KERSTIN GIER

Traducere din limba germandde Valentina Georgescu

&c

CULORILE DRAGOSTEI

PROLOG

Belgravia, Londra3 iulie 1912

- O sd rf,mAni o cicatrice urAtd, spuse doctorul, ff,ri sd ridiceprivirea.

Paul rise strAmb.

- Da, dar e de preferat amputerii pe care a prorocit-o doamna

Preagrijulie aici de fa$.- Ce glumd buni! pufni Lucy. Eu nu sunt exagerat de grijulie,

iar ru... domnule Prostesc-de-Necugetat, lasi-te de glume! $tiiprea bine cAt de repede se pot infecta astfel de rIni, ca sd nu maivorbim de faptul cd, in wemurile astea, trebuie sa fii fericit dacd

supravieguieqti. Nu existd antibiotice, iar medicii sunt cu totiiniqte cArpaci ignoranqi.

- Mda, vi mulpmesc frumos, spuse doctorul, ungAnd ranaproaspdt cusuti cu o paste maronie.

Ustura ca naiba, iar Paul cu greu igi putu stipAni o grimasd.

Spera doar si nu fi pf,tat qezlongul cel bun al lui Lady Tilney.

- N-avegi dumneavoastri nici o vind.Paul observi cum Lucy se strf,duia sd pari prietenoasf,, in-

cercAnd chiar si zAmbeasci. Un zAmbet destul de feroce, dar, laurma urmei, intenqia conta.

- Sunt convinsd cd vd dali toati silinga, spuse ea.

- Doctorul Harrison esre cel mai bun, o asigurd Lady Tilney.

- $i singurul..., murmurd Paul.

Era, brusc, incredibil de obosit. in infuzia cu gu$t dulce, pe

care i-o preparase doctorul, trebuie sd fi fost qi un somnifer.

- Mai presus de toate, cel mai discret, addugd doctorulHarrison.

Braful lui Paul fu bandajat cu o faEf, albi ca zilpada.

- $i, ca sd fiu sincer, nu-mi pot imagina ca, in optzeci de anide-acum incolo, rinile provocate de tdieturi qi de injunghieresi se trateze altfel de cum le-am tratat eu.

Lucy inspiri adAnc, iar Paul ghici deja ce avea sd urmeze. Dincoafura ei inaltd se desprinse o bucld, pe care, cu o expresieagresivi, Lucy o trecu pe dupd ureche.

-Da, luat in mare poate nu, insi, daci bacteriile... deci,acestea sunt niqte microorganisme, care...

- inceteazl odati, Luce! o intrerupse Paul. Doctorul Harrison

$tie foarte bine ce sunt bacteriile!Rana inc[ il ustura cumplit; in acelaqi timp se simlea aqa

de epuizat, incAt nu-gi dorea decAt si poati inchide ochii qi siafipeasci pugin. Dar asta n-ar fi fdcut decAt s-o infurie qi mai tarepe Lucy. DeEi ochii ei albaEtri scAnteiau de furie, ascundeau de

fapt doar ingrijorare gi - ceea ce era Ei mai riu - teami, iar elqtia bine asta. De dragul ei, Paul trebuia s5-qi ascundd atAt stareafizici precarf,, cAt qi propria disperare. A";adar, continue pur gi

simplu si vorbeascd.

- La urma urmei, nu suntem in Evul Mediu, ci in secolul )O(secolul descoperirilor inovatoare. Primul EKG este deja o desco-perire veche, de cAgiva ani se cunoa$te deja agentul patogen alsifilisului pi s-a descoperit Ei un tratament impotriva acestuia.

- Se vede cd cineva a fost foarte atent la orele de mister.Acum, Lucy ardta de parci ar fi fost gata si explodeze in

orice clipd.

- Frumos din partea ta!

- Iar anul trecut, o anume Marie Curie a primit Premiul Nobelpentru chimie, interveni Ei doctorul Harrison." - $i ce-a mai inventat ea? Bomba atomicd?

- Uneori e$ti ingrozitor de inculti. Marie Curie a descoperitradio...

- Ah, gine-1i pliscul!Lucyiqi incruciEase bragele la piept qi-l privea acum furibundi

pe Paul, fir[ si observe privirea mustrf,toare a lui Lady Tilney.

Vrnor DE SMARALD i"?i..,:r

- Ti-ru spune eu unde s5-$ bagi prelegerile in clipa asta! Ai!Fi! Putut! Si fii! Ucis! EEti atAt de amabil si-mi spui cum a$ puteasd previn aceaste catastroti fird tine? in momentul acela, voceaii explodi. Sau cum a$ putea si mai triiesc firi tine?

- imi pare rdu, prinlesd.Habar n-avea cdt de rdu ii pirea.

- Pah, fdcu Lury. Nu e nevoie si faci fap asta de cAine bdtut.

- N-are nici un rost se vd preocupa$ de ceea ce ar fi putut sd

fie, copii, spuse Lady Tilney, clitinAnd din cap, in timp ceJ ajutape doctorul Harrison sd-qi pund instrumentarul la loc in geantd.

A mers totul foarte bine, nu? Paul a avut noroc in nenoroc.

- Doar pentru cd ar fi putut fi mai riu de-atAt nu inseamnd cd

a mers totul bine! strigi Lucy. N-a mers nimic bine, absolutnimic! Ochii i se umpluri de lacrimi, iar lui Paul aproape i se

frAngea inima privind-o. Suntem deja de trei luni aici Ei nu amreuqit nimic din ceea ce ne-am propus, ba dimpotrivd: am in-rdutdgit situalia! Aveam, in sfArqit, nenorocitele alea de hArtiiqi Paul le-a dat. Aqa, pur gi simplu!

- Poate cI m-am pripit pugin. iqi Hs[ capul s5-i cadl pe pernd.Dar, in acel moment, am simgit pur Ei simplu ci fac ce trebuie.

$i anume din pricini cd exact in nenorocitul dla de momentfusese la un pas de moarte. Nu lipsise mult ca lama spadeilordului Alastair si-l lichideze. Dar asta n-avea voie sub nici oformi s5-i povesteascd lui Lucy. Dacd l-am avea pe Gideon departea noastr5, ar mai exista o qansd. De indatl ce va citi hArtiile,va inlelege care ne sunt intentiile. Spera el.

- insi, nici noi nu $tim exact ce e scris in hArtiile alea! Poate

ci e ceva cifrat sau... of, qi nici micar nu $tii exact ce i-ai dat luiGideon, zise Lucy. Lordul Alastair 1i-ar fi putut aduce orice:facturi vechi, scrisori de dragoste, foi albe...

La asta se gAndise qi Paul de mult, dar faptul era dejaconsumat.

- Uneori trebuie sd mai ai gi un pic de incredere, murmuri el,dorindu-qi ca lucrul pe care tocmai il spusese si fi fost valabilqi pentru el.

IO I^'KERSTIN GIER

Chiar mai mult decAt gAndul c[ era foarte posibil si-i fi datlui Gideon niqte hArtii fIrI valoare il tortura varianta cd biiatuls-ar fi putut duce cu acele hArtii direct la Contele de Saint-Germain.futa ar fi insemnat ci qi-ar fi jucat ultima carte. Dar Gideon spu-

sese c[ o iubea pe Gwendolyn, iar felul in care o spusese fusese

cumva... convingitor.

,,Mi-a promis", vru Paul si spund, dar nu reuqi decAt sd

qopteasci ceva ininteligibil. gi oricum ar fi fost o minciuni. Cicinu apucase si audi rispunsul lui Gideon.

- Afost o idee prosteasci si ne dorim sd colaborim cu Alianga

florentin[, o auzi pe Lucy zicdnd. Ochii i se inchiserd. Indiferentce preparat ii administrase doctorul Harrison, efectul era extremde rapid. Da, qtiu, continue Lucy. A fost ideea mec prosteasc[. Arfi trebuit si luim noi inqine problema in mAni.

- Copii, dar voi nu sunteti niqte ucigaqi, spuse Lady Tilney.

- Crede$ cd e weo diferenld moralf, intre a ucide pe cineva

cu propriile mAini qi doar a ordona cuiva uciderea?

Lucy oftd adAnc qi, deqi Lady Tilney o contrazise cu vehemenli(,,Feti1o, nu mai spune aqa ceva! Doar nu a(i ordonat ucidereaniminui; n-a1i fecut decAt sd dagi mai departe niqte informatii!"),pdru deodati greu de imbirbdtat.

- Am ficut gregit absolut tot ce se putea face greEit, Paul. tntrei luni, nu am fdcut decAt si irosim o grimadd de timp qi baniilui Lady Margret qi sd impliclm in povestea asta mult prea mullioameni.

- Sunt banii lordului Tilney, o corectf, Lady Tilney. Ai fiuimiti dacd ai afla pe ce altceva iqi arunci el banii. Cursele de

cai Ei dansatoarele sunt doar lucrurile cele mai nevinovate - nicinu va observa putinul pe care l-am folosit pentru noi. $i, dacd arface-o, atunci ar trebui s[ fie destul de gentleman sd nu scoate

nici o vorb[ despre asta.

- Iar eu, personal, aq fi fost dezamigit daci nu aq fi fostimplicat, ii reasiguri doctorul Harrison Ei mustdci. Viaga mea

tocmai devenea foarte plicticoasd. La urma urmei, nu dai chiarin fiecare zi peste niqte cilltori in timp, care vin din viitor qi qtiu

,i..VERDE DE SMARALD {'Y

totul mult mai bine. $i, fie vorba intre noi, stilul de conducere aldomnilor de Villiers gi Pinkerton-Smythe chiar te fo4eazd sIorganizezi o revolti in secret.

- intocmai, spuse Lady Tilney. Acest egoist de Jonathan Ei-aameningat sotia c-o va incuia in casf, dacd va mai continua sisimpatizeze cu sufragetele. Apoi imitiovoce birbdteascd morocd-noasd: ,,Ce-o sd mai urmeze acum? Drept de vot pentru cdini?"

- Pii, flsta este gi motivul pentru care l-agi ameningat c-o sI-lpIlmuili, spuse doctorul Harrison. Apropo, acela a fost un ceai lacare nu m-am plictisit.

- Dar nu a fost deloc aEa. Eu am spus doar ci nu pot garantapentru ce va face m6na mea dreaptf, in secunda urmf,toare, dacimai continud si scoatd asemenea ineplii.

- Daci mai continui sd scoati asemenea tAmpenii, ar fi fosttermenul mai potrMt, o corecte doctorul Harrison. $tiu asta atAtde exact deoarece m-a impresionat in mod deosebit.

Lady Tilney rAse qi-i oferi bragul doctorului.

- Am si vi conduc, doctore Harrison.Paul incercd sI deschid[ ochii gi si se ridice, pentru a-i

mulgmi doctorului. Nu reugi nici una, nici alta.

- Ve... mt...esc, bolborosi el cu ultimele puteri.

- Ce dracului iali pus in biutura pe care i-agi dat-o? strigdLucy dup[ doctorul Harrison.

Acesta se opri in uEi Ei se intoarse cdtre ea.

- Doar cAteva pic[turi de tincturi de morfini. Completinofensiv!

Dar Paul nu mai auzi rdcnetele revoltate ale lui Lucy.

II

30 martie 1916

Porola zilei: ,,Potius sero quam nltmquam."

Aitus Livius)

Deoarece, conform sursei noastre din Serviciile Secrete,

Londra a$teptatn zilele urmdtoare noi atacuri aeriene din

- partea escadronului german de marind, am decis sd.

aplicdm cu efect imediat protocolul de sigurangd de grodul

unu. Cronograful va fi plasat pe duratd nedeterminatd. tnarhivd., iar Lady Tilney, fratele meu Jonathan Si cu mine

vom elipsatmpreund. de acolo, pentnt a reduce la ffei ore

timpul alocat zilnic tn acest scop. Cdldtoriile tn secolul

alWGlea nu ar trebui sd. creeze weo problemdtn aceastd

incintd.; rareori a stat cineva acolo pe timpul nopttt,iar tn Anale nu opqre nici o consemnare despre vreo vizitd.

din viitor, motiv pentnt care se poate trage concluzia

cd" prezenga noostrd nu a fost niciodatd. observatd.

ASa cum era de qiteptat, Lady Tilney nu afost de acord

sd. se abatd" de la rutina ei cotidiond., Si, conform propriilorei spttse, nu a putut gdsi ,,nici o logicd.tn rasionamenrul

nostrtt', tnsd., tn cele din urmd, a trebuit sd se supund

deciziei Marelui nostru Maestnt. Rdzboiul cere,

nu-i aSo, mdsuri speciale.

Elipsarea din aceastd" dupd.-amiazd.tn anul 1851 o decurs

apoi surprinzdtor de pasnic, poate Si pentru cd grijulia mea

consoartd ne-a dat inegalabilele ei prdjirurele pentru ceai,

iar noi am evitat teme de discugie precum dreptul de votpentru femei, avdnd probabilincd. proaspete tn amintiredezbaterile aprinse din alte ocazii. E drept cd Lady Tilney

a regretat cd nu am putut merge la Expozigia Mondiald.

din Hyde Park, tnsd., cum Ei noi am regretat la fel de multca ddnsa acestlucru, nu am ajuns sdne certdm.

Cu propunerea ca, de a doua zi, sd. ne ocupdm timpulcu porcide de poker, Lady Tilney ne-a ardtat totugi pdnd.

la urmd. latura dumneaei accentricd.

Vremea astdzi: burnitd uSoard. pe o.tempteraturd.

pimdvdraticd de L6.grade Celsius.

A consemnat:Timothy de Villiers, Cercul Inilialilor

UNU

VArful sabiei era indreptat direct inspre inima mea, iarochii ucigaqului meu seminau cu doui gduri negre, care ame-

ningau si inghitd tot ce le-ar fi stat in cale. $tiam ci nu aveam

nici o scipare. M-am miqcat greoi qi am fdcut cAgiva paqi impie-dicali indirdt.

BIrbatul m-a urmat.

- Voi qterge de pe faga pdmAntului ce nu este dorit de Dum-

nezeu! PimAntul va musti de sAngele tiu!imi stdteau pe limbd cel pulin doui observagii referitoare la

aceste cuvinte atat de patetic horcdite (Sd musteasci pimAn-rul - ALO? Acolo era podea din gresie!), insd, din cauza paniciiimense, nu am reuqit si rostesc nici un cuvAnt. Tipul oricum nupdrea cd mi-ar fi apreciat simpl umorului in contextul dat. Sau

in oricare alt context.M-am mai dat un pas tnapoi clitinAndu-mi qi m-am lovit cu

spatele de perete. Adversarul meu izbucni intr-un rAs zgomotos.

Mda, poate cd avea totugi simpl umorului, dar unul un pic

diferit de al meu.

- Acum ai sd mori, demone! strigd el qi-qi implAntd sabia inpieptul meu, firi alte formalitili.

Am sdrit in sus gipAnd. Eram leoarcd de transpiraqie qi md

durea inima, ca qi cum ar fi fost intr-adevdr stripunsi de lama

unei sibii. Ce vis tampit! De fapt - de ce md miram oare?

Evenimentele din ziua precedentd (qi din zilele anterioare

ei) nu prea reprezentaseri condigiile ideale pentru a te cuiblriconfortabil sub piturici qi a dormi somnul celor drepli. Lucrurilestdteau mai degrabd in aqa fel, incAt prin creier imi colcdiauginduri nedorite precum niqte plante carnivore care se tot

16 *,.11...,1t-'1 KTRSUN GrER,l:,....".".

inmulleau agresiv. Gideon n-a ficut decAt si se prefaci. Numi iubegte.

,,Probabil ci oricum nu trebuie sd facd prea multe eforturica si i se arunce fetele la picioare", tmi suna in minte, iar qi

iar, vocea suavi gi gravd a contelui de Saint-Germain. $i: ,,Nimicnu este mai uqor de anticipat decAt reactia unei femeiindrdgostite".

Ziu? $i cam cum reacfioneazi o femeie indrdgostiti care aaflat cd a fost mingitd qi manipulati? Corect: std de vorbd orein gir la telefon cu prietena ei cea mai buni, dupd care rimAnetreazd. pe intuneric qi se intreabd de ce dracu' a cdzut victim5tipului istuia, plAngAnd, in acelaqi timp, de dorul lui, mai-maisd-qi dea duhul... - intr-adevir, ugor de anticipat.

Cifrele luminoase ale ceasului deqteptdtor de lAngi patulmeu arltau ora 3.10, ceea ce insemna ci reuqisem totuqi sd

atipesc gi chiar si dorm mai bine de doud ore. Cineva - ma-ma? - probabil cd intrase in camerd Ei mi invelise, cici eunu-mi mai aminteam decAt cum mi chircisem in pat cu genun-chii la piept, ascultAnd cum imi bate inima intr-un ritm multprea rapid.

Ciudat, totuqi, ci o inimi zdrobiti mai putea incd sd batd.

- Se simte ca Ei cum ar fi fdcuti numai din aEchii ascutite,care md sfAqie pe interior qi mi fac sd sAngerez! incercasem eus5-i descriu lui Leslie starea inimii mele (OK, asta suna aproapela fel de patetic ca spusele tipului horciitor din visul meu, insiuneori, adevdrul este, intr-adevdr, cumva... chicios).

Iar Leslie imi spusese compitimitoare:

- $tiu exact cum te sim1i. CAnd Max a terminat-o cu mine, qi

eu am crezut la inceput ci am sf, mor de-atata suferingd. $ianume din motiv ci mai multe organe interne imi vor ceda.Cdci e un sAmbure de adevdr in toate vorbele alea care spun cd

dragostea igi afecteazd rinichii, ili atacd stomacul, igi frAngeinima, igi strAnge pieptul ca-ntr-o menghind 9i... dni... Ei-gimf,nAncd ficatul precum un vierme. insf,, in primul rAnd, toate

i\ VERDE DE SMAP.ALD'.-I

astea trec, in al doilea rAnd, nu e pierdut[ chiar orice sperantd,aqa cum crezi tu, gi-n al treilea rAnd, inima ta nu e de sticld.

- Piatrf,, nu stide, am corectat-o eu suspinAnd. Inima meaeste o piatri prelioase, pe care Gideon a sfdrAmat-o in mii deaEchii, exact ca in viziunea mituqii Maddy.

- SunI destul de tare, dar - nu! in realitate, inimile suntfdcute din cu totul alt material. Mi poli crede pe cuvAnt. Leslieiqi drese glasul, iar tonul vocii ii deveni absolut solemn, ca Eicum urma si-mi dezvdluie marele secret al istoriei omenirii.Este vorba despre un material mult mai dur, mai incasabil qi

mai maleabil, cdruia ii pogi da mereu altd formi. Produs dupio retete secrete. $i-qi mai drese glasul o dati, pentru a sporisuspansul. Eu mi-am ginut involuntar respiralia. Ca Si margi-panult. imi aduse Leslie la cuno$tinte.

- Margipan?

Pentru o clipd, m-am oprit din suspinat qi am schigat unzAmbet.

- Da, margipan! repetd Leslie la cel mai serios mod posibil.Chestia aia delicioasi ficutd din multe, multe migdale.

Aproape ci era sd incep sd chicotesc. Apoi insi mi-am datdin nou seama cd eram, totuEi, cea mai nefericitl fati din lume,gi am spus, trdgAndu-mi nasul:

- Daci aqa stau lucrurile, atunci Gideon a mu$cat o bucatidin inima mea! $i a mAncat qi toatf, glazura de ciocolatf, in careera invelitd. Ar fi trebuit sd vezi cum s-a uitat cAnd...

inainte si o pot lua de la capdt, Leslie suspind astfel incAts-o pot auzi.

- Gwenny, nu-mi face pl5cere s-o spun, dar scAnceala tanu-i este niminui de folos. Trebuie sd-ncetezi!

- N-o fac intenfionat, am asigurat-o eu. Dau pe dinafard deatAta of Ei-amar. in prima secundi eram cea mai fericiti fatddin lume, gi-apoi imi spune ci...

- OK, Gideon s-a purtat ca un nenorocit, mi intrerupseLeslie imediat. Chiar dacd nu ingeleg de ce. Adic5, alo? De ce artrebui sd fie fetele indrdgostite mai uqor de manipulat? Eu a$

r7