Anul LXXYHI.Un 44. Braşov, Joi 26 FebruarieK fl Martie n j 1915

ABONAMENTULPc an an . . . 2 1 Oosr.

^ Pe jnm. de an 12 w (Ra,iral luni. . , . 6 n

Si Piwfepu Hamànfs-ff «trftlnfttatu :

Ş& un us . . . AO ltL ?» o Jnia. da an 20 ^

ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

W Î O A O T VA Ş t AD M IN ISTRA ŢIA

Str. Prunduluf'Nr. 15

DfSlESATfflEJi m primeau la adminis­traţia. Preţul după larii

şl învoiâft.

Manaaoriiela nu m In- napoiaiă.

ou

i elen.In centrul preocupării cercurilor!

ifeftnetiropene se află astăzi si-, ja critică creată îo Grecia dimisinuea cabinetului Veni-*

Cauzele acestei diraisiuni, care ! surprins pe mulţi, dată fiind po- aritatea mare a prim-mi nistrul ui j

!enizelos, sunt pe scurt următoa-i : Jn consiliul de coroană ţinut'

ilele trecute la Atena subipresi- nţia regelui Constantin, la care participat mai mulţi foşti prim-

ipiştrii precum şi şeful statului ajor, prupunerea făcută de prim- iinistrul Venizelos, ca Grecia să se

Iteşese puterilor ententei în lupta sontra Turciei, ,n’a obţinut aprobarea cestui consiliu. In consecinţă Ve- itaeios a anunţat a doua : zi în ca- necă că demisionează pe motiv că i ngde n xa aprobat politica sa.

Cu formarea noului cabinet a fost însărcinat actualul guvernor al băncii nafionale elene, dl Zaim is, i i i bărbat care în diferite epoce cri-

pentru ţara sa a fost chemat ^fruntea guvernului. Telegramele Mai nouă ne anunţă însă, că dl

a cerut regelui să fie dis- j *pw»ftt de această sarcină şi astfel j Ifegele Constantin a încredinţat cu) pjisiunea formării noului cabinet pe j postul ministru Gunaris.■ Din faptele aceste deducem că (bnnarea unui nou cabinet, care să ipnd&şă cu succes frânele guvernu-j tai în actualele momente critice, în- Impină greutăţi mari. De faptul ticftsta îşi dau prea bine seamă şi 'ziarele din Atena, cari ccmjură pe toţi elenii ca în împrejurările ac­tuale să dea dovadă de sânge rece, de calm şi de unire spre a evita •wi-ce act, care ar putea aduce vă- lăjpare intereselor mari naţionale.

Nn mai încape îndoială, că a- eastă criză gravă a fost provocată

tta»presiunea făcută asupra Greciei ^puterile ententei în legătură cu jeluarea bombardării Dardanelelor.

spune anume ,în cercuri bine in­formate, că aceste puteri au cerut •Greciei tot concursul pe uscat şi pe ;m,are în .răsboiul contra Turciei, pu- Jnănduri în schimb în vedere câşti­garea de teritorii pe malul asiatic al Dardanelelor.

Prim-minisirul Venizelos, pre­cum se vede, s’a făcut interpretul Acestor dorinţe* Gări au întâmpinat însă opunere nu numai din partea

regelui ci şi din partea mai multor bărbaţi de stat ai Greciei în urma raportului făcut de şeful statului I major al armatei.

Consiliul de coroană a hotărât I prin urmare deocamdată continua­rea atitudinei neutrale de până acum, dândn-şi de sigur pe deplin samă de complicaţiunile cari s’ar putea ivi în Balcani în urma intră­rii în războiu a Greciei pe partea triplei antante. Nu este însă eschis ca în urma ivirei unor greutăţi mai mari la formarea noului cabinet, care va avea de urmare disolvarea camerei şi alegeri noui, să se întru­nească din nou consiliul de coroană, care să ia o altă hotărâre.

In ori-ce caz decursul crizei guvernului grec e urmărit cu un deosebit interes nu numai de Pute­rile mari ci cu deosebire de Bulga­ria şi România, asupra cărora atitu­dinea viitoare a Greciei va avea o deosebită înrâurire.

D e l e g a ţ i i p r e s e i r o m â n e In f f t i e u v in t i . Cetim în ziarul »Ziua«:

Intr’un articol al ziarului »Înainte« din 22 Februarie tratând chestiunea dacă în Bucovina s’au comis cruzimi sau nu, s’a exprimat temerea că gu­vernul austriac n’ar admite trimiterea unor delegaţi ai presei române pentru a.afla adevărul la faţa locului.

Temerea pare oare cum justificată căci este evident că vizita unor ziarişti străini pe teritoriile Monarchiel în imediata apropiere a teatrului de ope­raţiune, v’a prezintă dificultăţi conside­rabile. Cu toate acestea aflăm din isvor autorizat că guvernul din Viena este dispus de a face excepţia ne în acest caz fiindcă are numai o singură dorinţă şi anume ca adevărul să fie constatat în mod obiectiv.

Bucovinenii vor primi cu mare bucurie vizita delegaţilor presei române. Sperăm că mai ales ziarele Iu legătură cu Liga Culturală, care mai mult ca ori cine are datoria de a se ocupa de suferinţele fraţilor roşfcri din Bucovina, indiferent de cine au fost cauzate, vor profita de ocaz'unea aşa de generos oferită de guvernul austriac spre a informa cetitorii săi în mod autentic despre ceia ce s’a petrecut în Bu* covina.

Casa Reginei.O casă mică, de lemn, verde,

cu câteva odăiţe, mobilate simplu şi cu gust. Asta e „Casa Reginei“.

Se află la Constanţa şi e aşe­zată cătră mijloc, pe digul, ce îna­intează în mare, limitând rada por­tului şi având în capăt farul „Ca- rol 1“.

Gă&indu-se în largul mărei, în aerul ei curat, şi sănătos, ea este, în acelaşi timp, un loc de reculegere sufletească, de inspiraţie poetică.

Nu e de mbare, că ipoeta Car­men Sylva, căreia şi pădurile i-au şoptit cântecele lor, pline de vrăji, care a scris „Poveştile Peleşului“, să fi dorit să-şi aibă un loc al Ei, unde să poată asculta în tihnă mu­zica mărei şi unde să se poată bu­cura la frumuseţea ei, pururi nouă, pe care cu cât o cunoşti mai mult, cu atât îţi dai mai bine seama, că nu vei isbuti niciodată s’o cunoşti pe deplin, şi care te < atrage, totuşi, cu o putere, căreia nu te poţi o- pune, cu o atracţie ameţitoare, ca de prăpastie.

In „Impresiile de călătorie pe Dunăre“, Regina ne spune, că ii place mai mult Rhinul, decât D u­nărea, din pricina coloritului său istoric. Şi Dunărea îşi are istoria; dar o istorie crudă, dureroasă, lipsită de romantismul castelelor în ruină, ce dau un farmec de basm malurilor Rhinului.

Iar coasta mărei Negre, atât cât ţine de România, nu-şi are de­cât „mărgăritarul“ ei, Constanţa, ri­dicată pe ruinele vechiului Tomis, unde se spune, că ar fi trăit şi mu­rit în exil nefericitul poet Ovidiu. Atât.

Marea străluceşte mai mult prin ea însăşi şi spune, cui ştie s’o asculte, o istorie întreagă. Uneori însă tace. Astfel am văzut’o într’o dimineaţă geroasă de iarnă.

Pe ţărm, pe stânci, zăpada de­pusă, părea că este spuma mărei îngheţată. O ceaţă uşoară plutea pe apă, învăluind iotul într’o culoare cenuşie, mohorâtă, ce li mărea şi mai mult, neînsufleţirea.

Aveai impresia că te afli în faţa unui pustiu nesfârşit. La început, te năpădeşte o tristeţă uşoară, ce te cuprinde apoi pe încetul tot mai m ult. . . te înghiaţă.

Şi ai vrea să ai puterea s’o mişti, s’o sgudui; ţi-ar plăcea s’o vezi, în toiul unei mânii turbate, sbuciumându-se repezindu-se ame­

ninţătoare şi plină de spume cătră j ţărm, lovindu-se sălbatic de stânei

.şi retrăgându-se apoi, vuind asurzi­tor. Da, ţi ar plăcea ori-ce, numai liniştea asta încremenită, nu, liniştea asta, care te nelinişteşte, te chinue, te nimiceşte, ca o enigmă de sfinx, ca însăşi enigma morţei!

Atunci l’am înţeles mai bine pe poetul filozof Alfred de Vigny, care opune nepăsărei naturei, nepă- sărei oamenilor faţă de suferinţele noastre, o resemnare stoică şi care a spus, cu dispreţ:

„A geme, a plânge, a suferit e deopotrivă de la ş . . .

Şi pentru a suferi — căci dela asta nu s’a putut sustrage — el s’a închis pentru totdeauna în „turnul de fildeş“ al mândriei sale !. . .

...Iar casa cea mică, aşezată pe digul de beton armat, neclintită în bătaia soarelui, a vântului şi a valurilor, departe de sgomotul şi viaţa oraşului, izolată colo, între cer şi apă, pare anume făcută să în­chidă într’ânsa o durere mare.

Urmând tradiţia, Domniţele ro­mâne se retrăgeau, la moartea Voe- vozilor, în mănăstirile, clădite de soţii lor şi-şi petreceau acolo restul zilelor, în apropierea mormântului Domnitorului, rugându-se şi lucrând podoabe peDtru biserici.

Dar mai mare decât durerea, care suferă şi tace, e durerea, care te faee să înţelegi mai bine durerea altora şi te îndeamnă să le-o alini.

Regina Elisaveta a înţeles a- ceasta. Nu de mult, punând în le­gătură o veche credinţă cu o nece­sitate, a dăruit o sumă însemnată de bani, pentru aducerea apei bune de băut la Curtea-de-Argeş.

Gestul acesta o caracterizează, înţelegând nevoia şi gata s’o înlă­ture, o cunoştinţă întinsă a credin­ţelor noastre populare şi dragoste pentru datinele româneşti.

Veni-va încă, vreodată, blânda regină în casa Ei din Constanţa, să-şi retrăiască acolo amintirile, să mai asculte poveştile mărei şi să ni le spue apoi şi nouă? Cine ştie!

Oricum casa cea mică, de lemn verde, spune lămurit, chiar numai prin existenţa ei, că cea dintâiu re­gină a României, Carmen Syl va, iubeşte poezia.

— 9 Martie J915.

S. S. W.

Din Corpurile legiuitoare pomâne.

In şedinţa de Luni a Camerei ro­mâne s’au depus doüAproiecte de lege: unul pentru înfiinţarea unor taxe va- mate de export asupra porumb uluit fa ­soleî, mălaiului şi fălnei, iar altui pentru prohibirea esportului orzului, mazâréi şi săcarei. Proiectul taxei vamale de export prevede o taxă de 5 lei pe suta de chilogr. de porumb şi 7 lei pe suta de chilogr. de fasole.

Urgenţa cerută s’a admis.Dep. Dr. Cosma cere să se ia mă-

suri pentru prevenirea epidemiilor.Dep. Luca Elefterescu adresează o

interpelare dlui ministru de finanţe In senzul ca să se acorde1 exportul parţial acelor proprietari oare nu au exportat nimic. Cere a se lua măsuri 'contra speculatorilor. Cere de asemenea să i se comunice cantitatea de <porumb cumpărată de băncile populare şi1 prdţtil fixat.

Dep. Macavei întreabă pe dnii mi­niştrii ai lucrărilor publice şi războiu, dacă au luat măsuri, ca Iu cazul unei mobilizări, lucrătorii-dela şantiere şi ateliere să fie mobilizaţi pe loo.

Dep. D. latca întreabă pe dl mi­nistru de finanţe ce măsuri va lua pen­tru a împiedica specula ou porumb, al cărui preţ a scăzut şi dacă nu crede oă e bine » aă rechiziţioneze porumbul acumulat de samsari.

Dep. N. Fleva întreabă pe dl prim- ministru dacă intenţionează să aplice starea de asediu şi In timp de » pace sau numai în caz de războiu. Dacă nu mi se dă răspuns, voi adresa o inter­pelare în această chestiune.

Dep. J. Lahovary cere lămuriri asupra distribuţiunei vagoanelor.

Ministrul Dr. C. Anghelescu răs­punde că s’a dat ordin spre a se aduna toate datele necesare, şi că în curând vor fi înlăturate toate greutăţile.

In şedinţa de Luni a Senotului s'a, votat proectul de lege prin care se ratifică autorizaţiunea dată Băncei Na­ţionale de a emite bilete de 5 leit tn li­mitele sumei de 25 milioane lei. S*a votat apoi recunoaşterea ca cetăţeni români ai ddor:

Niçoise N. Stoica, Ilie V ar za, Oonst. Mihail, Victor Grădinara, Ion Vasiu, Gheorghi Steriade, Onoriu Mărouleţ, Petre Pinciu, Eugenia T. Rădneanţu Dumitru Mănduiescu, Vasilfe Preşme- reanu, Ion Streza, Iun T. Moldoveana, Ion Matei, Gheorghe Davideacu, Nieolae Br&tu, Arsenie Stinghe, GeorgeArişanu, Victor Russu, Valori u Tatu* Nicolae Nicolau, Ion V. Găină, Anastase G. Pascu, Bonifsciu Pitiş, Nicolae V. Zo-

Prinos amintirii lui. — Polonia rusească Februarie 1915.

.. Pe câmpul de luptă,Oolo la Dubnics,Des de dimineaţă

< Pârjol s’a încins.«Luptă feciorii Din regimentul doi,Opintind pe Rusul Să-l dea înapoi.Delà ei la dreapta,Prin pădurea toată,Luptă regimentul Treizeci şi odată.Toţi copii la roată Şi toţi bravi ostaşi,Strinşf de prin ţinutul {Delà Eâgăraş.Aspri-s ia privire,Oacheşi, cu păr negru,Că .doar sânt urmaşii Al Iui Radu Negru.Se luptă, ea leii $ înfruntă Jocul, iRe cade vre-unal Altui t i ia locul.Strigă .căpitanul:

»Copii, hald cu toţii,« »Hura, înainte!«»Să-l facem pe Rusul« >Să ne ţin A minte!« S’aruncă Românii Aprigi şi uşori Ca şi şoimii ageri,Ce aboacă prin nori, 'Prin focul de gloanţe Ga prin o furtună Numai să ajungă La iabâodă bună.Dar văpaia-i mare. MUlţi inşi cad răniţi Iar alţii de moarte Sânt po loc loviţi. Dade căpitanul Şi alţii mai mici.— Literat Cadetul Poartă pe voinici, îl îmbărbătează Să se lupte aprig. .»Dragi voinicii mek Zice .cătră ei:*Daţi, Olteni, deodată« »Cu mine în rând« »Să-l facem pe Rusul« »Să se ia de gând,« »Ori să se retragă« »Ori să se dea jrins.«

»Daţi, Să-l dovedim« »Daţi, să-l biruim!...« >Pace-atunci se face« »Veseli ne-om întoarce« »L’ale noastre case« »Daţi, copii,;cu toţii.— »Şi eu vă ajut«»Cu această puşcă« »Smulsă dela Rus 1« Vreme e de iarnă, Vreme îngheţată,Dar văpaie valuri Se’ncing deodată. S’aruncă Oltenii Ou putere nouă.In loc de zăpadă Gloanţe aprinse plouă.A trecut de amiază Un cias, două, trei Duşmanii din faţă O ! biet, vai de ei 1 Să-şi scape viaţa Trec cu toţi la noi. Ruşii prinzând veste,Că ai lor să vând, Puşcă’n ei cu ciudă... Literat când vede Plouând gloanţe iar La al săi demandă Să atace ia r *

Zice: »Măi, voi nu vedeţi, »Ruşii iar vreau să ne’nşelei »Înainte!«.... Dar deodată 11 sjunge’n piept un glonte, Unul, două şi încă trei Gloanţe ucigaşe. •••••Bravul nost’ tovarăş Cade’n val de sânge,Dar cu mâna dreaptă Puşca tot o strânge • ••tu »Iartă-ită, Doamne,»De ce ţi-am g reşit! iCăci eu datoria »Ici mi-ara împlinit!»Iertaţi-mă şi voi voinici,»Că eu de-acum rămân aici. »Vai, acum vă părăsesc »Nu mai pot să vă'nsoţeşc. »Dumnezeu fie cu voi,»Dragi ostaşi, iubiţi ficiori !... Apoi cu lacrimi ferbinţi Şi-a strigat ai săi părinţi,Că i-e dor şi jale tare In această ’n&trâinare.»Iubiţi fraţi şi sorioare »De voi inima mă doare »Şi suspin cu mare chin »Pe acest pământ strein, »Unde trobue să mor »Fără nici un ajutor 1

Vă trimet cea de 4>e urmă Sărutare a mea arzîndă,Că viaţa mi se curmă! tMf

Iar a iui înmormântare Fost-a ’n ziua următoare. Lâng-o pădure de brad Groapa iui că Dau săpat Şi-acolo l’au îngropat Fără preot, fără cantori, Fără cântec, fără prapori.Că aşa e în războiu,Nu sânt datini ca la noi ••«•• Tunul greu cu al lui ropot A făcut slujba de c>opot, Puştile cu al lor puşcatAu slujit ca de tocat....Iară codrul muicomit’Pe Vasiie i-a jelit, Legănându-sa în vânt Deasupra-i, peste mormânt. Şi-1 va jeli neîncetat Pe-al nost’ frate aici ertat •«i

Alexe Motieasergent reg. de inf. 2,

Pagina 2 GAZETA T R A N S I L V A N I EL

toviceanu, Nfcolae Sorescu, Anastasie Dimidriadi, Ion Catache, Teodor Ca- ţiaveni, Dumitru Henteş, Em. Bratu Brstieanu, Nencic Bartolomei, Rafael Gh. Bendu, Ion Haşu, (smolă. Rudolf Groze», George Haşiu, A'fred Liuba, I^sef Be- lesiu, Dumitru Manciu, Emanoil Manciu, Ion Mnrariu, George G. Popovici, Ştefan Stfnghe, Nicolae N. Fraţilă, C. N. Enache,N. Bran, N lonescu, I. Suciu, N. I. Iosif, Tomescu şi Toma Constantinescu zis Pâtăran.

SITUAŢIApe câmpul de râsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela biroul de presă al prim-mi nistrului urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice :

Situaţia în nordul monarhiei.

Budapesta 9 Martie. — Din marele cartier general ai nostru se comunică 000*1 cu data de azi:

Pe frontul nostru din nordul Vistul ei decurg lupte vehemente de artilerie. Spre sud dela Lopusno am respins cu uşurinţă atacurile ruseşti. Eşfrîie noastre în regiunea G orltţei au înmulţit iarăşi numărul prizonierilor făcuţi de noi. Ne-am menţinut pretutindeni poziţiile cu toate că duşmanul a încercat pe repeţite rânduri să ni-le recu­cerească.

Pe frontul din Car p ă ţi se re- petează într’una atacurile duşmane. Eri i-am respins în mai multe locuri pe Ruşi, cari ne atacau vioient, cauzându-le perderi grele. Am mai făcut 600 de prizonieri.

General de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin 9 Martie. Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi urm ătorul:

Pe câm pul de opera ţii dela vest: Pe înălţimile dela Loretto tru­pele noastre i-au smuls duşmanului încă donă tranşee. Am făcut prizo­nieri 6 ofiţeri şi 250 de soldaţi duşmani capturând totodată două mitralieze şi două tuuuri de calibru mai mic. Iu C ham pagne luptele decurg încă. Spre nordvest dela Seresm il focul trupelor noastre Pa împedecat de-a ne ataca pe duş­manul, care stătea gata să por­nească în contra noastră. In Vosgi * negurile şi zăpada îngreunează o- peraţiile militare.

Spre vest dela M uenster şi spre nord dela Sennheim luptele decurg încă.

Pe câm pul de operaţii dela o s t: Spre ost de’a A ugustow am zădărnicit atacurile ruseşti cauzând duşmanului perderi grele. Spre nord- ost dela Lom sa duşmanul a lăsat în mâinile noastre — după un atac nesucces — 800 de prizioneri. Spre nordvest dela Ostrolenka s’a iscat o luptă, care ţine încă şi acum. In lupta, pe care am dat-o spre vest şi nordvest dela P rasn is , luptă care a decurs favorabil pentru noi, am prins 8000 de Ruşi. Atacurile, pe cari Ruşii le-au îndreptat în contra noastră spre nord dela B a w a şi spre nordvest dela N ovon iasto , au rămas fără succes. Aici am făcut prizioneri 1760 de Ruşi.

Păsboiul cu Turcii.Constaniinopol 9 Martie. Din ma­

rele cartier gereral otoman se comu­nică oficial:

Trei panţerate duşmane au bom­bardat eri dintr’o mare depărtare trei ore de-a rândul forturile Smyr- nei, retrâgându-se apoi fără de-a obţine vre-un succes. Bombardările aceste nu ni-au cauzat nici perderi şi nici vre o pagubă. Azi după a* miazi patru vase de războiu engleze au bombardat dela o depărtare mai mare decât bătaia tunurilor lor la anumite intervale forturile noastre din Dardanele; neajungând la nici un succes s’au retras apoi spre Tenedos. __

Iu sânul de mare S aros doua granate de-ale noastre au nimerit un crucişetor duşman, care a bom- bardat regiunea H a r a d B u la ir \ a

fost avariată puntea crucişeto- rului.

Englezii, cari au Încercat să înainteze spre Ivă k , pe valea râu­lui K a ru m , au suferit iarăş per­deri însemnate.

Trei batalioane de infanterie engleză cu două tunuri cu tragere repede, apoi cu două baterii de munte, precum şi un despărţământ de mitralieze dimpreună cu o com­panie de cavalerie au încercat în 3 Martie un atac în contra poziţii­

lo r noastre din regiunea Ahroas. Cu ocazia contra-atacului nostru trupele duşmane parte s ’au văzut aruncate în râul K a ru m lăsând pe teatrul de luptă 200 de morţi şi mai multe sute de răniţi, iar o parte s’a retras spre vasele en­gleze, cari ancoraseră spre snd dela Bender-Nofrietel, lăsând în mânile noastre un mare.număr de răniţi. — Intre cei căzuţi se află şi uu maior dinpreună cu alţi pa­tru ofiţeri englezi. Noi am capturat 3 tunuri, 500 de puşti, 200 de cai, o mare cantitate de muniţie precum şi alt material de războiu. Perderile noastre sunt neînsemnate.

11 Prof- Dr. Ghiţă Pop. |u mână criminală a tăiat firul

vieţii profesorului Dr. Ghiţă Pop, un bun Român şi distins dascăl al tineri- mei noastre de dincoace şi de dincolo de Carpaţi...

La aflarea ştirei lugubre despre moartea lui Dr. Ghiţă Pop, căzut vic­timă unui misterios atentat în capitala ţării româneşti, ne-am cutremurat cu deosebire noi Braşovenii, cari atât de mult l-am iubit nu numai cât timp a stat în mijlocul nostru ci şi după ce o so*rte vitregă l-a făcut să-şi pără­sească catedra din Braşov şi să se sta­bilească în România.

Născut în 29 Dec. 1862 in Ludo* şui mare (comit. Sibîiu) regretatul nos­tru compatriot a studiat şi absolvat gimnaziul ev. lut. şi teologia în Sibiiu, trecând apoi la Budapesta şi Lipsea unde a urmat literile. După luarea doctoratului a fost angajat în anul 1591 ca profesor de limba română şi germană la şcoala reală şi comercială din Braşov iar în earna anului 1892/3 fiind amovatdin postul său prin un or­din consistorial pentru o vorbire înflă­cărată despre »Educaţiunea naţională" ţinută la serbarea Sf. Sofiîi în 4 Oct. v. 1892, a trebuit să treacă în ţară, spre regretele tuturor Braşovenilor, în a căror mijloc şi-a câştigat prin însu­şirile sale frumoase cele mai largi sim­patii. In România şi-a continuat acti­vitatea didactică, fiind angajat ca pro­fesor la diferite licee. In timpul din urmă a fost profesor ia liceul Mihaiu Viteazul şi la seminarul teologic din Bucureşti.

Gât timp a petrecut în mijlocul nostru ca student şi ca profesor n-a fost teren pe care regretatul Dr. Gbiţă Pop să nu se manifeste. Mult a fost apreciat cu deosebire pe terenul social, având o frumoasă voce de tenor şi cântând la concerte şi alte întruniri. La prima reprezentaţiune a operei >0 noapte în Granada“ în Sibfiu sub con­ducerea măiestrului Dima a cântat ro­iul lui Gomez.

Ca profesor în Braşov a fost mult apreciat şi iubit de colegii şi elevii să*. Cât de mult şi-a iubit elevii şi în ge­nere neamul a dovedit-o între altele prin discursul său înflăcărat rostit în toamna anului 1892 la serbarea Sf. Sofii, în care, vorbind cu avânt tineresc despre »educaţia naţională a tinerimei« şi combătând direcţiunea pesimistă, care s’a încuibat de-un timp încoace în literatura noastră şi printrânsa în vederile multora din tinerii noştri, a cerut ca să se crească în şcoală carac- tere firme, ca astfel tinerimea să poată corespunde aşteptărilor, ce le pune po­porul nostru în ea. In scopul acesta recomanda tinerimei să se adape din fântâna limpede şi răcoritoare a litera- turei noastre poporale, — isvorui cris talin î l simţirilor şi aspiraţiunilor po porului nostru, — pentru realizarea căi ora tinerimea noastră este chemată a munci.

Acest discurs înflăcărat, acoperit de aplauzele frenetice ale asistenţei, i-a pus însă capăt carierei mult promi­ţătoare de profesor al scoalelor noastre din Braşov, căci la un ordin mai înalt profesorul iubit a fost amovat din postul s ă u . . .

Autorul emoţionantei tragedii is­torice »Horia«, scrisă pe timpul când era la universitatea din Budapesta, nici n’a putut vorbi altfel decât cum

a vorbit la serbarea Sf. Sofii din anul 1892!

Regretat de toţi, entusiastul pro­fesor a plecat în ţară. Puţin am mai auzit despre el... până alaltăeri când un glonte criminal i-a pus capăt vieţii.

Deasupra mormântului proaspăt, care sălăşlueşte în el trupul trudit al unul dascăl şl Român de inimă depunem o lacrimă ferbinte de durere.

Dumnezeu să-l ie r te !*

Din ziarele bucureştcne, ce ne so­sesc, aflăm că poliţia încă n’a dat de urmele atentatorilor criminali. Cu toate aceste s’au operat mai multe a- restări, cari se ţin deocamdată în se­cret. Se crede, că profesorul Ghiţă Pop a fost victima unui act de răs- buoare. Soţia sa se află în afară de orice pericol. Ii transmitem sincere condolenţe.

In chestia tundaţiunei Ramonţai.— O lămurire. —

Dăm loc cu plăcere următoarei rectificări, pe care ne-o trimite venera­bilul nostru prdposit din Blaj d-1 /. Ai. Moldovanu:

B la j 8 Martie 1915.Domnule redactor !

Ia „Gazeta Tr.“ Nr. 37 a*ţi bi­nevoit a suscepe o corespondenţă din Sibiiu subscrisă de d. architect consist, I. Pamfilie, prin carea Capi- tulul nostru se atinge foarte neplă­cut. Te rog să binevoieşti a da loc următoarei rectificări :

Asertul dlui Pamfilie, că funda­torul Sim. Ramonţai ar fi fost Tor- todocs“ este cu totul fals, şi d. P. dacă cugetă almintrelea, probez lucrul acesta, ca într’un lucru de atâta moment toţi să fim în chiar.

Tot aşa de fals este şi acel asert al domniei sale, că dela Capi- tulul nostru „până acum nici un tînăr gr. or. nu s’a împărtăşit de nici un stipendiu din fundaţiunea ramonţană“.

Lucrurile fundaţiunei ramonţane au fost dela început foarte încurcate şi consistoriul din Blaj a avut luptă grea pentru apărarea acestei fun- daţiuni.

Nu sunt în stare de-a espune acum luptele şi nici nu mi se cere.

De aceea mă restring a arăta dlui P. numai din memorie mai mulţi tineri gr. or., pe cari Consis­toriul de aici i-a împărtăşit cu sti­pendii ramonţane. Anume:

Cincerean, Vladarean, Circa, Nica, Ioan Puşcaş (al preotului gr. or. din Sohodol) membru al Acade­miei, d. Puşcaş, adv. în Braşov (cu numele schimbate în Puşcariu), Ios. Hodoş, Ilie Macelariu, magnatul Gal. Se pot conzulta arhivul nostru, aşi putea înşira şi alte nume, dară cred că numele aceste sunt de ajuns spre a convinge pe d. P. şi cetitorii „Ga­zetei“, că dsa a tost şi este în mare rătăcire.

I. M. Moldovan,prepozit.

Războiu, vitejie, învingere şi pice.

(Din „Comoara de citate“ adunate de ţ. bariu*)

Urmare.

O haină, o sabie, ua cal — şi un Dumnezeu!

Ce-mi trebue mai mult.?Sultanul Saladin ta Lessing. înţeleptul

Nathaa 2, 2.♦

Ştrâmoşii noştri au fost biruitori şi biruiţi, glorioşi şi robiţi pe rând ; stră­moşii noştri au fost mari şi mici, nea­târnaţi şi supuşi: totdeauna au rămas nişte oameni absolut şi fundamentai serioşi. Cel din urmă dintre dânşii se poate ridica înaintea celor dintâi dintre noi, aparând ei mai serios în barbaria lui veche, decât noi în civilizaţia noastră nouă.

N. lor ga, Rolul tradiţiei.*

Cine vrea să învingă în cele mari, să fie străduitor în cele mici; dinunu- doi ajungi ia trei, dela trei la treizeci.

E. M. Arndt.*

Fără cauză să nil tragem sabla şi fără onoare să nu o punem jos.

Logau.*

Nimeni Bă nu cânte victoria, chiar şi când stă pe deal, căci mulţi cad din deal în vale.

(Niuguno cânte victoria| Aunque en el estribo estéj que muchos en el estrlboj se sueien quedar á pié.)

Poporal în Spania,*

Cea mai frumoasă coroană a e- roului este prevederea în mijlocul fur­tunilor timpului de faţă.

Jean Paul, Răvăriatoi zorilor (1809).* .

O, regilor, învingeţi-vd poftele voastre, stăpânifivd pe voi Inşi-vă, şi atunci va fi numai o jucărie a stăpâni lumea i

Herder.*1

Peste tot nu se ştie unde zac începuturile mişcării la evenimentele mari,

Miuistrul prasiau de Qőssler.*

Entuziasmul, Domnii mei, îl asemăn cu o stridie, pe care dacă n’o mănânci proaspătă, ai într’adevăr o mâncare rea.

Goethe, Epigramă

A fi entuziasmat este lucrul cel mai vrcdaic, cel mai nobil, cel mai bun, ce poate să aibă un muritor.

Wieland.

Dacă vrei pace, pregăteşte-te de războiu.

(Si vis pacem, para bellum.)A. Vegetius, Epitom. rei milit, 3. pro­

log.; Publilius Syrua 465.*

Pacea aduce bogăţie, bogăţia a- duce sumeţie, sumeţia aduce războiu, războiul aduce sărăcie, sărăcia aduce umilire, umilirea face iarăşi pace.

Geiler v. Kejraersberg la Zinkgref, Apopkth .1 *

Pacea şi liniştea e scăparea ţării şi voiu preferi a fi sdrobit decât a în­gădui slăbirea linişte!. Voiu preferi moartea mai nainte de a călca sau a lăsa să se calce vreuna din instituţiile ţării mele.

Barba Catargiu.*

O condiţiune indispenzabîlâ a vieţii sufleteşti e pacea cu noi înşine, p a c e a cu oamenii şi pacea cu Dumnezeu.

Stugau (Aug. v. Sohmidt.) A rta de a trăi

Omul în pace se plictiseşte, o- dihna în trândăvie este mormântul cu- ragiului.

Sohiller, Mireasa din Messina, 885/6 .*

Pacea înseamnă a nu fi.*)Darwinism.

*

Cu cine nu ai nimic comun, e bine a trăi în pace.

*Feuerbach..

Sirmana-mi inimă, aici mereu miş­cată da furtuni, nu află nicăirl adevă­rata pace, decât atunci când nu va mai bate.

Salis-Seewis, Groapa.*

Generalul nu se încrede niciodată in pace, ca să nu fie totdeauua gata de războiu.

Nici celui mai paşnic nu-i tigneşte pacea, când cată cu ochi răi la el ve­cinul.

SchiUer, Wilhelm Teii IV. 3 .. * -f''

(Va a rm a)

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor".In urma apelului nostru diu nu­

meri! trecuţi ai ziarului am mai primit ur­mătoarele contribuiri marinimoase:

Transport din n-rul trecut 582 c. 80 f.D-l Petre Giugurtu, ge­

neral în Craiova................... 20 »D-l G. T. Cheţlanu, avo­

cat în Craiova. . . . . . - 20 »D-l Vasile Sândean pa­

roh în Sân-Mihaiul de jos . 3 »La olaltă 625 c. 80 f.

*) Aci e vorba de pacea tn lopta un i­versală. o entra existenţă. I. D

T I P O G R A F I A A. M D B K Ş U N D B R A N I 8 C K & C O U P B R A Ş O V .

Nr. 44—1915.

Ş T I R I .— 25 Februarie v. 1911

In a m in t ir e a p r i e t in u lu i ş l foşti s ă u c o l e g : f p r o f e s o r u l D r . G h iţă \asasinat de mâni criminale la Buiun — d-l director gimnazial Virgii 0» dărueşte mesei studenţilor români Braşov 10 coroane. —

P e n t r u I n t e r n a t u i - O r f e l ln a t . d .beriu D. Eremia inginer a dăruit Lei pentru ajutorarea elevelor orii şi sărace din Internatul nostru.

Esprimăm călduroasa noaBtră ţămită pentru frumosul dar cu care ajutorează susţinerea acestei { vremurile atât de grele prin e trecem.

In numele comitetului Reuo. t rom. din Braşov.

Maria B. Baiulescu prq

ş t i r i d in R o m â n ia . Din Bucur! se anunţă; La 1 Urnii Severin a sc un număr de 32 vagoane cu medii mente din comanda făcută în străinăti Tot pe via Salonic se aşteaptă sosii unui nou transport de medicamente,

— De Sâmbătă a început să vi lească între Predeal, Câmpina şi Buc reşti. Temperatura a scăzut în a simţitor.

D in c a u z a z ă p e z i i m a r i , ca*căzut de 2 zile tn Braşov şi împrej: rime, s’a sistat circul?ţiunea tramvai! pe timp nedeterminat.

Sentinţa în procesai şalupei >TroliDin Constanţa se aounţă: Tribuni de aici a pronunţat Luai sentinţa procesul penai intentat de o&tră min terül de războiu societăţii ungare I navigaţie cu reşedinţa în Budapa pentru că îu seara do 19 Sept. li vasul ungar »Graf Szócheni István« ciocnit şi înecat în Dunăre şalupa mânească »Trotuşc cu 37 ofiţeri soldaţi.

Tribunalul condamuă pe căpitai Caroi Elean căpitan secund, pe va »Graf Szécheny István« să sufere 3k de închisoare corecţională şi una sui lei amendă pentru faptul de omor pi Imprudenţă. Obligă pe căpitanul şif societatea, să plătească în mod solidr suma de 400 mii lei cătră minister de război.

De asemenea tribunalul a acor şi familiilor victimelor despăgubiri, in cari d-nei Eiisa Loc.-col. Stoenescu mii lei ca tutoare a minorilor răi d-nei Luiza Stoenescu 40 mii Iei; d-i Irina Variam (Stoenescu) 10 lei etc.

Tribunalul obligă in mod soli la plata sumei de lei 1680.10 b» cheitueli cătie stat şi 200 iei cbeltuej de procedură, şi respinge cererea despăgubiri acelor rămaşi în viaţă. Seţ tinţa a fost dată cu drept de apel. iI

M u lţ ă m it â p u b l i c ă . Înalt Prea Sfii: ţitul nostru părinte Archiepiscop I Metropolit, Dr. Victor Mihályi din Bli! cunoscând neajunsurile noastre acu la înfiinţarea nouei noastre parohii, é milostivit şi a dăruit pe seama capei noastre următoarele obiecte, caripenta noi sunt de o valoare cu atât mai man cu cât ne lipseau cu to tu l: 1. O cruţ de argint veritabil pe sf. altar în pn de 159 cor.; 2. O cădelniţă de argli de China în preţ de 65 cor.; J Mineiul, ediţia nouă, Iu 2 tomtu compactate în preţ de 110 cori 4. Sf. Evanghelie, ediţia nouă în pre de 30 cor.; 5. Triódul, ediţia nouă i preţ de 23 cor.; 6. Un disc aurit pentr[ sf. jertfă în preţ de 15 cor.; 7. Două sfr cluţe de argint de Chiaa pentru sf. mi: şi ef. unt de Ierna â 12 cor. 40 fll, laolaltă 24 cor. 80 fll.; 8. Unantimis nou

Suma totală 426 cor. 80 fii.Pentru toate aceste preţioase o

biecte, Iaducem şi pe această cili — îu numele parohienilor noştri - profundă mulţămită. Bunul [Dumnezei să-I dăruiască încă mulţi ani fericiţii Braşov 8 Martie 1915. Moise Brumbotz protopop, Maiorul Popa, prim-curatuf

ÂpOilO.BlO. Program pentru Joi ţ Vineri: Episoade din viaţa ţlmp&ratuliil Wilhelm. Actualităţi din războiu, »Mi* liardar pe o zi« umorească în 3 acte, »Esb^aust ein Ruf wie Donnerhall« dramă din războiu In 3 acte, >Un distins« umorească.

Proprietar :Tip, A. Mureşianu ; Branisce & Comp

Redactor responsabil; loan Lacea

Muncitori de minecari vorbeso nem ţeşte şi româneşte se primesc la o mina (bae) în ardeal Oferte cu cerţi ficte cu adresa Zam sa se trimită la R u d o l f W losse Budapest, Andrassy-ut 2. 1~1