[ ] Nume prenume

Universitatea Creștină Dimitrie CantemirFacultatea Management Turistic și Comercial

PROGRAM MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM

TEMA POIECT

ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ”X” ÎN PERIOADA 2000-2013

Titular disciplină:Conf. univ. dr. Emilia Gogu

Numele şi prenumele

Bucuresti, 2015

1

[ ] Nume prenume

Cuprins

1.1 Introducere........................................................................................................1

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului..........................................1

1.3 Realizarea proiectului......................................................................................1

1.4 Cerințele proiectului.........................................................................................1

1.5 Prezentarea rezultatelor...................................................................................1

1.6 Exemplu proiect................................................................................................1

1.7 Bibliografie:.....................................................................................................14

2

[ ] Nume prenume

1.1 Introducere

Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a

indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din

publicaţiile oficiale de date statistice.

Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe:1. Cunoaştere şi înţelegere

Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica; Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică; Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor statistici

economico-sociali Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.

2. Explicare şi interpretare Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe pentru analiza

cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate; Realizarea unui studiu de caz folosind statistica; Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic; Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică; Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.

3. Insrumental aplicative Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri, seminarii și

proiecte; Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a

proiectelor de statistică; Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi

internaţional; Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.

În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminar cu min. 5 zile inainte de examen. În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţi foarte bine noţiunile, conceptele de bază ale statisticii şi să metodele de analiză statisică. Scopul principal al proiectului fiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.În final, nu uitaţi: lucrările plagiate, subiectele copiate nu vor primi note de trecere

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului

Proiectul are drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică. El include planificarea, realizarea şi prezentarea rezultatelor unei cercetări statistice realizate independent de către fiecare student. Sunt apreciate prelucrările generate automat (pe calculator).Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din Romania într-o perioadă determinată.

1.3 Realizarea proiectului

3

[ ] Nume prenume

Proiectul constă din mai multe etape:

Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)

Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul ales.

Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013” se preiau datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:

Capacitatea de cazare existentă în județul ”X” Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X” Numărul de turisti sosiți în județul ”X” Nivelul înnoptărilor în județul ”X” Populația în regiunea/județul X – de pe net

Etapa 3. Prelucrarea datelor şi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații statistice) în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos;

Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.

1.4 Cerințele proiectului

2.2 Analiza ofertei turistice2.2.1 Structura de primire turistică2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

2.3 Analiza cererii turistice în România2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

2.4 Durata medie a sejurului2.5 Densitatea turistică2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

1.5 Prezentarea rezultatelorÎntregul proiect va trebui prezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word, pentru evaluarea paşilor urmaţi în obţinerea rezultatelor şi evidenţierea eforturilor personaleÎn general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcină grea, dar el este important pentru dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.

1.6 Exemplu proiect

Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013

Vă dorim mult succes!

Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu

4

[ ] Nume prenume

Model proiect:

2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2013

2.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

2.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

2.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un

5

[ ] Nume prenume

an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:

HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartamentHanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte unități de primire

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună.

2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare existente

Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazareexistentă în perioada 2000-2013

AniCapacitatea

existentălocuri

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

200020012002200320042005200620072008

6

[ ] Nume prenume

AniCapacitatea

existentălocuri

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

20092010201120122013Total

Sursa: Calcul după: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).

Nivelul totalizat al termenilor (∑

t=1

n

y t), numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi

absolute.Modificările absolute

cu bază fixă(t/1):

t/1=yt - y1 unde, t=2 , n cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):

t/t-1=yt - yt-1 unde, t=2 , n

Indicatori relativi

Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.Indice de dinamică

cu bază fixă (It/1):

I t /1(% )=y t

y1

⋅100

cu bază în lanţ (It/t-1) :

I t / t−1(% )=y t

y t−1

⋅100

Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :

Rt /1=I t /1(%)−100%

cu bază în lanţ (Rt/t-1) :

Rt / t−1=I t / t−1(% )−100 %

t=2 , n

7

[ ] Nume prenume

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii existenta

y=∑t=1

n

y t

n=

Modificarea medie absolută al capacităţii existenta

Δ=yn− y1

n−1=

Indicele mediu de dinamică al capacităţii existenta

I=n−1√ yn

y1

==

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii existente

R= I−100 =

Interpretare:

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = ................, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia Valori ajustate după funcţia

y =

201420152016

2.2.3 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.

8

Y t i

' = y1+ Δ( t−1)

[ ] Nume prenume

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică.

Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice. Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare

în funcţiune în perioada 2000-2013

AniCapacitatea în

funcţiune(mii locuri-zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

20002001200220032004200520062007200820092010201120122013Total

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în ...........................

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).

Nivelul totalizat al termenilor (∑

t=1

n

y t), numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi

absolute.Modificările absolute

cu bază fixă(t/1):

t/1=yt - y1 unde, t=2 , n cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):

t/t-1=yt - yt-1 unde, t=2 , n

9

[ ] Nume prenume

Indicatori relativi

Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.Indice de dinamică

cu bază fixă (It/1):

I t /1(% )=y t

y1

⋅100

cu bază în lanţ (It/t-1) :

I t / t−1(% )=y t

y t−1

⋅100

Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :

Rt /1=I t /1(%)−100%

cu bază în lanţ (Rt/t-1) :

Rt / t−1=I t / t−1(% )−100 %

t=2 , n

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

y=∑t=1

n

y t

n=

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

Δ=yn− y1

n−1=

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

I=n−1√ yn

y1

=

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

R= I−100 =

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada .........

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =............., obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia Valori ajustate după funcţia

y =

10Y t i

' = y1+ Δ( t−1)

[ ] Nume prenume

201420152016

În condiţiile.....

2.3 Analiza cererii turistice în România

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:

nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului; densitatea turistică.Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară;

pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după provenienţa turiştilor.

2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor

Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2013

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2000 - - - - - -2001200220032004200520062007200820092010201120122013Total

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti

Interpretare ................

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al sosirilor

1 https://statistici.insse.ro/shop11

[ ] Nume prenume

y=∑t=

n

y t

n=

Modificarea medie absolută al sosirilor

Δ=

yn− y1

n−1=

Indicele mediu de dinamică al sosirilor

I=n−1√ yn

y1

=

Ritmul mediu de dinamică al sosirilor

R= I−100 =

Interpretare ................

Reprezentare graficaDinamica Sosirilor în regiunea X perioada 2000-2013

Figura

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = ..............., obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

y = …………..

201420152016

2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor

Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013

AniTotal

înnoptări(mii zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2000 17647 - - - - - -2001 181222002 172772003 178452004 185012005 183732006 189922007 205932008 207262009 17325

12

[ ] Nume prenume

AniTotal

înnoptări(mii zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2010201120122013Total

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti

Interpretare ................

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al înnoptarilor

y=∑t=

n

y t

n=

Modificarea medie absolută al înnoptarilor

Δ=

yn− y1

n−1=

Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor

I=n−1√ yn

y1

=

Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor

R= I−100 =

Interpretare ................

Reprezentare graficaDinamica înnoptarilor în regiunea/județul X perioada 2000-2013

Figura

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = ..............., obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

y = …………..

201420152016

2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Tabelul. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în România

13

[ ] Nume prenume

în perioada 2000-2013

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Total înnoptări(mii zile)

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări20002001200220032004200520062007200820092010201120122013

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 . INS Bucureşti 2010

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată..................

Figura Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori

care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice (Figura.)..

Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din graficul 2.

Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecuaţiei este de ...................... şi reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate este egală cu ......................

2.4 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.

AniTotal sosiri

(mii persoane)Total înnoptări

(mii zile)Durata sejurului

(zile/turist)2000200120022003

14

[ ] Nume prenume

Ani Total sosiri(mii persoane)

Total înnoptări(mii zile)

Durata sejurului(zile/turist)

2004200520062007200820092010201120122013

În anul .... durata medie a sejurului a fost de 2..........., cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2001 de ............ zile/turist.

Figura 3

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul persoanelor care practică turismul în România este în creştere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor oferite. Astfel potrivit ecuaţiei de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu 0,1 zile/an.

2.5 Densitatea turistică

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1. Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei României.

Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona X (turist/ la 100 loc.)

Dt pop=

totalturisti sositi

totalpopulatie

⋅100=turisti la 100 locuitor

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa

din zona X

Dt supr=totalturisti sositi

suprafata=turişti /km2

Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în România

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Populaţia ţării(mii pers.)

Densitatea turistică

(la 100 pers.)

Densitatea turistică în raport cu

suprafaţa din zona

0 1 2 3=1/2 62000

15

[ ] Nume prenume

2001200220032004200520062007200820092010201120122013

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 . INS Bucureşti 2011

Figura

Pe ansamblul perioadei analizate se înregistrează descreşteri a cererii turistice, atât faţă de anul de bază cât şi faţă de anul anterior. Această scădere poate fi argumentată prin existenţa crizei economice. Sperăm că şi în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creştere.

2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

AniCapacitatea în funcţiune

(mii locuri-zile)

Total înnoptări(mii zile)

x2 xiyi Yxi = 0.1637x + 295.63 y2

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014

Se cere:1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă 2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori

16

[ ] Nume prenume

3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice simple

4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice5. Interpretarea rezultatelor obținute.

a=∑ y i∑ x i

2−∑ x i yi∑ x i

n∑ x i2−(∑ x i )

2=

¿

b=n∑ xi yi−∑ xi∑ y i

n∑ xi2−(∑ x i)

2=

¿

Funcţia de regresie este: Yxi = ……………..Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

r y /x=n∑ x i y i−∑ x i∑ yi

√ [n∑ xi2−(∑ xi)

2 ]⋅[ n∑ yi2−(∑ y i )

2]=

¿

2.7 Bibliografie

1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ 2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009

17