Curs histologie 06.12.2013Tesuturi musculare-aparat cardiovascularTesuturile muscular sunt t.care sunt specializate pt functia de contractie. Ele sunt responsabile atat pt deplasarea corpurilor cat si pt modificarea formei si dimensiunilor organelor interne. Se dezvolta din mezenchimul embrionar. Pt a indeplini functia de contractie ele prezinta specializari morfologice:-tesuturile acestui tesut fibre- au forma alungita, alaturi de prezenta unor organite specifice respectiveCaractere generale-bogate vascularizate si prez o inervatie f.bogataIn fct de aspectul microscopic, tesuturile se impart:-Tesuturi muscular striate care in examinarea microscopic prez striatii longitudinal si transversal datorate prez miofibrilelor in citoplasma. Acestea se impart in t.musculare scheletale si t.muscular cardiacT.scheletal=prez contractie voluntara iar celalalt involuntara-T.muscular neted se mai numeste si tesut muscular visceral si care nu prez striatii nici longitudinale nici transversal. Nu prez miofibrile in citopl dar actina si miozina sunt prezTesut muscular striat scheletal-formeaza masa principal a m.voluntari care repr 40% din greutatea corporala. Acest tip de tesut se intalneste si in structura unor viscera.Muschi striat de tip scheletal in peretele viscerelor sunt muschii limbii, muschii aflati in1/3 sup a esofagului, m.ce alcatuieste sfincterul anal extern, in structura aparatului urinar sfincterul extern al uretrei, muschii oculomotori externi ai globului ocular. Unitatea morfologica a acestui tesut este fibra musculara striata scheletala. Aceasta fibra este o unitate de forma cilindrica, alungitaLungimea ei poate sa fie egala cu lungimea muschiului din care provine..ea variaza de la cativa cm pana la zeci sau mai multi cm. Diametrul e de ordinal micronilor, aproximativ, 10-100 microni. Cand vorbim de structura microscopica, descriem : membrane, citoplasma si nuclei. Folosim o terminologie specifica mb=sarcolema, citoplasma=sarcoplasma si unele organite celulare si ele cu prefixul sarcox= inseamna muschi sau carne.De ce vorbim dsp fibre si nu dsp celula cand descriem? Datorita formei extreme de alungite; aceasta fibra prez numerosi nuclei nu numai 1 sg asa cum se intampla cand vorbim de o celula; originea embriologica a acestui tesut provin din niste precursori celulari (mioblasti) care prin diviziune mitotic particulara sufera o diviziune a nucleului dar nu si a citoplasmei. Rez o masa citoplasmica numeroasa iar nuclei se inmultesc semnfiicativ. Fibra musculara striata e un plasmodiu. Sincitiu-modalitatea de formare e diferita. Celule precursoare distinct vin cu propriul nucleu si citoplasma; fuzioneaza citoplasma, nuclei raman distincti.Nucleii sunt numerosi, 35-40 pe cm patrat. Caracteristici mb-sarcolema:-structura clasica lipoproteica a oricarei altei mb celulare; e dublata la exterior de o lamina bazala care e PAS pozitiva si la randul ei e invelita de o lamina reticulara(o retea fina de fibre de reticulina ce pot fi evidentiate cu impregnare argentica)-aceasta sarcolema are ca particularitate prezenta unor invaginatii care au forma digitiforma, sunt perpendicular pe axul lung al fibrei si formeaaza tubulii T iar totalitatea lor formeaza sistemul T-acest system T are influenta in transmiterea excitatiei de la nivelul mb la ..-sarcoplasma=e abundenta, acidofila, contine mai multe categorii de organite si material. Contine organite commune, incluziuni de diferite material, echipament enzymatic bogat si miofibrile. Organite commune=mitocondrii, sarcozomi.Sarcozomi-localizati in jurul miofibrilelor Reticulul sarcoplasmic-(RE) are o dispozitie particulara in fibra scheletala; e alcatuit din niste cistern care formeaaza retele dispuse in jurul miofibrilelor; aceste retele converg si se termina in niste portiuni dilatate numite cistern terminale. In aceste cistern se stocheaza ionii de CA. 2 astfel de cistern terminale impreuna cu un tub transvers provenit din sarcolema si care vine intre cele 2 cisterne terminale formeaza triade. Aceste triade au rol intr un mechanism ce cupleaza excitatia venita din sarcolema cu contractia(are loc in interiorul fibrei musculare). Unde de depolarizare ajunge cu rapiditate la niv RS prin intermediul sistemului T. Din RS se elibereaza in citoplasma ionii de CA. Ionii de Ca reprezinta cheia care deblocheaza mecanismul contractiei. Contractia musculara nu poate avea loc in afara prezentei ionilor de CA. Lizozomi=in nr micRibozomi=in nr mic, sau chiar pot lipsiIncluziunile prezente in sarcoplasma=reprezentate de glycogen care e folosit ca sursa de energie rapid utilizabila in momentul contractiei. Ele pot fi reprezentate de lipide sub forma de picaturi dispuse miofibrilelor sau pot fi repre de pigmenti (mioglobina=resp de acidofilirea sarcoplasmei; lipofuscina=o intalnim si n alte tipuri cel, e pigment de uzura de culoare galbena si care se acumuleaza in sarcoplasma pe masura ce aceasta fibra imbatraneste)Enzime=din categoria oxidatelor; ATP-aza, fosfataza si citocrom oxidaza. Alaturi de aceste enzyme, fibra mai contine ioni de potasiu, calciu si magneziuOrganite specifice ne referim la organite ce sunt prez exclusive in fibra sau celula despre care vorbim. Celule f.diferentiate, inalt specializate pt indeplinirea unei anumite functii.Miofibrile- sunt formate dintr o alternanta de benzi clare si intunecate care e responsabila de aspectul striat vine din ulstructura miofibrilelor. Discurile clare(izotrope sau discurile I) au in centru o linie intunecata denumita mb Z unde constituentul principal e o protein alfaactinina si Z ofera support si ancorarea pe ea a miofilamentelor subtiri de actina. Discul intunecat (discul A) prez o banda intunecata H ocupata in totalitate de miofilamente groase si care e disectata de mb M pe care miofilamentele groase de miozina se ancoreaza.De am face o sectiune la dif niveluri prin miofibrile o sa vedem ca aceste miofilamente de actina si miozina au un aranjament f.ordonat. O sectiune transv prin banda H-in aceasta zona sunt prez exclusive miofilamnete groase de miozina.O sectiune facuta prin discul clar in apropiere de linia Z-sunt prez exclusive miofilmante subtiri de actina.O sectiune prin periferia discului intunecat-sunt prez atat miofilamente groase de miozina cat si miofilamente subtiri de actina. Cele 6 filam de actina sunt dispuse hexagonal in jurul 1 filam de miozina.In fibra musc striata scheletala-filam de actina aluneca printre cele de miozinaSarcomer-distanta intre 2 linii Z. E unitatea functional a miofibrilei. casuta contractila a lui Krause in interiorul sarcomerului se intampla toate modificarile necesare contractiei. In timpul contractiei mb Z successive se apropie una de cealalta si in acest fel sarcomerul se scurteaza si astfel si lungimea intregii fibre musculare. Liniele Z se apropie in timpul contractiei dar L miofilamentelor de actina si miozina raman neschimbate. In MO miofibrila musc striata scheletara- toate elemIn ME-putem observa exact structura miofibrilelor; vorbim despre discurile clare, intunecateSTructura biochimica-cand vb de miofilamentele subtiri de actina sunt alcatuite sub 2 forme: se prez sub forma actinei G sau globulare si actina F sau fibrilara. Ce ins aceste 2 forme? ) Actina G globulara e de fapt o forma de reprezentare e acestei protein sub forma de monomer. Fiecare monomer prez pe supr lui un situs activ de legare cu miozina. Actina G se poate organiza in struct de polimer si formeaza Actina Faici sunt prezente 2 lanturi de actina G rasucite sub forma de triplu helix.Molecula de miozina-repr pana la 60% din totalul proteinelor ()Filamentele groase de miozina-lungime e pana la 1 micron ir grosimea e aproape dubla; struct biochimicica=molecula de miozina e alctuita dintr o tija alungita si o portiune dilatata(capul) cu greutate molecular mare. Intre cele 2 segmente exista o articulatie care face posibila mobilitatea acestei molecule. In timpul contractiei capul miopzinei se ataseaza pe situsurile active ale miozinei G iar miozina flexibila trage filamentul de actina sis a l deplaseze printre filamentele de miozina ramanand cu forma neschimbata. In timpul contractiei e necesara o contitate importanta de energie, ea se obtine din molecula de ATP, depoziteaza energie iar prin scindare enzimatica pune la dispozitie energie. Pt ca muschiul sa se relaxeze e necesara o cantitate de enrgiein lipsa unei surse energetic relaxarea nu e posibilarigiditatea cadaverica=starea de contractie permanenta aparuta dupa moarte. COntractia-raportul dintre cheltuiala de energie si lucrul mechanic e cel mai efficient cunoscut in natura. Cand vb despre contractia muscular, fibra muscular striata scheletala se contracta dupa legea tot sau nimic. Ea cand se contracta o face la maximul posibil, nu are intensitati intermediare. Totusi, intensitatea unui muschi ca organ poate varia; aceasta variatie depinde de nr de fibre aflate in contractie.Proteinele reglatoare respective tropomiozina si troponina intervin in acesasta contractie. Tropomiozina este o protein care in relaxare muscularaare o poztiei si o struct spatial care blocheaza interactiunea dintre miozina si actina G. Aceasta tropomiozina in mom in care ionii de CA se elibereaz ain sarcoplasma si se ataseaza de una dintre formele molecule de troponina, respective troponina C-ea induce si modificarea structurii spatial. Adica ea se deplaseaza si elibereaza situsurile din actina G si mai departe contractia poate avea loc.Organizarea t.muscular striat scheletal-organizarea se datoreaza prezentei unei cantitati variabile de t.conjunctiv. In jurul fiecarei fibre musc striate schelt exista o mb subtire numita endomisium-ea dubleaza sarcolema si se continua fara o delimitare precisa cu lamina reticulara. Endomisiumul desi e extreme de subtire poate contine capilare nervoase dar nu are limfatice.Un fascicule e delimitat de o alta mb conj denumita perimisium-bine vasc si inervat si prez si capilare limfatice. Iar mai multe manunchiuri de fibre formeza epimisium-vase de sg, limfatice si terminatiuni nervoase. Aceasta cantitate de t.conj poate varia de la o specie la alta-mult t.conj-in muschiul de la vita. Putin t.conj-m.psoas de iepure (preparat de mare clasa in restaurant de lux ) )Structura fibrelor musculare-sunt clasificate in fct de cantitatea de pigment(mioglobina) si nr de miofibrile:-fibrele musculare rosii=sunt majoritare si se gasesc in toate tipurile de m. Au o contractie mai lenta dar sunt f.rezistente la oboseala..sarcoplasma bogatamiofibrile in nr redus dar mioglobina si sarcozomii sunt in nr apreciabil. -fibre muscular albe=sunt mai rare; viteza de contractie e mult mai mare dar si obosesc mai repede; sarcoplasma e redusa cantitativ; cantitatea de mioglobina si mitocondrii scazuta.-fibre muscular intermediare=caractere commune din cele 2