STEPHEN

KINEHutezrr/ aq&i-

Deyeze thuEdilia a II-a, revizuitd

Traducere din limba englezd

Mncea PntcAJau

NEMIRA

CUPRINS

Notd asupra edipiei

Nota autorului

Prima prefaltr

A doua prefagi,

A treia prefagd

cv..............Ce este scrisul..........

TRUSA CU SCULE.

DESPRE SCRTS

DESPRE VIAIA: TIN POST-SCRIPTUMMai mult, Parrea I: Uga inchisi, uga deschisi............................Mai mult, Partea a II-a: O listl de ci4i.............

5

9

fl15

t7

79

r02

107

135

241

2s9

273

CV

Am fost f.oarte impresionat de autobiografia lui Mary Karr,Clubul mincinoSi.lor. Nu atAt datorite ferocitafii ei, a frumuselii ei

9i a incAntdtoarei stipAniri a limbajului neaog al autoarei, cit da-

toritd totalitdpii ei - Mary Karr e-o femeie care-gi aninteqte totaldespre primii sdi ani de via1i.

Eu nu sunt a$a. Am avut o copilerie stranie gi zbuciumati,crescut de-un singur pirinte, de mama, care, in primii mei ani de

viagd, a dus un trai nomad gi care - dar nu sunt intru totul sigurde asta - ne-a trimis o vreme, pe mine gi pe fratele meu, la unadintre surorile ei pentru cd, in perioada aceea, era economic gi

emolional incapabih si ne poarte de grije. Poate ci nu ficea decAt

str fugi pe urmele tatdlui nostru, care-a acumulat tot soiul de fac-

turi gi-apoi gi-a luat tllpigila pe cAnd eu aveam doi ani gi fratelemeu David, patru. Dacd aqa au stat lucrurile, ciutirile ei n-au avutso4i de izbbnde. Mama mea, Nellie Ruth Pillsbury King, a fostuna dintre primele femei emancipate ale Americii, dar nu fiindcl;i-ar fi dorit ea asta.

Maty Karr igi prezintd, copileria intr-o panoramd aproapeneintreruptd. A mea e-un peisaj incelogat, din care amintirilerisar ici-colo ca nigte copaci izola1i... din aceia care par cd, ar vreasI te apuce gi sI te infulece.

Ceea ce urmeazd sunt cAteva dintre amintirile acelea,pigmentate

cu instantanee din zilele pulin mai coerente ale adolescengei gi ale

22 STEPHEN KING

primei mele maturitfii. Aceasta nu e o autobiografie. Este mai de-

grabl un soi de caniculurn aitac - incercarea mea de a artrta cum s-a

format un scriitor. Nu cum afost format un scriitor; nu cred ciscriitorii pat primi o formare, nici dattr de imprejurdri, nici dinproprie voinll (chiar dacd aqa am creztrt cAndva). Dotirile suntcuprinse in pachetul original. Dar nu e vorba de inzestrfi iegite dincomun; pdrerca mea e cX sunt mulf cei care au, fie gi numai informtr latentd, talent de scriitor gi povestitor gi ci acest talent poate

fi consolidat gi rafinat. Dacd nu aq fi convins de asta, a scrie o carteprecum cea de fald, ar fi o pierdere de timp.

Aga mi-a mers mie, nici mai mult, nici mai pugin - un proces de

cre$tere dezarriqtlatin care au jucat roluri diferite ambigia, dorinla,norocul gi pulinul talent. Nu vi striduili si citigi printre rAndurigi nu ciutafi un fir cilduzitor. Nz existi fire - doar instantanee,mqoritatealipsite de un punct comun.

1

Prima mea amintire e ctr-mi imaginam ci sunt altcineva - imiinchipuiam, de fapt, cd sunt Fo4osul de la Circul Fralilor Ringling.Asta se intAmpla pe cAnd locuiam in casa mitugii Ethelyn gi-a un-chiului Oren din Durham, Maine. MituEa mea i9i amintegte episo-

dul destul de bine gi zice cdaveamdoi ani gi jumitate sau poate rei.Gtrsisem o cdrnmida de beton intr-un coll al garajului gi reugisem

s-o ridic. Am tras-o incet-incet pe podeaua de ciment neted, numaici-n mintea mea eram imbrlcat tntr-o piele de animal (leopard, pro-babil) 9i duceam clri"mida fdrdgreutatedintr-o parte in alta a arenei

circului. Publicul numeros amu[ise. Cercul sclipitor al unui reflectordbalbestrui tmi urmirrea remarcabilul progres. Feple lor stupefiatespuneau totul: nu mai vizusertr niciodati un copil arit de incredibilde puternic. ,$i are doar doi. aniloa murmurat cineva a neincredere.

Nu gtiam ci in partea de jos a cdrimizii igi construiseri viespileun cuib mic. Una dintre ele, nervoast probabil pentru cd fusese

MISTERUL REGELUI. DESPRE SCRIS 23

muhte, a zburat afari gi m-a imrpuns in ureche. Durerea a fostfulgeritoare, ca o inhalare otrivitoare. A fost cea mai crunti du'rere pe care o incercasem pAna atunci, dar m-a acapaffi doar prEde cAteva secunde. Clnd am lisat cirimida sii-mi cadnpe picioruldescull, z&obindu-mi toate cele cinci degete, am uitat complet &viespe. Nu-mi amintesc dacd am fost dus la doctor gi nu-gi amin-tegte nici metuSa Ethelyn (unchiul Oren, ciruia cu siguranll ci-i

^paqineaCnrnmida Maleficd, e mort de aproape doudzecidr *i),

dar tgi amintegte inlepitura, degetele zArobite gi reaclia mea- oCemai lipete, Stephen!" ni-azis..Da'qtiu ciaveaiglas in zi:uaajra,.o

2

Cu un an in urmi sau, poate, dupi" mama, {ratele meu qi cu

mine ne aflam in \flest De Pere,'Wisconsin. Nu gtiu de "".

io\W'isconsin locuia o alti sori de-a mamei, Cal (regrnd, a frumuseliiin trupele auxiliare tn timpul celui de-al Doilea Rlzboi Mondial),impreuni cu simpaticul ei so1 biutor de bere, qi poate cL sramas-a mutat ca si fie aproape de ei. Daci ata au stat lucrurile, nu-nni

amintesc totu;i s5.-ifrvlzutprea des pe solii Tfleimer. Mama hrcra"

dar nu mai Etiu nici mdcar ce munci ficea. Ag vrea si spun cilucra la o brutdrie, dar cred d asta a fost mai tArzir, cAnd ne-am

mutat in Connecticut ca si fim rproarpe de sora ei Lois gi de solulacesteia (Fred nu bea bere gi nu era nici cine $tie ce simpatic; eraun tip cu pirul tuns perie care se simlea mindru si-Ei conducldecapotabila cv capota tncbisd, Dumnezeu gtie de ce).

CAt am stat in rUtrisconsin a fost un flux continuu debabysrttere.Nu gtiu dac| plecau pentru cI eu gi D avid eram prea zvlp*iaqi saapentru ci-9i giseau slujbe mai bine pleite oi fiindce tnuna pre-tindea o eficiengi mi mte decit erau ele dispuse si ofere; gtiudoar cd, au fost fioxte multe. Singura de carc-mi amintesc cAt de

cAt limpede este Eula sau poate cl eraBeulah. Era o adolesrcen6era mare cit casa gi rAdea incontinuu. Eula-Beulah avea vn

24 STEPHEN KING

fantastic siml al umorului, pAne gi la patru ani imi dedeam seama

de asta, insi era un siml al vmonitipericu/os - ca gi cAnd iniuntrulfiectrrei explozii de ilaritate - cu bitut din palme, lovit de cap gi

tremurat de fese - s-ar fi ascuns o furtuni. CAnd ved inregistreridin-acelea cu camera ascunsi in care babysitterelor gi didacelor lise pune brusc pata gi-i plesnesc pe copii fara drept de apel, migAndesc intotdeauna lailLele mele cu Eula-Beulah.

Erala fel de durl gi cu fratele meu Davidl Nu mai qtiu. El nuapare in niciuna dintre amintirile astea. Pe deasupr4 el eramai pulinvulnerabil la periculoasele ribufniri aie Uraganului Eula-Beulah; lagase ani, eradqainclasa intAi gi-gi petrecea mare parte din zi deparre

de poligonul de tir.Eula-Beulah era, de exemplu, la telefon, rAdea cine gtie cu cine

9i md chema la ea. Md strAngea in bra1e, mi gAdila, ml ficea si rAd,

dupl care, incF, rlzind, mi plesnea peste cap destul de tare ca simi doboare la pdmAnt. Apoi mi gidila cu picioarele goale pAna

ce rAdeam amAndoi din nou.Eula-Beulah era predispuse la bagini - de genul celor deopotrivi

zgomotoase qi puturoase. IJneori, cAnd era victima unui asemenea

atac, mi arunca pe canapea, imi acopereatajacufundul ei imbrdcatin fustn de lAne 9i-qi dedea drumul. oBum!" fpa cu o veselie maximi.Era ca 9i cAnd m-ar fi inghidt focuri de ardficii clr g z putrescent.Mi-amintesc intunericul, senzalia de sufocare gi mi-amintesc ci rA-

deam. Pentru cd, degi ceea ce se intAmpla era oribil intr-un fel, eragi comic. In multe privinle, Eula-Beulah m-a pregitit pentru criticaliterarl. Dupice 1i s-a b4it in fala o babysiaer de-un chintal, jipAndin acelaqi timp

"Bumln, The Wllage Voi.ce e apl de ploaie.

Nu gtiu ce au pilit celelaltetabysittere, dar Eula-Beulah a fostconcediati. Din catza outrlor. Intr-o dimineali, Eula-Beulah mi-aprijit un ou la micul dejurf L-am mincat gi-am mai cerut unul.Eula-Beulah mi-a prdjit un al doilea ou, apoi m-a intrebat dacd maivreau unul. Avea in ochi o privire care spunea: oStr nu tndr,izneStisi mai mlnAnci unul, Stevie." Ata cd i-am mai cerut unul. $i inctrunul. $i aqa mai departe. M-am oprit dupd $apte, cred - $apte e

MISTERUL REGELUI. DESPRE SCRIS 25

numerul care mi-a remas in minte, qi inci destul de clar. Poate cirm rlmas fdrd, otrd. Poate cI am spus eu ,p?s". Sau poate ci s-a

rperiat Eula-Beulah. Nu gtiu, dar a fost poare un lucru bun cijocul s-a terminat la gapte. $apte oui nu sunt pu{ine penrru uncopil de patru ani.

M-am simlit bine pentru o vreme, dupl care am vomitat petoatd podeaua. Eula-Beulah a rAs, mi-a trosnit una peste cap, apoim-a aruncat in gifonier qi a incuiat uga. Bum. Daci m-ar fi incuiatin baie, pbate ci gi-ar fi pdstrat slujba, dar n-afecut-o. CAt despremine, nu m-a dennjat cine gtie cAt si stau in gifonier. Era tntune-ric, dar mirosea a Coty,parfumul mamei, qi pe sub ugd pitrundeao dirdreconfortanti de lumini.

M-am tArAt pAnd-n fundul gifonierului, frecAndu-ml cu spatelede hainele 9i rochiile mamei. Am inceput se rAgAi - rigAieli prelungi;i zgomotoase, care mi ardeau ca focul. Nu-mi amintesc sd-mi fifost riu la stomac, dar trebuie si md fi durut deoarece, cAnd amdeschis gsra ca si mai scor un rlgdit arzdtor, am vomirat din nou.Peste pantofii mamei. Asta apecetluit sfArgitul Eulei-Beulah. Cands-a intors mama de la serviciu, Eula-Beulah dormea adAnc pe cana-pea gi miculul Stevie era incuiat in gifonier, dormind la rAndul luildAnc, cu pdrul plin de oui prijite pe jumdtate digerate.

3

$ederea noastri in \7est De Pere n-a fost nici lungd, nici reugitl.Am fost evacuatidin aparramenrul de la etajul doi cAnd un vecinl-azdrit pe fratele meu de gase ani ci se tAra pe acoperig qi a chematpolilia. Nu gtiu unde era mama cAnd s-a intAmplat asta. Nu gtiuunde era nici cea care avea grijtr de noi in slptd.mAna aceea. $tiu doarcI eu eram in baie, unde $iteam cu picioarele goale pe calorifer gimtr uitam afari, curios daci fratele meu va cidea de pe acoperig saudacl se va intoarce teafar in baie. A reugit si se tntoarci. Are acumpatruzeci gi cinci de ani gi triiegte in New Hampshire.

26 STEPHEN KING

4

CAnd aveam cinci sau gase ani, am intrebat-o pe mama dacd a

vizut vreodatd pe cineva murind. Da, mi-a zis ea, vdzuse o Per-soani murind gi pe alta o auzise. Am intrebat-o cum poli si auzi

pe cineva cd moare gi mi-a zis cd eravorba de o fatd care se inecase

in larg, la Prout's Neck, in anii doudzeci. A spus cd,fata inotase

dincolo de clocotul apei, nu se mai putuse tntoarce gi incepuse sistrige dupi ajutor. Mai mulli oameni tncercaseri str ajungd la ea,

dar mareea era puternicdin ziuaaceea gi to{i fuseseri impingi ina-

poi spre -d. tn cele din urmd, nu putuseri decAt si stea laolalti,turigti gi localnici, printre ei qi adolescenta care a devenit mama

mea, a$teptAnd o barcd de salvare ce n-a mai venit gi ascultAnd

strigdtele fetei pina ce i-au secat fo4ele gi s-a dus la fund. Cadavrul

i-a fost scos pe mal in New Hampshire, a continuat mama. Amintrebat-o cAli ani aveafata. Mama azis cd avea paisprezece, apoimi-a citit cAteva pagini dintr-o carte de benzi desenate gi m-a trimisin pat. trrtr-o altdtzimi-avorbit despre cel pe carcl-avdzutmu-rind - un marinar care sirise de pe acoperiqul hotelului Graymore

din Portland, Maine, gi cizuse pe asfalt.

,,S-a imprd;tiat", mi-a zis mama pe tonul ei cel mai colocvial.

A fdcut o pnuz6,, apoi a adaugatr,Treaba ce-a iegit din el a fost

verde. N-am uitat niciodatd asta."

Ceea ce-nseamni ci suntem doi, mami.

5

A trebuit si stau in pat mare parte din cele noui luni ale clasei

intAi. Problemele mele au tnceput cu pojarul - o formi intru totulcomuni -, apoi s-au inriutilit zi dupd zi. Lm suferit de nenumi-rate ori de-o boali despre care eu credeam ci se chema

"gAt in

fhii"; zdceam in pat bAnd api rece gi imaginAndu-mi ci aveam

gAtul in fAqii roqii 9i albe (lucru nu departe de adevir, probabil).

MISTERUL REGELUI. DESPRE SCRIS 27

Apoi mi-au fost afectate gi urechile gi, intr-o zi, mamaa chematun ta:ci (ea nu conducea) gi m-a dus la un docror prea importantcr sI facd viziteta domiciliu - un specialist in urechi. (Din cine

;tie ce motiv, imi formasem ideea cd genul ista de doctor se chemaotiolog.) Pugin imi plsa mie dacl se specializase in urechi sau ing[oaze. Cu treizeci gi noui de grade febrd, de fiecare dati cindlnghileam, durerea imi aprinde a faga ca un tonomat.

Doctorul s-a uitat in urechile mele, dedicAndu-gi aproape rottimpul (cred) celei din stAnga. Apoi m-a intins pe patul de consul-trrlie.

"Ridicl-te pu1in, Stevie", a zis infirmiera lui gi mi-a strecurat

rub cap o bucatd mare de cArpi absorbantd - s-ar purea si fi fostun scutec -, aga incAt, atunci cAnd m-am lisat inapoi jos, am agezat

obrazulpe ea. Trebuia si ghicesc ci era ceva putred in Danemarca.Oine gtie, poate c-am ghicit.

Am simlit un miros inlepitor de spirt. IJnznngimit cAnd docco-

rul de urechi a deschis sterilizatorul. Am vdzut acul din mAna sa -lrlta lung cAt rigla din penarul meu - gi m-am incordat. Doctorultle urechi a zimbit linigtitor gi-a dat glas minciunii pentru caredoctorii ar trebui sd fie numaidecAt irimigi la tnchisoare (9i curentinftr dubla atunci cAnd minciuna esre adresatd unui copil):,Relaxeaztr-te, Stevie, n-o si te doard." L-am crezut.

Mi-a vArAt acul in ureche 9i mi-a inlepat timpanul. Durerea a

lnrecut tot ce simgisem pAne atunci - a$ purea-o asemui doar cuprima luni de convalescenln dupn ce am fost lovit de-o furgonetiin vara lui 1999. Durerea aceea a fost de durati mai lungi, dar nurrtAt de intensi. it 1"p"r"" timpanului a fost o durere Jncolo delume. Am urlat. Am auzitun sunet in.cap - un loclit ca un sdrut,\g,omotos. Din ureche mi-a curs un lichid cald - a fost ca gi cAnd a9

fi inceput sI plAng din gaura gregitd. Dumnezeu $tie cd plAngeamdeja destul din gdurile potrivite. Am ridicat fala giroind de lacrimigi m-am uitat incredul la doctorul de urechi gi la infirmiera lui. Apoim-am uitat la bucata de pAnzd pe care o intinsese infirmiera pepartea de sus a patului de consultalie. Pe ea eru o patd mare gi ude.Erau gi fire subliri de puroi galbui.

28 STEPHEN KING

,Gata, a zis doctorul de urechi, lovindu-mi amical cu minapeste umrr. Ai fost foarte curajos, Stevie, gi acum s-a terminat."

Siptimlna urmdtoare, mama a mai chemat un taxi, ne-am in-tors la doctorul de urechi gi m-am trezit iar4i intins pe-o parte cu

bucata de pdnzd absbrbanti sub cap. Doctorul de urechi a fdcutdin nou sd se simti mirosul de spirt - miros pe care incll mai

xociez,cum cred cdf.acm.qoritatea oamenilor, cu durerea gi boala,

gi teroarea - gi, odati cu el, a scos gi acul cel lung. M-a asigurat iariqici nu mi va durea qi, inci o dati, l-am crezut. Nu complet, dar

suficient cAt si nu mi agit cAnd mi-a pitruns acul in ureche.

Dar m-a ddrut, gi inci cum. Aproape la fel de tare ca primaoari. lociitul din cap a fost gi el mai puternic; acum parci s-ar fisirutat nigte uriaqi ("se mozoleau de sd li se innoade limbile", cum

ne pldcea noud si spunem). ,Geta", a zis infirmiera doctorului de

urechi cAnd s-a terminat totul gi et zdceam intr-o balti de puroiapos. "Nu doare decAt pulin qi nu vrei si fii surd, nu-i aga? Pe

deasupra, s-a terminat cu totul."Am crezut asta pret de aproximativ cinci zile, dupl care a venit

un alt taxi. Ne-am inapoiat la doctorul de urechi. Mi-amintesc citaximetristul i-a zis mamei c-o si tragd.pe dreapta gi-o si ne dea

jos, dactr ea nu-l poate face pe copil si taci.M-am trezitincd o datl pe masa de consultalie cu scutecul sub

cap, in vreme ce mama stitea in sala de atteptare cu o revisti pe

care probabil cI nu era in stare s-o citeasci (sau aqa-mi plecea mie

si-mi imagin ez).incd, o datd,mirosul inlepitor de spirt gi doctorulintorcAndu-se spre mine cu un ac care pdrea lung cAt rigla dinpenarul meu. tnca o dati zAmbetul, apropierea, asigurarea cd de

data asta n-o si doari.De cAnd cu repetata iniepare a timpanului de la vArsta de gase

ani, unul dintre cele mai ferme principii ale vielii mele a fost acesta:

Daci mi picdlegti o datl, rugine sn-f fie. Daci mi picaleqti de doua

ori, rugine sI-mi fie. Dacd mI plcilegti de trei ori, ru9ine sI ne fie

amAndurora. A treia oari cAnd m-am aflat pe masa doctorului de

urechi, m-am luptat gi-am strigat, gi m-am zv|rcolit,gi m-am opus.

MISTERUL REGELUI. DESPRE SCRIS 29

De fiecare datd cAnd se apropia acul de parteastAngi a fepi mele,il inleturam cu un bobArn"". t rtr-,rn tArzht,infirmiera a chemat-ope mama din sala de agteptare 9i amAndoud au reugit si mt 1intrlocului destul cAt doctorul si-gi poatd infige acu1. Am scos un tipltatAt de tare gi de lung, cI tnci il mai aud. De fapt, cred ci intr-ovale adAncd din mintea mea acel ultim liplt inctr mai reverbereazd.

6

tntr-o luni friguroasi qi sumbr5. nu cu mult timp dupi aceea -trebuie si fi fost ianuarie sau februarie t954, dacd am pus binelucrurile cap Ia cap -> taxiul a venit din nou. De data aceasta,specialistul n-a fost doctorul de urechi, ci un doctor de git. tncao dati, mama a stat in sala de atteptare, tnctr o dati, eu am stat pemasa de consultalie cu o infirmieri care trebiluia prin apropierepi, inci o datd, am simlit mirosul inlepitor de spirt, o aromd careinctr are puterea de a-mi dubla bateile inimii in doar cinci secunde.

Insd tot ce-a iegit la iveali de data aceea afost un soi de tamponpentru git. A ingepat gi a avut un gust oribil, dar, dupi acul lung aldoctorului de urechi, a fost o nimica toati. Doctorul de gAt gia legatcu o curea in jurul frunqii un instrument inreresant. Avea o oglin-joard in mijloc ai-o luminl puternicd gi necrulitoare care rdzbdteadin ea ca un al treilea ochi. Mi s-a uitat pe gAtlej in jos vreme inde-lungati, spunAndu-mi si deschid gura mare pAna ce mi-au pocnitmaxilarele, insd nu m-a inlepat cu ace gi, pentru asta, l-am iubit.Dupi o vreme, mi-a dat voie si inchid gura gi-a chemat-o pe mama.

,Problema sunt amigdalele, a zis doctorul. Arati de parci le-ar[i zg|riat o pisici. Vor trebui scoase.'

Dupi o vreme, mi-amintesc cI am fost impins pe un pat curotile sub niqte lumini puternice. Deasupra mea s-a aplecat un omcu mascl albe. Statea la cipitiiul mesei pe care eram a$ezat (1953pi 1954 au fost anii in care am stat muh la orizontaln) gi eu il ve-deam cu capul in jos.