ROBERT B. EDGERTON

Pn FRoNT irvRAzBoruL CnlnnErr

Traducere din limba englezlde Mihai-Dan Pavelescu

ilErEoR mPUBIISHlrOIIIJ

CT'PRINS

Mulgumiri ...........7

Introducere .........9

1. R^[zboiul Crimeii: ,,Curios gi inutil,, ................... 132. Armarele: Soldali pregitiqi penrru rlzboi? ....... 433. Generalii: Conducere incompetent[ .................................... g4

4. RXzboiul ,,adev[rat": Frig, foamete gi boli ....... l 195. $i ei au luptat: Femei gi copii ........ 1616. M6ndrie gi prejudecat[: Turcii ln rlzboi ......... 1917. Soldaqii in lupt[: Curaj gi lagitate .....................2128. Chipul luptitorului in Mzboiul Crimeii ........24g

Epilog ..............281

Note .......... .......2g9Referinge bibliografrce ...... 300Index ...............312

nAzgott]L CRIMEII

,,Curios Si inutil"

TOTALUL PIERDERILOR DIN R[zboiul Crimeii purtat inanii 1853-1856 nu va fi cunoscut niciodatd cu exactitate, darprobabil c[ a dep[git un milion de mo4i, la care se adaugl unnumir necunoscut de bfubaqi, femei gi copii rimaqi schilozi Pe viat[din cauza r[nilor sau a bolilor suferite. Probabil ci in dreptulrugilor se poate conseilura aproape o jumitate de milion de victimeomenegti, iar turcii au suferit pierderi similare. Fran;a a pierdutprobabil 100.000 de oameni, Marea Britanie poate 25.000, iar Italiain jur de 2.000. PAni la Primul Rlzboi Mondial, niciun alt conflictnu avea s[ mai inregistreze atfltea victimel. Magnitudinea acestor

pierderi pare cu atAt mai inspiimlntltoare cAnd ne gAndim cAt de

mici era populaqia mondialfl la momentul respectiv. Plaqeta era

locuit[ de 1,2 miliarde de oameni, adic[ mai pulin decAt populagia

actual[ a Chinei. in anul 1850, in Statele Unite trfliau doar 23 de

milioane de oameni (degi pAn[ in 1860 aveau si fie 31 de milioane);in Marea Britanie triiau doar 26 de milioane, iar in Franla 35 de

milioane. Populaqia tntregului Imperiu Otoman era de numai 25 demili6xas, iar vastul Imperiu Rus avea doar 60 de milioane de

locuitori - mai pu1itr de dou[ eeimi din populaqia Mexicului dinzilele noastre.

Degi populaqia Ptmtntului tn timpul R[zboiului Crimeii era

numai o gesime din cea actual[, diviziunile sociale erau Pe atuncimult mai importante decit ln prezetrt gi e1e au jucat un rolinsemnat tn desf{gurarea acestui conflict. ln anii 1850 se lnre-gistrase o cregtere a clasei de mijloc, mai cu seaml ln Franla gi

Statele Unite, dar bogaqii gi s[racii continuau sI tr[iasc[ ln lumi

t4 Pu rnom lN RAzrorur Cruunu

profund diferite. Averi enorme continuau s[ se afle ln mtinile unuinum[r relativ mic de sultani, nobili, bancheri gi industriagi. InMarea Britanie, de exemplu,44 de duci delineau, fiecare, terenuride peste 100.000 de acri. Unul dintre ei, ducele de Sutherland,de$nea 1.358.000 de acri, o suprafafi mai mare decAt comitatelebritanice Bedfordshire, Ber}shire gi Buckinghamshire la un loc, iarel nu era nici mlcar persoana cea mai bogatl din Anglia2. ln StateleUnite, se inregistrau de asemenea diferenqe uriage lntre plantatoriisudigti bogaqi gi proprietari de sclavi, despre care se spunea clvorbeau,,exact ca gendemenii englezi", gi fermierii albi s[raci, alclror grai era practic ininteligibil pentru gentlemenii englezi gi aleclror neveste subnutrite gi fiice tinere mestecau intruna tutuns.Acelagi lucru era valabil gi ln cazul diferenlelor din Nord dintremagnalii clilor ferate gi imigranlii irlandezi.

Majoritatea llranilor slraci din Europa, America gi ImperiulOtoman continuau s{-gi petreac[ mare parte a vieEii cflgtigAndu-gipAinea prin trud[ anevoioasl. ln acelagi timp ins[, intr-o mlsurlmai mare ca oricAnd, foarte mulli s[raci se lndreptau cltre orage.ln Marea Britanie, s[racii urbani lncepuser[ deja s[-i dep[geasc[numeric pe omologii lor rurali. Oragele britanice au condus revo-lu$a industrial[ mondial[, lns[ ora$e s-au dezvoltat peste tot, pAnlgi ln tnapoiaa Rusie sau Turcie, iar in Paris locuiau 400.000 de mun-citoria. lnghesuigi ln mahalale ticsite, acoperite de fum gi funingine,cei mai mul$ orlgeni slraci duceau o viatl mizerabiltl. Indiferentdac[ era vorba despre Fran;a, Marea Britanie sau Rusia, locuitoriimahalalelor aveau atat de puFne hran[, lncAt dezvoltarea lor fizicla stagnat realmente. O mare parte din mtncare era contaminat[,iar apa era frecvent poluat[. hrricii, mugtele, $nqarii 9i gobolaniideveniserl o prezen![ banalil, la fel gi unele boli letde ca tifosul,malaria, variola gi holera.

Brlig urAt mirositoare acopereau strlzile muhor orage, lntru-cAt or[genii se bazau pe mijloace de transport cu tracliune animal[.De exemplu, fiecare dinue cei 15.000 de cai din New York pro-ducea zilnic 10-12 kg de bilegat'. Pe sulzi se vedeau maldlre deexcremente produse de porcii care erau l[saf s[ circule ln libertate,deoarece m8ncau gunoaiele care altfel ar fi putrezit pe trotuare,

l5I o Rlzboiul Crimeii: ,Curios 9i inutil"

unde erau aruncate. Majoritatea blrbagilor, femeilor gi copiilormunceau din greu ln condiqii groaznice, pentru salarii mici. Inftlbricuqele cu lucrltori suprae:cploataqi gi subpllti$ gi munclinfantil[, condigiile erau foarte dure, lnsl poate c[ nimeni nusuferea mai mult ca minerii. Cererea sporitl de c[rbune a dus laabuzuri ingrozitoare, astfel cI minerii lucrau in condilii periculoasegi degradante. In Anglia, de exemplu, blrbagi gi femei munceaufrecvent in pielea goall din cauza clldurii cumplite, iar copiiitrudeau ore la rAnd lntr-o bezn[ totall, operlnd ugi-ghilotinI,pentru a ventila minele. Femeile gi copiii trudeau de asemenea ca

animale de povarl, trtgand clmcioare cu clrbune prin tuneluri atAt

de scunde, incAt erau silili s[ se tarasc[, remorcAnd clrucioarelelegate prin lanEuri de gAt6. Condi$ile nu erau mai bune in alte p[4iale Europei sau in minele de argint din Nevada.

In ciuda fotosirii precumplnitoare a cailor, o revoluqie ln dome-niul transpornrlui incepuse s[ afecteze mare parte din Occident.Primul vapor cu aburi din lume, inventat de americanul RobertFulton, aplrum pe rAul Hudson tn 1807. Panf in 1853, cAnd a inceputR^[zboiu] Crimeii, vapoarele aclionate de fo4a aburilor inlocuiser[ o

mare parte din velierele ce le precedaserl ln Occident, dar nu gi inRusia sau Turcia. In acelagi an, flota marinei militare americaneformatl din vapoare cu aburi produgi prin arderea clrbunilor a

lntreprins prima expediEie in faponia, sperAnd sI deschid[ - pentrucome4ul cu SUA - acea qari fidel5 vechiului ei izolafonism.Transpornrl pe clile ferate devenise de asemenea important. Excep-

tAnd Rusia gi Turcia, c:re se schimbau lent in privinqa aceasta, gi nunumai, clile ferate se rlspAndiserE deja in mare parte din Europa gi

America de Nord. ln 1850, Statele Unite aveau aproape 15.000 km de

gine, iar Marea Britanie 11.000 km, lns[ ln Rusia existau doar660 km, iar Turcia nu avea aproape deloc c[i ferateT. ln 1860, in SUAexistau 50.000 km de gine, dintre care numai 14.000 km se aflau lnSud, restul fiind construite ln statele nordice, care, evident, gi le-aulnzugit dup[ izbucnirea rlzboiului civil, un an mai terzius. Majori-tatea trenurilor continuau sl fie zgomotoase, murdare gi incon-fiortabile pentru pasageri, dar deplasau oameni gi mlrfirri cu viteza,pe atunci uluitoare, de 48 kmlh, indiferent de condigiile meteo.

16 Ps rnoNr iN RAzsolur Cruuru

Comunicafiile erau gi ele in plin[ rransformare. Telegraful luiSamuel F. B. Morse incepuse sl fie utilizat cu zece ani tnainte deRizboiul crimeii gi ziarele igi crescuser[ mult tirajele in ciuda cen-zurii din unele ;5ri, prinre care Rusia gi Franla. Cel mai difuzatziardin lume, The Times, publicat in Londra, avea tirajul de 40.000 deexemplare, mai mult decAt tqi concurenjii sfli laolalti, dar gazeteleerau citite pe scarr larg[ gi in a]te gri. Degi nici2@/odintre b[rbaliirugi nu erau alfaberizali gi chiar mai pugini turci gtiau s[ cireasci,40olo dintre birbaqii britanici puteau citi, la fel ca 80-9@/o dintrealbii americanie. Tot mai mul$ oameni citeau cd4i acasi qi inbiblioteci, iar pAn[ la izbucnirea rlzboiului, autori ca pugkin,Turgheniev, Gogol, Flaubert, Racine, Dickens, Scott, Longfellow,Tennyson, Shakespeare gi algii fuseserl tradugi in fiverse limbi.

Zonele rurale cunoscuserd insi putine schimbiri. In Rusia,Turcia gi Franga, ciclul agricol continua si domine existenga, iarmajoritatea fermierilor se confruntau cu recolte slabe, piegenesigure gi condi;ii mizerabile de uai. Degi zilele de tArg gi festi-valurile ocazionale alungau paryal monotonia trudei zilnice, iarunii s[teni norocogi din occident se bucurau uneori de cantrregiambulanli, mici grupuri teatrale, ventriloci, circuri gi recitatori demonologuri, viaqa rurald se modificase foarte pulin fa;i de trecut.In Satele Unite, de exemplu, cu excepgia cAte unui flagnetar italianzdrenq[ros sau a unor fanfare germane sordide compuse dintr-untobogar gi caliva trompetigti grligiogi, oamenii de la sate continuausl se bazeze pe comedianjii britanici, aga cum fdcuserr gi inaintagii1or. Teatrul american era aproape in exclusivitate britanic Ai,excepdnd unele clntece ca Di.:oe, Yankee Doodle gi Sucking CiderThrough a Straw, cAntecele cele mai populare proveneau iot dinMarea Britanie. PAn[ gi Home, Sweet Home a fost scris de unenglez, care l-a adaptat pe o melodie italieneasclro.

ln oragele din Occident, sSracii nou-sosigi aveau pugini bani,lns[ mulli li cheltuiau in weekenduri, cAnd beau, mergeau laprostituate sau vizionau spectacole burlegti cu tentl explicitsexual[. Noua clas[ mijlocie se distan;a de acest gen de depravare,prin etalarea reginerii ,,victoriene". Britanicii purtau mustali gifavorif, igi ungeau p{rul cu ulei de Macassar gi se imbrlcau in

1 r Rizboiul Crimeii: ,Curios gi inutil" 17

negru. Femeile nu renuntaser[ la corsete, pentru a avea un truPtras ca prin inel, dar nu-gi mai e;puneau sAnii in decolteuri adAnci.

Continuau si poarte rochii in culori vii care se incheiau acum pAn[la gAt gi fuste pAnl-n p[mAnt.

Pe de alti parte, cei cu avere gi rang social inalt se rdsfrpu lnpl[ceri extravagante. De exemplu, conacele rura]e britanice ofereau

scene de opulenl[, cu servitori care preg[teau cine i.mense pentruoaspeti ce-gi dedicau weekendurile prelungite spornrrilor mas-

culine, muzicii clasice gi relaliilor sexuale. Londra gizduia cluburiexclusiviste pentru bArbagi, restaurante de lux, evenimente sportivegi baluri mireqe. In zilete calde de vari, aristocratia britanic[, lacare se al[turau membrii clasei de mijloc aflatd in cregtere, se

lnghesuia pe plajele din sud. In timp ce copiii se b[llceau ln api,s[pau in nisip gi se jucau cu goareci gi iepuri domesticili qinuli incu$ti, adullii rimAneau complet imbr[caEi, adesea sub umbrele de

soare. MAncau melci de mare gi lipari in aspic Ai beau bere de

ghimbir. Femeile care purtau p[tlrii de paie brodau gi sporov[iau,iar bErbalii citeau ziare, priveau vapoarele prin lunete sau se amuzau

de giumbuglucurile cint[relilor ambulanqi,,negri". Problemeleglracilor urbani erau departe de preocup[rile lor11.

Rusia oferea contraste gi mai izbitoare. Vasta ei populalie de

iobagi rdmEsese la fel de ignoranti gi pauperi ca intotdeauna, clasa

de mijloc era lncl foarte mic[, iar nobilimea trlia in acelagi lux pe

care-l etalase mereu, bucurAndu-se fie de vastele ei domenii rurale,

fie de numeroasele tentadi ale sclipitoarei vie;i sociale dinSt. Petersburg.

St. Petersburg era un magnet pentru nobilii rugi iubitori de

petreceri, lns[ Parisul era centrul lumii strdlucitoare gi depravate

din Europa luminati cu felinare cu gaz. Nobilii rugi se inghesuiau

lcolo pentru a se indopa cu stridii pi qampanie intre episoade de

ftenezie sexuall allturi de numeroasele curtezane frumoase ale

Franlei, care treceau de la pringi rugi, la conli francezi gi la ofiqeri

de gard[, pentru a o lua din nou de la capHt intr-un virtej nlucitorde baluri de galt gi amanlr. in Paris existau mii de cocote gi se spune

cI noul dans cancan - interpretat de femei frumoase care nu Purtaulenjerie intimH - a jucat un rol major ln cregterea cererii Pentru