ANUL IV No. 1062

NtJMERUL 15 BANI NUMERUL

ABONAMENTELENCEP LA I SI le A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC

TOT- D'A-UNA INAINTE

In Bueuresel: La casa Administratiunel.In Tara : Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 lei, 3 lupi 10 lel.In Streinetate : La toate officiels postale dinUniune, prin mandate postale.

Pentru i an 50 lei, 6 lupi 25 lel.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIUNEANo. 3,Piatza Episcopiei,--No. 8

PRELUNGIRI CU TIRIITA

PRESEDINTIILE VERNESCANE

LEGEA DE AD1IISIBILITATEIN

FUNTIILE ADMINISTRATIVE

VIZITA M. S. REGELUISI A

PRINTULUI nIOSTENITOR LA 1{'ORTL'RI

DREPTATE !

PRELUNGIRI CU TIEIITA

Guvernul actual a întrodus unobicet noü in moravurile noas-tre parlamentare, acel de a acor-da Camerel prelungiri onleopa-tice. Patru zile mainte de sfâr-situl und sesiuni, saú unet pre-lungiri de sesiune, deputalii ma-joritäleï incep a se agita. Cir-cula cu birja in goana cailor.Sé sträng la o l'altä. Conciliabulese tin. lntrigï se preparä. Situa-lit se schileazä. Si de o data iz-bucneste cu un acord perfect, uncor de vociferatiuni in tabäraguvernamentalä : «i\u se mat«poate lucra 1 Perdem vremea de«geaba l Minoritatea face obstruc-«liunel Së votäm budgetele inttbloc 1 se se închidä Camera 1»

Atuncï guvernul cu solicitu-dinea si cu respectul care le a-ratä tot-d'a-una pentru dreptu-rile si prerogativele Parlamentu-lui, si care sunt condensate informula d-lui Catargiu cCum vahotärî Camera. Ea nu fac ches-tie), guvernul, zic, intervine. Së a-nunta o întrunire laHôtelde Fran-ce. Unul din membriï majori-taleï îst varsä focul pe opozitie.Altul intervine si arata cä gu-vernul actual e cu jnult mat bundecal guvernul junimist. Gunäsi cu ai sei Pache e numératimplicit printre ei Gunä inter-vine si se roagä ca se se închidäo data aceasta Camera nesuferi-tä. D-niï Lahovary si Manu cau-ta se faca pe majoritate sé în-leleagä cä trebuesc votate buge-tele cu ori-ce pret, si sunt pu-tin ascultalt ln fine d. Catargiuintervine si anuntä o prelungirede sesiune de cate-va zile, si ce-teste decretul a doua zi la Ca-mera. Doue zile bune de lucruurmeazä. Majoritatea së astâm-pérä. Dar a treia zi reîncepe mi-ca scena descrisä mai sus, si carese termina prin o noua prelungire.

lata cum s'a fault de la sfîr-situl vacanliilor de Pasti încoace.Si unii se mat mira daca se lu-creaza pulin de tot în aceastaatmosfera grea, în aceastä agi-talie febrilä, factice, de porun-cealä. Ce e de mirat e ca se gä-sesc oameni care mat pot lucraîn asemenea condilit.

Not unit nu înlelegem ce avrut se faca guvernul eu aceastaparcimonie de gospodinä in ma-terie de prelungire. Nu era maibine se acorde de o data o pre-lungire de o luna, de pildä, dca cauta in modul cet mai leal sisi cel mai serios se obtie buge-tele, si la sfîrsitul acestut ter-men se se declare sesiunea in-chisä, daca într'adevér e decis amerge cu bugetele anulut trecut.Dar a acorda termene material-mente prea scurte, a pretinde ca

A' DOUA EDITIÏINE:»Yd.3''af'ri .

. ..:7.«.:..-.

APARE IN TOATE Z1

bugetele së se voteze in acestetermene, si a se supëra când únlucru care era imposibil nu seface, aceasta ar fi o copiläríedaca n'ar fi o. comedie. Guyer-nul ar trebui se' simlä ce im-presie unta produce putina fran-chelä ce o arata, si putina ener-gie moralä ce dovedeste prin lun-gile sale ezitaliunt in chestit im-portante ca cele de care vorbi-ram mai sus. SC se hotäreascäîntr'un sens or într'altul dar se sehotäreascä. Si sé publice hotärî-rea sa in Monitor find cä «nictun ziar nu poate vorbi in nu-mele ministeruluD

ErW17111111121,11MMT,,MIPISIFSIrMW,9111VININMEa

PARTEA EXTERIOARA

DEPESIFrancia

Paris, 13 Iunie. 0 greva particular&a vizitiilor geneaz& mutt circulatia InParis. Intrunirea pe care greviatii aútinut'o dupé ameazä n'a adus nies unresultat decisiv. O parte din vizitil vo-eate se mane decisiunea pe Marti,altii se pronunc& pentru o greva gene -ralä imediata.

Paris, 13 Iunie. Nici un incident laCamer&.

Dd. Laguerre, Laisant ai DCroulèdepleas& astá sear& la Londra.

TurciaPera, 13 Iunie Mahmud Pasa fost

ministru de finante, a plecat azi In Gre-ta prin vapor special, ca comisar ex-traordinar.

ElvetziaBerna, 13 Iunie. Ministrii Rusiel ai

Austriei ali cerut de la guvernul federalmesuri mal riguroase in contra socia -liatilor care locuiesc In Elvetia.

Consiliul federal va face mains Camerilor o comunicare In aceasta privinta.

EngliteraLondra, 13 Iunie. Corespondentul

ziaruluï «Standard» la Berlin see teme cäIncrederea In mentinerea paca se nufie sdruncinatä, pentru cä ministrul deresbel din Rusia ar fi comandat 4 mi-lioane de cisme ce trebue liberate pes-te doue Juni.

GermaniaBerlin, 13 Iunie. Azi aedintA a con -

ferintet pentru Samoa. Solutiunea defi-nitiv& deprinde de respunsul delegati -lor americani.

Berlin, 13 Iunie. Sahul a plecat Intimpul diminetei.

Berlin, 13lunie. Statthalterul, prin-cipe de Hohenlohe, a dejunat la Impa-ratul la Friedrichskron. Dupe dejun, ela avut cu Imparatul o lung& IntretinereIn privinta contestärilor Intro autorit &tile militare ai civile ale provinciiloranexate.

Dresda, 13 Iunie. Deschiderea Land -tagului s'a f &cut azi printr'un discurs alministrului.

Hirschberg, 13 Iunie. 0 furtuna vio-lent& a pricinuit inundatiuni in orae.Trenurile s'ali oprit.

Hamburg, 13 Iunie. Ducele de E-dimburg si flu! seta ali visitat pe impa-r&teasa Frederic.

Frankfort, 13 Iunie. Greva dulghe-rilor se 1ntinde.

Danzig, 13 Iunie.-0 sentinel& aucispe o femeie care nu respunsese laCine- e- acolo ».Casel, 14 Iunie. Sahul a sosit aci.

El va locui la Castel. Sambatä va plecaIn Olanda pe care o va visita incognito.

Dortmund, 14 tunic. Trupele sta -tionate in basinul de c&rliunt s'ali Intorsla garnisoanele tor.

CESTIUNEA ZILEIExpulsatii rusa si ziarul «Nowoe -

Wremea». Rusia fata cuRomania si Serbia.

Daca cum -va ziarul rus Nowoe Wre-mea e bine informal, cunoscuta afacerecu Rugg expulsati din Romania s'a a-planet al anume Intr'un sens, ce ne a-rat& din nog cä actualul cabinet Catar-giu este rusofil. Dup& cum spune nu-mita foaie, guvernul roman a Indepli-nit toate cererile Rusiel In privinta a-ceasta, a retras decretul de expulsare,promitênd iconarilor ruai expulsa[] odespagubire pecuniary pentru pierde -rile tor.

Nowoe Wremea se foloseate de a-ceast& ocaziune spre a ataca politicagermano -ßlä a Regelut Carol, de la 1

S:1MBATËI 3 (15) IUNIE 1889

ArALLiaaSitia*

ELE D B LUCRE)

care provine proectul noilor fortificäri,«ce sunt cu totul inutile », precum airecunoaaterea printulut Ferdinand deHohenzollern ça mostenitor al tronulutroman.

Nowoe Wremea consacra cestiunilprintuluI mostenitor un artico! special,a c&rui conc'uziune este de mult inte-res. Numita foaie zice,es respunsul gu-vernului rusesc la notificarea procla-märii printulut Ferdinand de mosteni-tor al tronului nu 'i leag& mainile (gu-vernulul rus) pentru viitor. Daca dupamoartea regelui Carol Ira?rejurärile vorfi ast -fel, In cat printul Ferdinand sanu se pont& urca pe tronul roman, a-tunci Rusia va fi cu totul libera de arecunoaata ai sprijini regimul ce vadomni atunci In Romania.

AceiasI foae se exprima deja asuprareabilit&reï mitropolitulul Mihail InBelgrad. Ziarul rusesc jubileaz& ai zice,cä acum s'a diminuat cu mult perico-lul unui amestec a ex- regelui MilanIn afacerile de stat ale Serbie', ba poates'a Inläturat eu totul. E greü se credemc& regele abdicat se va decide a se In-toarce la Belgrad, unde va sta fata Infat& cu prelatut gonit de. dênsul.

In fine foaia ruÇeasc& aduce lauderegentei serbe ai guvernulut pentrugrabaica relntoarcere a mitropolitu:ulMihail, ai zice ça demiviunea de bunavoie a fostului mitropolit Teodosie vapune In imposibilitate pe ex -regele Mi-lan de a protesta contra ungerei rege-lui Alexandru de cI.tre mitropolitul Mi-hail.

(Neue Freie Presse).

LEGEA DE ADIIISIBILITATEtN

FUNCTIII.E AUMINISTRATIVE

In sfirsit misterul Incepe a se destainui.Monilorul singurul ziar care reprezintaparerne presedintelut consiliulut .i ale minis -terulul Monilorul a început se înregistrezcnode numiri de prefects, si ideile d -tut Ca-targiu In materie de admis,hilitate in functi-unile administrative Incep a se arata.

Unul din principiele care calauzesc peministrul de interne e ca nimenl nu e bun deprefectura daca n'are 70 de ant împlinitr.

Fiend -ca am putea fi acuzatt ca afirmam cuusurinta lucruri pe care nu le putem dovedi,se luam un exemplu.

Vedem printre noit prefetti numiti de d.Lascar Catargiu pe d -nit Gr. Holban, caruiaIt zice .i Royer- Collard, dr. Frumusanu, siGheorghie$ Emandi.

Sare la och: cä noia titular' al prefecturilorde Dorohoi, de Gorj .i de Tutoya ali esit demutt din frageda copilarie.

Doctorul pour les maladies de Gorj pare afi trecut de 6o de ant; Royer- Collard de 7o;cat pentru nenea Gheorghies, barbisonul lutpare a fi un punct de interogatie .i o ironicidesfidere aruncata naturalistulut .i investiga -torulul.

Totu.t am gasit la un razes din Tutoyaniste hrisoave din i i ;7, din care rezulta caGheorghies se canea deja prin aceste vre -muri pierdute In negura trecutulut.

Ce principio, ce norma, a prezidat la in-trunirea acestor venerabili ? Care e cuvîntulcare a snit pe d. Catargiu se vare In admi-nistratie pe aceste ruine marete ale falnicululnostru trecut ?

Ce nevoe avea Gorjul de Frumusanu. Do-rohoiul nu murea dupa Royer - Collard. IarTutoya nu zbiara : Veder Gheorghieccio e poimorire I

Gheorghies 1 Ce nume dragala. I Te as-teptt sO vezt un bujor de baetel cu pleteblonde, cu ochit albatri, Cu pantalonastscurii festonati la genunchi si cu un micdrape! alb (or de alta coloare, dupe cum de-vine) esind la arier -garda din crapatura pan -talonasulut. Si and Gheorghe§ se arata, vezto fiinta din vremea and ploua carnati, us-cate, pomaduita, ceruita, canita, pudrederi-zata .i vaporizata. Un mutunaki antedilu-vian.

Dar se lasam pe Gheorghie§ se aiba partede Tutoya si Tutoya de el, si se revenim lachestiune.

De ce nume.te d. Catargiu prefect( a.ade bctrani?

Pentru ca ît sunt devotatt de multi ca itcunoaste? Dar and or vrea se faca ceva,vointa la densi[ nu va fi In raport cu putinta.

Pentru ca ali experienta administrativa ?Apo: credem ca a cam trecut vremea admi-nistratiel... experimentale, cum o întelegeaüd -tor.

Pentru ca populatia judetelor se respec-teze pletele for carunte ) Dar sunt tustretche]' ca o bila dc biliard.

NUMERUL 15 NUMERUL

ANUNCJERILEDIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA An

MINISTRATIA ZIARULUILa Paris: Agence Havas, Place de la Bourse, ItAnunciuri po pag. IV, linia 30 banI; anunciurl

si reclame pe pag. Ill, 2 let linia.LA PARIS: segasestejurnalul cu 45 cent.

Dumerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84.

50 BANI UN NUMER VECI-Il, 50 BANI

ADMINISTRATI LINEANo. 3.Platza Episeopilel. No. 3.

r,..a.::.,,,rA,;..,01., -:F

Ort poate ca d nil Royer Collard, Frumu-sanu si Gheorghies, stiind ca d. Catargiuare inimA buna, aü profitat de aceasta dispo-zitiune blagina, si aü venit la Cuconu Lascarse 't aminteasca cum 'I aduceaü acadele sijucarit and era mititel, si cum il dezmerdaüsi 'i ziceaü ca e gigea baiat, si cum 'I purtaüin brate. Si d. Catargiu miscat p@ne la la-crimi n'a putut se se stäpaneascä si le-a datsi el cate un judet jucarie bietilor mosnegi.

Ca alt-fel numirile acestea n'aïl nid uncuvent de a fi.

PRESIDENTIILE VERNESCANE

De tâte ori se deschide o sedint&a Parlamentuluisub presidentia vre-unuia din distinsii membri ai gru-pului Vernescu, poti sá fit slgur càare se se petreacá ceva cam... necu-rat. Child presideazit d. Pache Pro-topopescu, e pungásie pe fatá, fárämânusi ; and preuideazà d. IlariuIsvoranu e la ordinea zilei o tragerepe st'oará ceva mai subtire, mat cutighel, dar lucru toernai curat totnu este.

Asa spre exemplu eri, a venit tinmoment când simpaticul vice-pre-sedinte tenorul provincial Ilariu Is-voranu in i:ntelegere Cu guvernul ainceput se nu mai vazfi, sè nu maiauzi:. Guvernamentalii cereaü pre-lungirea sedintei si votul cu topta-nul flírá discutie ; onozitia la rêridulei cerea ridicarea sedintei: de vremece sunase ora 6, sat' votarea cu bilea prelungirei, conform regulamen-tului.

De o data d. M. Cogálniceanu sescoalá si cere Parlamentulu: sá bine-voiascá a prelungi sedintr, ca semnde multumire si recuriostintá pentrucá guvernul a primit, ear majorita-tea a votat, un amendamatit propusde d-sa.

Intelegeti foarte bine c& recuno-stinta personalà ad-lui Cogálniceanupentru guvern nu priveste câtusid.e putin pe cei-l'alti deputata, si càs'ar ineu.rca grozav lucririle Parla-mer.tului dacá ar fi nevoit s& tie so-coteala zilelor In care d. Cogalni-ceanu are vre-o recunostintá pentruguvern, si a zilelor in care are vre-opica pe guvern.

Da aceea nimeni n'a réspuns ab-solut nimio niel pentru niel contra,si fará sá se ia niel o deciziune d.raportor s'apucà de citeste Inaintebudgetul ministerului domeniilor.

Atunci incep de pretutindeni stri-gátele : «Sunt 6 trecute, ridicati se-dinta sali puner la vot prelungireaCu bile ! La vot ! la vot ! Sunt 6».

D. Isvoranu in loe sè rëspunzá calputin doué cuvinte, punea înaintela vot capitolele bugetuluí si majo-ritatea guvernamentalá ridica mâi-nele ea Impinsá da o main pneu-matica.

Sgomotul devenind asurzitor pesterasura, simpaticul Tamberlick dela Turnu-Severin se hotáreste sè o-preasca masina care punea In mis-care mâinele majoritátei si declarácu o cutezanta nepomenitá : «Dom-nilor, s'a votat deja prelungirea ;se-dinleï 1»

Nu e adevérat ! Nu s'a votat 1Puneti la vot cu bile. De unde aticonstatat cá aü fost doué treimi?réspunde toatá opozitia.

Atunci d. Ilariu Isvoranu së scoal&si rèspunde eu un glas foarte ilariu,cum ar zice Transilvâneníi :

Domnilor, et' am socotit c& ce-rerea d-lui Cogálniceanu e o politipe care aveti se o plàtiti. (fnehipui-ti-vó nebunie 1 Sè socoteaseá d. ls-voranu c& o sé pláteascá Adunareapolitele coconului Mihalache 1 AmArad tor .)

Dar sfârsitul rëspunsuluï d-lui Is-voranu e si mai nostim si trebue in-registrat ca mot de la fin.

Iatä'1 : «Dovadá domnilor cä aliconsimtit si d-v. la prelungirea se-dintei e ca vé gäsitï hied aici, cutoate c& surit 6 si 10 minute 1»

0 Ilariu ! Simpatice Ilariu 1 A-semenea gogosi vor fi avênd trece-re la Turnti-Severin and discuti euTintorescu, dar nu In Bucuresti 1

VISITA M. S. REGELUISI A

PRINCIPELUI MOSTENITOR,LA FORTIFICATII

La flilavit. Vizita celor-l'alteforturi. Un dejun. Scopul

vizitei Ill. S. Regelai lafortiRcatii

Eri, M. S. Regele si MostenitorulTronulul, Principale Ferdinand deHohenzollern aü plecat eu un trenspecial pentru a vizita fortifieatiu-nile ce se ridica In jurul Bucures-tului.

Suita M. S. si a A. S. R. era com-pusit din d-nil general Manu, minis-tru de rêsboiü,cu adjutantul sèü ca-pitan M. Ghica, d. general Florescu,presedintele Senatului , generaliiCreeanu, Cernat, Berendeiü, Fál-coianu, Arion,colonelul Márculescu,comandantul pietii, maiorii Culcerai Boteanu, si altii; in total vre-o 50de persoane.

D. Inginer Mare aves conducereatrenultii regal.

Plecarea s'a fácut la gara de Nordla orele 9 1/2.

La JilavaDupé un percurs de o jumétate

ora, tronul regal sose.ste la Jilava.Aci M. S. si principele mosteni-

tor ali inspectat cu de amènuntulfortul Jilavel si dependintele sale.

Lucriirile sunt foarte inaintato sicredem cá vor fi sfârsite pe deplinin eurând.

M. S. Regele a fort vili aclamatda lucr &torii forturiior si do tdrariiïcare s9 adunaserà acolo la sosireatrenului regal.

Ace: din lucratori care aeiamanmai mult pe M. S. R ^gelesi pe Prin-cipele mostenitor, eraü italiani! carestrigaü at puteali : E viva il re !E viva la Romania!

Visita celor- ]'alte forturiDe la Jilava M. S. el A. S, R. eu

suita lor ali mers si ali visitat fortulde la Kiajna.

Aci va fi instalatà o cupola mare.De la Kiajna ali mers la Kitila

unde e fortul cal mai mare din celece se fac In jurul Bucurestiului.

De la Kitila M. S. a trecut la Tu-nari, la Otopeni, Panteli.monAfurnatl, Ins& far& sése opreascá laforturi.

Principele Ferdinand de Hohenzol-lern a arátat un vili interes pentrufortificatiile Bucurestilor.

Pretutindeni cerea cele mai miciamhnunte, si intrebárile ce fáceadovedeaü ci nu e nici de cum striade arta militar&.

Afará de aceasta mai toate intre-barile principelui mostenitor eranfâcute in Timba românà.

Un dejunLa Kitila s'a servit un dejun pen-

tru 50 de persoane.In tot timpul dejunului, musica

regimentului de genici cânt& arsilecele mai frumoase.

Nici un toast nu s'a ridicat In tottimpul banchetului, care a durat a-proape o ora.

Scopul visites M. S. Regeluïla fortilicati!

Scopul acestei visite, era ca M. S.Regele Carol sé constate singur euat at' iriaintat lucrurile fortifica -tiilor, din ariul trecut de când levisitase.

P.

2n.as:nin

INTEMPLARILE ZILEIDIN JUDETE

Accident. Lunt 29 Maid orele 7gì jum. sears, o barca In care eraü 7soldati marinar!, roman!, veniud despre'l'iglina, ei Dunarea flied agitate,cal care tiuea calma a perdut directiu-nea Incotro trebuia sé mearge., aea cävalurile '1 -ail lovit de elepul agentiefvaporulu1 Braila Galati si 'I -a varatsub vaporul Radetzchi.

CO 7 marinari ad cazut In api si eraaproape se se Inece, dace nu serea pro -prietarul cafene!eI de tang& agencie,Impreunecualte persoanece se atlaü a-coio ; multumit& acelor persoane aütost scapati toti marinari!, iar barca aPost dus:i la o distante de 100 metri eiprins& de o barca a unui vapor de res-bel rus.

Moarte misterioasa. Soldat.u!Marzan Vasile, din regimentul 4 arti -lerie, disparut de la casarme din zivade 26 Maiü a. c., la 28 ceti -va soldats,tot din ace! regiment, 'I aú gasit mortfang& un taras sub podul drumului defer de pe reel Moldova, tanga Roman,Imbrecat In straele obicinuite.

Din autopsia fácutá cadavrulur de dd.medic!, In asistenta d -lui procuror, s'aconstatat ce m.oartea a provenit prinInecare, neputêndu -se cunoaete causa.

Mott primi. Din banda lui AlecuGheorghiu zis ei Demetriu, banda carebentuea comunale din vecinätatea Be-reeti!or s'a prins patru persoane Introcare ei unui Samoila.

Politia aflend ci Meet' Gheorghius'ar fi oploeit In Galati urmáreete cuactivitate.

DIN STREINATATECrimele din Londra. S'aü des -

coperit niete membre omeneeti aparti-nand unul cadavru de femeie, ceea cea miecat toata Londra, amintind cri-mele lut Jack spinticatorul.

Piciorul drept a fest gasit de o ti-ganci, lange Wandsworth bridge, peunul din malurile Tamisai. Era InveiitIutr'o stofá boat. Mai pe urme piciorulStang s'a gesit pe tanga Limehouse, eiacesta era Invelit intr'o bucata de stolaasemenea cu cea dântêia.

Politia primeete o multime de scri-sori din toate pärti!e de la persoanecare au perdut tate o rude, sad cate oprietenti.

Un comptabil de la Hertfordhire aMeut o comunicatiuse politiei spanêndca femeia asesinata poate prea bine siafie sore lui. Pentru aceasta se reezemape faptul ce numele si pronumele vic-timei sunt ei ale sale, adio& L. E. Fi-ache-.

Aceaita;:neeie s'a m&ritat, acum 5ant, cu un oare care Waren ; avea uncopil, ei la 18 a )unei Maiü, fiend insár-cinate, a par&sit domiciliul sea de laHomsey cu un oare -care Robinson.

Niel unui nick altul n'aü mai fost re-vezuti de atunci.

S'a mai aflat asemenea de cetre po-titie cä o femeie cu numele de L. E.Fischer, fusese un timp singe la o ta-vern& de la Highburg.

Ancheta urmeaz& cu activitate.Un baron fais. Otelurile cele

marl din Strada Rivoli ei din StradaSaint - Honore sent exploatate acumade un individ care pare a fi un gentle-men ei care fur& In model urm&tor :

Cere se visiteze apartamentele, spa -nênd c&'l chiami baronet de Montes-pan, baron des Adrets sail Inca baronde Brézé, ei cà acts aptá pe b &roanacare trebue se soseasc& disear &. Dupece visiteaza apartementele, se coboar&la rêndu! Intêiü ei, dupe ce slugile seretrag, se suie la odaile de sus, Wren-de in I&untru, scuzandu- se dace gáseetepe cine -va, punênd in buzunar juvae-rurile gi ban! dace nu vede pe niment.

Multe plingeri depus la comisa-rul cuertierutui care a dat de veste tu-turor otelierilor se se pezeasc&.

EPOCA 3 IUNIE

STIRI MARUNTEZilele astea, la palatal Industriel in

Parie, artietif aU procedat la vot pentrumedaiiile de onoare.

Dintre pictorir car' ao expus anul a-ce3ta la «Salon », a luat medalla de o-noare d. Dagnan- Bouveret, care a in-trunit, la al doilea tur de scrutin, 217voturi. Acest pictor a expus tabloul :«Bretonnes au Pardon ».

La sculpture, ne obtinênd niel unuidintre candidati majoritea absolute lanick unui din cele tre! tururi de scrutinprevezut de regulament, nu s'a acor-dat medalie.

Administratia Noue'- Bastilit, dinavenue de Suffren, s +re intentiunea skface o reconstitutiune a localulue si asosie! Bastiliet. Studiile de punere Inscene al acestuf spectacol interesantsentaimpinse cu activitate aga ca sá seposta Incepe representati.ile In primelezile ale lui lunie.

Spectacolul acesta se va da in tottimpul cat va tine expozitia aga ce vi-zitator'ii din departamente ei din alteterl, care vin rIndurr- rinduri la Paris,s'o poste toti vedea.

0 opera din tinerete a lu! Cabanel.D -na Aimée Rebaul, din Mocrtpeilier,

a trimis la Paris un tabloü lucrat la1838 de Cabanel, la vêrsta de cinspre-zece an!, si reprezentând nie.te vac!. Eo copie dupa un vestit tabloü al lutBrascassat.

Dupe ápusele cunoscastorilor, acesttabloü e remarcabil ; se putea presimtide pe atunci ce avea se fie Cabanelmai tarziü.

Cet mai tari jucetori de eah dinlume.

Marele concurs international da eahcare se tinea la New York de vre'ocinc! sèptaman , s'a terminat fare catitlul disputat de tampion al lumel sapoet& fi decernat.

Partida din urme jucatä de dd.Weissei M. Tschigorin a Fust nù1ä. Ea a fortretnceputä de trek ors, de trei or: rezul-tatul a fost acelaet ; n'a fort deer posi-bil d'a se oferi intêiul ei al doilea premid care s'a impartit de o potriv& In-tre campionul rus ei campionul austriac.

Figaro anent« moariea pictorulul Ma-zerolle. Et se face cunoscut ma! Intêtprin opere religioase: avu o medalie declasa III -a In 1857; fu decorat in 1870 eiianintat officer al Legiunil de onoare In1879.

Printre lucrarile sale mar de valoarese citeazl: In 1872, Modelul unui brevetpentru frumoaseleac(iunï civile, corn an-data de ministerul de interne; In 1881,Agricultura, Comer(ul, panouri decora-tive pentru scars casai d lui Cordier;In 1885, Cascada, Declama(ia, panouiri,decorative, apartinênd d -lui M. E. Pas-sy, etc. In anis din urine, starea sene-tacif l'a impiedicat d'a ma! expune vr'opanzä.Dupe concursul frumusetii femeeettl,trebuia se ne aeteptim a vedea ei unconcurs titre membri! sexulul urit. Unimpresa.r din Viena cagets a organizeun concurs antre barbell, judecati de unjuriu de femei. Vor fi patru premii :primui destinat ce,ut mai frumos brbat, al doilea proprietarulul calor maifrumoase mustáti, al treilea stepanululcelui ma! mare nas si al patrulea... ce-lui mai mare chal din lume.

ECOURfLE ZILEIAflam cal un numér de peste 150

cetateni aú adresat o petitiune Efo-riei Spitalelor civile prin care seroagit pentru reducerea pretului bài-lor din piscina care este del leü baia.

Intr'adevër cà comparativ cu bailede abur care sunt reduse la pretulde baia clt , sa 1 -ia 1 leü si 50 bani,

ni se pare exorbitant o baie receunde stai tâte -va minute 1 leú. Neunim dark eu semna tari' petitiuneisi rugám $i noi pe onor. adminis-tratori ai Eforie!, de a face ça actua-lui pret sá fie la jumëtate redus, ei sése introduca bilete nominale pentrusesonul de verá. Suntem asiguraticá venitul va creste ei tot- d'udatà,satisfacî;nd o dreapté cerere, se va co-respunde seopului emiaamc:nte fr-lantropic pentru care su.Zt fácuteB ile Eforiei. -x

In gradina Stavri se va da in eu-rând cunoscuta opereta StudenlulCersetor, In benefi iul mai multorartisti români, Cu costume si deco-reri de la Teatrul National.

I F OAMATIUN 1Erï, dupa sfîrsitul sedintei Ca-

mereï, Constitulionalii s'aú întrunit 2în salonul comisiunei buge-tare si aü luat mai multe llotärîriimportante. -s-

In caz când astázi va veni indiscutie la Camera bugetul mi-nisteruluï de externe, va lua cu-vtntul d. Eug. Ionescu pentrua propune mai multe amenda-mente.

--N'ar fi imposibil, dupa ceea-ce

se sopteste prin cercurile guver-namentale, ca sesiunea Corpurilorlegiuitoare se se prelungiascä încäpentru cinci zile pentru a se sfîrsicu bugetele.

-11I-D. Toni s'a hotärît ca in cu-

rênd se rëspunzä atacurilor irl-dreptate in contra d-sale de ziaru II_upta. so

Gel loviti peste nas de cornu-nicatul apärut eri in MonitorulOficial, respândesc versiunea cäacel comunicat a fost la adresaziaruluï Adevérul, Icare nu maisläbeste cu dragostea pe d-1 L.Catargiu.

-3ii-Primim de la multi comer-

cianti foarte numeroase reclama-tiuni in contra taxatorului Albude la vama gärei Filaret.

Rugäm pe cei în drept sé facaceva minutioase cercetäri la gara,spre a se încredinta de reaua pur-tare a acestuf functionar.

Noul prefect allasului d. IonVentura, cumnat cu d. LascarCatargiu, a depus azi jurämêntul-.

-stlia-Astä-zi la ordinea zilel sunt :

Bugetul targului de râmätori,si proiectul de lege pentru mo-dificarea tarifului autonom.

D. Tache lonescu va lua cu-vêntul pentru a protesta in con-

tra modificäreï ce se face in ta-riful nostril autonom.

-166-D. $tefan Velescu ne face cu-

noscut cä s'a retras de la Di-rectiunea «Revistei RomânestDläsând'o pe seama d-lui Ton-cescu.

DEPESI(3-erxn aizia

Dresda, 14 Iunie. Se fac mari pre-gátir1 pentru celebrarea serbarit de laWettin la 19 Iunie.

Imperatul si numerosi principi vorveni.

Cortegiul istoric se va compune din63 care, 840 cavaleri si 12,000 figurant!.

FranciaParis, 14 Iunie. Un banchet s'a Me-

rit ieri comisariatului Expositie! de cà-tre comisiunile stráine, 350 de invitatiaü luat parte la acest banchet.

1). Tirard,respunzênd toastulul gene -raluluí Franklin, care lüudese Francia,roagá pe oaspeti se bine- voiascä a afir-ma nationalilor for ce guvernul Repu -blice!, farts a sacrifica nimic din dem-nitatea saü din ono.erea sa, e sincera -minte doritor de a triai in bune armo-nie cu lumea Intreaga.

Cuvintele d -lui Tirard ad fost acope-rite de aplause.

FELURIMIObicei ciudat.--In Lithuania exist&

un obicei foarte curios la celebrarea cu-nuniilor. Cand mireasa pleaca la bise-rice ei sent tot' nuntasit adunati, mamase repede la ea ei 'I da o pa!mä sdra-vane. Aceatt& palma inaintea mai mul-ter martori ente data tnadins ei folo-seete pentru viitor, caci lndatf ce seivesc nein telegeri Intre tinerií casetoriti,causa divortulul e3te gate. Mireasa de-clare cu marten! ca a fost silit& de pa-rinti se se merits), dovada palma in zivanunte!.

Comert Cu pisict. Se vede c&statu! Dakota (Statele Unite) este ame-nintat de o invasiune de un gen ca totulnod ; din causa ce pisicele nu sent Innumér tndestulâtor, eoarecii misuna,fecênd mari stricäciunl in hembarele eipocturile unde se strong grânele. Deaceea s'a crest in statele limitrofe o in-dustrie noue: exportarea pisicelor, ei laDubuque s'a ei ads doue vagoane plinede aceste animale salvatoare, care acumse vtnd pe pretul de 15 franca.

O adevarata scena de devastarea avut lot Intr'una din serile trecute laArenale centrale din Marsilia unde eraanuntat& o curse de taur'. Direttoril ne-p'atind trupa, dupe ce Incasase banit depa bilete, toreadorii refuzará se In-ceap&.

Publicul furios a aruncat cu scauneleIn arena, a smuts stemele ei steagurile,a spart o oglinde ei a sevlreit tot felulde stricäciunl. Noma! stingêndu -se ga-zul s'a putut obtine golirea sälil. Becu-rile de gaz de pe afar& aU fost sf&rimatecu lovituri de pietre.

Alanifestatie.. In Bologna, 300 destudenti s'aü adunar sub ferestrele profesorului de zoologie, d. Carlo Emery,ei, in timp de mai bine d'o jumatate deceas, In mijlocul tipeteelor ei urletelor,aü vociferat : Jos Emery! apoi l'ad in-dreptat apre Universitate undeaü fortatutile cabinetului de zoologie, f&rä, cu

toate astea, se p&trunze in muzëü. S'adeschis o ancheta.

Centenniol unui ziar. Ziarul parisian Journal des Débats n'a avut nic! odata un tiraj mare ; dar redactat decatre scriitori eminent! si de oamenlpolitici avisati, a jucat un adeverat rolin istoria acestuf seco!. Acum si -a ce-lebrai centenares.

lntr'o carte luxoase, datorite une!strálucite colaboratie se povesteete tostaexistenta sa atat de plin& de fapte.

Viata sa Intreagá, portretele atesoracart i -aü dat originalitatea, evolutiile cea suferit, rolul ce a jucat, acesta e su-biectul acestel publicatii interesantepentru literati, pretioas& pentru isto-ricf. Ea onoreazà casa el lunga serie anumerosilor set oaseetl.

AT EDITIUNE

CORPURILE LEGIUITOARE

SENATUL.edin(a de la 2 lunie 1889

gedinta se deschide la orele 2 ei 25 m.,sub presidentiad-lut general I. E. Florescu.

Presenti 77 senator'.Pe banca ministeriale d. Pëucescu.Se fan formalit&tile obicinuite.D. V. A. Urechic, raportor, da citire

raportulul privitor la legea contra cumu-lului.

Legea se ia In consideratie cu unani-mitate.

Se citeete art. I.D. P. Gradisteanu, propune un amen-

dement In sensul ca institutlile privatede credit s& nu cad& sub previziunile le-gel de fat&.

D-sa dovedeste c& asa cum e redactatarticolul, ministril ail dreptul de a comitemulte abuzur'.

Art. 1, dupe o discutie la care iaü parted-nil Pëuces3u, Urechie si Gradisteanu, sevoteaz& Impreun& cu amendamentul d-luiGr&disteanu.

Se citeste art. 2.D. Urechie, tl sustine.Mitropolitul 111oldovei , multumeste

d-lui Urechie pentru grija si solicitutineace a arëtat clerulut.

D-nil Gradisteanu si Ciimeseu, pro-pun amen damente.

D. Flondor, ataca pe d. Urechie pentrumodul cum a redactat proectul de lege.

D-sa cere s& se voteze art. 2 ast-fel cuma fost adoptat de Camera.

D. II. Raeota, e de aceiasl opiniune.D. Urechie, d& explicatiuni.

CAMERASedinta de la .2 Iunie 1889

Sedinta se deschide la ora 1 ei un startsub presidentia d-lui Ilariü Isvoranu vice-presedinte.

Rêspund la apelul nominal 102 d-ni de-putati.

Se Indeplinesc formalit&tile obicinuite.D. Gr. Chrl6senghi asupra sumarulul

zice c& eedinta de eri nu s'a prelungit inmod regulat.

D. Ilariu Isvoranu g&seste de cuviin¿&a rëspunde printr'o vorb&... de spirit defelul cum face d-sa de ohiceiü (?)

Sumarul se voteazt}.D. Gr. Chrissenhi retnoeste douë in-

terpelari ale sale.D. I. M. K. Epureanu raportor, d& ci-

tire proiectulul de buget pentru veniturilesi cheltuelile t&rgului de r&m&tori de laTurnu-Severin.

Se :a oroiectul de buget In considerare siapol se pune la vot tr. total.

Rezultatul votuluiVotan 89

Bile albe pentru 83Bile negre contra 6

D. Ion Lahovari, raportor, d& citireproiectulul de buget al ministerulul de ex-terne.

FOITA ZIARULUI =EPOCA»

(58)

HECTOR MALOT

DR EPTATE I

Partea III.VIII

( firmare)

A murit dupe cease sttptemant, $ipanas mai acu'mf rasm&sese o indoialedace murise de friguri tuberculoase,sad de frigur! tifoide.

Dupe simtomele ce le presinta telmai mic sunt sigur c& frate -sea a meritde frìgurititoide. Fiind data forma gra-vé ei hyperthermie infectioase ce s'aaratat la ces mal mare, forma pe carepar -ca vrea se o is boala si est l'alt, amceutat lai Intrebuintez doctoril antiin-fectioase, mat mutt ei mal bine de catIntêia oare, Band de opt zite de Gandtin frigurile vil, amorti..rea, geese pa-chete de calomel In pulbere de cate 10centigrams, adice 60 centigrame, ei iataundo stem. Acum....

Dar la acest cuvint, Dayous II taieorbs :

Acum, scumpe Sanie!, zise el euzimbetul saú eel mal politicos, cred c&tir fi bine s8 ne lass singurl; stim ce

grozav dialectician erti, ce putere ai indiscutie, cum Inchizi gura a.d \'ersarilord -tale; de sigur daca te vom asculta, nuvom paistra initiative noastre nici libe-rut nostro arbitro; $i Hind -c& nu ne atchemat ca së dal opinia d -tale, lase -nese ne talmacim Intre noi. Dupe aceavom vedea dace poti fi de pererea noastra sad ba.

Sanie! n'avea de cat se se supue.Veti suns, zise el, aretand soneria.

Dayons, care se sculase, Il Intovárteipane la ilea, pe care o Inchise el Insuef;apoi ducandu -se la o alta usai o deschisesi sii uit& dace nu'í niment in odaia dealàturea, apol inchise ei usa acea ei saiIntoarce la sobä, undo Aucamp stateain picioare ei se Ircälza.

Staten fat& lu fats, uitandu- se unulla alto!:

Se mire de diaree, zise Dayous.Cu calomelul lu!! zise Aucamp.Ai vëzut ala Indaratnicie intro

ideeNe mai vézut lSi e fiul sea vitreg.Tot ala ar fl si cu flu! sea propriü.Far& Indoiala; numat situ'itia ar fi

mal putin grea pentru denso. Ill Inchi-pui cum o se mal strige lumea dace,cum cred, bietul copil va muri?

Ce '1 drept, aceste clouaz morti a-propiate vor da lot la btrlel!.

Ce trist& party a unei situatil stetd:3 strtilucit& 1

Zeta, n'ae vrea se fill In local lui,seracu.

Nict etl.

Si amandol simtire. multemirea unoroamenl cara adesa ors dorisere sé fieIn locul acela ei In acea situatie str&-lucite.

Iati onde duce teoria la un om fa-natic!

In adevér pe când Sanie! era un teo-retician, un Invatat de laboratoriü, inochit for ce! putin ei eraü clinician!,practicantl. De acolo deosebirele dedoctrine despre care vorbise femei lu!ei pe care el se intemeia spry a face senasca discutiti ei de acs lumina.

Aeezendu -se tang& masa, Dayous le-ase caietul de note ei 'I tercets la lu-mina Tamper.

Lunn temperatura diminetel, 390 5;temperatura sere! 400 5; Marti, dimi-neata 40° ; seara 410 .

In ace! moment, Aucamp Il Intre-rupse:

Uitel ut' della Rabbici! zise ducan-du-se repede spre un mare bas reliefde faient& smrltuita, aninat pe pareteIntre doue ferestre.

Nu '1 privi Ipse melt; se Intoars lasobo.

Numal o copie ; cunosc originalulcare e la «Gabinetto artistico» de laPerussa.

Poate l'a cumpërat barbatul dintal.

In tot cazul asta do vedeste, cea cee etiut de mutt de altmintrelea c& bogaria nu dà pricepere artistica.

Dayous urma cu citirea caetului:Mercuri dimineata, 400 5, seara 41..»

Nu 'I mare variatiune.-- Avem a face eu un bäiat de 16 an!

ei la dansul Insmmnarea prevestitoare ahyperthermie! nu poate fi tot ala degray& ca la un om mai In virste.

Cati ani crei! se aib& mama?34 sari 35 cel must.E Inca bine, zed!Cum darcu a luat'o Sanie!?Are tot - d'auna un noroc extraor-

dinar. Acum are de gand se face. poli-tic&.

Si al se vezi c'o se isbuteasce.De aie! se näscu o mica discutie asu-

pra politice! In care el g &sire cä am totaceleasi ids!.

Apol Dayous scoase ceasornicul:Seapte ei 401 Trebue se fie la t) si

20 la Paris.Trenul urmetor vine la 9 si 50Ar fi prea tarzid. Avem o prim&

representatie asta seara. Cred ce vornavea un succes mare. Na voi se lipsescla sfereitui actului inter.

Aucamp zimbi:Te Invidiez,

Cea ce invidia confratelul sea, erad -soara Gibassier, de la teatral desBouffes, care In câti -va an! mancase lu!Dayous mal multe sute de mil de frc.

Acesta release caetul; repede gi cu ollogic& stranse, discutare diagnosticul ;

tipo: dupe ce se intelesera asupra pronosticulul, nu mat remase de cat sestabileasc& tratamentul.

Imi pare, zise Aucamp, c& pentrua lupta cu energie contra hyperther-mie!, trebue sai intrebuint &m aparatuld -tale refrigerent.

Aceasta era o politetä pe care Aucamp

o f&cea confratelul séü care Inventaseace! aparat, ce cäzuse acum in uitareas a c& nici inventatorui nu '1 ma! in-trebuinta.

---Nu cred c& 'I cazul de a'1 aplica, ziseel; mat bine ar fi chinina In dose mari.

Rëspundea politele! lui Ancamp prinalta polstete, ceci Aucamp inventaseace! mod de tratament, in contra ceruiase ridicase Dayous alt& data.

Cu toate aceste Aucamp nu'l primi eiet se ;.lnvoir& asupra tratamentulul cuquinine ça de obiceiü.

Cand miscara soneria, Sanie! sosi cuo grab& care arata nelinietea lut.

Dayous lue cuvêntul ; cand vorbi desuprimarea calomelulul, Sanie! voi sediscute:

In interesul copilulul, zise Aucampei in al d -tale, crede -me, fasi calomelut.

Dar daca l'as putea scapa cu calo-mel ?

-- Nu te expus:- sï '1 perii, c&lcandregulele prudentt!.

Et voir& se salute pe d -na Saniel.Dayous o linieti prin cate-va cuvinte

de Incuraj are :At! vazut zimbetul co care ne a

primit copilul, zise el; Sanie! ve va ex-plica c& acesta e semnul aproape s igural une! fericite schimb&rï.

( Va urma)

r

D. M. Cogalnieeanu vorbeste In discu-t.iune generala si regrets c& d. ministru deexterne nu este prezent. D -sa 'ice cA artrebui tnflintate consulate la Brasov, Or-sova, Suceava, Cern &utl, unde sunt o mul-time de romani.

1). presedinte at consillului rëspundec& va c &eta sé multumeascA pe d. Co-gAlniceanu.

D. N. lonescu vorbeste to politica exte-rioarA si se apucA la ceartA cu d. Catargiupe care 'I acuzA cA ei -a adus pe sub- secre-tarul de Stat ca se '1 sulle ceia -ce are serespunz& la intreb &rile sale.

D. presedinte al consiliului se scoal&incepe se face eu degetul d -lui Nicolae

lonescu. Acesta lipA, d. Catargiu ràcneste,majoritatea si minoritatea se constitue Indoue tabere dusmane, tntéia urla, a douae indignata.

La ora 3 d. N. lonescu sfarseste.D. presedinte al consiliului, zice cA

d -sa nu va urma pe d. N. Ionescu feind-c&Camera ride, si tara pl &teste. D. Catargiuse piange cA d. lonescu ti face zile friptede cand e in Camera. La chestiunea ce 'tpune d. Ionescu cand va li résboiú, d. Ca-targiu zice cA nu se va gasi un singur omin Europa care se 'i rëspunze. Réspundeapoi d -lui lonescu in privinta neegalit&tellefurilor comisarilor militari in strAinA-tate; unii din acesti comisari sail atasatlmilitari at1 declarat cA nu vor de cat odiurna de 5000 lei pe an, cum e d. Vasescude la Paris. -In privinta politicel exteri-oare a guvernului, -d. presedinte al con-siliului repetA declaratia facutA la venireasa la putere cA va urma politica vechie aCerei, neutralitatea. DacA se va 1ntAmplavre -un conflict, atunci d -sa va consultatara asupra atitudinel ce trebue se se issi cu cine trebue se ne aliAm.

Discutia se tnchide.Se pune la voi luarea to considerare a

bugetulul Ministerului de Externe si seprimeste cu 94 bile albe contra 18 bile ne-gre din 112 votanti.

Cap. I se voteazA far& discutie.Cap. Il si III (cheltuell diplomatico) se

voteazA to urma a cAtor -va observatii (A-cute de d. M. KogAlniceanu.

La cap. IV, d. M. Cogalnieeanu are un a-mendament care e respins de comisia bu-getarA dar s'a restabilit soma de 3,400 leila coi 5,000 pentru delegatiunea in comi-sia europeanA a Mutare' si pentru naviga -tia Prutului.

D. G. Paladi, întreaba cum st& aface-rea cu navigatia Prutului.

D. Lascar Catargiu, rëspunde cìí s'ahotArit ca Prutul sé se fata navigabil si lalucrArile acestea sunt asociate Rusia, Aus-tria si Romania. LucrArile vor costa600.000lei si fie -care putere va da câte 200.000.Ceia ce promite d. Catargiu sé fata este séreinceapa negotierile cu Rusia si AustriaIn aceastA privinta.

Amendamentul d -lui M. Cogalnieeanuprin care cere restabilirea sumei de 20 400lei pentru delegatiunea In comisiunea Du-nAreanA, se pune la vot cu bile.

Rezultatul votululVotantï 124

Bile albe pentru 40Bile negre contra 84Amendamentul se rdspinge.D. G. Paladi, propane un amendement

pentru Infeintarea de consulate la Cer-nAuti, la Brasov si Chisills.ú.

D. M. Cogaii:iceanu, sustine acest a-

D. P. P. Carp, vorbeste contra supri-màrel consulatelor de la Budapesta si Ode -sa find eA aceste consulate sunt foartetrebuincioase pentru comerciantii romanisi pentru tote romani' in genere care aúnevoie de traducers din limbile streine Inromana si vice- versa.

Terminand d. Carp se mira prin ce efectoptic o chestie asa de mica a putut luaproportiunile unul munte In ochil d -luiM. Cogalnieeanu.

D. M. Cogalnieeanu zice cA posturilede la Pestasi Ocl,sa sent mai mult posturlpolitice de cat trebuincioase romAnilor.

Aceste posturt sunt trebuincioase maimull la granitele Cerei noastre.

Amendamentul dlui Paladi se pune lavot ou bite, dupe ce e respins de comisiabugetar &.

Rezultatul votululVotanti 118

Bile albe pentruBile negre contraAmendamentul se rdspinge.

Cap. VI, VII, VIiI, si IX se voteazA cuiuteala trenului «Express - Orient ».

Se pune la vot bugetul to total.

Rezultatul votulul

5266

Votanti 84Bile albe pentru 76Bile negre sontra 8Bugetul Ministerului de externe se vo-

teazA.D. C. Olanescu, raportor, d& citire

proiectului de buget al Ministerului lucr&-rilor publice.

D. M. Cogalnieeanu vorbeste in discu-tie generala.

La ora 5 sedinta urmeaz &.Plaivaz.

ULTIME INFOII.IIIATIENI

0 persoanä in positiune de afi bine informata ne-a spvs ur-mätoarele în privinta situatiunei:

Criza guvernamentala va is-bucni mati curând de cât së crede,adicä mainte de toamnä. In ade-ver, intre d. Catargiu si d. Mdr-zescu exista ast- fel de angaja-mente, in cdt prepdintele consiliu-lui nu poate se nu ia in ministerpe d. Mârzescu la înehiderea Ca-merilor. Dd. Lahovari qi, Manu/lind însë categoric in contra î.n-troducerii d-lui Mdrzescu în ca-binet, vor provoca o crizä, îndatace d. Catargiu va voi 36'0 cot,tplecteze ministerul. "

Membril clilbuluY constitu-tional sè vor întruni astri-searlt1a d. Marghilolnan.

EPOCA 3 IUNIE 3"ft=mr:9u.lm4 _ w^cv r- ,1511111111I

Azi la Camera dd. Iancovescusi Ressu sê arätaü foarte iritati,din cauza comunicatul ui ílloni-torului la adresa ziarelor oficioasezicând cä acest comunicat esteopera d-lui Al. Laliovari si seadreseazä Nationalului.

Acetì deputati ziceaü cä îs vorpläti, la prima ocazie, d-lui La-hovari aceastä politä.

D. Ion M. R. Epureanu, de-putat, va fi numit director al E-fories spitalelor civile in loculd-lui Paciurea, demisionat acurno luna.

tSuntem positiv informan ca in

consiliul de mini,stri de alalta-eriseara s'a/4 hotärît toate numirilecari se vor face, precum de exem-plu, mai multi pre fecti, vre-o 4secretari generali, doi pre fec f i depolitie ,si doi pre fecti de judete.

Aceste numiri nu vor fi publi-cate si nu vor fi, cunoscute de pu-blic si de Camera de cât Luni pela orele 4 si jum. când s firsindu-se cu bugetele-votate în bloc saii .nu-se vor declara imediat vacantecolegiile acelora din deputatï carivor primi functiuni.

Aceasta se face pentru ca dupedoue luni de la declararea de va-vante a colegiilor, se se faca noialegeri.

Dupe cum ni se afirma depu-tati cari vor fi numiti in func-tiuni sunt in numër de 10-15.

D. C. Pariano a fost numitprefect al judetuluï Vlasca.

Cu toate acestea decretul setide nulnire nu va apare in Mo-nito;'ul oficial de cat Marti, adicäa doua zi dupa închiderea Cor-purilor Legiuitoare.

XAzi a început la Senat discu-

tiunea leges in contra cumululus.

Cu ocaziunea discutiunei inCamera a bugetului minlsterulusde externe, d. N. Ionescu a fäcutun lung diseurs cerênd ca d. Ca-targiu sé spue care e politica saexterioarä.

Presedintele consiliulus a rés-puns zicênd cä pentru momentnefiind nimic prrmejdios la ori-zontul politic, România va pästrapolitica antica a es, acea a nela-tralitätes. Când s'ar intêmpla cevanu va lipsi a consulta represen-tantiunea nationalä asupra direc-tiunei politices lerci.

Fulgerul ziarul autorizat si per-sonal al d-Ior Mârzescu, Toni siN. Ceaur Aslan publica urmä-toarele apreciäri asupra svonuluicä se va numi prefect la Iasi d.loan Ventura, cumnatul d-luiL. Catargiu :

Ia orasul nostru a inceput, decâte-va zile, se circule svonul cäd. laincu Ventura, fratele sofieiprimului ministru, va ft n'omitprefect al judetului Iast.

Acest svon, rèspândit eu pre-meditare pentru a compromitepläpândul guvern conservator,a pus in grijä pe naivii cari al-cätuesc aproape unanimitatea cir-culatoare a orasului nostru, de Sinu'l de cat o inventiune iln-posibila de realizat Si care nuare alta menire de cât a artttaOrel pe d. prim-ministru cape un om lipsit de tact poli-tic, care tine se compro-mita tocmai la b6trânete.

Ori unde ar putea fi locul cum-natului primului-ministru, nulllaïla Ia0 nu. Ateest nume nuintr:t de loc in lutinanilor, d.eprine a trai purureaîntr'o atmosfera cu totul alta decät acea din capitala §i din restuloraselor tërei si de aceea, incaodatä, credem absolut imposibilao atare numire.

Ziarele colectiviste fac un sgo-mot imens si se bucura cä s'aales un colectivist in consiliul co-munal al orasulus Têrgoviste, d.Anastasescu.

Spre linistirea colectivistilor 'sasiguräm ca si carldidatul cäzute colectivist sl pria llrmare ale-

gerea rivalului sêü d. Anasta-sescu nu constitue un succes.

Comisiuneaapentru modifica-rea legei asupra crt;ditelor agri-cole din tara a fost convocatadin noïl pentru ziva de Durni-necä.

Azi ala soffit in Capitala, clic-mati telegrafic, mai multi metii-brii din majoritate.

Printre acestia se gäseste sid. N. Ceaur Asian.

Veniturile ministerulus de fi-nance nu vor veni in discutiela Camerä de cât I.uni, adicä a-tunci cänd toate bugetele vor fivotate in bloc.

Aceasta dupa cererea expresaa d-lui Vernescu.

D. D. Ilagi Tudorache, mareagricultor, a fost nurnit membrusocietar al Academiei nationaleagricole si. comerciale din Paris,fondata de ducele de Montmo-rency.

E probabil ca sä se tie sedintäsi DuminicA de la orele 1.2 pânäla orele 5.

Cititorii no§tri î,si aduc amintede un prânz pe care printul Ghe-orghe Bibescu l'a oferit d-lui Ti-rard, presedintele consiliului de mi-nistri din Franta Si la mai multimembri ai cabinetului Francez.

La acest prânz printul G. Bi-bescu a baut pentru pre,sedintclerepublicei Franceze, d. Tirard însën'a rëspuns printr'un toast in o-noarea M. S. Regelui nostru.

Aceastà lipsa a fäcut ca mi-nisterul nostru de externe se cearäexplicatiuni cabinetului Francez,iar ca re,presalii s'a decis ca pro-ectul de lege asupra ,märcilor defabrice Franceze, votat de Senat,së fie scos de la ordinea de zia Camerei.

Incidentul însë nu va avea nicio alta urinare.

nPoimâine Duminecä va avea

loc la Târgoviste o alegere pentrulocul de consilier comunal rémasin balotagiü la ultima alegere.

Candidatul liberal-conservatorremas in balotagiü era d. Da-nescu.

STIRI FINANCIARESe pare cA n'ar fi str &ine de ocre ca-

re nom negri hi orizont, cotele dince in ce maì slabe ce ne vin din etr &i-n &tate. Ziarele care reflecté gandurilecancelarului Germaniï public& deja stirlcare ail de stop a apésa asupra titluri-lor imprumutului rusesc de conversiu-ne. Ne aducem aminte cA si In anul tre-cut se intreprinsese un fel de résboiüeconomic In contra rublelor, rësboiucare a avut de efect a produce o rëcealàsi In relatiunile politice d'intre celedoué imperii de la Nord.

Anul atesta aceieasl manevre de bur-sa se reproduc. Initspri -vor ele si ma!molt incordarea relatiunilor?

Un viitor apropiat ne va dovedi re-sultatul.

In schìmb, cerealele ad cursurl malbune.

In bursa oficialA din Bucurestf s'aIncheiat graú de 57 livre cu lei 7.72 hec-tolitru.

Porumbul se cere Cu 4.50 si rapita ca14.50.

Agio s'a urcat la 30 centime. El e da-torit stirelor cam rele ce ne vin d'afara.

Schimbul asupra strainatatii conti-nua a fi acelas :

Cek Paris 100.20.« Berlin, 123.25.« Anvers,100.05.

,.La Francfort 4 0/0 am. a dat Inapol

eu30 de pfenigi,din aceasta causa acesttitlu se ofera az1 si la noi cu

In targui de actiuni, stAgnAtiune.Báncile 1010 pentru ultimo. Daciele o-ferite eu 261.

ULT1M A. ORAEnglitera

Londra, 14 Ionie. - Corespondentulziarulut «Standard» la Pesta anunt& c&ministrul apäràrií nationale din llegaria a fAcut o comanda mare de tunuri.

Londra, 14 Iunie. -Dupé «Times» re-

gale Milan a renuntat momentan de aani la iBelgrad.

F.ustro- UngariaeViena, i'e Iunie.- «Frem,ienblatt» vor-

ltind de programa partiduiul liberal dinSerbia, zice ca tonte ce s'afi petrecutIn Serbia pané acum este numat treabaguvernului sêrb, si cA prin urmare, ni-meni n'are dreptul sa se amestece la8facerile Orel.

Ziarul oficios adaogä: «lncercArileces'ar face pentru a sdruncina situatiapo iticaactu: lá din Orient, situatie caree basata pe tratatele internationale, arIntampina resistente ferme! noastrevointe de a garants interesele noastresi aie p &cif europene; caci nu se poatelasa 0rientul ca sé devie obiectul unesfantasil.»

gULETIN COMERCIALBraila, 31 Main.

Grau: 4000 hect,, 55 1/2 Ibr., 7.671 /2l0, caic; 1800 hect., 55 1/2 Ibr., 7.75lei, cale; 2500 hect., 56 lbr., 8 60 lei.caic; 6300 hect., 57 1/4 Ibr., 9le!, slep;2950 hect., 58 lbr., 9.75 lee, caic.

Porumb: 2,000 hect. 601/2 lbr., 6.25lee, magazii; 2200 hect. 59 lbr., 6 5 lel,magazit; 1,500 hect., 58 lbr., 6.20 lei,slep.

Porumb ros : 770 hect., 61 1/2 lbr.,8 lei, magazii.

Grâu : 6300 hect., 57 1/4 lbr., 9 lei,slep; 900 hect.57 1/2 lbr., 8.50 lel, caic.

Porumb : 2500 hect., 60 Iibr. 6 20*lep capot; 1400 hect., 58 libr. 5.92 1/2Magazit ; 2500 hect., 60 1/2 libr. 6.30Gaie.

Secara : 1550 hect., 521/2 libr. 4.50Magazit ; 2000 hect., 50 1/2 libr. 4.20Caic.

Orz : 3700 hect., 45 libr. 4.271/2 Ma-gazii ; 1000 hect., 461/2 libr. 4,35 Ma-gaziI.

Porumb : 3840 hect., 61 libr. 7.10Caic; 1000 hect., 59 3/4 libr. 5.90 Ma-gaziì.

VEN7ARE PRIN LICITATIEYOLUNTARA

Se vend mobile, covoare, màtasurlantice si alte lucrar; de casi, Luni 5Iunia 1889 orele 9 1/2 a. m. in StradaLipscani No. 10, apartamentul No. 14.

DESCHIDEREA NOULUI MAGASINDE

COLONIALE SI DELICATESE

Vlad mult si stìstigputin, avantagil'icotisumatoriior

T. C. CHRISTOFORL...a Marinar"

Coltul Episcopiei si Calea Vietoriei,vis -a -vis de hotel Orient

Zah &r frantuzeseZahAr cubicCafea rnartinicA cal. ICafea Rio » ILuminari Apollo verit.

n de lux cal IUnt -de -lemn francez Nisa

» grecescOrez turcesFein& de Pesta cal. I

Faina de Pesta cal. II

kilo 1 -10» 1 -20» 4» 3 -60

560 gr. 1 -65kilo 1 -40» 3» 2» 50» 60» 40

VINURI DE MASA IALESEConservate de mine In propriele mele

pivniteVin negru de Orevita vechi de 4 an!

litru 1 fr.Vin negru de Nicorestl vechi de 4

an! titra 1 fr.Vin mischet de DrAgASani vechi de 4

an! litru 1 fr.Tuic& veche de 10 an! a d-lui Isaia

I.erescu, litru t fr. si 401249 Cu stim&, C. T. Christofor.

DOCTORU"L

GEORGE C. NANUDe la t'acultatea diu Paris

Medic si sef de clinic& la spitalul Colteaanuat& clientilor séi c& 'si-a schimbatdomiciliul In strada Polonü 25.

Consultatiuni de la 5-6 p. m. 1256

DE ARENDATmdvitiPaRrolanati',

In departare de o jumëtate or& de gArilePietra, VlAduleni si Bals, eu tncepere dela Aprilie 1890.

Intinderea mosiei este de peste 3200 po-goane. Doritorii se pot adresa la d. D. C.Popescu, avocat, 49 Calea Dorobantilor,Bucurestl. 1672

PUBLICATIUNESe aduce la cuno3tinta general& c&,

In ziva de 2 Iunie viitor, orele 10 a. m.va incepe la mosia M&gure!e, judetulllfov, fosta proprietate a decedatului d.Iori Otetelesanu, dep&rtat& o ora da ca-pitale, vênzarea averci miscàtoare a-flatá acolo si compus& din mobile, o-gìinzt mese, biliard,portelanuri, arti-cole de sufragerie si altele.

DE ARENDATDe la 23 Aprilie cu-rent mossa Tissue

din plasa Saratit, districtul Bezea, si unparchet de p &dure, parte de cherestea silemne de foc tu apropiere de gara Buzeii3 ore, si de gara Mizil 2 si 1/2. Doritorii sevor adresa la d -na Ana Melic, Strada SpA-tarului No. 10. (1182)

DE ARENDATmosiari, districtul

llranaIPoda-lfov,

pissa Mosistea este de a endat, de la st'.Gheorghe viitor pe 5 sai17 ani. Doritori!se vor adresa la comptuarul d-lor N. Glier-muant si ill In toate zilele de lucru intreorele 3 si 5 d. a. 1276

ANU NCiUAducem la cunostinta onorabilulul

public care doreste a vizita b &ile de laStenie, cà avaria o vila in interiorul BAIfor coestruita Inch di n anul trecutcom-pus& din mai multe camere complectmobilate situata pe o pozitie din celemai frumoase.

Doritorii care vroesc a avea camerecu luna sari cu sezonul se pot adresapentru informatil la sub- scrisit proprie-tari In T. -Ocna.

1:58 Petre Munteanu et ßi.

ANUNCIU IMPORTANTAdeveratul isvor de tamaduire

la baile de la [ acui SaratLa Grand Ilotel du Bo^levard de la

aceste bal, situat la coa mal frumoasapositie, in fata gradinel statulul, segaseste in 1 -iul si al Il -lea etagiü celemal curate camere, bine mobilate, ser-vicial prompt, preciurl moderate. Larestaurantul hotelulul se gasesc celemal alese mAncArl, preturl moderate,curätenie complectA. itog pe onor. cli-enti a mL avisa mal Inainte spre a leangaja camerile dorite de d -lor. Seso -nul bäilor incepe de la i Maiú.

Cu stima.. C. POPESCL'. propr.Calea slogala, Braila.

BURSA DE BUCURESTI2 lunie 1889

4 0/0 amortisabila .

5 0/0 amortisabila .

5 0/0 funciar rural.7 0/0 funciar rural.7 0/0 funciar urban6 0/0 funciar urban5 0/0 funciar urban6 0/0 urbane Iasi. .

Ranci Nationale .

DaciiConstruclüNa¢lonala asigLondra 3 lunfLondra chequeParis 3 tuaiParis chequeBerlin 3 lunfBerlin chequeAgio

. 85. 1/4

. 96 4/8

. 981/8

. 105 114. 105.102 1/2. 95. $2 112.1009261125

. 23725 12 1/2

. 25 2599 60

100 221/2122 80123 25

35

BURSELE DIN STREINATATEBURSA DE VIENA

13 lun'e 1889DeschiderNapoleon .Imp+ ; ial . . . .

Lira turceascaArgini contra harte.Rub.bar. numerarActiu. Cred.- AnstaltRenta har. austriaca

» aur austriac. .» aur unguresç .» arginl austriac

Sch. p. Londra la v.» p. Paris la ved.» p. Amsterd. v.

p. Belgia la v.Bancnole italien» .

13 Ionic 1889ea Inchiderea

9 49 Napoleon . . . . 9 509 71 Imperial . . . . 9 72

10 71 Lira turceasca . 10 7e100 Argint contra Marti. 100124 Rub. har. numerar 123304 50 Actiu. Cred: Anstalt 30381 70 Rentahar.austriaca 84 4099 10 » auraustriac . 99 40

10 60 » our unguresç . 101 3085 40 » arginl austriac 85 10

119 30 Sch. p. Londra la v. 119 5047 10 » p. Paris la ved. 47 5098 70 » p. Amsterd. v. 99

p. Belgia la v.47 20 Bancnole itanene . 47 4u

BuRSA DE PA S I BIiRSa DL LONDRA13 iunie 1889 10 lunie 1889

Rentafrancesal'A% 101 52 Consolid. engleze '99 1/4Ren ta francesa 3 86 30 Act.eancei Romànd 9R. romana per. 5% 99 Schimb p. Paris. . 25 48italiana . . 96 87 » p. erlin . . 20 59lmprum. grec. 1879 50>! » P. Amsterdam. 12 03lmprum. grec. 1881 475 --- 'O°° --Banca otomana . 535 BURSA Dt BRLlNDatorla Bgvpt. 6% 468 13 lunie 1889Sch. p. Londra la v. 25 18

» p. Viena la ved. 208 25p. Amsterd. la v. 207

» p. Berlin la ved. 122 31» p. Italia la ved. p. 1/8» p. Belgia la v. p.1/16

niliffiIMMI11S- ]OC1Yr'J'.-CLS.X:Lt

BURSA DE FRANKFORT S/M

13 iunie 1889

VALORI ICursuzilei

Ren. rom. amor.5 %I 97 95

DesehidereaRubia hàrtie nume. 211 50Disconto Gesellscha.232 50

13 iunie 1889InchidereaNapoleon . . . . 16 25Renta rom. amor. 97 20

» rom. C. F. R. 6% 107 405% 101 70

impru. Oppenheim 104 50» munici. Bucur. 97

Disconto Gesellscha. 226 50Schimb p. Londra. 20 36

» p, Paris. . . 80 0p, Amsterdam. 168 55

» p. Viena. . . 170 30Belgia

» p. Italia . 80 45

BOALELE SIFILITICENEPUTINTA BARBATEASCA

VindecA dupa cele mal noi metoderadical fArA durere si tmpedicare, dupéexperienta de 18 an!. Specialist In boa -lele lumestl.

Ir T HORStrada Emigratu No. 3, intrarea

din talea Victoriel prin strada Sf. Voi -vozi. (Tramvay.)

Consultatii de la 8 dim.seara.

Loc separat d'asteptarecare.

pQna la 6

pentru fie-107

411111111111111111111

D. R. ROSETTI,A.VOCAT

S'a mutat. Stacli. Primaverei, 12

VASiLE VINESDotter Yn drept de la facultatea din

ParisADVOCA"s'

1262 58, Strada Scaunele.

1 //.///%

Ape minerais naturali admise prin Spitaluri.pentru affeepünilo cñllor digestive,saint-Jean grautñtilnr rie stomac.

Précieuse pentru Fiere, platrñ la fient, aerati lestomaci ec& qi piatti bn bñ ice adulai

pentru eonotlpatluat, netdfrRnaren adnhü, platvII,Désirée collet la riruaohl, bulla udului,Depositul Apelor mtueralo In tate pharmaolalo

Forte plicutñ ln baut abnruri sen eu beuturl oraluare.Ui bntelei pe ¢I. t

( aueletA Generale a VAIS (Ardèche) In Franche,'

/1i1

4 EPOCA :, 1LNIE

CASA DE SCHIMB 162

s. m. FERmoStrada Lipscani, No. 23

lampera si vinde efecte publice si faceor-ce schimb de monezi

Cursu 1 E3 uouresti2 lunie 1889

- nm....y ..nIMMIw,.re.5 010 Renta amortisabila

t9 /i. V5'nd.b 0/0 Renta perpetua 97 98e 010 Oblig. de etat 10i

0/0 Oblig. de st. drum de fer7 0/0 Scris. func. rurale 1065 010 Scris. func. rurale 57 3/47 0/0 Serie. func. urbane íG56 oie Soria fune. urbaneb 010 Scris. fune. urbane5 0/0 Urbane Iasib O/IQ ImprumutuI comunalOblig. Casei pens. (lei 10 (lub.)imprumutul eu premieActiuni bancei nation.Actiuni Dacia- Romania.

NationalaConstructiuni

Argint contra surFiorini austriaciTendinta fermi

195 1/4 95 11282 1,2 8388 1/2 8, 1/4

!40 24545 11,,0

1000 1010260, 265240 242

120 12220

212 212

i00112

1051;298 1l4

10312

ay4-:' '.. ¡ S ./ w!ï ` . : ,

C OCOLAT E NPARIS

CEA MAI MARE FABRICA DIIY LUME

Diplome de onòre la toste ExpositiunileVenzaica ZlI11lC1 llltrece X0,000 Kilograme

IE

Se gâssesce la principalele Magasine de Confiserie si bAcânie

CASA DE SCHIMB 805

MOSCU NACHMIASNo. 8, in polotot !','aectpele Dimilrie Ghika

sir. Lipscani, iu lacia noei cladir Bancei Nalwnal.¡Dacia-Bomdnial

Cumpéri si vinde efecte publica si face ori-ceschimb do moneziSucuresti

Cursul pe ziva de 2 lunie 4888INKaorM....ai=m1MI o

Cump. Vinde96 3/4 97 1149" % 98 44

100 3/4 VII 1/4

88 3/4 89 %250 255106 101 1/2

97 1/2 98 1/494 3/4 105102 % 108

9:, 95 1/28 +/y 831U115 101582 8713 15J2 3626 5840 4528 3268 7318 y4 22

5 15212 214123 125

1099 100*100260 265

4 % Menta amortisabilab Renia amortisabila5 romana perpetua6 Obltgatlnni de stat [Convrar.5 Municipale10 fr. ,. Casei pens. [300 L.]7 sa% Serins' rurale

7 y urbane

6 las!Actiuni Banca Nationala'3 % Losuri Serbesti cu primeLosuri cu prime Emis. 1888Losuri crocea rosie italiana

crucea rosie Austriaca cu prime, crucea rosie Ungara cu prime

Losarl Basilica DombanOtomane eu prime

lm. ça prime Bue. [20 lei)Aur contra argint san bileteFlorini Wal. AnstrlucMarci germaneBancnote francese

,, italianeRuble !Axile

Cnrsul este socotit in air

NOUILE LOSURI

CRUCEA ALBA HOLANDEZAAU ANUAL 3 TRAGERI CAS'fIGATOARE

BOGAT ASORTATE CU CASTIGURI PRINCIPALE

Dintre care in numerar Aur

FRANC! 400.000, 200,000, 100,000!Toate cdstigurile se platfr.sc fara riiciuii scazamînt(ea ntragérelltata

I AUGUST 1889 ST. NOFCea mai

iragérepiataCu

Câstigul principal de 400,000 franciGel mai mie eâstig urcêndu -se de la franci 28 la franci 50. Or ce

perdere este imposibilä fe;tá eu p »etul actual.

A ^este losuri originale fiind sigure si câstigatoare,suntrecomandabile sise pot gasi la toate casele de schimbpe preciul de lei 29 lei, precum si prospecte gratis.

1260

STAI3ILIMENTUL , ,JOCKEY"66, STRADA CLOPOTARU, 66

Sub - semnatul reînoeste comunicareaca, operatiele stabilimentului seu pentru:Primirï de mi apre întretinere (2 lei pe zi)Desfaceri vênzlzri in comision, de cal tni-su ri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfa-catoare resultate celor ce s'au servit deinterventiunea stabilimentului seu.

In ori ce moment se gaseste de vênzare cu preturi mo-derate, cai, trasuri, hamuri, etc.

In cazuri de convenienta, sub- semnatul face cumpa-rari definitive.

Bucuresti, Marcie 4889. LANGOSY

,r

x

EU, ANNA CSILLAG

Cu perul colosal Loreley 'de 183' c. m.Eu l'am obtinut in urma Intrebuintärelde 14 lunl a pomadel inventate de mine,ce este singurul mijloc In contra cade-rei pêrnlul si serveste pentru activita-tea cresterei lui, la Intärirea ridicinelea activeazä la bärbatl cresterea plinaatai viguroasä a barbel si deja dupe oscurtä intrebu intare di atát përului dincap cat si din barba o lucire si plina-tate naturalä si preserva përul de Inca-runtire prepitä panä la adinci hätrènete.

Pretnl unui boreanas 5 franc'

CSILLAG & COMP., BUDAPESTADepoul general pentru Romania se gä-

seste numai la d. LERAT, inginer, Bu-curestl. A se adreda la Agentia Havas36, Calea Victoriel.

:.t.J1427.`:71w°.'A,'aY1:77-21 M .

GAIA MIFGASZEWSKYStrada Politici, 4

BASIN DE VARADeschis in toate zilele de la 6 ore

dimineata pana la 8 ore seara. Intre10 si 12 ore a. m. basinul va fi reser-

:, vat pentru dame.In timpul rece basinul va fl In-zit.

Pretui une! bä)80 baril. Un abona-ment de IO bai left.

URMATOARELE PREPARATE COMPUSE DEFARMACISTUL

DIMITRIE G. GHERMANIBUZEU

Se gäse$te In Bucuresti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union stradaAcadtimiel, precum si la principalele

Apa dantrifriceare proprietatea de a fntari gingiile,lace se dispara rosata gingiilor si san -gerarea lor. Intretine curatenia si facese dispara piatra si mirosul gurel; ase -menea se recomanda ca gargara pentrudurere de gat, anghina sl inflamatiu-nile gurel. Sticla costa un leü.

Pomada de Chininaimpedita caderea parului si '1 lace secreases. Borcanul 3 lel.

Pomada VirgineaBorcanul 1 leu

Cosmetic VirgineaBorcanul 1 leu

Coldcream Virginiacurata pistruele si cosil, inmoae si In-frumuseteaza tenui. Borcanul 1 leú.

Eau de Cologne Virginiatriplu destilat 2 lei flaconul

magasinuri din România.Prafuri albe si rose de dinti

are proprietatea de a fntari gingiile siface se straluceasca dintil. Cutia 50banI, I leu, 2,50.

Apa de Chininacurata si Impedita caderea parului.Flaconul 1.50.

Pudra Virginianu contane nici o substanta vatamaloarepentru facia si dantura, adita sararde depinmb, mercur, dupe cum sunt preparateaproape toate pudrele. Este racoritoare.A lbeste si fnfrnmusetcza facia. Pretul 3 1.

Pasta pentru dintiare proprietatea a albi si a ceda luciulsmatului dinlilur. Cucia 2 lei.

Pudra antisudoricaaceasta pudra are proprietatea4 d' mic-sora naduseala picioarelor si a nimiciurftul miros produs de asudeala. Cutia1 leu 50 banc.

971túL? ,m.e.,.ie; ATTFEIKI53E152:Min -s

HOTEL VICTORIAFO ST CARACAS

BUCURESTI -- N. 4, STRADA SELARI, N. 4 -- BUCURESTI

Restaurat si mobilat cu eleganti din n0ú, situat in centrul CapitaleI si al ComerciuluI,precum Camera si Senat, Banca Nationala, Creditul Fonciar, Rural si Urban, Posta cen-trali etc. Compus din 32 camere, cu preturi foarte moderate spre concurenta tuturorHotelurilor.in acest Hotel este $i o splendidi Cafenea si Restaurant comercial, aranjate din nod,Consumatiunl fine, i preturi moderate, mai multe Jurnale latreine si locale, Muzica na-tional& In toste serie, conclus& de simpaticul artist Roman Tache Tomescu.Directiunea acestui Hotel si Stabiliment s'a Incredintat d -int Tasse Georgiade fost di-rector si casier al principalelor Hoteluri din Capitala, si care roagi pe Onorab. sa clien-tela al reincureja, asigurandu -le promtitudinea Serviciulul si curaçenia i xemplari pecare a dat In tot d'auua probele cele mai frumoase.

1105 Rëmaind cu toatü stima T. G.

INCERCATI NOROCUL !Aceasta ocasie ve este data numaipana la 25 Iunie a. c.

Un leu poate se produca in putine zile or -cui20,000 LEI

precum si alti 40,000 lei impartiti in 100 cals -tiguri diferiteIn conditiunile de mai jos

numai la prima casä de schimb «LA BURSA» din Strada Lip-scant l0, coltul Palatulul Dacia- Romania No. 1, se poate adresa,ppani la 15 lunie a. c. st. v. a At onor. public cat si d -MI vènzä-torï de bilete de loterie spre a cumpéra bilete In folosul SectinnelRomane la Expositia Universala din Paris 1889, si ast -fel estedata ocazia or -cul së foloseascä 20 lei pe zi, cu putina ostenealasi cu un capital nelnsemnat de lei 100 numai

COND1TIUNILE SUNI:Pentru 120 bilete de loterie platiti numai 100 Lei

58 » » 50 »» 23 » » 20 »» 11 » » 10 »

Cutupt;rittoril de sume mal marl pot comta si pe alte avantagil.Preturile acestea surit atát pentru Capitali cat $i pentru toati

tara, si or -ce comanda se efectueazä franco sl netto de spese, tri -mitdndu -se valoarea aicl cu mandat postal.

"4,iir:Wir.; 'i'raF[n;r:!Sn =-:Vny, 'ti.R.= i"_°.`l:-sïñï:.x=7,c.et .Atelier pentru niodalatiune de incalzit central

calorifer si ventilatiune

FRANT CARLY

L_-MIN-1 Ii=r

BUCURESfi1 '

STRADA SATURN, 23(iSvon)

Esecutare de constructiune in fer, lucräri de lacätuserie fina si de bina,scAri splendide de fier forgat, paratonere, etc. etc.

Macine de bucatarie in diferite mariml si imbracate cu etc' de porcelanFerärie pentru usi si ferestre, mánere de alami, bronz, nichelate $i argen-tate saiï aurite pänä la calitatea cea mai fini.

MARE DEPOSIT DE DIFERITE MOSTRE 1259

X X X XX

RECQMANDAMLEGATORIA DE CARTI

x PEPILSTRADA BISERICA IENE! No. 10, CASA BISERICEI DINTR'0 11

BUCURESTIX In acest atelier se esecuta ori-ce iucrari de Le-X gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonaggi, ase-

manea efectueaza Registre do Comptabtlitate,Carti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca-dre de ori-co marime si liniatura mecanica ou pre-alurile celo mai moderate.

XX

X

XX

XX XMAGASIN DE LINGERIE ;á

LA ORASUL VIENACwl.orli ñ '

A V I L'r

DE VIENNALib.vis-k-,;,

Soceor.0112161151..;$.

. ;

Recomandam onorabi:ei noastre clientele pentru le[tinatate ni eolidltate urma- ` s 1toarele noutatl: ;Rufarie pentru Doamne si Domni. Flanele, camasI $i ismene de lana dupe ,Pete de masa, servete si prosoape de panza. sistemul profesor. Dr. G. Juger. V,Olanda veritab. de Belgia si Rumfurg Gulere si mansete de olanda ultimu fason. ti':Madapolam frantzuzesc de toate oalitatile Mar asortiment de cravate ultimu faeon. ; ,.si litimile. Corsete frantzuzesti eu balene veritabile. i':Batiste de olanda ei de lino albe si colo- Trusouri complectepentrunanti. 5rate. Trusouri pentru pensionate, ote-

luri si restauranturli.CiorapideDamesiDomnide Fil d'Ecosse,de bumbac, do lana si de matase.

Avem onoare a informa pe clientela noasträ ca a aparut Catalogernostru ilustrat si va fì triinis ori -cui va face ce-rare.LA ORASUL VIENA

Calen Victoriel, Palatal «Dacia- Romûnia» vis -a-vis de Socec

.`C (riese laMAX FISCHER

GALATZI STRADA MARE, 29fiind asortat In tot -d'a -una cu 20 pa-na la 30 Instrumente. Plata si In cas-tiuri.Inchiriere de Pianine In tostatara. Pretura curente ilustrate francodupe cerero.

AIVIZiiat =2.5 LAS

TipogrulEia C. C. f3avoiu

COMPANIA GENERALA A CIONDUCTELOR DE APA(SOCIETATE ANONIMA) LA LIÈGE (BELOIIA)

No. 47.BIUROUL iN BUCURESTI, STR. BREZ0I4NUNo' 47.

STUDII, CONSTRUCTIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZPRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.

LUCRARI IN FER CU CIOCANU, ATELIERE DE CONSTRUCTIEMOTORI HYDRAULICI, GAZI, ROBINETE, SFREDELE DE FANTANI,

-- GURI DE FOC --CONSTRUCTIE DE UZINE DE C AZ

SPÄRGÉ TOR DE COKE, POMPE CU GUDRONIncalzire cu ahuri, T U E3 U R I cu elete si obicinuite

Medalie de argint: Paris 4878, Medalie de aur: Amsterdam 4883, Anvers 4885.Medalie de aur : Craiova 4887.

977

7iparlit coa caracal. Ch. LarWMua -CIe Parie C1 iran.t re ieponisabil V.P.Gheorghir