8/8/2019 14.razboiul crimeii

1/2

Razboiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 pna n 1856 si a fost un conflict armatdintre Imperiul Rus, pe de-o parte, si o alianta a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei sia Imperiului Otoman, pe de alta parte.Cele mai multe lupte ale razboiului s-au dus n Peninsula Crimeea de la Marea Neagra.n deceniul al cincilea al secolului al XIX-lea, conducatorii britanici si-au expr

imat temerile n legatura cu interesul aratat de Rusia pentru India si Afganistansi erau dornici sa gaseasca o cale pentru a contrabalansa aceasta amenintare.Originea crizei prin care s-a ajuns la Razboiul Crimeii sta n chestiunea locurilor sfinte. Era vorba de reglementarea drepturilor pelerinajelor, pe de-o parte, alecatolicilor latini, pe de-alta, ale ortodocsilor n Locurile Sfinte din Palestina:la Ierusalim, Bethleem etc. Pelerinii ortodocsi erau mai multi dect cei latini. mpartirea locurilor sfinte ntre grupurile de pelerini fusese reglementata, n 1757,printr-un act al sultanului, care fusese foarte exact.Din 1774, chestiunea pelerinajelor la locurile sfinte evoluase fara ncetare ntr-un sens favorabil ortodocsilor si prin consecinta influentei ruse. Printr-o serie de documente succedate maiales ntre 1808 si 1820, ntr-un timp cnd Franta nu putea sa intervina direct n politica Orientului, Rusia obtinuse pentru pelerinii ortodocsi avantaje din ce n ce ma

i mari; spre exemplu, Biserica Sf. Mormnt trecuse n minile ortodocsilor. Franta eraprotectoarea crestinilor catolici din Imperiul Otoman, n vreme ce Imperiul Rus era protectorul crestin-ortodocsilor. Cnd tarul si-a trimis trupele n cele doua principate romne, ("Principatele Dunarene"), Marea Britanie, ncercnd sa apere Turcia,a trimis o flota n Dardanele, unde i s-a alaturat si o flota din Franta. n tot acest timp, puterile europene ncercau sa gaseasca o solutie de compromis. Reprezentantii britanici, francezi, austrieci si prusaci s-au ntlnit la Viena, unde au redactat o nota, pe care sperau sa o gaseasca acceptabila att partea rusa, ct si parteaotomana. Nota a fost aprobata de tar, dar a fost respinsa de sultan, care a considerat ca redactarea ambigua lasa cale libera pentru prea multe interpretari diferite. Anglia, Franta si Austria au sugerat partii ruse o serie de amendamentecare i-ar fi calmat pe turci, dar aceasta noua initiativa a fost ignorata de Curtea de la Sankt Petersburg. n vreme ce englezii si francezii au renuntat la ideea

negocierilor, austriecii si prusacii mai sperau, totusi, intr-o posibilitate deunei ntelegeri.sultanul a declarat razboi, armatele sale atacnd fortele rusesti napropierea Dunarii. Ca raspuns, flota rusa a atacat flota otomana pe care a distrus-o n batalia de la Sinope, la 30 noiembrie 1853, ceea ce facea posibila debarcarea trupelor terestre pe pamnt otoman. Distrugerea flotei otomane si cresterea amenintarii rusesti au alarmat guvernele francez si britanic, care au luat masuriimediate pentru ajutorarea turcilor. n 1853, dupa ce Rusia a ignorat un ultimatum anglo-francez, care cerea retragerea din Principatele Dunarene, Marea Britaniesi Franta au intrat n razboi de partea otomanilor.Cnd anglo-francezii au pretinsretragerea rusilor din Principatele Dunarene, Austria i-a sprijinit si, desi nua declarat imediat razboi Rusiei, a refuzat sa se declare neutra. Cnd, n vara anului 1854, Viena a mai facut o cerere pentru retragerea trupelor, Rusia s-a temut

ca Austria avea sa intre n razboi.Desi principalele motive de razboi au disparutdupa ce Rusia si-a retras trupele din Principatele Dunarene, Anglia si Franta nuau ncetat ostilitatile. Hotarte sa rezolve o data pentru totdeauna asa numita "Problema orientala", aliatii au propus anumite conditii pentru ncetarea focului, sianume:obligatia Rusiei de a renunta la protectoratul asupra Principatelor Dunarene; -abandonarea oricaror pretentii de amestec n treburile interne otomane avnd ca pretext protejarea crestinilor din Turcia; - revizuirea Conventiilor Strmtorilor din1841 si liberul acces al tuturor natiunilor la navigatia pe Dunare.Cnd tarul a refuzat sa accepte conditiile de pace, a izbucnit ceea ce avea sa fienumit Razboiul Crimeii.Tratatul de la Paris a fost valabil pna n 1871, cnd Frantaa fost zdrobita de Prusia n razboiul franco-prusac. n vreme ce Prusia si alte ctevastate germane s-au unit pentru a forma Imperiul German, mparatul francez Napoleo

n al III-lea a fost detronat, aparnd Republica Franceza.Franta a ncetat politica antirusa dupa proclamarea Republicii. ncurajata de atitudinea franceza si avnd si sprijinul cancelarului german Otto, Frst von Bismarck, Rusia a denuntat tratatul d

8/8/2019 14.razboiul crimeii

2/2

in 1856. Cum Anglia singura nu era capabila sa asigure respectarea tratatului, Rusia si-a renfiintat flota din Marea Neagra.Razboiul Crimeii a produs un exod n masa a tatarilor din Crimeea catre teritoriile otomane, ducnd la depopularea grava a peninsulei.n noapte de 14 noiembrie 1854, o furtuna violenta a scufundat 30 de vase de aprovizionare cu materiale medicale, hrana, haine si alte marfuri extrem de necesare.Tratamentul revoltator la care au fost supusi militarii raniti n iarna grea care

a urmat a fost raportat de corespondentii de razboi, ducnd la introducerea metodelor moderne de ngrijire a bolnavilor pe cmpul de lupta. Printre noile tehnici folosite pentru tratarea ranitilor a fost si folosirea pentru prima oara a unui vehicul de tip ambulanta.Razboiul Crimeii a introdus pentru prima oara si folosireadin punct de vedere tactic a cailor ferate si a altor inventii moderne ca telegraful. n timpului Razboiului Crimeii, care este considerat de unii cecetatori primul razboi modern, s-au folosit la scara larga transeele si bombardamentele oarbe de artilerie .