upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .a.nul vi. ---, n. 1658 'numerul.,.0",'bim...

4
.A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti k civia Adrainistraliei fifin'Jtcde(e ,i,1Stivindtate prin.mandate: pens)e 7 lie an in tara 30 lei ;,intstrsinlitste,50 luni '15 Tref Imy s * 113 t Un n,,rnp iitreIntntets MANIJSCR1PTELVNU SE INAPQI211 (,. 1' , ". v s st, Sa te feresti Române 'de curn strein in casa V. Alexandrl. MARTI 5 .00TOMBRE 1893. NUIVIERUIL 10 BANI ANUNCIU RILE Dia Bueurniti §i judele se primesc : Numal la AdminiStratie dM Sti.oektiliatë, direct la administratie si la tiiate öficiéle de publioliate AnunciurT la pag. IV 0,30 b. tibi- a III. 2,- lei 3,-- s JnseunelQ i reclamele 3 lef rdndul. La Paris, siarul so gseote de vénzare cu laufnè- rul la' kloscul No In, UN NUMÉR VECHIÚ 30 BANI t.45.annol. RANcEl NATIONALE,.(CasOle'Clarageortleiric4) DirectOr . . A.D .M I N TIA Princesa Maria Ifohenzollernta dat eri nastere umi copilldesexul masculin. astept a Vedea toate kiarele dinastice 'srbátorind aceá zi feri- cit44,0 considerinddinastia.deacurn inainte ca definitiv intemeeatä In ° Istoria ijé 'aiatd c .nu un noft náscut desexul masculin poate ga-, rarita intemeerea unei dinastii, ci legaturile de recuriostinta, tle afec- tione, care Jeaga pOPtirtil cu fcin-T datorul acestel jnstitutiuni medie1 ,vale. Dupti dou-zeci si lapte de ')ani -;de Domnie, "Caról I, pretinsul fon- dator al unei dinastil in Rominia, a ' rmas, Strein de ,poPor,,si nici o legitura nu exista intre, El ma-. Tea masà, -a. natiunei. Cite-va sute 'de politiciani, mal mutt sail ma iiifätarnicî, cari misue inprejrul.tainului, tämlind asta-zi pe Suveran páni- la 'eel. mail seirbòs servilism, ocA,TinkiiiLl. a 'douá zi in -termeniincei mailtriviáli, nu- mai si nurnau pentru' ca gat de la b'r4masa-. ',,budgetu capitalul pe care l'a adunati inpre- jurul Sale insturs' de un sfert de veac ,si melt ; bine.- . Cared. I a fost si" este do ' i- gratitudifie reVoltatoári,fata'qu;a- ceSt popor, care L-a ridicat la -0 pozitiune pe Care' El, nici .tot 'eamid Su nu aU. visat-o. SA mi se ar" 're un spitab,un.azil, un liceü -,fondat cu- banul,lui Carol .1';.,dar se .grabeteaPune.portre- ..tul a-1, purie' .toate inStitutiunile"de. bine facere- fondate d vechii DoMnitori :Pisa laazilul Elena Cuza Doamna; a§a la bisericaMela Curtea.de Asps. Sa .mi s arate un faPt, up sin- pursul acestor done- zed. 'Opte de ani, care sa dove- .deascA o ingrijire párinteasca...pen- tru acea,numeroasá''Clasa'-deZmos- tenitä .a poporului. abSolut 'nimiC n U_ singur sentiment domina,pe ..Carol I :--,4refgOstea banului. Bariul'a2inabuit in ácest orn ori ,ce avint nobil, generosi- Singura preocupare a luí Carol I-este adu- Itarea avert colosale. - Este" oáre admisibit Pa acest Sn- veran, lipsit de acele° MUMí cafe, inaltási irnpurff dar .strivit sub 'po-, vara unor viciiirí inhererite edtt- . catMnet 'ce ahpetmit din copilkie,, intemeeze dtdinastie in &ma- nia ?-,Nu,1 nu, se poate. ° SA' vin acum la nepotui ferdinand; tinstil-plos,tenitbr al fronului romm Pe .cit,' tine este inteligent vieleant-q-inteligenta,iezuitica- cir care a :Wilda -pe rind' pestott'pd- liticianil. pe1atita nepOtúl "OW lipsit, de fOt cé poáte constitui 'un or tt ;ri.6 putin Ferdinaii,eeste mirdiru 'intr'un mod' prostesc i brutail ditt fire. ScandáluNt care a. inaugural: Venirea lui in arä va räinine ca stigmat de n4elie pentrures- ,tul vietei sale. Bubuitul tunurilor, care a vestit pe .cetktenii Capital& ' acest 'prin- Wor are un Neat, nu va aVea nici un regunet in tard. Politicianii, pentru a rminea in rolul lor, se vor bucura. Poporul va sta i4diferent la na§- ANO REDACTI A PASAGIUL SANCTI' NAtION ALE, (Casele earageorwevici) fera aceStni primc, pf'é'curn,h Slat iridiferent ,Cind a venit tatäl in Rominia. Pentru noi de lh Adeverul, aceasta nastere 'nu Ingeinneaka absolut niMic. , Un ;:tio FIChenzollern care, in loc 4de a se riatel in Germania,- s'a näscut pe rominesc. Un "Iloherizollern mai' mutt in acebstä nilméroasa mai mult. »Alex.z11/.:113eldimaniii. --rr-r- CATVE.CONFRATI Toed lumea tie, cavziarele Bwairesti plätesc unei AgeritiI'dc pest rinmita 'rn glinna'Agerifici "RR- mind; ."surne destul de respeetahile, pentsu ea in schimbnumita 'arcing sd ne tie in curent cu totte' Se' Ile- . trete ma insernriat 'in sfrairiatate. Toati lumea Sae, Ca AdeVerut s'a plins in , nennmarafe rluduri de modal cum ..aceastaAgentie intelege sa-sI faca datoria t'fata u Izittrele. Ardrbim'taic1 'de stilul caraghies, de traductid Trifend 'tare stilt scrise telegramele.:Ne preo- cup& alt-ceva. pe citá vreme Agentia Romind se nutnea Agentia Havas .0 era pro- ptietatea eSelusivA a ttne1 tcompariii anonime, eram- de laine41e=reil în ciirent cu e se pettecea dincolo de hotarele noa4reDar de cind, onò- rabilul guvern bägat ghiarele in conduc.ereit' agentiei, serkViciu1. de dppesi a ajuns Se intimpla, un Jucru curibs ; pre-: ritindeni este stint lucra statul monopolizind' o afacere , aceasta merge mutt .mat bind. In tot-d'a- una Statul e mai apt de a face ser- Viciul lie' care face un Particu- lar oare,,Care, Et bine, la not,-tara eminameitte agricold i guvernamen- talk - guvernul nu face de cit. Incurce lucrurile, ' sa' a:Mica slirjbd. maI 'Scittrip plátitä §i mai, proastä.' Iatä ce se intimplä, cu Agentia Romind.: - in fie-care zi ¡diet& no oArel-sint pline stiri Inalv mult de 'tit ha- taraghiotte, daba" nu lips'ite de adevr'. $tim, . de pilda, la, ce ora sa ° sculat Pape,' te. a 'Mincat BiSmarcii, cum sta -lehuzia. cutarei Nici odatä aceasta .X- ,genti guvernarnentala "nu' 'gäseite vremb' sa' se- ocupe riOage care'intereseazdpe cetitorii no§tri. , Nu, mat. vorbirn de tendele" pe tare biidtabilit'-etindueátpil Rdnifile'caut5; sa le vire in de- ,Aceasta cOnStituab indelicatete, o incarectitudine de neertat. In presa,' ipoinineasca sint. reprezentate iloate toaté partideld este tun-Ante .tsi. iiti este Cinstit dini.,partea unei ca sh ne indese cu córnentarii1e.§i aPre- cierikiel; in' 'lac sg- ne dedrpur simplu- noutati. y Nu este' tidied]: ca sä ni se dea nouä, detnooratilor, stir ]. tendenti- case de cea mai Politieneasca specie, privitoareola greve.9.. N'ar dad` S'ar' dáúnuÎ ziar cOnservatOr vestt de Ceä- mar demociatica cu- lOare Si comentate in mod favorabil democratiel ? Aceasta corivenienta, abeast5 Cu- voqté 'inteleága "kgen- tia pseude-romina I Ea 10 face ser- Takt' *5 BilirsEleisiri glaS taTe Prin cercurile-intime ton- viciul -intr'un , mod' nepermis, .avind - chiar aerul cd ileiSfideazä, fädtidu-§e nu citeste articolele noaStre. : Localul liceului St. Sava se reparet. , mentalä-ne, apare ca o Thestiune a El bine, phrtareaAsta ntimai cirisT. Din aceasta,pricind bursierii sint siliti . cAteia iibucniré 'nu nteapta de' tit , titä .nu ,:se'chiamai Si. de cit 'ne-aT set .steet Pe 4, oteluri si bine,inteles, pe, rnomeritul OPortun. face sotii copiléresti, mai bine ne-ar socoteala lor. , De, tinde +vor fi plcitind a- Noi,, ..asteptarn liriistiti.;,desrioda- cegi copii särtid --att-let n'ar fi bur- tifiétitV. curent cu faptele. insemnate mintul, ,falimentul asociatiunel din , sieri, - nu se prea Poate Sti. Probabil at, pe linger, Putinii bani, vor fi dtind si jurul bugetului. Sintem convinsi ca mai invite lacrdmi. ndruiala baracei se va Intimpla in- Dar ce-i pasd lui Take Ioneseu tr'un titnp foarte aproPiat,, ori-ce dr niste nenorociy copii fdra mijloace! Ce-i zice ' oficioasele interes ate. Pasd de lacrimile 0 de' stiferinfele lor ! ' Opiniunea publied .-trebue ssä. 'fie Bdiatul liti Ghitd Ion, dupd, ge a ttr- pregtita, -. cdci n'aduee anul ce cat;peinci unde ''nu . spera, sectra intor 4. ti llochiatci a paliticei dupd ' te a ajanS aducé cdásul, 0 ' un' céas in,. Impre- ministrwdl instruciinnei 'publice ; nu jurarile 'actuale are o insemnätate mai prea' set 'stie de slitintele celor cari, in calò'ulabil , ca si clinsul odinioarti, pornese cu ace- ________ leasi anibiyuni - numai nu a§a ' de mati., - cu acelea$ .Mijloace, dar , poate , cu intcritittni mai cinstite. . . , Am ardtat cum, , sub obldd'uirea lui Reforma electoralii in Austria Take loniSca-,Scirmanii simindriSti bur- sieri sint siliti sdli strice' viitorul dacd nuersi, vor putea face cite cinci rinduri 'de uniformi.. Aceasta nu ,'.era de' cif .0 loviturd data, copiilor sdraci. Repararea liceului St. Sava tocmai la inceputut lui Octombre, nu-i de cit tot o loviturd indrePtald in contra devilor sdraciti 'de vgzut.'dceasta. . Mai *Wit, se sae cd ,toate, scolile 'a it do-We luni de vaeantel in tiMpul .Verei ; aeemertea se Stie di, roate scale din tará sint ctirdlite in acele dou lunr si cu drept.''cuvint,- 'ca §ci nu se intreritPa cur-, sUrilii odatd incepu, le. . Era' dar, fdarte firek cd 0 liceul 'St, Seiva se fi'e repdrat in " cursul lunitor lulie si At'igust,' cind era deStul tiMp. Mai mutt ; anul acesta, din cauzaho- lerei, deschiderea- seplilor s'a aminat ined du o lund, ,ceea-ce' face trel hint de va- dantet. $i cu toate. aStea, nu s'a' gdsit timp sd se repare sdoala de ,elt la I Octombre, cind edit inceput deja cursurile si cind bursierii trebuiad 0-0 ,ocupe locyrile .. t 'ceiPtitatet Aceasta e grija Pe care Talçe loneS'eti d are de sedalch st mdi cu seaMd de sco-. latii sdraci. . .' , Ghimp. ,. . . . . servatoare, atunci criza:guverna- care se ; -petrec, in: lume. De pi1d,. toata:litmen_Stie ca in Austria s'ari fäcut agitatit colpsale 'pentrti'dobutidirea gufragiula uni:= Versal. Agentia Raminet n poate den- testa" 'ca, realizindtV-se aceaSta re- ' forenäy a' va schimba nü bürnai ' Austriel, ,clar va avea o indurire colosala astipra miscarei, sociale i. plaice din Iu mea ,intreaga, in 'special astipra RointieT. Cu toate astea,' Celebra: Agentie b'a gasit de :criviirita fie spunk o voyba despre. toatt kestea. *Mat ''depärte, '.gaiétele" frantuzesti care ne-iri sosit: Sinibät6,, ne- spun ca guVrnril austrik, V`eilnd gita- 1ii1'e mart facAn imperiti pen-1 tru .sufragitil bnivers'al, dépus ,pe biurOut zéra sPre marea surPiin- dere actuturor; un proect prin care" se inscriri tri liste' luck trel rniIióne de alegatori. Credeti Cd&4-entirt Rbnd a gäsit .de caviinta sa, ne -dea ,.stirea asta2? Nu,. ea' né 'edloane'intrgi despre chefurile escadret-rSeti Toulon,- Atha 'Si' nicl macar acestea nu stilt 'venite prin fir telegrafic,,ti Araduse-Araduse proSt - -gaze- telé unguresti. Notati un lucru, liToeCtiiT 'g'uver- nului , austriac ,fost depus la :10 ,Octombre.st. n.,.iar Agentia tace chiar la 151 Mai mutt, ttiate ziarele afil-a"nun- tat, 'clupa liri1e, lor particulare, izbucnirea 'holerei4la 'Brasov. Ce fate Agentia' Rominet ? Ea 'ne -vörheSte holera' din Madagascar 1... . Nol credem' aceasta eSte" 6Th:- side ,Si tin scandal'. De aceea, rugärti pp confratii nostri, fárd deosebire- de culoa re politick -gaseastä Inn Mij- lac -de- a. punela rezon ateastä A- gentie inutilä ridiculä. Mdcar lii chestiunI, de- adminis- -tratio am putea avéa un 'tam de solidaritate. 'TELEGRÄME ,NEW-YRK, 3 Ctdombre-- 0 cioc- fire a avut° loc iert-searä 'pe'linia fératä, apropierevde ,Jackson. Sint 42 ucivi §i 20 räniti. furtunä Tuternid. s intriruPt iersi comubicapile postale i telegrafiee intre Filadelfia-New-York si Vashigton. TULON; 15, Octonibre. - La o intre- .vederetu redactoral ziarulul Le ainiralur Avelan a zis cá'iri-momental plecarii sale 'fatal! Il exprimase'inalta prolanda sa, simpatie Pentru Franta. PARIS,' 3 Octombre.-eonferinta mo- nétard a sfirsit -Waddle ,isupra 'chestiu- nilor Ea s'a iminat pentru zile. SOFIA, 3 Octombre - Sobrania 'eke tonvocatá la 45 Octombre, conforni cons- titutianit. HOlera 'StrátriMati Ungaria 26 -castle( '19 decese.-Grali- (iall casurT deces6.-p-Stettin,'8 casurT, 5 decese.-Luvorno 11 casuri 6 decese.- ,Pattimarina ,3 asuriotin deces. Paler- 'rno 23 tasuri 12 decese.:-Si. Peter8burq 89 , casuri 42 -debese., In gnvernmintul Lomsa 381 casurt 90decese.'Wor4metz A.16 casuri 34 &met BULETIN- EXTERIOR .......- - Z A. pe" asta, data nu mai incape în- rdoia1N,.:1nsrindurile partidului grivey- narnental a intrat vrajba. Itit ele- hientelé coservatOare si" cele juni- miste cearta a luat' Prbportil marl acest, incesturis r,iienaj. aduce, .in pUblic glicevile i nemdlAumirile. Un egte sigur in 'toga cam- pania asta de intrigi, -care mineaza fUrnicarul guvernamental : Toate desnaintirile. Timpului si ale Constitutionalului nu a niei' o va- loare. 'Cind'Erd, Mud, orgariiirjUnirnist. ' din' MO ZugrdVeste cu Ceie Mai ne- gre culori Sktiratia ad rn in istratiei, oa- targiste; eihd L'independance Roa- maine'splyie guverriul Va merge 'schiOPätind data va inentirie fomâ- tia acttiala, - Ce Aeineiú pritem .noi 'Tune pe zieIe, celer dou oft- Cioase din strada DoaMnel, speriate de spectrul crizei? -alth reptila, fa'-ratbier o yaloare: ateasta, ne spurie ca articoltil" din 7iinpul, este inspire de generalul Mdnu. Se poate, dar 1nsui acest articol ne v&beste'degriiputeonstitutioWal ea' de '6' 'cirganizatie a rparte'; - pyin urmare, nu mat e vorba de , un gut Tara& conservator,. unul i ne- despärtit Datr,"'dtaca tretetri de la' Me' de se; , spun prin gazete,, dare in asemenea . iimprejurarilaü tot interesul afirme mai putin de .tit este in Tealitate, daeä ascultam ce se debiteaza Cu Friça pAzestelpepdnii% .0 in ,Anstria. Primul ministru Taaffe a fäcut Reichs- rathului o surprizä chiar la deschiderea sestunet. depanind, din propria sa ini- project de reforma Jege'l lectorale austriace. Gina. anVoi sacre'adä contele Taaffe a .proiectat o reform:A' radicalä, e indru- mare- spre tvotul universal,' s'ar trivia amar.,Proiectul primulni ministru ads- triac este la' fel cu toate paliatiVele tuturor guvernelor, ce pot. reziSta opinieT publice: prat' in oath' orbilor. Speriat de agitatia intreprinsá de so- cial-democratl pentru .votul universal ; avind constiinta slabiciunelf :regimulti austriac fatä cu agitatiile nationale 'ale diferitelor popoare supuse coroanel Habs- burgice; temindu-se de o' revolutiel a cebilor, desperati' in urma proclamilref starei de asediú, conteleffaaffe a voit facd o loviturä de teatru .ca sk.,atragä atentinnea nemultumitilor alit parte. Lunea trecutá s'ati tinut in Viena 16 meetinguri favoarea votinui uniVerSal 0 Marti D.3aaffe .a depus la-Camera un proiect de reform& electoralL Inainte de ,ada'continutul'moului pro- iect, trebue ardtärn in dou cuVinte care e sistemul electoral din Austria *pentru ea eititorit nostri inteleagä la urmä, ea Asa "zisa retormä, departe de a desflinta privilegiile actuate le lasä nea- tinse. Sunt patru colegii electotaleli' anume colegiut mare proprietätT commis din cinci, miT dine sute de alegatori, earl aleg 85 de deputati; eolegial çamerelor de ,eomert, care alege 21. de deputati ; colegiul orarlor,7,-compus 'din toy lo- cuitoril de oras cari piatesc cel putin 5 pe antontributil directe, sag sunt alegátori pentru diete provinciale, - a- lege 117 deputall ; coleniul rural, cgat.- pus diW hicuitord torliunelor rurale; in cea ,niAT rnareparte InfegAtOri indireett, alege 130 de deputati. In total, 1,700,000 alegátori 353 de deputati. . . Dupä noul project de reformä, care se intemeiazA tot pe 'constitutia actualk a imperiuluT, nu se desfiinteaza nit! im- pártirile pe clase, nu se reduce nicl cen- sul, nu se' irimulteste Mel riathrul de- putafilor In raport ça inmultirea alegrt- tbrilór din ultimelé dime CólegiT, niel nu se atinge vre unul din privilegiile Marel propriet&ti,' stApinit Orel. AttinCi in ce con' stä. reforma ? Par i simplu i,ri ''aclaogarea a trel'ini- lioatte de alegitori nuoi treilea' i al' patrulea, asa cä alegatorii de pin& azi ai acestor doué colegi, vor fi: majOrizalf,'fngbititi ' cäei vor trebui 1mpart ä. dreptul de aleue atelaST nnmer !de deputati ea in treciitc'en. o time" de aleg&tOrt din nottreatIllucätiCa de drept i de influent& a fié-carai ale- gator actual" din- ultimile cOlegii va fire- du"sä in proPortia de 17" 'la 30 ; pe cind máriT proprietarT burghezia industrial& conieitiala réminie la ad"ApoStril boy si in loc de slabi,, catiza irimuldrei alegAtorilor de"smostenitT, se wir intäri. Cistigul relativ 'al icesteI schiMbärt II vhr 'Avea 100),prbportie foarte'micg lu- cratoririndustriali si agricoll i aci este poate singfirul mellt reformel D-lui Taaffe ; insá primul rninistru se invala dacá crede c, eu acest paliativ, va face

Upload: others

Post on 07-Aug-2021

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti

.A.NUL VI. ---, N. 1658

'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E

INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto

In aucureoti k civia Adrainistraliei fifin'Jtcde(e ,i,1Stivindtate prin.mandate: pens)e

7 lie an in tara 30 lei ;,intstrsinlitste,50 luni '15

Tref Imy s * 113

t Un n,,rnp iitreIntntets

MANIJSCR1PTELVNU SE INAPQI211 (,.

1' ,

".

v

s st,

Sa te feresti Române 'de curn strein in casa V. Alexandrl.

MARTI 5 .00TOMBRE 1893.

NUIVIERUIL 10 BANI

ANUNCIU RILE Dia Bueurniti §i judele se primesc :

Numal la AdminiStratie dM Sti.oektiliatë, direct la administratie si la

tiiate öficiéle de publioliate AnunciurT la pag. IV 0,30 b. tibi-

a III. 2,- lei 3,-- s

JnseunelQ i reclamele 3 lef rdndul. La Paris, siarul so gseote de vénzare cu laufnè- rul la' kloscul No In,

UN NUMÉR VECHIÚ 30 BANI

t.45.annol. RANcEl NATIONALE,.(CasOle'Clarageortleiric4) DirectOr . .

A.D .M I N TIA

Princesa Maria Ifohenzollernta dat eri nastere umi copilldesexul masculin.

Mé astept a Vedea toate kiarele dinastice 'srbátorind aceá zi feri- cit44,0 considerinddinastia.deacurn inainte ca definitiv intemeeatä In

° Istoria ijé 'aiatd c .nu un noft náscut desexul masculin poate ga-, rarita intemeerea unei dinastii, ci legaturile de recuriostinta, tle afec- tione, care Jeaga pOPtirtil cu fcin-T datorul acestel jnstitutiuni medie1 ,vale.

Dupti dou-zeci si lapte de ')ani -;de Domnie, "Caról I, pretinsul fon- dator al unei dinastil in Rominia, a ' rmas, Strein de ,poPor,,si nici o legitura nu exista intre, El ma-. Tea masà, -a. natiunei.

Cite-va sute 'de politiciani, mal mutt sail ma iiifätarnicî, cari misue inprejrul.tainului, tämlind asta-zi pe Suveran páni- la 'eel. mail seirbòs servilism, ocA,TinkiiiLl. a 'douá zi in -termeniincei mailtriviáli, nu- mai si nurnau pentru' ca gat de la b'r4masa-. ',,budgetu capitalul pe care l'a adunati inpre- jurul Sale insturs' de un sfert de veac ,si melt ; bine.- . Cared. I a fost si" este do ' i- gratitudifie reVoltatoári,fata'qu;a- ceSt popor, care L-a ridicat la -0 pozitiune pe Care' El, nici .tot

'eamid Su nu aU. visat-o. SA mi se ar" 're un spitab,un.azil,

un liceü -,fondat cu- banul,lui Carol .1';.,dar se .grabeteaPune.portre- ..tul a-1, purie' .toate inStitutiunile"de. bine facere- fondate d vechii DoMnitori

:Pisa laazilul Elena Cuza Doamna; a§a la bisericaMela Curtea.de Asps.

Sa .mi s arate un faPt, up sin- pursul acestor done-

zed. 'Opte de ani, care sa dove- .deascA o ingrijire párinteasca...pen- tru acea,numeroasá''Clasa'-deZmos- tenitä .a poporului.

abSolut 'nimiC n U_ singur sentiment domina,pe

..Carol I :--,4refgOstea banului. Bariul'a2inabuit in ácest orn ori

,ce avint nobil, generosi- Singura preocupare a luí Carol I-este adu- Itarea avert colosale.

- Este" oáre admisibit Pa acest Sn- veran, lipsit de acele° MUMí cafe, inaltási irnpurff dar .strivit sub 'po-, vara unor viciiirí inhererite edtt- .

catMnet 'ce ahpetmit din copilkie,, sä intemeeze dtdinastie in &ma- nia ?-,Nu,1 nu, se poate. °

SA' vin acum la nepotui ferdinand;

tinstil-plos,tenitbr al fronului romm Pe .cit,' tine este inteligent

vieleant-q-inteligenta,iezuitica- cir care a :Wilda -pe rind' pestott'pd- liticianil. pe1atita nepOtúl "OW lipsit, de fOt cé poáte constitui 'un or tt ;ri.6 putin

Ferdinaii,eeste mirdiru 'intr'un mod' prostesc i brutail ditt fire.

ScandáluNt care a. inaugural: Venirea lui in arä va räinine ca

stigmat de n4elie pentrures- ,tul vietei sale.

Bubuitul tunurilor, care a vestit pe .cetktenii Capital& ' acest 'prin- Wor are un Neat, nu va aVea nici un regunet in tard.

Politicianii, pentru a rminea in rolul lor, se vor bucura.

Poporul va sta i4diferent la na§-

ANO REDACTI A PASAGIUL SANCTI' NAtION ALE, (Casele earageorwevici)

fera aceStni primc, pf'é'curn,h Slat iridiferent ,Cind a venit tatäl SÜ in Rominia.

Pentru noi de lh Adeverul, aceasta nastere 'nu Ingeinneaka absolut niMic.

, Un ;:tio FIChenzollern care, in loc 4de a se riatel in Germania,- s'a näscut pe rominesc.

Un "Iloherizollern mai' mutt in acebstä nilméroasa

mai mult. »Alex.z11/.:113eldimaniii.

--rr-r-

CATVE.CONFRATI Toed lumea tie, cavziarele

Bwairesti plätesc unei AgeritiI'dc pest rinmita 'rn glinna'Agerifici "RR- mind; ."surne destul de respeetahile, pentsu ea in schimbnumita 'arcing sd ne tie in curent cu totte' Se' Ile-

. trete ma insernriat 'in sfrairiatate. Toati lumea Sae, Ca AdeVerut

s'a plins in , nennmarafe rluduri de modal cum ..aceastaAgentie intelege sa-sI faca datoria t'fata u Izittrele.

Ardrbim'taic1 'de stilul caraghies, de traductid Trifend 'tare stilt scrise telegramele.:Ne preo- cup& alt-ceva.

pe citá vreme Agentia Romind se nutnea Agentia Havas .0 era pro- ptietatea eSelusivA a ttne1 tcompariii anonime, eram- de laine41e=reil în ciirent cu e se pettecea dincolo de hotarele noa4reDar de cind, onò- rabilul guvern bägat ghiarele in conduc.ereit' agentiei, serkViciu1. de dppesi a ajuns

Se intimpla, un Jucru curibs ; pre-: ritindeni este stint lucra cá statul monopolizind' o afacere , aceasta merge mutt .mat bind. In tot-d'a- una Statul e mai apt de a face ser- Viciul lie' care face un Particu- lar oare,,Care, Et bine, la not,-tara eminameitte agricold i guvernamen- talk - guvernul nu face de cit. sä

Incurce lucrurile, ' sa' a:Mica slirjbd. maI 'Scittrip plátitä §i mai, proastä.'

Iatä ce se intimplä, cu Agentia Romind.: -

in fie-care zi ¡diet& no oArel-sint pline stiri Inalv mult de 'tit ha-

taraghiotte, daba" nu lips'ite de adevr'. $tim, . de pilda, la, ce ora sa

° sculat Pape,' te. a 'Mincat BiSmarcii, cum sta -lehuzia. cutarei

Nici odatä aceasta .X- ,genti guvernarnentala "nu' 'gäseite vremb' sa' se- ocupe riOage care'intereseazdpe cetitorii no§tri. ,

Nu, mat. vorbirn de tendele" pe tare biidtabilit'-etindueátpil

Rdnifile'caut5; sa le vire in de- ,Aceasta cOnStituab indelicatete,

o incarectitudine de neertat. In presa,' ipoinineasca sint. reprezentate iloate

toaté partideld este tun-Ante .tsi. iiti este

Cinstit dini.,partea unei ca sh ne indese cu córnentarii1e.§i aPre- cierikiel; in' 'lac sg- ne dedrpur simplu- noutati. y

Nu este' tidied]: ca sä ni se dea nouä, detnooratilor, stir ]. tendenti- case de cea mai Politieneasca specie, privitoareola greve.9.. N'ar dad` S'ar' dáúnuÎ ziar cOnservatOr vestt de Ceä- mar demociatica cu- lOare Si comentate in mod favorabil democratiel ?

Aceasta corivenienta, abeast5 Cu- voqté 'inteleága "kgen-

tia pseude-romina I Ea 10 face ser-

Takt' *5 BilirsEleisiri glaS taTe Prin cercurile-intime ton- viciul -intr'un , mod' nepermis, .avind -

chiar aerul cd ileiSfideazä, fädtidu-§e cä nu citeste articolele noaStre. : Localul liceului St. Sava se reparet. , mentalä-ne, apare ca o Thestiune a

El bine, phrtareaAsta ntimai cirisT. Din aceasta,pricind bursierii sint siliti . cAteia iibucniré 'nu nteapta de' tit , titä .nu ,:se'chiamai Si. de cit 'ne-aT set .steet Pe 4, oteluri si bine,inteles, pe, rnomeritul OPortun. face sotii copiléresti, mai bine ne-ar socoteala lor. , De, tinde +vor fi plcitind a- Noi,, ..asteptarn liriistiti.;,desrioda-

cegi copii särtid --att-let n'ar fi bur- tifiétitV. curent cu faptele. insemnate mintul, ,falimentul asociatiunel din , sieri, - nu se prea Poate Sti. Probabil

at, pe linger, Putinii bani, vor fi dtind si jurul bugetului. Sintem convinsi ca mai invite lacrdmi. ndruiala baracei se va Intimpla in-

Dar ce-i pasd lui Take Ioneseu dé tr'un titnp foarte aproPiat,, ori-ce dr niste nenorociy copii fdra mijloace! Ce-i zice ' oficioasele interes ate. Pasd de lacrimile 0 de' stiferinfele lor ! ' Opiniunea publied .-trebue ssä. 'fie

Bdiatul liti Ghitd Ion, dupd, ge a ttr- pregtita, -. cdci n'aduee anul ce cat;peinci unde ''nu . spera, sectra intor 4. ti

llochiatci a paliticei dupd ' te a ajanS aducé cdásul, 0 ' un' céas in,. Impre- ministrwdl instruciinnei 'publice ; nu jurarile 'actuale are o insemnätate mai prea' set 'stie de slitintele celor cari, in calò'ulabil ,

ca si clinsul odinioarti, pornese cu ace- ________ leasi anibiyuni - numai nu a§a ' de mati., - cu acelea$ .Mijloace, dar , poate ,

cu intcritittni mai cinstite. . . ,

Am ardtat cum, , sub obldd'uirea lui Reforma electoralii in Austria Take loniSca-,Scirmanii simindriSti bur- sieri sint siliti sdli strice' viitorul dacd nuersi, vor putea face cite cinci rinduri 'de uniformi.. Aceasta nu ,'.era de' cif .0 loviturd data, copiilor sdraci.

Repararea liceului St. Sava tocmai la inceputut lui Octombre, nu-i de cit tot o loviturd indrePtald in contra devilor sdraciti

'de vgzut.'dceasta. . Mai *Wit, se sae cd ,toate, scolile 'a it

do-We luni de vaeantel in tiMpul .Verei ;

aeemertea se Stie di, roate scale din tará sint ctirdlite in acele dou lunr si cu drept.''cuvint,- 'ca §ci nu se intreritPa cur-, sUrilii odatd incepu, le.

.

Era' dar, fdarte firek cd 0 liceul 'St, Seiva se fi'e repdrat in " cursul lunitor lulie si At'igust,' cind era deStul tiMp.

Mai mutt ; anul acesta, din cauzaho- lerei, deschiderea- seplilor s'a aminat ined du o lund, ,ceea-ce' face trel hint de va- dantet.

$i cu toate. aStea, nu s'a' gdsit timp sd se repare sdoala de ,elt la I Octombre, cind edit inceput deja cursurile si cind bursierii trebuiad 0-0 ,ocupe locyrile

.. t

'ceiPtitatet Aceasta e grija Pe care Talçe loneS'eti

d are de sedalch st mdi cu seaMd de sco-. latii sdraci.

. .' , Ghimp. ,. . . . .

servatoare, atunci criza:guverna-

care se ; -petrec, in: lume. De pi1d,. toata:litmen_Stie ca in

Austria s'ari fäcut agitatit colpsale 'pentrti'dobutidirea gufragiula uni:= Versal. Agentia Raminet n poate den- testa" 'ca, realizindtV-se aceaSta re-

' forenäy a' va schimba nü bürnai ' Austriel, ,clar va avea o indurire colosala astipra miscarei, sociale i. plaice din Iu mea ,intreaga, in 'special astipra RointieT.

Cu toate astea,' Celebra: Agentie b'a gasit de :criviirita sä fie spunk

o voyba despre. toatt kestea. *Mat ''depärte, '.gaiétele" frantuzesti

care ne-iri sosit: Sinibät6,, ne- spun ca guVrnril austrik, V`eilnd gita- 1ii1'e mart cé facAn imperiti pen-1 tru .sufragitil bnivers'al, dépus ,pe biurOut zéra sPre marea surPiin- dere actuturor; un proect prin care" se inscriri tri liste' luck trel rniIióne de alegatori.

Credeti Cd&4-entirt Rbnd a gäsit .de caviinta sa, ne -dea ,.stirea asta2? Nu,. ea' né dä 'edloane'intrgi despre chefurile escadret-rSeti lá Toulon,-

Atha 'Si' nicl macar acestea nu stilt 'venite prin fir telegrafic,,ti

Araduse-Araduse proSt - -gaze- telé unguresti.

Notati un lucru, liToeCtiiT 'g'uver- nului , austriac ,fost depus la :10

,Octombre.st. n.,.iar Agentia tace chiar la 151

Mai mutt, ttiate ziarele afil-a"nun- tat, 'clupa liri1e, lor particulare, izbucnirea 'holerei4la 'Brasov. Ce fate Agentia' Rominet ? Ea 'ne -vörheSte

holera' din Madagascar 1... .

Nol credem' cä aceasta eSte" 6Th:- side ,Si tin scandal'. De aceea, rugärti pp confratii nostri, fárd deosebire- de culoa re politick sä -gaseastä Inn Mij- lac -de- a. punela rezon ateastä A- gentie inutilä ridiculä.

Mdcar lii chestiunI, de- adminis- -tratio am putea avéa un 'tam de solidaritate.

'TELEGRÄME ,NEW-YRK, 3 Ctdombre-- 0 cioc-

fire a avut° loc iert-searä 'pe'linia fératä, apropierevde ,Jackson. Sint 42 ucivi

§i 20 räniti. furtunä Tuternid. s intriruPt iersi

comubicapile postale i telegrafiee intre Filadelfia-New-York si Vashigton.

TULON; 15, Octonibre. - La o intre- .vederetu redactoral ziarulul Le ainiralur Avelan a zis cá'iri-momental plecarii sale 'fatal! Il exprimase'inalta prolanda sa, simpatie Pentru Franta.

PARIS,' 3 Octombre.-eonferinta mo- nétard a sfirsit -Waddle ,isupra 'chestiu- nilor Ea s'a iminat pentru

zile. SOFIA, 3 Octombre - Sobrania 'eke

tonvocatá la 45 Octombre, conforni cons- titutianit.

HOlera 'StrátriMati Ungaria 26 -castle( '19 decese.-Grali-

(iall casurT deces6.-p-Stettin,'8 casurT, 5 decese.-Luvorno 11 casuri 6 decese.- ,Pattimarina ,3 asuriotin deces. Paler- 'rno 23 tasuri 12 decese.:-Si. Peter8burq 89 , casuri 42 -debese., In gnvernmintul Lomsa 381 casurt 90decese.'Wor4metz

A.16 casuri 34 &met

BULETIN- EXTERIOR .......- -

Z A. pe" asta, data nu mai incape în-

rdoia1N,.:1nsrindurile partidului grivey- narnental a intrat vrajba. Itit ele- hientelé coservatOare si" cele juni- miste cearta a luat' Prbportil marl acest, incesturis r,iienaj. aduce, .in pUblic glicevile i nemdlAumirile.

Un egte sigur in 'toga cam- pania asta de intrigi, -care mineaza fUrnicarul guvernamental :

Toate desnaintirile. Timpului si ale Constitutionalului nu a niei' o va-

loare. 'Cind'Erd, Mud, orgariiirjUnirnist.

' din' MO ZugrdVeste cu Ceie Mai ne- gre culori Sktiratia ad rn in istratiei, oa- targiste; eihd L'independance Roa- maine'splyie cá guverriul Va merge 'schiOPätind data va inentirie fomâ- tia acttiala, - Ce Aeineiú pritem .noi 'Tune pe zieIe, celer dou oft- Cioase din strada DoaMnel, speriate de spectrul crizei?

-alth reptila, fa'-ratbier o yaloare: ateasta, ne spurie ca articoltil" din 7iinpul, este inspire de generalul Mdnu.

Se poate, dar 1nsui acest articol ne v&beste'degriiputeonstitutioWal ea' de '6' 'cirganizatie a rparte'; - pyin urmare, nu mat e vorba de , un gut Tara& conservator,. unul i ne- despärtit

Datr,"'dtaca tretetri de la' Me' de se; ,

spun prin gazete,, dare in asemenea . iimprejurarilaü tot interesul sä afirme mai putin de .tit este in Tealitate,

daeä ascultam ce se debiteaza Cu

Friça pAzestelpepdnii% .0 in ,Anstria. Primul ministru Taaffe a fäcut Reichs-

rathului o surprizä chiar la deschiderea sestunet. depanind, din propria sa ini-

project de reforma Jege'l lectorale austriace.

Gina. anVoi sacre'adä cä contele Taaffe a .proiectat o reform:A' radicalä, e indru- mare- spre tvotul universal,' s'ar trivia amar.,Proiectul primulni ministru ads- triac este la' fel cu toate paliatiVele tuturor guvernelor, ce pot. reziSta opinieT publice: prat' in oath' orbilor.

Speriat de agitatia intreprinsá de so- cial-democratl pentru .votul universal ; avind constiinta slabiciunelf :regimulti austriac fatä cu agitatiile nationale 'ale diferitelor popoare supuse coroanel Habs- burgice; temindu-se de o' revolutiel a cebilor, desperati' in urma proclamilref starei de asediú, conteleffaaffe a voit sä facd o loviturä de teatru .ca sk.,atragä atentinnea nemultumitilor alit parte.

Lunea trecutá s'ati tinut in Viena 16 meetinguri favoarea votinui uniVerSal 0 Marti D.3aaffe .a depus la-Camera un proiect de reform& electoralL

Inainte de ,ada'continutul'moului pro- iect, trebue sä ardtärn in dou cuVinte care e sistemul electoral din Austria *pentru ea eititorit nostri sä inteleagä la urmä, ea Asa "zisa retormä, departe de a desflinta privilegiile actuate le lasä nea- tinse.

Sunt patru colegii electotaleli' anume colegiut mare proprietätT commis din cinci, miT dine sute de alegatori, earl aleg 85 de deputati; eolegial çamerelor de ,eomert, care alege 21. de deputati ; colegiul orarlor,7,-compus 'din toy lo- cuitoril de oras cari piatesc cel putin 5

pe antontributil directe, sag sunt alegátori pentru diete provinciale, - a- lege 117 deputall ; coleniul rural, cgat.- pus diW hicuitord torliunelor rurale; in cea ,niAT rnareparte InfegAtOri indireett, alege 130 de deputati.

In total, 1,700,000 alegátori 353 de deputati. . .

Dupä noul project de reformä, care se intemeiazA tot pe 'constitutia actualk a imperiuluT, nu se desfiinteaza nit! im- pártirile pe clase, nu se reduce nicl cen- sul, nu se' irimulteste Mel riathrul de- putafilor In raport ça inmultirea alegrt- tbrilór din ultimelé dime CólegiT, niel nu se atinge vre unul din privilegiile Marel propriet&ti,' stApinit Orel.

AttinCi in ce con' stä. reforma ? Par i simplu i,ri ''aclaogarea a trel'ini-

lioatte de alegitori nuoi treilea' i al' patrulea, asa cä alegatorii de pin& azi ai acestor doué colegi, vor fi: majOrizalf,'fngbititi

' cäei vor trebui sä

1mpart ä. dreptul de aleue atelaST nnmer !de deputati ea in treciitc'en. o time" de aleg&tOrt din nottreatIllucätiCa de drept i de influent& a fié-carai ale- gator actual" din- ultimile cOlegii va fire- du"sä in proPortia de 17" 'la 30 ; pe cind máriT proprietarT burghezia industrial&

conieitiala réminie la ad"ApoStril boy si in loc de slabi,, catiza

irimuldrei alegAtorilor de"smostenitT, se wir intäri.

Cistigul relativ 'al icesteI schiMbärt II vhr 'Avea 100),prbportie foarte'micg lu- cratoririndustriali si agricoll i aci este poate singfirul mellt reformel D-lui Taaffe ; insá primul rninistru se invala dacá crede c, eu acest paliativ, va face

Page 2: upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti

2 MARTI 5 OCTOMBRE ,1893 - pe social-democray sä inceteze cti agi- tatia pentru votul universal.

Pe de altá parte, nici burghezia libe- rala nu e multumitä cu reforma pro- iectata.

Ea acuza pe D. Taaffe cá gräbeste peirea burgheziei germane, care va fi acoperita in Moravia de slavi si in cele- l-alte provincilide luPratorii de tbate na- yonalitäyle negermanet

Din aceasta cauzä, germanii liberali sunt contra reformei propuse de D. Ta- affe, reforma pe care o tame cle anti- constitutionalä i nedreapta, réfliraia me- nitä a macina burgbezia gerrriana intre doué pietre : aristocratia i proletariatul.

Fireate ca lamentatiile liberalilor tre- bue sä ne lase red si sa nu ne impie- dece de a jUdeca lucrul In mod obiectiv.

Planul D-lui Taaffe nu e dintre cele mai proaste i in provincifle industriale, daci próiectul se va vota, vom vedea re- sarind oameni nuol, demo-crap* energici, earl vor fi in stare sa organizeze pe lu- cratori pentru o miscare mai mare ; pe de altä parte disk ceniul i impartirea pe colegfi diipa interese remiind iii pi- eioare in Sinul parlamentului schimba- rea va reminea neinsemnitil.

Liberalii germani aü i deschis cam- pania in contra prolpétului D-lui Taaffe ; de sigur cä democratii, pornind cu totul din alt , punct de vedere îl vor combate la rmndul lor.

lucru insä nu trebue di se uite : votul universal in Austria riT1U poate obyne färä o revizuire a Constituyei aceastä revizaire este peste msura de gred de Obtinut.

Agitatia democratiei austriace va tre- bui sä se ,indrepte lin contra Coristitutiei actuale, deed e, vorba de a Se, obyne o reforma larga.

In 'ori-ce caz, exemplul D-lui Taaffe este plin 'de InVtarninte : el dovedeste &doll de ate ori poporul se ridieä, con-i stient i hotarit-,- pentru a-ssi cuceri un drept ilea de, aJii, stäpînitorii eel. Mal reactionar se incovoae i cedea za.

Inceputul s'a fäcut ; inca o opintire votul universal in' Austria 'sva fi o rea- Mate. .

St. M.

c_ D. Duca E n1 pretect c nomad-we

CA actuala organizare ,a C., F. R. este o anomalie Intreagai' aceasta s tie de toy' acei pe cari instituyunile acestei tad intereseaza, -!cu .toate ea .1a C. k. R. totul se petreCe sub un vM mis-, terios ; i, deed panatastä-zi välul nu' s'a ridicat, 'ea foarte chiar dintre funcyonarii cäilor ferate, pot pätrunde organizarea i mersul regulat at cestel institutiuni. .

Necesita tea :unei noulorganizarf s'a impus, 0 de raceia D. C. Olänescu a venit anul trécut ca un project care, arneliorind soarta funetionarilor si a.- gentilor inferiori, :infrinta trei direetiuni de exploatare ;. la, Bucuresti

, Craiesva

Iasi ei tratiadjnginerii C. F. 11:ca e-, cu ai servidlului technic. al Statuluf.

o asemenea lege insa, nu , putea con- vehi D-lui Duca, al carui venit au- toritate ar fi 'scäzut simytor, de: oare,ce in directiunea C. F. R. avem ingineri mult mal vechr, mai capabili si- mai marl in, grad de cit , D. Duca, care ar fi 'I- mes, in acest caz, pe o treaptä foarte joasa.

Aceasta, a provocat 'noul proiect de reorganizare care, favorabil. functionari- lor superiori din direcyune, e .toemaf eontrarul proiectului D-lui Olänescu.

MO void ocupa de o camAatä numai de salariile personaluldi din acel proiect, läsInd pentru mai -tirzitl,.cele-r alte pro- puneri, epro a le discuta 'pe capitole.

a a

FOITA pARULUI ADEVERUL:

19

TAINELE NONE! DE

M. E. 'BRANDON-

X

liothrirea unui,milionar

Thiele ' erad ..scrisori de afacer4 tier, 'ceinynettil Cary de invitatinne ; en din urma era scrisa de o minä neCunoscuta..; Inainte rupe pecetea, el' o privi ginditor ,cite-va minute apol desphi-i zind-o, se puse "s'o 'citeaseä. De, la cele dîhtiiú cuyinte expresiimea fetel safe se schirnbä.

El citi scrisoarea odata, de &tie ,ori,, de' trei ori; se uita la adre4, Ca i cind, nu-i ,venea a-0 crede ochilor, dar dhpa ce o citi a treia ()ark scoase un geniet. si strip : - Nu, e un vis, Aemerile nable s'at realizat, iatr'adevr pacälit , de dinsa.

Scrisoarea, o serisnare anonima, era ast-fel conceputa : '

(IU faci iluzii, eati insélat ca un co- pil. "Lady 'Edith Vaudelew e o cocheta idea inimä, .care te-ar respinge Mijne cu' dispret, dad' ai pierde áverea, care sin- gura are pret In ochiJ er. Din .cea mal: irageda copilarie o, casatorie, bogata

Acel capitol incepe ast-fel :

«Pentru a avea functionarT capabili devotatr administratiei. C. F. R., direc- yunea a recunoscut eh trebuie sa mute pe cit posibil á frribmiatay,"-S-dirta:".'i- cestor .functionati (Sic l)». ,

Iatä acum i cum. interegb' D!-Dhca imburratätirea Soartel

Not& proieCt, itmart e personalul C. , F. R. 'in impiegay a¡entI.

Tabo)a A, 'pentru úipiegai, e formata

el C 0 tu ..,

c...3

, e - c

_ t .; '' FUNCTIUNEA

5 s. t., el 1 0 - LeI

i.,,,i. zi ct. co 0

0 _ .

Ara

I 1 Director general . . . 2000

II '

1 Sub-Dfrectpr General . . 1500 1 -

III 1

2 3

Di rectc rI de servicid." Serf de servicid ,

1300 120o

1000

3

.3

iv 1 2 3

Sub-Directori de sei'vicid. Sub serf de servicid. Inspectorl, principalf

900 800 700 ,

. 650 - 575 500

t

3 3 3

2, 2 2,

, V

"An-, , I

1 2 3

4 0 - 3

eff derDivizie. InspectorY . . '

.1,Sétf de Sectie: MI de Atelieeef Casier central

e até- Sub-inspectorl. Sub.`-sef d !her. Sef de Deposit prin6pal., Set' 'de biurod special. Ingi. nerT de tractiune, de intre. tinere si. de ateliere. M. de statie principall ContrólorI principall. Casier principal Sef de magazie principal . .

_

450 400 350

'

%

2 2 2

VII ,

,

MY de biurod. - Impiegatl de servicid central si 'exterior.

1 Controlori. Sub-Isef de biurdd; 2 % Serf de statie. Serf de maga- 3 zie. Casierl. Picherf princi- ,

pall. SO de depozite. Sefi re-, vizorl' 'de, vagoane

325 300

- 275 .

,

2! 2 2

r

VIII

1

2 Impiegatf in servici. central 3 si exterior ..... , . . .

4 Picherl, Geometri., Desenatorlt , 5 Contr. Casierl. sen de statie , 6 Seff `de Magazie. Telegrafistf

,

250 225 200 175

150 125

, 2, 1 1 1,,

1' 1

1 ImpiegatI proidzori si aspiranti 2 pe zi

5 ' 4

1

Vréa sá 'zica : Directorul general e preJ ° väzut cu Ufl salar de 2,000 lei , lunar, Aceastä sumi, de Si nu modesta, am,zice ca nu este exagerata, clacä,,nu ar ?duce

alte sume 'clima ea. Salami de 2,000 lei lunar dä dreptui

la o chirie anuala. de 5,000 lei *) ; aclan- gam 12 fise a 100 lei, de la cemsiliul de administratié,"Plus cel mai putin 5,000 lél gratificatie la finele anului, pe pre

Duca si-o insuseste din niunca sis sum 'doarea personalului de pe linie, face tin total de 34 mil 200 lei anual, färä a socoti diurnele ce le ja in diferite, oca.( Ziuni si diferite pretexte.

Bun icica surnä ! n'am ce zicel Greet daeä i s'ar oferi D-lui Duca Prese-i

dintia Republicei Sviterane, sad vre-un portofoliti in ará, l'ar refuzo. i5 ar avea mare dreptate, dupa cum sé va, yedea: mai la vale. '

Ceici nu numai áceste sung formeaza' venitul D-lui Duca ! !

Sub-directörul general are Salarul de ,

'1,500 lei lunar, deci chiria e de 3,750 lei anual ; plus trei mil lei gratificatie la° sftrsitul anululi face un venit anual; de 24 'mil' 750 leLanual.

Sa trecem:mai departe Directorii de servieid, ' salariati de la,

*) Chiria se ealcu,leaa ; anu41, salAru) %pi jumitate pe Ina

1000 liana k 1300 lei lunar, posturi nod create de D. G. Duca. si care sunt de prisos de oare-ce avem deja un director

un Sub-director general ;-afarkeumal daca edit, ;

tarea acestor postitri. impace ,pe D. Ofänescd -6are, ;diipä cum anuSPtis niál-7slis,.:prezentase tin proiect 7CU trel

'-'dire;torate sub:On'Consilid 'de adminii- tratie; si.atuncipproieétul Ddaii Duca ie !

Pleosebesee de 44-11Y-11ii OläneScii numil prinsacee4,ca a§ternepasful de-Wirector general,' cu un venif-einual' de 34,200 lei ;

Sub-direeterii dd 'sUb-Setil de serviciti, inspectoril principali, salariay cu 700-900 lei lunar, plus chiria i gra- tificatiile, ceea-ce face pentru. fie-care un venit annal de 13,200.

Aduninclaceste surni, vela; .ave.a.: 1 DirePtot general . . . . lei -34200 t Sub-director general . . » 24,750

-3' Directorr servicifi "Saz lariay gratificay . . . » 56,550

10 Sefi de,ser salaniay gratificati . . . . . . , », 145,000 3 StibldireCtori d serv. 10_,Suble4,de servicitiplä- .

titi nuniai ca*1/;-gumel6iCde mai sus 100,275

360,775 Adecä 360,775 lei pen tru , salariarea

,nu mai adirectorilor,, sub-direetorilor si sublefilor de servicid I ! .

Prea mare lux D-le Duca I. Vedem ve pricepey minunat ,cum sä v imbn- nitatitl soartá !' Voile Vedeaihsa cum a-y .in teles-o pentru 'eel-ralttimpiegati, agon

, Tampon,. , - -

INFORMATIUNI " tprif,';u4tri' vor gási totrd'a-unq

,pe pagina ,a treia Bursa, cerealelor din. Braila la pagina a patra bursa

Bucurestl ,kecum, 0. plecarea sosirea trenurilor, din, ,.Bucu.1 rqn. ,

' InCuno§tiinpin persoand,e."Ce, ar .bine-voi sá contribue*pentrú'f'o'rmazi rea fondului din care sä se aChite amenzile la care stint condamnati fratif noqtri de' peste Muntf, cä pot stibscrie. Cii sumele5 ce vor .voi la

.redactia ziaruluf nostrn in toate zi lele de` lucru de lá orele: 8 Ong la 12 a. 'm. qi de la' 2 pina 'la 7 p. ii

ILISTA DE ,SUBSCRIPTIE Pentru acoperirea amenzilor la care ad fast i vor mai fi condamnati !up-

,tätoru Romani de peate munti.. Suma, din urma . . . . Lei 319.25

Noul Hohenzollern - ' Noul print sla,naseut. -in Palatul Peles

de' la Sinaia in noaptea de Simbäta spre 'Duminica la ora 1.40.

Durérile facerii incePtit de Zia' pe la orele 41 seara, dup'a princesa se eulcase.. De ,cu seará fusese 'voioas i nti se as, tepta inea, nimeni la ,aceasta. Chid

sirntit cd durerile devin tot mai pu- ' ternice, s'a trimis -repéde dupa medicul. ériglez al 'easel regale de Britania, Plaifayr, Tare se afla in ores.' Acesta sosi tocrnai - la: tiinp .linpreima, .cu- Neese %de Edirnburg. ',t

Irnediat dupa nasterea pruncului, care ede o censtitutie carn debilä, Regina Victoria, 'Printtif '.de Galles, ''Ducele de Edimburw Impératul Vilbeini, Priaittl, de .Hohenzollern, tatäl Printului'Ferdi-.. nand, Regina lisabeta i. nauma Regelui fura ieStiintay telegrafic.

Apol, 'se 'trirnise o telegrama D-lui Lascor Catargitl, care chemä imediat -pe colonelul' Rasty, i iF ordoriä. teze pe toll ,ministrif .prezeny in Capi-

tala, precuM i sä ja msuri pentru ca orasul sä fie a duoa-zipavoazat. S'a triq me Iii urma de eátre'ministrul de In- terne _telegrame Oefectilor, cärora le-a recor-lhandat sä manifegteze imediat bu- 'aria -prin trimeterea .db telegrame de, felieitare din parted ofidibrihr j pria p.rboralrea; de sti hdarde.

Ministrul nostru de ',externe. primind expediat indatkOrteunostiintäni

telegrafice, tuturor reprezintaaylor nos- tri,' 'strainätate. .

D.° Dimitrie Sttirza,'seftir liberalilor, fu instiintat telegrafic din partea pala- tulul ; ast-fel clubul liberal a arborat stindardul si a tribes felicitäri la Si- naia. Duminica dimineata, aü plecat la Sinaia cu tren special, mitropolitul mat-eel Moldövibf a precat de me- menea de441-14asi la Sinaia, - Catargin»M:* lahovard-, Gar pi Marghin loman, care .tocmai se intorsese din strainatate. -

D. Menelas Ghermani, care plecase cu trenul Simbatä 'seara a, lost , cautatrpre- tutindenea;!fara;.0 se Tuted, inSá dade urmä. AMi mai plecatda Sinaia, D. Nicu Filipescu, Stefan ,YeleScu, 6o1onel Ilasty si citi-va cre'putati!.,si !sbnat4i, req.11,. in- timi ni palatuluL.lndatäcda ajtinS la Sinaia, miniSti

sere .a se constata nas.terea prin- tului ,Kecum i spre a se dresa de .eittre 1!).. Masgbilonian acttil de inastere, ser-, vind 'de ocei'l star& ' Civil e. Actir fi registrat in comuna Prederdulde care apartine castelui Peles. . s'

Ministral de, , rpzboi a dispus ca in zorif zilei; á inceapa a se trage traditionalele 101. tunuri, ceea ce s'a efectuat.

Primele 1sr]nsuri e felicitäri ad So; sit ¡la Castelid POO din! tara. Prefectii

autoritayle militare prin gene4 ralti lor, po1iiii i presedintil ',xaspurilor leginitoare. Peste zi, diferitele societäy din tark aillfelicitat de aseménea'pe,Rege pentru stränepotul sett. . ' La. Aspunsurile rn

delor .familiei. regale precum-si acela al Reginei Elisabeta, de la Seghehaus.

Orastil Sinaia, á fdgt -0avdazat cu stin4 darde si seara iluminat. De asemenea

Galatii. Craiova alte,orase.

In BueureSti, na foSt ;de cit edificiele Publice i JokeKlub.

N'am putut remarca capitala nic un entuziasm.pentru nastorea acestui nog Hohenzollern, t.. ,

' Pruncul va,fi betezat ha ritul ortedox, conform 'Constitutiunei noastre., politul' primat Va

Starea mumel este Miiltamitoare Oita acuma, .-Nasterea 'n'ar,fost dificu1toas4 Imediati dupa çe f printal vézu lumina fti prezintat ,Regelui i priatului Ferdinand; cari il linbratisara ; apoi tree* _in camera princesel lehuze pentrii a 'o fe- licita i. a-i multumi. * .

, I ,

D. Gr:`,S, uyi aineetat din viala in 'limp- tea de Sambáta sPre Duminica, Aallora, 3, de fata ,fiind D-ail doctori ,Sake *teJ, fäneseu, utu si Garoflide.

Agotaa incepuse de la ma* 120 and fost cuminicat. De d seara

n'a mai vobit, ,centinnind nurhai 'a se vaita de .durerl la 'cap: Indata ce s'a

.eonstatat moartea,, liberat deimedici cuvenitul act de deCes telecTaiiat rudelor..

I

Toat'W 'fatada stt din Strada Coltef, unde a, reposät este cernit. 'De asemenea, intrarile bisericel Col,tea.1

luat dispozitiuni. pentru ,inhalsá- Marea cadavralui.

Dupa dorinta exprinaat'a tÉl 445,; inmorniintat lin soda Sa

fa cavoul de la Sutesti jad: Mortal va,' ; fi transportat miine, Marti. I ,, _

Averba imobiliarä alast. siaata, *Ana 'Iatisunirea familiel Cind se va" deS-

chide si testamentur. '

I.Barecec, fost corespondent la Rid- Inte-stï iiste invitzt ca ini,tertnenul celmai'cUrt actiite -datorille câtre Administratia acestui ziarg la can contrar yam fi,nevoiti a recurge la ialte

STIR1 TELEGRAF10E _ .

HAVRF,. Octombre,, - Arhiducele i'rant.Ferdiriand sesit. -El ya pléca de- seard 'la Paris. ..

PARIS, 3 'OctOmbre. - Se asigura ca . mrii dud Wladimir (0, Sergiu vor veni falgris 'CO ocaziunea serbärilor.

D,,Cayriiit adrosat:o.,,telegrama Ta- Indatä esPadra fuseasca a sosit

Tarul a réspuns imediat. D. telegrafiat din nod cu ocaziunea

coribiilor franceze la Co- tseithaga.,

1:1111011111111111111111111111

JEANNE THIL DA.

ta -- Paul ,catre Luizeta

Sa creel's ochilor mel; nénorocito ? Tu sá fii aceea, de la acest moment, primesc asemenea ciudáta scrisoare i Da, recunose . e seriere h Luizetl mele, rcunosc e *oItQf1'i naturala pe cares n'a obti- aut'o din acea educayune zmintita, care se dad fetelor de azi ; da,, recunosp lite-

groase, lirhbagiul inimei ei de AlirttiVeal. Vezi bfrie Täq'recunosc biletuli iubita ¡rhea 0 in adevr Sint asa de turberat, daeä ,disearä a'am,,de- juna 'impreuna la bätrinul LathillP) 'te asigur cä Sena ar alai A. inghiyt Inca tin cadaVrli. "

0 If draguta taea, chie ti virit in cap gargaunit acestia Care vraj mass al fe- ricirei, mele , te-a tpovatuit sä41 angajei ,profesorl pentru a te instrui '? De ,unde ti-a venit' ideiá sä stil gramatica i ór- togra.fia ? -Afla ea o'femeie care Cunoaste órtografia e o femeie pierdutä In amdr ; incepe sa serierfara greseli, si nu se mai .

ingrijeste de Sentimente ; ,nagi tirzid, face

Mir& i Pnson I 0, ,L

Rigoletta 'PO; MuSetta veselb i cochete **arid; fljC1i odata- piciordsele Voastre, care sältail la sunetele orchestrel, odatä1,n,!ail atins Parnasal ; odatä, o divine risiPitoare de särutärl voi care ap inspirat cele Iii frumoase versuri, nev'ati sä 'coiljn¡ay un'imperfect -al ,subjonctivirltiL '

Tu esti,1Luizeto, dereatura adorabila ; aril* plac särutarile tale, cintecile, tale, veselia ta tu iubestl muzip ; la te,atrul

eirc chid gimhasticii'sar prin cerctirf, aprinzi candela la sfihta GenoVieva, pen- tru, ca, ea , a frieut:eti -ne intilnim, s teo zi pe chid ieseai din atelier ; in sfirsit, esti o ciseatura' adorabila, i Tentru ea ar drept la connenta mea yoid saTti poVestek' o iatorie.

, r ri I , ,;1( *

' '

A *

O inutile 4 a te cunba,te, scumPa mea, am idbt o 'female stipelioar'ä, fe- Meie 'eelebra; o indza earuia ran void face dezbiroarea a ä numi *OPedafitä. Cu- nostean perfeestie.ortografia, era inArsatat:i, seria eorect, lubea, Grecia antica; stia ci cuvintul roza vine:de l ,latinescul Tosa si iti numéra toate inCarnaynnile,zeului 'ViChnou.

:Cinel Vonea la mina seara, ta, loctsa 'mi sara, pe geinuclii cum faci ay, ea '41 res- fira parul incepea sámj ros teascá ti- rade, fntregi, ca o tragediana a,pói, pa- lid. de emotiune, ' privea lima, 0 'chid cadeam:do pieioarele' el, beat de amor, ea.inril.,arata cerul si stelele, verbindu-ini de unirea sefletelor 'ntr'un idealism .de -pa radis.

.

,

Scria in ziare,`PUblica rómane, por- tretul ei sé vedea la tóp editorii:, In

efei

fost tintá ambitiei sale. Omul pe ,care inbeste inteadever e lordul Lionel

Montford, 'fratele tharchizuhil de Wil- longhby. Te previ, fall a perde o clipä; desiä-te de ,acesta legatura nepotrivitä,', eft mai e, yreme: ,; ,

Un prieten/sincero de.i rivalut D-tatel

! strigá Merton' sculindu-se aruncind intr'o caseta de bronz 'scri-

soarea anonima. Miselul, care asasiaeaza la intuneree i .care calomniazá o femee Sub masca, anonimului. «Un prieteu, desi rival 1»' Un 11.170.1'1 O "märturiseste. Furial neputincioasa a unul' om _gelós ditat aceasta scrisoare.- Vreati same arät mai' presus de aCeste , Sj totusi, scrisoarea asta pnfirma temerile ,rnele; proprif. Lardul Lionel .Montfordl. maul, Pare na gäsit Singuri in 'sera, chiar'in acel 'moment 'de farmec, Ora obServat .e- mötiunea ce i-a pricinuit apropierea Lionel! chiar acela cu .eare am vzut-oi lateo diseutie, asa de. iatin-15, I anti-, camera salonului de bal la dinsa aeasa! Acela 'tie care 'chlonelol Bertrand mi aratat zicindu-na sá judec priW rnitie insu-mi. Da, pe viul Dumnezed !

, Robert Merton cu dinyi straisi, si cu ochii aprins1 de un. foc neobictuuit - void judeca prin mine inSulail. Void, pune-o la incereare; Daca va in-,

vingátoare, devotamentul 'intregéi mele

vieti o va face sa uite un moment de banuiala

doua, zi de dimineatá lady Edith Vaudelew priMi o scrisoare de la lecrod-4 nicul' sea, care o large fierbi'nté s: vie numai de WI la dinsul. O fädea sa' In-

teleagä pe departb á éra sub impresiunea unef eatastrofe grozave, cä. numat ' dra- gostea ,ei putea sá-1, ajute ca s'o indure.

Fata päli citirid biletul ce i-se aelasese tocmai ,in momentul In care statea la mas'aPu tatal sea.

- Cel -dintlitrgind -s'éti- -fu cá oniul pe care voia sa-J, ia do barbat eraA ruinat. ,

Auzise vorbiridnse de primejdiile spe- culatiunilor inchiPui cä averea prin-,, tiara , a WT. Robert Mertdh suferiser vr'o foviturä grozava, ' I,

Dar' energia, sai puterea sa de - vointä nu o lasará sä cada abätufaniei. o 6*. Indatä dupa citivea scrisorei; eal0 regäsi slugele rece. - Cum; merg afacerile

'Merton ?, intrebä ea; cd nepäsare. - Cred ca nu-0,,puhe averea In,* in, spe-°

nebune, Lordul Borten.) ridica,ohit , di pe gar incepu sa,rlda, priyind fata frunioasa

kcopilei sale. Gum, Edith,' tu ,trenauri,, deja Pen-:

tru Milioanele viitorului td sot ? N'aibi nici o teama, dr.ega copilä. Cu toate ca' Robert Merton e, ceb mal géneroS i cel, nii daraic orn, nu I.e isá mal putin omul cel mai prevzator. Cred ca el 's'a läsat ,de specurtimai, cLa iiii.pal,-Pune in rizic nid eea mal 'Mica 'Salina: Se Mul- tumeste eu, Jrumoasa avere pe 'care a fa-, cut7o, si nu mai cautá o 'mat-ease-a

,Alt-fel va fL. chid vol incepi eú sa-1 ajut ça s'o cheltuiascä, rspurnie lady Edith rizélld. AB3 de gind arät lumei ce iuseumeazá splendoar;, dndatä ce

. voiú schimba vechiub.nume de Vaudelew cu acela al negustorului din Manchester.

Ge-ti pasilAeafaceri ? Edith !tOrma contele. 4obért , Morton e un laalat de' treabá i void fi ,mIndru, de ad aveaf de einere. Si eit despr baniilu,1, pot sa te

'asigur c`a Banca Angliei nu e tai sigura( de: eit 'averea logodnicului

Lady, Edi,th priviculnepaSate. Pe bur-ail' hinevoitortk add tata i dupdacite.-Va

cIie. fesidin sofrageri,e pentru a perunci', sä. ph& call:. Tara apol á oda,ea Sa.;, pentrn imbräca o'roPhié de'plinibare.

E. lipsä' de *-ciiviintameris trimasa,', &idea ea pe died cupéul elegant ci 'ducea' spre.Park,Lane ; dar la ce te poti tepta de la un om crescut in funcitil,und,

negastorek ? Me reaga sa,Via sa-1 vd,' ea Si chid de 'v.enirea, thea'artil atirnatireo, afaóere *tinsemnatä voit refuz satisfacerea acestuf prii eiudat, ,elp, tearria ca sá nuTroadä* p nu-1- itibescl Onatil, acesta, si-a, bägat îzi caP'Sa fib aStit 'de stuPid Side roinan- ticos 1n it sá voiasca a fl itibit de fe-r, meia ,pe Tare ! o ia de rievasta: ierte, isäracul 1 ;

Ailiusa la Park Lane, lady Edith Vau-i delew fu introdusá in bilatioteca,, in cre poi läsaseram pe D. Merton*.

Fate privas& repede ashpra! 'Adel ;'adeStia i, asezindu-se pe uh' to-) tolid, asteapta sosirea stapinuluf easel.

, Et, nu .veni rindata si ea; obositä de as- teptare, so scula i iocepe ,sa examineze lucrurile ce o inconjirrati. Atenya Opri asuprä uhercasete de' bronz, tic sculptattl, asezatii, pe"o -masula mica.l

Era tocmai caseta, in care Robert. Mer- ton aruacase serisoama anonimä, in seara, preeedenta. Lady gcti 04 se apropia de

dinsa si5 'se nitä le Sculpturile o hn- podobead.''' '

-,, flasetn aceasta loarté fraimoasä, eae-OPO ar; puted crede e,á am ban-

cher are atlta, gaist prind ca. logod,- nicul met], in simplieitatea sa, isi. arunca , ,, , ; . intr insa tigarile. '

,Hdia, iguS' capactil. ,rn 'easeta, exit' luimateite,va

tatolite,; scrisear ea .in , ehestiune era de asnera, i dinteo, singura aruncatura de oeM :` Edith Vaudelew îI. zar; i munele

tui-ge pare Ca a Ceira privitor la mine. '

Se .u,ita ,era Inatisa, Cu rope- ziCiimea flgerului, pa apuca strisoarea,

eiti, o puse' la loC* îd ..caseia, fie care o litchis& se ,akurida2lail 'pe

Va sa, zica'.am dusmani, dusrhan foarte priwejoj, gse. Oa ' cu oehil sea- parator¡. Am desmahl cari

' de norocul 'mat si canta zadarni- :Ceascd.Plantirile. òe-mi4pag'd ! Voin vedea dacäl .Edith Vaudelew.nu va fi a§:a' de di- bacp ca acei.cari vor,S4-1,faca.red. Pros- tut .acesta m iubeate, serum ill,: Seri- soared lur dea4f dimineata, OUY,iatele cu de& cu care, pare a ,vol sa-mi &mate vr'o'cataiti:offt snit p6ate numai

-mijloace, de a MO incer'ca. M veld feri de a cädea in cursa ! Cit de 'bine îmi pare ca am *at, scrisoatea asta 1 Ea ant va sluji, pentru a-mt explica purta- reá hit

,

,(Va urma),

Page 3: upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti

toate Lunile o vizitat academicianii, membrif Institutulul, poetii cu plete, politicianii plestivl ; cite-o data numar

suridea i rar hrif da voie sá 'f sä- rut Arbil' degetelor. ' ,-

Admiratit frumusetea. e bizark. i in- ceram sä devinez ce millet se ascundea subt dantelele si catifeaua rochtilor eL Fruntea el' nu rosia rrieI o-datä: buzele, el' nu *eat nici, codatä nervoase ; nu- e

mai in ochii sLnegri pdrea cá zdrese trecind tin stol des de &cliff obosite i 1

despretuitoare. 4

' , §1 tot ea te tdihneste deducru printplä- .

Rosman ocupate de Algani. Colonelul Wannososky, fiul ministrului de rezboiü cómanda trupele' rusestf. Afganii ail re- Sistat. Rusii s'ati retras si s'aii intärit la Murghalo.

File rupte din AlbuM Nu ei .pe aceastä lume, nimic mai fru-

rnos ca traiul burtsi inteleuere intro soli;

Ctimintia pregáteSte läCerea la Incru;

Ne mutaräm la' tard, Sperind sä izbuT ,cere. tesc el .tämädtil sufletul de cancerul Ii- teratrirel., Alesesem un Me- in apropiere de Mare ; aierul mirosea a flori de coc- tus $ i era asa de curet cä ,ajungea respiri peritru a te simti fericit. In a- cest loc ti se pärea cä existd patria a- ;

morului ;s,F in nici o parte 'n'af fi putut iubi mai infocat si Mai sincer.

lubita nieaHar trebui s'o numese alt- fel, - in mijlocul acestor peisage scrise cite-Va poezif supérbe, i m 'WM cu o furie sälbaticä. Dragostéeei nu era sim- plá ; iar imi Spuse eu o Voce fermeedioare : « I ubeste- mé , iubeste-m!... Asi voi sâ mori, iu6indu-m

^Dar de-odatá ineeptirám sá ridem ; gra- t matipa strIcase Mime acestei fetnei.

Cu toate acestea, trebuie sä tiY drä- gutä, cá dacd amorul are un caracter li- nistit, nu e amor. Nebunia este adevä- rata conduckoare a sentimentelor si fan- *

teziilor' Voakre; ea face ca emotiunea sä ne ,pará dnice I Tipetele sublime ale pa- siunei nu sunt Mate simple suspine I

busite ; ele sunt sälbatice L.. iacd... am inceput sd, cad s,i et

in ghiarele monstrului literar. Fil pe pace, n'ae sä M sfiie. Cad me va scäpa ;

de el : duof obraji fragezi, duol ochi ve- seli, un corsaj albastru, o talie mlädioasä, duol umerf 'rotunzi

Me prind cä 'Luizeta mea m'a inteles cá va renun ta Ja fantezia de-a ,invata

gramatica i ortografia ; me prind iardsf ca se va -multumi sá rätniie un cap, de Operä de graie. i räminind ást-fel, "srá

.continua a itib pe drägatul set, pentru ," â trii .amindoi tot-a-una fericiti.

Z. If.

DIFERITE DIN CAPITALÄ

INSTITUTUL METEOR. BOCURESTI Bucurefti 2 Octombre 1893:

Inditimea barometricd . 754.0 Temperature- aerului . . . 18 84 Véntul táricel de la, E . . .

Stareä .cerului foarte noros Temperatura maxima de era . . .238.0

tt. -mininad de astä-zi . , .8.80 Temperatura la nof a -variai, *Mire

268.0 si`,4 Eri timp frumos," astäzi cam inchis.

Barometrul create Meet; -

A plouat la: Iasi, Páncéati-Dragomi- resti; 'Botosani, Dorehoir, FälticenI, Pas- '

Carii, Trgu-Frumos.

Astdzi ineeput cursurile la semi- nariele din capitalä.

Eri dimineatä era un .adeyrat .scan dal cu agentif cari intraü ca niste ;túrbati din prävdlie In..präväliesi7P ink pe negustori , a arbora drapele la Usa.prdväliilor in semn de bucurie cä a ndscut printesa' Maria I

De sigur reptilele vor .avea neru sinarea, sä sustind negustorii a fácut aceastd manifestatie- nesiliti de nbneni !

MiniStrul instructiunel a fespins de- inisiunea D-lui Petrescu, decan pro"-. lesor la facultatea de ,stiinte din Capi-

..talá. '

Simbátä va Inairitea curtercu ju- ran din. capitald interminabilul proces al .devastärei redaetiilor. ,

(*.moy

' FénelOA.

Viciurile. ati izvoru in -deprave- '

tiunea ; defectele inteun vicitae temperament ; in lipsa de Spirit.

La Bruyerè.

Ultim cuvent Uri 'täran consültd un avocet asuPra

s , until proms. Dupd ce examinat, catul if zice : - Afacerea D-tale e sigurd !

Täranul pläteste inainte de a pleca, intreabá : - Acum, .Domni2sorule ! pldtit ; fit bun 0 spune-mi franeamente, dacd-afa- cerea mea .este totatit de ," bund. ca adi- neaore.

Din eroare am anuntat cä Duminicä se va da tot Huy- Blas. In realitate dat'136,rba- tul Doicei(Nounou).`

Pentru Marti se va da iarkl Bärbatul

** * ' - Joacá Debrige saffnu joaci ? id& intre- barea ce se pune vesnic bietuluT, easier' bil Hugo. In adev6r Sanabatá siDuminicA Debriege a fost bolnavä. Dinsa, cälätoare, care a, indräznit infrunte anul trecut cälitoria, de la Bucurestl la Plobsti, in träsurä, cu, patru caT, färä .sä se ImbohiäveaScä, a lost in- vinsä de astä-datá ,in siepirig-car, de un ne- mernic microb al uneT simple durerT git.

iatä pentru ce de abia disearä, poate, bie- tul easier, ia put'ea sä strige tuturora : - bad Joacä,!

4.

Teatrul Gymnase din PariS va da in curind Le Nouvectit Jétt,'.COn_lediel. de Pierre Decom- xelle, trasd din romanul WI Henri LaVedau, c acelasl nume.

* ,

* Miss Iklyett, Isuccesul aeum anr de

zile, s'a reluat din nod la Teatrul .loutfes- Parisins'. - 'AceaStä".piesä, se va da si de

, .trupa franca& de la Teatrul °Lyra. 4

Ain vorbit de interprindéreä teatralá, nu- . tnitb Ll'Oeuvre, , hare a. dat zilele trecute, ca

prinja reprezentatiune de debut piesadui Ibsen Rosmersholm. - Ni 'se amintä a doua piesd va fi larást o dramä de Ibsen, Monza- nul Poporului, una dinapò de operile dra7 malurgulut norvégian. '

-El: Mi. -

ULTIME INFORMATIUN1

Regele piazA%rea Urmärn a. aráta influenta nefastä ce a

avut Regele ,Carol nsupra . caselor care 1-ail &dull. .

In , 1866, , a tras in gazdä la Gh. Co- máneanu, mare, proprietar din Caracal ;

toatá averea si, casa i-s'a 'vindut, iar el fost Wed de niste locuitori.

, .1n .1887, a frist gäzduit, la Slatina, de D. ,Alois Pülner, larmacist ; in ahul 1890

moare flica ,c pa. mare i ginerele, bär- batul acesteia ; ipoi -moare i D-na ner, iar nenorocitul ; se . sinucide arun- cindu-se de pe balconuL easel' unei flice a aa alai micá, märitatä in T.-Severin.

Vom urma .incá;

Amicii pAcei ,

'Extragem din 'ziarul L'Epogue, din 10 Octom- I bre s. n., urmitoarele rinduri;

Se crede cá de astá datä procesurSe!.i va judeca.°,

DIN TARA U neruirocit 7.anum&.Mihalache ,Dra-

gomir,TpAndar comuna CosárenT, jrid. Ialomita, pe când bAga .snopi in O Ina- ,sinä de treerat, i-a schat piciorin in batozd l'a rupt genunchi. --

In institutul .anti-rabic Iasi fost adusi patru oameni mus,cati de *dine tudiat in strada _Lazar din , acel eras. .

Cetinele a fost impuscat creerii tri misi spre cercetare.

In mai toate orasele din tat-6 dom, neste o adevratá fierbere printre pro- fesork din. cauza raportulul insul14tor al inspectorului publicat in hulel tinul ministerulul instructiunef.

STREINATATE Camera deputatilor din Budapesta a

hotärit sä nu mail tie sedintá pinä la sfirsitul lurrif pentru a läsa, limp comi.- siunif bugetare ea sä termine lucrärile sale. \ D. Madarasz 'a interpelat' pe ministrul cultelor In privinta circulärif episcopuluf romin Pavel, care da instructiuni de- rului asupra imbundtátkil romine.

=Ye

Times AA din Simla cu data de ieri ca Rusif aü incercat sä impuie prin fortä pretentiunilelor in districtele Seinghenn

MARTI 5 OCTOMBRE 1893

Botezul religios al printului Carol, a fost fixat pentru ziva de Duminicd, 17 OcteMbre.

YegrillYYPY

Intoarcerea D-lui Lascar Catargiu, In mijlocul 'zgomotelor stäruitoare de crizá, a átras in Capitald un mare numr de sénatory, deputati prefect!, foarte in- grijiff situatia .16r.

La Bivolarf, .gara: Govora, (R.- Vilcea), plain] Cozia, at luat foe si aü ars, ierl la orele 2 p. m, ,mai multe clädirf, ,proprietatea statului.

Guyernul turcesc' a hotdrit cá, de la '1 Noembré st. h. 4893, toate vasele strAine fárá exceptie, vor fi ,tinute viza pa- 'tentele de sänätate la cohsulatele tur- cestY, alt-fel neputindu-Se 'bUcura. de li- ,bera practicd in porturile otomane.

Programul Scóaleldr ribrinale de MO- tätori, a fost pnblicat in nuinrul de Du7 minecä. 3 C., al Monitorului 0 ficial. -

Azi s'a dat candidatilor la bacalaureat, urrriátoarele probleme la ,Matematici , 1). X- y

-Y-1-z=7* ,z-x= 2 '

2). SA se afle suprafata triunghiului Isoscel, a cärui bazd este egalá cu6 m., iar- inaltimea egalá en 5 :metri; - i la- birij-aeStiii:triurighit.

3.4., La distanta de 2. metri de la virful acestui triunght se duce o paraleläla bazá. Sä se, Ale suprafata nouluT triunghit format.

Fleva, deputat romin ,

fost primar in Bucuresti si menibru!in biroul inter- national al Paei, 'sosind din Berne, a reunit-la un dejun real maiIte per, soane din -Iumea politicá srliterard. In abeastä- adutiare s'a discutat si s'a adoptat ideia unel impozante manifestatiuni, ,la Paris, In -faVoareapAcei. .

Iri'lacest scop s'a constituit un cornitet de initiativá, compus din D-Mi Fréderic, Passy,t Fleva, :Edmond Thiaudière,: Air- mand,' profesoru1 Vida Giavi, Magál- haes, Argyriades, Raqueni, etc:

Corespondenta din streindtate feaPutut sosi ieri, din cauza pierderer ceiticiden- fér trenului romîn cu cel ungurese.

Trenukainguresp a inttrziat, urma unei deraieri suferite in gara Budapesta.

In sfirsit s'a deschis in Airgul gresti (Vasluit) un oticiü telegrate-postal...

Cititorii nostri tiü cd, pentra acest oficiü s'a inchiriat local inck de la Sf. Gheorghe, iar stilpil pentru telegraf aLI

fost cupapärati cu multmal 'nainte.

Printre caul birjarikir din Capitald s'a ivit o noue boalä, manifestatä prin um- flátiiri care, in 24 de ore, se intind peste tot corpu i impiedecä animalul de a mimeo; face slujba.

Mai multi cal' bolnavf aLI fost exami- nati ieri la a,coala de medicinä yeteri- nará, 'lard a se putea recunoaste feluL boalel; care totua,f, s'a declarat ccinta. gioasá.

Erl,' 3 Octoinbre, a urinat exámentil serief II-a a 'candidatilor. bacalaureat. Li s'a dat la Istorie, ca': tezá : Devota-: mentul yentru partie.

D-rul C. Bliholtei, m'edicul orasului Slatina, affindu-se in 'Capita* pe chid trecea eri prin dreptul easel de eConomie, a cäzut, jos bolnav.

Dus, rinediat la sectia V, doctorul a si murit

ULTIME TELEGRAME BELGR ID; 3 Octombre.-Cu,ocaziu-

nea congresului conyocat de partidul li- berali. ,läcut ovatiuni sefilor pparti- duluL iAdversaril aü rspuns Prin flue7, ráturi i huidueli. Duoi liberali at lost lovitl cu pietre.

LOND.11 A, 3 Octombre. - manifes- tatie, la care at, luat parte 20,000 per- soane, a avutAoC, la Hyde Park In fa- voárea Mai multi deputati phi partidulul Muncitorilor ati rostit discursuri prin care condarnnä pe patroni. Niel un incident.

BUENOS-AYRES,' 3 ,Odembre:-1-Con- damndrile la exil continuil. Starea de

,asediti e prelungitä 'pAnä in Decembré. PARIS, 3 Oetombre. 0 mare litu-

glie a lest, celebratá eri 'cu ocaziunea instalärif, noului preot al capelel rornine, in prezenta membrilor legatiunei i al colonieL romine.'

Holera in strAiniitate ,

Livorno', .26. cazurI nun!, 30 decese. '- Palerno, 8 cazuri, 7 decese. Mesina, un caz suspect urmat de moarte. Stettin, 8 ,cazuri, 3 decese,

, B1BLIOGRAFIE Noutdti, muzicale.:- In editura ma-

gasinului, 4e muzicd Corot. Gebauer aLI apdrut : -

A 3-a rhapsodie ram4nd pentru piano, de cuposcutul profesor Zd. Lubicz. Pro- ,uI2 lei 50.

Mugur,. mugurel doiná transilväneand pentru voce cu acompaniament de piano de George, _pima. Pretul lef 1.50.

PO§TA REDACTIEI D-lui G. (de lingd Rugäm er-

tare, dar nu putem publica ultimo. D-tale cugetare.' Esti intehgent, vet' intelege.de sigur refuzul nostru.

,BURSA ,,CEREALELOR

Bretila 3 Octombre 1893

Felul Hect. Libr. Pretul ObSerVatiT

D-rul Urechia Bulevardul Academiei, 4

yymiegYnNIIMIIY

L10EUL ,CIASIC SI REAL DE FETE

Directiunea D-nei Filionescu profesoarä de Fedagogie i Fiiosofie la scoala

centrall de fete. Grivitel,-144-146

BUCURE§Tii Acest institut din not autorizat furic-

tioneazd cu autorizatia No. 54 din'. 23 Septembre 1893.

INSTITUTUL DE DOIVINI§OARE AI Profesorilor asociati

DIN BNAILA Curstiri primare sit liceale. Preparatiuni de

bacalaureat. Cursuri speciale de limbi sträine, piano, canto, picturd, desemn,. croitorie, dans. Instructiune solicIA:Educatiune ingrijitä. Acest institut are asigurat concuriul profesorilor din- tre cel mal

Poruttib146301158 6130 §lep i I 5250 58 6 30

kbul, 7650 59 6 40 Oyez 2400 8/0 k 11 20

3900 8/0 k 11 30 1900 Olo k 11 15

Orz 1650 46 8/4 4 40 se:hull?' 2950,150 1,/4 4'30' ,lep Oyez " 5600 8/ k 10 80

3100 8/ 0 k 11 I

2850 8/0k 11 10 Grail 3200,57 8/4 8 05 Magazie Ovz 5000 °Io k 11 30 Slop aspet: Grail 2050 58 1/2 8 60 ;Slep

700,58 1/, 8 40 CEREALS SO kTE

Pe apii Pe usoat .

Gilt Rect. 15400 Rect. 523200 Secarä, k 8800 Secarä :» 19600 Porumb '176200 Porumb » 67100 Orz 10 23100 Orz 57500 Oyz 10000 Ovéz

. Casa : Ath.1 . Thanu

Yu

' AVOCAT-GALATI De la 15 Octombre 4893 se va muta biuroul

lqcuinta in Strada DonmeascS, O. 92 his

Vis-à-vis de Casa Doiciu ConsultatiI, de lag la 11 dimineata siAe la 3 la

5 dupl. amiazA

THEODCY? BEIU MASSEUR

Fost prim-masseur al stabilimentului 13dilor Eforiel. Se angajeazá a face la domicilit massagit, gimnasticA frie- tiuni: Adresa : strada No. 3. AYLIYINYIYANYYPIMONYYM

A. V I'S Subrsern. nata, instiintez pe Orinti di de la. 1

Septembre infiintez un mic Internat de famine pentru elevil de clasele gimnaziale liceale.

In acest internat se va dá elevilor; pe iing in- tretinere, o ingriji're adevärat parinteasca, re- petitor, conversatiune frantnzeascti í meintease1 si earl din efevi. voesc; pot primi i lectiunI de piano.

Pentru intelegere, pärintii sunt rugati a se a- dresa la sub-semnata

Elena C. Brigoresou Strada Téanilor, 4

aliiturI de Biserica IcoaneI

L C INNIS NeAl Magasins ,cu articole pentru con-

structi I, ,ateliere mecanice i menaj. U- nelte ventru meseriai. Arme, etc. etc.. (Fierarie.TAarchitainie.)

G. Borneanu Bucurefti, Str. Carol 42. längaotel Buclisteanu:

oavInT./ms.arouaguscvmegarroa .....nrraisowarrtst. t+ wasra..* Aprobat de onor:consilit medical superior

MURli,oR

c°NTRA

In localitätile unde nu se gäsesc se poate trimete franco contra 1 let 4013ani la Farmaeia IV . - Dimitriu, ampu-Lung

Atragem atentionea cori. Ior asupra anunciului Remon. toar.Ceasornic din pag. 4.a.

sliYIYMYYYMINOMt yypityina

BOALELE S1FILITICE ,Neputinta Barbateasca,

II THUR No. 1 Strada Emigratu No.

Intrarea numai, prin Strada SfintiT Voevozi.

Se vindecä dupä cele mai nouI metode ,radical durere impedicare, dupä experieqtA de 23

anY de specialiStul in boale lumestI : Orele : Dimineata 10-4 si 5-8 seara. Loc separat, de a,steptare pentru fie-care.

YORPHYSYMYYPII

3

D Ilobuleseu Medic de copiT

73.-CALE.A VICTORIEL-73 Cansultatiuni de la I-3 ore

nnyyymyw..../MYYY 11111411.11MYY

Dr. VLADOIANU Medic-la Spitalul de CopiI

Consultatil de la 2--4 p. m.str. Dionisie 26

k\T S Magasinul cu colonials "I

delicatesse FRATII VASILESCU

,,L4A _ 4C le (1) "

Se, cautà pentru un 'pension de dom- . nisoare o casa situata in- te.un cartier frumos si sandtoS, avind de la 30 la 35 ineAperf,..curte, gralinä, ins- talatie deldi, de apd, i de gazi chiria 12,000 nand la 14,000 lef.

A se adresa Calm.= Grivitei No. d44.

fost naAi inainte Ghitfi '-'eecu, din strada Carol I. No. 29

NE VA MITTA de. la Sf. Dumitru viitor alfituri colt cu strada Smárdan, i strada

§elari, Casa maior Fàlnutá.

farmacia din Cernavoda De arenciat A se adresa proprieta- rulul : A. Reidulescu, Cernavoda.

CONSULTATIUNI SPECIALE

BUIE NERVOASE, BORE DE OM ixamen atentif i ingrijire constiincioasä de

Dr. ALEXANDRU ATHANASSIO de la Facultatea slin Paris

3-146 p. Ti. CALM. VACARE5TI, No. -102

, rUBLICATIE D-nul Ministru de Interne ordinul circular

No. 24,488 revocind mIsura ce era luatA In ve- derea holerei, pentru titierea bilciurilor In diferite localiAitI din Ora :

Se aduce prin aceasta la cunostinta D-lor co- mercianitf. cA, in ziva de '14 Octombre anul cu- rent, in comuna DrAgAnesti din judetul Vlasca, va avea log bilciul ce se4ine anual la sus-zisa dat/I

Adyninistra0a Dreigeinesti. DrägAnestT, 27 Septembre 1893.

Cg,rucioare pentru copil foarte elegante.. precum

cApute ,pentru bohuivi se gäsesc la ma- gazinul de masinede eu- "

sut si velocipede al' d-lui B. O. ZISMAN (Compa- nia America*, Calea Victorief No. 44 (längá Capsa) Buureeti.

TYYMbleoryUY.M.U. yyyYY.,..YOYYYYYYue..A..

Dr. IC Codreanu Strada Decebal No. 6"

Dá consultatiuni de la 1-3 p. m.

N. X E NOPOL rx:::Callort xra- raRmizwr

ADVOCAT Stiada Karagéorgevici'No. 3.

De- inchiriat 12 Camere i dePen7 dinte, in primul etaj,

al easel cu No. 91 din Bulevardul Eli- sabeta, bune pentru Cancelarie sat,' Pension.

, Vasiliu.

' I. IlLiriac Loctiitor' al D-lui Prof. ASSAKY

Dä consultatii de boalele chirurgicale sifilitice de la ora 5-6 p. m., in toate

zilele, in strada,Primáver No. 38. YEINNIMYYMMIIIMIMIYe

c4,- de snantii, din varietatile cele' 'Wad rodniee de la ferma agricolä C. C. 'Datculescu, din slo- bozia-Galbenu, jud.'11.-Sarat.

Cu totul färä sécarà, färä mältirä, neatinse de ploae.

A se adresa luT C. ,C. Datculescu, Directorul revisteI agricole Gazeta Säteanului, R.-Sitrat.

Ad. Em Renfha l Dentist dmerican

Reintorcindu-se din stinätate, reluat clientele Orele °de consultatil : de' la'9--142 .z

si de la 2-5 p. m. Locueste in Casa Olbrich (Sf. Ionicei)

.1111111111MMI

De arendat chiar own pe p.- riod cincl, anT, ,cu Inca- ,'

pere de la Sf. Gheorghe viitor 1894,.mosial-Viisoara atít partea din districtul Oltul, partea ce trece in districtul Roman*. -A se adresa fa BucurestI, Str. Primä-Veref, No. 48.

Avem onoare de a aduce la cunostinia Onor. Public, cá am ini'i- intat perdru vinderea Ciaiurilor noastre o sucursald -in Bucuresci, to- lea Victoriel No. 60, piata Teatrului National.'

Nu vom insista asupra calitätel. lui perfeete, cáci renumele lui este universal. hag tot, ce rugim pe Onnr. noakrä Clientelä. este de a se päzi de cöntrafacerile. Spre a evita aceasta, ca garantie de puritetea iurflor n6astre i de provenienta lor direct din China, ednteiritul i bn- paChelagiul se fac exclusiv de principalul nostru intreposit Moscu,

toate pachetele noastre poartd, imprejur bantd investitä cu timbrul Regiei . Rusesct.

PRETUL-CORENT AL CEAWRILOR PE FUNTI RUSESTI-41a Or,

No. 0, 10.40 Lei -No. 3, 6.40 Lei No. 6, 4.20 Leif 5, 1, 7.60 11 pg 41 5.60' 1, 7, 3.60 ry I, 21 7.7- py PI 5, 4-80 II PO 81 3.- f!

Ceaiurile sunt cântárite in pachete de VI, Vs, 1/4, Vs, 1/82 dinteun

Optimele de funt nu ediatä de al cu preturi de 40, 45 $ i 75 hull' cele de 18as cu 15 barif pachetul.

Pentru comandele de 50 funti i mai mult nof acorddm Scäzärnânt.

Fratii C. & S. POPOFF, din ifloscova.

Page 4: upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti

4 IIVININATIFIFIN -.- - -

,Casa schimb (MERCURUL ROMAN)

MICHAILEL. tiiiAHRHAS - Bummed, Strad'a, Smirda., 15.

In Rife tatarata a DeincK Nationcae, phtea despre Paftii Cur:were si vinde tot telul de efecte publice, bonurt, actiunt, lo-

zurt permise RomAne i treine,, scout-eve cupoane si face orl-ce saheb de nienezt.

Imprumuturl de bent pe deposite de efecte lozurl. Comandele din provincie se efectueaza imediat trimitanduni-se

contra-valoarea In timhre, meret, scrisori de valoare saü prin man- date postale.

enreol po mina de 4 Octomnihro I893.

5 43 4 o/o 5 lo/e 5 ojci: 5 ojd 5 0/4 * 2/0 6 'o/o:

a t

Refita'

Im-pirumutilemunal 1883 « « 1890

Scrisurl funeiare rurale . nrbane

o urbane de last . . . Obligatiunt de Stat (Cony. Ruyale). Florini val. austriaca Merol germane Ruble hirtie . . . . .

95 25 80 25 89 - 90 -

100 oo

9475 89 25 79 -

04 ' 1 23 ' 2 55

- 90.25 81 25 90 - 91 - 95 75 90 25 80 -

` 100 50 04

1 25 2 05

iiumai 5 lei pe n. - Ort-cine poate cere un lawn& de proM din ziarui-nostrie intitulat IderCurul infingo care publice cursul ts't listele de tragert la sorti ale tuturor bonurilor si, lozurilor Române i streine i imediat se va trimete gratis franço in toate tam

Abonamentul 'anual, pen/ru toate tara mete nunial 5 let. El se plitteste. ihainte, In timbre, mare) sail prin mandat, postal. Domnil abenati participe ,gratuit ;la mai unulte premil importante prevazute

ziar: .Aipare de 2 ort pe tune, la 15 ale fie-caret runt ;Abona- mentul poate incepe de Ila ort ce zi a anulul, Tot-eodate acest ziar este un sfatuher sincer;tsni impartial pentru orl-ce daravert de fi- nance comercia. A se adresa la case de sehitnb, oidercurúl Rornangg Bucurescl, Strada Smardan No. 15.

*aaragaimviaaVar tw VONA Itimmeozawataiwoz

PRESE 11E FEN AIIERICANE

'11111I111111

d uniar

r__..

fir a 0,1P0 ti

1111Itift

I.

MARTI 5 OCTOMBRE

ME omaAN DE

JALOSTLE si-RUI4OURI TEEN

JaIoseIe delemng mon-, 7=

tate pe panglica tesuta. Cea inventio.proprie,1

garantatä. Unicul ,sistem

RULOURI.DE LEMN mite

TRVISPERANTE MIER1CANE

Oomaudele din provincie se e vor adresa prin 'Posta. Preturi moderate, concurand ort-ce .0"

altd fabrieá. Sepritneste' orf- ce fel de reparatie si se e- leptuiaia de ur.,Ient,a. .

.,m1rot.ilioirm71161r,EBSucCuUr;

Hotel Londra isannennuate7,7,-t: een-.30-4.te-lzitar"

NI 0711,

Bactbigierui Café. peroai VANZARE in parte sail in total

r Acest mobilier e compus din Mese, plata de marmore, scaune, oglinzl, bufet,

draperi; biliarde fine etc. Iniormatiunt. la :

C. I. Dimitriu &'1. Steinhart, str. Decebal 20:

FURICTIONARE CU CAI

Construetiune simpla si ingenioasa, soliditate extrema

'%'?',.'rraPA...re..,-af.:MPK:Ai12.1Lea-,.

- - FrOknal1C 211Mca 7,000 tilou. In `baltari Elo 70 Icilogr, aproximao

Roué vagoane de 10,000, hilograrne in 3 Zile A.EZAREA LOR'PRI'N MONTORII MEI °

STAAB EGKER Lre /3 AILA-CRAIOVA

e-volq,',021vt.

11 j Eitst-L-Ti Plecfiri din Sucurelieti ' Sosiri In lEtucu,re'eti

0 R ----,-7..,,y-

5.- 585l 6.45 7.-

7.

7.45 8.01

.1sCi

8.50 11.45

I

2.50 3.20

1 4.03

4.10 4.40

6 5.25 I 5,50

6.10 9.00

' 10,05

11.05 . 41 ON

A ll

dim. a o

e

e a a

a

seara a (

o

a «

«

o

o

a a

TRENURILE MERG SPRE : I O R A " il 'TREURTta-VIN ;DE LA : ,

Giurgiu. . Giurgiu, , Constantinopol. Ciulnita, Slobozia, ,Fetestt, Calarast. Ploesfi, bun., Fecsant, Adjud, Ba-

cto, Roman, PlacenT, Tall, Slitnic (Prakova).

Piteett, Craiova, R.-VIIcea, Corabia, , T.-Jie, -VarMorova. Ploiesti; Predeal, ; Celia,. Paris. Ginrgiu. . )

PitestI, Targoviste, C.-Lung, Rosiort, T.-Magurele.

Ploesii, Predeal, Doftana, Brasov. Ploestl, Ruzen, Faurety :Braila, GrsalatT,

R.-Serat, MarilsestI. .

PitestT,, C.-Lung, Craiovii,Vargoviste I

PloctdT, Predeak Pitestt, Craiova, Varciorova, Viena,

Paris (Express-Orient). Ciulnita. Ploesti.", Predeal,e,Brasov, Focsant. Giurgiu. Pitestl, Targoviste, Craiova,Varcioro-

va, Viena Paris (Express-Orient). Ploestt, Buia, Focsant. Ploesti , ° Buza , Foc?anl,;' Teeticia,

i Bérlact; VasluTo last, ,Hust. Ploesti, Buzdh Roman, Pascani, Last,

T:-Ocna, Piatra-N. Ploestly Buza, Fauret, Braila, GalatT. Piteatt_ i .raiova. Varciorova.

5.30 6.25 7.15 8g-

9.10 10.45 11.20 11.40

12.20 12.55 3.50

'

, 4.55 ' 5.10

; 7.20 165

8.15

8.30 . .8.45

9.45 9,55

10.55

11.-

dim: a

o

«

,, o

e a ,

seara a a

ri

«

«

«

- .

e a

«

e

i «

«

PloiestToBazak Braila,Galatt. Vérciornva, Graioya, PitestI. last, Pescant, Roman, Buzgi, Pleesti! test, Hue, Tecuel, Martisestt, Vaslui

h:-..S5rat, Banta, Ploiestt. ;

Predeal; Ploiesd. ;

Giurgiu. .

Ci2lnita. .

Paris,Viena (ExPress-Orient),Vércio. rova, Craiova, Targoviste, Pitestl

BraSov, Prédeal, Ploiestt, ,FonsanT. Craiova', Pites 2, C.-Laing, 'I erg ovi,Ite Constantinopol,,' Giurgiu (Express.

Orient). ,

Giurgiu. :

Tecuct, Marage¡ti, Galati , Braila PloiesB.

Giurgiu, ; , '

Vérmorova, T.-Jitt, Corabia, Ra-Val cea, PAWL

T.-Megurele RosiorT, C.-Lung, Tar goviste, Plte'stt.

Calerast .Tetestf, Slobozia; Fame. Bropv, 'Predeal, Doftana, Ploiest1

Slenic (Prahova). ,

Paris; Viena, Predeäl, Poiestt." Iasr, Paseatit, Roman; Piatra-N r, - id

jud, Focsant, Galatt, Breilgt, Ploolt Parts , Viena , . Vareiorova , Pi tesi

(Train ,Echar). R.-Serat, Buzail. Ploestl. --

La Tipo-Litografia Dor. P. M. Cucu, se 1121.erpe_er .Tra

unprimate pentru mogl. MIA de vinzare, tot felul de d

I

DRAMS de Fer Rabuteau Laureatui Institutului de Franfa. - Premitt Thattveuttea.

Intrebuintarea In medicine al Ferul Rabuteau este bastat pe Santa. Adveratele Dragées de Per Rabuteau suns recomandate

de Chlorosii, Anemie, Culori pdlide, Perderi de Stingi, Debilitate, Sldbioiune, Convaleseentd, Slabiciunea eopiilor, Lipsa Alteratiunea, sclugelui, In urma ostenelilor i nedórmirilor, i excesurilor de Vito feluri.A. ua441drageuri pe

Nici Constipatiune, nici Diarrhee, Assimilare. complectd.

Elixir de Fer Rabuteau este recomandat persdnelor earl .nu Pop"' Inghiti drageuri. Un paharut la fie-care mesa-

SiroP de Fer Rabuteau,, In special dpstinut copitior. Mody intrebuinlarei detaliat insolepte fie-care Pacon.

A se cere : Ie Veritable Fer Rabuteau CLIN & Cie, de PARIS, care se

140 póté; gdsi ld toti Droghistii fi Farmacistii.

NU NE OBOSIM!! Ghete eftin ca la mine Unde cauy nu gasesti Spune-mi zil din ce Provine

vedem o sä. ghicesti

Fiind am fabrica. instalata + Cum*. CUM toate cell La o parte isolata

n'am multe cheltuell.

Chevreau cumpr.,cu teptan Tot asa `Si ghems merdr. Si asa m tin in tot arm AA' inè schimb err .nu. niaT, vreti.

Titlu-rni eke îi reclame Consurn mare castig mic. Fac si[ghéte pentru dame ?OA gresesc, ,nimic.

Frumoase .scot toate fasoane Si multe comanzl primirn he'copii si pentru doimne

o

Fárá säne obosim ,(bia)

Sfarsesc a meá reclami, Frumoasd' marfa. 0841.

a6 Ca sä preturi pe_din'afará Catalogul sá citiy ! !

111' Cu bagare de seame se cititt Fera tocmeale la not sit scitl.

V,"sf

4:0

.11

Fabrica de catitarie si Hera*

E TB SZ:P:1 bQZ INTEMEIATA-IN i570

331#1Xei3E-K..COILAQ: (IC.734..Etri.%) Strada elsö-Szirrna Nd.175

v,

Briceag !pie, r'o duzine U. 20 cr.

Cutite mici .1ü4

100 buceti 15 o duzine, 1 80 cr. 7

- .

Cutite marl 100:bucal1 20 fl:, Ord mine; 2 2. 40 cr. .

azais4s2..eseeP,'_ ..-13OLELE STOMAHULUf%

niGissalum 'GRELE

_ eipmfirth, 0 Magnesia.

Aceato Pryturi':!1 ace8te Pastite antiacide 0 dive. aka vndQdi boaielestamaktdui,lipsa ae digisaa-

: nits grele,acrimele, eareaturite, (lari &lam, cab ; Ole reguIariElea0 funetiumele stomaitului 0 a tritezanelor. 71

's !Lat. DiTRAN, fannectst, 23, Rue Bau001, PARI0i ft in pr. farnceeii din Pranra straindtate.

A se care pet ,etichete semnatura J. iAYARD Itrafaxi 3 gi 5 fr.- Pasta 3 fr. 50 feaneo.

Briceag inijlocio duz. 441..20 cr.

Cutite de eroitorie o duzin 2 fl. 5) cr.

Jaca icT o poesie Compusk cam hazlie

«De chevreau de dame ghete «Vind cu" cinspre-zece lei (De voiti mai cochete «Sunt mai scumpe cu doi lei

(Facem-V de gheins,solide Vi le And cu 9 lei

«S!alte stii cam de Sylfide «llu mai scumpe de 10 lei.

«De copii. Domnisoare (Facem preturi, ca sa «Cu cincr lei sase lei «Ar trimitenr; (De vóiti comande °a' face (Nu mat day nict un acont «De vedeti ca ntr,v place (Le läsay in al met cent.

«Dada eino .dintre amatoare (S'ar uni comanda (Cate un leti la fie-care (Ca rabat as scadea. «Facey svon dar una l'alta -

«Si in grupe sa veniti si-acasä trimiterry

bilet- daca ,nefscriti. .

Adrese. fabricei de incaltaminte. 115 CO,larasilor bine minter

Un provincial.

Briceag mare, o duzind 6 fl. Cueipuri de cismari

o (lining. 2 1

. Suhiri de fer pentru cisma'ri, duzina de la 2 II,

40 In sus. , i , ,

Cutite pentru idanari v.i, pietrari se fac. dupa '1 comanda..-Toate obiectele .smit -confectionate- din materide

, ... Cele mal solide si din . otel fin. '

Comandele cari iretti peste 25 .florhill aii un rabit' de 25°/e 11 i sefrindt franco.sEle se fakmal

, usor prin mandate postale,

.1

4

f EgD

f

Sf. Dunlap OrVce transpoarte de Mobile mutari du darnioane sistema-

tice pe arcuri se ikimesc la

G.; WESEL Calei 'Mo§ilor' No. 64. - La trei brag

sanie'de .vinzaise.c A sè

, adresa strada pensionatidui 7.

M12143- 'Aoijffl

.<0. 04, -

TIA se vindica cu succeS intrebuintand Antibetin. Numeroase scrisorY de 'recunos- tinta.-Una dozá, tramisa franco, dupa primi- rea sumei, costa- lei 10. A se adTesa Jafari macia Vultur," No. 16, Lugo§ (Banat).

*0,4

A P. E 0 mutate de senzatks'a faeut aeouln Etvetiatu

liemontoár-Ceasárnidul DE -BUZUNAR PENTRU BARBATI

Care nu st. poate diatinge chiar de oamenii specialt de un ceasornic veri- tabil atty. Orologerie bune ;executiun'e frumnase eu trel captice. Aurit in mod minunat ariltator de secnnde i mecanism de minutar eu capon sältätor. Gravurt arttficiale, regulat pe minute si secunda cu garantie de 5 anL, Acest ceasornin de specialitate, a escitat la top Mbri- cantit de ceasoarnice din Elvetia cea mat mare mirare i sensatie. Acest ceasornIc costa Franci 20, Franco porto pentru toate Rómenia con- tra case sae rainburs, Dupe cerere- se trimite preturt curente ilustrate, gratis i franco.

t, D. CLECNEN, Zurich. e

o

I

Bucure,ti Stre Lipacani 81 (Piata Sf.' Geprge)

Cel mai mare mái Vechitr'.depozit, bine asortat in : Piane Pianine, din fabricele «Llösendorfer», KaPsg alfpiner, !Mundt & Soh* Schiedmayer, Lubitz, Neu- meyer, Feurichg C. Oehler, etc. etc. Tot felul de 'Note si Instrumente musicale,

ristoneg,Paiinixe, Herapheneg Vic- toria eiferite Symphowaioner.Po. 1iphoneg cari cânta singuretot du, note 'schirn- bätoare. Urgi si fisharmanhoo.Pretari grid calculate. tatalogul ilustrat se trimite gratis. Pianele se vind si in rate hmare.

Higienich, infailihilh'ei FIreservativh. 2--. Singura care * vindeca, tlara ;a se idloga ceva; sturgerile vechi san not. 30 anT de * ,succes:-Se vinde In .principalele farmacil din Univers: -Ira , Paris la D. II,,Fers±0,k fat macist, 102 rue Racheheu , succesorul MI leme.

It.e,rtfrs

CAIALER11 MODA Anunte pe distinsa sa Chen:tell, Onor. PublicTe ,

pent u,.

,SAISOInt DE TOINNA Si laRIMA

a primit deja un imens AsSortiment de Heine pentru Wiry.

1341 qi copki cbnfectionate in atlierele sale din Viena premiate 'distinctiune pen- tru 6leganta finéta' märfurilor.

In permanenta un bogat assorti- ment de ,stofe ;fine; §i veritabile pentru, comande, avénd un cou- peur de prima ordine.

Preturl' foarte moderate, serqiciitde cont i entä.

Coltul:Str.- Sekiri esiCovaci.

P. S. Rugitm a nota Titula din caula isemenarii de titlurt,' aceasfa avantagiuliOn'or.snoistre Clientele. ;

117

Duph o scurth intrevedere,tlevine indispeneabil oa PASTA de DINT1

Frumusetecti' Nona Oreme-Clycerin. americane pentru Dintilor Dinti aprobate de consiliul smiler

..ALODONT de la fabriba' F.. A. SARG's 'Sohn 8c-C-nie .0. Viena.

' Furnisori alJCurtei I. R.

Se' vinde Buouresti la ;toate droguerille. farmaciile peincipale si la d-nii Gustavl. Rietz, Tetzu, Iosef Schuckerle, 'Anton Hessl, Manuseria calea Victoriei ; in Ploesti d; A. Ziegler, farmacist si .Carol Schuller far- macist ; in 'Braila la d-nli Anton -Drumer, farmacist si

Bermann & Kaufmann ; in Galati la d. S. Hof- mann ; in Barlad &nil' Nicolae .N: Grigoriadearmacist:

Representant ei Depositar pentru Romhnia la D. Victor 'KUBESDIC, Sucureeti, strada,Academieille,

Gereti,numai Khlodont lui Sang, feriti-ué de '( ontrafaceri

ti-4*itt4'444-4-4441444 -*****.ti*******ff

t co 4astal.,'

°

Aprobatiunes ,A10

LeadkinfeideMeilicti; din PARIS

Siropul Aubergler etucarl este calmant

011 sigur pentru RIUTURAlit,BRON,ITE, GRIPE §i CATARE ca §*1 pentrn

TUSIE4i TioszA efliatAnpusoli a copiilor. IN 1,61E FAIMACIILE

***e#44%**********************44

a

0 w

g ' 4 ci

a re, o.

41, V

e Litgre, 1)().ti,,77*CLI .Puipy,47.12,1,

+26WW-' ,a4

_L ELEGA TA MARE DIM D LANK PORCELAN

TIC 2, Alt ILE Faiantä; Taciinuei de Alpaoca B.' M. F. i di-

ferite articoler'e lux*0 Paturilide'fer §i de'brion*g, Lavoaie,

mesei swung, 0.eetrueioare de cop4, .sobe,, closete engrezesti i franceze, pisoare i Mi.

Petra lea fin'tae al cu lei 3 bani,,50 Decalitru

Practica, de' 'multi ani An aceasta bransä si a- sortimentull de mmIuriee. 'ne pune in pozitie de a vinde en preturi foarte redu$e din cauza, micelor,spese oe avem.

En gro$, 0. detail C. Siteinbarit

ekW-e'o.;