licenta mtc ucdc

7/25/2019 Licenta MTC UCDC

1/323

CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA 1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar? a) dificultati determinate de cresterea somajului; b) intensificarea relatiilor dintre intreprinderi; c) amploarea relatiilor dintre intreprinderi; d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice.

2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) crearea de locuri de munca; b) cresterea sperantei de viata: c) dezvo

ltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) cresterea sperantei de viata; b) cresterea competitivitatii intreprinderilor; c) dezvoltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului de: a) marketing; b) competitivitate; c) servicii; d) omologare.

5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura s

au de piata, astfel incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi: a) remarcat;b) achizitionat; c) consumat; d) toate variantele enumerate.


2/323

6. Termenul de produs (productus) nu este sinonim cu: a) marfa; b) articol; c) bunupa".

7. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia existentei unui: a) rezultatmaterial al unui proces social sau natural; b) consum casnic; c) produs de schimb; d) bun material ce a rezultat dintr-un proces.

8. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia existentei unui: a) bun material rezultat al unui proces de munca; b) produs de schimb; c) autoconsum; d) rezultat material al unui proces social sau natural.

9. In practica si in literatura de specialitate nu se regaseste ipostaza categoriei de produs pentru: a) produs unicat; b) produs de serie; c) produs de lux; d) productie proprie.

10. Produs poate fi considerat un: a) om politic/actor a carui imagine este promovata; b) personaj dintr-un film; c) salariat; d) membru dintr-o familie.


3/323

11. Produs poate fi considerat: a) o portiune dintr-o lucrare; b) un personaj dintr-o piesa; c) o localitate balneoclimaterica; d) o parte dintr-o familie.

12. Produs poate fi considerat o: a) idee (alimentatia vegetariana); b) persoana dintr-un film; c) parte dintr-o familie; d) salariata.

13. Bunurile reale sunt numai: a) bani; b) hartii de valoare; c) tot ce poate fi

perceput direct cu simturiled) dobanzi.

14. Bunurile materiale sunt: a) obiecte; b) servicii; c) licente; d) know-how.

15. Bunurile imateriale nu sunt: a) bunuri nominale; b) bunuri reale; c) servicii; d) drepturi.

16. Drepturile, ca produse, nu sunt: a) servicii;


4/323

b) brevete; c) licente; d) know-how.

17. Bunurile nominale sunt: a) bani, hartii de valoare; b) bunuri materiale; c)servicii; d) brevete.

18. Definirea produsului ca fiind orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului, achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poa

te satisface o dorinta sau o nevoie apartine: a) Th. Levitt; b) Ph. Kotler; c) T.P.Hill; d) A. Palmer.

19. Definirea produsului ca fiind un rezultat al unui proces, respectiv a unui ansamblu de activitati corelate sau in interactiune, care transforma intrarile iniesiri o regasim in: a) Dictionarul Academiei de Stiinte Economice din Franta; b)Vocabularul practic al Stiintelor Sociale din Franta; c) S.R.EN ISO 9000:2001;d) Dictionarul Explicativ al Marketingului.

20. Intr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare apartine lui: a) Th. Levitt; b) Ph. K

otler; c) Tp.Hill; d) J. Gadrey.


5/323

21. Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componenta de servicii sunt mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva, apartine: a) Ph. Kotler; b) Th. Levitt; c) Tp.Hill; d) A.Palmer.

22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiilein literatura de specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul

carora predomina faptul ca: a) serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial; b) serviciile se concretizeaza intr-un produs; c) serviciile au ca rezultat un bun material; d) serviciilenu au niciun rezultat.

23. Serviciul ca act reprezinta o prestare: a) efectiva; b) prognozata; c) previzionala; d) conjuncturala.

24. Serviciul ca act realizeaza relatia dintre: a) resursele, activitatea si informatiile prestatorului; b) mijloacele materiale de prestatie, resursele prestatorului si obiectul serviciului respectiv; c) activitatea prestatorului, mijloacele materiale de prestatie si obiectul serviciului respectiv; d) obiectul servici

ului respectiv, resursele si activitatea prestatorului.

25. Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de: a) mana de lucru; b) capital tehnic; c) client; d) salariile personalului puse pe card.


6/323

26. in general, spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul deproductie a serviciilor, clientul: a) face parte din sistemul de productie; b)nu face parte din sistemul de productie: c) poate fi absent; d) se identifica cuproducatorul.

27. Rezultatele activitatilor de servicii se regasesc sub urmatoarea forma: a) niciun serviciu; b) niciun bun material; c) serviciu pur, bun pur; d) previziuni.

28. Serviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor: a) utilitate; b) beneficii; c) avantaje, satisfactii; d) disconfort.

29. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt: a) simultane; b) continue; c) in relatie reciproca; d) post factum.

30. in schema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile, constructiile sunt prezentate drept: a) servicii pure; b) bunuri pure; c) rezultate tangibile; d) prestatii in afara primelor trei variante.


7/323

31. Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti sa defineasca serviciul prin: a) definitii negative; b)abandonarea domeniului respectiv; c) ignorarea dificultatilor respective; d) valorificarea gradului de cunoastere.

32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt: a) nici munca fizica, nici productie, nici agricultur

a; b) nici productie industriala, nici munca intelectuala, nici agricultura; c)nici productie industriala; nici minerit, nici activitate concurentiala; d) niciproductie industriala, nici minerit, nici agricultura.

33. Definitiile negative date serviciilor au afectat: a) dinamica dezvoltarii serviciilor; b) structura serviciilor; c) rolul si contributia serviciilor la crearea PIB; d) tipologia serviciilor.

34. Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pentru servicii o caracteristica: a) nu este cazul; b) cheie; c) obisnuita; d) de efect.

35. Unii specialisti, in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a servici

ilor, utilizeaza termenul: a) imaterialitate; b) intangibilitate; c) perisabilitate; d) simultaneitate.


8/323

36. Serviciile bazate pe informatii, care pot fi inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill: a) bunuri tangibile; b) bunuri intangibile; c) bunuri imateriale; d) bunuri eterogene.

37. Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din: a) perisabilitatea serviciului; b) materialitatea serviciului; c) tangibilitatea serviciului; d) intangibilitatea serviciului.

38. Nondurabilitatea serviciilor denota: a) consumul serviciilor in momentul producerii; b) consumul serviciilor dupa producere; c) nonconsumul; d) consumul serviciilor dupa un timp precizat.

39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta: a) simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor; b) precedarea consumului; c) nesimultaneitatea producerii si consumului serviciilor; d) consumul nu se produce.

40. La care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nutrebuie sa fie prezenti: a) reparatii, intretinere, curatenie, asigurari; b) sanatate, invatamant, frizerie; c) transport feroviar, auto, naval, aerian; d) teat

ru, radio.


9/323

41. Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de: a) diferentiere; b) variabilitate; c) diversitate; d) complexitate.

42. Variabilitatea este sensul eterogenitatii folosit: a) mai putin; b) sinonim;c) cel mai frecvent; d) de loc.

43. Eterogenitatea serviciilor reflecta: a) nondurabilitatea lor; b) nestocabili

tatea lor; c) potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor; d) materialitatea si intangibilitatea serviciilor.

44. Eterogenitatea reprezinta o problema particulara a serviciilor, deoarece: a)productia este simultana ca consumul: b) acestea sunt oferite de persoane diferite, a caror performanta nu este constanta; c) serviciile nu se pot stoca; d) serviciile sunt nondurabile.

45. Sectorul tertiar are un continut: a) foarte diversificat: b) mai putin diversificat; c) complicat; d) simplu.


10/323

46. Eterogenitatea serviciilor determina: a) dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor; b) clarificari terminologice; c) complicarea metodologiei de evidenta: d) valorificarea resurselor organizatiei.

47. imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la: a) reducerea variabiIitatii serviciilor b) lipsa proprietatii: c) nestocabilitatea serviciilor d)nondurabilitatea serviciilor.

48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate deoarece: a) serv iciul ofera consumatorului o satisfactie morala: b) serv iciul se consuma concomitent cu producerea lui; c) serviciul esteeterogen: d) serviciul este intangibil.

49. Termenul de tipologie" semnifica: a) . enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu": b) ..studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene": c) ..actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei: distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine";d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare, realizata la interfata dintr

e furnizori si clienti".

50. Termenul de nomenclator semnifica: a) enumerarea sortimentelor produselor saua grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu'

;


11/323

b) studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene; c) actiunea de a clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine"; d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti.

51. Termenul clasificare semnifica: a) ....enumerarea sortimentelor produselor sau

a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu; b) studiul stiintifical trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene; c) actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine; d) rezultatula cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori siclienti.

52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita: a) materialitatii; b) eterogenitatii; c) tangibilitatii; d) nondurabilitatii.

53. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unicepe tara este: a) Institutul National de Statistica; b) Organizatia Natiunilor U

nite; c) Consiliul Uniunii Europene; d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statisticaa bunurilor si serviciilor sunt: a) CAEN si C.C.I.R.; b) CAEN si CPSA; c) C.C.I.R. si CPSA;


12/323

d) C.C.I.R..

55. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate in cinci niveluri, constituite dupa principiul: a) complexitatii; b) structurii; c) eterogenitatii; d) omogenitatii.

56. Care din atributele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor

economico-sociale CAEN? a) natura bunurilor si serviciilor prestate; b) modul deutilizare a bunurilor si serviciilor; c) materia prima, procesele tehnologice,organizarea si finantarea productiei; d) obtinerea de profit si o pozitie recunoscuta pe piata.

57. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmatoarele niveluri: a) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, clase, echipe; b) diviziuni, grupe, clase, sectiuni, subsectii; c) grupe si clase, sectiuni, subsectiuni, subgrupe; d) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase.

58. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi: a) private si publice; b) intermediare si finale; c) consum individual si servicii publice; d) ma

rfa si nemarfa.

59. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi: a) marfa si nemarfa; b)private si publice; c) intermediare si finale; d) consum individual.


13/323

60. in functie de beneficiar/utilizator, serviciile pot fi: a) intermediare si finale; b) private si publice; c) marfa si ne-marfa; d) consum individual.

61. Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi: a) de distributie,de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri pur tangibile si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

62. In functie de natura efectelor, serviciile pot fi: a) de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri intangibilesi bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

63. Dupa opinia lui Philip Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoarele: a) serviciile de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, serviciu de baza insotit de bunuri si servicii secundare si serviciu pur; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

64. In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului deservicii, se disting urmatoarele categorii de servicii: a) de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.


14/323

65. Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting: a) servicii traditionale si servicii moderne sau noi; b) servicii livrate permanent si servicii discrete; c) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii si servicii care nu necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii; d)servicii publice, servicii asociative, servicii private.

66. Serviciile de sanatate, cercetare etc. necesita: a) personal necalificat; b)

personal calificat; c) personal specializat; d) personal cu studii medii.

67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi: a) servicii publice,servicii asociative si servicii private: b) servicii livrate permanent si servicii discrete; c) servicii traditionale si servicii moderne sau noi; d) servicii transferabile si servicii netransferabile.

68. Asigurarile, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politie sunt servicii: a) livrate permanent: b) discrete; c) asociative; d) transferabile.

69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii: a) livrate permanent; b) discrete: c) asociative; d) transferabile.


15/323

70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita: a) bunuri tangibile pure; b) bunuri tangibile cu servicii insotitoare; c) oferte hibride; d) servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare.

71. In cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este atat demare incat neglijarea acestora pot avea: a) urmari dezastroase asupra dezvoltarii, mergand pana la regresul economic; b) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii

sectoarelor de productie industriale; c) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii agriculturii; d) nicio influenta.

72. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor? a) o faza; b) doua faze; c)trei faze; d) patru faze.

73. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici si teoretizarii unor aspecte ale gandirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. Ultima faza a fost marcata de intrarea in vigoare in anul 1995 a Acordului General privind Comertul cu servicii (GATS) si prin care s-a realizat: a) cresterea importantei strategice a serviciilor in alocarea resurselor;b) dobandirea unui statut oficial a serviciilor in cadrul relatiilor internation

ale; c) impulsionarea puternica a cercetarii stiintifice; d) liberalizarea progresiva a schimburilor internationale cu servicii.

74. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialului acestora exista: a) o discrepanta elocventa; b) nicio discrepanta;


16/323


17/323

79. Industriile prelucratoare sunt cuprinse in: a) sectorului primar; b) sectorului secundar; c) sectorului tertiar; d) niciunui sector.

80. Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii apartin: a) sectorului primar; b) sectorului secundar;c) sectorului tertiar; d) niciunui sector.

81. incadrarea activitatilor economice In unul din cele trei sectoare - primar,secundar, tertiar - se face in functie de: a) dinamica productivitatii muncii; b) nivelul progresului tehnic; c) receptivitatea activitatii fata de progresul tehnic; d) toate elementele prezentate.

82. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul primar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie; d) nu prezinta importanta.

83. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si ai progresului tehnic, sectorul secundar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm

inalt; b) ritm mediu; c) sub medie;


18/323

d) nu prezinta importanta.

84. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul tertiar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic siproductivitatea sub medie; d) nu prezinta importanta.

85. Sectorul cuaternar nu este un sector al: a) materiei cenusii; b) cercetarii stiintifice; c) dezvoltarii tehnologiei si cunoasterii stiintifice; d) modernizarii bazei tehnico-materiale.

86. Primul autor care a utilizat sintagma economia serviciilor a fost: a) D. Bell;b) V.R. Fuchs; c) T.P.Hill; d) J. Gadrey.

87. Dupa opinia unor specialisti, economia informationala constituie viitorul: a) sectorului primar; b) societatii neo-industriale; c) sectorului secundar; d) sectorului tertiar.

88. Dupa opinia unor specialisti, informatia devine: a) resursa fundamentala a s

ocietatii; b) importanta pentru societate; c) mai putin importanta; d) nu are insemnatate.


19/323

89. in ultimele duufi decenii ale secolului XX, tot mai multi specialisti si-auexprimat opinia ca in viitor, va fi o economie: a) in tranzitie: b) a serviciilor: c) a valorificarii resurselor naturale; d) a cercetarii stiintifice.

90. Indicele de volum al PIB-ului pe locuitor pentru Romania, fata de acelasi indicator realizat pe ansamblul UE - 27, in prezent, se situeaza: a) mult sub acest nivel; b) la acelasi nivel; a) peste acest nivel; b) aproape de acest nivel.

91. In ce interval se situeaza, in prezent, ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe ansamblul UE- 27: a) 35-40%; b) 41-50%; c) 51 -60%; d) 61-75%.

92. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania, fata deacelasi indicator realizat pe ansamblul UE -27, in prezent se situeaza: a) multsub acest nivel; b) la acelasi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acestnivel.

93. in prezent, contributia serviciilor la realizarea valorii adaugate brute inRomania, comparativ cu nivelul din tarile dezvoltate din Europa, s-a situat in u

na din urmatoarele variante: a) mult sub acest nivel;


20/323

b) la acelasi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel.

94. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe: a) diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar; b) crearea de valoare, de avutie nationala doar in domeniul productiei de bunuri; c) aprecierea unei activitati ca fiind producatoare sau neproducatoare de valoare; d)existenta unei nevoi si a unei cereri corespunzatoare.

95. Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de: a) beneficiile petrecerii timpului liber; b) populatia majoritara care isi desfasoaraactivitatea in acest sector; c) cresterea rolului informatiei; d) implicatiile progresului stiintific si tehnic.

96. Fenomenele care marcheaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stausub semnul: a) globalizarii; b) crizei energetice; c) dezvoltarii culturale; d)evolutiei dinamice a progresului tehnic.

97. Procesul globalizarii este de data: a) indepartata in trecut; b) recenta; c)viitoare; d) stravechi timpuri.

98. O dezvoltare spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales dupa anii: a) imediat dupa al doilea razboi mondial; b) 80 ai secolului trecut; c) 90 ai secolului trecut;


21/323

d) 2000.

99. Dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu: a) dezvoltarea economica; b) cresterea importantei infrastructurii; c) globalizarea pietelor financiare; d) intensificarea eforturilor de aparare.

100. Pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitat

i. Marcati varianta falsa: a) mobilizarea capitalurilor si internationalizarea productiei; b) libera circulatie a marfurilor; c) sporirea concurentei; d) intensificarea colonialismului corporatist.

101. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin: a) omogenitate; b) diversitate; c) includerea numai a serviciilor marfa; d) dificultatea evaluarilor cantitative privind structura si dinamica.

102. Diversitatea, o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de: a)materialitatea si imaterialitatea serviciilor; b) diversitatea definitiilor date notiunii de serviciu; c) diversitatea categoriilor de servicii si a modului demanifestare a concurentei; d) tangibilitatea si intangibilitatea serviciilor.

103. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: a) neomogenitatea majoritatii serviciilor; b)afectarea atomicitatii; c) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;


22/323

d) lipsa proprietatii.

104. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: a) neomogenitatea majoritatii serviciilor; b)existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata; c) limitarea transparentei d) reducerea variabilitatii serviciilor.

105. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regaseste: a) licenta de emisie; b) capitalul necesar; c) brevetul de turism; d) licenta de distributie.

106. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regaseste: a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisie; c) licenta de distributie; d) autorizarea sau acreditarea.

107. Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de telecomunicatii se refera la: a) capitalul necesar; b) licenta deemisie; c) brevetul de turism; d) acreditarea.


23/323

108. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unuiserviciu bancar se regaseste: a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisie; c) brevetul de turism; d) licenta de distributie.

109. Limitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de: a) afectarea atomicitatii; b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata; c) imaterialitatea si perisabilitatea se

rviciilor; d) capitalul minim obligatoriu.

110. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de existenta. Marcati varianta falsa: a) disponibilitatea de a cumpara serviciul respectiv;b) existenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un serviciu; c) posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinata in principal de solvabilitatea consumatorului; d) existenta unor bariere la patrunderea(lansarea) pe piata a serviciilor.

111. Din punctul de vedere al solvabilitatii, cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

112. Dupa modul de manifestare in timp, cererea poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.


24/323

113. Dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

114. Din punctul de vedere al manifestarii in timp, cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

115. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de servicii: a) generali si specifici; b) generali si particulari; c) obiectivi si subiectivi; d) generali.

116. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de influenta ai cererii de servicii cu caracter: a) general; b) specific; c) obiectiv; d) subiectiv.

117. Modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depind de: a) nivelul initial al tarifului; b) calitatea serviciilor; c) structura veniturilor consumatorului; d) elasticitatea cererii in raport cu tariful practica

t.


25/323

118. Veniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de servicii cu caracter: a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv.

119. in functie de evolutia cererii, determinata de modificarea veniturilor consumatorilor, serviciile pot fi: a) simple si complexe; b) normale si inferioare;c) frecvente si rare; d) obisnuite.

120. In functie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi: a) general sipartial substituibile; b) obisnuit substituibile; c) nesubstituibile; d) perfect si partial substituibile.

121. Tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii, cu caracter: a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv.

122. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: a) strict si partial complementare; b) general si partial complementare; c) necomplementare; d) strict complementare.


26/323

123. In cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este: a) indiferent; b) egal cu 1; c) mai mare decat 1; d) apropiat de 1.

124. in cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate este: a) diferit de 1; b) nu are semnificatie; c) egal cu 1; d) nu se poate determina.

125. Preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii nu prezinta una din valentele enumerate: a) determina cresterea veniturilor personale; cereri b) evidentiaza anumite aspecte calitative cu influente asupra cererii de servicii; c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;d) permite evaluarea cantitativa a cererii de servicii.

126. Factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura: a) distribuirii serviciilor; b) promovarii serviciilor; c) pregatirii producatorului; d) puterii de cumparare a clientului.

127. Specificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se diferentiaza pentru: a) servicii prestate in special pentru populatie; b) servicii

cu caracter general; c) servicii prestate in special pentru intreprinderi; d) servicii internationale. b


27/323

128. Factorii demografici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din categoria: a) factorilor specifici cererii de servicii pentru intreprinderi; b) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei; c) factorilor generaliai ofertei de servicii; d) factorilor specifici ai ofertei de servicii.

129. Din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structuriisi dinamicii cererii de servicii a populatiei, nu fac parte: a) numarul populat

iei; b) structura pe sexe si pe grupe de varsta; c) urbanismul; d) repartizareateritoriala a populatiei, atat din punct de vedere numeric cat si al structuriipe sexe si pe grupe de varsta.

130. Din categoria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza: a) schimbarile sociale; b) urbanismul; c) apartenenta la ungrup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri si mentalitati proprii; d) repartizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta.

131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a cererii de servicii pentru populatie: a) amplificarea concurentei: b) efectele tehnologiei moderne; c) complexitatea mediului; d) raportul timp liber-venituri.

132. In functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii nu cuprind: a) metode analitice: b) metoda ancheteipilot; c) metode statistice;


28/323

d) metode normative.

133. Metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiectivestabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind

consumul de servicii.

134. Metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

135. Metodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiectivestabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seri

ilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privindconsumul de servicii.

136. Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta deservicii, trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Marcati varianta falsa: a)disponibilitatea; b) capabilitatea; c) managementul performant; d) amplasarea inlocalitati urbane.


29/323

137. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din: a) nematerialitatea siintangibilitatea serviciilor; b) materialitatea si nematerialitatea serviciilor; c) materialitatea si intangibilitatea serviciilor; d) nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor.

138. Oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa:a) netransferabilitatea ofertei; b) dificultatea protectiei juridice a serviciul

ui; c) materialitatea si imaterialitatea ofertei; d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

139. Oferta de servicii este o oferta: a) efectiva; b) frecventa; c) potentiala;d) ocazionala.

140. Dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din: a) nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii; b) nestocabilitatea serviciilor; c) simultaneitatea productiei si consumului; d) intensificarea concurentei pe piata serviciilor.

141. Implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza: a) insepar

abilitatea serviciului de prestator si consumator; b) producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si consumator; c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor si nestocabilitatea serviciului; d) cantitati mari de servicii puse la dispozitia consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat.


30/323

142. Excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta deservicii: a) volumul si structura cererii de servicii; b) costurile de productie; c) tariful de piata al serviciului; d) volumul si structura veniturilor.

143. Sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia ofertei de servicii. Marcati varianta falsa: a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoa

re; b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii; c) cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor si dinamicii diferentiate pe categorii de servicii; d) influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare.

144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii: a) chirii, apa, canal, salubritate, servicii postale; b) abonamente radio - TV; c) servicii cu caracter industrial; d) transport urban.

145. Soldul conjunctural exprima: a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare; b) tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta; c) asocierea, respectiv disocierea ofertei

de bunuri si de servicii; d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii.

146. Indicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldurilor conjuncturale pentru trei componente. Marcati varianta falsa: a) aprecierea situatiei economice; b) aprecierea cererii de servicii; c) aprecierea numarului de salariati; d) estimarea cererii de servicii.


31/323

147. In contextul globalizarii, rolul statului tinde: a) sa se minimizeze; b) sase maximizeze; c) sa ramana la acelasi nivel; d) sa nu fie afectat.

148. Viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut peunii specialisti (R. Reich, R Fetzgerald etc.) sa aprecieze ca: a) traim transformari care vor rearanja politica si economia secolului urmator; b) nu va mai fi economii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat; c) tot ceea ce va raman

e in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile... d) toatecele trei variante.

149. Dupa unii autori (P. Dicken), principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul globalizarii, se refera la institutiile: a) politice; b) sindicale; c) economice; d) sociale.

150. Dupa anii '80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioada globalizarii pietelor lumii sunt de natura: a) macroeconomica; b) microeconomica; c) financiara; d) zonala.

151. Pentru prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost s

emnalata de: a) Ph. Koller; b) P. Dicken; c) Th. Levitt;


32/323

d) R. Reich.

152. in procesul globalizarii, productia internationala are mai multe dimensiuni. Marcati caracteristica falsa: a) productia mare realizata de societatile transnationale; b) fluxurile tehnologice joaca un rol important; c) cresterea populatiei urbane; d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.

153. In procesul globalizarii, dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul: a) fluxurilor financiare internationale; b) comertului cu bunuri; c) comertului cu servicii; d) circulatiei de persoane,

154. Procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia: a) industriala; b) transporturilor de persoane; c) informationala; d) transporturilor de marfuri.

155. Beneficiile aderarii noilor state la U.E. nu vizeaza: a) imbunatatirea calitativa a produselor si serviciilor; b) intensificarea participarii acestor statela distributia internationala de bunuri si servicii; c) cresterea inflatiei; d)ameliorarea datoriilor externe.

156. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie: a) cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei; b) dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri; c) stagnarea progresuluistiintific si tehnic; d) expansiunea activitatii companiilor internationale.


33/323

157. In studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeaza: a) in functiede situatiile concrete; b) in functie de informatiile disponibile; c) izolat; d)in functie de marimea esantionului.

158. Oferta individuala de servicii reprezinta: a) oferta de servicii la nivelulunui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent economicle pune la dispozitia clientilor spre vanzare; b) oferta de servicii existenta

intr-o localitate; c) oferta de servicii pusa la dispozitia clientilor cu dizabilitati; d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.

159. Oferta agregata reprezinta: a) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatoriilor la un moment dat; b) intreaga oferta a unui agent economic; c) un serviciu de acelasi fel oferit de toate intreprinderile prestatoare; d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment dat.

160. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii: a) volumul si structura cererii; b) costurile de productie; c) tariful de piata al serviciului; d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

161. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin: a) reducerea tarifelor; b) imbunatatirea raportului calitate-pret; c) reducerea numarului surselor de informare; d) cresterea numarului de prestatori.


34/323

162. In raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp indeplineste: a) un rol mai putin important; b) un rol foarte important; c) niciun rol; d)un rol conditionat.

163. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii prezinta tendinte contradictorii in prezent, dar datorita desfasurarii si dinamismului fenomenelor economico-sociale, aceste tendinte sunt considerate: a) normale; b) ano

rmale; c) fara importanta; d) indiferente.

164. in sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta: a) atat intre oferta de servicii si oferta de bunuri, cat si in cadrul ofertei de servicii: b) datorita intensificarii patrunderii progresului tehnic in toate domeniile societatii; c) in conditiile cresterii nivelului de trai; d) datorita diversificarii nevoilor sociale.

165. Indicatorul de confidenta mediu pentru Romania are valori superioare fata de marimile realizate pentru tarile Uniunii Europene si indica o situatie: a) pozitiva; b) negativa; c) neinsemnata; d) contradictorie.

166. Intr-o economie de piata, cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor devine un obiectiv: a) esential; b) important; c) indiferent; d) neinsemnat.


35/323

167. Pe o piata competitiva, in care firmele se intrec in produse, servicii, preturi, calitatea constituie una din conditiile necesare castigarii: a) de noi nise de piata; b) unui avantaj competitiv; c) altor segmente de consumatori; d) unor profituri mai mari.

168. In literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitativede stabilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. Marca

ti varianta falsa: a) metoda marjei de profit adaugata la costuri; b) metoda pragului de rentabilitate; c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal; d)metoda cresterii veniturilor populatiei.

169. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, ofera producatorului: a) cele mai reduse garantii;b) cele mai mari garantii; c) nicio garantie; d) asigura rentabilitatea activitatii.

170. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, nu tine cont de: a) cumparatorul potential, cerintele si posibilitatile financiare ale acestuia; b) nivelul profitului realizat; c

) costurile realizate; d) oferta de servicii de pe piata.

171. Melodii pragului dc rentabilitate, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, porneste de Ia ipoteza ca: a) profitul realizat este egal cucel planificat;


36/323

b) este cea mai simpla metoda; c) veniturile realizate din prestarea unui anumitvolum de servicii sa fie egala cu valoarea costurilor; d) producatorul sa detina pe piata o pozitie relativ monopolista.

172. Melodii contului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, se aplica cel . mai binein conditiile in care: a) producatorul detine o pozitie relativ monopolista; b)

consumatorul isi exprima cereri foarte mari de servicii; c) producatorul oferaservicii diversificate; d) cererea de servicii este nesatisfacuta;

173. Metoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire atarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, spre deosebire de celelalte metode, se diferentiaza prin faptul ca tine seama de: a) atat de comportamentul consumatorului cat si de cel al producatorului; b) numai de comportamentul consumatorului; c) numai de comportamentul producatorului; d) atitudinea indiferenta.

174. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe piata cu concurenta imperfecta, se poate aplica prin procedeele: a) dete

rminarea nivelului cererii de servicii a populatiei; b) determinarea productieiminime si determinarea tarifului minim; c) cercetarea cererii nesatisfacute de servicii a populatiei; d) cercetarea cererii de servicii a intreprinderilor.

175. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent demomentul platii, tipul de pret practicat (pret de vanzare, tarif etc.) si modalitatile de incasare reprezinta servicii: a) de piata; b) traditionale; c) livrate permanent;


37/323

d) discrete.

176. Serviciile de piata pentru populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. Marcati varianta falsa: a) caracteristicile beneficiarului serviciului;b) natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar; c) continutul activitatii prestatiei; d) dimensiunile cererii nesatisfacute.

177. Serviciile pentru populatie se pot grupa in: a) servicii personale (individuale) si servicii colective; b) servicii din sectorul public, asociativ si privat; c) servicii traditionale, servicii moderne sau noi; d) servicii livrate permanent si servicii discrete.

178. Serviciile privind, in principal, bunurile fac parte din categoria serviciilor: a) cu efect direct asupra persoanelor; b) personale (individuale); c) colective; d) personalizate.

179. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturisme sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; b) cu efect direct asupra pers

oanelor; c) personalizate (individualizate); d) cu caracter locativ.

180. Repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii,curatatorii sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; b) cu efect direct asupra persoanelor; c) personalizate (individualizate); d) cu caracter locativ.


38/323

181. Serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; b) asimilabile consumului; c) privind in principal bunurile; d)personalizate.

182. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) privind in principal bunurile; d)personalizate.

183. Serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii: a) cu caracter locativ; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimilabile consumului; d) de reparatii si intretinere.

184. Serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servicii: a) cu caracter locativ; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimilabile consumului;d) de reparatii si intretinere.

185. Apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii: a) destinate colectivitatii in ansamblul sau; b) personalizate; c) cu caracter lucrativ; d) personale.


39/323

186. Serviciile de piata pentru populatie, in prezent, sunt privatizate in: a) totalitate; b) mica proportie; c) cea mai mare proportie; d) cea mai mica proportie.

187. Marcati categoria de servicii colective pentru populatie: a) personalizate(individualizate) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau; b) privind in principal bunurile si serviciile cu efect direct asupra persoanelor; c) c

u caracter locativ si servicii de reparatii si intretinere; d) cu efect asimilabil investitiilor si servicii asimilate consumului.

188. Serviciile de piata nu cuprind: a) servicii prestate in principal pentru populatie; b) servicii prestate in principal pentru operatorii economici; c) servicii de transporturi, depozitare si comunicatii; d) servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau.

189. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi,in ultimii ani, cea mai mare pondere o detin: a) tranzactiile imobiliare; b) informatica si activitatile conexe; c) activitatile juridice, contabilitate si revizie contabila; d) arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice.

190. Prin eficienta se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinutesi efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.


40/323

191. Prin eficienta economica se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cucele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output)maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util(rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele socialeobtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

192. Prin eficacitate se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele maimici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cuun nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

193. Prin eficienta sociala se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale o

btinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

194. Eterogenitatea si complexitatea efectelor utile rezultate din activitatilede servicii confera eficientei: a) calitati deosebite, greu de comensurat; b) osfera mult mai larga de cuprindere si evaluare; c) o sfera restransa de cuprindere si evaluare; d) calitati identice cu ale bunurilor materiale.

195. La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentata de modul de alocare a resurselor in economie intre: a) diferite sectoare ale economiei si intre consum si investitii;


41/323

b) diferite ramuri industriale producatoare de bunuri materiale si intre investitii; c) sectoarele primar, secundar si tertiar; d) diferite categorii de servicii cuprinse in sectorul tertiar.

196. Eficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privind: a) semnificatia si modalitatea de evaluare; b) continutul; c) complexitatea metodologiei de calcul; d) modalitatea de evaluare.

197, Unele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la: a) existentii efectelor directe si a efectelor indirecte; b) puterea de cumparare a clientilor; c) dimensiunile timpului liber al populatiei; d) stilul de viata al consumatorului.

198. imbunatatirea calitatii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere a nevoilor consumatorului, cu urmari pozitive in planul: a) relatiilor de familie si societate; b) social, cultural si economic; c) relatii lor cu piatasi in interiorul intreprinderilor; d) managementului.

199). Performanta reprezinta: a) desfasurarea unei activitatii in conditii de pr

ofitabilitate; b) o stare de competitivitate a unei intreprinderi care ii asigura o prezenta durabila pe piata; c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate; d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.

200. Performanta este sinonima cu: a) eficienta economica; b) eficienta sociala;c) eficacitatea;


42/323

d) avantaj competitiv.

201. Indicati principiul de baza al metodologiei de cercetare a calitatii marfurilor, prin care se are in vedere obtinerea unui rezultat final cat mai exact privind calitatea produselor: a) stabilirea concordantei dintre necesitate si produs; b) prelucrarea si analiza datelor; c) integrarea rezultatelor partiale; d) completarea reciproca a metodelor.

202. Calitatea este rezultatul: a) caracteristicilor izolate ale produselor\serviciilor luate separat; b) insumarii valorilor caracteristicilor unui produs\serviciu; c) asamblarii mecanice a unor componente ale calitatii; d) unitatii\sintezei caracteristicilor unui produs\serviciu.

203. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste stabilirea unei corelatii rationale intre gradul de satisfacere a nevoilor (calitate) sicosturi: a) analiza morfologica; b) analiza valorii; c) analiza structurii; d)metoda brainstorming.

204. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor

complexe, cu grad inalt de tehnicitate: a) metodele experimentale; b) analiza functionala; c) analiza structurii; d) analiza comparativa.

205. Identificarea celor mai bune idei de produse si servicii noi culese de la un grup de subiecti, se realizeaza aplicand: a) metoda brainstorming;


43/323

b) metoda morfologica; c) analiza comparativa; d) metoda experimentala.

206. Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui obiect care il fac sa se distinga de toate celelalte, exprima: a) sensul tehnic al conceptului; b) sensul filozofic; c) sensul economic; d) sensul social.

207. Calitatea exprimata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indic

a: a) sensul economic al conceptului; b) sensul social; c) sensul tehnic; d) sensul filozofic.

208. Calitatea exprimata prin gradul de utilitate optim in raport cu cheltuielile ocazionate la producator si client, indica: a) sensul social al conceptului; b) sensul tehnic; c) sensul economic; d) sensul filozofic.

209. Ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si externa se poate efectua prin: a) indicii de calitate ai produselor; b) analiza comparativa; c) analiza structurii; d) analiza morfologica.


44/323

210. Definitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente extracalitative se refera la: a) calitatea reala; b) calitatea de excelenta; c) calitatea contractata; d) calitatea totala.

211. Multitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina: a) caracterul dinamic al calitatii; b) caracterul complex al calitatii; c) caracterulistoric al calitatii; d) caracterul social al calitatii.

212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii care determina caracterul dinamic al calitatii: a) evaluarea costurilor noncalitatii; b) progresul stiintific si tehnic; c) exigentele crescande ale consumatorilor; d) concurenta.

213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate: a) extensiva; b) intensiva; c) obiectiva; d) exhaustiva.

214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor unui produs: a) calitatea proiectata; b) calitatea om

ologata; c) calitatea prescrisa, specificata;


45/323

d) calitatea reala.

215. Care este ipostaza calitatii care exprima punctul de vedere producatorului:a) calitatea comerciala; b) calitatea proiectata; c) calitatea contractata; d)calitatea tehnica.

216. Ipostaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este: a) c

alitatea prescrisa; b) calitatea contractata; c) calitatea comerciala; d) calitatea livrata.

217. Ipostaza calitatii produselor care exprima gradul de conformitate a valorilor individuale ale caracteristicilor tehnico-functionale cu prescriptiile standardelor si normelor tehnice in vigoare este: a) calitatea optima; b) calitatea tehnica; c) calitatea comerciala; d) calitatea omologata.

218. Existenta unui decalaj redus intre calitatea tehnica si calitatea comerciala determina: a) necesitatea cunoasterii permanente a cerintelor si exigentelor clientilor, b) cresterea stocurilor; c) imobilizarea fondurilor; d) alte efecte negative.

219. Indicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintre calitatea tehnica si cea comerciala a produselor: a) se interconditioneaza reciproc; b) intre ele exista o tendinta de apropiere; c) decalajul relativ mare dintre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in privinta calitatii;


46/323

d) decalajul redus dintre ele indica rolul stimulativ al cerintelor clientilor in cresterea nivelului calitativ.

220. Caracterul dinamic este specific(indicati raspunsul incorect): a) nevoiloroamenilor; b) valorii de intrebuintare(utilitatii); c) numai calitatii produselor; d) dezvoltarii gradului de cultura si civilizatie.

221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de regula in sens negativ datorita(indicati raspunsul incorect): a) conditiilor de productie; b) conditiilor de ambalare; c) actiunii factorilor specifici depozitarii; d) actiunii factorilor din operatiile de manipulare si transport.

222. Care dintre urmatoarele notiuni exprima in cea mai mare masura gradul de satisfacere a unor nevoi sau a unor segmente importante ale acestora: a) proprietatile; b) caracteristicile de calitate; c) indicii de calitate; d) functiile calitatii.

223. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii au sfera de cuprindere cea mai mare: a) parametrii; b) indicii; c) caracteristicile; d) indicatorii calit

atii.

224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta este in crestere si pentru care se impun in prezent reglementari stricte pe piataexterna: a) caracteristicile economice; b) caracteristicile ecologice;


47/323

c) caracteristicile ergonomice; d) caracteristicile functionale.

225. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice: a) gradul de poluare; b) biodegradabilitatea; c) gradul de confort, usurinta in folosire,comoditatea; d) consumul de energie.

226. Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea

ca vector rezultant: a) tehnica; b) economica; c) statistica; d) sociala

227. Indicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai jos: a) functii - calitate - proprietati - caracteristici- cerinte; b) calitate - proprietati- functii - caracteristici; c) cerinte - proprietati - caracteristici -functii -calitate; d) proprietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii.

228. Masura utilitatii produselor este exprimata prin: a) valoarea de intrebuintare; b) anumite proprietati; c) calitate; d) destinatie.

229. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie: a) proiectarea; b) receptia materiilor prime; c) cunoasterea nevoilor sociale; d)

aprovizionarea.


48/323

230. Utilitatea marfurilor (valoarea de intrebuintare) si calitatea sunt concepte: a) ce se pot inlocui unul cu altul; b) identice; c) independente; d) aflate in stransa interdependenta

231. in functie de utilitate (valoare de intrebuintare), produsele sunt diferentiate intre ele, pe: a) grupe si subgrupe; b) categorii de calitate; c) clase; d)caracteristici de calitate.

232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu caracteristicile de calitate ale unui produs: a) sunt cele mai importante proprietati; b) sunt selectionate dupa aportul lor la stabilirea gradului de utilitate al produsului la un moment dat; c) ele reprezinta ultima treapta a sintezei in evaluarea calitatii; d) cuprind un numar restrans de proprietati.

233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea: a) ambalarea, transportul, pastrarea; b) cercetarea si proiectarea; c) materiile prime; d) managementul calitatii.

234. Care dintre urmatoarele notiuni exprima sensul cantitativ al conceptului de

calitate: a) calitatea relativa; b) nivelul calitatii; c) masura calitatii; d)clasa de calitate.


49/323

235. Termenul de clasa de calitate exprima: a) rangul unor entitati care indeplinesc aceeasi functie in utilizare; b) sensul calitativ al entitatilor; c) sensul tehnic al calitatii; d) sensul social al calitatii.

236. Care dintre ipostazele calitatii are un rol hotarator in prevenirea defectelor si in economisirea de resurse materiale si umane: a) calitatea prescrisa; b)calitatea proiectata; c) calitatea contractata; d) calitatea reala.

237. Cerintele clientului prevazute in documentatia tehnica de proiectare a produselor dar nerealizata in productie reprezinta: a) neconformitati; b) risipa; c)inutilitate; d) superficialitate.

238. Supracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia tehnica de realizare a produselor reprezinta: a) neconformitate; b) risipa; c) insatisfactie; d) superficialitate.

239. Rezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de regula complementare este reprezentat de: a) functiile calitatii; b) cerintele de calitate; c) proprietati;


50/323

d) nivelul calitatii.

240. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice si estetice: a) functia tehnica; b) functia economica; c) functiasociala; d) functia de disponibilitate.

241. Care dintre caracteristicile tehnico-functionale ale produselor de folosint

a indelungata exprima functionalitatea in timp a acestora: a) caracteristicile fizice; b) fiabilitatea si mentenabilitatea; c) caracteristicile fizico-mecanice;d) caracteristicile tehnice.

242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obiective: a) caracteristicile psihosenzoriale; b) caracteristicile tehnice; c) caracteristicile ergonomice; d) caracteristicile ecologice.

243. Care dintre ipostazele calitatii exprima gradul in care un produs indeplineste serviciul specificat, in conditii de cost global minim: a) calitatea reala;b) calitatea prescrisa; c) calitatea omologata; d) calitatea optima.

244. Care dintre componentele calitatii exprima optiunile consumatorilor formulate ca expresii generale ale necesitatilor acestora: a) proprietatile; b) caracteristicile de calitate;


51/323

c) cerintele de calitate; d) functiile calitatii.

245. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atribuirea marcii de calitate: a) se acorda pe timp nelimitat; b) este atribuita prin certificatul de marca; c) atribuirea se face de catre organisme nationale si internationale; d) poate fi retrasa cand nu se mai respecta conditiile din contract.

246. Precizati afirmatia neadevarata privind obiectivul standardizarii de asigurare si imbunatatire a calitatii produselor/serviciilor: a) standardele sunt celemai bune surse de documentare in domeniul calitatii produselor/serviciilor; b)in standarde nu sunt specificate conditiile generale de calitate ale produselor;c) asigura protectia consumatorilor si a mediului prin fixarea limitelor elementelor nocive din produse; d) constituie cai de reducere a pierderilor cauzate denoncalitate si supracalitate;

247. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii reprezinta sinteza functiilor calitatii: a) parametrii; b) indicii; c) indicatorii; d) caracteristicile calitatii.

248. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se referala situatiile in care produsele nu corespund calitativ in utilizare: a) dreptulde satisfacere a necesitatilor fundamentale; b) dreptul la informare si educare;c) dreptul la compensare; d) dreptul la protectia sanatatii si securitatii.

249. Care dintre cerintele de imbunatatire a calitatii produselor din punct de vedere ecologic se refera la descompunerea produselor poluante, sub actiunea factorilor din mediu, in componente nepoluante:


52/323

a) sa utilizeze materii prime refolosibile; b) sa necesite consum redus de energie; c) sa fie biodegradabile; d) sa fie reciclabile.

250. Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ca principal obiectiv al standardizarii se realizeaza prin prescrierea in standarde (indicativarianta incorecta): a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate aleproduselor; b) metodelor de analiza si incercari; c) conditiilor de ambalare, pa

strare, depozitare; d) modalitatilor de efectuare a receptiei calitative a loturilor de marfuri.

251. Notiunea de comert nu defineste: a) o functie economica; b) o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de schimb; c) transferul titlului de proprietate; d) cumpararea unui bun indelungat pentru dotarea locuintei.

252. Comertul pune Ia dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri si servicii in conditii de: a) timp, loc, cantitati, sortiment, pret; b) cantitate, pret,pozitii sortimentale; c) unitati de incarcatura pachetizate; d) structura sortimental preambalata si codificata.

253. in codul comercial, actele de comert sunt definite ca: a) acte proforma specifice; b) acte de productie industriala, de transport, de curtaj etc.; c) actejuridice de ramura; d) acte formale.

254. De-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o: a) activitate creatoare de utilitati;


53/323

b) activitate de servicii producatoare de satisfactii; c) simpla activitate de intermediere; d) activitate complexa de transfer a proprietatii.

255. In concluzie, comertul nu este: a) un sector creator de utilitati; b) un sector creator de bunuri; c) un reprezentant in serviciul utilizatorului; d) un reprezentat in serviciul producatorului.

256. Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert? a) acte naturale; b) acte financiar-contabile; c) acte potrivit teoriei accesoriei; d) acte formale.

257. Actele de comert naturale sunt: a) reprezentate de acele activitati care, prin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii celor implicati inrealizarea lor; b) activitatile desfasurate de agentiile de schimb valutar; c) reprezentate de toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciantcu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale; d) actele de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor.

258. Care din urmatoarele obligatii nu sunt specifice comerciantului: a) tinerea

evidentelor primare si contabile, conservarea tuturor documentelor comerciale;b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiul comercial, taxa asupra cifrei de afaceri, taxa pe valoarea adaugata; c) obligatii ce decurg din calitateade patron; d) respectarea retetelor de fabricatie.


54/323

259. Care dintre urmatoarele nu este restrictie cu privire la libertatea de a exercita diverse activitati comerciale: a) determinarea si stipularea incapacitatilor; b) stabilirea incompatibilitatilor; c) restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert; d) organizarea sistemului de relatii.

260. Stocarea marfurilor asigura: a) utilizarea eficienta a depozitelor; b) aprovizionarea ritmica a populatiei; c) echilibrul dintre oferta si cererea de marfu

ri in cadrul pietei; d) valorificarea eforturilor investitionale facute pentru producerea marfurilor.

261. Prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important: a) fata deproducatori; b) fata de consumatori; c) atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari; d) fata de intermediari.

262. Promovarea produselor, o alta functie a comertului, se realizeaza prin: a)existenta unui personal specializat; b) existenta unor mijloace de transport adecvate; c) utilizarea diferitelor tehnici (publicitate la locul vanzarii, merchandising, publicitate prin mass-media etc.); d) existenta unei baze tehnico-materiale.

263. Obiectul comertului se refera Ia: a) punerea la dispozitia consumatorilor/utilizatorilor a produselor naturale sau fabricate de care acestia au nevoie; b)asigurarea abundentei de produse; c) stabilirea legaturii intre doua sau mai multe stadii de productie; d) asigurarea realizarii produselor care sunt cerute.


55/323

264. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie: a) existenta unor agenti de inalt profesionalism; b) existenta unui sistem de depozitare side conservare a produselor pe tot fluxul acestora, de la producator la consumator; c) existenta unor locuri in care sa se desfasoare activitatea comerciala; d)asigurarea abundentei de produse.

265. Comertul interior, comertul exterior si tranzitul reprezinta clasificarea c

omertului: a) din punct de vedere geografic; b) din perspectiva cererii; c) avand in vedere obiectul afacerilor; d) conform dezvoltarii in teritoriu a retelei comerciale.

266. Totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inchirierii lor reprezinta un act de comert: a) natural; b) formal; c) proforma; d) potrivit teoriei accesoriei.

267. Actele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale, daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale, sunt acte de comert: a) formale; b) in virtutea teoriei accesoriei

; c) naturale; d) proforma.


56/323

268. Crearea conditiilor de realizare efectiva | actului de vanzare cumparare reprezinta o functie: a) importanta a comertului ce consta in fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care Ie livreaza productia; b) ce consta in transferulmarfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentrua fi vandute consumatorilor; c) strict specifica comertului, generata de functiile prezentate anterior si presupune: existenta unei baze tehnico-materiale si existenta unui personal; d) ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta si c

ererea de marfuri din cadrul piete.

269. Un comerciant nu poate efectua: a) acte civile, care constau in: cumparareaunui imobil pentru uzul sau personal sau chiar pentru exercitarea activitatii comerciale, cumpararea mijloacelor mobiliare, de masini pentru uzul sau personal;b) acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma: cumparari si revanzari de marfuri, schimburi de creante etc.; c) operatiuni devenite acte de comert in virtutea teoriei accesoriei: achizitionarea de mobilier de birou, computere etc.; d) operatiuni desfasurate in vederea satisfacerii nevoilor personale pe caleilicita.

270. Potrivit Codului Comercial, faptele de comert se grupeaza in: a) doua categ

orii; b) trei categorii; c) patru categorii; d) nicio categorie.

271. Rolul comertului de distribuitor si asigurator de servicii pentru consumatori nu presupune: a) punerea la dispozitia acestora a produselor naturale sau fabricate; b) vanzarea bunurilor de consum si servicii in conditii de eficienta maxima; c) asigurarea realizarii produselor care sunt solicitate; d) legatura dintre mai multe stadii succesive ale productiei.


57/323

272. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizareefectiva a actului de vanzare-cumparare presupune: a) existenta unei baze tehnico-materiale; b) existenta unui personal; c) existenta unei baze tehnico-materiale si a unui personal specializat; d) amplasarea magazinelor cat mai aproape de domiciliul cumparatorilor.

273. In relatie cu comunitatea, comerciantilor se pot pot Implica in: a) practic

area de actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita asigurarea siguranteilocului de munca; b) mentinerea de relatii stranse Cu diferite grupuri de interes; c) respectarea legislatiei si cooperarea cu administratiile locale; d) dezvoltarea urbana, rurala, cooperarea cu administratia locala.

274. Identificati afirmatia falsa: a) comertul exterior presupune o activitate in cadrul careia cumparatorii si vanzatori se gasesc intr-o tara straina sau in tari diferite; b) comertul isi propune sa puna produsele naturale sau fabricate la dispozitia celor care au nevoie de asemenea bunuri si servicii; c) prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important, atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari; d) principala functie a comertului ce caracterizeaza insusi continutul activitatii sale. se refera la asigu

rarea promovarii produselor.

275. Identificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comerciant arc in vedere persoana fizica a carei activitate prestata consta in transformarea materiilor prime in produse; b) un agent economic pentru a fi considerat comerciant trebuie doar sa actioneze in numele sau personal; c) faptele de comert in sens larg cuprind cumpararea de marfuri si produse finite spre a fi vandute; d) comertul de asigurari are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unorriscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare.


58/323

276. Identificati afirmatia falsa: a) notiunea de comert, sub aspect juridic, defineste o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de schimb; b) notiunea de comert arc un continut complex, definind o functie economica, ce consta in a cumpara materii prime sau alte produsepentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditiile preferate de catre consumatori (timp, loc, cantitati, sortiment, pret); c) activitatea de comert,pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformandus

e dintr-o simpla activitate de intermediere, intr-o activitate creatoare de utilitati; d) comertul propriu-zis cuprinde toate actele de vanzare si cumparare aleproduselor naturale transferate sau fabricate.

277. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul asigura marfurilor o valoareridicata; b) etica reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentruaplicarea acestora; c) comertul interior presupune o activitate in cadrul careiacumparatorii si vanzatorii se gasesc intr-o tara straina sau in tari diferite;d) etica reprezinta un sistem de principii imorale.

278. Comertul, in relatia cu consumatorii, asigura: a) ameliorarea poluarii fonice, vizuale, olfactive; b) practicarea de actiuni nediscriminatorii si de angaja

re cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca; c) informarea corecta, cinstita privind produsul, ambalajul, publicitatea, calitatea bunurilor, siguranta produselor, serviciilor, garantii, dialog; d) indeplinirea obligatiilor legislative, cooperarea cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale.

279. in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii sociale fata de angajati, comerciantii trebuie sa: a) contribuie la ameliorarea poluarii fonice, vizuale, olfactive; b) respecte si sa indeplineasca obligatii de legislatie, sa coopereze cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale;


59/323

c) informeze corect si la timp consumatorii cu privire la calitatea bunurilor, siguranta produselor, serviciilor si garantiilor; d) practice actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca etc..

280. O firma de comert promoveaza un comportament etic daca: a) salariatii au dreptul sa critice constient etica si legalitatea actiunilor firmei atata timp catcritica nu violeaza drepturile altor indivizi din cadrul firmei; b) salariatii

au dreptul de a exercita si indeplini anumite ordine care violeaza acele principii morale acceptate in mod obisnuit sau norme religioase la care ei adera; c) clientii nu au dreptul la o informare corecta asupra produselor comercializate decatre firma (calitate, materii prime, an de fabricatie, continut, pret, modificari de pret si cauzele acestor modificari etc.); d) clientii vor fi tratati diferentiat in functie de statut, categorie socio- profesionala sau relatii.

281. Care dintre urmatoarele functii ale comertului presupune organizarea, in cadrul retelei comerciale, unor operatiuni specifice, cum ar fi: portionarea, dozarea si preambalarea marfurilor, prelucrarea lor (in cadrul alimentatiei publice), sortarea dupa criterii comerciale, controlul continuu al calitatii: a) stocarea marfurilor; b) fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza p

roductia, formarea sortimentului comercial si asigurarea micilor cantitati careurmeaza a fi puse Iu dispozitia consumatorilor; c) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare cumparare; d) asigurarea promovarii produselor.

282. Prin care dintre urmatoarele functii ale comertului, comerciantul cunoastetoate aspectele ce contureaza procesul de vanzare al marfurilor si dispune de mijloace specifice de influentare a cumparatorilor si de orientare a actului de vanzare - cumparare: a) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare - cumparare; b) stocarea marfurilor; c) asigurarea promovarii produselor; d) cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - in cazul productiei agricole - si transferarea acestora in depozite, in vederea pregatirii lor pentruvanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari.


60/323

283. Identificati afirmatia falsa: a) comertul este un sector creator nu de bunuri, ci de utilitati; b) comertul este un reprezentant in serviciul utilizatorilor si al producatorilor, cuprinzand o parte semnificativa a fluxului monetar dintr-o tara; c) intr-o economiei moderna, prin crearea sistemului de piata comertulare rolul de instrument de reglare a mecanismului de piata, asigurand confruntarea cererii cu oferta, prin materializarea actelor de vanzare - cumparare; d) caramura a economiei nationale, comertul cuprinde activitatea persoanelor fizice

specializate in acte civile.

284. Identificati afirmatia adevarata: a) activitatea dc comert, pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformanduse dintr-o activitate creatoare de utilitati intr-o simpla activitate de intermediere; b) In comert se desfasoara doar activitati de intermediere a actelor de vanzare - cumparare; c) comertul este un sector creator de bunuri; d) activitatea de comert are caobiect marfa, operatiunile de vanzare ~ cumparare ale acesteia.

285. Rolul comertului se concretizeaza in: a) informarea consumatorilor, controland intregul sistem de comunicatii legat de vanzarea produselor si de aprovizionarea cu marfuri a populatiei; b) fluidizare a productiei in orice zona; c) asigu

rarea unei valori medii marfurilor, avand in vedere valoarea lor ridicata intr-oregiune unde lipsesc si slaba lor valoare in zonele in care respectivele marfuri sunt mai mult decat abundente; d) distributia si asigurarea de bunuri si servicii: stabilirea legaturii intre doua sau mai multe stadii ale productiei; asigurarea realizarii produselor care sunt cerute; crearea de noi debusee pentru produsele respective.

286. Pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini deforme pentru exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: a) subiectul si obiectul; b) subiectul si valoarea proprietatii; c)proprietatea publica si proprietatea privata;


61/323

d) continutul si formele de comercializare.

287. Subiectul proprietatii este: a) concretizat in bunuri si servicii; b) doarindividul; c) orice structura organizatorica ce se constituie; d) beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct.

288. Libera initiativa este: a) dreptul agentilor economici de a disputa aceeasi

piata; b) libera circulatie a capitalurilor, a fortei de munca, a marfurilor; c) o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private; d) obligatia organelor centrale de a inlesni libera concurenta.

289. Asocierea combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice/juridice in scopul: a) fundamentarii indicatorilor de performanta a activitatii comerciale; b) constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante; c) dezvoltarii strategice a pietei unor produse; d)cooperarii realizarii de investitii.

290. Specializarea activitatii comerciale evidentiaza: a) promovarea anumitor forme de vanzare, livrare, distributie a marfurilor de la producatori la consumato

ri; b) aplicarea principiilor de organizare a activitatii comerciale Ia nivel microeconomic; c) consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri; d) practicarea numai unei anumite forme de comert.

291. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecinta a aplicarii urmatoarelor principii: a) dezvoltarea piramidala a comertului; repartizarea magazinelor pe teritoriu;


62/323

b) legalitate; libera initiativa; c) pluralismul formelor de proprietate; asociere combinare; d) specializarea; aria de activitate.

292. Identificati afirmatia falsa: a) proprietatea privata atesta faptul ca dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine statului; b) pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: subiec

tul si obiectul acesteia; c) subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct; d) toate institutiile, organismele, structurile organizationale angrenate in relatii de schimb, de comert constituie ansamblul comercial (aparatul comercial).

293. Forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 Ia: a) Paris(Franta); b) Rochdale (Anglia); c) Londra (Anglia); d) Hamburg (Germania).

294. Identificati afirmatia adevarata: a) concurenta este o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private; b) concurenta neloiaia exprima relatiile dintre agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul realizarii profitabile a bunurilor economice; c) forma de proprietate cooperat

ista a luat nastere in anul 1844 la Rochdale (Anglia); d) asocierea poate fi doar de tip general.

295. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri: a) libera initiativa; b) concurenta; c) pluralismul organizatoric; d) specializarea.


63/323

296. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale este principiu - consecinta a actiunii, aplicarii precedentelor principii (legalitate, libera initiativa, pluralismul formelor de proprietate, asociere - combinare, specializare, arie de activitate): a) pluralismul formelor organizatorice; b)specializarea; c) protectia consumatorilor; d) legalitatea.

297. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale id

entifica, precizeaza zona teritoriala in care comerciantul are dreptul legal sa-si desfasoare activitatea in calitate de persoana fizica sau juridica, in care ostructura comerciala isi manifesta functiile, competentele si isi asuma raspunderile care ii revin: a) specializarea; b) aria de activitate; c) pluralismul formelor de proprietate; d) asociere - combinare.

298. Dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine individului ori indivizilor, in calitatea lor de persoane fizice sau juridice, in cazul proprietatii: a) publice; b) mixte: capital public intern cu capital public extern; c) private; d) mixte: capital public intern cu capital privat extern.

299. Identificati afirmatia adevarata: a) pluralismul formelor organizatorice es

te un principiu - consecinta a actiunii, aplicarii principiilor protectia consumatorilor si protejarea mediului; b) concurenta loiala este reprezentata prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala; c) forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 la Paris (Franta);


64/323

d) specializarea evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri.

300. Identificati afirmatia falsa: a) concurenta loiala exprima relatiile dintreagentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul realizarii profitabile a bunurilor economice; b) concurenta neloiala este reprezentata prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala; c) asocierea

- combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice sau/si juridice in scopul constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamantal partilor contractante; d) aria de activitate evidentiaza consacrarea intr-unanumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri.

301. Subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct, si nu poate fi: a) individul; b) familia; c) organizatia nationala; d) liberul arbitru.

302. Care dintre caracteristicile de mai jos corespunde comertului independent?a) intreprinderile nu au nicio legatura cu organisme coordonatoare sau centraliz

atoare ale activitatii; b) firmele functioneaza intotdeauna ca societati in numecolectiv sau cu raspundere limitata; c) firmele functioneaza doar in comertul cu ridicata; d) aprovizionarea se face doar prin intermediul unor centrale de aprovizionare.

303. Comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a aparatului comercialcare cuprinde: a) magazinele populare, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale independentilor; b) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, franciza si gruparile de cumparare; c) lanturilevoluntare, marile magazine, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale;


65/323

d) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale independentilor,

304. Caracteristica generala a sistemului dc asociere sub forma lanturilor voluntare consta in faptul ca: a) mai multi comercianti cu amanuntul, numiti capetele lantului, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in grupul astfel format o parte dincomerciantii cu ridicata; b) mai multi comercianti cu amanuntul, care actioneaz

a in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asuma si functia de grosist; c) mai multi comercianti cu ridicata, numiti capetele lantului, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in lantul astfel format o parte dincolaboratorii lor, comercianti cu amanuntul; d) mai multi comercianti cu ridicata, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul.

305. Gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numaiin: a) sectorul marfurilor alimentare; b) sectorul de alimentatie publica; c) sectorul materiilor prime; d) sectorul marfurilor nealimentare sau bunurilor destinate consumului intermediar.

306. Magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de organizare a: a) comertului independent; b) comertului asociat; c) comertului capitalist integrat; d) comertului cooperatist integrat.

307. Dupa natura participantilor fi a formelor de proprietate, specialistii structureaza sistemul de organizare a comertului integrat in: a) forme capitaliste si forme particulare; b) forme cooperatiste si forme particulare; c) forme capitaliste si forme cooperatiste; d) forme de stat si cooperatiste.


66/323

308. Formele capitaliste ale comertului integrat sunt: a) magazinele populare, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale; b) lanturilevoluntare, magazinele colective ale independentilor si cooperativele de consum;c) c

licenta mtc ucdc

Documents