r o m a n i a - justportal.just.ro/197/documents/bilant 2013.doc · web viewr o m a n i a...
TRANSCRIPT
R O M A N I AJUDECATORIA BRASOV
ANALIZA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORIEI
BRAŞOV PE ANUL 2013
1
C U P R I N S
INTRODUCERE
SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2013 (4)
CAPITOLUL I
STAREA INSTANTEI IN ANUL 2013 (6)
Secţiunea 1 Activitatea instanţei (6)
1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii (6)
1.2. Încărcătura pe judecător (25)1.3. Operativitatea pe instanţa, pe secţii/complete specializate,
in diferite materii si pe judecător (45)1.4. Managementul resurselor umane (61)
Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei (66)
Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie (69)
3.1. Accesul la justiţie (69)3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor
pronunţate. Indicele de desfiinţare (70)3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor
(inclusiv pe materii) (75)3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei (80)3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului
auxiliar (80)
CAPITOTLUL II
2
PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2013 (83)
CAPITOLUL III
INDEPENDENTA SI RASPUNDERE, INTEGRITATE SI TRANSPARENTA
Secţiunea 1 Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2013 (85)Secţiunea a 2-a Aspecte privind răspunderea
personalului instanţei (penala, disciplinara etc.) (85)
Secţiunea a 3-a Aspecte privind integritatea personalului si asigurarea transparentei la nivelul instanţei (86)
CAPITOLUL IV
ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN
ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ (87)
CAPITOLUL V
RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA (88)
CAPITOLUL VI
3
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE (91)
INTRODUCERE
SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2013
SediulJudecătoria Braşov îşi desfăşoară activitatea, alături de
Tribunalul Braşov, în sediul situat pe str. 15 Noiembrie, la nr. 45, într-o clădire cu trei nivele, aflată în administrarea operativă a Ministerului Justiţiei.
Din punct de vedere funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Braşov se prezintă ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii instanţei, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc.
Spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 3 sali destinate şedinţelor Camerei de Consiliu (una comuna cu Tribunalul Braşov), 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).
Organizarea administrativăTeritorial, Judecătoria Braşov are în circumscripţia sa
municipiul Braşov şi un număr de alte 3 oraşe si 14 comune cu satele aferente.
Judecătoria Braşov este judecătoria cu cea mai mare activitate dintre cele 4 judecătorii aflate in subordinea Tribunalului Braşov, cat si dintre cele 7 judecătorii din cadrul Curţii de Apel Braşov.
Schema de judecători a Judecătoriei Brasov era la sfârşitul anului de 42 de locuri, aceasta crescând cu doua locuri in cursul anului 2011.
4
Judecătoria Braşov este condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii secţiilor civila si penala şi de un colegiu de conducere constituit în data de 24.10.2005, fiecare cu atribuţiile specifice, exercitate în limita competenţelor legale.
În cadrul Judecătoriei Braşov funcţionează din luna august a anului 2007 două secţii: civilă, respectiv penală. In materie civila au fost constituite iniţial 18 completuri de judecata, insa numărul acestora a crescut treptat, astfel ca la finele anului 2013 completurile active din secţia civila erau in număr de 28. In materie penala au fost constituite 9 completuri de judecata, insa in prezent acestea sunt reduse la 6.
În cadrul secţiei civile au funcţionat un număr de 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „fond funciar” si 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „minori si familie”.
În secţia penală numărul total al completurilor la sfârşitul anului 2013 era de 6, toate fiind specializate in judecarea cauzelor cu minori. In plus, la nivelul secţiei penale funcţionează si doua completuri specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie, titularii acestora fiind desemnaţi din cadrul aceloraşi 6 judecători ai secţiei.
Din colegiul de conducere al Judecătoriei Braşov, alături de preşedinte, au făcut parte 4 judecători aleşi, cate doi din fiecare secţie.
La Judecătoria Braşov au fost convocate şi organizate, în condiţiile Legii nr. 304/2004 şi ale Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, adunări generale ale judecătorilor, în exercitarea atribuţiilor statuate în dispoziţiile art. 51 din legea menţionată şi ale art. 19 din Regulament.
În cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea compartimentele auxiliare prevăzute în art. 37 din Regulament, respectiv grefa, registratura, arhiva (penală, civilă şi cea pasivă), biblioteca, precum şi Biroul de informare şi Relaţii Publice. Acesta din urmă, condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei cu aprobarea colegiului de conducere, are în componenţa sa un număr de 2 judecători şi doi grefieri.
5
CAPITOLUL I.
STAREA INSTANTEI IN ANUL 2013
Secţiunea 1 Activitatea instanţei
1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii
În anul 2013, Judecătoria Braşov a soluţionat un număr de 37.323 dosare din cele 49667 cauze care au rulat pe rolul sau in cursul anului de referinţa (cauze nou intrate si stocul din anul anterior).
Comparativ cu anii anteriori situaţia se prezintă astfel:
VOLUMULDE
ACTIVITATE2010 2011 2012 2013
NUMAR TOTAL DE DOSARE
46.725 45.763 45.492 49.667
DOSARE SOLUTIONATE
34.289 32.770 31.451 37.323
6
Numărul total de dosare aflat pe rolul judecătoriei în anul 2013 a crescut raportat la toţi cei trei ani anteriori. Faţă de anul 2012 procentul de creştere este de 8,41 %.
Raportat la anul 2011 procentul de creştere este de 7,87 % iar faţă de anul 2010 procentul de creştere este de 5,93 %.
Creşterea numărului de dosare înregistrate în anul 2013 s-a datorat în mare măsură modificării competenţei instanţei de executare prin Noul Cod de procedură civilă intrat în vigoare la data de 15.02.2013. Modificarea competenţei instanţei de executare a condus la creşterea numărului de dosare având ca obiect încuviinţarea executării silite de la 7.382 în anul 2012 la 13.462 în 2013. Această modificare legislativă a condus şi la creşterea numărului de dosare având ca obiect contestaţie la executare, numărul acestora urmând să crească progresiv în anul 2014.
In ceea ce priveşte rata de soluţionare (calculata prin raportarea cauzelor noi la cele soluţionate intr-un an de zile, evoluţia este următoarea:
INSTANTA 2010 2011 2012 2013
CAUZE NOI 34.625 33.327 32.499 35.626
CAUZE SOLUTIONATE
34.289 32.770 31.451 37.323
7
RATADE
SOLUTIONARE
99,02% 98,32% 96,77% 104,76
Se observă o creştere a ratei de soluţionare în raport cu anii anteriori. Creşterea este semnificativă şi are la bază creşterea numărului de dosare pentru care procedura civilă prevede soluţionarea într-un termen scurt ( încuviinţări de executare silită, contestaţii la executare, cereri de suspendare provizorie a executării silite).
In ceea ce priveşte rata de soluţionare pe fiecare luna, situaţia se prezintă pe anul 2013 astfel:
LUNA DOSARE NOI INREGISTRATE
DOSARE SOLUTIONATE
RATA LUNARA DE
SOLUTIONAREianuarie 3.257 3041 93,37%februarie 3.275 3.500 106,87%
martie 2.609 3.318 127,18%aprilie 3.089 4.339 140,47%
mai 2.565 2.829 110,29%iunie 2.346 3.291 140,28%iulie 3.413 2.405 70,47%
august 2.696 1.636 60,68%septembrie 2.888 2.957 102,39%octombrie 3.341 3.568 106,79%noiembrie 2.969 3.075 103,57%decembrie 3.178 3.364 105,85%
Tabelul de mai sus arata ca lunile in care se înregistrează cea mai scăzuta rata de soluţionare (intre 60 şi 70 %) sunt lunile de vacanta judecătoreasca (iulie si august – când se judeca numai dosarele urgente). Totodată, o rata sub 100% se mai înregistrează si in luna ianuarie lună care urmează unei perioade de vacanta.
In concluzie, este evident ca daca sistemul judiciar ar beneficia de suficiente resurse umane care sa permită asigurarea unui flux continuu al activităţii, corelat cu respectarea dreptului la
8
odihna al personalului instanţei, acest lucru ar avea numai influente pozitive asupra sistemului in întregul sau.
Din totalul de 35.626 dosare noi înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov in anul 2013, 31.557 s-au înregistrat pe secţia civila, iar 4069 dosare s-au înregistrat pe secţia penala.
In cadrul secţiei civile s-au soluţionat in 2013 un număr de 33.452 dosare, in timp ce secţia penala a soluţionat 3.871 dosare.
Volumul de activitate al secţiei civile in anul 2013 se apreciază prin raportare la numărul total de dosare rulate, anume 44.901 dosare (nou intrate împreuna cu stocul din anii anteriori).
La fel, si secţia penala a înregistrat un volum de activitate determinat de cele 4766 cauze rulate.
Tabelul si graficul de mai jos evidenţiază evoluţia volumului de activitate pe secţii, prin raportare la ultimii 4 ani de zile.
SECTIA CIVILA
VOLUMULDE
ACTIVITATE2010 2011 2012 2013
NUMAR TOTAL DE DOSARE
42.850 41.988 41.580 44.901
DOSARE SOLUTIONATE
31.205 29.751 28.236 33.452
9
SECTIA CIVILA 2010 2011 2012 2013
CAUZE NOI 31.655 30.343 29.344 31.557
CAUZE SOLUTIONATE
31.205 29.751 28.236 33.452
RATADE SOLUTIONARE 98,57% 98,04% 96,22% 106 %
EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA CIVILA
10
Potrivit datelor prezentate, activitatea secţiei civile a crescut fata de anul 2012 cu un procent de 7,4% si cu un procent de 6,49% fata de anul 2011.
In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei civile si acestea înregistrează din punct de vedere statistic o creştere cu 9,78% fata de anul 2012 si cu 7,96% fata de anul 2011.
In concluzie insa, fata de procentele relativ mici in care a oscilat volumul de activitate al secţiei civile in ultimii trei ani de zile (indiferent ca le luam in calcul pe cele statistice sau pe cele reale), este evident ca acesta se păstrează la acelaşi nivel, diferenţele nefiind semnificative.
SECTIA PENALA
VOLUMULDE ACTIVITATE 2010 2011 2012 2013
NUMAR TOTAL DE DOSARE
3.875 3.776 3.912 4766
DOSARE SOLUTIONATE
3.084 3.018 3.215 3871
11
SECTIA PENALA 2010 2011 2012 2013
CAUZE NOI 2.970 2.985 3.155 4069
CAUZE SOLUTIONATE
3.084 3.018 3.215 3871
RATADE
SOLUTIONARE103,83% 101,10% 101,90% 95,13
EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA PENALA
12
Potrivit datelor prezentate, in mod evident activitatea secţiei penale s-a înscris pe un trend ascendent, înregistrând o creştere atât fata de anul 2012 cu 17,92%, cat si fata de anul 2011 cu 20,78%. Faţă de anul 2010 creşterea este de 18,7 %.
In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei penale, in cifre absolute acestea au scăzut fata de 2012 cu 6,77%, fata de 2011 cu 5,79%, iar fata de 2010 cu 8,7%.
Ceea ce este important de semnalat insa la nivelul secţiei penale, este împrejurarea ca pentru anii 2010, 2011 şi 2012 rata de soluţionare înregistrata la nivelul secţiei depăşeşte procentul de 100%. În anul 2013 scăderea numărului de dosare soluţionate se datorează creşterii încărcăturii pe completurile penale ca urmare a creşterii numărului de dosare nou înregistrate în anul 2013, diferenţa fiind semnificativă, respectiv de 914 dosare în condiţiile în care numărul de completuri a rămas neschimbat.
In concluzie, volumul de activitate al secţiei penale se menţine in trend crescător, creşterea înregistrându-se raportat la fiecare din ultimii trei ani anteriori, potrivit celor mai sus redate.
13
14
In 2013, in cadrul instanţei au funcţionat completuri specializate in materia „fond funciar” si in materia „minori si familie”.
Situaţia cauzelor intrate si soluţionate pe completurile specializate ale secţiei civile in 2013, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:
VOLUMUL DE ACTIVITATE
PE COMPLETURI SPECIALIZATE
2010 2011 2012 2013
DOSARE STOC ANTERIO
R
CAUZE NOI
SOLUTIONATE
STOC ANTERIO
R
CAUZE NOI
SOLUTIONATE
STOC ANTERIO
R
CAUZE NOI
SOLUTIONATE
STOCANTERIO
R
CAUZE NOISOLUŢIONATE
FONDFUNCIAR 180 72 140 112 63 84 91 62 85 68 48 56
MINORISI
FAMILIE1.49
92.324 2.518 1.30
51.912 2.047 1.17
02.235 2.304 1101 1723 1957
LITIGIICU
PROFESIONISTI
2.182
12.276
11.721 2.443
12.731
11.587 3.587
13.943
12.581 4649 10521 12041
15
16
In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „fond funciar”, se constata ca acesta continua pe acelaşi trend descendent înregistrat in ultimii 4 ani.
Astfel, daca in 2010 instanţa a fost investita cu 252 cauze de fond funciar (stoc anterior si cauze noi), in anul 2011 numărul acestor cauze s-a redus la 175, iar in anul 2012 la 153, scăderea continuând si in anul 2013, când numărul acestor cauze rulate in instanţa s-a ridicat la numai 116.
Scăderea numărului de cauze a determinat o scădere corespunzătoare a numărului cauzelor soluţionate in aceasta materie, de la 184 in 2011, la 85 in 2012 si respectiv la 56 in 2013.
Rata de soluţionare a cauzelor de fond funciar, aceasta se menţine de 3 ani la peste 100% ( 194% - 2010, 133% - 2011, 137% - 2012 şi 116 % - 2013).
COMPLETURI SPECIALIZATE FOND FUNCIAR - SECTIA CIVILA
17
In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „minori si familie”, se constata ca acesta, după ce a înregistrat în 2012 o creştere uşoara, de 5,84%, în anul 2013 a scăzut cu 22,9%.
Astfel, daca in 2010 instanţa a fost investita cu 3.823 cauze de minori si familie (stoc anterior si cauze noi), in anul 2011 numărul acestor cauze s-a redus la 3.217, iar in anul 2012 a crescut la la 3.405, pentru ca in anul 2013 numărul acestor cauze să scadă semnificativ la 2.824.
In ceea ce priveşte dosarele soluţionate in aceasta specializare, numărul lor s-a situat la 2.518 in 2010, a scăzut la 2.047 in 2011, a crescut la 2.304 în 2012 pentru ca în anul 2013 să scadă la 1975.
Rata de soluţionare a oscilat de asemenea in ambele sensuri, de la 108,34% in 2010, s-a redus uşor la 107,06% in anul 2011, după care a scăzut câteva procente in 2012, ajungând la 103,08% iar în anul 2013 a crescut la 114,62%, dar, ceea ce este foarte important, menţinându-se in ultimii 3 ani de zile la un procent de peste 100%.
18
COMPLETURI SPECIALIZATE MINORI SI FAMILIESECTIA CIVILA
In ceea ce priveşte cauzele având ca obiect „litigii cu profesionişti”, deşi nu exista la nivelul instanţei completuri specializate in judecarea acestora, având in vedere numărul lor important, acestea au fost evidenţiate distinct in ultimii 3 ani de zile, constatându-se ca numărul lor a înregistrat o creştere uşoara, dar constanta in fiecare an (2010, 2011, 2012) până în anul 2013 când numărul acestora a scăzut.
Astfel, daca in 2011 instanţa a avut de soluţionat 15174 cauze cu litigii cu profesionişti, in anul 2012 numărul acestor cauze a crescut la 17530, iar in anul 2013 a scăzut la 15470, procentul de creştere fiind de 1,95% fata de 2011 si procentul de scădere faţă de anul 2012 fiind de 11,76% fata de anul 2012.
Litigiile cu profesionişti soluţionate in 2010 au fost in număr de 11.721, in anul 2011 in număr de 11.587, in anul 2012 în număr de 12.581 iar în anul 2013 a scăzut la 12.041.
Rata de soluţionare a acestor cauze s-a situat in 2011 la 91,01%, a scăzut in 2012 la 90,23% şi a crescut în 2013 la 114,44%.
LITIGII CU PROFESIONISTI - SECTIA CIVILA
19
20
Evoluţia volumului de activitate înregistrat pe completurile specializate ale secţiei penale in 2013, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:
VOLUMUL DE ACTIVITATE
PE COMPLETURI SPECIALIZATE
2010 2011 2012 2013
DOSARE STOC ANTERIO
R
CAUZE NOI
SOLUTIONATE
STOC ANTERIO
R
CAUZE NOI
SOLUTIONATE
STOC ANTERIO
R
CAUZE NOI
SOLUTIONATE
STOCANTERIO
R
CAUZE NOISOLUŢIONATE
CORUPTIE 4 2 1 5 4 4 5 3 5 4 2 2
MINORI 65 61 59 67 65 54 78 53 90 65 67 59
21
In cadrul secţiei penale au funcţionat doua completuri specializate in judecarea cauzelor de corupţie. In cursul anului 2013 au existat pe rolul instanţei 6 cauze de „corupţie” (4 in stoc si 2 dosare noi) si au fost soluţionate 2 dintre acestea.
Volumul de activitate pe completurile de „corupţie” a crescut constant in anii 2010 şi 2011 şi a înregistrat o scădere în anii 2012 şi 2013 . Astfel, de la 2 dosare in 2010 la 4 dosare in 2011, a scăzut la 3 dosare in 2012 şi la 2 dosare în 2013, înregistrând astfel in anul de referinţa o constantă faţă de 2010, o scădere cu 50% faţă de 2011 şi cu 66,66% fata de 2012.
Dosarele soluţionate au crescut cu fiecare an pînă în anul 2013 cînd numărul acestora a scăzut. Astfel, după ce in 2010 a fost soluţionat un singur dosar, in 2011 au fost soluţionate 4 dosare iar în anul 2012 au fost soluţionate 5 dosare. În anul 2013 procentul dosarelor soluţionate a scăzut cu 60% faţă de 2012, cu 50% faţă de 2011 şi a crescut cu 50% faţă de 2010.
Rata de soluţionare a fost in 2010 de 50%, a crescut in 2011 la 100%, a crescut din nou in 2012 la 166,66%, a revenit la 100 % în 2013.
DOSARE DE CORUPTIE - SECTIA PENALA
In cadrul secţiei penale au funcţionat 6 completuri specializate in judecarea cauzelor cu minori. In cursul anului
22
2013 au existat pe rolul instanţei 132 cauze penale cu minori (65 in stoc si 67 dosare noi) si au fost soluţionate 59 dintre acestea.
Volumul de activitate pe completurile investite cu soluţionarea cauzelor cu minori in materie penala a înregistrat o constanta, creşterile si scăderile fiind nesemnificative.
Astfel, in 2010 au existat pe rolul instanţei 126 dosare penale cu minori, in anul 2011 numărul lor a fost de 132, in 2012 numărul a crescut la 131 dosare, după care, in 2013 a crescut la 132 dosare.
Astfel, volumul de activitate in 2013 a crescut cu 4,55%, a rămas constant faţă de 2011, a crescut fata de 2012 cu 0,76%.
Dosarele soluţionate in aceasta specializare au fost in număr de 59 in anul 2010, in număr de 54 in anul 2011, in număr de 90 in 2012 si in număr de 59 in anul 2013.
In ceea ce priveşte dosarele soluţionate, in anul 2013 au fost soluţionate acelaşi număr de dosare din 2010, s-a înregistrat o creştere cu 9,2% fata de 2011 şi o scădere semnificativă cu 34,45% faţă de anul 2012.
Rata de soluţionare a fost in 2010 de 96,72%, in anul 2011 de 96,72%, in anul 2011 a fost de 83,07%, in anul 2012 a fost de 169,81% iar în anul 2013 aceasta a scăzut la la 88,05 %.
DOSARE PENALE CU MINORI - SECTIA PENALA
23
Pe materii, evoluţia situaţiei cauzelor nou intrate este redata in tabelul de mai jos:
MATERIA CAUZE NOU INTRATE PROCENT
SCADERE CRESTERE
2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2009 2010 2011 2012
PENAL 2.827 2.970 2.985 3.155 4.069 - - - - 43,88% 37% 36,3% 28,96%
CIVIL 26.718 31.655 30.343 29.344 31.577 - 0,25% - - 18,18% - 4,06% 7,60%
TOTAL 29.545 34.625 33.328 32.499 35.646 - 0,25% - - 20,64% 2,94% 6,95% 9,68%
24
Evoluţia stocului de dosare înregistrat la sfârşitul fiecăruia din ultimii 5 ani este prezentata in tabelul de mai jos:
MATERIA
PROCENT
2009 2010 2011 2012 2013 SCADERE CRESTERE
2009 2010 2011 2012 2009 2010 2011 2012
PENAL 905 791 757 697 895 1,11% - - - - 13,14% 18,22% 28,48%
CIVIL 11.195 11.645 12.236 13.347 11449 - 1,69% 6,44% 14,23% 2,26% - - -
TOTAL 12.100
12.436
12.993 14.044 12344 - 0,74% 5% 12,11% 2,01% - - -
25
EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE LA FINAL DE AN
26
La sfârşitul anului 2013, stocul de dosare nesoluţionate este de 12.344 dosare din care în civil un număr de 11449 cauze (dosare pe rol + dosare suspendate) şi de 895 cauze penale (dosare pe rol + dosare suspendate).
Ceea ce este important de relevat este creşterea, stocului de dosare in materie penala, cu un procent de 28,48% faţă de anul 2012, cu un procent de 18,22 faţă de anul 2011 şi cu un procent de 13,14% faţă de anul 2010. Faţă de anul 2009 stocul a scăzut cu un procent de 1,11%.
În materie civilă, după ce în ultimii 4 ani stocul de dosare s-a aflat în creştere, în anul 2013 acesta a scăzut cu un procent de 14,23 % faţă de anul 2012, cu un procent de 6,44% faţă de anul 2011, cu un procent de 1,64% faţă de anul 2010 şi a crescut cu un procent de 2,26% faţă de anul 2009.
În ce priveşte creşterea stocului de dosare în materie penală cu 28,48% ( faţă de 2012) se explică prin creşterea semnificativă a numărului de dosare penale înregistrate în 2013, respectiv cu 28,96%. De asemenea trebuie precizat că în anul 2012, până în luna septembrie, au funcţionat un număr de 7 complete penale, numărul acestora reducându-se la 6 pe tot parcursul anului 2013. O altă cauză a creşterii stocului de dosare o reprezintă stabilirea şedinţelor de judecată la 2 săptămâni ceea ce a determinat acordarea unor termene mai lungi. Necesitatea stabilirii şedinţelor de judecată a fost cauzată de posibilitatea penitenciarului de a prezenta inculpaţii numai în anumite zile ale săptămânii.
27
1.2. Încărcătura pe judecător
In ceea ce priveşte încărcătura pe fiecare judecător in parte, ca si in anii precedenţi, aceasta a fost analizata prin raportare la toata activitatea acestora, respectiv dosarele rulate si soluţionate in şedinţele publice de judecata, in camera de consiliu si pe serviciul de permanenta, incidente, precum si atribuţiile pe sectoare si altele administrative, toate aceste activităţi presupunând timp si consum fizic, psihic si intelectual, determinant pentru stabilirea gradului real de încărcare.
In cursul anului 2013 la Judecătoria Braşov au desfăşurat activitate specifica un număr de 40 de judecători (in care sunt incluşi si cei care deţin funcţii de conducere - deci cu activitate de judecata mai restrânsa, dar si cei care au funcţionat pentru scurte perioade in instanţa), dar numai 34 dintre aceştia au activat pe întreaga perioada a anului, media anuala a judecătorilor prezenţi la serviciu fiind de 37.
Hotărârea Plenului CSM nr. 469/2011 retine ca Judecatoria Brasov se număra printre instanţele care înregistrează un deficit de cel puţin 10 posturi de judecători, ceea ce spune suficient despre gradul de încărcare al judecătorilor instanţei.
Este de asemenea important de avut in vedere si faptul ca aceste concluzii, care privesc deficitul de 10 posturi de judecător si încărcătura semnificativa au fost rezultatul aprecierii raportate la numărul total de posturi, la acel moment de 39, si nicidecum la numărul judecătorilor care activează efectiv, fiind bine ştiut faptul ca Judecătoria Braşov a funcţionat in ultimii 6 ani in mod constant cu un număr intre 3 - 6 judecători mai puţin decât posturile prevăzute in schema.
Încărcătura pe judecător nu se poate aprecia obiectiv numai in funcţie de numărul de dosare rulate ci trebuie analizata si din perspectiva atribuţiilor specifice secţiei in care activează judecătorii.
Este relevant de apreciat încărcătura pe judecătorii Judecătoriei Braşov si prin raportare la încărcătura media pe tara stabilita de CSM. Judecătoria Braşov rămâne una din instanţele încărcate situându-se pe locul 9 conform Raportului CSM privind activitatea instanţelor în primul semestru al anului 2013.
Daca am aprecia înc ă rcătura intr-un mod simplist, prin raportare exclusiv la numărul dosarelor rulate si la schema de judecători (in prezent de 42 de locuri), rezulta ca din cele 49.667 dosare pe care Judecatoria Brasov le-a avut pe rol in anul 2013, fiecărui judecător urmau sa ii revină 1.182 dosare.
28
Insa, daca am aprecia încărcătura la numărul judecătorilor care au activat efectiv in instanţa si care in medie s-a ridicat la 37, rezulta ca înc ă rcătura medie pe judecător in cadrul Judecătoriei Braşov in 2013 a fost de 1.342 dosare.
In ceea ce priveşte dosarele soluţionate, in anul 2013, raportat la schema de 42, fiecare judecător a soluţionat in medie 888 dosare.
In mod evident insa încărcătura reala a judecătorilor trebuie apreciata si prin contabilizarea tuturor celorlalte atribuţii cărora aceştia trebuie sa le facă fata in cursul anului, atribuţii care pot fi mai greu cuantificate numeric si care, cum s-a mai arătat, se regăsesc in diverse atribuţii străine şedinţei de judecata, precum activitatea in compartimentele auxiliare (executări penale, executări civile, evidenta practicii instanţelor de control judiciar), sau alte atribuţii administrative cu care sunt însărcinaţi de-a lungul anului.
Nivelul încărcăturii este esenţial de apreciat si prin prisma pragurilor de volum optim stabilite prin programul adoptat de către CSM. Astfel, prin acest program s-a stabilit faptul ca in decursul unui an un judecător nu poate fi încărcat cu mai mult de 5.060 puncte complexitate, deoarece in caz contrar s-ar ajunge la o supranormare a judecătorului respectiv, supranormare care in mod inevitabil afectează negativ calitatea actului de justiţie, calitatea hotărârilor si chiar independenta judecătorului in cauza.
In cadrul secţiei penale, dat fiind serviciul de permanenta pe care trebuie sa-l asigure judecătorii secţiei, potrivit programului CSM, punctajul maxim a fost stabilit la 2.783 puncte.
In anul 2013, la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov au funcţionat in medie 28 de judecători si au soluţionat cereri cu complexitate totala de 124.454 puncte, ceea ce înseamnă o medie de 4.444 puncte complexitate pentru fiecare judecător, daca cererile s-ar putea repartiza in mod egal către toţi judecătorii secţiei, lucru care nu este posibil.
Astfel, in cadrul secţiei civile funcţionează un număr de 3 judecători care au avut norma redusa la jumătate (preşedintele, vicepreşedintele – fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acestora si o alta doamna judecător căruia Colegiul, pentru motive de sănătate, i-a aprobat reducerea normei de încărcare la jumătate), un judecător care are norma redusa cu 10 procente (purtătorul de cuvânt) si o doamna judecător care are norma redusa cu 25% (preşedintele secţiei civile - fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acesteia).
29
Daca la aceste puncte (care reflecta numai ceea ce s-a soluţionat) se va adăuga încărcătura pe care a presupus-o si restul cauzelor studiate si rulate, dar care nu s-au soluţionat pana la finele anului, se poate trage cu uşurinţa concluzia ca nivelul de încărcare al judecătorilor secţiei civile a depăşit semnificativ in anul 2013 pragul maxim stabilit de către CSM pentru asigurarea condiţiilor optime desfăşurării unei activităţi in limite normale, rezonabile.
In anul 2013, in cadrul secţiei penale a Judecătoriei Braşov, au activat 6 judecători, iar soluţiile pronunţate la nivelul secţiei au totalizat 19.662 puncte complexitate, ceea ce înseamnă o medie pentru fiecare judecător al secţiei de 3277 puncte (fata de 2.783 pragul maxim stabilit).
Si in cadrul secţiei penale depăşirea pragului maxim de încărcare este evident ca s-a produs in anul 2013 deoarece acest punctaj reflecta numai ceea ce s-a soluţionat efectiv, nu si restul dosarelor rulate de judecătorii secţiei.
In cele ce urmează vom prezenta doua tabele cuprinzând situaţia separata a celor doua secţii civila si penala, precum si activitatea sub aspect cantitativ a judecătorilor care, in decursul anului, au funcţionat in cadrul secţiilor, urmând ca pentru judecătorii care nu au funcţionat constant si pe tot parcursul anului in secţia respectiva sa se facă menţiuni in dreptul acestora cu privire la perioada cat au activat in cadrul fiecărei secţii.
30
VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI PENALEIN ANUL 2013
NR.
NU
ME
JUD
ECAT
OR
SED
INTE
DE
JUD
ECAT
A (+
SED
INTE
CAM
ERA
CON
SILI
U, P
ERM
ANEN
TA)
NR.
DO
SARE
CU
CAR
E A
FOST
INVE
STIT
NR.
DO
SARE
SO
LUTI
ON
ATE
INCA
RCAT
URA
PUN
CTAJ
SO
LUTI
ON
AT
1. DEGAN – POP CARMENPreşedinte instanţap cererile cu caracter secret
0(+49)
0(+64)
0(+64) 384
2. MILU GRATIELAVicepreşedinte instanţacererile cu caracter secret
0(+7)
0(+8)
0 (+8) 48
3. SIMION MIHAELA cererile cu caracter secret
0(+3)
0(+5)
0(+5)
30
4. MARUŞCA BOGDANA MARIAPreşedinte delegat 01.09.2013 cererile cu caracter secret
0(+2)
0(+2)
0(+2)
12
5. CALIN NICOLETAPreşedinte secţie
25(+100)
480(+171)
457(+171)
3355
6. ALDEA ANGLIANA 24(+85)
557(+165)
423(+166)
3.099
7. GAVRILA CIPRIAN 26(+77)
547(+136)
416(+136)
3.084
8. MOISA CRISTINAVicepreşedinte delegat
31(+134)
532(+259)
443(+259)
3.793
31
01.07.2013 – 31.12.2013
9. BACIOIU LUCICA 25(+77)
582(+156)
433(+156)
3.264
10. VIDAEF ADRIANA 3(+8)
143(+28)
43(+28)
340
11. LIŢĂ MARIUS 12(+25)
233(+46)
133(+46)
927
12. OPREA CĂTĂLIN 9(+35)
345(+61)
181(+61)
1326
32
33
In graficul de mai sus este prezentat punctajul maxim cu care in mod optim ar putea fi investit un judecător care activează in secţia penala, dar sunt prezentate si punctele soluţionate de fiecare judecător care a activat in cadrul secţiei.
Graficul evidenţiază faptul ca 5 dintre judecătorii secţiei, chiar si numai prin punctele de complexitate soluţionate, au depăşit limita maxima de încărcare anuala stabilita, insa este evident ca încărcarea reala a fost superioara pragului maxim pentru toţi judecătorii secţiei care au activat întregul an in instanţa.
In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei penale, situaţia se prezintă astfel:
NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI
CALIN Nicoleta 91,78%
95,13%
ALDEA Angliana 85,97%OPREA Cătălin 84,48%MOISA Cristina 98,88%GAVRILA Ciprian 87,21%VIDAEF Adriana 100%BACIOIU Lucica 88,72%LIŢĂ Marius 81,59%
34
35
Preşedintele si vicepreşedintele instanţei (Carmen Degan si Gratiela Milu, Maruşca Bogdana) au soluţionat numai cereri privind interceptarea si înregistrarea comunicărilor care se soluţionează in rata de 100%, ceea ce explica si faptul ca rata de soluţionare a secţiei nu a fost depăşita de niciunul dintre judecătorii care au activat curent in cadrul acesteia.
Încărcătura medie pe judecător in cadrul secţiei penale s-a apreciat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de dosare cu care a fost investit si numărul mediu de dosare soluţionate.
Toţi judecătorii secţiei penale, cu excepţia preşedintelui de secţie, au exercitat atribuţii in sectorul „executări penale” si toţi, fără excepţii, au fost planificaţi in serviciul de permanenta. In plus, judecătorii Cristina Moisa si Ciprian Gavrila au asigurat titularii completurilor de „corupţie”, iar doamna judecător Angliana Aldea a exercitat atribuţii de monitorizare a aplicării legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.
De asemenea, doamna judecător Cristina Moisa a exercitat atribuţii specifice in scopul evidenţierii practicii instanţelor de control judiciar. În perioada 01.07.2013 – 31.12.2013 d-na judecător a fost delegată pe funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Braşov.
Pe de alta parte, doamna judecător Nicoleta Calin a exercitat atribuţii specifice in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei penale si in ceea ce priveşte studiul profesional al judecătorilor secţiei, dar si in scopul unificării practicii la nivelul secţiei, a soluţionat, in lipsa preşedintelui si a vicepreşedintelui instanţei, cererile privind autorizarea interceptărilor si înregistrărilor si a fost delegata la Penitenciarul Codlea in perioadele in care domnul judecător Isac Marian (judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea) s-a aflat in concediu de odihna.
Judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea a fost asigurat tot de către Judecatoria Brasov, prin persoana domnului judecător Isac Marian.
Astfel, in baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei penale un judecător a intrat in medie in 26 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu un număr de 678 dosare si a soluţionat in medie un număr de 645 dosare.
36
VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI CIVILEIN ANUL 2013
NR. NUME JUDECATOR
NR.
SED
INTE
DE
JUD
ECAT
A(i
nclu
siv
Cam
era
Cons
iliu,
per
man
enta
, pr
oced
uri
NR.
TO
TAL
DO
SARE
CU
CA
RE A
FO
ST IN
VEST
IT
NR.
TO
TAL
D
OSA
RE
SOLU
TIO
NAT
E
(inc
lusi
v in
cide
nte)
INCA
RCAT
URA
PUN
CTAJ
SO
LUTI
ON
AT
1. DEGAN – POP CarmenPreşedinte instanţa(01.01 – 01.09.2013)
5(+40)
236(+279)
171(+282)
1474
2. MILU Ramona – GratielaVicepreşedinte instanţa(01.01-31.06.2013)
6(+15)
284(+33)
326(+48)
2.480
3. MARUSCA BogdanaPreşedinte secţie(01.01-01.09.2013)Preşedinte instanţă(01.09-31.12.2013)
23(+74)
585(+527)
511(+528)
4.072
4. BANU Elena 22(+73)
575(+169)
377(+1158)
2.931
5. ZUP Mihaelaspecializare minori si familie
8(+14)
485(+21)
219(+21)
1.685
6. BEUDEAN Elenaspecializare minori si familie
22(+71)
472(+172)
405(+173)
3.475
7. GHIDARCEA CristianPreşedinte Secţie civilă(01.09.-31.12.2013)
22(+40)
602(+85)
584(+81)
4.066
8. MEROIU Anca 22(+46)
803(+372)
614(+378)
4.949
37
9. MARINESCU Liviuspecializare fond funciar
42(+43)
992(+994)
760(+1003)
6.037
10. SAMPETRU Anda 22(+35)
665(+94)
549(+97)
4.011
11. VALEANU Ionela 21(+65)
659(+1.195
)
522(+1.200
)
4.883
12. NISTOR Catalina 6(+6)
378(+1)
230(+1)
1.335
14. MORARU Mihailaspecializare fond funciar
14(+2)
539(+2)
208(+2)
1.310
15. ROMANIUC Cornelia 22(+40)
828(+177)
653(+294)
4.898
16. POPESCU Laura 42(+33)
949(+54)
770(+57)
4.533
17. MOLDOVAN Dana Iuliana
22(+39)
838(+165)
653(+170)
4.575
18. CHISCOP Cristin Antonio 22(+75)
777(+1970)
628(+2074)
6.349
19. CADEA RobertSpecializare fond funciar
11(+29)
468(+57)
317(+56)
2.266
20. SOLCOI Carmen 12(+41)
461(+68)
353(+75)
2.329
21. ARAMA Mirela 21(+45)
774(+93)
656(+92)
4.248
22. LUCA Mihaelaspecializare fond funciar
22(+63)
842(+1604)
623(+1608)
6.056
38
23. SPATACEAN Lia 20(+57)
679(+572)
539(+566)
4235
24. NICULEASA DanielaSpecializare fond funciar
8(+4)
381(+59)
231(+60)
1.301
25. MUNTEANU Cristina 21(+23)
729(+237)
561(+237)
3.840
26. TOGAN Carmen 2(+62)
635(+1.563
)
540(+1.563
)
4.060
27. ACHTEN Laura 22(+54)
694(+1.003
)
543(+1.005
)
4.222
28. SIMION Mihaela 21(+39)
689(+1.165
)
577(+1.164
)
4.874
29. CARAIMAN Ioanajudecător stagiarianuarie – iulie 2013
11(+6)
709(+455)
678(+455)
2.367
30. VIOREANU Georgejudecător stagiarianuarie – iulie 2013
12(+6)
723(+510)
695(+510
)
2.532
31. NICA Alinaspecializare fond funciar
21(+73)
538(+203)
468(+207)
3352
32. DOGARU Roxana 21(+88)
640(+1758
)
558(+1785
)
4788
33. GHEORGHIU Ancaspecializare minori si familie
15(+22)
466(+55)
281(+56)
2.288
34. TĂNASE Alinaspecializare minori si familie
9(+38)
262(+150)
150(+146)
1.766
35. MAGDAŞ ALEXANDRAJudecător stagiarIulie – decembrie 2013
8(+17)
250(+55)
235(+57)
1.298
39
32. TĂNASE Alinaspecializare minori si familie
9(+38)
262(+150)
150(+146)
1.766
33. MOISA Cristinacauze date in competenta presedintelui instantei
0(+3)
0(+3)
0(+2)
13
Sunt importante următoarele menţiuni: încărcătura reala a judecătorilor Carmen Degan - Pop
(preşedintele instanţei până la data de 01.09.2013) si Graţiela Milu (vicepreşedintele instanţei până la data de 01.07.2013) este cea obţinuta prin cumularea încărcăturii realizate prin activitatea desfăşurata in ambele secţii (in secţia penala au soluţionat cererile privind autorizarea interceptărilor si înregistrărilor); aceleaşi doamne judecător au mai exercitat atribuţii in sectorul de investiri cu formula executorie a hotărârilor judecătoreşti ( până la data de 15.02.2013), in ceea ce priveşte Biroul de relaţii cu publicul, in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar si studiul profesional al judecătorilor secţiei civile, in domeniul protecţiei muncii, dar si in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar;
domnişoara judecător Elena Banu a avut pragul maxim anual stabilit de Colegiul de Conducere la 2.530 puncte – prag depăşit; doamna judecător a exercitat in timpul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii”
d-na judecător Bogdana Maruşca a avut nivelul de încărcătura stabilit tot prin Colegiul de Conducere la ¾ din maxim (adică 3.795) – prag depăşit; doamna judecător a mai exercitat atribuţii in scopul unificării practicii la nivelul secţiei civile, in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar, dar si in asigurarea studiului profesional al judecătorilor secţiei si in pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei civile; doamna judecător a exercitat toate atribuţiile aferente funcţiilor de conducere ori de cate ori au lipsit din instanţa atât preşedintele cat si vicepreşedintele acesteia;
doamna judecător Anda Sampetru – purtătorul de cuvânt - a beneficiat de asemenea de o reducere de 10% (4.554);
40
doamnele judecător Laura Popescu si Cristina Munteanu au desfăşurat in cursul anului si atribuţii in sectorul „executări civile”;
doamnele si domnii judecător Carmen Solcoi, Lia Spătăcean, Alina Nica, Cristin Chiscop, Luchian Rebeca si Robert Cadea au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii” şi delegaţi la organul financiar pentru soluţuinarea cererilor de acordare personalitate juridică asociaţiilor de proprietari;
doamnele si domnii judecători Cornelia Romaniuc, Iulia Moldovan, Anca Meroiu si Liviu Marinescu au exercitat in cursul anului, pînă la data de 15.02.2013 si atribuţii in sectorul „investire cu formula executorie alte înscrisuri”;
doamnele judecător Mihaela Simion, Ionela Văleanu, Laura Achten, Carmen Togan, Daniela Niculeasa, Mihaela Luca, Marinescu Liviu, Dogaru Roxana au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „încuviinţare executare silita”;
completurile specializate in judecarea cauzelor de fond funciar au fost asigurate de către doamnele şi domnii judecător Nica Alina, Niculeasa Daniela, Ghidarcea Cristian, Marinescu Liviu, Rebeca Luchian;
completurile specializate in judecarea cauzelor de minori si familie au fost asigurate de către doamnele judecător Mihaila Moraru, Mihaela Zup, Elena Beudean, Anca Gheorghiu, Vidaef Adriana, Rebeca Luchian şi Tănase Alina.
41
42
43
Reprezentarea grafica de mai sus nu cuprinde coordonatele cantitative ale activităţii judecătorilor stagiari – care au activat in instanţa numai 6 luni.
De asemenea, d-na judecător Luchian Rebeca a fost menţionată in graficul ce reprezintă încărcătura pe completele civile deşi în prima parte a anului 2013 a judecat în complet specializat minori şi familie.
In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei civile, situaţia se prezintă astfel:
NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI
MEROIU Anca 97,35%
106%
MORARU Mihaila 61,94%POPESCU Laura 95,60%MAGDAŞ Alexandra 105,79MILU Gratiela 92,30%ARAMA Mirela 113,6%NISTOR Catalina 89,88%NICA Alina 98,68%SAMPETRU Anda 97,87%MOLDOVAN Iulia 97,97%ROMANIUC Cornelia 96%MARUSCA Bogdana 100,77%ZUP Mihaela 61,38%CADEA Robert 91,64%ASMARANDEI Alexandru
70,35%
MARINESCU Liviu 98,65%CHISCOP Cristin 101,54%DOGARU Roxana 99,53%GHIDARCEA Cristian 111,2%BEUDEAN Elena 107%BANU Elena 86%DEGAN POP Carmen 99,34%VALEANU Ionela 98,9%LUCA Mihaela 98,32%MUNTEANU Cristina 96,72%NICULEASA Daniela 81,28%SOLCOI Carmen 89,35%ACHTEN Laura 95%SIMION Mihaela 100,75%
44
SPATACEAN Lia 100%SEVERINCU Vlad 59,49%
106%TOGAN Carmen 98,17%VIOREANU George 103,52%CARAIMAN Ioana 105,88%TANASE Alina 104,22%VIDAEF Adriana 123,76%GHEORGHIU Anca 129,11%LUCHIAN Rebeca 113.27%
45
46
47
În grafic au fost menţionaţi doar judecătorii care au activat mai mult de 6 luni în instanţă, fiind omişi judecătorii stagiari – Caraiman Ioana, Vioreanu George, Severincu Vlad, Asmarandei Alexandru, Magdaş Alexandra, judecătorii care au promovat la Tribunalul Braşov – Zup Mihaela, Niculeasa Daniela, Carmen Solcoi, Cadea Robert, d-na Milu Garţiela promovată la Curtea de Apel Braşov, precum şi d-na judecător Nistor Cătălina aflată în concediu pentru creştrea copilului din data de 31.05.2013 şi d-na judecător Mihaila Moraru aflată în concediu medical din luna aprilie 2013.
Încărcătura medie la nivelul secţiei s-a calculat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de şedinţe publice, numărul mediu de dosare cu ca au fost investiţi judecătorii secţiei si numărul mediu de dosare soluţionate de judecătorii secţiei.
Numărul mediu de şedinţe publice s-a calculat prin împărţirea numărului total al şedinţelor publice de judecata la 28 – numărul mediu de judecători care au activat in 2013 in cadrul secţiei civile, dar ţinându-se seama si ca la nivelul secţiei şedinţele publice sunt de doua feluri: simple (pentru judecătorii care asigura cate o şedinţa de judecata săptămânal) si duble (pentru judecătorii care asigura o şedinţa de judecata la fiecare doua săptămâni).
Numărul mediu de dosare cu care a fost investita secţia s-a calculat prin împărţirea numărului total de dosare la acelaşi număr de 28 de judecători.
Încărcătura medie pe judecător in cadrul secţiei civile s-a calculat prin împărţirea numărului total al dosarelor soluţionate la acelaşi număr de 28 de judecători activi.
Numărul de 28 de judecători s-a stabilit prin luarea in considerare a numărului judecătorilor care au activat in secţie mai putin de 6 luni, dar si al celor care in mod obişnuit asigura doar jumătate din activitatea de judecata normala.
Astfel, in baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei civile un judecător a intrat in medie in 23 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu 1.127 dosare si a soluţionat in medie un număr de 1194 dosare.
In ceea ce priveşte încărcarea reflectata in punctaj, la nivelul secţiei civile se constata ca pragul maxim a fost depăşit de un număr de 5 judecători in cadrul secţiei.
48
1.3. Operativitatea pe instanţa, pe secţii/complete specializate, in diferite materii si pe judecător
In ceea ce priveşte operativitatea pe instanţa în anul 2013 se înregistrează o creştere a acesteia la 78,14%, procent superior celui înregistrat în anii 2012 ( 74,76%), 2011 (75,85%), 2009 (73%), 2008 (76,76%) dar inferior celui înregistrat in 2010 (79,34%)
Operativitatea instanţei la nivelul anului 2013 s-a calculat ca si in anii anteriori, in sensul ca s-au avut in vedere numărul cauzelor nou intrate (35.636), numărul cauzelor aflate in stoc la începutul anului (12.344), dosarele suspendate la finele anului (1906) si dosarele soluţionate in cursul anului (37.323).
Împrejurarea ca operativitatea pe instanţa si pe materii se calculează prin raportare la toate dosarele care au existat pe rol in perioada de referinţa explica de ce aceste operativităţi vor fi mult inferioare operativităţii individuale a fiecărui judecător in parte, operativitate apreciata numai in raport de activitatea desfăşurata in şedinţa publica.
OPERATIVITATEA PE INSTANTA
49
Operativitatea în materie penală la nivelul anului 2013 a fost de 81,23% , inferioară celei din 2012 (82,39%) dar superioara celei din 2011 când s-a ridicat la 80,35%, in creştere semnificativa fata de 2010 (79,97%), 2009 (73,76%) si 2008 (78%).
Scăderea operativităţii se datorează numărului mai mare de dosare penale intrate în 2013 faţă de 2012, respectiv cu 916 dosare.
OPERATIVITATEA IN MATERIE PENALA
Operativitatea în materie civila la nivelul anului 2013 a fost de 77,80%, superioară celei din 2012 (73,79%), din 2011 (75,44%), din 2009 (73,08%) şi din 2008 (76%), dar inferioara celei înregistrate in 2010 (78,51%).
OPERATIVITATEA IN MATERIE CIVILA
50
In materia fondului funciar la începutul anului 2013 s-a pornit cu un stoc de 68 dosare si ulterior s-au înregistrat 48 cauze noi. Dintre acestea, in cursul anului 2013 au fost soluţionate 56 dosare si 21 au fost suspendate, ceea ce înseamnă un procent al operativităţii de 58,94%, ceea ce reprezintă o scădere fata de anii anteriori: 2012 (66,40%), 2010 (61,67%) şi o creştere faţă de anii anteriori 2011 (58,33%) şi 2009 (42,96%).
In ceea ce priveşte cauzele de minori si familie , stocul la începutul anului 2013 a fost de 1.101, iar in cursul anului s-au mai înregistrat încă 1.723 dosare. Dintre acestea au fost soluţionate un număr de 1957 cauze si au fost suspendate 316 cauze, ceea ce reprezintă un procent al operativităţii de 78,03%, superior celui înregistrat in anii 2012 ( 75,64%), 2011 (71,95%), 2010 (72,92%) şi anul 2009 (61,27%).
Completurile specializate in judecarea litigiilor cu profesionişti au început anul 2013 cu un stoc de 4.249 dosare, la care s-au adăugat cele 10.521 cauze noi. Dintre acestea 1253 au fost suspendate, iar un număr de 12.041 au fost soluţionate, ceea ce reprezintă o operativitate de 89,08%, superioara celei din anul 2012 (78,07%) şi 2011 (78,60%).
In concluzie in anul 2013, operativitatea pe completurile specializate înregistrând creşteri fata de anii anteriori, excepţie făcând numai cazul fondului funciar, unde se înregistrează o scădere a operativităţii cu care au fost soluţionate aceste cauze.
In ceea ce priveşte completurile specializate din secţia penala, s-a înregistrat următoarea situaţie:
Pe „corupţie” s-a pornit cu un stoc de 4 dosare, s-au mai înregistrat 2 cauze noi si au fost soluţionate 2 dintre acestea, ceea ce înseamnă un nivel al operativităţii de 33,33%.
51
Cauzele cu minori in materie penala au pornit cu un stoc de 65 dosare, s-au adăugat la acestea alte 67 cauze noi şi s-au soluţionat 59, ceea ce înseamnă o operativitate de 44,69%.
Concluzia este ca operativitatea înregistrata pe completurile specializate in materie penala este substanţial inferioara operativităţii înregistrate la nivelul secţiei penale (81,23%).
52
OPERATIVITATEA INREGISTRATA PE COMPLETURILE SPECIALIZATE IN MATERIE CIVILA2013
53
OPERATIVITATEA INREGISTRATA PE COMPLETURILE SPECIALIZATE IN MATERIE PENALA2013
54
Operativitatea pe judecător a fost calculata printr-o formula identica cu cea prin care s-a calculat operativitatea generala a instanţei, dar raportat la numărul de cauze cu care acesta a fost investit in cursul anului respectiv in şedinţa publica de judecat, fără a fi avute in vedere cauzele soluţionate in şedinţe ale Camerei de Consiliu sau şedinţe publice in procedura necontencioasa (investiri cu formula executorie, încuviintari executare, asociaţii si fundaţii, asociaţii de proprietari).
Soluţionarea cauzelor anterior enumerate se încadrează in atribuţiile cu care anumiţi judecători sunt investiţi separat de activitatea de judecata, corespunzător altor atribuţii delegate (practica de casare, relaţii cu publicul, executări civile etc.).
Pe de alta parte, contabilizarea acestor dosare la analizarea operativităţii fiecărui judecător ar favoriza judecătorii investiţi cu soluţionarea acestui gen de cauze, având in vedere ca respectivele cauze se soluţionează, in marea majoritate, la primul termen de judecata, pe de o parte, iar, pe de alta parte, activitatea judecătorilor care exercita atribuţii in restul sectoarelor (practica casare, executări civile/penale) ar rămâne necuantificata in contextul in care si aceste atribuţii necesita alocarea unui timp important.
Totodată, la acest capitol a fost analizata si măsura in care judecătorii instanţei au reuşit sa respecte recomandarea programului de asigurare a volumului optim de activitate, respectiv de a scoate in pronunţare, din fiecare şedinţa de judecata, cel puţin 25% din dosare.
55
56
OPERATIVITATEA JUDECATORILOR SECTIEI PENALE IN 2013SE
CTIA
NR. COMPLET/SPECIALIZAREA TITULAR
STOC01.01.2013 NUMAR
SEDINTEPUBLICE
DOSARE RULATE
ÎN ŞEDINŢ
A PUBLICA
CAUZE NOI
CAUZESOLUTIONATE
PROCENT MEDIU
SOLUTIONARE SEDINTA PUBLICA
OPE
RATI
VITA
TE
PEN
ALA
P11 – penal/minori
BACIOIULucica
94 25 1141 488 433 37,95 74,40%
P3 – penal/corupţie/minori
MOISACristina 28 25 815 504 453 55,58% 85,31
%P4* -
penal/minori
VIDAEFAdriana
100 3 156
43
43 27,56% 30,7%
P1* - penal/minori
ALDEAAngliana
65 24 1051 492 423 40,28% 75,94%
P5 – penal/coruptie/minori
CALINNicoleta
78 25 1004 487 447 44,52% 79,11%
P2* - penalcorupţie/minori
GAVRILACiprian 70 26 957 477 416 43,47% 76,05
%
57
PEP7 – penal/
minoriOPREACătălin
100 9 489 245 207 42,33% 60%
P 4* - penal/ minori
LIŢĂMarius
70 12 368 163 133 36,14% 57,08%
58
59
Graficul de mai sus reflecta faptul ca operativitatea judecătorilor care au funcţionat pe parcursul întregului an în secţia penală, a oscilat in 2013 intre 74,40% si 85,31%, limite inferioare celor înregistrate anul anterior.
Domnul judecător Marius Liţă, ca urmare a promovării la Curtea de Apel Braşov, a activat în secţia penală de la data de 01.01.2013 până la 01.05.2013.
D-na judecător VidaefF Adriana a activat în secţia penală începînd cu data de 01.05.2013, data transferului la Judecătoria Braşov, şi 17.06.2013, dată de la care a activat în secţia civilă.
Dl. judecător Oprea Cătălin a activat în secţia penală începînd cu data de 17.07.2013, data transferului la Judecătoria Braşov.
In ceea ce priveşte procentul de soluţionare, in cadrul secţiei penale recomandarea CSM pentru 25% a fost depăşita de toţi judecătorii secţiei.
60
61
OPERATIVITATEA JUDECATORILOR SECTIEI CIVILE IN 2013SE
CTIA
NR.
CO
MPL
ET/
SPEC
IALI
ZARE
ATITULAR
STO
C01
.01.
2013
NU
MAR
SE
DIN
TE
PUBL
ICE
DO
SARE
RU
LATE
CAU
ZE N
OI P
LUS
REPU
NER
ILE
PE
ROL
VECH
I
CAU
ZESO
LUTI
ON
ATE
SUSP
END
ATE
intr
e 01
.01.
2013
–
31.0
8.20
13
PROCENT MEDIUSOLUTIONARE
SEDINTA PUBLICA
OPE
RATI
VITA
TE
CIV
ILA
C1civil
MEROIUAnca
156 22 1498 647 614 106 44,11% 88,09%
C2minori
MORARU Mihaila
203 14 609 336 208 44 36,81% 42,02%
C 2minori
GHEORGHIU Anca
260 15 682 206 281 33 43,30% 64,90%
C3civil
SOLCOICarmen
50 12 690 411 353 38 54,14% 83,45%
C4civil
VALEANUIonela
113 21 1333 546 522 47 40,59% 85,29%
C5civil
DEGAN POPCarmen
59 5 374 177 171 16 47,76% 77,73%
C5*civil
BANUElena
122 22 1085 453 377 113 38,79% 81,60%
C6minori
BEUDEANElena
104 22 964 367 405 57 44,65% 97,83%
62
C7civilfond
funciar
LUCAMihaela
177 22 1481 665 623 83 44,56% 82,08%
C8civil
SIMIONMihaela
126 21 1306 563 577 58 46,23% 91,44%
C9civil
CHISCOPCristin
95 22 1504 682 619 102 44,15% 91,70%
C10civilfond
funciar
MARINESCULiviu
199 42 2241 793 760 101 35,51% 85,30%
C11civilfond
funciar
GHIDARCEACristian
89 22 1281 602 584 31 46,72% 88,48%
C12civilfond
funciar
CADEARobert
118 11 742 348 317 26 44,27% 72,04%
C 12civil/
minori
RACMANAlina
128 9 516 134 150 15 29,94% 60,73%
C13minori
ZUPMihaela
115 8 559 370 219 37 41,95% 48,88%
63
C 13minori
VIDAEFFAdriana
219 10 441 103 161 30 39,17% 55,14%
C14civil
ACHTENLaura
76 22 1244 618 543 53 61,29% 84,71%
C15civil
MARUSCABogdana
81 23 1216 504 511 34 43,23% 92,74%
C16civil/
minori/fond
funciar
LUCHIAN Rebeca
128 19 1072 356 420 44 40,86% 95,45%
C17civil
MOLDOVANIulia
163 22 1609 675 653 110 43,56% 89,70%
C18civil
SANPETRUAnda
99 22 1276 566 549 52 44,85% 89,56%
C19civil
TOGANCarmen
56 22 1493 579 540 46 37,32% 91,68%
C20civil
NISTORCatalina
122 6 529 256 230 29 46% 65,90%
C 21civil/fond
funciar
NICAAlina
57 21 1075 481 468 37 45,09% 93,41%
C22civil
ARAMAMirela
206 21 1682 568 656 88 41,15% 95,63%
C23civil
ROMANIUCCornelia
125 22 1450 703 653 100 48,37% 89,70%
64
C24civil
MILUGratiela
70 6 507 214 197 8 39,48% 71,38%
C25civilfond
funciar
NICULEASADaniela
82 8 590 299 231 28 41,10% 65,44%
C26civil
MUNTEANUCristina
141 21 1502 588 561 86 39,62% 87,25%
C28civil
SPATACEANLia
146 20 1408 533 539 53 39,78% 86,10%
C29civil
POPESCULaura
138 42 1836 811 770 75 43,73% 88,10%
C30stagiar
CARAIMAN Ioana
94 11 1181 615 678 6 57,70% 96,44%
C30stagiar
ASMARANDEIAlexandru
28 8 378 285 166 31 47,84% 98,86%
C31stagiar
VIOREANU George
69 12 1155 654 695 13 60,86% 97,89%
C31stagiar
MAGDASAlexandra
29 8 424 250 235 5 56,09% 85,77%
C32civil
DOGARURoxana
44 21 1213 596 558 47 47,86% 94,10%
65
C 33stagiar
SEVERINCUVlad
- 9 359 350 173 23 51,49% 52,91%
66
In ceea ce priveşte procentul de soluţionare, pragul minim recomandat de CSM de 25% a fost depăşit de toţi judecătorii care au activat in secţie, existând chiar situaţii in care acest procent a înregistrat valori mai mari decât dublul acestui prag.
In ceea ce priveşte operativitatea, media secţiei (77,80%) a fost depăşită de toţi judecătorii ce au activat întregul an în cadrul secţiei civile. Operativitatea scăzută, sub media secţiei, a fost înregistrată doar în cazul judecătorilor ce au activat, în medie, doar 6 luni în cursul anului 2013.
67
68
69
1.4. Managementul resurselor umane
Nr.Crt.
Categorii personal
01.01.2013 31.12.2013Finanţat
eOcupate Finanţate Ocupate
1. Judecători 40 40 42 412. Grefieri de
şedinţă49 49 53 53
3. Grefieri arhivar 12 12 14 144. Agent
procedural2 2 2 2
5. Aprod 3 3 3 36. Şofer 1 1 1 1
In cursul anului 2012, ca urmare a demersurilor conducerii instanţei, schema de judecători a Judecătoriei Brasov a fost suplimentata cu doua posturi fata de schema din 2011, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 469/2011. În cursul anului 2013 s-a suplimentat schema de judecători cu încă 2 posturi. Astfel, in prezent pot funcţiona in instanţa un număr de 42 judecători, număr oricum insuficient fata de volumul de activitate cu care se confrunta instanţa.
Important este faptul ca niciodată in ultimii 6 ani de zile Judecatoria Brasov nu a beneficiat de prezenta in instanţa a tuturor judecătorilor, in fiecare an intre 3 si 6 posturi fiind vacante temporar (din cauza delegărilor, concediilor de maternitate, concediilor medicale, seminarilor si chiar concediilor fără plata).
În ultimele 6 luni ale anului 2013 o doamnă judecător s-a aflat in concediu de îngrijire a copilului in vârsta de pana la 2 ani şi o doamna judecător s-a aflat in concediu medical. Pe parcursul întregului an 2013 un domn judecător a fost delegat la Penitenciarul Codlea iar o doamnă judecător s-a aflat în concediu fără plată.
Drept urmare, la nivelul Judecătoriei Braşov, in anul 2013 au funcţionat in medie numai 38 de judecători, 6 in secţia penala si 32 in secţia civila. Din cei 32 de judecători ai secţiei civile 5 au fost judecători stagiari.
Aceasta schema insuficienta se reflecta in gradul ridicat de încărcare al judecătorilor instanţei, încărcare analizata la o secţiune anterioara si care in ultimii 6 ani de zile s-a situat cu mult peste media naţionala.
70
Pe de alta parte, astfel cum am mai arata, este important de subliniat ca deşi încărcătura este raportata la toţi judecătorii activi, aceştia nu participa in aceeaşi măsura la activitatea de judecata, date fiind restul atribuţiilor cu caracter administrativ. Astfel, in realitate, încărcătura judecătorilor (si are din punct de vedere statistic, din nefericire, se raportează exclusiv la numărul de dosare) este mult mai mare, câta vreme nu este niciodată posibil ca absolut toţi judecătorii instanţei sa împartă egal dosarele pe care o instanţa le are de soluţionat intr-un an de zile.
Apreciem ca datele statistice prezentate sunt suficiente pentru a susţine lipsa de judecători cu care se confrunta instanţa noastră si mai ales faptul ca aceasta lipsa a început sa se manifeste din ce in ce mai acut odată cu creşterea de la an la an a volumului de activitate, iar Hotărârea Plenului CSM anterior menţionata vine sa întărească concluzia ca Judecatoria Brasov este împiedicata sa funcţioneze normal din cauza numărului mai mult decât insuficient de judecători care activează in instanţa.
Schema de personal auxiliar prevede 53 posturi de grefieri de şedinţa, 14 posturi de grefieri arhivari, 3 de aprozi, 2 de agenţi procedurali si unul de şofer.
In anul 2013 Judecătoria Braşov a funcţionat cu schema completa a personalului auxiliar, împrejurare care ne-a oferit ocazia sa dovedim faptul ca schema personalului auxiliar este grav deficitara, câta vreme, chiar si in condiţiile funcţionarii cu toate posturile ocupate efectiv, instanţa a întâmpinat serioase dificultăţi in desfăşurarea activităţii din acest punct de vedere.
Situaţia grefierilor de şedinţa care au activat in secţia civila, prezenta lor in instanţa, numărul de dosare pe care le-au rulat si numărul de şedinţe in care au intrat este prezentat de tabelul de la Anexa 1
Din cei 43 grefieri de şedinţa ai secţiei civile numai 31 au asigurat şedinţe publice de judecata in mod curent, astfel ca se poate spune ca aceştia, in anul 2013, au intrat in medie in 25 de şedinţe de judecata (intr-un ritm de doua şedinţe lunar), urmând sa avem in vedere ca şedinţele de judecata in materie civila sunt duble (ca număr de dosare si complexitate raportat la configurarea avuta in vedere prin programul de stabilire a unui program optim de activitate).
Mai menţionam ca: grefierul sef al instanţei a deservit cabinetul si a intrat in
şedinţele de judecata in care au fost repartizate dosarele date spre soluţionare in competenta expresa a preşedintelui instanţei (interceptări, suspendări provizorii, eliberare certificate europene etc.);
71
grefierul sef de secţie a asigurat si evidenta hotărârilor instanţelor de control judiciar precum si toata organizarea activităţii personalului auxiliar al secţiei civile;
un număr de 9 grefieri au asigurat activitatea in compartimentele auxiliare ale instanţei (repartizare ECRIS - 3, executări civile - 1, executări silite - 2, asociaţii si fundaţii - 1, statistica - 1, legalizari – 1).
Deficitul de personal auxiliar existent in prezent in special la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov are repercusiuni mult mai grave asupra funcţionarii justiţiei ca serviciu public, asupra calităţii actului de justiţie in general, decât îl avea in anii anteriori.
Potrivit analizei Grupului de lucru privind redistribuirea posturilor de personal auxiliar la nivel naţional, Judecătoria Braşov este singura instanţă din raza Curţii de Apel Braşov cu deficit de personal auxiliar.
Insa analiza mai sus menţionata a avut in vedere un volum de activitate (respectiv încărcătura din perioada 2006 - 2009) mult inferior celui la care personalul Judecătoriei Braşov trebuie sa facă fata in prezent.
CSM a stabilit ca pentru 2010 încărcătura optima de dosare pentru un grefier de şedinţa ar trebui sa nu depăşească 331 dosare intr-un an.
Vacantările temporare ne obliga sa apelam adesea la angajarea unui personal de cele mai multe ori fără calificare suficienta, iar lipsa de timp, de personal disponibil si volumul mare de activitate nu permit instanţei întâi sa procedeze la instruirea personalului nou, fără calificare, pentru o perioada de măcar o luna de zile, ci dimpotrivă, condiţiile impun ca acest personal sa fie nevoit sa preia din prima zi atribuţiile grefierului de şedinţa, iar aceasta situaţie de necesitate naşte întârzieri, greşeli si neglijente care afectează calitatea actului de justiţie.
Odată cu intrarea în vigoare a NCPC, la data de 15.02.2013, activitatea grefierilor s-a amplificat. Astfel, pe lângă munca specifică pregătirii şedinţelor de judecată, participarea la aceste şedinţe, întocmirea încheierilor, efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris, grefierii de şedinţă întocmesc toate adresele în procedura regularizării ( art.200 NCPC), asigură comunicarea acestora şi urmăresc împlinirea termenelor. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti stabileşte în sarcina grefierilor efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris. Ca urmare a modificării Codului de procedură şi a necesităţii evidenţierii mai multor date ( exp. menţionarea în sistem a taxei judiciare de
72
timbru), operaţiunile necesar a se efectua în Ecris îngreunează munca grefierului de şedinţă. De asemenea, pentru că Noul cod prevede soluţionarea în camera de consiliu a unor cauze, s-a dublat numărul şedinţelor de Cameră de consiliu asigurate de grefierii de şedinţă.
În concluzie, modificarea Codului de procedură civilă a generat o dublare a activităţii grefierilor de şedinţă.
Datorită numărului redus de grefieri, în perioada vacanţei judecătoreşti, s-au întâmpinat dificultăţi mari. Astfel, în materie civilă, în perioada vacanţei continuarea procedurii scrise, începute anterior vacanţei, a rămas în sarcina unui număr redus de grefieri care au fost nevoiţi a lucra ore suplimentare pentru a nu fi depăşite termenele de comunicare a documentelor.
In ceea ce priveşte grefierii arhivari, potrivit noilor dispoziţii din ROI arhiva curenta este ţinută pe completuri si toate completurile au doua categorii de dosare care funcţionează după proceduri separate. Cei 7 grefieri arhivari, ce desfăşoară activitate în arhiva civilă curentă, răspund de cîte 4 completuri de judecată.
În prezent arhiva penală este gestionată de un singur grefier arhivar. Ca urmare a creşterii numărului de dosare penale şi a intrării în vigoare a Noului cod de procedură penală, este necesar ca această arhivă să fie deservită de cel puţin doi grefieri. În acest context, cel puţin un arhivar ce funcţionează în arhiva civilă va trebui trecut în arhiva penală, cu consecinţa creşterii activităţii grefierilor rămaşi în arhiva civilă. In plus, situaţia devine extrem de dificila in momentele de neevitat in care unul sau poate mai mulţi dintre aceşti grefieri arhivari vor fi nevoiţi sa lipsească din instanţa (concedii medicale, spre exemplu).
Drept urmare, in anul 2013, grefierii de şedinţa ai secţiei civile au rulat in medie un număr de 1542 dosare, ceea ce spune suficient in legătura cu încărcarea acestei categorii de personal auxiliar.
In secţia penala au activat 10 grefieri, dintre care 6 au asigurat cate o şedinţa de judecata si serviciul de arest in zilele nelucrătoare, in timp ce cel de-al 7-lea grefier a asigura serviciul de permanenta in timpul săptămânii. Trei grefieri au asigurat sectorul executări penale.
73
Evidenta activităţii grefierilor secţiei penale este cuprinsa in Anexa 2.
In urma acestei analiza rezulta ca fiecare grefier al secţiei penale a intrat in medie in 25 şedinţe publice si a rulat in medie 959 dosare.
In ceea ce priveşte grefierii arhivari, din cei 14: doi au atribuţii pe registratura; unul are atribuţii pe arhiva penala; unul are atribuţii pe scanare; unul este repartizat numai pentru atribuţii mai puţin
importante având in vedere ca are o stare de sănătate mai precara astfel ca in ceea ce îl priveşte trebuie manifestata grija si mai ales prudenta;
unul are atribuţii exclusive pe arhiva veche;. 7 deservesc arhiva civila curenta. un post este neocupat
Drept urmare, numai 7 grefieri arhivari au manipulat, au efectuat menţiunile necesare in Ecris, au gestionat in general cele 49.667 dosare care au fost pe rolul instanţei in anul 2013 si daca avem in vedere ca 75% dintre aceste dosare au avut cel putin un termen de judecata (ceea ce presupune menţiuni, înregistrări, transport etc.), rezulta ca aceşti grefieri arhivari au gestionat in realitate un număr de cel putin 80.000 dosare intr-un an (si credem ca numărul este mult mai mare in realitate), ceea ce înseamnă 10.000 dosare pentru fiecare grefier arhivar, ceea ce in mod evident depăşeşte cu mult pragul maxim rezonabil de încărcare.
Având in vedere volumul de activitate prezentat este evident ca cei doi agenţi procedurali de care beneficiază instanţa sunt insuficienţi.
74
Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei
Funcţionarea cu un număr redus de judecători raportat la numărul cauzelor cu care este investita instanţa, afectează radical, determinant calitatea actului de justiţie si celeritatea soluţionării dosarelor, punându-ne in imposibilitatea de a oferi justiţiabilului braşovean ocazia de a beneficia de avantajele Noului cod de procedură civilă.
Recomandarea nr. (94)12 a Comitetului Miniştrilor privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor stabileşte in principiul al III-lea promovarea rolului magistraţilor, al condiţiilor de muncă adecvate. Astfel, pentru ca judecătorul să-şi poată desfăşura activitatea în mod eficient şi să nu aibă întârzieri nejustificate, s-a prevăzut atât recrutarea unui număr suficient de judecători, cu o pregătire profesională adecvată cât şi punerea la dispoziţia acestora a unui personal auxiliar şi a unor echipamente adecvate.
În plus, nu trebuie ignorat faptul că, însuşi accesul la justiţie implică încrederea justiţiabililor în succesul demersului judiciar, încredere care se bazează incontestabil pe calitatea actului de justiţie.
Această calitate depinde nu doar de fiecare judecător implicat ci şi de o serie de variabile, aflate în afara procesului de
75
administrare a justiţiei, între care resursele adecvate alocate sistemului judiciar.
Aceste argumente, cuprinse şi în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), converg toate înspre realitatea incontestabilă că o instanţă nu poate funcţiona eficient cu resurse umane şi materiale inadecvate iar obţinerea unui act de justiţie de calitate in condiţiile acestor lipsuri este imposibilă.
Această situaţie, de evitat conform recomandărilor europene, se regăseşte de ani buni la nivelul Judecătoriei Braşov si generează automat întârzieri în îndeplinirea lucrărilor, acordarea de termene lungi de judecată cu nemulţumirea justiţiabililor, supraaglomerarea judecătorilor, stres şi inevitabil neglijente si chiar erori sub presiunea termenelor de pronunţare, redactare şi a volumului de lucru.
În ceea ce priveşte logistica instanţei în cursul anului 2013 nu au intervenit modificări esenţiale.
Astfel, în continuare spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 4 săli destinate şedinţelor Camerei de Consiliu, 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).
In ce priveşte spaţiul destinat arhivei pasive, cu sprijinul Tribunalului Brasov, s-a extins cu încă o încăpere.
Tot in cursul anului 2013 s-a reuşit predarea in fapt a documentelor destinate Arhivelor Naţionale, in mare măsura documentele fiind prelucrate, sortate cu efortul considerabil al personalului auxiliar si conex al instanţei.
Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Braşov este complet informatizata, iar conducerea instanţei a trecut la eliminarea treptata a evidentelor scriptice.
De asemenea este de menţionat ca, in continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale a fost dotată cu aparatura de înregistrare audio-video.
Cele două săli de judecată destinate şedinţelor civile au fost dotate în anul 2013 cu aparatură de înregistrare audio. Începând cu data intrării în vigoare a Noului cod de procedură civilă toate şedinţele de judecată civile sunt înregistrate audio.
Din luna mai a anului 2008 instanţa este dotata cu aparatură pentru audierea martorilor sub acoperire, însa în economia spaţiului existent la dispoziţia instanţei nu exista o
76
camera destinata acestui scop, astfel ca aparatura este instalata in biroul destinat vicepreşedintelui instanţei.
Întreg personalul instanţei beneficiază de informatizare, tuturor, judecători, grefieri, arhivari, fiindu-le repartizate calculatoare, ele existând chiar si in sălile de judecată, la arhive si in registratură.
De asemenea tot in anul 2008 Judecătoriei Braşov i-au fost alocate 2 info-chioşcuri amplasate pe holul de la parter al clădirii, dispozitive care teoretic permit justiţiabililor consultarea stării cauzelor fără a mai apela la personalul, şi aşa extrem de încărcat, din cele două arhive.
Judecătoria Braşov este dotata începând din aprilie 2008 cu un autoturism nou marca Skoda Octavia.
Deşi, pentru o scurtă vreme, clădirea in care funcţionează Judecătoria Braşov (împreuna cu alte doua instanţe) a fost apreciată ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc., în prezent, din punct de vedere funcţional, spaţiul destinat instanţei noastre a devenit insuficient pentru o buna desfăşurare a activităţii judiciare. Astfel, in ciuda faptului ca schema de personal auxiliar a crescut cu 3 grefieri de şedinţă, iar cea a judecătorilor a crescut numai cu 2 locuri, volumul de activitate a crescut substanţial, practic s-a dublat raportat la nivelul anului 2008 şi, prin urmare, şi fluxul de justiţiabili si numărul de dosare.
Spaţiul destinat şedinţelor publice de judecata este deficitar, iar acest deficit reprezintă principala problema cu care se confrunta in prezent instanţa. Din cauza lipsei sălilor de şedinţă a fost necesară organizarea şedinţelor publice de judecată o dată la două săptămâni, atât de la ora 9:00 cît şi de la ora 13:00, pentru a se putea asigura fiecărui judecător sală de şedinţă.
In ceea ce priveşte spaţiul alocat birourilor judecătorilor, acesta este insuficient, chiar si raportat numai la numărul personalului activ. Astfel, in prezent judecătorii lucrează si in birouri de șase persoane, ocupând la maxim capacitatea spatiilor cu aceasta destinaţie. Având in vedere suplimentarea schemei de judecători, la acest moment toate birourile sunt ocupate astfel că la întoarcerea din concediu a unor judecători vor exista probleme mari de asigurare a unui confort minim şi condiţii decente de muncă.
O altă problemă cu care ne vom confrunta în continuare este lipsa mobilierului. Astfel, deşi atât schema de judecători cât
77
şi cea de grefieri a crescut, în ultimul an Judecătoria Braşov nu a primit în dotare mobilier ( birouri, scaune).
Problema spaţiului este prezenta si mai acut in ceea ce priveşte birourile grefierilor de şedinţa care, de asemenea, sunt ocupate peste capacitatea maxima.
In plus, începând cu luna iunie a fiecărui an, odată cu creşterea temperaturii, in birourile din mansarda Judecătoriei Braşov destinate întregului personal auxiliar, este din ce in ce mai greu de desfăşurat orice activitate specifica datorita temperaturii ridicate, insuportabile si a umidităţii excesive.
Perpetuarea acestei stări de lucruri va afecta negativ si intr-o măsura deloc de neglijat activitatea instanţei in întregul ei.
Aceiaşi este si situaţia birourilor de judecători si a sălilor de şedinţa in anotimpul călduros.
Birourile, atât ale judecătorilor cat si ale grefierilor, dotate cu geamuri de mansarda tip „Velux” nu beneficiază nici măcar de jaluzele/storuri parasolare care ar avea darul sa mai estompeze transferul de căldura dinspre exterior.
Conducerea Judecătoriei Braşov a sesizat repetat, in ultimii trei ani, aceasta situaţie conducerii Tribunalului Braşov si chiar si celei a Curţii de Apel Braşov, afirmând necesitatea dotării măcar a birourilor cu instalaţii de aer condiţionat, dat demersurile au rămas sfara rezultat, explicaţia primita fiind aceea a lipsei de fonduri băneşti.
Prevederile art. 12 al Legii nr. 16/1996 impun obligaţia păstrării arhivelor în condiţii care să asigure protecţia împotriva distrugerii şi degradării, depozitele trebuind dotate cu mijloace adecvate de păstrare precum şi cu instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.
Tot cu lipsa de spaţiu se confrunta instanţa si in ceea ce priveşte utilizarea aparaturii pentru audierea martorilor sub acoperire. Condiţiile existente nu au permis alocarea unei încăperi destinata acestui scop, astfel ca, situaţie care se perpetuează de ani de zile, aparatura este instalata in biroul vicepreşedintelui instanţei, acesta fiind nevoit ca ori de cate ori este necesara utilizarea respectivei aparaturi, să îşi abandoneze lucrările si activitatea si sa părăsească biroul, iar audierile respective de regula se întind pe perioada unei zile de lucru întregi.
Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Brasov este complet informatizata. In continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale este dotată cu aparatura de
78
înregistrare audio-video, ceea ce face imposibila organizarea unor şedinţe penale si in alte săli de judecata.
In ceea ce priveşte baza materiala informatică aceasta are deja un grad de uzura ridicat astfel că se va impune efectuarea de noi investiţii în intervalul de timp imediat următor, aparatele fax, fotocopiere sau imprimare, cu consumabilele aferente, fiind deja în stare critică.
In egala măsura se impune eficientizarea operaţiunii de scanare prin achiziţionarea programelor informatice care sa permită transformarea informaţiei astfel obţinuta in document word, pentru a fi utilizata. Deşi funcţionează un singur aparat de scanare s-a reuşit scanarea tuturor cererilor de chemare în judecată înregistrate la Judecătoria Braşov precum şi a înscrisurilor depuse la dosare. Această activitate ar fi profitabilă atât grefierilor cât şi judecătorilor în măsura în care aceştia ar putea folosi documentele scanate în activitatea de redactare.
Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie
3.1. Accesul la justiţie
In vederea asigurării liberului acces la justiţie, magistraţii Judecătoriei Braşov au aplicat prevederile privind asistenţa judiciară gratuită în materie civilă în conformitate cu prevederile OUG nr. 51/2008 si ale Codului de procedură civilă, atunci când solicitanţii au dovedit starea materială precară în care se găsesc, astfel încât aceasta să nu constituie o piedica in accesul liber la justiţie.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice a fost organizat si a funcţionat si in anul 2013, ca si in anul precedent, in conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2004 si conform normelor specifice prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public si in O.G. nr. 27/2002 aprobata prin Legea nr. 233/2002.
Totodată in cadrul Judecătoriei Brasov s-a asigurat săptămânal un program de audiente, ceea ce a permis un dialog direct cu justiţiabilii dar si posibilitatea pentru conducerea instanţei de a depista si remedia prompt diverse neregularităţi.
3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
79
Este de menţionat faptul ca indicii de calitate s-au apreciat avându-se in vedere numărul hotărârilor supuse cailor de atac dintre cele pronunţate in anul 2013, iar dintre acestea, numai acele hotărâri care au primit deja, in cursul anului 2013, o soluţie in căile de atac si care astfel au putut fi înregistrate si analizate la evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar.
In anul 2013 la Judecătoria Braşov s-au pronunţat în materie penală un număr de 3.871 hotărâri din care 1585 au fost supuse recursului, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 40,94% inferior celui din 2012 de 49,05%, mult superior celor înregistrate in anii anteriori si care s-au ridicat la 26,40% in 2011 si la 36,15% in 2010.
In materie civilă în anul 2013, s-au pronunţat un număr de 33.452 hotărâri. Dintre acestea 505 au fost apelate, iar 1.322 au fost recurate, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 5,46% inferior celui din anul 2012 de 8,47%, celui înregistrat in 2011 (8,54%) si celui înregistrat anul 2010 (8,77%).
MATERIA CAUZE NOI CAUZESOLUTIONATE
CAUZEAPELATESI RECURATE
PONDERE DE ATACABILITATE
CIVIL 35.626 33.452 1.827 5,46%
PENAL 4.069 3.871 1.585 40,94%
80
EVOLUTIA PROCENTULUI DE ATACABILITATE PE INSTANTA INTRE 2011 – 2013
81
82
La nivelul instanţei, procentul de atacabilitate al hotărârilor înregistrat la nivelul anului 2013 s-a ridicat la 9,57 % inferior celui din 2012 de 12,62% şi celui din 2011 (10,18%).
In plus, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar au soluţionat în materie civilă un număr de 595 cai de atac, iar in materie penala un număr de 285.
Dintre aceste 880 hotărâri atacate, 651 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 229 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.
Daca apreciem ca acest procent de desfiinţare trebuie stabilit prin raportare stricta la hotărârile evidenţiate, apreciere deosebit de relativa, atunci gradul de desfiinţare la nivel de instanţa se ridica la 26,02 %, inferior celui din anul trecut (27,92%).
Acest din urma procent ne determina sa apreciem ca hotărârile care se vor menţine din cele supuse controlului se vor încadra in procentul de 73,98%, ceea ce înseamnă un număr de cca. 2.524 hotărâri. Daca adăugam acest număr hotărârilor pronunţate in 2013 si care nu au fost atacate, rezulta ca din totalul de 37.323 hotărâri pronunţate in 2013, 36.435 sunt si vor fi menţinute, ceea ce reprezintă un procent de menţinere la nivel de instanţa de 97,62%.
In materie penala, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 285 cai de atac. Dintre acestea, 201 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 84 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.
In materie civila, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 595 cai de atac (recursuri si apeluri). Dintre acestea, 450 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 145 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.
Faptul ca 97,62% din hotărârile pronunţate de Judecătoria Braşov rămân irevocabile reflecta o calitate superioara a actului de justiţie, si, reţinând procentul relativ redus de atacabilitate, un grad ridicat de încredere in actul de justiţie săvârşit in cadrul instanţei noastre.
Pe complete specializate, in cadrul secţiei civile, cele mai multe hotărâri atacate s-au înregistrat cu privire la hotărârile pronunţate in litigiile civile, respectiv 1.731 (373 apeluri si 985
83
recursuri). In ceea ce priveşte litigiile intre profesionişti, s-au înregistrat 37 apeluri si 270 recursuri.
In materia minori si familie s-au înregistrat 95 apeluri si 67 recursuri.
In cursul anului 2013, analizându-se motivele de casare ale sentinţelor pronunţate de Judecătoria Braşov s-au reţinut, în general, motive neimputabile instanţei de fond ca: depunerea în apel/recurs de înscrisuri noi, reţinerea eronată a stării de fapt, interpretarea greşită a probelor, dar şi motive imputabile cum ar fi: încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 105 alin.2 Cod procedura civilă din 1864 referitoare la procedura de casare, comunicarea cuantumului taxei judiciare de timbru, respectarea principiului disponibilităţii şi al contradictorialităţii.
S-a mai dispus casarea sentinţelor judecătoreşti pentru încălcarea dispoziţiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civilă referitoare la arătarea considerentelor de fapt şi de drept, încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nepronunţarea asupra unui mijloc de apărare au a unei dovezi administrate.
In materie penala, se remarca numărul mic de hotărâri desfiinţate/casate, cel mai des motiv întâlnit referindu-se atât la modalitatea individualizării pedepselor (majorarea acestora prin înlăturare circumstanţe atenuante) cat si la individualizarea modului de executare a pedepselor (ex: înlocuirea aplicării dispoziţiilor privind suspendarea condiţionata – art. 81 Cod penal cu dispoziţiile privind suspendarea sub supraveghere – art. 86/1 Cod penal); desfiinţarea/casarea s-a datorat in alte cazuri si modului de soluţionare a laturii penale, funcţie de interpretarea probelor administrate (achitare după condamnare sau condamnare după achitare – fara sa fie vorba de incalcari ale dispoziţiilor legale); in plus, au existat situaţii in care desfiinţarea/casarea sentinţelor s-a datorat felului in care s-a efectuat procedeul de contopire, neaplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 118 Cod penal (confiscarea speciala) sau modificării poziţiei procesuale a parţilor in calea de atac (împăcare, retragere plângere).
In ceea ce priveşte evidenta pe judecători a hotărârilor pronunţate in 2013 si analizate de către instanţele de control judiciar, aceasta se regăseşte in Anexele 3 si 4.
Situaţia hotărârilor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare, pe judecător, este prezentata in Anexa 6.
84
3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
Celeritatea soluţionării cauzelor este un element care afectează direct percepţia publicului asupra actului de justiţie.
Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este determinată fie de motive obiective (complexitate sporită, cereri de amânare formulate de părţi), fie de motive subiective.
Cu privire la acestea din urmă, din analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an pe rolul Judecătoriei Braşov, rezultă că principalele cauze sunt: administrarea in trepte a probatoriului, neaplicarea dispoziţiilor procedurale sau lipsa de finalizare a acestora în cazul aplicării, necesitatea administrării probei cu expertiza, în special cea topografică, precum si admiterea cu prea mare uşurinţa in anumite cazuri a cererilor de amânare formulate de avocaţi sau de parţi).
Deşi la nivelul Judecătoriei Braşov există o evidenţă lunara a acestor dosare mai vechi de 1 an, măsura, prin ea însăşi, nu îşi găseşte eficienţa. La nivelul instanţei s-au organizat şedinţe operative cu judecătorii pe secţii, în vederea identificării soluţiilor şi măsurilor necesare pentru finalizarea cercetării judecătoreşti, instanţa fiind chiar monitorizata de către Inspecţia Judiciara din cadrul CSM, fără ca pana in prezent sa fi fost depistata vreo culpa a instanţei sau a vreunui judecător in parte pentru menţinerea la un nivel ridicat al dosarelor mai vechi de 1 an.
Această activitate a fost desfăşurată de preşedinţii de secţii, în colaborare cu preşedintele şi vicepreşedintele instanţei.
În cadrul acestor şedinţe, discuţiile purtate au avut ca scop identificarea soluţiilor necesare, cu fixarea unor termene la care să fie reluată analiza respectivelor dosare, dacă nu sunt soluţionate între timp.
La nivelul Judecătoriei Braşov, daca la începutul anului 2011 se înregistrau 1.340 dosare mai vechi de 1 an, la finele anului 2011 numărul acestor cauze se ridica la 1.309, iar la finele anului 2012 numărul acestor dosare era de 999. La sfârşitul anului 2013 vechi de 1 an s-a ridicat la 1058. Creşterea numărului de dosare mai vechi de un an este cauzată în primul rând de creşterea numărului de dosare, cu 2927 mai multe cauze noi faţă de 2012.
85
Raportat la numărul total al cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2012, respectiv 49.667, numărul de 1058 cauze mai vechi de un an reprezintă un procent de 2,13% ceea ce înseamnă că în proporţie de 97,87% din cauze sunt soluţionate în mai puţin de un an.
EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE MAI VECHI DE 1 AN LA FINAL DE AN, INTRE 2011 – 2013
Cercetările efectuate au concluzionat că întârzierea in soluţionarea cauzelor este datorată în cele mai multe dintre cazuri fluctuaţiilor de personal (transferuri, detaşări, promovări, concedii medicale, ş.a.) care au determinat desfiinţări de complete şi preluarea acestora de ceilalţi judecători ai instanţei, obiectului si complexităţii dosarului (cauze vizând dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate într-o zonă de atracţie turistică sau greu accesibila şi care necesită în cele mai multe
86
cazuri un probatoriu diversificat - expertiză în cele mai multe cazuri - a cărui administrare presupune un timp îndelungat). Nu în ultimul rând trebuie menţionată, ca şi cauză a întârzierii soluţionării dosarelor, necesitatea avizării de către OCPI a rapoartelor de expertiză specialitatea topografie, în conformitate cu Ordinul 1882/2010.
În scopul eficientizării activităţii Biroului Local de Expertize Braşov, s-a solicitat Tribunalului Braşov organizarea unor întâlniri cu experţii judiciari din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care au fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată. Totodată la aceste întâlniri au fost invitaţi reprezentanţi ai OCPI Braşov având în vedere că, în majoritatea cazurilor, expertizele întocmite în dosare urmează a sta la baza înscrierilor în cartea funciară.
Urmare a acestor întâlniri s-au constatat deficienţele identificate de judecători - expertize efectuate cu superficialitate, necomunicarea către instanţe a fazelor în care se află lucrarea de expertiză, reformularea de cereri de amânare, neprezentarea în instanţă a unora dintre experţi la solicitarea acesteia, nedepunerea raportului de expertiză în suficiente exemplare pentru a fi comunicate tuturor părţilor, cereri de înlocuire nemotivate, lipsa experţilor sau insuficientul număr în anumite specializări, accesul la arhivă, relaţia dintre expert – Biroul CF şi expert defectuoasă. O altă problemă constatată a fost refuzul părţilor de a achita onorariul expertului, în special în cazurile în care raportul de expertiză le este defavorabil. Această împrejurare este de natură a dezinteresa expertul care se vede nevoit a apela la executarea silită pentru a-şi putea încasa onorariul.
Identificarea acestor disfuncţionalităţi şi discutarea lor în cadrul întâlnirilor organizate de Tribunalul Braşov a condus la o îmbunătăţire a colaborării între instanţă – experţi – OCPI Braşov. Cu toate acestea, în prezent, există numeroase probleme în legătură cu avizarea rapoartelor de expertiză, probleme datorate, în aceiaşi proporţie, modului de întocmire a raportului de expertiză şi înscrierilor eronate în CF ( înscrieri care conduc la suprapuneri sau identificări greşite).
Menţinerea totuşi la un nivel ridicat, si in anul 2013, a cauzelor mai vechi de un an nu este nicidecum consecinţa modului in care se derulează obişnuit activitatea in instanţa noastră si nici numai a dificultăţilor cu care ne confruntam de ani buni de zile.
Judecătoria Braşov a făcut obiectul unor verificări pe situaţia cauzelor mai vechi de 1 an, dar niciodată nu s-a formulat
87
concluzia ca perpetuarea situaţiei numărului mare de cauze mai vechi de 1 an ar fi imputabila in vreo proporţie importanta instanţei sau judecătorilor săi, dimpotrivă.
De altfel, daca avem in vedere volumul de activitate al instanţei noastre (49.667 dosare in 2013) si rata de soluţionare care s-a menţinut constant in ultimii ani peste 95%, împrejurarea ca din stocul de dosare de la finele anului (12.344) 1058 dintre acestea (adică numai 8,57%) sunt mai vechi de 1 an nu poate fi catalogata drept o situaţie alarmanta sau negativa, cu atât mai mult cu cat peste 75% din aceste dosare au depăşit cu foarte putin durata de un an de la înregistrare.
Pe de alta parte, aprecierea duratei de soluţionare a cauzelor intr-o instanţa cu volum mare de activitate prin raportarea la termenul de un an este total neelocventa, câta vreme in marea lor majoritate cauzelor le-a fost acordat primul termen de judecata chiar si peste 5 luni de la înregistrare ( anterior intrării în vigoare a Noului cod de procedură civilă), astfel ca soluţionarea lor in timpul rămas, pentru cea mai mare parte dintre dosare, este si imposibil de realizat.
La finele anului 2013, la Judecatoria Brasov se înregistrau 1010 cauze mai vechi de 1 an in materie civila si 48 cauze mai vechi de un an in materie penala.
Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an la finele anului, pe completuri de judecata este prezentata in Anexa 5, situaţie din care rezulta si ponderea acestor cauze pe completuri specializate.
Astfel, pe completurile de minori exista o discrepanta mai mare, cauzele vechi variind de la 27 dosare (C13) la 63 dosare (C2).
In materie civila, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an la finalul anului este de 36 de dosare, înregistrându-se 10 completuri cu un număr mai mare sau chiar mult mai mare decât media secţiei (C7, C10, C17 ) – completuri civile, dintre care unul – C7 şi C 10 – au fost câteva luni complet specializat in judecarea cauzelor de fond funciar.
In materie penala, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an este de 8 dosare, aceasta medie fiind depăşita de completele P 1* (11 dosare mai vechi de 1 an), P 4* (17 dosare mai vechi de 1 an) şi P 11 (14 dosare mai vechi de 1 an).
Potrivit Anexei 7, în care sunt prezentate dosarele soluţionate între 0 – 6 luni, 6 – 12 luni şi peste 1 an, în materie civilă un număr de 9684 cauze au fost soluţionate în şedinţă publică în 0 - 6 luni de la înregistrare, 5287 cauze au fost
88
soluţionate în 6 – 12 luni de la înregistrare şi 3177 cauze au fost soluţionate după trecerea unui an de la înregistrare.
În materie penală ( Anexa 8), între 0 – 6 luni au fost soluţionate 2220 cauze, între 6 – 12 luni au fost soluţionate 266 cauze iar peste un an au fost soluţionate 69 cauze.
Concluzia ce se desprinde din această statistică este aceea că atât în materie civilă cât şi penală, ponderea cauzelor soluţionate în 0 – 6 luni este semnificativ mai ridicată decât a cauzelor soluţionate într-un interval de 0 – 6 luni sau peste un an.
3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei
Conform dispoziţiilor legale si regulamentare aceasta activitate s-a desfăşurat si in cursul anului 2013 sub directa supraveghere a preşedinţilor de secţii.
In concret preşedinţii de secţii au organizat întâlniri periodice (lunare) a judecătorilor în cadrul fiecărei secţii, in cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes conform programării realizate la început de an. Astfel, fiecare preşedinte a identificat o serie de subiecte controversate si a desemnat cate un judecător care sa trateze subiectul respectiv in baza unei lucrări scrise, urmând a avea in vedere doctrina de specialitate şi practica judiciare actuale. Aceste lucrări au fost supuse dezbaterii atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.
Obiectivul principal vizat a fost unificarea practicii judiciare la nivelul fiecărei secţii, insa pe lângă temele teoretice şi practice
89
care au constituit obiectul fiecărui seminar în parte, au fost puse în discuţie aspecte precum:
Ultimele modificări legislative şi modalităţi de aplicare a acestora în practica judiciară;
Practica judiciară neunitară de la nivelul judecătoriei, referitoare la anumite instituţii de drept - motive ale soluţiilor contradictorii.
Cunoaşterea practicii instanţelor de control şi discutarea aspectelor controversate;
Cunoaşterea deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei europene.
Activitatea de unificare a practicii judiciare a avut drept punct de plecare analiza deciziilor pronunţate în căile de atac împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii din cadrul fiecărei secţii. În acest scop s-au organizat în cadrul fiecărei secţii întruniri lunare care au ca obiect analiza practicii judiciare a secţiei, prin prisma soluţiilor neuniforme.
Trebuie precizat ca aceste întruniri nu au urmărit atingerea independenţei judecătorilor, ci prezentarea argumentelor juridice in scopul realizarea unei convingeri convergente cu privire la aplicarea legii asupra unor situaţii de fapt similare sau identice.
Nu poate fi omisa nici consultarea informala si schimbul de experienţa dintre judecătorii din cadrul fiecărei secţii asupra chestiunilor de practica judiciara neunitara.
Magistraţii instanţei au asimilat masiv jurisprudenţa CEDO în vederea asigurării pentru justiţiabili a exerciţiului drepturilor lor fundamentale. Acest lucru s-a realizat in principal datorita accesului la internet, a participării la activităţi de formare profesionala continua, dar mai ales datorita demersurilor individuale ale fiecărui magistrat, aspect relevat deopotrivă de rezultatele examenului de promovare in funcţii de execuţie, dar si in cadrul activităţii de evaluare profesionala desfăşurat la nivelul instanţei in anul 2013.
Cu titlu de exemplu, s-a urmărit în activitatea de judecată în mod special aplicarea directă a prevederilor art. 6 din CEDO (judecarea într-un termen rezonabil, asigurarea dreptului la apărare, asigurarea asistenţei juridice, accesul la înscrisurile şi probele din dosarul cauzei, asigurarea premiselor juridice pentru punerea în executare a hotărârilor în materie civilă etc.), art. 5 din CEDO (asigurarea garanţiilor procedurale şi de fond pentru judecarea cererilor în materie de măsuri preventive), art. 8 din CEDO şi art. 3 din Primul Protocol adiţional la CEDO (neaplicarea automată ori disproporţionată a pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza I, d,e din Codul Penal) etc.
90
Totodată a fost valorificata jurisprudenţa CEDO cu precădere in materia dreptului de proprietate, in materie contravenţionala, in materie penala, etc.
Aceste chestiuni au fost abordate in cadrul seminarilor de pregătire profesionala cu aceasta tematica dar au făcut obiectul si al altor demersuri de formare profesionala chiar daca acestea nu vizau in principal aplicarea hotărârilor CEDO in care a fost implicata România.
Si in ceea ce priveşte dreptul comunitar s-au realizat progrese in anul 2013, corpul magistraţilor din cadrul Judecătoriei Braşov dovedind un real interes pentru cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, aspect ce s-a desprins in primul rând din rezultatele obţinute la examenul de promovare in funcţii de execuţie, dar si din participarea magistraţilor la seminarii de formare continua cu aceasta tematica.
Aceasta tematica a format obiectul întrunirilor trimestriale de învățământ profesional concretizate in lucrări prezentate de judecătorii desemnaţi de preşedinţii de secţii.
3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului auxiliar
Magistraţii din cadrul Judecătoriei Braşov au dovedit o reală preocupare pentru pregătirea profesională continuă în scopul creşterii calităţii actului de justiţie. Pregătirea judecătorilor a fost realizată în cadrul programelor de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat mai mulţi judecători de la Judecătoria Braşov.
Procesului de pregătire a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea la formele de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Pregătire a Grefierilor in ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, dar şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesionala organizate lunar la nivel de instanţă.
Pregătirea profesionala din 2013 a fost axata in principal pe însuşirea si familiarizarea cu noile dispoziţii ale Codului de procedură civilă, toţi judecătorii secţiei civile participând la întâlnirile si discuţiile pe aceste teme. De asemenea, în a doua jumătate a anului 2013 pregătirea profesională a judecătorilor secţiei penale a vizat şi dispoziţiile noilor coduri de procedură penală, respectiv penal, ce urmează a intra în vigoare la data de 01.02.2014.
91
În viitor, în vederea creşterii performanţelor profesionale ar fi utila organizarea de întâlniri, simpozioane, conferinţe la nivelul instanţei la care să fie invitaţi şi specialişti în drept, cadre didactice de la universităţile din Municipiul Braşov, dar şi din ţară şi străinătate, formatori ai Institutului Naţional de Magistratură, precum şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, procurori, avocaţi, notari, jurişti consulţi, etc.
Totodată la nivel de instanţă s-au realizat întruniri având drept scop unificarea practicii judiciare pe baza analizei soluţiilor definitive împreună cu judecătorii delegaţi la practica de casare, evidenţierea reglementărilor ce nu mai corespund necesităţilor sociale şi identificarea relaţiilor sociale ce trebuiesc reglementate.
În vederea asigurării securităţii raporturilor juridice în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Europene de Justiţie s-a impus şi se impune în continuare monitorizarea aplicării legislaţiei în vigoare atât cea internă cât şi cea internaţionala ratificată de ţara noastră, în special a celei care transpune acquisul comunitar.
Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţă a fost asigurat atât prin intermediul bibliotecii din cadrul instanţei cât şi prin conectarea instanţei la baze de date specifice, prin studierea publicaţiilor existente pe paginile de internet.
Totodată conducerea instanţei a încercat să valorifice cât mai mult relaţia judecător-grefier ca formă de ridicare a standardelor profesionale, urmărindu-se menţinerea de grefieri stabili pe fiecare complet. Astfel, pe lângă şedinţele lunare de pregătire profesională a grefierilor (stabilite de grefierul-şef la începutul fiecărui an), a început să fie implementat un program informal de instruire si colaborare judecător-grefier, pe grupuri de participanţi, în cadrul cărora să fie exprimate şi argumentate părerile fiecărui grup în legătură cu problemele de procedură şi de drept material pe care trebuie să le cunoască grefierul de şedinţă.
Pe viitor se impune ca acest program să se facă cu consultarea tuturor judecătorilor, pe de o parte, şi a grefierilor de şedinţă, pe de altă parte, pentru a se putea răspunde cât mai multor nelămuriri şi neconcordanţe între părerile participanţilor.
92
CAPITOTLUL II
PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2012
In cursul anului 2013, în materie penală, nu au survenit modificări legislative de natura a afecta semnificativ activitatea instanţei.
Modificările legislative din anul 2012 privind prevenirea si combaterea violentei in familie si reglementarea ordinului de restricţie (Legea nr. 217/2003) şi internarea nevoluntară (Legea nr. 487/2002) au continuat şi în 2013 să conducă la sporirea numărului de dosare repartizate completurilor specializate în cauze cu minori şi familie.
Deciziile CCR nr. 500 din 15 mai 2012 si nr. 967 din 20 noiembrie 2012 care au înlăturat practic caracterul irevocabil al hotărârilor pronunţate de judecătorii in anumite cauze de contencios (plângerile contravenţionale), dar si in cauze având obiect pretenţii sub 2.000 lei precum şi prevederile Noului cod de procedură civilă, au reactivat in fapt obligaţia instanţei de comunicare a acestor hotărâri judecătoreşti si care nu sunt puţine la număr, ceea ce a sporit in măsura semnificativa o anumita categorie de atribuţii administrative, procedurale si chiar cheltuielile instanţei.
In cursul anului au mai intervenit si modificări ale ROI care de asemenea, au necesitat masuri de punere in aplicare si instruire a personalului, acolo unde s-a impus acest lucru.
Cea mai importantă modificare legislativă în anul 2013 a fost intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă la data de 15.02.2013. Modificările substanţiale aduse procedurii civile au presupus o activitate asiduă în primul rând pentru însuşirea noilor dispoziţii şi apoi pentru a asigura o aplicare unitară a acestora la nivelul instanţei.
Un impact major la nivelul instanţei l-a avut modificarea competenţei instanţei de executare. Ca urmare a acestei modificări numărul cererilor de încuviinţare a executării silite a crescut de la 7.382 în 2012 la 13.462 în 2013. Cererilor de încuviinţare a executării silite li se adaugă contestaţiile la executare, cererile de suspendare provizorie a executării silite şi toate celelalte cereri formulate de părţi în cadrul executării silite şi care revin în competenţa instanţei de executare.
93
Introducerea procedurii regularizării cererii de chemare în judecată şi a procedurii scrise au condus la o creştere semnificativă a activităţii grefierului de şedinţă cât şi a judecătorului. Mai precis, chiar dacă aparent a scăzut numărul de dosare rulate în şedinţa publică, activitatea judecătorului a crescut semnificativ prin necesitatea urmăririi dosarelor aflate în regularizare sau procedura scrisă şi soluţionarea cererilor a căror procedură se desfăşoară în camera de consiliu. Timpul mare alocat urmăririi acestor proceduri a condus la întârzieri în redactarea hotărârilor chiar şi în condiţiile în care majoritatea judecătorilor rămân la serviciu frecvent peste programul de lucru iar uneori lucrează în week-end.
Aceiaşi este situaţia grefierilor de şedinţă pentru care noua procedură a însemnat o modificare substanţială a modului de lucru la care se adaugă necesitatea introducerii a tot mai multe informaţii în sistemul Ecris, necesare realizării unei statistici corecte. Toate aceste chestiuni au condus la o supraaglomerare a grefierului de şedinţă, aspect ce afectează calitatea activităţii sale.
94
CAPITOLUL III
INDEPENDENTA SI RASPUNDERE, INTEGRITATE SI TRANSPARENTA
Secţiunea 1 Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2013
Independenţa puterii judecătoreşti trebuie garantată de către stat şi consacrată prin Constituţie sau prin legile ţării. Este de datoria tuturor guvernelor şi a celorlalte instituţii de a respecta şi supraveghea independenţa corpului de judecători.
Judecătorii trebuie să soluţionează în mod imparţial cauzele deduse judecăţii, în baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără niciun fel de restricţii, influenţe neadecvate, sugestii, presiuni, ameninţări sau amestecuri, fie ele directe sau indirecte, din partea nimănui, indiferent din partea cui ar veni şi pe ce motiv.
Corpul de judecători trebuie obligat să respecte secretul profesional în legătură cu deliberările lor şi cu informaţiile confidenţiale pe care le cunosc în cadrul îndeplinirii atribuţiilor lor în alt mod decât prin proceduri publice, şi nu ar trebui să fie constrânşi să depună mărturie cu privire la asemenea chestiuni.
În cursul anului 2013 judecătorii Judecătoriei Braşov au respectat principiile independenţei. De asemenea trebuie menţionat că la nivelul Judecătoriei Braşov nu s-a formulat nici o cerere de apărare a reputaţiei şi nu au existat presiuni ale mass-mediei sau altor puteri în desfăşurarea actului de justiţuie.
Secţiunea a 2-a Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penala, disciplinara etc.)
Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Braşov s-a realizat pe întreaga perioada supusa evaluării si cu precădere în perioada septembrie – decembrie
95
2013, urmând sa fie finalizate rapoartele pana la finele lunii februarie 2014. Din comisia de evaluare au făcut parte, pe lângă Preşedinte, un număr de alţi doi judecători aleşi de Colegiul de Conducere al instanţei si acreditaţi de CSM.
Activitatea de evaluare a judecătorilor s-a efectuat conform Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor aprobat prin Hotărâre a CSM, astfel cum a fost modificat. Astfel s-a urmărit eficienţa şi calitatea activităţii, integritatea judecătorilor şi modul în care aceştia au respectat obligaţia de formare continuă. Calitatea activităţii judecătorilor a fost apreciată în funcţie de calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti, conduita judecătorului în timpul şedinţei de judecată şi modul în care a îndeplinit atribuţiile în afara activităţii de judecată.
În cadrul activităţii de evaluare toţi judecătorii au întocmit fişe de autoevaluare şi au fost intervievaţi de către comisia de evaluare.
Conducerea Judecătoriei Braşov a procedat si la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul ca in general, in ciuda volumului de munca si al atribuţiilor deosebit de complexe si care depăşesc uneori nivelul de instruire, personalul auxiliar al instanţei si cel conex a dovedit o matura responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor, astfel ca la nivelul instanţei noastre, nu numai ca nu s-a pus problema aplicării de sancţiuni disciplinare, dar nu s-au semnalat incidente si nici nu s-au depistat situaţii care sa reflecte neglijenta sau superficialitate in modul de abordare a sarcinilor de serviciu.
Conducerea instanţei a elaborat un chestionar de evaluare a personalului auxiliar in care s-a pus, in premiera, accentul pe autoevaluare, evaluarea personalului auxiliar din perspectiva judecătorului coordonator dar si a conducerii secţiei si a colegilor de activitate.
Secţiunea a 3-a Aspecte privind integritatea personalului si asigurarea transparentei la nivelul instanţei
O activitate atât de complexă ca cea a Judecătoriei Braşov presupune în permanenţă soluţionarea promptă şi în condiţii optime a unei diversităţi de probleme.
Actuala conducere a Judecătoriei Braşov a optat pentru abordarea unui management de tip participativ prin implicarea constantă a colegiului de conducere al instanţei ceea ce presupune ca deciziile de importanţă majoră sunt fundamentate pe o consultare reală a corpului magistraţilor si de aici o
96
transparenţă care nu poate conduce decât la responsabilizarea in corpore a resursei umane.
Managementul participativ reclamă o pondere însemnată a deciziilor colective, deoarece în acest fel este asigurată transparenţa decizională.
Astfel, hotărârile au o fundamentare ancorată în realităţile instanţei şi au calitatea de a fi receptate mai rapid şi mai uşor.
De precizat este si faptul că ori de câte ori sunt de adoptat decizii şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar, conducerea instanţei a abordat aceeaşi manieră de conducere participativă, cu concursul grefierilor şefi de secţie fiind consultat personalul auxiliar.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice a fost organizat si a funcţionat si in anul 2013, ca si in anii anteriori, in conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2004 si conform normelor specifice prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public si in O.G. nr. 27/2002 aprobata prin Legea nr. 233/2002.
Tot in scopul creşterii gradului de transparenta a activităţii instanţei si in cursul anului 2013 s-a continuat programul de audiente.
De asemenea s-a menţinut măsura adoptata anul anterior de amplasare in holurile instanţei si respectiv la arhivele instanţei cutii pentru consultarea opiniilor si sugestiilor persoanelor interesate, in majoritatea notelor primite fiind făcute aprecieri pozitive la adresa personalului instanţei, singurele aspecte criticate fiind cele legate de condiţiile materiale precare de desfăşurare a activităţii instanţei.
Utilizarea programului ECRIS cu privire la modalitatea de repartizare a cauzelor, in conformitate stricta cu dispoziţiile regulamentare a contribuit de asemenea la asigurarea transparentei activităţii instanţei.
CAPITOLUL IV
ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN
97
ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Contribuţia Judecătoriei Brașov la dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene s-a realizat in anul 2013 prin folosirea mecanismelor de cooperare judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor, instanța continuând să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală.
Astfel, în anul 2013, în materie civilă Judecătoria Brașov a soluționat 65 cereri de certificare a titlurilor executorii europene, 3 cereri de somații europene de plată, 1 (o) cerere de comisie rogatorie internațională.
Totodată, mecanismele de cooperare judiciară existente la nivelul Uniunii Europene, au fost folosite de către judecătorii instanței, în litigiile de minori și familie, prin formularea de cereri de comisie rogatorie pentru obținerea de informații legate de veniturile realizate, pentru audierea minorilor, pentru efectuarea de expertize sau pentru efectuarea de anchete psihosociale iar în materie civilă pentru comunicarea de acte și citarea părților.
În materie penală, Judecătoria Brașov a emis 32 de mandate europene de arestare din care 6 au fost executate, au fost soluționate 4 cereri de transfer de procedură și 55 de cereri de recunoaștere a hotărârilor judecătorești pronunțate în străinătate.
Pentru formarea profesională continuă a magistraților instanței, participarea a mai mult de jumătate din numărul acestora la examenele de promovare organizate în cursul anului 2013 a reprezentat un câștig deosebit, prin această participare fiind aprofundate cunoștințele de drept comunitar și identificate noi mecanisme apărute la nivel european, eforturile pentru formarea profesională continuă în acest domeniu urmând să fie continuate și în anul 2014 cel puțin prin întâlnirile profesionale de la nivelul instanței.
CAPITOLUL V
98
RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA
In cursul anului 2013 raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate ca satisfăcătoare.
Judecătoria Braşov s-a străduit sa răspundă prompt tuturor solicitărilor formulate de CSM, noilor atribuţii trasate de acestea, chiar daca uneori acest lucru s-a făcut cu mare dificultate, însuşindu-si toate îndrumările comunicate de CSM.
De cealaltă parte, CSM s-a străduit sa răspundă problemelor acute cu care se confrunta instanţa noastră, intr-un final dispunând suplimentarea schemei de judecători cu 2 doua locuri, pentru moment.
In ceea ce priveşte raportul cu MJ, Judecatoria Brașov nu a perceput ca ar exista vreo comunicare reala intre aceasta instituţie si instanţe, in general, câta vreme MJ nu a dat curs favorabil niciunei solicitări formulate de Judecatoria Brasov, dimpotrivă, de foarte multe ori solicitările MJ conducând la aglomerarea personalului instanţei.
Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov pot fi apreciate ca bune in cursul anului 2013, cu foarte puţine excepţii.
Instanţa, deşi s-a confruntat si se confrunte cu lipsa spaţiului corespunzător, a susţinut in continuare efortul de a asigura procurorilor de şedinţa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov un birou in care aceştia sa studieze dosarele.
In cadrul acestor raporturi s-au înregistrat si nemulţumiri ale judecătorilor investiţi cu judecarea cauzelor penale legate de nerespectarea de către Parchet a termenului de sesizare a instanţei cu privire la menţinerea sau prelungirea stării de arest a inculpaţilor si in cazuri izolate, cu privire la motivarea cu întârziere a apelurilor sau recursurilor declarate împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorie.
Conducerea instanţei a făcut permanent demersuri in vederea remedierii acestor deficiente, apelând la înţelegerea si maturitatea colegilor magistraţi din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov.
Instanţa a fost preocupata permanent pentru găsirea de soluţii cu privire la asigurarea atât pentru avocaţi cat si pentru experţi a accesului prioritar al acestora la studiul dosarelor. Totodată, s-a acţionat in sensul adoptării unor practici
99
procedurale care sa ofere avocaţilor prioritate in luarea cauzelor, toate aceste masuri in scopul bunului mers al instanţei.
S-au înregistrat si dificultăţi in raporturile cu aceste categorii de persoane, in special cu avocaţii stagiari planificaţi cu asigurarea oficiilor in soluţionarea cauzelor având ca obiect propuneri sau menţineri stări de arest. Pentru remedierea acestor situaţii s-au purtat discuţii cu conducerea Baroului.
Pentru o înţelegere unitară a dispoziţiilor Noului cod de procedură civilă, preşedintele secţiei civile a Judecătoriei Braşov a participat la şedinţele de pregătire profesională organizate de Baroul Braşov.
In ceea ce ii priveşte pe experţi, deşi situaţia acestora, in special a celor de specialitate topografie se răsfrânge negativ asupra activităţii instanţei, s-a manifestat înţelegere din partea instanţei si a judecătorilor cu privire la întârzierea efectuării lucrărilor, aplicându-se amenzi numai in cazuri extreme si izolate.
In sistemul de justiţie din România magistraţii desemnaţi ca purtător de cuvânt ai instanţelor îşi îndeplinesc in continuare atribuţiile de magistraţi. Aceasta suprapunere de responsabilităţi creează in unele cazuri o lipsa cronica de timp si implicit întârzieri inevitabile in a răspunde solicitărilor presei. Ca întotdeauna, soluţia pentru gestionarea eficienta a timpului este planificarea.
In cadrul Judecătoriei Braşov s-a încercat in permanenta păstrarea unei bune relaţii si comunicări cu presa, prin purtătorul de cuvânt – seful Biroului de Informaţii si Relaţii Publice, acesta beneficiind de fiecare data de sprijinul colegilor săi care i-au pus la dispoziţie, in timp util, toate datele necesare, fiind astfel întotdeauna pregătit sa răspundă solicitărilor jurnaliştilor.
Canalele informaţionale între instanţă şi justiţiabili sunt cele stabilite de Legea nr. 233/2002 şi Legea nr. 544/2001, fie că informaţia este transmisă verbal, fie în scris în termenele prevăzute de actele normative menţionate.
Punerea la dispoziţia publicului, justiţiabililor a informaţiilor necesare, poate aduce o îmbunătăţire a imaginii justiţiei, astfel că se impune acordarea unei atenţii sporite acestei activităţi.
Furnizarea imediată, chiar pe loc a răspunsurilor solicitate reprezintă o componentă a procesului de comunicare.
Şi în acest segment, informaţia trebuie să circule în ambele sensuri, instanţa şi publicul având succesiv calitate de emitent, receptor.
La nivelul Judecătoriei Braşov s-au efectuat demersuri in vederea implementării la nivelul instanţei a unui ghid propriu de orientare pentru justiţiabili care a condus si va conduce in continuare nu doar la asigurarea unui acces efectiv al
100
cetăţeanului la justiţie, ci şi la optimizarea activităţii întregii instanţe.
În încercarea de a veni în sprijinul cetăţenilor, care de multe ori sunt nevoiţi a se deplasa în afara instanţei pentru achitarea taxelor judiciare de timbru, se va insista pe lângă conducerea Tribunalului Braşov in sensul efectuării unor demersuri la Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru deschiderea, în incinta instanţei, a unui birou de încasare a acestor taxe, birou care de altfel a mai funcţionat anterior în sediul judecătoriei.
Toate aceste măsuri şi propuneri se înscriu pe linia redefinirii relaţiei autoritate judecătorească – justiţiabil, în sensul asigurării unui serviciu de calitate de către Judecătoria Braşov cetăţenilor, în slujba cărora îşi desfăşoară activitatea.
Analizând solicitările justiţiabililor, semnalele transmise de aceştia, preşedintele poate constata disfuncţii la nivelul instanţei, aşa încât măsurile de remediere pot să intervină în stadiu incipient.
Reclamaţiile, cererile publicului, pot ascunde o stare de fapt generalizată care impune soluţii urgente de remediere.
Comunicarea organizaţională presupune ca preşedintele instanţei să stabilească canale de transmitere a informaţiei către toate instituţiile care prin activitatea lor concură la finalitatea actului de justiţie.
Biroul de Informare si Relaţii Publice este constituit din trei judecători si un grefier, fiind coordonat de un judecător desemnat de conducerea instanţei.
In cursul anului 2012 Biroul a răspuns la 60 de petiţii ce au fost adresate de cetăţeni, precum si 16 solicitări privind accesul la informaţiile de interes public. Nu au fost sesizate disfuncţionalităţi in funcţionarea acestui birou.
In plus, din luna septembrie 2009, conducerea instanţei si-a reluat programul săptămânal de audiente, program care fusese desfiinţat in urma cu mai bine de 5 ani de zile. Acest program a funcţionat şi pe parcursul anului 2013.
Ori de cate ori a fost necesar in cursul anului 2013 instanţa s-a străduit sa menţină o cat mai buna comunicare cu asociaţiile profesionale, cu societatea civila si cu organismele internaţionale, neînregistrându-se nici un fel de deficienta in acest domeniu.
101
CAPITOLUL VI
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
Potrivit celor prezentate în Capitolul I este de reţinut progresul înregistrat în operativitatea pe instanţă chiar şi în condiţiile în care numărul de cauze înregistrate în 2013 a crescut. De asemenea reducerea procentului de atacabilitate confirmă o creştere a calităţii actului de justiţie.
Modificarea competenţei instanţei de executare a condus la o creştere semnificativă a numărului de cauze în materia executării silite. Practic, apreciem că într-o proporţie de peste 90%, Judecătoria Braşov soluţionează cereri în această materie din întreaga circumscripţie a Curţii de Apel Braşov.
În acest context Judecătoria Braşov a adresat CSM cereri de formulare a unor propuneri legislative de modificare a competenţei instanţei de executare.
Modificarea Codului de procedură civilă a condus la o amplificare a activităţii grefierilor. Timpul necesar întocmirii documentelor pe parcursul procedurii regularizării cererilor de chemare în judecată şi a procedurii scrise a condus la supraaglomerarea acestora. Până şi operaţiuni aparent simple cum e comunicarea unor adrese sau a hotărârilor, din cauza modului de comunicare în plic închis, necesită un timp dublu de lucru. Este adevărat că numărul grefierilor de şedinţă a crescut cu două posturi însă, din cauza faptului că mai multe doamne grefier s-au aflat pe parcursul anului în concediu pentru creşterea copilului, această majorare a schemei nu a avut efectul aşteptat.
Pentru soluţionarea problemei lipsei personalului auxiliar, conducerea Judecătoriei Braşov a avut adus la cunoştinţa Curţii de Apel vacantarea temporară a posturilor şi a cerut sprijin pentru ocuparea acestora.
Modificarea Codului de procedură civilă, în special în prima jumătate a anului, a condus la necesitatea informării justiţiabililor în legătură cu noţiunea de „termen recomandat”, cu ce presupune etapa regularizării şi forma şi conţinutul cererilor ce urmează procedurile speciale. Această muncă de informare a presupus timp şi efort suplimentar din partea grefierilor arhivari şi registratori ce funcţionează în sectoarele în care există program cu publicul.
102
În legătură cu personalul auxiliar o vulnerabilitate a sistemului este reprezentată de lipsa totală de pregătire şi experienţă profesională a grefierilor angajaţi temporar. Prezenţa acestora în instanţă este necesară însă, din cauza lipsei lor de experienţă, formarea acestora necesită timp şi efort suplimentar iar erorile sunt inevitabile. Activitatea grefierului în actul de justiţie, ca urmare a modificărilor legislative din ultimul an, a devenit extrem de importantă iar lipsa de pregătire a unora dintre are efecte negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor.
Creşterea numărului de experţi topografi a scurtat considerabil timpul de executare a unei expertize. Cu toate acestea necesitatea obţinerii avizului prevăzut de Ordinul MJ nr.1882/2010 impune întocmirea expertizelor cu o anumită rigurozitate tehnică care, de foarte multe ori, nu este respectată de către experţi motiv pentru care OCPI Braşov refuză avizarea.
Comunicarea între OCPI Braşov şi expertul judiciar numit într-o cauză este deficitară şi se efectuează prin intermediul instanţei care se transformă într-un arbitru între cerinţele impuse de OCPI şi acuzele expertului care susţine că a respectat toate normele tehnice reglementate. Această situaţie este greu de gestionat de către judecător care nu are cunoştinţele tehnice necesare unei juste aprecieri. Din acest motiv, în dosarele în care există astfel de probleme, se acordă multe termene pentru a pune în acord pretenţiile OCPI cu raportul de expertiză. Parţial această disfuncţie a fost înlăturată prin organizarea unor întâlniri a judecătorilor cu Corpul experţilor şi cu conducerea OCPI Braşov. Întîlnirile au avut ca obiect discutarea acestor deficienţe, stabilirea unui protocol de urmat pentru avizarea expertizelor şi, nu în ultimul rând, explicarea condiţiilor tehnice impuse de reglementările în vigoare, ce trebuie îndeplinite de o expertiză topografică, condiţii ce pot fi sesizate şi apreciate de judecător la momentul depunerii raportului de expertiză la dosar.
Din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri penale a fost necesară reorganizarea secţiilor civilă şi penală. Astfel cum am enunţat mai sus Secţia penală cuprinde un număr de 8 judecători din care desfăşoară activitate de judecată efectivă un număr de , un domn judecător este delegat la penitenciarul Codlea şi o doamnă judecătoare se află în concediu fără plată. Reorganizarea secţiilor în sensul măririi schemei de judecători ai secţiei penale se impune atât ca urmare a noilor atribuţii stabilite în sarcina judecătorilor de noul cod de procedură penală cât şi ca urmare a creşterii numărului de dosare penale. La sfârşitul anului 2013 Colegiul de conducere a hotărât mărirea schemei de judecători ai secţiei penale cu 2 posturi. Pentru a nu afecta
103
specializarea judecătorilor ce deja activează în secţia civilă, cele două posturi vor fi ocupate de judecătorii care vor opta pentru Judecătoria Braşov în urma examenului de definitivat ce s-a desfăşurat în octombrie – noiembrie 2013.
Judecătoria este instanţă de executare în circumscripţia acesteia aflându-se Penitenciarul Codlea. Din acest motiv s-a impus luarea măsurilor urgente în legătură cu constituirea comisiei din cadrul penitenciarului, conform protocolului transmis CSM de către Ministerul Justiţiei, care va verifica incidenţa legii penale mai favorabile.
De asemenea este necesară stabilirea modului în care se va asigura continuitatea în aceiaşi cauză a judecătorului de drepturi şi libertăţi. Acest aspect trebuie reglementat prin regulamentul de ordine interioară. Din experienţa modului în care s-a procedat la modificarea Regulamentului potrivit cu situaţiile născute din aplicarea Noului Cod de procedură Civilă ( când Colegiile de Conducere au fost lăsate să adopte măsuri în legătură cu asigurarea continuării procedurilor de regularizare şi comunicare în perioada de absenţă a titularilor de complet, în special în perioada vacanţei judecătoreşti), consider că instanţa trebuie să fie pregătită în sensul de a stabili, sub rezerva unor reglementări ulterioare, o modalitate de planificare a judecătorului de drepturi şi libertăţi şi de repartizare a cauzelor. De asemenea trebuie stabilit modul de acţiune în situaţiile în care judecătorul căruia i s-a repartizat o cauză lipseşte din instanţă, respectiv situaţiile în care principiul continuităţii nu poate fi asigurat.
Este necesară o comunicare eficientă cu Parchetul pentru identificarea cu uşurinţă a judecătorului de drepturi şi libertăţi căruia i s-a repartizat o cauză chiar şi în situaţiile în care dosarul a fost disjuns în faza urmăririi penale pentru a asigura continuitatea.
P R E S E D I N T E V I C E P R E S E D I N T E
BOGDANA MARIA MARUŞCA MIHAELA SIMION
104