper de imparţialitate în

echilibrul puterilor în stat ( prin acţiunea judecătorilor independenţi şi

inamovibili).

Domeniul protecţiei drepturilor omului apare astfel ca fiind esenţial

pentru formarea şi apărarea unei societăţi democratice , fapt consacrat în mod

plenar prin ratificarea Convenţiei prin Legea nr. 24/20.06.1994, astfel că atât

Convenţia, cât şi jurisprudenţa CEDO au devenit drept intern.

Mai exact, jurisprudenţa instanţei de contencios european a drepturilor

omului este şi ea direct aplicabilă în sistemul român de drept şi are forţă

constituţională şi supra legislativă conferită de dispoziţiile Convenţiei. În acest

23

context autorităţile naţionale româneşti, în special instanţele judecătoreşti,

confruntate cu aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale sunt obligate să

ţină seama de soluţiile jurisprudenţiale ale organelor convenţiei şi să se

conformeze lor indiferent dacă ele au fost pronunţate în cauze privitoare la

România sau referitoare la celelalte state contractante.

Conştienţi de rolul şi sarcinile magistraţilor în respectarea drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale omului, magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia

au dezbătut convenţia şi jurisprudenţa aferentă în materie penală şi civilă în

cadrul temelor şi şedinţelor de învăţământ profesional.

Chiar înainte ca legiuitorul să opereze aceste modificări legislative,

magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia au pronunţat hotărâri în concordanţă

cu dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţei acesteia, procedând de exemplu la

revocarea măsurii arestării preventive dacă durata acesteia depăşea termenul

rezonabil prevăzut de dispoziţiile art. 5 paragraful 3 din Convenţie sau, în

lumina principiilor statuate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor

Omului ( cauza Hirsz c. Regatul Unit) şi art. 3 din Primul Protocol adiţional

CEDO, la neaplicarea dispoziţiilor interne care impuneau pe lângă pedeapsa

închisorii, interzicerea automată ca pedeapsă accesorie a drepturilor prevăzute în

art. 64 lit. a) si b) Cod pen din momentul în care hotărârea a rămas definitiva.

În considerentele hotărârilor pronunţate s-au făcut trimiteri la tezele şi

concluziile soluţiilor date de instanţa de contencios european în principal în

cauzele privind arestarea preventivă( de exemplu, în privinţa riscului de a

săvârşi noi infracţiuni, s-a arătat că , în conformitate cu jurisprudenţa europeană,

un judecător este îndreptăţit, în mod rezonabil, să ţină, seama de gravitatea

consecinţelor infracţiunilor de care este bănuit că le-a săvârşit cel aflat în stare

de arest preventiv şi să considere că există riscul considerabil al repetării lor -

cauza Muller contra Franţei 17 martie 1997).

Tot în materie penală se poate reţine şi faptul că legalitatea probelor a fost

analizată în lumina jurisprudenţei CEDO; astfel, s-a arătat că declaraţiile din

24

faza de urmărire penală, care se solicită a fi avute în vedere la pronunţarea

soluţiei, nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art 6 paragraf 1 şi paragraf 3 litera

d din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii şi al

egalităţii armelor cu ocazia administrării de probe); folosirea acestor

probe ,administrate în faza de urmărire penală nu este posibilă, în condiţiile în

care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvată de a contesta sau de a interoga

un martor ce dă declaraţii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o fază

ulterioară a procesului( cauza Saidi contra Franţei, parag.43-44).

De asemenea au fost aplicate dispoziţiile Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului privind liberul acces la justiţie, în materie contravenţională

trebuie aplicate prevederile par. 2 al art. 6 din CEDO privind prezumţia de

nevinovăţie. Aplicarea acestei prezumţii duce la răsturnarea sarcinii probei astfel

că intimatul ( organul constatator ) este cel care trebuie să dovedească existenţa

faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. ( cauza Anghel

împotriva României).

În soluţionarea cauzelor având ca obiect încredinţarea minorilor a fost

avută în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată

pe marginea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza

Keegan c. Irlandei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului; cauza, Marckx c.

Belgiei, hotărârea din 13 iunie 1979, par. 31), care statuează respectarea

dreptului la viaţa de familie cu includerea dreptului de vizită al părintelui căruia

nu i-a fost încredinţat minorul, în vederea menţinerii contactului cu acesta.

Şi în privinţa scutirii de la plata taxei judiciare de timbru sau a reducerii

acesteia au fost aplicate principiile deduse din jurisprudenţa Curţii Europeana a

Drepturilor Omului care a statuat ca o caracteristica a principiului liberului

acces la justiţie este aceea ca nu este un drept absolut (Ashingdane contra

Regatului Unit al Marii Britanii, 1985), avându-se în vedere totodată şi

Recomandarea R(93) 1 a Comitetului de Miniştri, referitor la accesul efectiv la

justiţie pentru persoanele foarte sărace, din 8/01/1993 .

25

3.3 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

Judecătoria Slobozia nu este organizată în secţii; la nivelul instanţei

există complete specializate, în acord cu dispoziţiile Regulamentului de ordine

interioară ( art. 2 alineat 4) , respectiv : 8 complete pentru cauze cu minori şi

familie, 7 complete pentru cauze de fond funciar, 3 complete pentru cauze de

corupţie . În prezent există 10 complete cu şedinţe mixte, din care 7 pentru

judecătorii definitivi şi 3 pentru judecătorii stagiari ( numerotate de la 1 la 10), 3

complete de corupţie( numerotate de la 1 la 3), 3 complete care au în competenţă

cauze penale cu părţi aflate în stare de arest ( numerotate de la 1 penal la 3

penal) şi 3 complete care au în competenţă cauze civile cu părţi aflate în stare de

arest( numerotate de la 1 civil la 3 civil). Şedinţele de judecată se desfăşoară în

toate cele 5 zile lucrătoare, în două săli de judecată, dotate cu instalaţie de

sonorizare si cu instalaţie de înregistrare a proceselor. În zilele lucrătoare

funcţionează şi complete de continuitate, iar în zilele de sâmbătă şi duminică

funcţionează un complet numai pentru luarea măsurilor preventive si autorizarea

perchezitiilor si a interceptarilor sau inregistrarilor audio/ video.

În esenţă, situaţia completelor se prezintă astfel :

Nr. crt

Nume şi prenume judecătorul

Complet specializat

Specializare Observaţii

1 MUŞAT VIORICA

-Cauze pentru minori şi familie

-cauze prevăzute de Legea nr. 78/2000Cauze penale/civile cu inculpaţi arestaţi- cauze penale

-Minori şi familiei-penal-infracţiuni de corupţie-civil

Promovată la

Tribunalul Călăraşi

începând cu data de

15 septembrie 2009

26

2 IVĂNICĂ RALUCA-MARIANA

Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

3 BOBOC OANA – MARIA

Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

4 RĂCEANU DANIELA

Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penaleCauze penale/civile cu inculpaţi arestaţi

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

5 SOARE MARIANA

-Cauze pentru minori şi familie-cauze fond funciar

-cauze prevăzute de Legea nr. 78/2000Cauze penale/civile cu inculpaţi arestaţi- cauze penale

-Minori şi familiei-penal-infracţiuni de corupţie-civil- fond funciar

Nu s-a aflat în activitate în perioada 15 ianuarie 2009-1 iulie 2009

6 MOTOC LOREDANA – VIOLETA

Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

7 ALECSIU OCTAVIA- MARCELA

Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

transferată de la data de 01.09.2009 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

8 IANCU MIOARA

- Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

9 AGACHI DANIEL CIPRIAN

Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale

Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil

Numit judecător la data de 15 iunie 2009

10 BRÂNZAN CRISTINA

Cauze de competenţa

- începând cu data de 3 august 2009 s-a

27

judecătorului stagiar.

află în concediu de odihnă, urmat de concediu de studii

11

12

Patraş Dana – Petrina

COZAN RALUCA ELENA

Cauze de competenţa judecătorului stagiar.

Cauze de competenţa judecătorului stagiar.

Numit judecător stagiar în la data de 1 iulie 2009

Numit judecător stagiar la data de 1 iulie 2009

13 PISMIŞ VIORICA

Delegată la Penitenciarul Slobozia pentru a exercita atribuţiile prevăzută de Legea 275/2006, pe perioada delegării fiindu-i interzis să desfăşoare alte activităţi în afara celor prevăzute de legea 275/2006

Numărul mic de judecători şi schimbările permanente care au dus la

desfiinţarea a numeroase complete de judecată şi repartizarea ciclică a dosarelor

au făcut imposibilă crearea completelor specializate în toate materiile.

În concret, cauzele civile şi cauzele penale în care părţile se află în stare de

libertate sunt în competenţa tuturor judecătorilor( având 4 şedinţe mixte pe

lună); singurele specializări efective sunt completele care judecă infracţiuni de

corupţie( în număr de trei), respectiv completele care au 2 şedinţe mixte şi 2

şedinţe în care soluţionează cauze - penale şi civile - în care părţile se află în

stare de arest sau de deţinere( în număr de trei).

În privinţa completelor pentru minori şi familie au a celor funciare, având

în vedere numărul acestora( 8, respective 7), este evident că fiecare judecător

definitiv are în competenţă astfel de cauze. Rezultă astfel că un singur judecător

28

este chemat să îndeplinească toate cerinţele de calitate şi de eficienţă ale actului

de justiţie ( atât sub aspectul aplicării legii, cât şi sub aspectul conduitei

personale şi al formării profesionale ) în legătură cu toate domeniile de drept

intrate în competenţa judecătoriei.

Este necesară o specializare strictă a completelor de judecată pentru a se

putea asigura o asimilare mai bună a legislaţiei şi a practicii judiciare în

domeniile de specialitate, iar pentru redimensionarea structurilor organizatorice

existente se impune o analiză complexă a volumului de activitate, a gradului de

procesivitate al zonei şi a unor indicatori statistici ai statelor de funcţii şi

personal ale instanţelor judecătoreşti.

În condiţiile actuale, având în vedere că redimensionarea schemei de

personal reprezintă un proces amplu, care presupune existenţa unor resurse

umane şi financiare suplimentare, singura măsură care poate fi luată imediat este

aceea de a realiza repartizarea echitabilă a judecătorilor pe complete după

criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializare).

3.4 Formarea profesională la nivelul instanţei

-pentru judecători:

La nivel centralizat, în cursul anului 2009 un număr redus de judecători a

fost selecţionat să participe la cursurile de perfecţionare profesională organizate

de către INM deşi toţi magistraţii din cadrul instanţei şi-au manifestat opţiunile

de participare la asemenea cursuri, în raport de specializarea lor, dar şi de

programul de formare continuă organizat şi comunicat de INM.

Astfel , un judecător a fost selectat pentru a participa , prin intermediul

Institutului Naţional al Magistraturii, la seminarul cu tema „ Drept Comunitar”

organizat de Consiglio Superiore della Magistratura Italia, Roma, 14-16

decembrie 2009.

29

În plan intern, lipsa resurselor financiare pentru organizarea pregătirii

profesionale centralizate a dus la amânarea organizării seminarelor .

Un judecător a participat la seminarii destinate pregătirii profesionale a

magistraţilor numiţi în condiţiile art. 33 din Legea 303/2004 organizat de INM .

Totodată, lunar au loc întâlniri la nivelul Curţii de Apel Bucureşti unde

sunt discutate problemele de drept care au generat o practică neunitară în scopul

unificării practicii judiciare; de fiecare dată a participat şi un reprezentant al

Judecătoriei Slobozia.

În cadrul instanţei au fost organizate şedinţele lunare de învăţământ

profesional în care s-au analizat soluţiile pronunţate, practica de casare,

identificarea problemelor de practică neunitară, prelucrarea legislaţiei nou

apărute, dezbaterea reglementările care pun probleme de interpretare

De asemenea au fost discutate deciziile ÎCCJ prin care s-au soluţionat

recursuri în interesul legii, precum şi hotărârile CEDO.

Amintim, de asemenea, interesul manifestat din partea conducerii

instanţei în ceea ce priveşte pe judecătorii stagiari; potrivit art. 16 alineat 1 litera

c din Regulamentul de Ordine Interioară, preşedintele organizează şi verifică

activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna

desfăşurare a stagiului. Aceasta este o atribuţie de maximă importanţă a

preşedintelui, întrucât are impact în formarea tinerilor judecători, care trebuie

stimulaţi în abordarea unei conduite profesionale responsabile în toate

dimensiunile activităţii lor.

În Cadrul Judecătoriei Slobozia au fost stabilite pentru aceştia atribuţii

echilibrate ( un număr adecvat de şedinţe de judecată, un program de activităţi

judiciare diversificat, care să permită judecătorilor stagiari cunoaşterea tuturor

sectoarelor de activitate a instanţei), care să poată fi îndeplinite de aceştia în

concordanţă cu capacităţile profesionale( având în vedere puţina experienţă

acumulată în timpul studiilor parcurse) .

30

De asemenea, sarcinile de serviciu ale judecătorilor stagiari s-au încadrat

într-un volum rezonabil, asigurându-li-se timpul pentru îmbunătăţirea

cunoştinţelor teoretice.

Judecătorii stagiari au fost angrenaţi, în egală măsură cu cei definitivi, în

participarea la bunul mers al activităţii instanţei, cu atât mai mult cu cât spiritul

lor tânăr, entuziast, a adus elemente de noutate benefice.

- pentru personalul auxiliar de specialitate

În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ

profesional, menite să completeze formarea continuă a personalului auxiliar de

specialitate, în anul 2009 calendarul întâlnirilor fiind următorul:

NR.CRT.

DATA SEMINARULUI

TEMA REFERENŢI

1. 26.01.2009 Înfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor Bărbulescu Ana2. 23.02.2009 Activitatea arhivei în sistem

informatizatŞtefan Cristian

3. 30.03.2009 Declaraţiile martorilor ca mijloc de probă. Modalitatea ascultării martorului. Protecţia datelor de identificare a martorului. Modalităţi speciale de ascultare a martorului.

Barză Irina

4. 27.04.2009 Atribuţiile grefierului delegat la Penitenciarul Slobozia

Băjenaru Georgiana

5. 25.05.2009 Terţe persoane în procesul civil. Frâncu Liliana6. 15.06.2009 Abţinerea şi recuzarea. Aron Ştefana7. 28.09.2009 Dreptul la un proces echitabil. Art.6

C.E.D.O..Nicolae Liliana

8. 26.10.2009 Măsurile asigurătorii în procesul civil.

Ştefan Elena

9. 23.11.2009 Procedura în cauzele cu infractori minori

Anghel Mădălina

10. 11.12.2009 Actele comune de procedură. Pâslaru Bogdan

31

De asemenea, în cursul anului 2009, 13 grefieri au participat la sesiuni

de pregătire organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în centrele specializate

de la Bucureşti, Amara, Bîrlad.

3.5 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei

Sarcina managerului în sistemul judiciar este deosebit de dificilă, la oricare

dintre nivelurile decizionale, întrucât acesta este chemat să exercite o activitate

în urma căreia justiţia să fie bine organizată, ceea ce înseamnă că personalul are

aptitudini profesionale adecvate şi utilizate în mod optim, sarcinile sunt

repartizate în mod echilibrat, informaţiile din sistem sunt culese şi prelucrate în

mod eficient, există o structură administrativă competitivă din punct de vedere

material şi al resurselor umane.

Fără îndoială că aceleaşi exigenţe au fost urmărite şi de judecătorii care au

îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Judecătoriei Slobozia. În cursul anului

2009 a intervenit o schimbare a conducerii, prin promovarea, la data de 15

septembrie 2009, a doamnei judecător Muşat Viorica –preşedinte al instanţei;

funcţia a fost preluată prin delegare de doamna judecător Boboc Maria Oana,

care a promovat ulterior examenul pentru numirea în funcţii de conducere,

examen validat la data de 15 decembrie 2009.

Funcţia de vicepreşedinte a fost asigurată, prin delegare, de doamna

judecător Ivănică Mariana Raluca.

De asemenea, în cadrul instanţei funcţionează colegiul de conducere, ca

organ colectiv de conducere, după cum , în vederea respectării dispoziţiilor

regulamentului de ordine interioară al instanţelor, au fost desemnaţi judecătorii

delegaţi. Există astfel mai multe nivele de conducere şi control, menite să

filtreze responsabilitatea decizională, astfel că fiecare dintre factorii de

conducere să-şi exercite propriile atribuţii fără a interfera cu sfera atribuţiilor

altora; desigur că activităţile de conducere ale preşedintelui , vicepreşedintelui,

colegiului şi judecătorilor delegaţi nu trebuie să fie total independente unele faţă

32

de celelalte, ci acestea presupun existenţa unei conlucrări.

Principalele scopuri urmărite în activitatea managerială au fost:

- asigurarea independenţei judecătorilor în îndeplinirea activităţilor de

înfăptuire a justiţiei, respectiv preocuparea ca activitatea judecătorilor să

se exercite într-un sistem străin de ingerinţe exterioare sau interioare, prin

evitarea oricăror interferenţe în activitatea acestora dar şi prin respectarea

actelor şi deciziilor judecătorului cu privire la acte ce ţin de desfăşurarea

activităţii de judecată, în raporturile sale cu ceilalţi colegi, personalul

auxiliar şi terţii ;

- preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte

categorii de personal;

- respectarea şi asigurarea respectării regulilor privind repartizarea

informatizată a cauzelor şi continuitatea completului de judecată ;

- identificarea şi folosirea pârghiilor care să asigure soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil;

- măsuri care duc la îmbunătăţirea activităţii instanţei  , respectiv : emiterea

de ordine de serviciu clare şi concise şi luarea măsurilor necesare pentru

ca personalul să înţeleagă pe deplin atribuţiile stabilite ; monitorizarea

permanentă a procentului de operativitate al instanţei ; rezolvarea rapidă a

corespondenţei , în special a celei care are implicaţii în rezolvarea

dosarelor ; responsabilizarea judecătorilor în scopul unei verificări mai

atente a lucrărilor întocmite de grefieri ;monitorizarea redactărilor

hotărârilor judecătoreşti; verificarea comportamentului personalului şi

jandarmilor în relaţia cu publicul ; organizarea spaţiului disponibil în

instanţă pentru asigurarea accesului publicului şi evitarea aglomerării.

- îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare ale managerului, atât în relaţia

cu personalul, cât şi în cadrul raporturilor instanţei cu instituţiile şi

organismele implicate în activitatea de judecată, cu justiţiabilii şi cu

publicul, în general, respectiv cu mass-media.

33

3.6 Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia

datelor cu caracter personal

Instanţele au datoria de a-şi dezvolta rolul de educator în ceea ce priveşte

misiunea justiţiei de a proteja drepturile fundamentale ale omului, contribuind

astfel la creşterea încrederii publicului în sistemul de justiţie văzut ca instituţie

cheie în funcţionarea unei societăţi democratice si la crearea unei relaţii de

respect şi încredere a cetăţeanului cu justiţia bazată pe respect si încredere. Este

foarte important ca instanţele să-si dezvolte capacitatea de a comunica public;

chiar dacă, aparent, comunicarea externă a instanţelor este deschisă, transparentă

si totală prin caracterul deschis al majorităţii şedinţelor de judecată, se constată

că cetăţenii nu percep întotdeauna acest mesaj.

Se impune astfel reflectarea activităţii instanţei într-o informare a

publicului constantă, înţelegând că imaginea unei instituţii nu depinde doar de

calitatea serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea sa de a-şi

comunica funcţia proprie în societate.

Judecătoria Slobozia a înfiinţat în conformitate cu Legea nr. 544/2001 , un

birou pentru relaţii publice, în vederea asigurării accesului oricărei persoane la

informaţiile de interes public.

Pentru evidenţa oficială a activităţii desfăşurate în temeiul Legii 544/2001

s-a întocmit un registru pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind

accesul liber la informaţiile de interes public.

La nivelul Judecătoriei Slobozia s-a înregistrat următoarea evidenţă:

- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public înregistrate - 12

- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public redirecţionate spre

soluţionare altor instituţii, conform art. 24 din HG 123/2002 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001- 0

Numărul total de solicitări înregistrate, departajat pe domenii de interes:

- Plângeri/petiţii - 4

34

- Date statistice - 0

- Cauze pe rol - 8

Total: 12

Numărul total de solicitări înregistrate, departajat după modalitatea de

soluţionare a acestora:

· Solicitări rezolvate favorabil - 12

· Solicitări respinse - 0

În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal,în cadrul

Judecătoriei Slobozia s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice luate pentru

protejarea datelor cu caracter personal, în acord cu „Cerinţele minime de

securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal”, aprobate prin Ordinul nr.

52/2002 al Avocatului Poporului

Astfel, computerele şi terminalele de acces sunt instalate în încăperi

care se pot încuia; de asemenea, s-a efectuat instruirea personalului, în sensul că

utilizatorii au fost informaţi cu privire la prevederile Legii 677/2001.

Documentele care emană de la instanţă poartă codul operatorului de date

cu caracter personal.

Pentru apărarea drepturilor protejate de Legea 677/2001, în vederea

obţinerii accesului nemijlocit la informaţie ( dosarele instanţei), solicitantul

( reprezentant mass-media) este rugat să dea o declaraţie pe proprie răspundere

în consonanţă cu prevederile art. 5 alin 2 litera e din actul normativ mai sus

menţionat, în sensul că jurnalistul îşi declară un interes legitim în obţinerea

informaţiei solicitate, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau

drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate.

3.7 Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la JURINDEX.

35

a) Portalul Judecătoriei Slobozia este actualizat în permanenţă, astfel că

toate modificările de interes public privind activitatea instanţei sunt imediat

accesibile.

Pagina de prezentare conţine informaţii actuale privind datele de contact şi

conducerea instanţei.

Site-ul permite consultarea organigramei instanţei, a listelor de şedinţe,

căutarea dosarelor după mai multe criterii de căutare( număr de dosar, numele

uneia dintre părţi), precum şi aflarea unor informaţii statistice şi a unor

informaţii de interes public( programul de funcţionare cu publicul,rapoartele de

activitate, actele normative care privesc sistemul judiciar etc.) .

Soluţiile date în cadrul activităţii de judecată sunt introduse de îndată în

sistemul informatic, pentru facilitarea accesului persoanelor interesate la aceste

informaţii.

Pentru respectarea dispoziţiilor art. 265 din HCSM 387/2005, portalul

instanţei este completat şi actualizat permanent, prin publicarea jurisprudenţei

relevante, în scopul realizării unei practici judiciare unitare.

b) În cursul anului 2009, documentele care au fost stocate în format

electronic au fost acelea care au fost redactate şi înmagazinate în aplicaţia

ECRIS (încheierile de şedinţă şi hotărârile judecătoreşti).

Având în vedere Hotărârea nr. 1788 din 15 10 2009 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii pentru completarea Regulamentului de

Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti , la nivelul Judecătoriei Slobozia

s-au luat măsuri pentru organizarea activităţii de arhivare electronică, în sensul

că au fost desemnaţi grefierul care supraveghează activitatea şi grefierii arhivari

care să realizeze această activitate.

c) Judecătoria Slobozia nu participă încă la programul JURINDEX; deşi

instanţa a furnizat sentinţele pentru ca biroul de informatică al Tribunalului

Ialomiţa să realizeze baza de date, s-a constata că nu se poate proceda la

36

anonimizarea conţinutului hotărârilor, întrucât Tribunalul Ialomiţa nu deţine

softul necesar.

Până în momentul în care va exista suportul logistic corespunzător ,

Judecătoria Slobozia va continua să transmită sentinţele în vederea măririi bazei

de date.

3.8 Asigurarea liberului acces la justiţie

Una din direcţiile de acţiune în cadrul reformei sistemului judiciar este

garantarea accesului liber la justiţie, drept garantat de art.6 pct.1 din

Convenţie, cât şi prin art.21 din Constituţia României.

La Judecătoria Slobozia se urmăreşte o bună informare a justiţiabililor

prin intermediul judecătorului de serviciu care are un program zilnic de la 8,30

la 12,30; serviciul asigură şi primirea cererilor de orice natură, depuse la instanţă

de către justiţiabili şi alţi participanţi procesuali ( martori, experţi, interpreţi,

reprezentanţi ai instituţiilor publice sau private).

De asemenea, în cadrul instanţei, pentru a veni în sprijinul justiţiabililor,

s-au pus la dispoziţia acestora ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la

justiţie ( în vederea înţelegerii limbajului de specialitate, a modului de

funcţionare a sistemului sau a primirii unor noţiuni juridice minime, care să le

permită formularea unor cereri pertinente) , iar comunicarea din oficiu a

informaţiilor de interes public se realizează prin afişarea acestora în spaţii

special amenajate. În acelaşi scop, tot în cursul acestui an s-au instalat, în sala

paşilor, 2 puncte de informaţii (info-chioşcuri).

Deşi se invocă deseori de către justiţiabili îngrădirea accesului liber la

justiţie prin instituirea în sarcina titularului acţiunii a obligaţiei de plată a taxei

de timbru şi lipsa gratuităţii a procesului civil, aceste situaţii nu reprezintă o

îngrădire reală a accesului liber la justiţie deoarece Legea taxelor judiciare de

timbru nr. 146/1997 prevede scutirea de plată a taxei judiciare de timbru pentru

37

anumite categorii de cauze civile, iar legislaţia naţională asigură şi alte garanţii

efective pentru finalizarea procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu

posibilităţi materiale reduse. În acest sens exemplificăm dispoziţiile Ordonanţei

de Urgenţă nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

În baza textelor de lege menţionate la Judecătoria Slobozia în cursul

anului 2009 au fost formulate cereri de asistenţă judiciară având ca obiect

scutiri şi eşalonări privind plata taxei judiciare de timbru sau acordarea de

apărare şi asistenţă gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.

Cererile au fost soluţionate în conformitate cu exigenţele OUG 51/2008 ,

dar şi în lumina art. 6 CEDO.

3.9 Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a

personalului instanţei

Prin impactul deosebit pe care îl au criteriile de evaluare şi

calificativele acordate asupra carierei magistraţilor, activităţii de evaluare a

judecătorilor, reglementată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 676/2007 i s-a dat importanţa cuvenită şi în cadrul Judecătoriei Slobozia.

În cursul anului 2009, ca urmare a schimbărilor intervenite în ceea ce

priveşte conducerea instanţei şi componenţa corpului judecătorilor, a fost

necesar a se înainta, către Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea de

schimbare a componenţei comisiei de evaluare în sensul de a se lua act de

calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare a doamnei Boboc Maria

Oana, preşedinte delegat al instanţei , în locul doamnei judecător Muşat Viorica,

şi de atestare ca evaluator şi de numire, în cadrul comisiei, a doamnei judecător

Soare Mariana, în calitate de membru al comisiei, şi a doamnei judecător Iancu

Mioara, în calitate de membru supleant . Propunerea a fost înaintată la data de 2

noiembrie 2009.

A existat o preocupare permanentă, atât pentru membrii comisiei, cât şi

pentru ceilalţi judecători, pentru informarea, respectiv cunoaşterea şi respectarea

38

standardelor de evaluare astfel cum au fost stabilite prin Ghidul de evaluare

aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10 din 17

ianuarie 2008, în scopul stimulării dezvoltării profesionale.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în

anul 2009 nu s-a pus problema iniţierii vreunei proceduri disciplinare.

3.10 Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi

vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora

Faţă de aspectele prezentate în cadrul analizei calitative a activităţii

instanţei, concluzia este aceea că, în anul 2009 nu s-au putut înregistra progrese

în această direcţie ci, în cel mai bun caz, indicatorii relevanţi s-au păstrat la

acelaşi nivel ca şi în anul anterior.

Factorii negativi care au afectat activitatea instanţei în ultimii ani

( insuficienţa resurselor materiale, problemele grave de personal) şi-au perpetuat

efectele nefavorabile şi în 2009, întrucât judecătorii şi personalul auxiliar de

specialitate s-au confruntat în continuare cu un volum de muncă excesiv, fapt

care a diminuat performanţele activităţilor îndeplinite.

Cu toate acestea, există câteva măsuri care trebuie avute în vedere,

pentru a remedia aspectele care ţin de conduita profesională a tuturor lucrătorilor

instanţei, urmărind astfel înlăturarea deficienţelor care ţin exclusiv de atitudinea

personalului.

Astfel, judecătorii şi pe funcţionarii instanţei trebuie, ca şi până acum,

să-şi desfăşoare activitatea cu profesionalism, dăruire şi bună-credinţă în

realizarea scopului urmărit de instanţă. Toţi membrii personalului trebuie să

conştientizeze faptul că activitatea lor reprezintă o parte indispensabilă din

activitatea instanţei, iar neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor

de serviciu afectează negativ activitatea întregii instanţe.

Trebuie stimulată percepţia magistraţilor că aceştia aparţin unui grup

39

profesional de elită, imaginea unei profesii meritorii, de prestigiu şi a unei

condiţii sociale superioare care presupune demnitate şi moralitate. În egală

măsură, trebuie depăşit sentimentul membrilor personalului de presta o muncă

nerecompensată suficient, fapt ce determină pe unii dintre aceştia să adopte o

atitudine de neimplicare sau de efort minim.

Din această perspectivă, apreciem că preşedintele trebuie să urmărească

stimularea factorilor motivaţionali ( dezvoltarea personală la locul de muncă,

posibilitatea de avansare, munca interesantă şi sentimentul de împlinire) care

induc cele mai bune performanţe în activitatea instanţei.

Trebuie stimulată psihologia judecătorilor, dar şi a personalului auxiliar,

pentru realizarea unor scopuri comune : calitatea muncii, respectul pentru

performanţă, pentru prestigiul personal, dar şi al instanţei.

CAPITOLUL 4

GESTIONAREA RESURSELOR

4.1 Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Pentru Judecătoria Slobozia este prevăzut un număr de 14

judecători, inclusiv două funcţii de conducere, aceea de preşedinte şi de

vicepreşedinte. În prezent funcţionează 11 judecători, din care 8 definitivi.

Schema de personal a fost concepută anterior intrării în vigoare a Legii nr.

275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, lege prin care s-a dispus ca executarea

pedepselor să se desfăşoare sub supravegherea ,controlul şi autoritatea

judecătorului delegat care, potrivit art. 6 alineat 5 din acelaşi act normativ, nu

poate desfăşura alte activităţi. În condiţiile în care atât judecătorul delegat cât şi

supleantul acestuia sunt judecători care funcţionează la Judecătoria Slobozia,

40

concluzia este aceea că, de la început, instanţa funcţionează cu unul , respectiv

doi ( în perioada vacanţei judecătoreşti) judecători mai puţin. Faţă de datele

prezentate, rezultă că 7, respectiv 6 judecători definitivi asigură atât o mare parte

a activităţii instanţei cât şi atribuţiile de conducere.

Soluţia este aceea a schimbării concepţiei asupra schemei de

personal, prin suplimentarea acesteia cu 1-2 posturi de judecător, pentru a reface

deficitul creat prin apariţia legislativă la care am făcut referire.

În anul 2009 , ca urmare a transferării la alte instanţe în anul 2008 a 3

judecători, a faptului că un judecător este delegat la Penitenciarul Slobozia, iar

în perioada vacanţei judecătoreşti un alt judecător este delegat la Penitenciarul

Slobozia (magistraţi care în perioada delegării nu pot participa la şedinţe de

judecată), având în vedere şi faptul că un alt judecător nu s-a aflat în activitate în

perioada15 ianuarie 2009- 1 iulie 2009, practic activitatea instanţei a fost

asigurată până la începutul vacanţei judecătoreşti de 7 judecători definitivi şi 1

judecător stagiar, adică jumătate din numărul de judecători cu care este

prevăzută schema.

Începând cu luna iulie 2009, la Judecătoria Slobozia au fost numiţi

domnul Agachi Daniel – Ciprian ( judecător definitiv) şi doamnele Patraş Dana

– Petrina şi Cozan Raluca – Elena ( judecători stagiari); doamna judecător

Brânzan Cristina, începând cu data de 3 august 2009 s-a aflat în concediu de

odihnă, urmat de concediu de studii( a revenit la data de 7 decembrie 2009, iar

ca urmare a promovării examenului de capacitate, a optat pentru desfăşurarea

activităţii de judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti). De asemenea,

doamna judecător Alecsiu Octavia – Marcela a fost transferată de la data de

01.09.2009 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti , iar doamna judecător Muşat

Viorica a promovat la Tribunalul Călăraşi începând cu data de 15 septembrie

2009

După cum se poate observa, media judecătorilor care au activat efectiv

în cele patru trimestre ale anului 2009 la Judecătoria Slobozia a fost de 7

41

judecători definitivi şi 1 sau 2 judecători stagiari (luându-se în considerare

durata perioadelor în care unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul

anului activitate de judecată datorită motivelor arătate).

În ceea ce priveşte situaţia grefierilor, Judecătoria Slobozia are

prevăzut un total de 29 posturi, din care 22 grefieri de şedinţă ( inclusiv

grefierul-şef), 4 grefieri arhivari, 2 aprozi, un şofer.

Grefierii sunt repartizaţi după cum urmează: grefierul - şef, 14 grefieri

de şedinţă, 2 grefieri arhivari, 1 grefier la biroul de executări penale, 1 grefier la

compartimentul de înregistrare persoane juridice (asociaţii , fundaţii, sindicate,

societăţi agricole ), 1 grefier delegat pentru repartizarea aleatorie a cauzelor , 1

grefier cu atribuţii de tehnoredactare.

Faţă de schema prevăzută pentru Judecătoria Slobozia trebuie

menţionat că există două posturi vacante, din care unul pe perioadă determinată

( având în vedere că un alt grefier se află în concediu de creştere a copilului).

Schema de personal nu este adaptată volumului de activitate a instanţei

nici în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate.

Având în vedere totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanţei în anul

2009(au fost înregistrate un număr de 7442 dosare, stocul de la începutul anului

fiind de 1396 dosare, rezultând un număr total de 8838 dosare), rezultă că

încărcătura medie a unui grefier în anul 2009 a fost de 631 dosare ( raportat la

numărul de dosare nou intrate plus stocul existent) , respectiv 531 dosare

( raportat numai la numărul de dosare nou intrate).

De menţionat că participarea la şedinţele de judecată a unui grefier este

săptămânală , cu o medie de 60 de dosare pe şedinţă, iar activităţile anterioare

respectiv ulterioare şedinţei de judecată ce constau, pe lângă atribuţiile

prevăzute în regulamentul de funcţionare şi în introducerea datelor în aplicaţia

ECRIS, face ca timpul necesar întocmirii tuturor lucrărilor să fie insuficient pe

parcursul orelor de program determinând astfel efectuarea de ore suplimentare.

42

Faţă de toate aceste considerente şi având în vedere şi faptul că

încărcătura medie la nivel de ţară a unui grefier este de 331 dosare, astfel cum

rezultă din proiectul „Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi

asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010”, apreciem că Judecătoria

Slobozia se confruntă cu un deficit de grefieri, fiind necesară mărirea schemei

de personal cu un număr suficient de posturi care să conducă la echilibrarea

muncii , ceea ce ar determina atât creşterea eficienţei cât şi asigurarea calităţii

lucrărilor întocmite de aceştia.

O posibilitate de echilibrare a schemei de personal auxiliar ar putea fi şi

detaşarea/delegarea de grefieri de la instanţele cu surplus de personal.

4.2 Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Judecătoria Slobozia funcţionează într-o clădire edificată în anul 1980

care nu a suferit reparaţii de la data construirii, clădire care necesită lucrări de

consolidare şi modernizare; sediul este comun cu cel al Tribunalului Ialomiţa ,

astfel că spaţiile de lucru sunt insuficiente. Activitatea arhivei este grav afectată

prin insuficienţa locului de depozitare (atât pentru arhiva curentă, cât şi pentru

dosarele soluţionate definitiv, arhivate şi conservate). Birourile judecătorilor şi

ale personalului auxiliar şi sălile de judecată ( acestea din urmă fiind folosite

deopotrivă şi de Tribunalul Ialomiţa) sunt în stare precară, având tâmplărie şi

mobilier degradate; posibilităţile de încălzire şi de aclimatizare există însă

acestea sunt ineficiente din cauza stării construcţiei.

În prezent au fost demarate procedurile care urmăresc efectuarea

reparaţiilor capitale şi a modernizărilor, în sensul că s-au luat măsuri pentru

organizarea licitaţiei în vederea închirierii unui spaţiu în care să-şi desfăşoare

activitatea Tribunalul Ialomiţa. În ceea ce priveşte Judecătoria Slobozia,

activitatea acestei instanţe va continua în acelaşi sediu, concomitent cu

desfăşurarea lucrărilor de şantier.

Există astfel , în orizontul imediat, problema referitoare la desfăşurarea

43

activităţii în condiţii total improprii; în condiţiile în care judecătoria nu are

personalitate juridică şi nu este ordonator de credite, nu se pot lua, în plan intern,

măsuri cu impact direct. Considerăm însă că se impune realizarea unei

corespondenţe susţinute şi argumentate , adresată ordonatorilor de credite,

pentru identificarea şi alocarea resurselor bugetare în vederea închirierii unui

spaţiu de funcţionare şi pentru Judecătoria Slobozia.

Problema insuficienţei resurselor financiare a existat pe tot parcursul

anului 2009, fondurile băneşti fiind insuficiente pentru întocmirea şi expedierea

lucrărilor şi pentru desfăşurarea activităţii în general. Deşi, prin măsurile luate

de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, s-a asigurat expedierea, în

România, a citaţiilor şi a hotărârilor judecătoreşti, instanţa s-a confruntat cu

imposibilitatea comunicării citaţiilor în străinătate ( nefiind alocate fonduri) şi cu

inexistenţa fondurilor pentru achiziţionarea consumabilelor ( hârtie pentru

imprimantă şi pentru copiatoare, rechizite pentru desfăşurarea activităţii arhivei,

a registraturii şi a grefei) şi a carburanţilor. În mod relativ frecvent, judecătorii

au suportat costul colilor folosite şi al carburanţilor utilizaţi în deplasările în

interes de serviciu.

Cu privire la posibilităţile de remediere , se va realiza o informare

completă şi promptă a conducerii Tribunalului Ialomiţa, pentru a putea fi luate

măsuri adecvate.

CAPITOLUL 5

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI

ORGANISME PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

44

5.1 În raportul cu Consiliul Superior al Magistraturii , activitatea

instanţei s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege şi de regulamente şi în

raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.

În cadrul instanţei se aduce la cunoştinţa judecătorilor hotărârile CSM

care vizează activitatea judecătorilor.

De asemenea instanţa a răspuns la solicitările din adresele Consiliului

Superior al Magistraturii în timp util.

Se impune optimizarea comunicării, prin realizarea unui schimb de

informaţii operativ şi eficient. Este necesar ca răspunsul la solicitările adresate

să fie corect şi complet, transmis cu promptitudine, după cum solicitările

formulate de Judecătoria Slobozia să fie transpuse într-un mesaj coerent , în care

obiectul solicitării să fie uşor identificabil.

5.2 În raportul cu parchetul corespunzător în grad , cele mai

importante aspecte ţin de gestionarea conflictelor apărute în materia măsurilor

preventive ( când sesizarea instanţei s-a făcut fără respectarea termenelor

procedurale), sau în problema restituirii dosarelor pentru înaintarea căilor de atac.

Trebuie găsite soluţii, la nivelul conducerii instanţei şi al parchetului,

materializate într-o bună colaborare, scopul fiind evitarea punerii uneia din

părţile implicate într-o situaţie de criză, ca, de exemplu, anunţarea oficială a

posibilităţii aplicării amenzilor judiciare persoanelor care produc întârzierile

nejustificate.

5.3 În raportul cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici,

precum şi cu experţii judiciari, colaborarea trebuie să pornească de la

percepţia aceşti participanţi la realizarea actului de justiţie au un aport

indispensabil, drept pentru care trebuie încurajată o conduită reciprocă de

respect şi de responsabilitate.

Buna colaborare cu Baroul Ialomiţa are în vedere, pe de o parte, plata

onorariului pentru asistenţa juridică acordată în materie penală ( potrivit

45

procedurii prevăzute în Protocolul nr.61573/2008 încheiat între Ministerul

Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România) , respectiv

încuviinţarea ajutorului judiciar sub forma asigurării unor servicii de a

reprezentare judiciară prin avocat ( potrivit OUG 51/2008); pe de altă parte, se

impune stabilirea unui standard de calitate în conduita profesională a avocaţilor,

prin monitorizarea participării acestora la actul de justiţie, atât din perspectiva

prezenţei lor, cât şi din perspectiva substanţei asistenţei sau reprezentării, pentru

evitarea unei apărăi formale, în scopul apărării dreptului cetăţeanului la un

proces echitabil.

Raporturile cu experţii judiciari au drept obiectiv principal depunerea

lucrărilor într-un termen rezonabil, aceasta fiind cauza obiectivă principală care

duce la tergiversarea proceselor. Credem că managerul trebuie să manifeste

interes pentru aducerea la cunoştinţa personalului a tuturor informaţiilor noi în

domeniu ( schimbarea procedurii de numire a experţilor, actualizarea listelor de

experţi, corespondenţa relevantă purtată cu organismele de conducere ale

experţilor)

5.4 În raportul cu mass – media ( în special având în vedere că

îndeplinesc şi funcţia de purtător de cuvânt al instanţei), trebuie pornit de la

premisa că său este acela de a fi „gardianul democraţiei” şi, aşadar, trebuie să

poată avea acces şi la date ale activităţii de judecată, întrucât puterea

judecătorească este un pilon esenţial al societăţii.

De aceea trebuie stimulat un schimb de informaţii regulat, consecvent,

deschis, cu jurnaliştii de la toate instituţiile de presă , indiferent de audienţa lor

( naţională, regională sau locală). De altfel, majoritatea solicitărilor de acces

liber la informaţiile de interes public aparţine jurnaliştilor şi, până în prezent,

cererile au fost soluţionate în mod favorabil.

46

5.5 Raporturile cu justiţiabilii şi cu publicul, în general sunt, în fapt

esenţa activităţii instanţei, întrucât scopul este realizarea unui sistem judiciar

independent, imparţial, credibil şi eficient, ca o condiţie esenţială pentru

consolidarea principiilor statului de drept si asigurarea supremaţiei legii.

De aceea s-a dat maximă importanţă asigurării eficienţei activităţii

Biroului de Informaţii Publice şi de soluţionare a petiţiilor, s-a urmărit

îmbunătăţirea comunicării directe cu destinatarii activităţii judiciare,

înţelegându-se că publicul are dreptul de a primi informaţiile de care are nevoie

pentru a înţelege sistemul de justiţie şi pentru a-şi exercita drepturile

recunoscute de o societate democratică.

5.6. Raporturile cu societatea civilă

Existenţa societăţii civile este o necesitate, fiind cea care veghează la

respectarea valorilor şi legilor într-un stat democratic.

În anul 2008, imaginea justiţiei în societate a continuat să nu fie una dintre

cele mai bune. În acest context, societatea civilă a devenit mai interesată de

rezultatele sistemului judiciar iar instanţele de judecată şi-au arătat interesul

pentru a crea condiţii pentru o mai bună relaţie cu societatea civilă pentru o

percepţie corectă şi pozitivă a actului de justiţie. Pentru crearea unor bune relaţii

cu societatea civilă, pe pagina de internet a Judecătoriei Slobozia sunt accesibile

informaţii de interes public iar instanţa a răspuns la chestionarele şi sondajele

întreprinse de societăţile civile şi organismele interesate şi a dat datele statistice

solicitate pentru ilustrarea cat mai reală a sistemului judiciar.

Prin aceste măsuri apreciem că se creează condiţiile pentru realizarea unor

raporturi constructive şi cu societatea şi cu cetăţenii pe care justiţia îi deserveşte.

De asemenea, se creează premisele pentru ca justiţia să fie respectată şi

corect evaluate de către justiţiabili.

47

CAPITOLUL 6

CONCLUZII

Asigurarea resurselor financiare şi a unui cadru economico – financiar

unitar, îmbunătăţirea managementului resurselor umane şi realizarea unui cadru

legislativ coerent şi unitar privind administrarea resurselor reprezintă condiţii

esenţiale pentru buna administrare a justiţiei ca serviciu public.

Fără îndoială că procesul de satisfacere a acestor cerinţe fundamentale

dezvăluie vulnerabilităţi ale sistemului judiciar sub toate aceste aspecte;

identificarea disfuncţiilor şi găsirea soluţiilor pentru depăşirea acestora presupun

efortul comun şi interdependent al autorităţilor şi instituţiilor publice, prin luarea

măsurilor administrative, economice şi chiar politice adecvate.

Având în vedere că instanţa este unitatea administrativă de bază a justiţiei,

problemele constatate la nivel general în sistem se proiectează, în mod

proporţional, în activitatea Judecătoriei Slobozia, activitatea acesteia fiind

afectată de factori negativi de naturi diferite, astfel cum s-a arătat în cadrul

prezentului raport, care a dorit să cuprindă activitatea complexă a instanţei.

După cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate

relativ bune la aproape toţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilorrelativ bune la aproape toţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilor

generate de volumul de activitate şi de deficitul de ocupare a posturilor degenerate de volumul de activitate şi de deficitul de ocupare a posturilor de

judecători şi grefieri.judecători şi grefieri.

Subdimensionarea schemei de personal şi permanentizarea desfăşurării

activităţii cu deficit de judecători şi de grefieri au avut efecte negative majore

asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţie.

Avem însă în vedere că justiţia este gardianul statului de drept, întrucât,

prin aplicarea legii, se asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale

ale omului, se păstrează ordinea socială ( prin securizarea circuitului civil şi prin

sancţionarea conduitelor neconforme legii) şi se constituie într-un reper de

48

imparţialitate în echilibrul puterilor în stat ( prin acţiunea judecătorilor

independenţi şi inamovibili).

Din această perspectivă trebuie continuate eforturile de a avea un corp al

magistraţilor şi al grefierilor bine pregătit, sens în care vor rămâne prioritare

activităţile de pregătire profesională.

De asemenea, se va urmări realizarea unei cât mai bune comunicări cu

cetăţeanul, care este beneficiarul activităţii judiciare, pentru evitarea oricăror

distorsiuni în procesul de receptare a mesajelor transmise de instanţă.

Preşedinte – judecător MARIA OANA BOBOC

Membrii colegiului de conducere

judecător RALUCA MARIANA IVĂNICĂ

judecător MARIANA SOARE

49