1

CURS 6 MODUL BIOETICA CLONAREA SI CELULELE STEM

CUPRINS

1. CELULELE STEM.............................................................................................................................................1

1.1Istoricsigeneralitati.....................................................................................................................................1

Principalele tipuri de celule stem..................................................................................................................2

Caracteristici principale..................................................................................................................................2

Principalele tipuri de celule stem implicate in practica curenta.....................................................................3

1.2Problemeetice..............................................................................................................................................3

Statusul moral al embrionului........................................................................................................................3

Valoarea embrionului.....................................................................................................................................5

1.3Legislatie.......................................................................................................................................................5

Legislatie internationala.................................................................................................................................5

Legislatie UE..................................................................................................................................................6

Legislatie romaneasca....................................................................................................................................8

2. CLONAREA..................................................................................................................................................9

2.1Metodedeclonare:......................................................................................................................................9

2.2Principaleleproblemeeticelegatedeclonaresunt:..................................................................................10

2.3Legislatiereferitoarelaclonare:.................................................................................................................11

Prezentaredecaz..................................................................................................................................................12

Nastereaunuicopilinscopuldeaseobtinecelulestempentrutratamentulfrateluisau..............................12

1. CELULELE STEM

1.1ISTORICSIGENERALITATI

Prima mentionare a termenului de celula stem ii apartine histologului rus Alexander

Maksimov in 1908 cu referire la celulele stem hematopoetice. In anii 60 J. Altman

demonstreaza prezenta de celule stem la nivel cerebral, ceea ce venea in contradictie cu

dogma initiata de Cajal (Nu se formeaza la nivel cerebral neuroni in timpul vietii adulte). In

1978 au fost descoperite celulele stem hematopoetice in cordonul ombilical.

In 1981 a fost impamantenit termenul de celule stem embrionare de catre Evans,

Kaufman si Martin. In 1997 s-a demonstrat faptul ca leucemiile au drept punct de plecare

celule stem hematopoetice (prima neoplazie dovedita a fi originara dintr-o celula stem). In

2006 s-au obtinut primele celule adulte derivate din celule stem embrionare (hepatocite). In

2008 s-au creat primele celle stem embrionare fara distrugerea embrionului, s-au generat

celule stem pluripotente din spermatogoni, s-au izolat celule stem embrionare-like din

foliculul pilos. In 2009 s-a descoperit o noua metoda de inseare de heterogene, prin

electroporare intr-un genom adult, fara utilizarea de vectori virali.

PRINCIPALELE TIPURI DE CELULE STEM sunt:

Celule stem totipotente capacitate de a da nastere oricarui tip de celula umana precum si

placentei ( CDX2 si OCT 3/4 pozitive)

2

Celule stem pluripotente capacitatea

de a se diferentia in celule apartinand

tuturor celor 3 foite embrionare. Celule

OCT pozitive; Placenta contine celule

CDX2 pozitive.

Celule stem multipotente capacitate

de diferentiere limitata la un numar redus

de tipuri celulare inrudite

Celule stem oligopotente capacitate

de diferentiere limitata la 2-3 tipuri

celulare puternic inrudite (ex.celule stem

limfoide sau mieloide)

Celule stem unipotente - capacitatea de a produce un singur tip celular; diferentiabile de

celulele non-stem prin capacitatea de reinnoire continua.

CARACTERISTICI PRINCIPALE

- autoreinnoire: capacitate de a parcurge numeroase cicluri de diviziune cu pastrarea unui

status nediferentiat

- diferentiere: posibilitatea diferentierii in orice tip celular matur

*diferentierea este caracterizata prin trecerea de la o diviziune simetrica la una asimetrica,,

cel mai probabil sub influenta unor factori de mediu (nisa mezenchimala).

3

PRINCIPALELE TIPURI DE CELULE STEM IMPLICATE IN PRACTICA CURENTA sunt:

1. Celule stem embrionare: reprezinta culturi celulare derivate din tesutul epiblastic al

masei celulare interne blastocitare sau morulare precoce. Sunt celule pluripotente si

pot da nastere tuturor celor trei foite germinative. Fiind pluripotente se pot diferentia

in circa 200 de tipuri celulare diferite, functie de semnalele locale; acest lucru face

foarte dificila manipularea lor deoarece, atunci cand sunt inserate intr-un organism viu

dau nastere unor teratoame.

2. Celule stem fetale: sunt intalnite in organele fetusilor; de regula sunt incluse in

categoria celulelor stem adulte

3. Celule stem adulte (somatice) reprezinta orice celula stem intalnita in organismele

vii, adulte care au urmatoarele proprietati: autoreinnoire si diferentiere. Celule stem

adulte pot fi la randul lor:

a. Pluripotente: rare (de ex.celule stem din cordonul ombilical)

b. Multipotente: cele mai frecvente sunt cele mezenchimale, derivate din adipocite,

celule stem endoteliale.

1.2PROBLEMEETICE

STATUSUL MORAL AL EMBRIONULUI

Pentru a putea fi utilizat in scopul prelevarii de celule stem in trecut era necesara

distrugerea embrionului la circa 5-7 zile dupa fertilizare; desi actual exista metode de

prelevare fara distrugerea embrionului metodologiile de lucru nu sunt inca realizate complet,

metodele clasice ramanand in continuare cele mai utilizate.

Embrionul privit ca persoana: exista multe dezbateri referitoare la momentul in care

despre un embrion se poate spune ca este o persoana; legal o persoana are toate drepturile

consfintite prin lege, inclusiv dreptul la viata. Momentul in care un embrion devine fiinta este

imposibil de cuantificat: Biserica Romano-Catolica considera acest moment a fi cel al

fertilizarii; alte Biserici au vederi diferite, mai frecventa fiind aceea a achizitionarii treptate a

dreptului de a fi persoana. Arbitrar multi considera momentul in care embrionul devine

persoana a fi ziua 14; embrionul mai mic de 14 zile este numit preembrion iar cel mai mare de

4

14 zile embrion propriu-zis. Cercetarea pe preembrion este considerata in multe tari a fi

legala, cea pe embrioni nu.

Dreptul de a se naste: multi teoreticieni dezbat actalmente ideea ca, desi un embrion

poate fi considerat persoana, prin aceasta nu are in mod necesar si dreptul de a se naste;

principalul argument este cel ca un numar foarte mare de embrioni nu dau nastere unor fiinte

vii ei fiind eliminati prin avoruri, spontane sau terapeutice; prin urmare, daca mama poate

dispune de embrion, chiar mai mare de 14 zile in sensul distrugerii acestuia, inseamna ca

dreptul sau la viata nu este legiferat chiar daca este o persoana.( o discutie mai detaliata este

prezentata in cursul despre avort)

Utilizarea unor embrioni care altfel ar fi fost distrusi: desi embrionii au dreptul

moral de a exista si a se dezvolta se poate permite utilizarea embrionilor suplimentari rezultati

in urma proceselor de FIV pentru obtinerea de celule stem; principalul argument pentru

aceasta idee ar fi ca oricum respectivii embrioni sunt distrusi iar prin obtinerea de celule stem

distrugerea aceasta ar fi constructiva; ca si contraargument se poate aduce ideea ca fiind

persoane, embrionii au dreptul la o moarte demna iar recoltarea de produse biologice de la

acestia poate intra sub incidenta unor legi referitoare la profanarea de cadavre. Unele tari

considera insa argumentul valid si permit utilizarea embrionilor suplimentari din FIV in scop

de cercetare, fara insa sa permita crearea de embrioni special pentru cercetare.

Crearea de embrioni etici: pentru a se evita problemele etice ale embrionului s-au

cautat diferite metode de obtinere a unor embrioni care nu se pot dezvolta la termen pentru a

fi sursa de celule stem. Cea mai frecvent intalnita idee in acest sens este obtinerea unor

embrioni prin partenogeneza; acestia pot ating stadiul de blastocist, dar nu pot trece de el.

Desi in felul acesta se evita problemele etice ale embrionului, metoda duce la tot felul de alte

dileme etice si probleme medicale.

Respectul pentru embrioni: unii considera ca desi embrionii nu au un status moral

asemanator unei persoane vii, trebuie totusi tratati cu respect; notiunea de respect al

embrionului nu exclude utilizarea lor in scopuri stiintifice dar necesita o justificare clara din

prisma rezultatelor potentiale.

Consintamantul informat in donarea de embrioni

Donarea embrionilor in scopul recoltarii celulelor stem nu se face decat cu acordul

prealabil al donorilor

Cei ce vor realiza recoltarea embrionilor trebuie sa explice in detaliu procedura,

potentialele efectel adverse, etc

5

Donorii vor avea posibilitatea de a-si retrage acorul oricand inaintea utilizarii

embrionului si vor putea modifica conditiile in care au fost de acord sa le doneze

Donorii trebuie informati ca celulele stem rezultate pot da nastere unor linii

celulare care sa traiasca indefinit si ca ele vor putea fi utilizate si in alte proiecte de

cercetare

VALOAREA EMBRIONULUI

Embrionii ramasi nefolositi in urma unor tratamente de FIV potential pot fi priviti in

doua perspective opuse relativ la valoarea lor economica:

1. Reziduu care in mod normal ramane nefolosit si care se pierde; pierderea acestora

semnifica implicit ca toate costurile financiare pe care le-au facut donorii cu

producerea lor nu au avut nici un rezultat

2. Sursa importanta de celule stem cu potentiale aplicatii in sute de maladii genetice,

neoplazice, etc; a fost folosita de multe ori in acest context sintagma turning

garbage into gold; pentru parinti argumentul principal care ar favoriza utilizarea

embrionilor reziduali in tehnicile de medicina regenerativa ar fi ca in felul acesta ar

putea ajuta la vindecarea multor alte persoane

Punctul de vedere UTILITARIANIST asupra utilizarii celulelor stem

Utilitarismul reprezinta un concept etic ce spune ca valoarea morala a unei actiuni este

determinata numai de contributia sa la binele public in totalitatea sa. A fost descris pentru

prima data de John Stuart Mill prin expresia The greatest good for the greatest number

Din punct de vedere utilitarianist utilizarea celulelor stem este morala deoarece

beneficiile utilizarii lor sunt mult mai mari decat costul reprezentat de niste embrioni distrusi.

1.3LEGISLATIE

LEGISLATIE INTERNATIONALA

Legislatie permisiva cu tehnicile de reproducere asistata intalnim in relativ putine tari

(UK, unele state SUA, Australia, Coreea de Sud, Japonia, Suedia)

Legislatie mai putin permisiva intalnim in majoritatea statelor dezvoltate cu exceptia

catorva, de regula majoritar catolice. Astfel, in aceste state sunt permise de regula diferite

tehnici de fertilizare in vitro dar tehnicile mai avansate de medicina regenerativa sunt interzise

(transfer de nucleu, studii pe celule stem embrionare, etc): SUA, Canada, Franta, Elvetia,

ROMANIA, Grecia, etc)

Legislatie restrictiva este intalnita in Germania, Italia, Cipru, Bulgaria, Austria,

Polonia, etc

Majoritatea statelor africane si din America de Sud precum si unele state europene

(Slovacia, Ungaria, Slovenia) nu au o legislatie specifica pentru celulele stem.

LEGISLATIE UE

La nivelul Consiliului Europei, Conventia privind drepturile omului si biomedicina,

semnata la Oviedo in 1997, stabileste, la articolul 18, ca fiecare tara trebuie sa decida daca

autorizeaza sau nu cercetarea embrionara. Fiecare tara are doar obligatia de a respecta doua

conditii: "sa asigure protectia adecvata a embrionului" , adica sa adopte o legislatie care

stabileste conditiile si limitele acestei cercetari; si sa interzica "crearea de embrioni umani in

scopuri de cercetare" . Conventia este obligatorie numai pentru statele care au ratificat-o.

La nivel UE, desi nu exista competenta legislativa care sa reglementeze cercetarea,

unele directive fac aluzie la utilizarea cercetarii embrionare. Astfel:

6

7

Directiva 9/44/CE privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice (brevetari legate de viata) stipuleaza ca "procesele pentru clonarea de fiinte umane" si

"utilizarea embrionilor umani in scopuri industriale sau comerciale" - "sunt

considerate nebrevetabile" .

Directiva 98/79/CE privind dispozitivele medicale de diagnosticare (inclusiv utilizarea de tesuturi umane) prevede ca "indepartarea, colectarea si utilizarea de tesuturi, celule

si substante de origine umana sunt guvernate, in raport cu etica, de principiile din

Conventia Consiliului Europei pentru protectia drepturilor si demnitatii umane cu

privire la aplicarea biologiei si medicinei si de orice regulamente ale statelor membre

in aceasta privinta" .

Carta Drepturilor Fundamentale ale UE aprobata de Consiliul European de la Biarritz, Franta, la 14 octombrie 2000, interzice diferite tipuri de practici care pot fi legate de

cercetarea embrionara, si anume "practicile eugenice, in special cele al caror scop este

selectia de persoane" si "clonarea reproductiva a fiintelor umane".

Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane, fata de aplicatiile biologiei si medicinei, Conventia privind drepturile omului si

biomedicina, semnate la Oviedo, la 4 aprilie 1997, si Protocolul aditional la Conventia

Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de

aplicatiile biologiei si medicinii, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane,

semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.

Referitor la obtinerea si studiul celulelor stem embrionare obtinute din embrioni

supranumerari Grupul European de Bioetica (EGE, European Group on Ethics) traseaza

urmatoarele linii generale:

Este obligatoriu obtinerea consintamantului de la mama sau cuplul donator inainte de prelevare;

Studiul trebuie aprobat inainte de o autoritate competenta Nu exista beneficii financiare pentru donatori Se asigura anonimitatea donatorilor, protectia si confidentialitea datelor personale ale

donatorilor

Rezultatele obtinute sunt perfect transparente Diferite ghiduri referitoare la cercetarea pe celule stem la nivelul UE mai includ

urmatoarele precizari:

8

Embrionii utilizati in cercetare trebuie sa fie de maxim 5-7 zile, obtinuti prin procedee de fertilizare in vitro

Embrionii sunt donati de catre parinti in scop de cercetare stiintifica Daca nu sunt utilizati pentru cercetare respectivii embrioni nu au alta functie

obiectivabila (nu sunt utilizati de alta potentiala mama, astfel ca in mod normal

respectivii embrioni ar fi aruncati)

Nu se vor crea embrioni special pentru proiecte de cercetare; nu se vor crea embrioni prin transfer de material nuclear (clonare)

UE nu permite finantare unui proiecte de celule stem care sunt interzise explicit de unul din statele membre

Potentialii parteneri implicati in proiecte cu celule stem la nivel euripean trebuie sa primeasca acordul comisiilor de bioetica chiar daca in respectivele tari acesta nu este

obligatoriu pentru desfasurarea unor proiecte de cercetare

Studiile pe celule stem sunt finantate numai daca sunt vitale pentru obtinerea rezultatelor proiectului respectiv si numai daca nu exista alternative viabile

Desi se asigura confidentialitatea datelor despre donor este instituita obligativitatea ca sursa de celule stem sa fie posibil de urmarit.

LEGISLATIE ROMANEASCA

Tehnicile de medicina regenerativa sunt reglementate in Romania prin Legea

privind efectuarea prelevrii i transplantul de organe, esuturi i celule de origine

uman,n scop terapeutic, legea 95/2006 titlul VI,

http://codfiscal.net/act-pdf/legea-95-2006-reforma-domeniul-sanatatii-

vconsolidata-01-01-2009.pdf

Astfel, articolul 5 prevede:

In cazul n care donatorul este minor, prelevarea de celule sue (stem) hematopoietice

medulare sau periferice se face n urmtoarele condiii:

a) Prelevarea de celule sue (stem) hematopoietice medulare sau periferice de la minori se

poate face numai cu consimmntul fiecruia dintre titularii autoritii printeti sau al

reprezentantului legal al minorului.

b) Prelevarea de celule sue (stem) hematopoietice medulare sau periferice de la un donator

minor poate fi efectuat, n condiiile de mai sus, numai n beneficiul fratelui sau surorii

sale.

9

d) Se interzice prelevarea de organe, esuturi i celule de la poteniali donatori minori, cu

excepia cazurilor prevzute n prezenta lege.

e) Refuzul scris sau vorbit al minorului mpiedic orice prelevare.

ART.9 prevede ca Transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman se efectueaz

numai n scop terapeutic. - este deci interzisa in scop de cercetare

In Legea privind sanatatea reproduceri si reproducerea asistata medical se

precizeaza urmatoarele : n domeniul reproducerii umane asistate medical sunt interzise

urmtoarele activiti:

a) producerea abuziv de embrioni;

d) manipulrile genetice pe embrioni;

g) donarea ilicit de embrioni;

2. CLONAREA

2.1METODEDECLONARE:

1. Clonare prin fisiune:

a. Divizarea blastocistului: este indusa de obicei de caldura sau prin procedee

mecanice; blastocistul se divide in doua parti, din fiecare dezvoltandu-se ulterior

un individ identic cu celalalt. Numarul maxim de gemeni ce pot fi obtinuti prin

aceasta metoda este de doi.

b. Separarea blastomerilor: invelisul blastocistului este eliminat, iar blastomerele sunt

puse intr-o solutie speciala care le separa. Fiecare blastomer este totipotent, putand

genera un nou embrion; prin aceasta metoda se pot obtine pana la opt embrioni dar

tehnica se poate repeta de cateva ori astfel ca numarul posibil de progenitori este

mult mai mare

2. Clonarea prin fuziune: prin aceasta metoda nucleul de la o celula somatica este

implantat in citoplasma unui zigot enucleat. Organismul rezultat va avea genomul

persoanei de la care s-a prelevat nucleul. Prin aceasta metoda se pot obtine un numar

practic nelimitat de embrioni identici. Aceasta este in momentul de fata singura

metoda prin care se pot clona indivizi in viata sau morti.

Clonarea poate fi subimpartita in:

10

1. Clonare terapeutica: utilizeaza procedee specifica clonarii pentru a produce celule

stem embrionare, tesuturi sau intregi organisme pentur transplant. Principala problema

etica asociata acestui tip de clonare este cea legata de crearea si distrugerea de

embrioni; o alta potentiala problema ar fi ca permitand clonarea terapeutic diferentele

intre aceasta si cea reproductiva s-ar micsora treptat existand riscul includerii acesteia

din urma in prima cateogorie prin artificii legislative.

2. Clonare reproductiva: reprezinta metoda prin care se poate clona o persoana

vie/moarta astfel incat progenitorul va avea acelasi material genetic cu donorul.

Metoda este utilizata in momentul de fata in zootehnie (clonare de oi, vaci, etc).

2.2PRINCIPALELEPROBLEMEETICELEGATEDECLONARESUNT:

a. Siguranta progneitorilor: metodele de clonare prin fuziune s-au dovedit a fi ineficiente

si nesigure; s-a dovedit ca in cazul clonelor animale ar exista un risc mult crescut de

malformatii genetice, neoplazie si scadere a duratei de viata. Clonarea prin fisiune nu

are aceste probleme acesta fiind de altfel si motivul principal pentru care sunt permie

sarcinile multiple in cazul fertilizarii in vitro.

b. Afectare demnitatii umane: se poate considera ca niste copii nascuti prin clonare

reproductiva sunt facuti, produsi, un argument care ar putea fi utilizat si in cazul

metodelor de fertilizare in vitro; diferenta principala intre acestea doua este, conform

Consiliului de Bioetica al Presedintelui SUA ca un copil nascut din parinti are o

origine misterioasa, nemanufacturata (Children born of this process stand equally

beside their progenitors as fellow human beings, not beneath them as made objects)

c. Eugenia: permiterea clonarii terapeutice ar duce potential la nasterea unor persoane

cu anumite caracteristici pe care societatea sau parintii le considera superioare.

d. Instrumentalizarea: oamenii ar putea deveniniste intrumente care sa produca anumite

bunuri pentru alte persoane (de exemplu o persoana ar putea fi clonata pentru a i se

preleva anumite tesuturi sau organe necesare donorului materialului genetic)

oamenii ar trebui tratati ca un final mai degraba decat ca metodele pentru a atinge un

anume final (Kant). Au fost citate asemenea cazuri in literatura: de exemplu Marissa

Ayala care a fost mascuta de parinti pe cale naturala pentru a putea dona celule stem

compatibile pentru leucemia surorii sale, Anissa.

e. Repetabilitatea vietii donorului: progenitorul va cunoaste calitatile, defectele, bolile

donatorului care in mare masura sunt determinate genetic. Prin urmare viata sa poate

11

avea un curs predeterminat, lucru rau pentru ca alegerile pe care le poate face sunt

posibil limitate; de pe alta parte cunoscand de exemplu predispozitia pentru anumite

boli cum ar fi cele cardiovasculare s-ar putea proteja mai bine de ele decat donorul.

f. Scadere diversitatii: cresterea marcata a numarului de persoane clonate ar putea

diminua diversitate genetica umana; se poate merge pana la extrem cu scenarii de

genul armate intregi formate din clone multiple ale unui soldat perfect; pe de alta

parte, practic riscul acesta este destul de redus, ca argument in favoarea acestei

afirmatii putand fi considerata incidenta relativ ridicata a gemenilor univitelini in

populatia generala (0.35%) fara ca aceasta sa interfere semnificativ cu diversitatea

genetica umana. De asemenea trebuie de tinut cont de faptul ca personalitatea nu

depinde numai de informatia genetica.

g. Principalele argumente in favoarea clonarii ar fi:

pentru multe afectiuni singurele tratamente utile sunt cele bazate pe celule stem

(Parkinson); prin clonare s-ar evita necesitatea producerii de embrioni de novo, de

multe ori incompatibile cu sistemul imun al bolnavului

ar aduce informatii pretioase in diferite directii de cercetare (procesele intime celulare

si moleculare ale fiintelor vii, apoptoza, senescenta, etc)

clonele ar putea fi utilizate ca surse compatibile de celule, organe, proteine (insulina,

etc)

clonarea terapeutica ar putea fi utila cuplurilor infertile pentru a naste copii

Cuplurile de homosexuali sau lesbiene ar putea avea posibilitatea clonarii unuia dintre

parteneri, putand deveni, astfel, "parinti".

Persoanele care sufera de boli genetice rare (exemplu: hemofilie) si care isi doresc sa

devina parintii unor copii sanatosi ar putea rezolva aceasta problema.

Prin clonarea partenerului sanatos dintr-un cuplu supus riscului de a avea copii afectati

de o boala ereditara s-ar elimina riscul nasterii unor copii bolnavi.

2.3LEGISLATIEREFERITOARELACLONARE:

Numeroase probleme etice, religioase, medicale si legale sunt asociate cu noile metode

de transfer genetic nuclear. In ziua de azi nu exista nici o tara care sa permita tehnicile de

clonare reproductiva printr-o legislatie specifica. Clonarea reproductiva trebuie diferentiata de

clonarea terapeutica, definita ca si clonarea embrionilor umani pentru cercetare. Unele state

interzic ambele tipuri de clonare (Germania, Elvetia, unele state din SUA) in timp ce alte

12

state interzic doar clonarea reproductiva permitand-o in anumite conditii pe cea terapeutica

(Belgia, Suedia, Finlanda, Spania, UK). La nivelul UE cercetarea care include procedee de

clonare terapeutica este interzisa (nu este finantata) pentru proiectele de tip FP7. Clonarea

reproductiva este interzisa in EU conform Cartei Fundamentale a Drepturilor in Uniunea

Europeana. De asemenea Protocolul Referitor la Clonare semnat la Oviedo precizeaza in

articolul 1: " Este interzisa orice interventie avand drept scop crearea unei fiinte umane

genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte."

Parlamentul Romaniei a ratificat, la 22 februarie 2001, conform Constitutiei Romaniei,

art.74, alin.2, Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei

umane, fata de aplicatiile biologiei si medicinei, Conventia privind drepturile omului si

biomedicina, semnate la Oviedo, la 4 aprilie 1997, si Protocolul aditional la Conventia

Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile

biologiei si medicinii, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12

ianuarie 1998.

PREZENTAREDECAZ

NASTEREAUNUICOPILINSCOPULDEASEOBTINECELULESTEMPENTRUTRATAMENTULFRATELUISAU

In2001un cuplubritanic avandun copil cubeta talasemie amers laAutoritateaNationalapentruFertilizareUmanasiEmbrionipentruacerepermisiuneadeaselectionaunembrion,prindiagnosticgeneticpreimplantare(PGD),caresaprezinteungenotiputilpentruaputeadonacelulestemcopiluluide2anipentrualputeavindeca.Prinurmare,embrionulartrebuiselectionatpebazaadouacriterii:(1)sanuprezintagenapentrubetatalasemiesi(2)safieHLAcompatibilcucelalaltcopil.Delanoulcopilsarobtinecelulestemdincordonulombilicalcaresafieutilizatepenturtratamentulprimuluinascut.

Problemeetice:

PGDartrebuiutilizatnumaipentudetectiaunorafectiunipotentialsevere PGDnutrebuieutilizatpentruaselectacaracterecupotentialeugenic PGDpentrudetectareaunorcaractererecesivetrebuieevitate noul nascut este mai putin persoana pentru ca nasterea lui a avut drept scop vindecarea altei

persoane(ideeaKantianaaomuluicafinalitate)

1. CELULELE STEM1. CELULELE STEM1.1 Istoric si generalitatiCaracteristici principale

1.2 Probleme eticeStatusul moral al embrionuluiValoarea embrionului

1.3 LegislatieLegislatie internationalaLegislatie UELegislatie romaneasca

2. CLONAREA2.1 Metode de clonare:2.2 Principalele probleme etice legate de clonare sunt:2.3 Legislatie referitoare la clonare:

Prezentare de cazNasterea unui copil in scopul de a se obtine celule stem pentru tratamentul fratelui sau