11 politica anosr cu privire la relatia dintre universitati si societate 2007

15
POLITICA ANOSR CU PRIVIRE LA RELATIA DINTRE UNIVERSITATI SI SOCIETATE Introducere Societatea romaneasca se afla intr-un moment de integrare intr-o societate complexa si superior dezvoltata care se afla la randul ei intr-un proces de schimbare. In contextul dezvoltarii noilor tehnologii (in special tehnologia informatiei) si a intensificarii competitiei economice la nivel global, societatea europeana isi doreste o economie mai dinamica si mai competitiva, bazata pe cunoastere. Acest termen sugereaza schimbarea bazei economiilor avansate catre zona serviciilor si a produselor cu valoare adaugata mare. In acest nou context educatia, cercetarea si inovarea constituie baza dezvoltarii economiei si a societatii in general, iar rolul universitatilor devine din ce in ce mai important. Pentru a-si indeplini cu succes acest rol, universitatile trebuie sa atinga un grad ridicat de integrare cu mediul economic si social, sa fie din ce in ce mai deschise catre societate si nevoile acesteia si sa raspunda cu eficacitate transformarilor rapide din mediul exterior. Despre material Nu ne propunem sa abordam subiectul relatiei dintre universitati si mediul exterior in toata complexitatea sa. Aceast material integreaza intr-o viziune mai ampla punctele de vedere ANOSR, manifestate printr-o serie de initiative anterioare, cu privire la probleme concrete cum sunt

Upload: nina-orosciuc

Post on 16-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

piata muncii

TRANSCRIPT

Politica ANOSR cu privire la relatia dintre universitati si societate

Politica ANOSR cu privire la relatia dintre universitati si societateIntroducere Societatea romaneasca se afla intr-un moment de integrare intr-o societate complexa si superior dezvoltata care se afla la randul ei intr-un proces de schimbare. In contextul dezvoltarii noilor tehnologii (in special tehnologia informatiei) si a intensificarii competitiei economice la nivel global, societatea europeana isi doreste o economie mai dinamica si mai competitiva, bazata pe cunoastere. Acest termen sugereaza schimbarea bazei economiilor avansate catre zona serviciilor si a produselor cu valoare adaugata mare.

In acest nou context educatia, cercetarea si inovarea constituie baza dezvoltarii economiei si a societatii in general, iar rolul universitatilor devine din ce in ce mai important. Pentru a-si indeplini cu succes acest rol, universitatile trebuie sa atinga un grad ridicat de integrare cu mediul economic si social, sa fie din ce in ce mai deschise catre societate si nevoile acesteia si sa raspunda cu eficacitate transformarilor rapide din mediul exterior.

Despre material Nu ne propunem sa abordam subiectul relatiei dintre universitati si mediul exterior in toata complexitatea sa. Aceast material integreaza intr-o viziune mai ampla punctele de vedere ANOSR, manifestate printr-o serie de initiative anterioare, cu privire la probleme concrete cum sunt practica si bursele private pentru studenti, integrarea absolventilor pe piata fortei de munca sau adaptarea permanenta a curriculei universitare la cerintele societatii. Se poate spune ca aceasta este o perspectiva a studentilor asupra conexiunii intre mediul academic si cel exterior, care se concentreaza pe rolul universitatilor de a asigura studentilor o formare profesionala adecvata cerintelor pietei fortei de munca.

Motivatie Parteneriatul, schimbul de experienta, mobilitatea sunt curente care conduc spre economia bazata pe cunoastere. Numai printr-o deschidere ampla catre ceilalti actori ai societatii universitatea poate sa se adapteze transformarilor rapide care caracterizeaza din ce in ce mai mult societatea in care traim.

ANOSR considera ca, in prezent, invatamantul superior din Romania, in ansamblu sau, nu reuseste sa raspunda corespunzator cerintelor pietei fortei de munca si celor ale societatii. Distributia numarului de studenti pe specializari, precum si a programelor universitare in care se pregatesc studentii din Romania nu tine cont de realitatea pietei fortei de munca. Observam in majoritatea programelor universitare de studiu o ruptura intre rezultatele invatarii si cunostintele, abilitatile si competentele necesare in viata reala la nivelul calificarilor din invatamantul superior. In acelasi timp, universitatile, caracterizate de conservatorism si rezistenta mare la schimbare au un timp de raspuns mult prea mare la schimbarile rapide care se petrec in mediul economic.

Se pune un accent foarte mare pe teorie, de multe ori chiar si teoria predata fiind invechita, iar partea practica este, de obicei, in urma practicilor din economie sau din societate, in general. Pregatirea teoretica este importanta, insa credem ca aceasta trebuie sa fie completata cu o practica relevanta si suficienta. Fara aceasta practica, teoria nici nu poate fi asimilata corect si nici nu poate fi utila studentilor si viitorilor absolventi.

Rezultatele invatarii nu trebuie sa fie doar cunostinte ci si abilitati si competente atat profesionale cat si personale. Multe dintre programele universitare romanesti esueaza mai ales la capitolele abilitati si competente profesionale, precum si la anumite abilitati personale (comunicare interpersonala, orientare profesionala si capacitatea de angajare si adaptare la piata muncii). Activitatile care ar trebui sa conduca la crearea deprinderilor si a competentelor (laboratoare, studii de caz, proiecte, practica) sunt inadecvate (a se vedea dotarile laboratoarelor din invatamantul tehnic) sau desfasurate in mod formal (practica studentilor). Astfel, invatamantul romanesc produce in cazurile fericite absolventi care stiu multe dar nu pot face mai nimic.

Cunostintele nu pot avea relevanta pe piata fortei de munca decat daca ele sunt insotite de competente. In viata reala nu vom avea nevoie sa reproducem cunostinte ci sa avem capacitatea de a le utiliza in activitati cu valoare adaugata mare.

ANOSR considera ca una dintre cheile rezolvarii unor probleme din sistemul de invatamant romanesc ( problemelor de adaptare permanenta a programelor de studiu la nevoile societii, de calitate a procesului de invatare, de orientare si consiliere in cariera si de integrare a absolventilor pe piata fortei de munca si probleme financiare ) poate fi imbunatatirea relatiilor dintre universitati si societate (mediul economic in special, administratie, ONG etc).

Universitatile trebuie sa devina sisteme deschise capabile sa ajunga la un nivel ridicat de integrare cu mediul economic, administrativ, politic si non-profit si sa raspunda eficient provocarilor societatii bazate pe cunostere.

1. Colectarea de date, statistici, ANOSR considera ca necesitatea primara in abordarea problematicii relatiei dintre universitati si mediul economic este colectarea de date si dorim sa existe o preocupare sistematica in acest sens la nivelul universitatilor si la nivel national. Universitatea trebuie sa colecteze si sa centralizeze date referitoare la integrarea absolventilor pe piata fortei de munca, parteneriatele structurilor din universitate cu structuri exterioare (de exemplu agenti economici, institutii ale statului, ONG-uri), bursele private oferite de agenti economici sau alte organizatii si institutii, stagiile de practica platite puse la dispozitie de catre mediul economic studentilor etc. Aceste date trebuie sa fie acesibile oricui pe site-ul universitatii.

ANOSR doreste existenta unui paramentru de calitate referitor la procentul absolventilor angajati in decurs de un an de la data absolvirii. Fiecare universitate trebuie sa urmareasca traiectoria profesionala a absolventilor pentru a avea o masura a succesului/esecului pregatirii oferite. Paramentrul de calitate referitor la procentul absolventilor angajati in decurs de un an de la data absolvirii va tine cont si de domeniul in care acestia au fost angajati (acelasi cu cel pentru care s-au pregatit sau altul) si de nivelul la care isi folosesc calificarile ( exista absolventi de inginerie care lucreaza in vanzari ). Dorim ca acest paramentru sa fie unul dintre parametrii de calitate pe baza caruia MEdC va aloca finantarea diferentiata in functie de calitate. ANOSR considera ca este necesara monitorizarea si evaluarea (in sistemul de asigurare a calitatii) si a altor paramentri referitori la relatia universitatii cu mediul privat cum ar fi numarul de burse private oferite in universitate, numarul de proiecte de licenta/master organizate in colaborare cu agenti economici, numarul si valoarea parteneriatelor incheiate de catre universitate cu agentii economici, institutii sau ONG-uri.

Datele colectate de catre universitati si mai ales mecanismele de colectare a acestora trebuie verificate de MedC si/sau de catre ARACIS si trebuie centralizate la nivel national. ANOSR considera ca MEdC si alte institutii si organizatii trebuie sa asigure cadrul necesar pentru ca absolventii de liceu sa se orienteze in cunostinta de cauza catre domeniile de studii universitate, avand la dispozitie informatii relevante. In acest sens trebuie centralizate la nivel national, de catre ARACIS rapoartele de evaluare externa ale universitatilor, realizate pe programe de studiu. De asemenea consideram necesar un sistem de ranking independent al universitatilor ( un bun exemplu este sistemul de ranking german CHE University Ranking) si centralizarea la nivel national a datelor privind rata angajarii absolventilor diverselor programe de studiu si/sau specializari, facultati, universitati.

Mecanismele de colectare a datelor trebuie verificate in cadrul evaluarii externe a universitatilor de catre Agentia pentru Asigurarea calitatii. De asemenea trebuie verificate prin sondaje validitatea datelor oferite de catre universitati. Toate aceste date trebuie centralizate la nivel national si puse la dispozitia publicului intr-o forma cat mai accesibila.

2. Bucle de reglare In mecanismele de reglare ( asigurare a calitatii / imbunatatire continua ) trebuie sa fie inclusi parametri referitori la relatia dintre universitate si mediul exterior (mediul economic, administrativ, non-profit, etc ) astfel incat sa se asigure imbunatatirea continua a relatiei dintre universitate si mediul exterior si implicit a calitatii serviciilor oferite de catre universitate. ANOSR considera ca fiecare universitate trebuie sa aiba propriile mecanisme de asigurare a calitatii si de imbunatatire continua a serviciilor oferite. In aceste mecanisme trebuie integrata componenta relatiilor universitatii cu exteriorul. ANOSR considera ca parametrilor care se refera la iesiri (out-put-uri) trebuie sa li se acorde o importanta deosebita pentru ca ei sunt cei care, intr-un final, dau masura succesului unui program de studiu, a unei facultati sau a unei universitati. Acesti parametrii se pot realiza cu ajutorul chestionarelor trimise periodic angajatorilor traditionali, partenerilor si absolventilor, prin consultari in intalniri periodice si dezbateri, prin includerea unor reprezentanti ai firmelor in comisiile de asigurare a calitatii si comisiile curriculare sau prin realizarea unor consilii consultative ale reprezentantilor industriei /mediului privat.

ANOSR considera ca cel mai important parametru de iesire este procentul absolventilor angajati in domeniul pentru care s-au pregatit dupa un an de la data absolvirii. Pe langa paramentrii de iesire sustinem includerea in mecanismele de asigurare a calitatii si a unor parametri interni cum sunt numarul de burse private oferite studentilor, numarul de locuri de practica platite, numarul si valoarea contractelor de parteneriat intre structuri ale universitatii si structuri exterioare (de exemplu agenti economici, institutii ale statutlui, ONG-uri).

ANOSR sustine ca parametrii referitori la relatia universitatii cu mediul exterior sa fie inclusi in rapoartele anuale ale Comisiei pentru Calitate a universitatii. Deasemenea consideram ca universitatile ar trebui sa aiba o abordare structurata a relatiei lor cu mediul exterior, realizandu-si o strategie in acest sens si desemnand persoane sau structuri specializate pentru realizarea acesteia. Aceste structuri trebuie sa includa si reprezentanti ai studentilor.

3. Programe si activitati comune ANOSR considera ca studentii, universtitatile si agentii economici pot cu totii avea beneficii prin existenta unor programe comune. Ne dorim ca, in parteneriat cu agentii econimici sau parteneri din alte domenii, universitatile sa propuna anual un numar considerabil de teme de proiect de licenta/dizertatie sau pur si simplu de cercetare realizate in colaborare partenerii externi. Sustinem implicarea substantiala partenerilor externi in activitatile de invatamant cum sunt practica studentilor, activitatile de laboratoarele, activitatile de cercetare ale studentilor, studiile de caz, proiectele si alte activitati incluse in programa de studiu. Cu cat mai multe activitati formale ale studentilor (proiecte, studii de caz, laboratoare) pot fi concepute in asa fel incat ele sa prezinte o utilitate pentru unul dintre partenerii externi ai universitatii, cu atat exista o garantie in plus a faptului ca aceste activitati conduc la formarea unor abilitati si competente cu adevarat necesare calificarii pentru care studentii se pregatesc. Contactul cu mediul privat / exterior al studentilor poate contribui si la orientarea profesionala a acestora si poate ajuta universitatea sa isi mentina practicile si dotarile la nivelul celor din viata reala.

Parteneriatele cu mediul exterior ar trebui sa fie din ce in ce mai prezente odata cu inaintarea studentilor catre lucrarea de licenta sau catre masterat si doctorat. Consideram ca este de dorit ca un numar semnificativ de programe de master sau doctorat sa fie oferite in urma unui parteneriat intre universitate si un agent economic / institutie / ONG, realizandu-se astfel o tranzitie lina a studentului intre sistemul de educatie si angajator.

4. Orientare si consiliere in cariera Centrele de orientare si consiliere in cariera trebuie sa isi bazeze activitatea pe colaborarea stransa cu angajatorii si organizatiile studentesti. Tranzitia studentilor catre piata muncii ar trebui sa se realizeze treptat, incepand cu primul an cand ar trebui sa aiba ocazia de a cunoaste in mare parte mediul in care se vor integra profesional (prezentari de companii, practica de anul I ) continuand cu anii/anul intermediari in care apropierea s-ar face prin intermediul practicii si eventual al internshipurilor si terminand cu ultimii ani de studiu si/sau cei de masterat in care studentul ar putea lucra part-time sau pe proiecte si ar putea realiza inclusiv proiectul de licenta si/sau dizertatie in parteneriat cu un actor din mediul privat (sau altul decat cel academic). Mediului privat si al sferei largite a angajatorilor ar trebui sa li se ofere posibilitatea identificarii studentilor potriviti si atragerii acestora prin burse private, stagii de practica platite, etc

Centrele de consiliere si orientare in cariera trebuie sa pastreze o relatie apropiata cu cat mai multi angajatori traditionali, sa administreze baze de date cu acestia si cu cerintele pe care acestia le au de la absolventi. In colaborare cu organizatiile studentesti aceste centre trebuie sa deruleze diverse proiecte (prezentari de companii, simulari de interviuri, targuri de locuri de munca, etc) prin care studentii pot lua contact cat mai devreme cu angajatorii si au ocazia sa inteleaga cat mai bine si mai devreme piata locurilor de munca pe care urmeaza sa se integreze.

5. Responsabillizare a actorilor implicati 5.1 Universitatile ANOSR considera ca relatia cu mediul privat este in primul rand responsabilitatea universitatii, care trebuie sa manifeste o atitudine proactiva si deschisa fata de mediul privat. La toate nivelurile universitatii (incepand de la conducerea universitatii, a facultatilor, a catedrelor si a centrelor de cercetare pana la fiecare cadru didactic) trebuie sa fie cautate oportunitati de comunicare si colaborare cu mediul exterior. Credem ca universitatile trebuie sa fie deschise catre nevoile mediului privat, oferind programe de studii in domeniile cerute pe piata, posibilitati de identificare a studentilor potriviti pentru a fi recrutati, de a organiza laboratoare si centre de formare care sa fie folosite impreuna de catre universitate si partenerul extern, de a initia organiza cursuri / programe de formare continua sau de a oferi posibilitati de promovare in universitate a partenerilor externi.

Structurile de la toate nivelurile (conducerea universitatii, a facultatilor, catedrele si departamentele, a centrelor de cercetare, cadre didactice, etc ) trebuie sa fie proactive si sa dea dovada de initiativa in crearea si mentinerea parteneriatelor cu mediul extern. Aceste structuri trebuie sa iasa in intamplinarea companiilor cautand parteneriate si oferind facilitati si deschidere catre nevoile firmelor.

Dorim ca structurile de la fiecare nivel sa aibe obiective privind relatia cum mediul economic si activitatea acestora sa fie evaluata si in raport cu aceasta categorie de obiective. 5.2 Partenerii externi (agenti economici, institutii, ONG-uri) Implicarea partenerilor externi in integrarea invatamantului superior cu societatea poate fi privita din perspectiva beneficiilor reciproce si a responsabilitatii sociale. ANOSR considera ca, dincolo de toate posibilele beneficii, este datoria fiecarui agent economic / institutie / ONG sa sustina bunul mers al comunitatii in care isi desfasoara activitatea.

Implicarea poate aduce insa o serie de beneficii incepand cu cele de imagine pana la avantajul accesului la un personal bine pregatit si la rezultatele cercetarii. Credem ca agentii economici ar avea multe de castigat daca ar include in planurile lor pe termen mediu si lung parteneriate strategice cu mediul universitar. In general un invatamant de calitate aduce prosperitate societatii si orice agent economic, institutie sau ONG isi poate desfasura mai bine activitatea intr-un mediu prosper. In particular, parteneriatul cu universitatile poate aduce partenerilor accesul la resurse umane calificate in acord cu nevoile acestora, costuri de instruire a personalului reduse, posibilitatea de a folosi cercetarea din universitati pentru inovare sau pentru imbunatatirea produselor si serviciilor oferite.

5.3. Organizatiile studentesti Organizatiile studentesti au in primul rand rol de responsabilizarea a actorilor implicati. Ele trebuie implicate inca din faza initiala a conceperii strategiei de relationare a universitatii cu mediul extern si mai ales la procesul de luare a deciziei. O parte din nevoia de comunicare si interactiune dintre mediul privat si cel universitar este acoperita de catre organizatiile studentesti prin organizarea unor evenimente punctuale cum sunt targurile de joburi, prezentarile de companii, uneori si oferirea de locuri de practica. Majoritatea organizatiilor studentesti nu are o viziune de ansamblu, pe termen lung, asupra relatiei dintre universitate si mediul extern, ci doar proiecte punctuale limitate la nevoi imediate (de angajare a studentilor sau de promovare a partenerilor in mediul academic). Aspecte cum sunt organizarea de cursuri sau programe de formare in parteneriat universitate-agent economic, participarea unor specialisti din industrie la realizarea curriculei universitare sau construirea unui mecanism de feedback din partea mediului economic cel mai adesea nu intra in sfera preocuparilor actuale ale organizatiilor studentesti.

ANOSR considera ca organizatiile studentesti trebuie sa aiba un rol mai important in relatia institutiilor de invatamant superior cu firmele. In primul rand acestea trebuie sa actioneze pentru responsabilizarea actorilor implicati si in al doilea rand trebuie sa participe impreuna cu conducerea institutiei de invatamant la realizarea strategiei de relationare cu mediul exterior si in functie de disponibilitatea lor ar trebui sa poata participa si la implementarea acesteia. Intre institutia de invatamant si organizatiile studentesti trebuie sa existe o colaborare stransa la toate nivelurile pentru a rezolva cat mai repede si cat mai eficient problemele cu care se confrunta studentii. Atragem atentia asupra necesitatii de a implica organizatiile studentesti si reprezentantii studentilor inca din fazele initiale in procesul de elaborare a strategiilor si mai ales in procesul de luare a deciziilor.

6. Practica studentilor ANOSR considera ca trebuie sa existe o legislatie a practicii studentilor axata pe masuri stimulative pentru agentii economici si universitati si flexibilitate maxima pentru studenti. ANOSR considera practica un element esential al formarii profesionale care poate avea multiple avantaje atat pentru student cat si pentru agentul economic/ institutie/ ONG. Pe baza informatiilor primite ANOSR considera ca, in general, stagiile de practica oferite studentilor de catre universitatile romanesti se incadreaza in doua situatii: sau nu exista sau lasa mult de dorit.

In materie de legislatie si regulamente, ANOSR considera ca este necesara o flexibilitate cat mai mare fiind impotriva reglementarii excesive. Sustinem masurile stimulative (facilitati fiscale) atat pentru agenti economici cat si pentru universitati.

Continutul stagiului trebuie stabilit n functie de activitatea pentru care se pregateste viitorul absolvent, iar experienta dobandita sa fie relevanta pentru aceasta activitate viitoare. ANOSR considera ca activitatea studentului din perioada de practica trebuie sa fie cat mai apropiata de aceea pentru care se pregateste, si nu in mod obligatoriu sa fie legata de materiile studiate in anul anterior.

Universitatile trebuie sa asigure un numar suficient de locuri de practica de calitate, sa faciliteze agentilor economici, institutiilor sau ong-urilor interesate promovarea ofertei de locuri de practica fara interpunerea intre acestea si studenti. Desi sustinem un sistem cat mai flexibil si nebirocratic, care sa dea studentilor posibilitatea de a-si alege independent de universitate si cat mai neingraditi locul de practica, credem ca universitatile sunt responsabile pentru asigurarea unui numar suficient de locuri de practica si pentru asigurarea calitatii acestora.

Continutul stagiilor de practica oferite de universitate trebuie sa fie descris cat mai in detaliu ( programul, departamentul in cadrul caruia va activa, resposabilitati, activitate, responsabil de practica), pentru ca studentii sa poata alege in cunostinta de cauza (pe site-ul facultatii / catedrei ) iar sistemul de alocare al locurilor de practica trebuie sa fie transparent. Universitatile ar trebui sa faciliteze firmelor popularizarea ofertelor de locuri de practica (printr-o sectiune speciala pe site-ul institiei, pusa la dispozitia agentilor economici, institutiilor, ONG-urilor interesate) si sa nu intervina in procesul de selectie al candidatilor decat daca acest lucru este cerut de firma.

Practica efectuata de studenti trebuie sa fie recunoscuta drept vechime si sa poata fi remunerata. De asemenea ANOSR recomanda existenta unor mecanisme prin care in urma efectuarii stagiului de practica studentii sa poata primi recomandari (rubrica speciala in atestatul de practica). ANOSR considera ca doua stagii de practica efectuate in locuri diferite pot fi cu greu comparate in mod obiectiv si propune ca e valuarea practicii sa fie facuta cu Admis/ Respins.

7. Bursele private ANOSR doreste existenta unor mecanisme legislative eficiente de stimulare a acordarii de burse private, si centralizarea datelor din fiecare universitate la nivel national pentru a verifica eficacitatea acestor mecanisme. Bursele private pot fi un indicator foarte bun pentru interesul manifestat de mediul privat pentru studentii si absolventii unei institutii de invatamant. Ele pot fi si unul dintre mecanismele necesare pentru a asigura unor studenti conditiile necesare pentru a face performanta.

ANOSR considera ca trebuie sa existe o preocupare sistematica atat a universitatilor cat si la nivel national pentru a creste numarul de burse private oferite studentilor romani. Pentru ca acest lucru sa fie posibil credem ca in primul rand trebuie ca fiecare universitate sa urmareasca si sa faca publice numarul de contracte pentru burse private si valoarea acestora si aceste date sa fie centralizate la nivel national. Sustinem existenta unor mecanisme legislative dar si de alta natura menite sa stimuleze atat agentii economici cat si universitatile. ANOSR considera ca sumele cheltuite pentru bursele private oferite studentilor trebuie sa fie deductibile in proportie de 50% din impozitul datorat statului. Contractele de burse private nu trebuie sa contina rapoarte de munca intre student si agentul economic care ofera bursa.

Definitii:Rezultatele invatarii sunt un set de cunostinte, deprinderi si/sau competente pe care o persoana le-a dobandit si/sau pe care este capabil sa le demonstreze dupa finalizarea unui proces de invatare. Rezultatele invatarii sunt declaratiile privitoare la ceea ce se asteapta ca o persoana sa stie, sa inteleaga si/sau sa fie capabil sa faca la finalul unei perioade de studii.

Competenta include: i) competente cognitive care vizeaza utilizarea teoriei si a conceptelor, precum si a capacitatilor de cunoastere dobandite tacit si informal prin experienta; ii) competente functionale (deprinderi sau capacitati de utilizare a cunostintelor intr-o situatie de munca data ), acele sarcini pe care o persoana trebuie sa fie capabila sa le faca atunci cand actioneaza intr-un anumit domeniu de activitate, context de invatare sau activitate sociala; iii) competente personale care vizeaza capacitatea adoptarii unei atitudini si/sau comportament adecvat ntr-o situatie particulara; iv) competente etice care presupun demonstrarea anumitor valori personale si profesionale.

http://www.univ-danubius.ro/profesori-facultatea-de-comunicare-si-relatii-internationale/54-cercetare.html