Asul »1 LXXXVm-U» m-1 74 H OM ARUL 2 L e i Braşov Joi 23 Iulie 1925

KMtaiţift şi Aâmiaistf&ţi*PIAŢA LiBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226ftltnament anual 360 Iei ftkiru streinătate 800 iei Snssiţuri, reclame, după tarif.

Fondată i» 1888 ieorge ianţiuApare de trei ori pe s&pt&mână

Prin line însuţi, cefăjene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

0 confirmare a ştirilor „Gazetei Tran­silvaniei“ — Ceea-ce ar vrea dar nu poate să facă d-1 Ion Brătianu.

Partidul liberal trece în opoziţie şi va suferi o grea criză internă.

prin administraţie şt ar­mată. In opoziţie, ca tot aparatul formidabil al băn­cilor sale, va trebui să se închine înaintea unei guver­nări peste capul partidului său. Acesta numai că nu este în stare să mai gu­verneze din opoziţie, dar va suferi o criză fără pe­reche în sânul lui, ca ur­mări ce nu sq pot pre­vedea.

|T Bucureşti, 21 Iude. — Ziarele * mari din Capitală confirmă şti*

iile noastre apărute încă de* acum o lună privitor Ia pla­nurile d-lui Brătianu. Am fost bine informaţi, totuşi nu ne fa* cem un merit din aceasta, de oare-ce ştim să apreciem cum se cuvine lansarea ştirilor pri­vitor Ia succesiunea guvernului sau Ia alegerile generale, o ma’ nevră a d-lui Brătianu, care vrea să apară ca un secret cele ce urmează totuşi a găsi o voită largă publicitate. Zia* rele bucureştene de multe ori întârzie publicarea versiunilor lansate prin această manevră de liberali. întârzie temându-se că vor fi desminţite — dai mai târziu se lasă impresionate şi, ast-fef, publică reportagii întregi politice cu comentarea acestor versiuni.

Nu preţuim valoarea verşi u- nilor brătieniste de cât exact la Iceea ce sânt băşicele de săpun. T o tuşi, in m e d iu l d e unde p o rn e sc s e p ro d u c s tă r i anum ite ca r i la sâ p e z ia r is t s â vadă ş i intenfiunea ce lu i c e ie lan sea ză d e là o u re m e cu a tâ ta tm betşugare. ** m

D-1 Brătianu este real- pmente ÎDgrijorat de soarta partidului său, înarma situa­ţiei creiate prin ultima gu- j vernare. încearcă deci ori- j ce ca sâ prelungiască gu­vernarea pentru a pregăti o retragere onorabilă, care trebuie să înlăture unele cei puţin din urmările grave ce se anunţă de pe acum. De-aceea, nu este exclus că va pune înainte, la toamnă, chestiunea unei remanieri, pentru satisfacerea anumitor ministeriabili cari sânt ex­trem de iritaţi de prelun­gita şedere în scaun a mi­niştrilor fără nici un trecut în partidul liberal.

Va încerca de sigur ori­ce combinaţie pentru sal­varea prestigiului său — aar nu va reuşi să schimbe pimic dm ceea-ce este la temelia stârei politice de ■azi.

D -l Brătianu nu mai este stăpân peste ţară de cât fimd-că este la guvern,

Alegerile nu vor mai putea fi măsluite. Legea electorală — după însăşi dorinţa Suve­ranului — nu va fi sancţio­nată fără a fi participat la alcătuirea ei în forma defini­tivă şi parlam entarii opoziţiei unite, printr’o largă discuţie şi colaborare în Cameră şi Se­nat. Legea electorală trebuie a şa dar să fie baza unei să­nătoase exprimări a voinţei

populare, cinstit respectată. \ Guvernele de mâine nu mai ‘ pot ast-fei falsifica alegerile — fiind-că Regele ştie că nu vom avea nici când raporturi normale cu străinătatea dacă sistemul d-lui Brătianu se în­cetăţeneşte.

Chiar un sistem electoral mai restrâns — dai QOUl res­pectat, aceasta este dorinţa Suveranului.

0-1 Brătianu cunoaşte prea bine hotărârea Su­veranului şi ştie că este exclusă posibilitatea ale­gerilor forţate. De-aceea nici nu mai încearcă ale­gerile comunale, dar să se mai încumete la ale­geri generale.

Tot ceea-ce se spune despre prelungirea guver- nărei de azi, despre prezi- darea alegerilor generale, despre remaniere, eic., este balonul de oxigen dat par­tizanilor cari, numai la a- propierea opoziţiei, se des­part deja pe grupe de in­terese, provocând scandalul public în cele mai multe organizaţii. Se va vedea, în curând pe ce vulcan stau organizaţiile liberale. Şi fap­tele ne vor confirma afir­maţiile noastre.

Cor

Q-l iuliii Mani» si Aromânii.

Nool guvern jagosiavDuminecă dimineaţa a’t eoni

titult nooi gaverc jng.stav ssb prefideaţU d lai Pasici. Noul csb.net de coaliţie coprinde 12 radicali şi 4 ridlcişti, portofoliile fiind astfel repartizate :

Justiţie Djoaricicj, externe Nin- cic?, finanţe StolidlaoWci, interne Maximovici, cnite Trifunovicf, higlenă Slavco Milecy lucrări publice Uianovici, agricaltnră Mi ie ti ci, instrucţie publică Wa* k’cevlci, unificarea legilor Srkscî, politica socială Simonovlci.

Toţi aceştia sunt radicali.Radfciştii ocupă armatoarele

portofolii:Reforma agrară Paul Ridici,

popa Guperina, comerţ Krijaci, mme şi păduri Nikicî.

Ministerul de războit* va fi condns de generalul Trifanovld.

Noul guvern dispune de o majoritate parlamentară foarte puternică, formată din 142 ra- diciii şi 62 rsdiciştl, adecă un total de 204 depatiţi din 315 cât numără Scupcina.

Imediat după semnarea de* creţului de amnistie, Ştefan Ră­dici şl cui&lţă inculpaţi tu foit puşi In iibeitate şi primiţi eri In audienţă de rege.

Imediat după eliberarea sa, Ş'efan Rădici a adregit regelui o telegramă ioarie respectuoasă.

Deasernenea a telegrafist şi d'iul Pasici, felicitând«-*! pentru

constituirea guvernului de coaliţie I Ziarele din Belgrad consideră I formarea noabi gcmra de coa­

liţie sârbo-croatâ ca punctul de plecare ai unei ere decisive ia consoi darea politică a Jugcsla- vkb

Ziarul „Vreme.“ declari: »Io* trarea partidului ţăiănesc croat In majoritatea guvernamentală şi părticiparea Ini la putere pe baza constituţiei reprezintă, o schimbare fericită in orientarea politicei noastre interne. Aceasta este impresia generală şi păre­rea tuturor oamenilor capabili de-a se ridica mai presus de consideraţiuniie strâmte de par­tid, când este în joc interesai public. Atmosfera politică a scă­pai de sub influenţa unui coş­mar, care apăsa viaţa noastră politică, împiedica orice progres şi amâna ori-ce reformă. Quver- nul, In care cele două partide mai puternice reprezintă massele cele mai importante ale ţării şl în felul acesta marea majoritate a sârbilor şi a croaţilor, este considerat cu mult temei ca fiind cea mai solidă garanţie a păi ei interne şi cei mai bună cheză­şie pentru prestigiul extern al ju goala viei*.

Delegaţii şl m em brii de încre­dere ar F. N. din Braşov-Cetat? sunt invitaţi a se prezenta m â n e , Joi, la ora 6 1! 2 în localul Cer­cului de studii din Piaţa Liber­tăţii.

— Fine. —Cum se explică această mi­

nune, această autoritate moroi» a unui om care nu avea, în partid, nici avantajul vârstei, nici ai averii?

Aceasta se explică, în parte, prin caracterul morţi şt de jertfă al întregiij;mişcărl politice ro- mâne din Ardeal şi, în parte, prin personalitatea d*li>! Maniu.

Nu pot încăpea dezlănţuiri de patimi acolo unde nu e vorba de cât de jertfe. Duşmăniile, invidiile, intrigile izbucnesc mai i.ies acolo, unde sunt în joc fo­loase, unde e vorba de bene­ficii şi de avantagii care pun în mişcare poftele, pornirile in­ferioare ale fanţii omeneşti.

In Partidul Naţional, care nu deschidea aiiă perspectivă de cât aceea de continue jertfe, dobândirea de ranguri nu putea fi de cât o chestiune de vir tuf i.

Or, dacă mişcarea din Ardeal era o mişcare de jertfi perma­nentă, personalitatea d-lui Iuliu Meniu constituia întruchiparea cea mai desăvârşita a unei atari mişcări.

PriniPun întreg şir de stră­buni dânsul poartă în vinele sale sânge de eroi şi de mar­tiri ei năzuinţelor celor mal înalte ele neamului.

In acest sens, dânsul este un exemplar de cea mai nobilă esenţă a sângelui românesc.

Se spune în cărţi că nobili­mea Ardealului s’a perdut odată cu maghiarizarea voevoziior şi cnezîlor străbuni.

Dacă însă convenim că, ose­bit de aşa zisa aristocraţie ro­mână de azi, formetă prin aca­parări sau dominaţi! trecătoare, fruct de multe ori ai unor însu- j în politică nu se poate crea şfrî străine de sufletul românesc, nimic mere.

Dela aceşti străbuni d-1 Meniu a moştenit iubirea şt cultul nea­mului ca o pasiune unică că­reia dânsul i*a subordonat ori­ce a!t rost, ori-ce altă mulţu ­mire a vieţii, şi, odată cu a- ceasta, acea viziune clari şi sigura cere La făcut să nu ră­tăcească drumul cel bun, ori­care au putui să fie negurile pe care împrejurările le au în­grămădit pe cărarea luptătorilor neamului.

Dacă în ultimii 20 de anf, Partidul Naţional nu s’a lăsat ademenit de cântecele de sirenă căreia a căzut victimă un Men- gra, un Slavici, un Brote, nici îngrozit de represiunile guver­nanţilor maghiari, aceasta o da- toreşte, în mare parte, d-lui I. Maniu.

De personalitatea Iul mlă­dioasă în aparenţi dar ireduc­tibilă în fapt, s au izbit în frunte cu Ştefan Tiâze, foţi potentaţii Ungariei, fără a obţine dela Partidul Naţionsi ulei cu o iotă ştirbirea integrităţi! revendicări­lor române

*• •Adiog&ţi la aceasta, un com­

plex de însuşiri. personale care fac din Iuiiu Maniu una din personalităţile cele mai armo­nice şl mai bine echilibrate ale vieţii noastre publice contimpo­rane şi veţi avea rezolvată e- nfgma prestigiului său în Ar­deal.

Stăpân pe toate pornirile lui, ca un Titu Maiorescti, impeca­bil în ţinută ca un Marghiloman, cald şi cordial ca un Teke Ionescu, dânsul a ştiut să. se domine, fără a ucide îa sufletul său surse sensibili ţaţei şi a en­tuziasmului, cu lipsa cărora nici

ş! mai presus de ea, trebue să ţinem seamă de acea elită care şi-a legat numele de jertfe şl lupte eroice pentru neam, lege şi limbă, atuncea, în provinciile alipite ş! Sn deosebi peste munţi, există o nobilime mult mai nu­meroasă de cât dincoace de Carpaţl.

Ei bine, tocmai din rândurile unei asemenea nobiiimi, în care jtirite, pentru neam e o moşte­nire de familie, descinde d-1 Iuliu Maniu.

Un străbun al lui a fost din­tre iniţiatorii şi promotorii cele­brului Supplex libellus Vala- chorum dela 1791, în care, pen­tru prima dată, poporul român din Ardeal a pus pe baza drep­tului istoric, juridic, a numă­rului, a valori! şi a muncii sale, chestiunea egalei sale îndrep­tăţiri, cerând, în cuvinte de e- locvenţă remarcabilă, ridicarea lui la vechea stare de naţiune stăpână în ţară, stare din care a fost scos prin fraudă şi vio­lenţă.

între ascendenţii săi, d i Maniu număra pe Simeon Bărnuţiu, călăuz’tor iui şi sufletul revolu­ţiei dela 1848, cuvântătorul su­blim din catedrala Blajului, care, în cuvinte neperiioare a dat ex* presiune voinţii de a trăi cu demnitate sau de a peri cu e- roism, a n§|iUEl$ române.

Cuvântul pătruns de intelec­tualitate înaltă şi senină, clasic şi ‘ elegant în formă, atinge, când împrejurările o comportă, tonalităţi de un lirism vibrant şi cald ca al unui Deiavrascea.

Manierat fără efeciere, cor­dial şi franc fără banalizare, persoana iul întruchipează un amestec cât se poate de fericit din însuşirile unul diplo­mat de curte cu ale unui tribun popular.

Loial şi prob, robit imperati­vului naţional şi principiilor de înaltă moralitate, acţiunea lui. de treizeci de ani, oferă una şi aceeaş linie dreaptă, împotriva căreia zadarnic te-ai zvârcoli să găseşti ceva de spus.

Astfel, în timpul războluluf, din programul ce trebuia înde­plinit de către conducerea Par­tidului Naţional spre a nu lipsi poporul, în nici-o ipoteză, de conducători cu autoritate mo­rală şi totodată spre a nu l ex­pune la o decapitare catastro­fală, d-i Maniu. şi-a ales partea cea mai grea.

Pe când unii urmau să facă anumite simulări prin declaraţii de altfel inspirate din Bucu­reşti, d-1 Maniu cunoscut şi a- predat în cercurile palatului dela Vieri a, temut dar respectat ia Buda-Pesta, spre a păstra Partidului o rezervă neangajată

Pag'na 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 74-1925

prin nici un cuvânt, aşa şi cum cerea interesul suprem al nea* mulul, a preferit, spre a putea rSmâne mut, să facă, în calitate de simplu soldat, întreaga caut' pante, din care doi ani pe uci­gătorul front italian.

Ev dent, ar fi fost, mult mai nşor pentru dânsul să treacă îa Regat, ca dela adăpostul baio netelor române să sfideze pe Unguri, făcând pe eroul naţional Dar in ipoteza cea mat puţin avantajoasă pentru neam, o ase > menea atitudine ar fi folosit oare poporalei? Acest popor, ia acest caz, trebuia oare să re­nunţe la faptă? Ş , dacă nu, i-ar fi potat aj 4a cu ceva conducă- torii cari in momentele decisive l’au părăsit?

No. Posibilitatea luptelor vii* toare era condiţionată de exis­tenta unei con tăceri cari, fără să se fi pns in couf ici ca le­gile statuia!, iă ou fi ştlrbît prin nimic integritatea erezuiui na% (ional.

Această contraversă grea d*l Mania a rezolvat-o prin sacrifi­ciul propriei sale persoane.

De acolo apoi, de pe frontul italian, câud prăbuşirea Austro- Uogariei a început, d 1 Iuliu Mania ca regimentul de ostaşi români pe care l’a orgmizat în grabă şi care a constituit ana dintre cele dintâi forţe militare proprii care «a sprijinit mişcarea românească din Ardeal, întors repede şi la timp între ai săi, a luat conducerea mişcării, ce a dus la Alba-luha, la constitui­rea Consiliata! Dirigent, la în­făptuirea României Mari.

Acesta este d l latin Minia.Personalitatea lui curată ca

cristalul, care a rămas respec­tată timp de trei decenii între dnşmanîi cei mai înverşunaţi, nu poate scăpa neîntinită in Ro mânia M*re, ai căreia unui din creatori a fost, peotracă politica de interese deziânţue patimi care nu iartă pe nimeni din cel care o ating.

Românii macedoneni însă, ar­mată de sacrificii şi de abnega­ţie, na pot decât aă se desco- peie ca veneraţie îa faţa Iul, ca In faţa celui mai carat simbol ai românismului.

Romac.Reprodus, din revista „TRIBUNA

ROMÂNILOR DB PESTE HOTARE“ No. B—6, Maiu-Iunie 1925).

J iirn n i ura irita i i ( M i» «

Bandiţii după operaţie trec g ra ­n iţa în România ?

S a tii 'M a r e , 18 Iulie 1925.Joi noaptea 15 Iulie c„ o în-

drăsneaţă spargere s'a comis de nişte necunoscuţi, la prim pre- toraiul din Tereşeva — Ceho­slovacia — de lângă frontiera română, in împrejurările urmă­toare :

Pe la orele 3 noaptea şi-a făcut apariţia p e strada, unde se eflă pretoratui o trăsuri, care s’a oprit îa f*ta acestui local. Din ea au coborât 5 persoane bine îmbrăcate. Dupăce au plă­tit birjarului, trăsura a plecat înainte.

Paza de noapte, care se afla în fata pretoratului a fost între­bată de aceşti necunoscuţi, unde are locuinţa prim pretorul, deoa­rece au să i comunice lucruri interesante. Paznicul nebSnuind nimic, s’a apropiat de el spu* nându-le strada unde locueşte prim pretorul. La un moment dat aceştia s’au repezit asupra lui şi i’au legat de mâini şi de picioare, ameninţându 1, că daca va striga îl vor omorâ.

După aceasta, cu chei falşe au deschis uşa pretoratului şl s’au introdus în local, îndrep- fându-se spre cameră unde se «fla »casa de bani" a prefera­tului. Aci, I au legat la gură pe paznic ifântmdu-i într’un colt. Necunoscuţii după o muncă de xh oră au reuşit să spargă cu

j Triumful dreptăţii.

On proces de presH in Uri de ureeterminat cu tuga de pe arenă a acuzatorului.

iCDzatoral răm âne tim b ra t — Procedară s is ta tă . — Sena­toru l B ălana ş l depu ta ta! H eteş a leşii n rnelor ta ra te

D l IOANICHIE MĂRGINEANU, funcţionar de bancă şi redaotornl res­ponsabil al ziarului „Alba*Iulla“ ne trimite următoarele:

Un proces interesant a pus în curgere advocatul Coibazi din Alba-Iulia contra subsemna- luiui la Tribunalul din Clu), pen­tru calomnie prin presă. In in­sinuarea sa acuzatorul a cerut Tribunalului să mă pedepsească exemplar şl să mă oblige, ca sentinfa ce se va aduce să o public în ziarul »Alba-Iulia* şi în toate ziarele pe cari le va indica dânsul Acum, când a- cest proces s’a terminat, deşi Tribunalul nu m’a obligat la pu­blicarea sentinţei, ţin a lămuri On. public despre modul cum a decurs acest proces, satislă- când prin aceasta şi dorinţa acuzatorului de a se publica re­zultatul procesului prin ziare.

Şi pentru-ca să ne putem face o icoană mai clară, s-o înce­pem d'acapo.

înainte de războiu să svonea, că advocatul Coibazi ar fi ro­mân, însă nici o faptă din în­treg trecutul dânsului n'a con­firmat aceste svonuri. In timpu­rile critice şi de grea încercare ale războiului mondial când evo­luţia neamului românesc pretin dea mari jertfe tuturor fiilor a- cestui neam, advocatul Coibazi şt-a bătut joc formal de tot ce era românesc. Când tofi românii de bine erau în armată, o parte din ei în temniţele ungureşti şi internaţi, iar altă parte formau batalioane de voluntari şi din ţări streine se reîntorceau spre patrie pentru a contribui la des* robirea şi mărirea neamului ro­mânesc, cu rîzicul de a nu se mal putea reîntoarce nici când la vetrele lor, advocatul Coi* bazi a fost scutit de serviciul militar pe întreagă durata răz boiului şi a stat acasă sub scu­tul binevoitor ai autoritătiior un­gureşti. In acest resilmp s’a fe­rit de români ca de nişte le­proşi şi s’a înlrefinut numai cu ungurii, jidanii şl germanii. A

diferite unelte „cassa de bani*, în cari se eflau 14 000 c. cehe (84.000 lei).

Dupăce au luat banii au spus paznicului:

— S ă -i sp u i m â in e d lu i p r im p re to r c ă d a c ă v rea s ă n e p r in d ă t s ă n e ca u te în R o m â n ia .

După aceasta au plecat, râ zând.

Dimineaţa când servitorul a venit să facă curăţenie a dat peste paznicul legat şi »cassa de bani“ spartă.

In laja acestei stări de lu­cruri, servitorul a anunţat ime­diat politia şi pe primpreîpr, cari au sosit ia fata locului, lu­ând act de cele întâmplate.

La declaraţiile paznicului de noapte, că bandei ar fi trecut granlfa în România, politia cehi a trimes un inspector poliţienesc în Jara noastră pentru a se o- cupa de descoperirea acestui furt. In această privinţă s'a ce­rut şi concursul autorităţilor ro­mâneşti.

Deasemenea s’au luat măsuri de prinderea autorilor şi pe te­rilor ui cehoslovac. Se crede mai mult că, spărgătorii au spus nu­mai în glumă că, trec în România.

Totuşi nu sunt excluse sur­prizele.

Un ziar cinstit rama. nisa asta a camaar&pan* tril casa fiiciroi Român. Abonaţi dai „GaZETA TRANSILVANIEI“

mers aşa departe cu ura fată de români, încât şi-a uitat chiar si de îndatoririle ce se impun fa|ă de femei fiecărui om bine­crescut. Atunci când sofia cole­gului său, a advocatului dr. Ioan Marclac, s’a reîntors acasă de unde fusese internată, a afht de cuviinţă să n’o salute, deoarece în och'i săi o româncă, care a fost internată pentru neamul său, trecea drept o puşcăriaşă cri­minală.

O doză din atitudinile advo­catului Coibazi din impui răz­boiului o ţin deocamdată îa re­zervă pentru altă o:azune.

Sunt o seamă de oameni, pe cari societitea ii numeşte: »Co­poi hămesiţi*, ti cari fără să aibă fapte şi merite ia activul lor, împinşi totdeauna de dorul de mărire gi de căpătuială perso­nală, dau din coate, aruncând la o parte pe toată lumea cinstită spunând că ei saat chemaţi a conduce destinele poporului. A* cest fenomen se observă mai mult (a schimblri de regimuri când această haită merea f â- mâadă, dă năvală ssap.a celor dela patere ori desigilaţi pentra aceasta, cerând totul pentra ei siugârnlcinda-se până ia pământ. Aceştia sunt o cmgrenâ pe cor­pul societâţili, din a cărei pricină societatea nu poate pregresa. Aceşti copoi cari pretind că că­rnii ei mat buni cetăţeni, nu namsi că nu produc nimic fo­los tor, dar împiedecă dela man* ca radicală pe toate elementele bane panânda-ie piedici îa toiiă activitatea ior, Societatea, dacă voieţte a progresa, e datoare a scutura de pe corpul ei a:castă cangrenă.-

Aşa şi advocatul Coibazi, după terminarea războiului văzând că aici românii vor fi stăpâni, a îa- (ors dosul celor pe cari ii mă­gulise o viată întreagă şl s’a în­dreptat către români, nu doar condss de dorn! de a s?rvi a cest popor, de care mereu şi a bătut joc, ci pentra că credea, că aici va »jange la înâlţ mi ne­vi «a te şl la măriri uemeritate.

A avut ţepeni să ceară s l fie primit în Sfatul National ce se înfiinţase în 1918 în Aiba lalia şi care era compus din tot ce a avut Alba-Iulia mai ban şi mai select, ba a avut chiar cutezanţa a întră in acest sanctuar, ae unde apoi a fost aiaog t şt tim­brat cu timbrai bis. ea. cutai de trădător.

Văzând că ce’, c a i îl canonc trecatal nul b#gă îa S'arnă, dornic de a ajunge ca ori ce preţ ia situaţii iu ai te, a întrat în partidul libera!, cel mai potrivii cu mentalitatea sa, nude sunt izi înregimentaţi toţi renrgiţ’l «i tră* dittoriijoeamalni românesc de sub fosta tţâpânlre mîgdisîâ. La ale­gerile gencra’e şf-a încercat no­rocul ca candidat de deputat în circumscripţia Ai ud, dar ponorul conştiu şi care îi cunoştea tre­cutul, i a spus un straşnic veto. Şl pe lângă toate acestea advo­catului Coibazi na i-a trecut pof­ta de-a umbla după măr ri. Mai târziu a prezidat cele două ale­geri parţiale, cari s’au termin»! cu cunoscutul fnrt de urne, con­tribuind prin aceasta la jaful conştiinţei cetlţeaeştl

— Sfirţitnl îa n-rul viitor. —

L u a ţ i b i le te d e - a le l o te r ie i B r e ş e i l i o m ă n e d i n A r d e a l ş i B a n a t , p e n t r u s p o r i r e a f o n d u l u i n e c e s a r l a r i d i c a ­r e a u n u i „ C ă m in a l p r e s e i * d i n C u j • P r e ţ u l b i le tu lu i 2 l e i . T r a g e r e a i r e v o c a 'n l l a 1 6 A u g u s t 1 9 2 5 . S u n t 5 4 1 2 p r e m i i î n v a lo a r e to la iă d e5 0 0 . 0 0 0 le i .

Teatru maghiarDélibáb {f<ta morgaaă) Scrii­

torul V ajda E rn ő a creat prin această dramă o piesă puternică, realistă din viaţa decăderii mo­rale a oraşelor mari. Ca toate calităţile technlce şi pshice ale aceitri piese, ea ne iasă o de­cepţie în suflete, văzând că pă­catul (feraeea — Poor LMi) tri­umfă asupra binelu’ ş<, moralei (Gheorghe R^doş; tatăl Váká). Sub acest aspect piesa are un sau bare profaad imoral şl a- tonei se naşte întrebarea, dacă ceea-cc numim artă adevărată, sănătoasă are voe să producă decepţii de această natură. Este artă ceeaze te târăşte în noroi ? Credem totuşi, că nu. D-na P o o r L ili a avut de fapt o foarte fru­moasă prestaţie. Nu înţelegem totuşi de ce dna P a rk i s Id a nu a jacit aceste roluri drama­tice, cutdentui ei sooerior. D l R a d o s 6 . în rolul tâoă u ui vi- tor stadent a arătat din nou că posede un talent bogat şi că ţt e să creeze frumoase roluri dramatice, jucând cu artă şl in­teligenţă. D’l Fargâ:i a fost iarf. bine, precum şi ceilalţi.

*Tdifan Celebra dramă, cu re­

nume european, a scriiiorului L e n g y e l M e n y h é r t a avut un depun succes. Am avut ocazia să admirăm, în rolul lui dr. Te­le aromo, pe marele artist dr. la - n o v ic i directorul teatrului ma­ghiar din Cluj, care prin jocul său desăvârşit a stârnit furtuni de aplauze. Despre Poor LUI şi ceilalţi nu avem de spus decât bine. Drama represintâ în esenţă tragedia unei capacităţi japo­neze, trimisă la B r in în misiu­ne specială, patriotică, care to tuşi însă cada jertfi unei femei feline-ticăloase, pe care o ucide în starea de nervi biciuită de dânsa. A fost o seară de arîâ superioară.

0 lăm urire Primim următoa­rele: Referi «du ne la informa­ţia apăruta în.Gaze ta D*v. No. 7 3 din 19 crt. cu onoare vă comunicăm, că realitatea res­pectivă nu a fost cumpărată de comersantul Anton Barta, c i d e »M a g a z in e le G en era le ş i A n tr e ­p o z ite le p e n tra A r d e a l S . A . şi nu formau nici un moment pro­prietatea domnului Anton Barta.

Cu toată stima, M a g a zin e le G en era le ş i A n tre p o z ite le p en tru A r d e a l S . A .

Reducere de 75 & la că lă to rie .Ministerul comunicaţiilor având în vedere marele interes ce se arată fată de Expoziţia de mo­bilier, Expoziţia agricolă şi Târ­gul de mostre din A-ad, a acor­dat întrebuinţarea leg timaţiilor ca i îndreptăţesc la călătoria în reducere de 15% pe C. F. R cu începere dela 20 Iulie şi până la Î5 August a. c. Legimaţllle se găsesc la Camerele de comerţ şi Industrie, Sfaturile negustoreşti şi Corporaţiile de industriaşi

Reducerea la călătorie pe C.F. R. se pjate obţine numai cu certificatele târgului de mostre.

677/1-1*

Publicaţie.Biserica Ori. Rom. „Sfânta

Adormire* din Braşovul-vechiu dă în întreprindere în ziua de 27 Iulie zidirea clopotniţei din beton armat prin licitaţie pu­blică.

Planul şi devizul se pot ve­dea la oficiul parochial înce­pând cu ziua de 24 iulie.

Comitetul parochial î$i re­zerva dreptul de a da luciarea acelui oferent, în care are mai multă încredere fără con side rare la preţui oferit.

Braşov la 21 Iulie 1925- 687 1̂—2 C o m ite tu l P a ro ch ia l.

l ai§Éi■ f.sî ■ ‘3,

din ARAD0 AUGUST 1925. |

ţi175° 0 r e d u c e r e de c ă lă to r ie Ia C .F .R .deIa20 Iu- # lie până Ia 15 Aug, 50% r e d u c e r e fn U ngaria. Jr

E X P O Z I Ţ I A A G R I C O L A P e s te p a tr u su te d e in d u str ia şi ex p o z a n ţi. C oncerte, r e p r e z e n ta t» te a tr a le ş i Radio. F e s tiv e le sp o r tiv e .C ongrese a le tării e tc . J5

GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3!?r. 74—10?4

gin nubile.

Pentru stabilireaunui adevăr

Subsemnatul profesor Ernst " Kii'brandf, expert caligraf, am - fost însărcina! de a face ex

pertiza a doua acte de vânzare intervenite Intre d l V. Boncof şl d-1 maior de rezervă N. Teo* doru şt am stabilit incfi din Aprilie a. c. că actele sunt ve­ritabile. Când In ziare s a pu­blicat că aceste acte ar fi false, am stat în rezervă căci am bă­nuit că alte cauze au putut da naştere înscenărei cu actele false, eu fiind convins după examinări minuţioase că actele sunt veritabile. Cum astăzi s'a stabilit şi de cătră justiţie şi prin expertul Modroiu că aceste acte sunt * iritabile fin să se res­tabilească in mod pubiic ade­vărul cum că expertiza mea a fost judiţioasă. Neplăcerile su­ferite de d-1 maior Teodoru ră­mân a fi compensate de el cum v’a crede mai bine, eu însă fin ca adevărul să fie cunoscut privindu-mă.

E. Kiihlbrandt,4581 1—1 pr-f. şi expert caligraf.

Grefa Tribunalului Sighişoara.

p ir. 1444 10—1924

Textulioscrierel în registrul pentru

persoanele juridice a asociaţia- nei «Uniunea fetelor germano* săseşti dîn S ghişoara*, recunos­cută ca peraoană juridică .prin sentinţa tribunalului Sighişoara No. 1444 9—1924 din 20 Iunie 1925, rămasă definitivă şi în­scrisă in registrul pentru per- toinele juridice sub Nr. 89.

Uniunea fetelor gcrmano*să* seşti dm Sighişoara având scopul:

A itrâagc ia olaltâ tinerimea germano'Sâsrasrâ de sex fem i­nin; de a dcsvoita cultura gene­rală precum şi industria teme* cască şi de a da ajuter la per­fecţionare specială.

De asemenea de a se cultiva raporturile sociale şi de a se ridica moravurile îndreptându-se educaţi* spre muncă socială.

Consiliul de administraţie com­pus din :D-na Luize 01*b. casnică cet.

jrorn. dom. Sghişoara preşe­dintă.

D a Sofia Schullerns casnică cet.rom. Sighişoara, preşedintă.

Dna Lotte Olah, casnică, cet. j| rom. Sigh şoara, secretară. nD-na Wiihelmiae Schwiz, cas­

nică, cet, rom. Sighişoara, cas* aleră.

D-ra Mitni Hâbermwn, casnică, cet. rom. Sichlşoara, membră.

D ra Hirml Orendl, fsseţ. part.cet. rom. Sghişoara, membră.

D-ra Emma Tichy, casnică, cet. rom. membră.

B*rs Ltuchen Schuster, croito­reasa, cet, rom. membră.

D-ra Lieachen Fecer, casnică, cet rom. membră.

D-ra Pcppi Eizrter, casnică, cet. rom. membră.

D-ra Jinni Zaitncr, casnică, cet. rom. membri.

D-ra Hansa Henning, ferneţ, cet. rom. membră.

D ra Peppt Friisch, casei:ă, cet. rom. membră.

D-ra Peppi Rotb, casnică, cet. rom. membră.

D-na Sofia Pomarius, casnică cet. rom. membră.

D-ra Eva Rotii, densistă, cet rom. membră.Asociaţiunea a fost constituită

îo baza actului comttativ şi a statutelor autentificate de d-1 Friderich Schuster notar public din Sghişoara sub Nr. 107/1925. ̂ Acest extras se certifică de

iooi şi urmează a se publica în #Qizeta Transilvaniei*.

Sighişoara, la 10 talie 1925.Pentru grefier,

■675 l - l I. Moîdovdn si.

CONVOCATORDelegaţii Comitetelor Şcolare

aparţinătoare Comitetului Şcolar Comunal, Braşov, precum şi delegaţii de drept sunt invitaţi la adunarea generală ordinară a Comitetului Şcolar Comunal, Braşov, care se va ţinea Marţi în 28 Iulie 1925 la ora 3 p. m. în sala de şedinţe a Sfatului.

Ordinea de z l :1. Deschiderea adunării şi

numirea a doi verificatori.2. Raportul general.3. Votarea bugetului Comite­

tului Şcolar Comunal.4. înfiinţarea şi edificarea u-

nei Şcoli primare şi Grădinii de copii în suburbiul Schei Pe tocile.

5. Propuneri şi interpelări, înaintate biroului în scris cu cel puţin 48 ore înainte de a- dunarea generale.Preşedinte :Socaciu. 649 2—2

Nro. 13880/925.cons. oraş.

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa celor

interesaţi că în ziua de 11 Au­gust 1925 ora 9 a. m. se va tine în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilităţii publice, licitaţiune publică la secţia economică a oraşului Bra­şov Strada Argintarilor 5 II. et* uşa 3 cu oferte închise, sigilate şi legal timbrate, fără drept de supra oferte sau oferte telegra fice, pentru construirea ziduri­lor de sprijin din Cacova de jos şi a canalului din strada pe coastă.

Condiţiunile generale şi spe* ciale se pot vedea în orice zi de lucru la serviciul technic o* răşenesc.

Ofertele vor fi însoţite de ga­ranţia de 5%, calculată asupra valorii ofertei.

Braşov, la 16 Iulie 1925.674 1 — 2 Consiliul orăşenesc.

Spitalni Public Sihla.

Licitaţie.In conformitate cu aproba­

rea Ministerului Sănătăţii Pu­blice Nr. 118/925 se publică li­citaţie publică pentru vânzarea unui ascensor electric pentru 3 etaje aproape nou, nef'ind de­loc folosit, marca WefthGllB, cu 2 motoare şi toate accesoriile. Licitaţia va avea loc la 1 Sep­tembrie a. c. în cancelaria Spi* talului. Până la acea dată ve­derea ascensorului se poate face zilnic.672 1—0 Direcţiunea spitalului.

Meseriaşi sau comersanţi ti­neri, serioşi şi prezentabili, se primesc pentru vânzarea în rate de m a ş i n i de c u s u t „SINGER“

•SlIGER" BODRlîE & Co.659 3—3

Dr. Alexandru Dobrescumedic d en tist

consultează de aici înainte între ora 11—1 şi între 3—6 d. a.) Şirul Inului No. 33 442 18—0

Grefa T rlbnnalalai Sighişoara

Nr. G. 927/15/1924.

TEXTUL

Inscrierei în registrul pentru persoanele juridice a asociaţiu- nei „Reuniunea Meseriaşilor şi Comercianţilor Români din Ru­pea-Cohalm“ recunoscută ca persoană juridică prin sentinţa Nr. G. 927/14/1924 din 20 lume 1925 rămasă definitivaşi înscri­să în registrul pentru persoa­nele juridice sub Nr. 88.

Reuniunea Meseriaşilor şi Co­mercianţilor Români din Rupea- Cohalm având scopul :

De a des volta toate intere­sele materiale şi culturale ale membrilor săi.

Comitetul de administraţie compus din :

Moise Schiopu, conducător de fabrică cet. rom. dom. Cohalm, Preşedinte.

Bucur Frăţilă, cârciumar cet. rom. dom Cohalm Vicepreşed.

Vasile Tempea, contabil, cet. rom. dom. Cohalm, secretar.

Gheorge Haizea, cârciumar cet. rom. dom. Cohalm, cassier.

Niculae Comşa, tâmplar cet. rom. dom. Cohalm, controlor.

Emanuei Bobancu, tâmplar cet rom. dom. Cohalm, controlor.

Emilian Stoica, protopop cet. rom. dom. Cohalm, membru.

Gheorge Fuciu dir. de bancă cet. rom. dom. Cohalm, membru.

loan Barbatei, pantofar cet- rom. dom. Cohalm, membru.

Gheorge Baciu, pantofar cet. rom. dom. Cohalm, membru.

Pavei Bănuţiu, pantofar cet* rom. dom. Cohalm, membru.

Asociaţiunea a fost consti­tuită în baza actului constitu­tiv şi a statutelor autentificate de dl judecător dr. Andrei Zsako dela Jud. de ocol Cohalm sub Nr. 3024/1924.

Acest extras se certifică de noi şi urmează a se publica în »Gazeta Transilvaniei*.

Sighişoara la 10 Iulie 1925.pt. Grefier

1. Moldooan. 676 1 — 1

INVITARECooperativa de producţie şi consun a lucrătorilor de îm­

brăcăminte din Braşov, cu răspundere limitată îşi va ţinea dorea de seamă dela 1 Iulie 1924 până la 50 iunie 1925.

Conlul BilanjuluiAvere: Bani în casă Lei 2272.63 Preţui krTrhri geto şi in

lucrare Lei 1400. Mobilierul Lei 18 880. M.d-?rid > -^onibll Lei 2700. Combustibil ia valoare Lei 250. Debitori; Le» 8694 50.

Sarcina: Ac ţii Lei 12 4 C0 . Fondul de rezervă capital Lei 10.523 20. Dividende neplahte Lei 285. Creditori Lei 4902*64. Pro­fitul net anual Lei 6086 29.

Conlul pierderilor şi profituluiIntrate: pentru lucrări Lei 195 474 85.Eşite: Cheltueli Lei 813635. impozite Lei 4051*21. Soese cu

cărbuni şi material de încălzit Lei 5528 50. Salarii Lei 167.567 50. Abscrierea mobiiierilor Lei 2535. Abscrierea datoriilor neîncasa- bile Lei 1570. Profit net anual Lei 6086 29.

Adunarea generală anuală se va ţinea la 28 Iulie 1925 seara la ora 7 în sala Clubului muncitoresc din Strada Principele Carol No. 9, la care se invită prin aceasta toţi membrii Cooperativei şi sunt rugaţi a se prezenta în număr complect.

Program ul:1. Raportul anual al direcţiunei şi al comisiei de control.2 . Descărcarea şi alegerea direcţiunei şi comisiei de control.3. Propuneri şi întrebări.Intru cât această adunare generală conform §4ui 27 din sta­

tute n'ar fi competentă în aducerea hotărârilor, In cazul acesta se convoacă o nouă adunare generală pe ziua de 4 August 1925, ora 7 seara în sala Clubului muncitoresc, care adunare va aduce hotărâri cu câţi membrii vor ti. ^ ^

Braşov, ia 30 iunie 1925. --«-Uiil-j688 1 - 1 DIRECŢIUNEA,

Nro. 12844/925. cons. orăş.

Şcoala militară de infan* terie.

Se aduce Ia cunoştinţa tineri­lor, cari ar dori să de oină oji> feri activi de infanteriei că la secţia militară orăşenească (Str. Porţii Nr, 63 etaj ii uşa 8) se poate vedea decizia Ministe­rială corespunzătoare, unde par* tidelor li se vor da şi desluşi­rile necesare.

Braşov, la 17 Iulie 1925.686 1—1 Consiliul orăşenesc.

Nro. 12006/925. cons. orăş.

Şcoala m ilitară de geniu ţ i şco ­lile m ilitare p regă titoare de ofi­

ţeri activ i de aeronautică.Cei interesaţi se vor prezenta

până ia 31 Iulie a. c. în ori­care zi de lucru dela ora 8—12 a. m. la Cercul de recrutare Braşov, unde li se vor da şi desluşirile necesare.

Braşov, la 18 Iulie 1925.685 1—1 Consiliul orăşenesc.

Prim ăria Comunei T ăriungen l _ _ _ _ _ _ Jad eţn l Braşov._ _ _ _ _ _

No. 678/1925.

PnbiicaţianeSe educe la cunoştinţă gene­

rală că comuna Târlungeni, Judeţul Braşov, va arenda prin licitaţie publică conf. art. 70 din legea cont. publice, cu oferte închise, dreptul de vânat pe te­renul ce formează proprietatea comunei, pe timp de 3 ani şi 3 luni, începând dela 1 Octom- vrie 1925, până la 31 Decem­vrie 1928, în localul Primăriei comunei Târlungeni, în ziua de 7 Septemvrie 1925 la orele 9 a. m.

Ofertele se primesc până la începerea licitaţiei dinpreună cu vad u de 10%» din preţul strigărei conform ari. 76 din le­gea contabilităţii pubiice.

Preţul de strigare se fixează la suma de Lei 16 000 —

Condiţiunile se pot vedea în orele de oficru la Primăria co­munală.

Târlungeni, la 13 Iulie 1925. 680 1—1 Primăria comunală.

Pp&vr&Ijg* de închiriat Piaţa l i R i Q liu Prundului, pozi­ţie bune, eventual cu aranja­ment. Informaţiuni Strada Fân­tânei No. 24. 667 2—2

CINEMA AP0LL022 iulie rulează

SEJKFilm monumental în 6 acte.

in rolul principal: RodolphG fa* lentino §« A. Aires.

23 Iulie.

BLESTEMULsau

(Cutremurul din San* Francisco/ Mare dramă senzaţională în 7

acte.Vine 1! Vine 11

Floarea sălbatică din Ghimeş

Pentru absolvenţii şcoalei primare candidaţi la concur­surile de admitere în şcoale secundare, se deschide la 1 August în localul şcoalei pri­mare No. 3 Braşov, sub con­ducerea dnei Zoe A. Popescu, învăţătoare.

Costul 500 lei plătibili în 2 rate.

înscrierile: Str. de Mijloc No. 87.682 1—5 Braşov*Nr. 13227/1925.

cons. orăş.;,

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa celor

interesaţi că în ziua de 8 Au­gust 1925 ora 9 a. m. se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilităţii publice, licitaţiune publică la sec­ţia economică a oraşului Bra­şov Str. Argintarilor 5. II* et. uga 3- cu oferte închise legal timbrate sigilate şi fără drept de supraoferte sau oferte tele­grafice, pentru furnizarea ţevilor de fontă pentru construirea unui apaduct de presiune.

Ţevile se vor furniza în con­diţiunile arătate în caietul de sarcini ce se găseşte la servi­ciul technic orăşenesc, la care se pot vedea în orice zi de lucru şi condiţiunile generale şi speciale.

Ofertele vor fi însoţite de ga­ranţia de 5% calculată asupra valorii ofertei.

Braşov, la 17 Iulie 1925.673 1—2 Consiliul orăşenesc.

Incunoştiinţăm ca adâacăl du­rere, că prea Iubită contră mamă, băşică şl străbunică

văduva Roza Grunfelda decedat la 18 Iulie 1925 ort 7 seara, după o scurtă suferinţă în vârstă de 87 ani, îaccnjarată de copil ei.

înmormântarea scumpei noas­tre în cavoul familiei a avat Ioc in în 20 Ialie 1925 Ia orele 4, cortegiul pornind dela casa mor­tuară Str. Principele Carol 13.

Exprimarea coadoleanţelor ru­găm a ce omite.679 i — i Jalnica fam ilie.

Vânzare de casăîn Braşov, Strada Spitalului Mi­litar Nr. 2 se va vinde în lici­taţie publică benevolă Ia 1 Au- gust orele 4 p. m. în biroul ad­vocatului Dr- Koicze Carol din Braşov (Str. Porţii Nr. 60). Con­diţiunile se pot vedea tot acolo. 684 1 -2 ___________________

! E. TOTSEK succesor!IG.SZAVA| Primul institut de în- ţ I murmântare s’a mu- 1 I ta t din Strada Mihail ) C We'ss în I1 m w im. •ţ (unde a fo s t to ta a g e r la *p«- £ • « V W w j w ! l w l 2 l !

Veţieheltuimaipuţinpentru cafeaua Dt-, dacă o veţi presără cu ENEILO iu ioc de calea boabe- Cafeaua boab3 se îmo- cueţte minunat cn E1TRIL0- Ei e mai tare, mai aromatic, ei afara de acesta mai tltia. Pentru ca­litatea acestei specialităţi garante; zâ renumeie mondial al producătorilor: ai firmeiH E 1 H R 1 C H F R A H C K S O H M E .678 1—1

Paciina 4 0AZETÁ5»,TRANSILVANIEI Ni. 74 m $

In ju ra i crimei, de pe Promenada de jos— P en tra a n te r ltă tl le n o astre civile ş l m ilita re . —

Domine că s’a întâmplat o crimă în mijlocul oraşului, în împrejurări de cari trebuie să se sesizeze autorităţile.

Doui unguri, între care unul soldat, s'au luat la bătaie pen* tru o servitoare. Scandalul era fără pereche prin ţipetele slujni­celor şl a dat loc ia o învălmă­şeală în care au avut de sufe­rit mulţi copii ş! doamne, veniţi în vilegiatură.

Bătaia a degenerat, soldatul fiind lovit cu cuţitul de mai multe ori« Scăldat în sânge a căzut lângă cinematografui Mo­dern în faţa Cercului militar. Criminalul a fost arestat de pu­blic şi dat pe mâna autorităţilor iar rănitul dus la spital.

N’am dat amănuntele faptului acestuia de cât ca să facem observarea ce, în vreme când mii de oameni din toată ţira vin la Braşov ca să se reconnfor- ţeze, plătesc taxe pentru distracţii şi odihnă, autoritatea noastră locală permite aglomerări de servitoare pe una dintre cele

mai potrivite şi mat uşor acce­sibila promeniz*, iasă să se facă haloul de ţipete destrăbălate şi cântece ale servitoarelor în fie­care Duminecă şi serbătoare, par’că am li intr’un bâlciu fără nici un control.

Circulaţia pe promenăzi este în toate oraşele normalizată şi se are în vedere liniştea care este ^necesară recreeţiuaei. La noi, pe frumoasa promenadă de jos, cea mai uşor accesibila tu­turor vilegtaturiştilor, este un haos de destrăbălare a servi­toarelor şl soldaţilor, cari se îmbrâncesc, ţipă, se înjură, se bat şi acum vedem că toate a- cestea pot degenera uşor şt în crimă. Şi pe această promenadă, cântă totuşi orchestra oraşului, pentru care vilegtafuriştii plă­tesc taxe.

Credem că este destui spec­tacolul urât de până acum, ca poliţia şt autoritatea militară să ia severe măsuri de curlfirea protaenăziior de servitoare şi soldaţ1.

I N F O R M A Ţ I U N IStarea 91. S. Hegelül. Ştirile cele

mai recente anunţă dela Bagnol- Ies, că M. S. Regele continuă cura fn cea mai bună dispoziţie, Suveranul se va înapoia în ţară la sfârşitul lunci August.

*D l InlfB H sa in era aşteptat

cri ia Bucureşti. D-sa vine din Bâdăcinf, unde a fost In ultimul timp, iângă venerabile sa mamă.

*Catedrala ortodoxă din Tg. Ma­

re ş. Consiliul municipal ai ora* şuiul Tg.-Mureş a hotărât să con- trlbue cu suma de un milion cinci sute de mii Iei Ia construi» rea Catedralei ortodoxe române, ale cărei lucrări au început pe Piaţa Ragele Fcrdinand în faţa blserîcei catolice. Restul sumei necesare se va completa prin subscrlpţlunea publică, care s’a deschis din iniţiativa protopopu* tui Rusu. Persoanele Iubitoare de biserica ortodoxă română şi însufleţite de caldul sentiment patriotic, sunt rugate a-I trimite generoasele lor donaţiunî,

Învăţă to r rom ân m ort de foame.Cetim m »Satu-mare*: Par* că este o poveste! Dar nu, este purul adevăr. Zilele trecute a murit de foame Ia Baia-mare învăţătorul pens, Vasile Cozma. El servise peste 36 de ani în Învăţământul românesc sub era veche fi sub români câţiva ani. Primea o pensie lunară d e 14 0 lei, care sumă urma să o ridice lunar dela G hiu. Drumul până acolo costa 1 1 2 iei, deci h mai rămâneau 2 7 iei. A făcut apel săr­manul prin ziarul »Înfrăţirea* din Cluj şi câteva Inimi milostive l-au trimis un mic ajutor, con­stând din alimente şi ceva vest­minte. Cum era fl suferind zi­lele trecute şi»a dat obştescul sfârşit, fiind-că ajutorul se ispră­vise şi nîmenl nu i-a mai des­chis uşa să-l dea o bucată de pâine. Şi acest om de 36 de ani a făcut apostolat, a învăţat carte mii de copii cari astăzi mulţi au situaţii. Dacă ar fl ?tfut elevii lui Vaslie Cosma că fostul lor das­căl se stinge de foame la Baia* Mare, unde sute de vizitatori îşi petrec î i \ belşug ?.,. Crudă soartă li aşteaptă pe dascăli.

OUn m are Incendia a distrus ma

gazta cu mârîun a staţiune! de frontieră Halmi. Toate mărfurile au fost nimicite. P u b e le se urcă la milioane.

Cetiţi şi răspândiţi:»Gazete Transilvaniei*

Politica g râu lu i sub regim ulB rătianu a dus la concurenţa grâului românesc chiar din par­tea statelor învinse» ca Ungaria şi Bulgaria. Jugoslavia a deve­nit deasemenea o concurenţă serioasă a grâului românesc*!

Preţurile grâului pe pieţele streine de desfacere a scăzut. Din cauza exportului organizat admirab.l în oorturile europene cu grâj din Australia gi Ame­rica de sud, preţul a scăzut Ia 130—150,000 vagonul.

Grâul românesc ca să se ex­porte trebuie azi să plătească30,000 lei taxă» plus 50 0 şi alte cheîtueli de vagon, aşa câ nu mai poate fi vândut pe pie­ţele streine.

Am ajuns, ast'fel, să nu pu­tem exporta fără a ruina peproducătorii noştri.*

Un non accident m ortal de a*Vlaţie. Duminecă dimineaţa la orele 11, Ia aerodromul dela Someşul Sat (Cluj) a avut Ioc un serviciu religios în prezenţa d lui general Dămlă Pop, coman­dantul corpului VI armată şi a autorităţilor militare şi civile din Cluj, fiind patronul grupului V. aviaţie. După serviciul religios 6 aeroplane tip »Henri Potez" s‘au ridicat deasupra aerodro­mului. Avionul condus de căpi­tanul lonescu Martus, având ca pasager pe Emil Szabados, maes­tru tâmplar, după ce a parcurs 200 metri pe jos s’a ridicat. Ajun­gând la 50 metri înălţime, I s’a deplasat o aripă. Aparatul a că­zut la pământ, sfăaâmându-se. Pi/otul şl pasagerul au fost scoşi morţi de sub sfărâmături. Neno­rocirea a produs o profundă im­presie în rândurile celor de faţă. Căp'tanul lonescu era în vârstă de 24 an?, necăsătorit şi intrase în aviaţe de 4 ani. Pasagerul Emil Szabados în vârstă de 25 ani, era maestru tâmplar al gru­pului V aviaţie.

Ia aula liceului ev. Honterus mâne, Joi, 23 Iulie ore 8 seera

Concertulbaritonuiui V. I. Alexiua d>şoarei E . G heorgh iu clasa o p era b u c u r e ş t i şi a pianistului O tto A c k e rm a n .

Bilete la librăria Hienaesch. Programul constă d;n bucăţi

ale compozitorilor: Schubert, Verdi, Mozart, Tosii, Meyer­beer etc.

In anM tini Heniite

Fraude, hoţii, atacuri bandi­teşti, tâlharii şi evadări din în­chisori formează azi lectura cu care cetitorii ziarelor noastre s-au obicinuit aşa de mult în­cât privesc aceste informaţii, ca ceva prea obicinuit, un lu­cru de toate zilele. Şi cu i mi­rare. Tâlharii la drumul mare ca şi hoţii şi jefuitorii banului public se plimbă în bună voie şi fără nici o teamă, îndam nând în acest fel pe cât mai mulţi să i imiteze.

Nu-i nevoe să urmărim în­treg filmul de tâlhării şi jafuri, o activitate pe al cărei teren mulţi au ejuns figuri legendare în ţara noastră. Terente era acum un an »rege al bălţilor*, iar acum de curând Tomescu a ajuns vestit prin isprăvile pe cari ie săvârşeşte în codrii. Şi-n timp ce jandarmeria, II gă­seşte, îl încercueşte şl 1 scapă din nou, — evadează din închi­soare vestitul în fraude şi fa! suri Dâmboviceanu.

Ţara întreagă parcă ar ff un codru al Vlăsîeî, în cerefie-care

. hoţ şi şi bendit se simie in iarg şi la adăpost.

Fără intenţia de a ataca jan­darmeria, întrebam ce face a- ceestă institiiţîe, care se sus­ţine cu bani grei din contri­buţiile cetăţenilor lăseţ! la che­remul hoţilor şi bandiţilor? Căci am văzut jandarmi bătând şi maltratând cetăţeni pacinici şi fără vine, am văzut deputaţi pălmuiţi de ei, em cunoscut jandarmi pe lângă cari se stre­coară deţinuţii şi părăsesc în­chisorile. Dar unde sunt jan­darmii, cari să pună mâna pe bandiţii cari se joacă cu viaţa şi avutul cetăţenilor?

Se pare că în ţara de sub stăpânirea guvernului urnelor furate, menirea jandarmeriei e cu totul alta decât in alte stete.

Sepor te însă că nu e atât de mult vina jandarmeriei, cât a celor ce au făcut din această instituţie o unealtă electorală şi de luptă politică.

Ultime ştiri— Comunicat oficia'. —

La ministerul instrucţiunii s’au primit rezultatele complete ale examenelor de bacalaureat ţinute în sesiunea Iunie-iulie ale acestui an. Au funcţionat în toată lor a 42 de comisiuni, dintre care 17 în localităţile din vechiul regat, i4 în Transilvanie, 4 în Bucovina şi 7 în Basarabia.

S’au prezentai 3887 de candidaţi, dintre cari 1650 înaintea comisiuniior din vechiul regat, 1 5 5 8 în T ra n silva n ia , 354 in Bu­covina şi 429 în Basarabia. Au reuşit în total 1887 candidat!, s- di că 48,5 ia sută din numărul celor prezentaţi, şl anume: 955 sau 57,8 la sută în vechiul regat, 671 sa u 45,1 la su tă în T ransilvan ia , 1 2 2 sau 34,2 la sută în Bucovina şi 143 sau 35,8 la sută în Ba­sarabia.

Trebue notat, că unele conGiuni au examinat ş! candidaţii din localităţile vecine cu cea In care au funcţionat, aşa că pro** centeie de mai sus nu pot ff considerate ca rezultate pe provincii. Aşa, de ex. la rezultatele din Bucovina sunt trecufi şi candidaţii din judeţele Dorohot şi Hatio, iar ia Timişo&ra ş! cei din Mehedinţi»

Ministerul va publica o dare de seamă detailată asupra exa­menului de bacalaureat cuprinzând şi rapoartele preşedinţilor co­misiuniior examinatoare.

Âlegerde pentra Camerele AgrişeleOrganizaţiile centrale şi jadeţeoe ale partidelor naţional şp

ţărănesc vor pune liste comune ia aceste alegeri.Aceasta fiindcă gaveranl vrea să facă şi din alegerile pentru

Catnenie agricole obiect poi te. Cele două partide vor zsîgara re- prrzînterea care se cuvine de drept plugarilor îa aceste Camere agricole.

Alegerile comunale nu se mai tac la toamnăInformaţia dată de noi şi confirmată de mai toata

ziarele bucureşteae găseşte o nouă confirmare în faptul că însăşi comisiunea pentru aplicarea reformei adminis­trative nu-şi poate termina lucrările înainte de 1 Oc- tomvrie. Numai atunci delimitările judeţelor vor fi gata şi legea va Intra în vigoare.

Nu poate fi, deci, vorba de alegeri comunale îna* inte de deschiderea Parlamentului. In agitata sesiune dela toamnă cu este posibil a da lupta guvernul şi în alegerile comunale. Deci renunţa la ele. Informaţi unea e deţinem din sursă guvernamentală.

Averesciaii „renanţl“ ta guvern“B u c u re ş ti 2 2 . — la imeciata apropiere a conducere! averea-

cane «e spuoe pe faţă că in Decemvrie se va forma un gavera naţionsl-ţărăDesc, sab pretidesţia d-lu! N. lorgi.

Se mai adaogă: »partidul nostru va rămâne control în opozi­ţie, gata a servi ţara !a momentul oportun*.

Nu dăm ştirea de cât pentia că, ia sfârşit, se recunoaşte şi de către d-l Averescu că n i este posibilă o guvernareaverescanâ.

LocalePagubele pe arm a ploilor ia

Braşovechlu, ia podurile ţi cana­lul acoperi», se cifrează — după socoteii'e de până acum — la circa 200 OCO lei.

•Renaionea proprietarilor de case

dta ţară şi-a ţinut Duminecă In Br* şov al 7-lea congres având la ordinea zdel un singur obiect: votarea unei moţiuni in chestia rechiziţionărilor, Numeroşi ora­tori, intre cari preşedintele ur.iu» nei centrale Cost^scu preşedintele camerei de comerţ din Cluj Ne- gruţ'u şi alţii, au arătat că ordo­nanţele privitoare la rechiziţio­narea de locuinţe sunt anticon­stituţionale, ilegale şi imorale. De încheiere s’a votat o mo­ţiune în care se cere anularea rechiziţionărilor şi revenirea la normal prin aducerea une! 1 gî corăspunzătoare care fă garan­teze sfinţenia drepsunlor oe pro­prietate. In sensul mopunei vo­tate s’au adresat telegrame mi- nistrului de interne, ministrului de justiţie şi celui de războia.

*Circul M iilea continuă să atr a

gă lume multă. Săptămâna acea­sta se,„esecutâ un program nou.Meritul escelenteior reprezenta- ţiuni revine în prunul rând d-iui director Miilea, care a ştiut să-şi

* câ«Ucie oureri rem^reab'h? de ar­

tişti. Un escelent artist, Pam pu­tea numi un'versal este secreta­rul circului d-I W fllg , prin varia­tele sale sale maniere, binecu­noscut în cercul ofiţeresc dela cele două şedinţe ţinute la şcoala de subofiţeri şi la club. Merită o deosebită menţiune fraţii B e r- guinl, artişti români, prin forţa şi fizeul lor admirab.l, artista R ia R o ep e ll, o forţă graţioasă femenlnft M r. G reii, o escelentă balerină, uşoară ca o pană, dră­gălaşii Toni ş i M a rie ta M iilea admirabili dansatori şi gimnas­tici, elegantul jongler M o sc u n o s etc. Puncta! culminant al progra­mului II formează trupa S tro ic i, regii aerului, prin prestaţiumle lor escelente de sburâtori. Merităvizitată şi menageria circului.•

A sociaţlanea medicilor. Medicii din oraşul şi judeţul Braşov, suni invitaţi a lua parte ia şedinţa care va *v:a ioc Jo i în 2 5 Iu lie a. c . la ora 8 seara în sala Sfa­tului.

Ordinea zilei: 1. Comunicări. 2. Darea socotelilor. 3. Referat despre Congresul medicilor dela Iaşi. 4. Demonstraţia cazurilor importante chlrurglcaie. 5, Ia chestia alcoolismului.

S’a p ierdu t Duminecă !a anrazi. pe drumul Strada VănT'^prome* nadă până la strada Lungă o pri-izătoare de aur pentru cra­vate. Cel ce a găs t.o e rugat să predea obiectul în schimbul unei remuneraţii corăspunzătoare în Strada Lunga Nr. 3 0 d-lui Csallner. 683/1—!

Sfinţire de steag- Luni a avut loc în biserica „Sf. Adormire“ din Braşovui-vechiu solemnitatea sfinţirii steagului fecalei primare Nr. 4 în prezenţa autorităţilor şi a unui număros public. Actul sfinţirii l-au săvârşit preoţii Dr. P. Debu şî N. Furnică, după care a urmat baterea cuelor de cătră delegaţii diferitelor societăţi şi corporaţluni. A fost o serbare înălţătoare care ne*a oferit o nouă dovadă a interesului ob ştesc faţă d> şcoala românească şi conducătorii el.

Dr. A. Springer medic dentist specialist in boaie de gură. O r | dinaţiune Str. Porţii 6 6 . in_casa t 7’art’l'M „Rrasîsoi Lfl^ok* 6/0 2-7 *

Serbare câm penească. Societa­tea „Junilor Roşiori“ aduce la cunoştinţa publică, că obicinuita serbare câmpenească împreu­nată cu tombolă, o va aranja Duminecă în 26 Iulie la Petriş, la care este invitat a participa întreg publicul din Braşov- Zece focuri vor sta la dispoziţia pu­blicului în mod gratuit. Pleca­rea va fi ia o i t 8 ‘G dim-, din localul s o c i e t o t m frunte cu muzica militfcia a Bat. 2 Vână* torii de munte. Membrii socie* ̂taţii sunt rugaţi a lua parle cu toţii la plecarea în corpore. In caz de timp nefavorabil; serba­rea se amână pe Dumineca vi* ifoa?p. G om ite tu l.

TIPOGRAFIA A. MUBEŞlANU : BBâNiSCE & UT.v.P. BRAŞOV. Redactor r PZQCt« 4O A N i'R O T E i