MECANISMUL MOTORORGANELE MOBILE

PISTONULPistonul este componenta mecanismului motor, care ndeplinete urmtoarele funcii:- transmite bielei, prin intermediul bolului, fora de presiune a gazelor;- transmite cilindrului reaciunea normal, produs de biel;- etaneaz, mpreun cu segmenii, camera de ardere;- evacueaz o parte din cldura degajat n procesul de ardere;- contribuie la dirijarea gazelor n cilindru;- are rolul de a asigura distribuia amestecului gazos, n cazul motorului n doi timpi;- n cazul motorului cu aprindere prin comprimare, poate influena favorabil randamentul arderii prin participarea sa la procesul de formare a amestecului;- conine, parial sau integral, camera de ardere;- mpreun cu segmenii i peretele cilindrului controleaz grosimea filmului de ulei i deci consumul de ulei.

1- capul pistonului 2 - camera de ardere (numai la MAC) 3 - corpul (regiunea port segmenti)4 umerii (bosajele)5 - mantaua (partea de ghidare).Parti componente

Materiale si conditii de lucruSe confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.Forma pistonului este tronconica Temperaturile de lucru variaza intre 300-500 C in partea superioara si 150-250 C la manta. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante

CAPUL PISTONULUI

Partea pistonului, care vine n contact cu gazele fierbini sub presiune, n timpul funcionrii motorului, este capul acestuia. Profilul lui depinde de tipul motorului, de dispunerea supapelor i de arhitectura camerei de ardere.

Pistoane ale motoarelor cu aprindere prin scnteie: a) piston cu capul plat; b)piston cu capul concav;c) piston cu capul profilat.

La motoarele cu aprindere prin scnteie se utilizeaz, n mod frecvent, pistonul cu capul plat, datorit simplitii constructive i suprafeei minime de schimb de cldur. Forma concav\ a capului pistonului apropie camera de ardere de o semisfer. Pe de alt parte, forma bombat asigur o rezisten ridicat la solicitrile mecanice, dar determin o majorare a suprafeei de schimb de cldur.

Pistoanele motoarelor cu aprindere prin comprimare, cu injecie direct, au n cap o degajare al crui volum reprezint 20...30% din cel al camerei de ardere. La motoarele cu injecie direct capul este prevzut cu o degajare, ce poate avea diferite forme, n funcie de particularitile procedeului de formare a amestecului.La motoarele cu aprindere prin comprimare, puternic solicitate termic, n capul pistonului se prevede o inserie de font cenuie sau austenitic cu coeficient de dilatare apropiat de cel al aluminiului

ZONA PORT-SEGMENI

Durabilitatea, sigurana n funcionare i economicitatea unui motor sunt influenate de performanele ansamblului piston-segmeni.Lungimea zonei port-segmeni este determinat de numrul segmenilor necesari pentru a asigura o bun etanare a camerei de ardere i un consum redus de ulei. Opinia specialitilor este aceea c exigenele funcionale pot fi asigurate de trei segmeni (doi de comprimare i unul de ungere).

Influena formei camerei de ardere asupra distribuiei cmpului termic n capul pistonului

ASIGURA- jocuri mici ntre piston i cilindru;- diminuarea cantitii de gaze scpate n carter;- ungerea satisfctoare a suprafeelor n micare relativ i un consum redus de ulei;- rezistene ridicate la solicitrile mecanice i termice.

UMERII PISTONULUI

FUSTA PISTONULUIFusta pistonului are rolul de a transmite eforturile rezultante din mecanismul biel-manivel, ctre punctele cilindrului.Calitatea de ghidare a pistonului, prin intermediul fustei, este un element determinant pentru urmtorii factori: fiabilitate; consum de ulei; reducerea zgomotului;

Lungimea mantalei trebuie s fie suficient pentru a asigura un bun ghidaj, presiuni laterale reduse i a limita bascularea. Pe de alt parte, ea nu trebuie s fie exagerat de mare, pentru a nu mri, n mod inutil, nlimea motorului.

SEGMENTIISegmentii sunt organe mobile ale mecanismului motor de forma inelara care, datorita elesticitatii lor apasa asupra cilindrului, asigurind etansarea cu pistonul

CLASIFICAREA SEGMENTILORa) segmenti de compresie - cu rol de etansare intre piston si cilindru b) segmenti de ungere (raclori) - pentru razuirea si evacuarea excesului de ulei de pe peretii cilindrilor.

Materiale de executie si montajSe confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U-Flex (Oltcit ,Citroen).Segmentii de compresie in numar de doi pentru MAS si trei pentru MAC, se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.Pentru a fi usor montati,segmentii sunt prevazuti cu taieturi numite,,fante,,

BOLTULBoltul ete organul mobil al mecanismuli motor care face legatura intre piston si biela .Are forma tubulara, cilindrica (uneori inegala) si se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon caruia i se aplica un tratament termic de cementare si calire superficiala CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifica.

Asamblarea bolturilorModul de asamblare articulata a boltului cu biela se poate realiza : - "fix in umerii pistonului si articulat in bucsa ", - "fix in biela si liber in umerii pistonului" - "flotant" (liber si in biela si in umerii pistonului caz in care se asigura cu sigurante).

Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale (pentru evitarea tensiunilor interne), dupa care boltul se preseaza. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic-0,002-0,008mm; la cele fixe in piston exista stringere de 0,02...-0,04mm.

BIELABiela asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit (prin fusul maneton), transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit.

Materiale si tehnologie de executieBiela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si i se aplica tratament termic de calire si revenire. Dupa fabricatie, bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2g pentru autoturisme si 8g pentru autocamioane.

ARBORELE COTITArborele cotit, organul cel mai important al mecanismului motor,numit si ,,arborele motor,, primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare de rotatie, pe care o transmite in exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului pentru deplasare.

Partile componente ale arborelui cotit1-fusul anterior2-fusurile paliere 3-fusurile manetoane4-bratele manetoane5-masele de echilibrare 6-capatul posterior 7-flansa de fixare a volantului

Materiale si tehnologie de executieOtel aliat - prin forjare la motoarele : D 797-05, Fiat, BMW, Volkswagen.Fonta cu grafit nodular -prin turnare la : ARO, Dacia 1310 Dupa prelucrare, fusurile se trateaza termic calire superficiala cu CIF si revenire dupa care se rectifica pe masini de rectificatarbori cotiti.

Constructia arborelui cotitForma arborelui cotit depinde de:numarul si pozitia cilindrilor, numarul fusurilor manetoane, ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor, plus unul si fusuri manetoane citi cilindri are motorul.

Lagarele paliere au o constructie asemanatoare cu cele de biele, putind fi si cu rulmenti (Wartburg). La cele cu cuzineti, difera latimea lor, cel mai lat (lagarul principal) putind fi amplasat linga pinionul de distributie, la mijloc sau linga volant, unele avind prevazute gulere laterale. Acesta preia eforturile axiale ale arborelui cotit la actionarea pedalei de ambreiaj sau la deplasarea vehiculului in rampa sau panta.

VOLANTULVolantul are forma unui disc masiv, cu triplu rol; inmagazineaza energia cinetica in timpul cursei utile si o reda in timpii rezistenti si in punctele moarte; este parte componenta conducatoare a ambreiajului si are presata pe el o coroana dintata ce serveste la actionarea arborelui in scopul pornirii de catre instalatia de pornire.In partea centrala, este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare la punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.

Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic.

La un numar mare de cilindri ai motorului, dimensiunile si masa volantului scad.

In partea centrala, este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare pe flansa arborelui cotit.

Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile de ghidare.

Pe volant se marcheaza semne ajutatoare la punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.

**************