14. timpii mecanismului de nastere

2
14. TIMPII MECANISMULUI DE NASTERE Reprezint succesiunea modificrilor atitudinii prezentaiei, necesare trecerii ftului prin canalul de natere. Timpii naterii nu reprezint evenimente separate; ei corespund unor fenomene în strâns relaie, unele simultane. 1. Angajarea Reprezint trecerea diametrului biparietal (cel mai mare diametru cranial transvers din prezentaia occipital) prin strâmtoarea superioar (figura 6.2.) poate avea loc în timpul ultimelor sptmâni de sarcin sau la începutul travaliului. Manevre Leopold: distana între umrul fetal i si mfiza matern < 7 cm. Tact vaginal: examinatorul poate introduce numai dou degete între prezentaie i perineul matern semnul Farabeuf (figura 6.3.). Stadii prealabile sunt reprezentate de craniul mobil, aplicat i fixat examinatorul nu mai poate împinge craniul, care permite introducerea a trei degete între prezentaie i perineu. ORIENTARE Timp complementar: diametrul suboccipito-frontal (care va trece prin strâmtoarea superioar) se orienteaz în diametrul oblic (mai frecvent stâng i cu occiputul anterior) sau transvers al acesteia. ASINCLITISM Sutura sagital interparietal fetal nu se afl la mijlocul distanei între simfiz i promontoriu: anterior (sutura sagital este deplasat posterior; palparea preponderent a osului parietal anterior) / posterior (sutura sagital deplasat spre simfiz). Grade moderate de asinclitism apar frecvent în travaliu dar asinclitismul sever poate induce disproporie cefalo-pelvic. FLEXIE Timp complementar, începe în timpul angajrii datorit rezistenei întâmpinate de extremitile inegale ale diametrului antero-posterior al prezentaiei, în contact cu strâmtoarea superioar. Diametrul occipito-frontal (12 cm) este substituit cu cel suboccipito-frontal, mai scurt (10,5 cm).  În timpul coborârii craniul fetal întâmpin rezistena planeul pelvin i flexia se accentueaz, prin substituirea diametrului occipito-frontal cu cel suboccipito-bregmatic (9,5 cm). 2. COBORÂREA Prezentaia este coborât prin presiunea exercitat de lichidul amniotic, fundul uterin (asupra pelvisului), contracia muhilor abdominali materni i extensia / tonusul fetal. Craniul ajunge pe perineu iar examinatorul poate introduce un singur deget între prezentaie i perineu (semnul Farabeuf). ROTAIE INTERN Timp complementar: datorit configuraiei anatomice a muchilor pubococcigian i ileococcigian, craniul fetal va rota în diametrul antero-posterior al strâmtorii inferioare cu occiputul anterior, subsimfiz (mai rar posterior, ctre sacrum). Rotaia se realizeaz pân la coborârea craniului pe planeul pelvin în 70% din cazuri; imediat dup aceea în 25% i deloc în 5%. 3. DEGAJAREA  Începe din momentul craniului coborât cu occiputul fixat (în varietile anterioare) sub simfiz i are doi timpi complementari.

Upload: panterablo

Post on 09-Apr-2018

235 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 14. Timpii Mecanismului de Nastere

8/7/2019 14. Timpii Mecanismului de Nastere

http://slidepdf.com/reader/full/14-timpii-mecanismului-de-nastere 1/2

14. TIMPII MECANISMULUI DE NASTERE

Reprezint succesiunea modificrilor atitudinii prezentaiei, necesare trecerii ftului princanalul de natere. Timpii naterii nu reprezint evenimente separate; ei corespund unorfenomene în strâns relaie, unele simultane.

1. AngajareaReprezint trecerea diametrului biparietal (cel mai mare diametru cranial transvers dinprezentaia occipital) prin strâmtoarea superioar (figura 6.2.) poate avea loc în timpulultimelor sptmâni de sarcin sau la începutul travaliului.Manevre Leopold: distana între umrul fetal i simfiza matern < 7 cm.Tact vaginal: examinatorul poate introduce numai dou degete între prezentaie i perineulmatern semnul Farabeuf (figura 6.3.). Stadii prealabile sunt reprezentate de craniul mobil,aplicat i fixat examinatorul nu mai poate împinge craniul, care permite introducerea a treidegete între prezentaie i perineu.ORIENTARETimp complementar: diametrul suboccipito-frontal (care va trece prin strâmtoarea superioar)se orienteaz în diametrul oblic (mai frecvent stâng i cu occiputul anterior) sau transvers alacesteia.ASINCLITISMSutura sagital interparietal fetal nu se afl la mijlocul distanei între simfiz i promontoriu:anterior (sutura sagital este deplasat posterior; palparea preponderent a osului parietalanterior) / posterior (sutura sagital deplasat spre simfiz). Grade moderate de asinclitismapar frecvent în travaliu dar asinclitismul sever poate induce disproporie cefalo-pelvic.FLEXIETimp complementar, începe în timpul angajrii datorit rezistenei întâmpinate de extremitileinegale ale diametrului antero-posterior al prezentaiei, în contact cu strâmtoarea superioar.

Diametrul occipito-frontal (12 cm) este substituit cu cel suboccipito-frontal, mai scurt (10,5 cm).  În timpul coborârii craniul fetal întâmpin rezistena planeul pelvin i flexia se accentueaz,prin substituirea diametrului occipito-frontal cu cel suboccipito-bregmatic (9,5 cm).2. COBORÂREA Prezentaia este coborât prin presiunea exercitat de lichidul amniotic, fundul uterin (asuprapelvisului), contracia muhilor abdominali materni i extensia / tonusul fetal. Craniul ajunge peperineu iar examinatorul poate introduce un singur deget între prezentaie i perineu (semnulFarabeuf).ROTAIE INTERNTimp complementar: datorit configuraiei anatomice a muchilor pubococcigian i

ileococcigian, craniul fetal va rota în diametrul antero-posterior al strâmtorii inferioare cuocciputul anterior, subsimfiz (mai rar posterior, ctre sacrum). Rotaia se realizeaz pân lacoborârea craniului pe planeul pelvin în 70% din cazuri; imediat dup aceea în 25% i deloc în5%.3. DEGAJAREA 

 Începe din momentul craniului coborât cu occiputul fixat (în varietile anterioare) sub simfiz iare doi timpi complementari.

Page 2: 14. Timpii Mecanismului de Nastere

8/7/2019 14. Timpii Mecanismului de Nastere

http://slidepdf.com/reader/full/14-timpii-mecanismului-de-nastere 2/2

EXTENSIASsub efectele combinate ale contraciilor uterine i rezistenei planeului pelvin / perineu,facilitat de repropulsia coccisului (care mrete diametrul antero-posterior al strâmtoriiinferioare) se observ distensia progresiv perineal i deschiderea orificiului vaginal iar craniuleste expulzat prin apariia succesiv (deasupra marginii anterioare a perineului) a occiputului,

frunii, nasului, gurii i mentonului.Imediat dup expulzie craniul cade iar brbia este în contact cu regiunea anal matern.ROTAIA EXTERNRestituia, reorientarea craniului în poziie oblic (umerii fetali trec cu diametrul biacromial prindiametrul oblic al strâmtorii superioare) urmat de completarea rotaiei craniu în poziietransvers (diametrul biacromial în diametrul antero-posterior al strâmtorii inferioare). Rotaiase face înspre partea spre care era orientat iniial occiputul (spre stânga OISA).4. NATEREA UMERILOR Umrul anterior apare sub simfiz i, apoi, umrul posterior.5. NATEREA RESTULUI CORPULUI Se realizeaz ulterior rapid i fr dificultate datorit diametrelor mai mici.