141

1

. il

ANUL I No. 155.A DOUA EDITIUNE

GRIGORE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:lu t;u';i i an 'it) let, ti hula _'U lei, 3 luna 10 no

tu stràinatate I an 50 Irl, Glu ai 25 tel

nEI)ACTIANo. 3.-- Piatta Episi'upiei. -No. 3.

10 RANI NUMERUL CAPARE IN TOATE ZILELE

,, .,

-------=----N. L1['ESL;

i'ruprielr------__ --

ANUNCIURI:;' :.

'. I ni3.

10 MANI NU,1IF UL.

IIPOZITII \E t IIILCIT:1

IIE:1 l" .1 l',11 I;I)l \T.1

MESURILE IN CONTRA PRESEI

IMPREJURUL BUCURESTILOR

VELUL ALBASTRU

In fart , inca odata . tara estefia rte neriultuniitii. pentru ca M.S. permite d lui Brâtianu sé se tiela putere pria coruptiune si prin si-luire si pentru rit. a priimit cele 12damenii pe care i le -a däruit d. Bril-liant], l'ara soin tirei si viola rd untext formal din constitutiune.

aceasta nth intr'un moment incare finaritole si' fi fost prospere,stilt M. S. Regele strâmtorat : ei]ntr'un moment In care bugetnl a-cusa un deficit de 20 milioane, caretrebue acoperit prin impositele celemai vexatorii, iar M. S. cumpera,pe fie -care an tâte o movie.

Pentru aceasta lumea este nemul-támita, alnarâta.

OPOSITIUNEA MILUITA acCesi," faeem sui ziaristii, in rata

estei nemultumiri?Se ne inchidern ochii si urechile,

sè n'auzim, si, nu vedem si sé can-tam virtutile Capitan, ge-nerusitatea lui si iubirea poporululpentru Suveranul séú?

Aceasta este talea pre care merge«Romania Liberar si ne acusä citn'o urmam vi noi.

Cat pentru noi, credem cá aceastacale nu e demnà niel de noi, cetit-teni liberi, sic! de M. S. Regele sitocmal de aceea prefer &m sè spu-nem adeverul Suveranulul.

Si de acca vom zice mereü M. S.Regelui : Maria ta, lumea e nemul-tumita cá d. Brátianu risipeste haaiituri ca së 'v! cumpere partisan! sisi! inchida gura la adversari. Mariata, tara e nemultumitit cá guvernuld -lui Brátianu, In loe de a se ocupade nevoele tèrii, se ocup& de persecutit si tìriselii, In l'oc se aciminis-treze , face politic& proastit. Märiata. tara e nemultumitit cä at priimitdomen'ul coruanel, om bogat de latarn sàracà. Si aceste nemultàmiricrest mere.. si M. V. este respunzä-tor de steso¿ stare de lucruri, pen-tru eft :11. V. ai leacul in mitna.

Acensla este atitudinea noastra,caci nu trehue se tie seamä detonte espresiunile ce s'a putut stre-cura. si aceasta atitudine ne paresingura demnit si singurä fuiosi-toare si suveranului si tori.

Trebue acum sé réspundem la a-cusatiunile ce formuleazit RomaniaLiberei, contra partidului liberal -con-servator, cá n'are program lámuritde idei si n'a luat parte la alegeri ?

Am respuns, nu o data, la acusa-tiunea copilitreasch cá partidul li-beral conservator n'are program.Am aretat cum grupul, pe care -1sustine Ronuinia libera, s'a apuentintro bun& dimiseatâ, si a lint i-deile asternute de noi in prograinulpartidulcii conservator, le a transportat in paragrafe, le -a numero-tat, a adäogat vre o doué idei fiartecontestabile, cum sunt breslele simonopolul cârciumilor, si a ¡inceputsii strige : «Sic ! noi avem programde idei si voi n'aveti" ! Dar acest e-sercitin copilâresc n'a Inselat penimeni si tote stili ca ceia ce -i des -

parte de noi este ca constituesc unfel de opozitie, curs nu s'a mai vé-zut, nu numal toleratà, dar susti-nut& de guvernul, pe care pretinda '1 combate.

Si cat pentru neparticiparea noas-tr& la alegeri se vede bine cá con -fratii de la Romania Libera nu a lup-tat nici o data In alegeri !

Daca ar fi càutat vireo data sé se a-leaghcu propriele lorfortMarfi vézutcà;alegerile subt guvernul d -lui Brit-tianu nu suntde cat o minciunh sica,chiar atunci, când erti sigur sé isbu-testi, te cutremuri gândind la perse -cutiile infame ce ayteaptit pe arnicii,care vor vota pentru tine.

In fata acestei stári de lucruri ve-

Roen lisia Liberi consacra deunàziun lung articol la atitudinea oposi-tiunei si in special la atitudineaziarulni I: /lora.

Confratele nostru constató un faptcare este cunescut de toatà lumea,cit.de tilt -va timp a inceput se. seaudá strigatul «Jos Brátianu»acest strig&tsearuncà chiar in apro-pieeea regelui vi alte o -dat &, esteinsdtit de sisiituri ireverentioase.

Aceasta surprinde vi scandali -seara pe confratele nostru care, ne-putînd së'si dea seama de fapt, ivllnchïpueste ca este o lozincà dató decomitetul opositiunei, pe care oacuz&ca In loe de a'si face un program, sia se presiita la alegeri, s'a apu-cat sii insceneze demonstratiuni a-narhice.

110111 --tteetit dcnedeac eä n u edestai se fie cine -va inteligent, casé priceapït fenomenale politice cese petrec in jurul san ; ch. pentruaceasta, este neapàrat ca sè esl dincercul lumei ofíciale si si te ames -teci potro cu comerciantii,' cu agri -cultorii, cu oamenii cari n'ali vicilefurl, rie! diurne.

Daca confratele de la RomaniaLibi 'vi -ari fi dat aceasta ostenealá,s'ar' f convins cit suferintele, ciit ne-multumirile sunt mari si ea taravoe s te o schimbare eu or -ce ere j, viatunci ar fi priceput ch. strigàtul«Jos I3ratianu !» departe de a fr oluziricä inventata de opositiune, estemanifestarea natural& a unui sen-timent unaniui.

Daca confratele nostru ar G bine -voit se se scoboare din regiunile o-ficiale, in care sé vede c& tr &este,s'ar fi convins Inc& de un lucru, cpnem,ultumirea este mare in contraM. S. Regelui, din causa faptelord -lui 13ràtianu. tii atunci s'ar fi mi-rat nu tifa se aud slslituri, dar cums'aud atât de putine si ar fi price-put cit comitetul opositiunet nunumai có nu provoac& asemenea ma-nifestatiuni, dar le potoleste pe câteste cu putintit.

este in adevér de mirare cumRomania Libera aruncii opositiunei oacusatiune atât de gravó si atât deneadevératä, ca aceea de a inscenamanifestatiuni antidinastice, alud,tocmaï din contra, opositiunea a de-clarat, de la inceput, cit nu va. lovide cat in guvern si când nu s'a auzito singuró vorbà supàratoare pentrurege, in toate Intrunirile tinute.

pe urma cum 'si inchipuevtedomnii de la acel ziar cif barbatildistinsi, cari compun comitetul o-positiunei, stall sé se ocupe dacaIn cutare ori cutare Imprejuraretrebue se se strige «Jos Bràtianu»san se se fluere. Sé vede bine c&acesti domni, de cat se'si bath capulpentru a studia faptele. prefer& sèformuleze acusatiuni, nu numaï ne-justificate, dar absurde

chiul partid conservator s'a desphr-tit in doué : unii s'aú dus sé se roa-f,Te de d. Brâtianu ea sè-i aleagä :no! am preferit si nu mergem deloe in alegeri.

Noi nu aenzani 1e nimeni: darcare nu gasese : unfratii de la Rnutti-/lia l.iLereì cil proa e alare i ndrits-nenla acelura cari dupé ce ne afiparasit in alegeri si ne aú silit, prinacerista chiar. la ahslentiune, vintot ei sé ne osîtndensea eh nu neam presin tat in a1egcrì :'

(.r. (.. l'eucescu.

i)EPESEi,E AUNTIE! IIAVASt'

Londra, t) Iuliie.Se asigura c& Re-gina a primit cererea d-lui Gladstoneprivitoare la disolvarea Parlamen-tul ui.

Bruxelles, t) Iunie. Niste turbu-rari s'ad produs la Gand in urma ale -gerilor.

Munich, t) Iunie. Circula sgomotulIn cercurile politice c& Dieta va ti con-vocata Indata dupa Rusalif,

Conferintele se urmeaza !atre printulLuitpold si minister.

Munich, 0 Iunie. Se comunica ziaruluí (Tremdenl'latt» ca baronul eleCraisheim, ministrul easel Regelui sial afacerilor streine, contele de Ilols-tein, baronul de Malsen marele mare-sal al Curtei,s'aü dus laRege pentru a'Icere In numele Cabinetului, semnaturasa pentru un act de Stat devenit ne-cesar.

Azf noapte o comisione de medials a Intrunit la resedinta regala.Dieta se va Intruni la 16 Iunie.

l'esta. 0 Iunie. Camera depute-tilor D. Tisza räspunzand la o interpelare a d -lui Czsanadvi asupra turbu-rarilor de la l; Iunie, reaminteste de-claratiunile ce le a facut Inaintea Ca-merit eu o zi mai Inainte 7i protesteazaenergie contra reluarii usci discuti uni,care ar putea incuragia pe sprijinitorifturburarilor de a urna o agitare dejaprea prelungirü. vil aplause)

l'esta. t) Iunie. Mari adun&rl S'aliIntâmplat asta seara. Trupele si poli -tia ocupa puntele principale ale ora-sulut.

Pesta, t) Iunie. 11 ore searaLinistea e perfecta. Intrunirile ate Postrespinse usor de catre trupe.

Viena, t) Iunie. Camera a votatproiectul de lege Irivitor la juridic-tiunea de stabilit tn materie de delicteanarchiste.

Un amendament, care a lost adop-tat, stipuleaza ca aceasta lege va re-mane In vigoare dol am.

Camera a Inceputapof discutiuneagenerala a tarifulul vanal.

REAUA-CREDINTA

Tariful autonom aia Cu imperiulAustro Maghiar a ittrat In vigoare ;asemenea si Austria a Inceput a luamésuri de represalii In contra Româ-niei. Ori ce comer¿ de ,rane, vite sialte producte are sé Inoeteze eu de-savêrsire intre not S Austria ; chiarsi transporturile de marfuri Roma-nest" In Switzera si Germania vor de-veni anevoioasa gratie;icanelor detari-fur[,pe cart le vor face irumurile de feraustriace. Eata pe scut greaua situa -tiune creata comertului Raman. Ciadcäutam acume ce mésuri oare a luatguvernul spre a apara, a veni In ajutorsi a Inlesni in aceastäcrisa pe produc-toril agricoli si pe ccmerciantt, tris&care pentru uncle din districtele téreipoate deveni chiar o nenorocire tuomentana, vedem eu unire c& guver-nul se uita cu nep& ;are la aceastalupi&.

Oare vaztnd aceasta n'ar putea credecine -va ca resboiul vamal provocat Inparte de Romania,' este numai una dincuniediile cele nedemne, jucate de a-tttea ori de acest guvern, a caruiarea- credinta fata eu gira poate fi Intra -cuta numai decumplita ignorantäaa-celora, care sub ridicula denumire decolectivitate, prin un fenomen stranifstati Inca asta-zt la ctrma tnrei ? 0pslpabila dovada de reaua- credinta dinpartea guvernufu[, ca nu voeste sè legeserios relatiuni comerciale eu puterileoccidentale,este ultima mésura care is-goneste din tara napolconul de ourprin o evaluare flctiva a liro otomanesi mal ales a marcilor germane, careevaluare produce un agio deosebit sispecial, de 10 pana la 15 han. pe na-poleon peste agiul obisnuit, de caricu totil, functionari, proprietari si co-merciante, suferim, afar& de gratiosulnostro rege.

Se admitem Insa de o cam -data caacest rnsboiü vamal e un ce serios, sica va aveu durata pana cane¿ vom aducepe imperiul vecin la concesiunile doritede noi, atunci urmatoarele mnsurt séimpuri imperios or -c&rut guvern prevë-zator, mésuri a carora aplicare ime -diata o cerem In numele produc,atorilnragricoli si comertului roman :

il I)eclararea imedialä a oraselo. Ga-lrrtì liraila de porto- frane, chiar prindecret ministerial, cerèndu -se mai têr-ziü bit de indemnitate de la corpurilelegiuitoare.

2) Reducerea imedialä a tarifelor dru-nturilor de fer pentru grane si vite laere (u1 ce -'1 costa transportul pe stat (pri.xde revienl) in toatd tara sipe Male liniile .

3) Supriinarea cu de.sävÑrxire a ori -cäreï sub ori -ce forma de exportarepe vagon de grane sala capete de vile.

.) t. a.,rtoc.r, L ¿tart cvftvCl¿tunt' ea nu-sia spre a ne pästra ca punct de e.rpor-ta fie portul Odesa, asemenea si termina -

rea negociaftunilor incepute cu Franta.Mal trebueste gr &bita construirea

unor trunchinri de drum de fer de lalinfa principale spre Dunare, ma! alespentru Valaehia mica, precum si ter -minat drumul de fer deja votat pe JigiaIn Moldova de sus, elci aceste part[ aletare' prinsituatiunea lor geogr.ilica, vorsuferi mal mult de cât restul Rom,tnieiprin résboiul vamal.

Este lesne de Inteles ca aplicareaimediata, mal ales a acelor trei punctearétate mai sus este de capetenie pen-tru agricultura.

Exportul grânelor va Incepe In 15zile, In ce priveste rapita chiar peste 8zile, deja preg&tirile de export din par -tea exportatorilor ar trebui sé fi primitun Inceput de executiune. Calculele lorasupra pretului de transport trebue séfie asezate pe base certe, si care cal-cule, dupe tarifele existente, atilt deImpovoratoare, numal guvernul, prinmésuri grabnice si positive, poate facese se schimbe. O exportatiune de sutede milioane nu sé face fära arvuniriInsemnate, fora credite deschise de im-portatori !a diferitele bancï europene,toate aceste operatiuni nu pot avealoe daca lipsesc elementele care permita stabili exact pretul, cât va costa pecumpératorul grânelor(prixderevient).Din toate aceste resulta ca guvernulchiar de pe acum, prin Intârzierea ma-surilor de luat, a causat o pa .uba e-norme comertului român ; aceasta pa-guba ar deveni incalculabila prin omai mare prelungire la aplicarea mé-surilor pe cart le cereal. Refusul go-vernului ci.. a pure In vigoare acestemésuri ar fi ,.rii "d,'rxrat act de trädare,ne având de sue; de cat ca prin stra -11-torirea, prin seca.. i, .uturor isvpsreloravutieï térei, c siieaseäcu ori -Ce pretsé Ingenuncheze a intea iinperiulu[Austro- Ungar. s:,5 toate condi-tiunile,si dinneferic'I.r Ro-'ianiaaajunszilele triste SC In L,;;,ta uncí so-cietatí de explc ' ,re firma, Bra-tiano et comp., ;de -ï ne asteptamsi la aceasta ulti¿ ca4strofä umili-toare.

+stir liar.

l'rimim din partca il-lui C. Ce'sianu ur-rr-at2.irea srrisuare lie care u publirírm cudeosebith t,lticere:

DomNUle rerlartor,

Scârhit de pur`4.vrea deslrìll,irl;.taa guvernului actual. rNvuttat de ne-pasul si sfruntnrea ce arntñ. carotnân deelar la rîndul meü c&M'è asociez din inimrt la patrio-ticile sfortari ale tinerimel indepen-dente si neconrupta de contactul oa-menilor de la cfirmä.

Dea D-zen ca toti necia carl maian intr'Insii o scllintee de patriotism,un dram de sentiment.e onorabile si,:se convingt de'pericolul ce ne ame-ninth. si sé alerge la apelul ce ni seface.

Dea D-defr ea prin frïttin si lenlitn-tea, ce cat& sé ne insufle, se puteniscapa o buna-data sèrmana 11,, sirrttara de hnita de strigoi ce u ngrrrmä si o desonorenzä.

Asa dar,viftsieilamé insert in rin-durile d-v. in lupta ce o sustineticontra guvernului actual.

('cnsl:tntin S1. l'cvianu.

PARTEA ESTERIOARA

iiel'.:i:t.--lirrt.ev,ltt, ; lnrie. aici aprodus seusatie ri spunsul secret;'uluiregal catre un lucralor protestant, rarea rugat pe regele fie nas la bote-zul al saptelui séü till. In respuns sezice, ca aceasta e admisibil numai lacopii de confesiunu catolica. EtudeBelge zice. ca secretarul cabinetului aprocedat fära stirea monarhulut tsi ere-.1 ot- fnittturatprintr'o alta resolutiune.x

Franela.Paris, 7 Iunie.-ln cestiu-nea expulzarit .'printilor a survenit ia-rasi o Incurc&tura. Dupa ce Henri Ma-ret si-a citit raportul, care enumérandfaptele Inchee zicénd, ca In comisiunenu s'a putut forma o majoritate nicipentru nici contra expulzarii, comisiu-riea Camerii a respins acest raport, In-cepênd a discuta din nod propunerealui Brousse, aprobata de guvern. ¡Dars'a respins si aceasta propunere, carezice sé se expulzeze pretendenti[ di-rect', iar In privinta celor-l'alti printisé se dea guvernului dreptul expulza-ri[ facultative. Atunci un membru alcomisiunii a reluat propunerea taculade Floquet pentru expulzarea obliga-toric c tuturor printilor si aeeasta pro-punere s'a adoptat cu G contra vo-tun; de raportor a fost ales Cau:;l'ePelletan. Acum réuiénerea guverrir,iulla putere depinde de oportunisli: daci,acestia vor vota cu Radica]iI, cad(' i'u-vernul; alt-fel propunerea lui l'rorlstot mai are sanse de a fi adopt il...X

Analia.--Lonlra, 7 Iunie.---L,timp nu s'a a.steptat un vot In ;;,.,.r,comunelor cu atilta emotiune, ca r«!asta-zi asupra lecturií a doua n ,.!

home Rule.S'a calculat at vor vota 664 ir , M

deci numai cincl vor lipsi. l'i,presedintele voleaza numat cïi, I .

ritate de voturï:, resultatul dervre-o doua-zece membrii , care .

Inca la Indoiala si pe cart cr

atat ppositia, cât si guvernan,<<onti¿' ,Ace$tia mar spera mult si de la Impr,diunea, ce va avea discursul It}ï G!r ,stone la ffnele desbaterilor. Sp zice capremierul va conjura pe ceriríedecii ..voteze pentru bil, caci prin aceast r;

nu se obliga la nimic, scapa pa.rtiu, 'beral& si vor feri Anglia de prir,!-1-diele unor nuoi nenorociri si ;rlururlagrarie In Irlanda.x

Londra, 7 Iunie. Parnell a declva'In Camera Comunelor. ca el nu cormi-.der(' viitorul pariam.rntirlandtca tcoordonat pi. lanrentiilut errtglez sadopta ac IA ca osoluunedefiaia ditic Of irlandeze.$enzatie ail _°

cludapoi cuvintele i parnell, cä ". ,at

In:iirite alegerile generele din urma.ai. prnii ? nu numai un bil Home-Rule,ci .' ta>., protectioniste In favoarea in-dus± . irlaudeze.

S- N. ne.ate, ca daca Gladstone va,,. concesiuni, Churchill va pro-

pt:Ia ;, nânarea. Insa Gladstone eurace alte concesiuni, fie lui Ilar-

tia luì Chamberlain, teman-vor primai ParneliatiC. Icestiaca nu tin la adoptara 'Aube,sa uht,ie conditiuni mai hune

(la . rnia cansera a comunelor.--x

II:i:'i:.Berna, 7 lunie.Eri s'a des-a. t'apitol o tabla de marmura de

aa a 2a,-a a proclansarii Ro-pitala. Discursul festiv l'a fl-i. Seara ail fost focuri de ar-

i

n:a'n .

domnit coa nsai mare or-

!unie. reste 20.000 oa-dus vie de la Turin la San-este Inmormântat Cavour.

,sc aies memhrit casai regaler tiderca parlamentului.

t.F, 1N ('llNTR 1 Plil:F.l

pla :

spozitie fì-va un bine saü unca guvernul va Incepe a datnaintea trihunalelor, pe coiuta ai critica oral si inscrispersoana regelui ? La aceas-

,re nul nu ne stlim a zice caTh parte de a 11 rea, va fi foarte

.I.i! , pentru opozitie.Ic 1r.vulr, In tara noastra, ca si in

,; t de alminterea, pasiunile nu se=p1,itele nu se supraexciteaza

,.. t .:. ^,îlntl lupta Intre partizele dus-11111; Jevine críncena, de cât când

i .. rit nu se mal cruta, ci se lovesc! ri ate mijloacele. CAt timp cineva

lo ait ln tot chipul, mar delibe-asupra armelor de Intre-

a. el stie ca risicul personal nuîtt d mare In cât se'I determine

turt tixtreme. Asa se explica pen-,ís;3-zI opozitia este divizata In

l: mijloacelor de lupta: de'e a eI sunt Inca tergiver-crupule, escese de delica-.vernul pe fan Cu masurt

'Ci" L tot cazul violente si atunclh. .ri ca nu va mai exista nier

..i.,.ara,a,;r ze, ca aceasta mesura va fi fa-

. ?rilii!a. adever ea departe de a nele gura si lega óratele ne ova des-

ue le va deslega. Situatielelin,i,ezi sunt cele mas de preferat.:1st;i rí s;:ntem In o situatie tulbure.Asta-ZÍ Ilic1 nof opozitia nu tndr&znimsì+ 5pu.len.i si se facem ce gândim, niel

rnui nu are curagiul se lucrezeauïteste inima. De aici traga-

da u parte si de alta; In tot cazulre du timp pentru opozitie.

irisa guvernul pe calea mesuri-:rrqae si imediat lucrul se va

, ara. Noi vom avea curagiul secle:+ ce acum numas gândim, In

i Iunl, in un an sa va velea dacad n oamenii aü apa sail

1 ine Alminterea daca vom

it;üuiesumijlplfular.iol .pi rs

nl r_t, :ïn:n c,'artct ;aceasta anodinà1?i,, rl _11v'.'rrt patt, "' se eter-

. cti : r. Iir r;i prin anu ... ., ti lit

l'ozitia re_elui dr st va

limpezi e:t prin rninune. .aa :a :,-

enta acadensiceste t.,.,--..titu-

tional:i artegelui. Când 1ns .t t:t pr Hi

prorese de presa va voi ca ; tie r, a-

peclat de fric:i. In ppeerea ce,lulu. ¡,

nal. atone" tara tl va cunoasle sue ade-varatul espace ai chestiune:t s va puni,nu a, tarin,el cnnstitutinnal, ci pe M-I.1111.111

dlcît respectul catre rege trehueordaait de tribunale si executat der,n!itit. .

Asteptulns cu neralnlare dar ca gu-vernul i:t rrr,'stn7 trI,rgicr.

DINTR'0 ZI INTR'ALTA

IMPREJURUL BUCURESTILOR

ln partea de iniaza- noapte rasarit aoraauluï, Intre spitalul Colintina si so-seaua cu acelaai nume, se Intinde orelea de fabrice, cari represinta tot ceactivitatea nationale a isbutit panaacum se câstige pe terenul industriel.Aci se gasaste fabrica Asan, una dincele mai bine instalate, unde, pe lângamacinatul faine!, se mal estrage untdin rapita, punandu -se ast -fol In acti-vitate capitalurl Insemnate si brate eu-meroase. Alàturi, ceva mai la dreaptase gasaste rltarnctan(a municipalìr, carecu tot halul deplorabil In care se ge-seste, tot Implineste un serviciü pu-blic care ar fi cu atât mal apreciabil,eli cât manutanta ar 11 maI bine ame -najata si Ingrijita.

1-iincolo de manutanta sta Intinde unsir de stabilimento de teracobi 5i ca-

N'imizí, a caror fabricatiune a atins decâti -va ani un grad de perfoctiune des -tul de Insemnat. Mai spre rasarit, d'alungul aoselel Colintina se ailâ situatefabrica de sepunarie Flora, si, aproapeIn fata, fabrica de scrobeala a ingine-rului Simtion.

Daca toate ateste stabilimente nuproduc In aceiaai mesura atM cât s'arcere, daca unele nu functioneaza si al-tele vegeteaza, e alta cestiune. Cuvéntulprincipal este ca In vie trebue se pri-vim o vie manifestatie a aetivitatii na-tiouale pe terenul industrie(, o tot atâtde aprinsa dorintà din partea capitale -lor de d'al gasi fructificatiunea In Intre-r

Pasind peste linia care leag& fabricaAsan cu Manutanta si soseaua Colin-tina, ceva mal spre miaza- noapte, in-tram In vechiul doineniü al Ghicules-tilor, destul de renumit prin Castelulprinciar din capul alci zis& de la Tel,precum si prin elesteul destul de renu-mit care poarta acelaa nume.

Daca ori -carui trecator Teil trebue seaminteasca duioase suverrire, cu atâtpentru familia Glsika, acest locas eucastelul sea, eu capela princiara, cumonumentale sub cari zac membrií eldin mal multe generatii, ar trebui séfie un loc de aditnca si venerata amin-tire, un giuvaer scump animei sor, pecare .ar cauta se'! tngrijeasca cu ofitasca iubire.

Ilin ntnorrnire. to:ite monumentaletie pubtice, fie particulare, sunt l,isateIn parasirt. Dupe cnm din ('urfrrt Ve-

clip, In Cita careia Mih:tiu scapa dinmana uâdelut, dupe cum reaedinta dela Curtea Arsa a ajuns niste ruine pu-tre, t,. dupe cum de Radu l'odá ti sestr:'t:I_t initna când tract pe acolo, totasa ,,,,; uerurile ai cu Castelul de laTt l.:tpal:t e apruape In ruina, sait etntanjuratit de ruine. Clopotnita cu clo-pntul colos a devenit inaccosibily vizi-Ltlorului. Si daca n'ar esista inscrii-tiile de pe nsormintele Ghiculestilor,cari zac imprejurul bisericel, maI canu s'ar sti ca acolo a fost odata si nude mult un local princiár.

Lesne este sé invoci numele stramo-silor In toate ocaziunile, lesne este sete adaposte$tt sub haina lor de toateatacurile ce ti le atrage purtarea ta deazi, urmasule, dar cea-ce ti se pretendeci cu drept cuvant e ca se te tit la Inal-timea pe care ai mostenit'o de la

&nsie.Când palatele lor s'aü lasat se lie es-

ploatate de samsari, când Ir, giurulmormintelor ,or cad piatra dupa pia-tra din cladirile mostenite, de odatiicu aceasta neglijenn si indiferenta, ur-nsasul si-a perdut si dreptul de a seprevali de Tala trecutulut.

Castelul de la Ter, dupe ce stat inchis mai multa net de zile, e locuitacum de Orfelinatul de la Pantelimon.Orfana si desmoatenitil se adepostescacum In locaaul domnesc de acolo.M:tiestrul, plrintele for sufletesc, care,pre cât am putut constata prin noitisi -ne e adeveratul tip al omulut de-votai, chemarii lui, o fi istorisind mici -lor sei elevi, unora eu graiul, altora cusemnul paginele trecutu!ui. In fatapalatulul e Plunnbuita a caret prive -liste Infatiseaza observatorului o fer-mecatoare perspective si are esistentalnsotitâ de o n'ultime de episode is-torice. Di rectorul orfelinatulul de laTei, eu mliestriea lui neimitabila va fipovestit micilor orfani miscatoarelecpoce din istoria patrie!, cari s'ali ve-zut desfesurIndu -se to jurul ColintinefTeilor si Plumbuitet.

Ast -fel când cu graiul, pentru cet carlse bucura de darul auzulut, cu semnulpentru ce! carora destinul aspru nu le

a dat darul nepretuit al vorbil. direc-torul Orfelinatului face se petreaca sla-l...la q: i....m,,ar exie w.odóu[I oromentele for de recreatiune. Aci dinsulpoate gasi o mângaiere si un reinediucontra greselilor guvernului, care dinlipsñ cur 7ijloace. precum 'f place a zice,de si pentru fondurile secrete gasestebarn belsug, a destliintat micut atelierde dulgherie, ttmplarie, sculpture sialtele care era alipit pe lânge Orfe-linat.

Se rupe inima vizitatorulul care vedeIn Urfelinat atâtea brate proprit a 'slg:isl hrana si mângaierea sufleteascaIntr'un mestesug, stand neactive, dincauza cä statul le a deseintat atelierul,la care se obicinuiserä a lucra In aniidin orme.

Dar ce se ne mai mirai"' de aceastaincurie, and constataan cä votendu -sebugetul s'a uitat se se prevada fondu-

rile necesare chiar pentru koala de

meserit de la Filaret :'Si aceasta e un semi al timpulut.

Mintea omulut e marginitù ; când eprea must preozupata de lupte si litrigi politice, de starea lui la putero.n'are timpul necesar ca sé mat cogotela alt -ceva.

Fcrci »unir.

INFORMATIUN I

Sii zice cit diticultatile care s'aliivit la ultimul moment la incheio-rea conventiunil de comert eu Frantaprovin din o intelegere intre guver-nul austriac si eel Frances.

Guvernul austriac a IupLat dintoate puterile la Paris, pentru a sta-

bili o solidaritate litre Austria siFranta, in cât nic! una din celedoua tesi se nu primeascä o con -ventiune cu noi care se nu stipu-leze toate favorurile ce le a doben-dit Germania, prin conventia ce aobtinut'o de la d. 13ràtianu.

Primim din ur-

màtoarea telegramä :Opositia din Vîticea voind sé se

organiseze si sé lupte pe cäi legalea trimis un membru al sa sévesteascà arnicii din judet. Indatàpolitaiul si sub-prefectul de ocol apornit în urmflrire. A dat ordineprin comunele rurale pentru con-centraren militienilor si arestareatrimesului. Nepul:ìndu'l aresta, laintoarcere Comisarul Pietraru a pri-mit ordir* sé bitta birjarul ; ne cu-noscindu'l a bátut alt birjar ziunin hotelul Temelie Ictlndu'l ceasor-nicu. Cu asea mijloace, colectivis-tul Vilacrose sperà sa reuseascà aintimida cetàtenii si a tine o Intru-nire.

Credem eu toate astea li

réü primit.G. Tufeanu, C. N. Ilerâscu, C.

Stavrescu, O. Siriescu, ]l. Davidescu,Al. llar. Zugrävescu, I. N. lanco-vescu, M. Làmotescu, G. Fàrcàsanu,loan Bucsenescu, Ach. Zamfirolu,N. lepure, loan C. Augelescu.

atSe vorbeste ca d. Tache lonescu

care a adresat erì in Camera o in-terpelare in privinta bàtiii d-luiFrurizescu, a lust ,ï.iidentiiat de d.13ràtianu pentru a sili pe d. Mo-ruuzi sc deusisiuueze.

xD. G. Ghika, noul nostru ministru

pleniputentiar la l'etersbuurg, a fostprirnit eri in audientà de M. S. Re-gele.

xEde netàgäduit cit multe din m --

surile luate de aetualul d. ministrual Instructiunei publice sunt burlesi drepte.

Asa, nu puteas se nu inregisträm

proectul de lege ce'l preparä d-sapentru a'1 supune aprobärei Came-

rilor. si prin care se pane capétunei mari nedreptáti ce isbea petinerii studenti in Medicinä cari nuobtinuse bacalaureatul.

Dupé acest proect se dá dreptul ti-nerilor înscrisi pentru licentH, ca

dupe darea unuiesatnen de stiintelefisico-naturale, se poatà ob4ine ti-

tlul de doctor in medicina.Prin aceasta mesura se va inzestra,

tara eu multi medici inteligenti,aetivi si constiinciosi.

DECRETEeomuna urbana ßrsila este autorizat&

a contracta un tmprumut de 9.-,0,000 lei laCasa de depunert.

Asemenea comuna Pitesti pentru lei300,000 lei.

S'a acordat me;lalia Bene- txrrenti Cl. Id -lui Emile itaunii .

S'a acordat o pensie (le 125 lei védu-vei l;caterina Popescu t cversibila asupracopiilur sal pana la majuritate.

FELURIMIUn non tiearvutis. Fata Frasina,

Etica locuitorulul Gheorghe Cretu, dincotuna Podeni, comuna Bacani, jud.Tutoya, se observa acum acorn cati-vaani e. remenea grea f&ra se se cunoaseàmisterul, citei nu avea relatif cu nici unsiateli din sat. Acest fenomen a atrasatentiunea vecinilor, ba chiar si a ma-rne! feteï, care Intrebând pe ficca et nuputeasï alle nimic, cuci densa nu vroiasit spuie; pâna când Intr'o z! prinzendin flagrant delict pe barbatul ei Gheor.Cretu cu turca lui, s'a putut descoperiadevrul. Acest rar fenomen In analeleomenirel, fu denuntat parquetuluiTrib.nostru, zice Tutoya, care facând cerce -tare a constat ça In adever Gh. Cretu,acest odios monstru, traia In concubi-naj cu Etica sa, cu care a facut 3 copil..aceasta a marturit'o si culpabilul In-su'si, care deja se alla depus In peni -tenciarul jud. nostru.

Contra lui Pasteur. In Paris In-cepe se se accentueze o reactiune con-tra lui Pasteur. Rochefort ia In ris, Inorganul saü, tratamentul contra idro-fobie) si datura o ;t

a pretinselor lui vindecäri o consideranuorai drept o sarlatauie si ça nu e de-parte demascarea lui Pasteur. Acumlumea aateapta cu nerabdarea respun-sul celebrului savant.

Garibaldi. Arum zece zile a fostin insula Caprera o mare serbare, datade familia lui Garibaldi. Tot! membrilfamilie! ali visitai mormântul reposa-tutui eroü, pentru care guvernul le pu-sese la dispositie un vapor.

IliI>ia. In Venetia domneste opanica extraordinary din cauza holeri!,mai ales antre comersantf si otelieri. Sestie, c& acest oral nu poate esista fardturisti si c &latori Frica Irisa opreste a-

G1TA ZIARULUI «EPOCA»

17

UIPTUNE DU BOISGOBEY

¿LUL ALBASTRU

.tarmare;

ilu! 'i<cu si nú'pärea de locsu , enirul ce '!-a amiutit veder

turnurilor. Evident, el nu 0-:nca cù muma sa a fost precipi-

:upe acel turn unde se suise cu111eriadec se Intreba iarasl cum

ocitul copil va suporta dureroasaia& ce '1 asteapta la Morgue.iàrea deja, acea sinistra zidireitIista partea oriental. a cartie-l: áprrape un monument. Trebueti pe é larg& scara de piatra si: a nitra lwiuntru trebue se treci.na.din acele doue intr&rf asezate

te capote ale unut zid, ridi-cori de a crtat,a pe trecatoril?resionabili de ;ederea lugu-restre, In daratulearora, ca-uni Intinse pe mesè de mar-

;time de oameni la poarta.

cazute din vârful turnurilor este espusacolo de dimineata si fie -care vola a'1vedea.

Lumea dadea naval& si sergentil deoral supraveghea trecerea. Visitatoriiintraü prin sala de la dreapta ai dupece t'eceaü, In sirurl strànse, pe dinain-tea ferestrel unde se vedea cadavrul,esea prin sala de la stanga.

Si accasi visitatori nu erail pumailucr &tort far& lucru saü grizete care a-leargà dupe ast -fel de lntâmlparf,ciel mai multe trasurt si chiar un cu-pet aateptaü pe cheü, aproape deacolo.

Se' ne luam si noi dupe lume,zise Fabreguette lut Meriadec carecam sta la Indoiala.

\Iíriidec urma pe tovarasul seü.EI nu venise pana acolo pentru a se In-tearce In ultimul moment si Sacha s'arfi op'rs a fi dus Inciarat fara sé vazacadavroe.

Se aaezara cuite -st trai Inderatul unutgrup de fesssei cu bonete In cap si earlvorbeaü de eanimentul de la Notre -Dame. Fur& Indata str,lai Intre acestebabe si un alt Crup de lucratort Inbluza cari intraa p'aci In treucat. ça aicet alti.

Inaintarà destul de repede, ntruça sergentii nu lesali pe curiosi a se a-pri in fata ferestrei,ast -fel ça Meriadec,Impins de multime In sala de exposi-tie, nu Intârzià a zare, In primul randal meselor de marmore, corpul necunoscutci.

mentului i se lasase vestmintele sichiar bijuteriele sale,dsr capul sdrol,itprin taribila cadere nt mai era de coto gramada de carne sâsgerata.

tirai din care el fanali parte mer-geaa pe lânge. zidul oeus ast -fel ca es-tremitatile acestu! delleü eraü fan. Infata.

De orlata, Sacha, smucind bruscmâna sa din mâna lui Neriadec, scoaseun strigat si era gatase fuga [rayer-sând sala, daca Meriadec nu 'I -ar fi a-pucat de brat.

Copilul cauta a 'si trage mâna ai In-cepu se intrebe in rusiate pe un oare-cine,pe care Meriadec au 'I distinse laInceput In multimea ca-e defila de cea -alt. parte pentru a esi.

Lasa -me striga Sacha. Esteel !... Este tatas mea !

Nimeni nu respunse; Meriadec crezucä aceasta cliemare seadreseaza la undoran nalt, cäruia ru 'i vedea de câtspatele si se lase a fi Jus de copil cândunul din sergentii duras opri trecereazicând :

Ce e eu acest copi! ?Nu veza ca 'i-e frica, -- respunse

Fabreguette care ghicise imediat situa -tiunea.

Atunci duceti'l de aci, respunsesever pazitorul. E e nebunie se adu-ceti copie aci. Si 'ml veti face marepl .cere se esiti Imprtuna cu el si d -v.cu tGv r &sul d -v. care'l tine de mâna.

\leriaatec auzi cele zise de sergeut.Si nu mat astepta se fit rugat pentru a

"-- -' lase ne Sacha care

se sbuciuma ca un nebun. Fabreguettef &cu ca si el si sergeulul de oras tiImpinse pe cate-ai trae atara.

Când esira afara, Sacha privea intoate partite si zeri la doue -zeci paci de-parte de el pe domnul pe care '1 cauta.

Acest domn alerga catre tracurile o-prite pe cheie. 13aronul, pictorul si co-pilul se pusera sé alerge dupe el ; dar,mainte ca se '1 ajunga, II vazur& câ sesue In cupeul cu care vizitiul I! esiInainte.

Usea cupeuluf se lnchise, si cali seposera pe fuga pe puntea care leagacartierul eu insola Saint - Louis.

Sacha, galben de manie, ridica pum -

nul catre tr&sura care se departa aistriga omulut din cupeü care de sigurnu 'I a putut auzi :

Paul Constantinowitchblestem !

Este superb In acest rol, -- mur-mura Fabreguette. La Paris nu sefabrica sopii ca atesta.

Meriadec uimit, zapiicit, nu mai stiace se faca.

Du -oré acaso la d -v, le zise bruscSacha.

Bine aï zis, Landrul mea domn,raspunse pictorul. \!erg si ea cu d -v.la amicus nostru baron de Meriadec.

Copilul nu respunse si se puse semearga drept Inainte, fara se se Ingri-jeascá dace drumul pe care a apucatduce In strada Cassette. Ochil luí scân-teiat si fisionomia fat schimbase de odata espresiunea. Imbatrânise cu doi-spre-ze ani In cinc! minute si 'si luase

te

aerul viril al unul bacat dedoue- zeclanl.Din Intâmplare apucase totoral pe

drumul care conducea la strada Cas-sette. Meriadec si Fabreguette veneaüdupe el.

Muma luI este espusa la Morgue,zise licet pictorul ; si onsul care a

fugit este asasinul, nu este asa ?AT ghicit, murmura. Meriadec.Ei bine, noi nu vom putea Invia

femeia. Voiti ca se, ne coalizâm pentrua grabi arestarea acest ul ora'.'

Da, eu conditiune ca se, fie si a-micus mea Daubrac.

Cet tres muschetart atunai?De fapt ei ereaü patru. Ne lipseste

Artagnan.... afara date....Cunoasteti pe cine -va care se se

mai uneasca cu noi?Ar fi domnul care a fost arestat

din croare si pe care judecatorul de in-structie 'I -a liberai. Daca el ar vrea sese uneasca cu noi ar fi bine.

Itf cer gratia ca sii 'I aduc eli pe a-test domn. Ai se tinem un consilia lad -v, conchise Fabreguette. Am dejaun plan. Vi 'I voiü spune.

( Va urma)

4111

i

r

EPOCA 30 MAIti

PUBLICITaTEA

;.I.M LI I EPOCA.

Tir:roü I.000 de foi

ANU4iCIURI SI RECLAMEAiu'Kama pe pagina IV, liniabaniUinnciuri si reclame pe parin:l

I linia 2 lei.

cum pe art -cine de a mai calca in Ve-netia. Gondolierii aú ajuns muritori defoame.

Cavonr st ilisanark. - -La Sapienzapolitica del Conte de ('aronr e del pria-cipe di Bismark. ()posta da F. Mariotti,açesta e titlul unei interesante scrisori,publicata nu de muli de catre deputatul italinn Mariotti. El a adunat in a-ceasta curte discursuriltt mat impor-tante ale celor duce barbati de stat.prccum si diferitele aprecien, ce s'alifacut asupra sor ; apoi discuti politicasor interioar( si esterioara.

l'cigasa copiilor sei. -- Tribuna-lul din Geneva a avut se judece maide-unazl pe doamna Lombardi, sotiaunui conversant de acolo, care tntr'onoapte a taiat çâtul la patru coph atsel, In varsta de la 4 pânil la Sl aní.'Fret copif ail murit, unul a putut fì sat-pat. Dupe acea fapti Ingrozitoare fe-mea a Incercat se se otraveasci, dar afost scapata adminislrându-i-se anti-doturl.

Motivul crime! a fost desperarea, casotul sad o trada si maltrata. In urmaavizului medicilor, nenorocita a fostachitati si transportata tntr'un institutde alienati.

Pretendenti sau aventanierti ?Mal deunazi a murit In Berlin Ludo -vie \VIII. Pe când Republica se pre -iara se espulseze pe prints din Franca,.n pretins pretendent s'a dus intr'alta

ara tr n udovic XVIII se

numea In Berlin sitnplu Naundrrfi.Istoria spune , ca al doilea fie al

lut Ludovic XVI a murit chinuit deJacobin! si a fost :ngropat Cu alte ca-davre In cimitirul de la St. Marguerite,Intro groupa mare Cu var. Mai tarzitts'aü gasit multi Ludovici, multi Dau-phin!, miael sad victime, lnnelat! sadSuselatort. Until din pretendentií matcunoscutl a fost NaundorfT, care s'afacut ceasornicar, Fisionomia sa deBourbon si asemanarea acer sale cuMaria Antoinette 't -aü facut multi par-tisans In Paris, dar 'i -act atras si unproces. Un iú al sea a murit acumcâtí -va ant. Al doilea lia a trait in Ber-lin, In Viena, Dresda, etc. In Berlin afost adeseort vezut pe la balurl, unclese recomanda damelor drept marchizsait vicomte. Asta -zi 'sl -a ispravit si elrolul de pretendent. Republica are unadversar mai putin.

Ludovic XVIII a murit.

(.lastuiI ciurlate. Nu de mult s'ac(tsatorit in Londra rentierul EdwardBergot cu Miss Helene Marison, careface parte din clubul turistilor din Lon-dra. Valera pereche pleca din Londradupe cununie, si nu se Intoarse decat dupa 6 septlmfani de calatoria. D.Bergot intenta imediat proces de di-vori contra sotiei sale. El declara in pe-titie, ca nu poate trai cu o femee, care'1 silente In toate noptile se se urce pedealur! spre a admira resaritul soare-lui; care tre! zile dupe cununie l'a la-sat singur pe Mont Blanc, pentru can'a putut se se tie de fdinsa ai care Infine in timp de O septament nu i -a per -mis së's! descalte "ghetele de munte.D. Bergot alltura si doue certificatemedicale, in cart se constata, ca pemuntele Rigi si -a coutusionat genuchiitar pe Bize Tanga Muntreut a cazut dei s'a luat pielea de pe spinare !

CORPURILE LEGIUITOARE

CAMERA., edin(a deJoi 29 Maiu 1886

Sedinta se deschide la ora i 1/2 subpresedinta d -lui G. Chitu.

De fata 98 onorabili.Se depune cererea pentru un credit

de doué milioane cu care se se con-struiasca linia Ttrgoviste-Pucioasl .'

Se declara vacant colegiul I W. T.'-cuciü, de oare-ce d. Teriakiu a fost uu-mit ministru la Atena.

D. Sturza interpeleaza pe d. taw ,s-tru de externe In privinta conv(ut unei cu Elvetia Incheiata err.

D. Sturza declara ca dacaar f ;tiutca o se se joace jocul acesta, apoi rtuar fi votat tariful autonom care a fostprimit de loata lum pentru motivulca se se pastreze independenta econo-mica a taro.

Oratorul acuza apoi pe guvern ca dinIene n'a alcatuit un tarif conventionalcare se fie alaturat la conventiuni pen-tru ca se aiba comerciantii un tarif ho-tarit dupa care se piateasca.

D. Ministrn de externe se mira cumd-1 Sturdza a venit a doua zi dupa vota-rea canventiei se aduca aceste acuzariguvernulut si se talmaceasca votul adu-narel.

La acuzarea ca din lene nu s'a alca-tuit un tarif conventional d-1 ministrurespunde ca d. Sturza se Ins(ala si caun asemenea tarif exista.

Discutia se Inchide.D. Velner cere a se pune la ordinea

zilei proiectul de lege pentru rl5scum-pararea tergului Berta.

D. I spune ca regretacum ca d. ministru de justitie nu estegata pentru a 'i rLspunde la insinuarilece a facut la adresa sa In sedinta deeri pe când lipsea.

D. Romanesca cere a se pune la or-dinda zrlel proiectul de lege pentru 1n-curagarea industriei.

c,,,,(,,cr Ila cilire prnierttiltli

D. G. Mi /,ailesct, '\ 1,

legea ai propun ca Consiliul suet r1(,rse fie mentinut In mod onorific tar con-

permanent se fie redus la 3 mem-brit, având cflte o diurna.

De asemenea d -lor cer mentinereaserviciului statistic.

D. Stoicescu sustine legea pe motivulca la votarea bugetului toate cifrele re-lative art fost su primate.

i). Ministru Stolojan declara, cä pri-meste mentinerea Consiliulur superiorIn mod onorific,dar nu prímeste men -tinerea consiliului permanent, find -can'are de uncle se'I plateasca.

D. ministru nu primeste de aseme-ne nicL mentirierea sefulul serviciu-lui statistic, caci aia cum e organizatasta -zi serviciul, ar f1 un lux.

Discutia se lnchide.Votul asupra lucre! In consideratie

e nu'.La ora 4 si 45 sedinta se ridica.

Penel.

SENATUL. Sedinta de Joui 29 Mail( 1886

Sedinta se deschide la orele 2 si 1,4sub presedinta d -lui Orascu.

D. Stütescu, depune la biro& tratatulcu Elvetia.

D..4ntonescu, raportor, da cetire ra-portulut comisiuni verificatoare In pri-vinta alegeril colegiuluï II de Falcia.Raportul çonchide la invalidare. (Laterminares cetirel raportuluI aplausein zefemea).

D. Läírscu, zice ai d -sa ca este du-biu In privinta d -lui Pivniceru si cereinvalidarea.

Mal vorbeste si d. Varlam pentru in-validare.

Invalidarea se admite.D. Gherghel, 'si des volta interpelarea

sa relativ la descresterea populatit ro-màne mai ales In Moldova.

D -sa vorbeste despre ovrei si facândparalela Intre populatia romana si ceaovreiasca arata ca pe cand cea d'intâiüdescreste cea de a doua nu numel case Inmulteste prin naatere, dar Inca siprin noi venití din alte tëri.

D -sa se piange de neglijenta servi -ciulut sanitar care nu Indeplineste le-gea, ba Inca directia in loe sè se Ingri-jasca de situatia cea rea a romänitorapr.ía si se Ingrijente de ovrei, cacï tri-mite doctorif ovrei nelupamanteniti InDorohoi, Botosanl etc. Si acestea toateprin sprijinul d -ruiui Felix.

D. Gherghel se intreaba daca d -nuMinistru de Culte stie ca exista un ar-ticol Inlegea ovreiasca (mare ilaritate)care spune cd trebue se omoare pe

crestina.Si citeste o scrisoare a lui Saraga

catre un amic al sea in care zice ca orcit de prieten! iar fi romani! se facacum zice legea sor sal omoare.

Ei bine se lntreaba d. Ggherghelcând et ad asemenea sentimento cumli se da pe mana cauturea românilor.

Dupa acesta arata cum toate aface-

rile mai ales in Moldova de su ses allaIn mâinile Ovreilor.

MaI vorbeste de modul cum se Inla-tura la recrutare tot! ovrei, pe când ro-mâni chiar si eel cu dreplur, de scutiresunt luati In armata.

D. Gherghel spune, cl in mai toateorasele darile comunale percep deovrei In contra iegilor.

Sftrsind roaga guvernu sty trimitaancheta al se convoace apoi I corpurilelegiuitoare, ca si? is masurile cuvenite(aplause sgomotoase .

D. 1. Brátianu sustine cu mult focserviciul sanitar, zicind ca lucreaza

i.Ulesct, nu face limit.D. Bratianu da donnule lucreaza a

facut inspectii cum nn s'a facut niciodata.

Apof spune, cil d. Gherghel a spusenormitat[. Si neaga m ar f adevarateCoate cele spuse de d. Gherghel.

Si de o data Incepe a lipa Senatu,prefectii, judecatorií toli sunt rei In a-ceasta tara si da dreptu o\ reilor ? dacanu así avea copii continua d -sa candasI avea aceasta idee sae a.I fugi dintara saü 'mi aai trage un q-lont.

Apo! spune ca parasiti! nu se lipescde cat daca trupul e bolnar.

Discutia se Inchide si se trece la or-dinea zilel.

Senatul se ocupa cu pettiuni si pensiuni.

Reporter.

STIRI MAR JNTE.V' nororirea de la -4balat'iu- Furtuna

rare de si aves destlila ititensitate

;tpl'u:I ¡ tllsl l'ai -. Act.prl1 l: a :,1 ,.

eel (foltii, ap,o silo (l;u'inlat af zidurt;mal multe vite au fost sdrobite sub pe-

.retil dartmati.Doi oameni pazitorl ai vitalor ce erat(

alluse pentru taere, ali fost 3mortti priacaderea unul zid, sunt ai vr'o case rapiti.

'l'áierea vitelor agi tncetat.halalä ce aceasta uenorocre s'a allai,

d. Prefect al politit din preuaä cu PrimulProcuror s'as dus la fata bcului.

U companie de,landarml a Post trimisapentru a curati locurile. Secredeca priasapare se va mat gasi ai alt( victime.

Itinitii ai mortis de la Pbatoriii s'ai(transportai la spitalul Britroveuesc.

Suma la care se ridic ,iagubele este(lestul de insemnata, se lice ça atingesuma de 200.000 franti.

Nenorocirea nu s'a matginit numet sei.0 fabric& de sapun a daul Vladescu, a-

laturl cu abatoriul, a fost asemenea des -

velitalat surpata de vint.lia om a fost gasit mort si dol rànilt.Bátrinil din partea loculu spun ça tau

tat aduc amiate vici sé ti vécut, niel se liauzit de un asemenea uragaa.

Copacii btttrtnl ali lost rupi! ai aruncatitn departare.

Pe timpul fortunei de al mal multamuucitorl se adapcstisera 11n0 Putullualt unire vil, sub siate arl)orl, tn apropiere de penitenciarul Vacareatl.'l'rei din-tr'lasis ail fost trasnitt, ai un arbore colo -sal, rupi ai el de trasnet 'l -a turtit de tot.

In apropiere de Abatatiii o cesuta a fostaaa de pralpaaditä, in cal dol oameni se ziceça ali fusi ucial.

Turuul bisericil Sf. Snil'idon a fort tras-nit, partedin acoperiailiacestel biserict aPost tinpraatiat pria v,cinaatate; acoperi-sul hotelulul Pomu Velde, al localului e-foriel spitalelor civile t lest stricate etc.;in partile mal tuclinaleale orasulul a um-plut pivuitile de apa : .i piatra ce a cazutpe margiuea Capitales a,omortt paséri aialte animale domestice

La Moa1 jalea este vare. Umbrare cor-turi, maghernite, au frit résturnate pesteoameul ; marfa s'a factt ;pe unele loculiun ainestec de spärturicu norois. Se vor-beate ça ar 11 ai victlm .

Despre geamuri, rosari ai tnvelitori numal Aorbim ; mal tie -care casa a suferitceva

In strada Poteraai taiga No. 17, a fosttrasnit un plop foarte nave, care cazèndpeste casa until om sane, i -a ftlrlmat'o.

La abatoria s'a mal gasit Inca un ca-davru care a fost tramportat la spitalulBrOncoveaesc.

Gasa din strada (ilari No. 8 a fuit isbi1ade trasnet. Casa a ars ci desavarsire.

Locustele tn Dobrogea aü fost cu desa-vlraire distruse in urina niésurilor luate

M. S. Regele a lucrat azi cu d. Ferikidiministrul afacerilur streine.

Persoane sosite az tn Capitala a-firma ca aa vazut pe crani multime deol moarte din causa furtunil de eri.

'l'rei copi! paazitorl d( ol ali munii ase-n enea.

Guvernul vrea se dea proportiunìloarte mari intrunirci de la 8 ludirPolitia desfäsurä o activitate foartemare pentru a aduna tunica la a-ceasta intrunire.

Prrntre oratorii deseuinat' spre atua cuvìntul este .i princip('le Dim.(ìlllikt.

Citim in ziarul (,a/aii :Indat;a ce s'a vestit in oras stirea

cil capii opositiunPi ad se vie in Ga-lati spre a tine si nei o ìntrunire, a-gentii colectivisti si toatä camarilaprefectului, ad început a sopti pe laurechile gRlirtenilor ch gnvernul nuva mai strämuta Cartea de apel inGalati, saü ca cel putiu se va a-mane data strämutáreì ei, carese atie este ftxatä prirl lege, la 1Septembre viitor.

Accasta pentru a face pe gälàtauise'ai ascuudá indignatiutaea In con-tra actualuiui guvern si se Iná-duse ast-fel entusiasmul primirei ca-pilar opositiunei.

Concetáteniï nostri lnsä, stiü cecri-7.ilillì'llt SC dea insinuatiunilor Cu-lecliviste sl nu e niel o probabili-tat(' cá aceastit tacticá stupida vaavea succesul asteptat.

D. I. C. Brâtianu, Presedintele con-siliului, a chemat azi la Ministerulde Interne pe d. Manulescu, Prim

uiulu!

Senatl,I ; in('eno.t.discutia eo.:. '-LI ,i

Se pare,e :

tate mai mare ca la Ur. ti)

Camerile aü fost prelungite pânâla 10 lunie,

Maine se va ceti parlamentuluïmesagiul de prelungire pe care MS. '1-a semnat azi.

Raportor la legea comunali( votatlide Camera a fost ales pentru Senatd -nu Eliolor Vergati.

Comisia lnsärcinatäeu esaminaeeacäpitanilor a pleeat asearï3t la Craiovaunde va ï.ncepe esamenul.

Catedra de tligiena de la i!'aculta-tea de medicinii de la Iasi s'a pusla concurs pentru ziva de 13 Iuliü.

Duos concurenti s'aü siInscris; d -niid -ri C. Antonescu- Itemus si Cerkez.

ULTIMA ORADublin, 10 Iunie. Turburarile din

Belfast ali luat un earacter mai gray,Politia a tras asupra multimii. Cincípersoane ali fost olnorite. Sunt nume -roaï ranitt.

Resculatii ali jefuit un oare care nu-mer de case.

Munich, 10 Iunie. « AllgemeineZeitung» afa cu profunda parere dereu ca dupe parerea unanima a celormai celebrif doctorf din capitala, o

boala grava Impedica pe Rege Intr'unmod permanent. de a exercita autori -tatea.

In consecinta numirea printulul Luit-pold ca regent si couvocarea Dieter stintiminente.

BREEN

Bucure. L1, 28 Mail'Agio se urca la 14.00Schimbul e stump. Cek Paris tace

100.47. Cek Londra 25.40 G -h BerliníM.37.

Fondurile de stat sa bane. Asa 50/0run. face 80.

Valorile se (.nentin la cursul de ieri.Daciele :de 264 1/2. Bancile 1017 si

Constractiile 10.2.Afacerile sunt foarte restrinse, de

si ne gasim in epoca Iichidarii.Tendinta linistita.

EULF.TIN COMERCIAL

lìrìl: : Ulf 1, r' i S III,., 11.'2.) I.

705

6e1 : 7.010 !I,'r!.. i0. I_ iib., I; Ot) I(rt :

:i.",",I) heel.. .!( - :ci; 4T,(N) fleet,.,x t Y i;l,., 7 I(r. 1i1 1111-

7.11) I( i: ... il)11 II('('t G I i '! iib., 7.'35 I.1.1.(Pi Il,'cl. rt ' _'.I:,n heel.;.l) 1 ;' ;i!1. 7.1(i 11',. .(:n'1 ..r(1., GI lib.,,.Ì:.' I 2 lei; 11)11i) ll('ci., (i¡ 111(.. 7.15 lei ;:;.I!íPl ¡ie('1 7..)1[11.. i 11' . 1.6I10 'wet.,(i? lib., ,-Go

Or'% . 2.1kP) heel.. i'' l',i .. 7 I. 700beet., í2 1 a li:,., ,.111 Fa: Lade hect.,42 1''2 lib., 5.07 It'; ; II;'cl., ':; lib.,;r.l"t lei' : LIUO hect., íY lib., 3.10 IeI.

BIBLIOGRAFIAA l'sit dc sub till;n, h;trtea 1. din Cri-

tic(' relruspeNirv a n¡(ra rr.+Goialtrï /(axoTitre din 1877-78 (hipe nlenlnriele ge-nera!uluf Europall:in din Sl(atlll Majorrnsesc. prelucrate d1 ipaiurtil ('re,baterdill march. Slat-maim. Prusi;ul, si tra-duse ile Constantin I. Crtangia, f.ocu-tcneut, iti scnula superioar;t de Galliadin Viena.

tivra;;iul se va compone din 2 vo-lume, contiu;înd si rasboiul Serbo-tiul-gar. l'retul \a fi de leí _':,. Prelul p;'(rteII. ese de lei 5.

Depo.qitttl general la «LiGr,i,'ia C'rn-!ralü» I. Itc',tai.aratt ite Ilticrr; lï. Co-mandele din provincie se efectuezprom pt.

La libraria Socrh C-iii(' s(! alla devenzare: Caws (i( asi)losalarca po-stclor si tcic;;;issfclor de TltUttta1lrtsr:%r"'u. l'r1'(u: IU It l.

A esit dc sub tip;lr si s'afla de van-zare la librario Soria: in Ii :

AI (relies' supliuent In c(idieeleromane, coprinzemi toatc leg ile, de-cretete ai regutanrent('le de la lanuarie1882 pana l;( lanuaric 1880, ecbtiuneaB. RoereSCU conti r,uat(a de : C. Roeresell ai C. 1'labnlzi.

: , ; , , ,I,. L(.\rtn de, IIX, 111'Uf)1,1'i,InI1Hl v, Ilr Ìnl'r_IStI'al'P,

al ,. te scuLirilc. 1((u 1 leu.I)apn,ilu general It libraria tiurer et CO.Prittlul sl>rz,Vr rtleutr si ,ryrL .vuwvcilur-

basm cu G gr:(\ url line Ìn culurt, l'urin:(t tn4o, cantonal frunins, Íel 1,50 baud.

Flautul maoic, h;tstn cu i l;ravurt fine Incutorl, format in hu, ctlrtvllttL 1'runius,lel1,50

Oberon sari cor,iui ttri,runat, basm cu gra-(,.inrl, Jrmat 1..1 !(0, btt.l'tOriaL

frumus, lei 1,50 bana

14101 t\'l'Renttmitele bai de la Lacul-Siu';tL lode-

tul Braila, anul acesta apa thud ahuu-den ta.

ltecomand onor. public hotel de Bule-var11, compus din 40 camere. Case cu unetat;iü ai doue, solide si sac;)tuase, avéndfatacla sllre camp, pusitie frumoa7a, r,amerile bine mubilatc si curate, preturilcmoderate, serv'Iciul unest, ;i prompt.

In acest hotel este ;i res; aurtnt cucapite, ccte r.lat all+ e, p"clurilc nil.dernte.

:tper cà onor public \a II (lc;,lin satisl'a-cut. surit Î11 St;lt't'. a priilllÍ p;l.SagCI'í CU Îll-cepcte de la 17: `,IiG a. r.

CONSTATIN POPESCU, librarBraila, s11';11,: 1;1 _;Il:í, satl la hotel (1e ]tu-

lr\;Ir,l Lacul Sarat.

DR. P. VASILESCUDomiciliat in Calca lta hovel 41, da con -

sultaciuni In toate zilele de la orele 5 -6post - meridiane.

EXPOSITIA AMANESTE DESCHISA IN TOA T E ZILELE

de la 10 ore d. u ore searsStr. Clementei No 6.

(l. 1I:1111!. RABAT L(N'onobil

si Ilalose, Mashie dc Secernl, et'

M. LEY ENDECKERSTRADA CASARNEI 63

(DEALU SPIREA)

DOCTORO LEON'I'ES'A D1L'l'.1'l'

Na. It? bis, Calm l'letvlci No. 12peste drum de vechea locuinta

.ti OCUCL MST, hIILLEDOCTOR IN DREPT

anunta ca si-a reluat ocupatiuniIoGit'utll, 61ilGc!¡-1-u(bi 62

LI RARIA UNIREASucursala Oppler

in fata gradir -Cl Epico1-

'ARE SPECIALI

CAS.\ DE SCiM11.

M. FERMO27,Nflt\;i.\ 1,Il"C1N1, _;

C l' I. ( Ili It1:tiClilairr ; S c6

:,',il,i'.

A:tiuni Ir,1r,.1- l'o:tl.i:na .,I National'4.

Credit mol,iliar .Constructiuni. .

Fabrica de hartieArgint contra air!Note de 14.:l7,r`Florin ausatriaci

('Uli!+t'L DIN VIE .%Napoleonul .

nueatul . .

Lose otonaneRubia hartie

CURSUL DI\ BERLIN

a".21 t

165

! 4.-,:1.1.',,2.02

10A I

5.911s.-0123

Renta Amort. . . . . . . Pt)

Up lenheim. í0UObligatiune noui taw C. F. R. 107

:)% . tt'2.teRutila hartie.

CURSUL Di: l'AltISRenta RomaniLose otomana . 37.50

tichimhParis 3 luna

la veliere 1001!2Londra 3 Ioni

la vedere 25.50Bo.rlin 3 luce .. i'.24 4')Viena la vedere 1 2 02

N. A. PApADA.T'\'OC.T

Ii !, 11., _._, _

Irit1, ,e ,e11 s ,: ilt;,1,1 Ilt

. I` + \.1111III di!I`Ir. Lul'-l'a11 1.'.

lI, 111 l';,Ì, 11'Il d, tisuri. t Itll, s1 _1(I,I111:1 er, 2 l'

1,urilul'li rl' YUl' adlv'Sa 111 d-1111 PPollt',Inr ill 11r111 ia'1'Ie,Ie I 11I'rIe rrs,Ie ,11r11111,'.016t1;1 lit cinc] :, s,':,1a. .A-etnlneat FI tlr:;-rl ndal ,te ial SI. l:lle,ll'_Ile Y111ur Inuh1;td-sale (:nl,ariu llin 111-'rlclul v'laseaC:ìlnlsle.

0 DO11\IS0k11:1Absolvenla a cursulul seeundar

avaìud ,1)iploma de maturitate.', si. ufertadadeectiuni, to vrc -o familie peutru cursulprimar saO secondar.

in special l'entra limbo francesa, mate-matici si *tiintele tisico- naturale.

A si. adresa la redactiun1.

DE VENZVRELulrll'lin strada lliunisie Nu. 20

si strada Crinnlui Nu. 5. Acest 100are rota 1)rt' strada liionisie 37 metri,pre strada Crin ului 40 metri si adân-ciule de 4 i metri. Se vinde In totalsa fi in luturi, de cate o a patra parte.

Doritori se pot adresa la proprie-tnrul lui, D. Gr. G. Pëucescu, str.Clementi No. 2.

NOUL MAGASINCE

PORCELANURI SI CRISTALURI:...'yP4'

SI1 I II.I\siI.II & i {lBUCI lil':TI

j,¡)ca'91l?.

I

$,

It l

it ru;-,i,ti nil , - -l. .'al'le Ì'1 bine ns,lrlatittloate,tt'ticillelepre-.1 Cum : tier\-Ìciulti peul ru lnasa C,IRl-:,it ' pleele tle l'urcetul si cristal, l-ampi 4I /(,, $l paluridebluoz, tacAmul1 argin, Y tale sì nearrinlate etc. pretium si .ll.t uri ce aIte ubje:;te necesurenletia- 4

glnit,i.'"' PFE^'üRitE FOARTE MGCC59TE

¡! `0.!` `- - -'.,-- S°!- -. .. ..-: ..... iame mwr, prstiOr -., f r

AI.1; BAI,AVOCAT

,C'r.Ì(i D1'onpta No. 24

PRIIAUL BIROU DE PLASEIYIENTGoncesinnat 11 guvlrn penero in! i i

ta;loalre, governante hone pentr'u capiicameriste aleso.l'ellnsiune cu preture moderate pen

t doamne ce doresc a dobindi ocu-1

titine.A1)1:1.111:11) 11.\\I/-\I

iucNtahtrr dipr,luetl,lCaea \'irtnrii 72. 111 lata l':,latulu

AUX QUATRE SAISONS7'2 eilen \-ielorit'i 72, Vis-a-vis de palatul Itegal

:t !i)l?/ aoutatile sesonului in /,/n.'it,ì(i .\'i Variatiuni enorme, rlr'

prima calitate.

OCASIUNE RARAERSEYTrioouri pantru clam o

loi 7,50.

r

10. 12,50. 15. 17,50. 20.

Comandtle din provincie se csecutii dupa indicaren mïlrimei sicontrat mat dat postal.

BULETI, ryIETEOROLOGIC

1: t i It 1. 1 t

La

( ;r'l I m'a

SuLn..t 7.,,2 :23.14ia'a1'7. 7a6._í 122.2Ilr:li ,a 17.2 .1 ¡2!.2tom:ul

.17 17 P.lasi \V'',

1..1.1,0.c

1 1

IIlr1'erui'rtl /nsll+/rultti, St. IIr14i1r's.C1-tf":1 . ,,,,,?..,i 1.i `..m:, .-e:ll':t la 1.1/nst;l.'a

1\tiTI1tURI.BUCURESTI

6.-- STRADA VESTEI. -6

Sectia medicala1, ilydrol herapia 2. Electrizare

lnthupedie -4. ulmnastica vellicalaOrhalall -6. Masajiil sistenrltic -7. Se:viciullu dumieilifl R. C,Insultatii me-dicale.

Sectia higienica1 Bite abur '3

1 Ilae de patina ru si l':íra Hose . 2. 7,1

medicamente 1.-1 dose rece sistematica . . . 1.5.

BAI DE ABUR SI DE PUTINANota 1 P,äile de abur suor deschise In

toute zilele de la 7 ore dimineata picala 7 ore seara. - 2. Pentru darne instibaile de abur, o -data pe septamalna Vi-nerea (le la 7 ore dimineata ptn(t la 2post - meridiane.

Preturile la sectia medicala cunfurniprospectulul. 1)irnrlittnvu

VIS-A-VIS DE

PALATUL REGAL__..,-z-iil tIRELE PilRGaZIN

li.:

r---w-CALEA

90 VICTORIEI 70--- _.......--.....-

COLONIALE SI DELICATESELA SPERANQA

'Mi aOsit ape minerale de la tu;lie sursoie din Francia asenieneaam asortat TNUga.zinul meri cu tot felul de alrti'oh. peniru monne ani ease!,In special cu escelente I)rîutzetuti asemenea (trr/niarrrri, Bou ìir'i, Iqueruristreine din cele mai renumite case. I iuurì sl rein si indigent! etc.etc.. Colori pentry scùnduri.

Trufandale primesc in toate zilele. Petraclio loan.

11IiLClilltIAdela 23 Aprilie, Casele

u 1111111 1 día Strada AeademielNo. ti COTnpuse 41..1 115 Camero,si,:: tioasä in care se afla grajdiü sopron siatte dependiste. Aceste case mal aÛ si o

raditiä importantä. A se adresa Strada'! t,st.e No. 11.

Ml

CROITORIA I. SINGERQn Lo :01. ...., l'w,. tu4.4 .It.. o-t-- t,:n

PlalatieTÉhori'i spiluletor, Huleuurdul-F.lisa0elo.Speram ca vom II onorati eu aceia'i !nerf-

dure ea pana acorn si pentru care putem asi-gura pe onor. noastra Clientela ca ne vom da,,ata silin(cle de a n scrl:i ca si in trecut.

Cu stiuctl'IY'llS ('t PR151.1.5(IER

(OUA

01' DIN tALtA VICTOHIEI, 6

I. WEICHs'a iizutat

ii

Palatul Eforiei Spitalelorhulcualnlul Elisf14ta.

ATELIER DE LEGATORIE

OST :MIL .íL11.1 \U1tI :scide la Sf. Ghe)rbhe s'a mutat din

Cas,,B FilitisStrada Biseica Eni No. 1

in Cassa BisErici dintr'o ziLot Strada Bisuica Eni No. 10.

wiltlfflingninfinginarleaferrOrkillifirLA ORASIUL VIENA

1 l de

PulatAulllacCTRom&n1a 1/1 111,1,14] DE 1-1(,\\1; LIBRARlA4SOCEC

ltecomanddm onorabilel noastre clientele pcntru ieflinlltate sisoiidilale urmaloarele noutati :Itul'iu'ie l,culru lluamnesi Domnl.Fete alt nlas;l, servrle ri prosoape de

llaìnza.Olauld:-i \'eril:lhila de 13elia Rion-

burg.Maall,ul;lm nluzesc de tuale cali-

tal »le si làl imcle.Baliste de ()lauda si de lino albe si

colorale.-CiorapT de Dame si DomnT de Fil d'I?-

cosse, de bumbac, de lima si de ma-tase.

Flanele, rlmasi si knlet!elle l;ìnàdupasisle'nue pofeseuului dr. U.Jae-1;('

Gulert; si mansete de olanda ullimulfason.

Mare asurtiment de cravate ultimulfasun.

Corsete, l'raull. eu balene verilabile.'l'rousouri eonlpleete pentrl; ti-

dantati.l.uyeles ci Trousouri peuhl' eopii.'l'1osouri pentrv pensionate, (de-

lori si reslaurttuluri.Arem onoare a informa pe clientela noastr0 cä a aparut Catalogul

nostru ilustrat si va 1[i trimas ori -cui va face cerere.-- ..N .1, ...-.. I,l.... -., "Tn K11,il.nTY' -^f

LA ORASIU VIENACALEA VTCTURIEI, PALATIJL (,\)ACI:A- It(MANIA»

vis -à -vis de libraria Soet

"-IrTT`*'r" :

vpp.

?t 1

AVICULTORUL LUCESCORUCURESRI,STRADA II IUNIE N". II-BIS FILARET.

II(semai: n(1a lulaLcasinul sen eu('fransi, l'a /)agalï, Porrnubr ï, resauï,Güiui (le r'a.crl : ll udane, Paduano, Krev-Gheor- Urlandelle, ou( peutru clocit ;( ;cille (fe Japuuicc. Guiani', TulUza, Ratede Pecliing, rate selllatice din 'Tard, Le-becte. ('acori, Califari, Pesti rosi. Epuride Casa si s6lbaLici, íoarecl altre. -Se-minte peutru Canari, Papagalí si meitialb frantuzesc peutru colibri.

. .s.-. . . . .

;. - - .-. .-_ *ì W9N**.

to,L1pIl'DE

POLEITORIE

cc1011AGEL7?. - CALEA NGSILOR 73.

In acest atelier se primcste orl-ce reparatiuui de ;l linzl, Mese,Galeri), Tablourl pelle. Se gasesc ggata galeril, perva :url de tot -felcu pre(url moderan.

I

I I

ATELIER M E CA N I (-;

P. KEILHAUERNo. 59. Strada Isvor, No. 59.

Recumand atelierul indi eu Pompe de toate sistemele, Fontânid'applique si Borne fontâni, Canale (robinete) de tut l'eltil, Tu-buri de fier, tuciu si plumb.

Tuburi speciale pcntru latrine si scurgeri en at(l es(Iriile, sghea-burT de coborire inodore, capace de hasnale etc.

MUE DEPOSIT DE FO \T:1 ORWIEi'I U»tVase, socluri, avusuri, banci de gradina, grilaje de ingrií,dit

morminte, pilasturi si candelabri.

FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAi SI CONDUCTE DE APA

fin

MERSUL TRENURILOR CAÎLOR FERATE ROMANEIluel.e.csli-lt onlan

Sl':111UN1;:1

i

Bucarest] p.iloe,çtTRuz81:1it.-Sítra tFocsanlMarasestiAdjudBaciiiiRoman sos.

:lratae,ea '1'renurilorTr. ac.ITr. p. l'l'r. p. l'l'r. pl.ITr. ac

dim. dim. p. m.7,30 6.30 4,409,1Qí 8,04 6,05

noapte11,0012,171,593,17

d.4,165,006,017,318,45

dim.

a. m.8,40

10,3912,55

2 `'5,-

3,'185,15

s. 6,399,39

11,11p. m.

Roman - Butteresti

man plec.'aïl

Uliit9ègeTsanTSaratzeú

4oestl1lucur. sos.

noap.8.259.20

10.4511.1811.5212.391.!i fi:,..Y3

e.

p. m.12.301,403,524,34

p. m.1,183,39

5.00 5,15seara

'l'ètgOV>~;t e-T il ll

P m.10,1711,50

noap.

Ilucuresti-1 è1cioro.'ttBUCURESCI GIURGIU

:1riLarea'l'retrurilorST.\TIUNL'':1 S'l'.\TILNi:AT. ful.I'l'. ac. 1'l'r. P.

Bucuresci p.Ciocaucsci

TituPitesciSlalinaCraiovaFilialiT.- Severi nVèt'cior. sos.

p.m. 5fitara4,05 8,00

5,07 9,006,24 10,168,08 11,569,30 1,18

10,17 2,0412,05 3,5212,27 4,21

dim.8,UU8,! 1

9,2611,141,253,374,52'7,208,00

t'@rciorova-Bucureslip' la:' scarti noap. dim.

5,17, A-ÙrciLr. pl. 3,12 12,57 8,007,20 '1.-tiev'civ1 4,08 1,19 8,40

10,29 F i l i a l (5,08 3,07 11,0811,30 Craiova 6,55 3,53 12,3012.59 Slalina 47 5,1:2.20 Pitcste 10,í'C 6,584,03 Tito 11,13 \l'00

CiuCane.;ti - I 7,499.'35 Bucurestl s. 12,35 9,10; Q.30

:;'ra a.m. a.m. I seara

2,275,157 05

a. m. II p. m1Tèrgov te p 6.401 5,201Tttu s. 7,50 6,301

Bucarest] p.FilantGiurgiuSmard:l sus.

Arétarea trenurilo'T. fut.' T. p. I Tr. l.

dim. a. m.5,40 6,40

7,108,55

'7,10 9,00

p. n.5,06,07,4)

G!URGIUBUCURESCI

Smairda pl.GiurgiuFilaretBucur.

p. nt.2,25

3,52

a. m.10,0010,0.512,1512,25

P. n.

8,3010,2810,42

Roman -Iasi

Itnnan l'1.Pa-cani

Ia=?.

dim. p. m.9,51 4,47

10,51 4,151,53 8,241,50 9,52

Iasi - ltonlan

it-Tèroviste11 5,41,, : ;

a. n1. seara ,

'litlt pl. 9,45 9,i5 ltvi!1aì: sas.Tèrg c\'istc sl 11,05 10,80

p. m. dim.4,08 6,525,25 8,357,17 10,017,53 11,06

I CALATI MARASESTIMAR.1SESTIGALATI

VALABIL DE LA 20 IYIAIU (I RIME) f886

S'l':1'j'll NE.\\ lrenurilua-iLt , l

in. Tr. p.noap. a. m.

Galati pl. 11,40 7,45Tecucrü 10,40 4,16 11,14M$rasegtl 11,06 4,51 11,45

Marasesli plTecucinGalatI

loin. 'soap.5,25 11,355,5u, 11,31

p. m.

5,458,50

Ad jud-'l'èri; u l-Ucna

Adjud pl.T.-Ocna sos.T.-Ocna p..Adjud sos.

p. m.4,15i6,1019,1s1

11,35

dim.6,108,058,20

10,00C011stallta-CetIlavOda

p. n1.I dim.Constanta p :3,00, 9,00Cernavodils 4,45! 11,101Cernavodap 6.50 1,50Constanta 8,53 4,24

l'loesli-`laltietilani('-l'locslil:lrétarea lrenurilur

S'l':\TIUNEIaC.1'1'r. p.

a. m.Ploesci pl. 10,45Slanicu sus. 12,40

p. m.Slanic pl. 5,Ploestl sus. 6,50

TECUCIUBERLADBERLAD-TECUCIU

a. m.Tecuciü pl. 6,15Burlad sos. 8,00

Bèrlad pl. 8,40a. m.

I

Tecuciïl sos. 10,40Iasi- UngheniUnghen i -Iasi

la sl 1)l.L'n ghïnl s.

Ploc stl pl.Cam pina

p. m.3,253,19

a. n1.11,5011,21

P. m. P. m.Cn;:hcni pl. 2,00 4,40Llsï so.s. 3,32 6,12

Pi.OESTIPaEDEAL PREDEALPLOESCI

I seara ; dir.i. dint.I

6,t:-t! 9,3N 8,19 Predcal pl.i

7,11 1j0, í;2. 9,20 SivaialPloc-ll sus.

Predeal sos. I 9,10. 12,35 11,08

Bl,curesei. - Typografia «Le Pbuple1 umainr,, strada? k :piscopiei No. 3

P. m.7,459,18

10,09

p. ni.4,516.297 "5

dim.7,459,18

10,09

VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA

:\ral. '1'reu.ST:\"II L"NEI l'l'r.ac.1 pam.1

u'cse,T 1)1.

I3otusatnl s.i3t44)a111i pl.Vcrcscl s.

p. m. p. m.2,08 9,492,03 11,425.21 :3,157,21 1,55

Campina p.Dofl ana s.Doflaua p.Campina p.

a. in.11,2011,00 p. m.

5,506,08

(;I alati- Buzcu- Buzeu- Galati

Galati pl.BräilaBurtil sos.

uoap.9,10 8,10

11,01 10,0'_'1,20 12,53

Buzi =it pl.BrailaGaln1! sos.

4.30 12,555,03 3,416,15 4,55

PASCANISUCEAVASUCEAVA'PASCANI

Pascan] pl.VeresciSuceavaSuceava )!Veresc;Palscaul sos.

dim. sera10,40 7,1512,08 9.1712,23 10,095,00 a,545,40 7,516,/11 9,15