DICŢIONAR DICŢIONAR DE DE

FIGURI DE STILFIGURI DE STIL

Vasile Şimilovici Vasile Şimilovici

AcumulareAcumulare Vezi: Vezi: enumeraţieenumeraţie

AdjoncţieAdjoncţie

Vezi: Vezi: apokinuapokinu

AferezăAfereză Figură fonologică de ordinul economiei de Figură fonologică de ordinul economiei de

expresie, care constă în suprimarea unui sunet la expresie, care constă în suprimarea unui sunet la începutul cuvântului: începutul cuvântului: stâmpărstâmpăr ( (astâmpărastâmpăr)). La numele . La numele de persoane poate fi şi silabicăde persoane poate fi şi silabică: : CulaeCulae ( (NiculaieNiculaie), ), FănelFănel ((ŞtefănelŞtefănel), ), RuţaRuţa ((PeruţaPeruţa). Dacă la apelative sau ). Dacă la apelative sau la verbe, afereza este generată, în economia la verbe, afereza este generată, în economia enunţului, de factorul eufonic, în cazul numelor enunţului, de factorul eufonic, în cazul numelor proprii de persoană hotărâtoare este şi nuanţa proprii de persoană hotărâtoare este şi nuanţa hipocoristică pe care o capătă numele prescurtat.hipocoristică pe care o capătă numele prescurtat.

AlegorieAlegorie

Figură de stil care constă în folosirea unei Figură de stil care constă în folosirea unei metafore sau a unui simbol – în expunerea metafore sau a unui simbol – în expunerea narativă sau plastică a unei idei abstracte.narativă sau plastică a unei idei abstracte.

Ex.:Ex.:

„„Să le spui curatSă le spui curat

Că m-am însuratCă m-am însurat

C-o mândră crăiasăC-o mândră crăiasă

A lumii mireasăA lumii mireasă..””

(“Mioriţa”)(“Mioriţa”)

AliteraţieAliteraţie Repetiţie a unor consoane Repetiţie a unor consoane ((sau a unor silabesau a unor silabe)), de , de

obicei din rădăcina cuvintelor, cu efect eufonic, obicei din rădăcina cuvintelor, cu efect eufonic, imitativ (onomatopeeimitativ (onomatopee)) ori expresiv (simbolic ori expresiv (simbolic)); efectul ; efectul A.A. se datoreşte şi accentului afectiv pe care îl poartă se datoreşte şi accentului afectiv pe care îl poartă sunetele repetate.sunetele repetate.

Ex.:Ex.:

„ „VâjVâjâind ca âind ca vijvijelia şi elia şi plplesnetul de esnetul de plploaie... oaie...

Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.”Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

AluzieAluzie Manieră de a evoca neexplicit o persoană Manieră de a evoca neexplicit o persoană

sau un lucru, fără ale menţiona direct. Figură sau un lucru, fără ale menţiona direct. Figură de stil care exprimă un lucru lăsînd să se de stil care exprimă un lucru lăsînd să se înţeleagă alt lucru.înţeleagă alt lucru.

Ex.:Ex.:

„„Pristanda: Sărut-mâna, coană Joiţico,nu Pristanda: Sărut-mâna, coană Joiţico,nu vă supărţi. vă supărţi. Este cineva... cineva pe care-l ştiţi Este cineva... cineva pe care-l ştiţi d-voastră bine... aşteaptă aici...”d-voastră bine... aşteaptă aici...”

((I. L. CaragialeI. L. Caragiale))

AmbiguitateAmbiguitate

Figură de stil care constă într-o construcţieFigură de stil care constă într-o construcţie

lexico-gramaticală echivocă, dar expresivă.lexico-gramaticală echivocă, dar expresivă.

Ex.:Ex.:

„„Şi cŞi câât de viu s-aprinde elt de viu s-aprinde el

În orişicare sară,În orişicare sară,

În umbra vechiului castelÎn umbra vechiului castel

Când ea o să-i apară.”Când ea o să-i apară.”

((M.M. Eminescu) Eminescu)

AnacolutAnacolut

Ruptură sau discontinuitate în construcţia Ruptură sau discontinuitate în construcţia unei fraze. Grşealunei fraze. Grşealăă, din punct de vedere al , din punct de vedere al limbii literare, anacolutul este utilizat şi ca limbii literare, anacolutul este utilizat şi ca figură de stil perfect motivată estetic.figură de stil perfect motivată estetic.

Ex.:Ex.:

„„TurmaTurma visurilor mele eu visurilor mele eu lele pasc ca oi de pasc ca oi de auraur..” ” ((M. EminescuM. Eminescu))

AnadiplozăAnadiploză Figură care constă în repetarea unui cuvânt Figură care constă în repetarea unui cuvânt

sau grup de cuvinte din finalul unei unităţi sau grup de cuvinte din finalul unei unităţi sintactice sau metrice, imediat (sau aproape sintactice sau metrice, imediat (sau aproape imediat) la începutul unităţii sintactice sau imediat) la începutul unităţii sintactice sau metrice următoare.metrice următoare.

Ex.:Ex.: „„Cine face Cine face binebine binebine găseşte.” găseşte.” (Folclor)(Folclor) „ „Căci a voastre vieţi cu toate sunt ca Căci a voastre vieţi cu toate sunt ca

undele ce curg,/ veşnic este numai undele ce curg,/ veşnic este numai râul,râul, râulrâul este demiurg.” este demiurg.” ((M.M. Eminescu)Eminescu)

AnaforăAnaforă Figură care constă în repetarea aceluiaşi Figură care constă în repetarea aceluiaşi

cuvânt (aceloraşi cuvinte) în fruntea a cel puţin cuvânt (aceloraşi cuvinte) în fruntea a cel puţin două unităţi sintactice sau metrice (membre două unităţi sintactice sau metrice (membre ale propoziţiei, frazei, versului sau strofei).ale propoziţiei, frazei, versului sau strofei).

Ex.:Ex.:

„„Ciudat,Ciudat,

Şi el din mumă s-a născut, Şi el din mumă s-a născut,

Ciudat,Ciudat,

Şi el a plâns la început…”Şi el a plâns la început…” (G. Vieru) (G. Vieru)

Anaforă alternantăAnaforă alternantă

AAnafora pronominală, în care pronumele anaforic nafora pronominală, în care pronumele anaforic se repetă alternant (pers. I cu pers.se repetă alternant (pers. I cu pers. a a II-a sau a III-a), II-a sau a III-a), realizrealizâând o antiteză caracteristică.nd o antiteză caracteristică.

Ex.:Ex.:

„„EaEa un înger ce se roagă – un înger ce se roagă – elel un demon ce un demon ce visează;visează;

EaEa o inimă de aur – o inimă de aur – elel un suflet apostat; un suflet apostat;

ElEl, în umbra lui fatală, stă-ndărătnic rezemat –, în umbra lui fatală, stă-ndărătnic rezemat – La picioarele Madonei, tristă, La picioarele Madonei, tristă, sfântă sfântă eaea veghează.” veghează.”

((M. EminescuM. Eminescu))

Anaforă gramaticalăAnaforă gramaticală

Se numeşte repetiţia uneia sau a mai multor Se numeşte repetiţia uneia sau a mai multor

segmente nominale printr-unul pronominal.segmente nominale printr-unul pronominal.

Ex.:Ex.:

„„Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină – sufletul, lumină –

Toate-sToate-s praf…” praf…”

((M.M. Eminescu)Eminescu)

AnagramăAnagramă CuvCuvâânt obţinut prin transpoziţia literelor altui nt obţinut prin transpoziţia literelor altui

cuvcuvâânt. De pildă, I. Budai Deleanu compune nt. De pildă, I. Budai Deleanu compune numele numele Mitru PereaMitru Perea din Petru Maior, sau din Petru Maior, sau Leonachi Leonachi DianeuDianeu din propriul său nume. Eminescu alcătuia, din propriul său nume. Eminescu alcătuia, în „Caiete”, lanţuri de anagrame la numele în „Caiete”, lanţuri de anagrame la numele Veronicăi MicleVeronicăi Micle: : Venera,Venera, Verena, AnevraVerena, Anevra etc. etc.

AnastrofăAnastrofă

Răsturnarea ordinii obişnuite a cuvintelor Răsturnarea ordinii obişnuite a cuvintelor dintr-o frază. Specie de inversiune. dintr-o frază. Specie de inversiune.

Ex.:Ex.:

„„Te uităTe uită cum ninge decembre cum ninge decembre..””

((G. BacoviaG. Bacovia))

„ „Joc de focuri, joc de inimi Joc de focuri, joc de inimi

Ostenescu-Ostenescu- mămă să număr.” să număr.”

(L. Blaga(L. Blaga))

AntanaclazăAntanaclază Figură care constă în repetarea unui cuvânt Figură care constă în repetarea unui cuvânt

luat în sensuri diferite, fireşte, gaţie luat în sensuri diferite, fireşte, gaţie contextului.contextului.

Ex.:Ex.: „„…… eu ştiu că nu ştiu eu ştiu că nu ştiu nimic.”nimic.” „ „UniiUnii spun spun totdeaunatotdeauna ce ştiu ce ştiu, iar alţii, iar alţii ştiu ştiu

totdeaunatotdeauna ce spun ce spun.” .” ((FolclorFolclor)) „ „Dar să nu uităm că suntem în Argeş şi că Dar să nu uităm că suntem în Argeş şi că

tipărim tipărim o foaieo foaie cu douăzeci de cu douăzeci de foifoi.”.” (T. Arghezi)(T. Arghezi)

AnticlimaxAnticlimax Figură de stil constând într-o gradaţie Figură de stil constând într-o gradaţie

descendentă. descendentă.

Ex.:Ex.:

„„Mă bate Mă bate vremeavremea, mă bate , mă bate ziuaziua, mă , mă bate bate clipaclipa.”.”

((T. ArgheziT. Arghezi))

AntifrazăAntifrază

Figură care constă în întrebuinţarea unui Figură care constă în întrebuinţarea unui cuvânt, a unei locuţiuni, a unui enunţ într-un cuvânt, a unei locuţiuni, a unui enunţ într-un sens contrar adevăratei sale semnificaţii .sens contrar adevăratei sale semnificaţii .

Ex.:Ex.:

„„Trahanache: “Ai puţintică răbdare!Trahanache: “Ai puţintică răbdare!

BravosBravos! Fănică trădător! ! Fănică trădător! frumosfrumos!…”!…”

(I. L. Caragiale)(I. L. Caragiale)

AntimetatezăAntimetateză Repetarea unei sintagme, propoziţii, fraze cu Repetarea unei sintagme, propoziţii, fraze cu

inversarea ordinii cuvintelor, şi, desigur, cu inversarea ordinii cuvintelor, şi, desigur, cu modificări de funcţie gramaticală şi de sens. Poate fi modificări de funcţie gramaticală şi de sens. Poate fi utilizată pentru sporirea expresivităţii ori ca utilizată pentru sporirea expresivităţii ori ca amuzament. Sinonim: amuzament. Sinonim: antimetabolăantimetabolă, , antimetalepsă.antimetalepsă.

Ex.:Ex.:

„„MănâncăMănâncă pentru pentru a trăia trăi, , nu trăinu trăi pentru pentru aa mâncamânca.”.” ((FolclorFolclor))

„„Două Două umbre de aripeumbre de aripe ce se mişcă tremurânde, ce se mişcă tremurânde, Două Două aripe de umbrăaripe de umbră către ceruri ridicate.” către ceruri ridicate.”

(M.(M. Eminescu Eminescu))

AntiptozăAntiptoză

Figură de substituţie, de ordin gramatical, Figură de substituţie, de ordin gramatical, care constă în folosirea unui caz în locul care constă în folosirea unui caz în locul altuia; sau un fel de elipsă de care se foloseau altuia; sau un fel de elipsă de care se foloseau oratorii şi mai ales poeţii.oratorii şi mai ales poeţii.

Ex.:Ex.:

„„Atunci luna iese, Atunci luna iese, norilornorilor regină, regină, Fruntea lui cea pală roşu o-Fruntea lui cea pală roşu o-nsenină.”nsenină.”

(M.(M. Eminescu)Eminescu)

AntitezăAntiteză

Figura de stil care consta in asocierea, în Figura de stil care consta in asocierea, în acelaşi enunţ sau context mai larg, a unor idei, acelaşi enunţ sau context mai larg, a unor idei, imagini sau noţiuni cu sens contrar, menite să imagini sau noţiuni cu sens contrar, menite să se lumineze reciproc.se lumineze reciproc.

Ex.:Ex.:

„„Caci voi murind in singe, ei pot sa fie Caci voi murind in singe, ei pot sa fie mari.”mari.”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

AntonomazăAntonomază Figură de substituţie, prin care se înlo- Figură de substituţie, prin care se înlo-

cuieşte: a) un nume propriu de persoană cu cuieşte: a) un nume propriu de persoană cu unul comun (tratat ca nume propriu), sau b) un unul comun (tratat ca nume propriu), sau b) un nume comun cu unul propriu (tratat ca nume nume comun cu unul propriu (tratat ca nume comun), pe baza unei relaţii de interpretare comun), pe baza unei relaţii de interpretare cvasisinonimică: numele (comun sau propriu) cvasisinonimică: numele (comun sau propriu) trebuie să exprime o caracterizare a celuilalt.trebuie să exprime o caracterizare a celuilalt.

Ex.:Ex.: „„De-am avea şi nişte De-am avea şi nişte ţepeşi,ţepeşi, Căci tâlhari avem destui.”Căci tâlhari avem destui.” (Folclor)(Folclor)

ApocopăApocopă Figură care constă în scurtarea unui cuvânt Figură care constă în scurtarea unui cuvânt

prin înlăturarea unui sunet (vocală) sau a unei prin înlăturarea unui sunet (vocală) sau a unei silabe (eventual 2-3 silabe) din finalul său, fără silabe (eventual 2-3 silabe) din finalul său, fără ca înţelesul cuvântului să sufere.ca înţelesul cuvântului să sufere.

Ex.:Ex.:

„„De la mine De la mine pănpăn’’la tine numai stele şila tine numai stele şi lumine.”lumine.” (Folclor)(Folclor)

ApokinuApokinu Folosirea a două sau mai multe cuvinte cu Folosirea a două sau mai multe cuvinte cu

un singur determinant. Sinonim: un singur determinant. Sinonim: adjoncţieadjoncţie. Are . Are structura de structura de brahilogiebrahilogie..

Ex.: Ex.:

„„Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plinăplină.” .” ((M. EminescuM. Eminescu))

„„Codrul din munţi, râul din vale-Codrul din munţi, râul din vale-mimi tacetace.” .”

((M. EminescuM. Eminescu))

ApostrofăApostrofă Figură retorică prin care oratorul îşi întrerupe, Figură retorică prin care oratorul îşi întrerupe,

deodată, firul expunerii, pentru ca, stăpânit de un deodată, firul expunerii, pentru ca, stăpânit de un sentiment puternic, să se adreseze unei persoane sentiment puternic, să se adreseze unei persoane prezente, absente sau moarte, unui lucru prezente, absente sau moarte, unui lucru neînsufleţit, cu o întrebare, cu o exclamaţie ori cu o neînsufleţit, cu o întrebare, cu o exclamaţie ori cu o afirmaţie sentenţioasă.afirmaţie sentenţioasă.

Ex.: Ex.:

„„Voi sânteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi Voi sânteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!nişte fameni!

I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!”I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!”

(M.(M. Eminescu)Eminescu)

ApoziţieApoziţie Folosirea unui epitet pe lângă un substantiv sau Folosirea unui epitet pe lângă un substantiv sau

substituit al său, cu valoarea calitativă nu substituit al său, cu valoarea calitativă nu determinativă, adică aducând o imagine mai determinativă, adică aducând o imagine mai sugestivă, o definiţie poetică obiectului calificat. sugestivă, o definiţie poetică obiectului calificat. Specie de metaforă.Specie de metaforă.

Ex.:Ex.: „„Lună tu, Lună tu, stăpân-a măriistăpân-a mării...”...” (M.(M. Eminescu)Eminescu) „„O vorbă-şi trec spicele – O vorbă-şi trec spicele – fete-n văpaiefete-n văpaie::

Secera lunii e numai lumină.”Secera lunii e numai lumină.” ((L. BlagaL. Blaga) )

AsindetAsindet Figură de stil care constă în suprimarea, mai Figură de stil care constă în suprimarea, mai

ales în frază, a unei conjuncţii coordonatoare, ales în frază, a unei conjuncţii coordonatoare, de obicei a lui “şi”, pentru a se da enunţului de obicei a lui “şi”, pentru a se da enunţului mai multă rapiditate şi energie.mai multă rapiditate şi energie.

Ex.:Ex.:

„„Trebuiră Trebuiră să plecesă plece, , să fugăsă fugă [şi][şi] să să scapescape.” .”

(Z. Stancu)(Z. Stancu)

AsociaţieAsociaţie Se bazează, după Fantanier, pe „implicarea Se bazează, după Fantanier, pe „implicarea

vorbitorului în ceea ce el nu spune decât pentru alţii vorbitorului în ceea ce el nu spune decât pentru alţii sau pe implicarea celorlalţi în ceea ce el nu spune sau pe implicarea celorlalţi în ceea ce el nu spune decât pentru sine însuşi; în fine, pe implicarea mai decât pentru sine însuşi; în fine, pe implicarea mai multora în cea ce nu se spune decât pentru unii sau multora în cea ce nu se spune decât pentru unii sau pentru unul singur”. Prin asociaţie se dă mai multă pentru unul singur”. Prin asociaţie se dă mai multă greutate celor afirmate. Sinonimgreutate celor afirmate. Sinonim:: comunicaţie. comunicaţie.

Ex.:Ex.: „„Iară Iară noinoi? Noi, epigonii?… Simţiri reci, harpe ? Noi, epigonii?… Simţiri reci, harpe

zdrobite, / Micizdrobite, / Mici de zile / mari de patimi, inimi bătrde zile / mari de patimi, inimi bătrââne, ne, ururââte, / Măşti rte, / Măşti rââzzâânde, puse bine pe-un caracter nde, puse bine pe-un caracter inimic…”inimic…”

(M.(M. Eminescu)Eminescu)

AsonanţăAsonanţă

Repetiţie a vocalei accentuate în două sau Repetiţie a vocalei accentuate în două sau mai multe cuvinte, mai ales în versmai multe cuvinte, mai ales în vers..

Ex.:Ex.:

„„Căci Căci uunde-ajnde-ajuunge nnge nuu-i hotar-i hotar

Nici ochi spre a cunoaşte.”Nici ochi spre a cunoaşte.”

((M.M. Eminescu) Eminescu)

BlestemBlestem

Figură de stil prin intermediul căreia se Figură de stil prin intermediul căreia se cere cu insistenţă pedepsirea persoanei sau cere cu insistenţă pedepsirea persoanei sau se exprimă dorinţa de a pedepsi.se exprimă dorinţa de a pedepsi.

Ex.: Ex.:

„„Că aşa te-oi blestema / De luna pe cer a Că aşa te-oi blestema / De luna pe cer a sta / Stelele că vor pica / Şi pământul că s-a-sta / Stelele că vor pica / Şi pământul că s-a-ntinde / Şi blestemul meu te-a prinde.”ntinde / Şi blestemul meu te-a prinde.”

(M.(M. EminescuEminescu))

Brahilogie Brahilogie (1)(1) Figură care constă în scurtarea sau contragerea Figură care constă în scurtarea sau contragerea

unităţilor enunţului prin subînţelegere şi chiar unităţilor enunţului prin subînţelegere şi chiar elipsă.elipsă.

Ex.: Ex.: „„C-am C-am avut avut nuntaşinuntaşi Brazi şi păltinaşi,Brazi şi păltinaşi, PreoţiPreoţi, , munţiimunţii marimari,, PăsăriPăsări, , lăutarilăutari,, PăsărelePăsărele miimii,, Şi steleŞi stele făcliifăclii.”.” („Mioriţa”)(„Mioriţa”)

BrahilogieBrahilogie (2) (2) Figură de compoziţie prin care se realizează o Figură de compoziţie prin care se realizează o

vorbire sau un discurs concis, folosindu-se maxime vorbire sau un discurs concis, folosindu-se maxime ((sentinţesentinţe) sau proverbe. ) sau proverbe.

Ex.:Ex.: „„Iată ce-mi zicea el:Iată ce-mi zicea el: - Fine! De vrei să trăieşti bine şi să aibi ticnă, să - Fine! De vrei să trăieşti bine şi să aibi ticnă, să

te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la colţ de te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la colţ de ţară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât ţară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunţii. Şezi strâmb şi grăieşte drept. Nu băga coada frunţii. Şezi strâmb şi grăieşte drept. Nu băga mâna unde nu-ţi fierbe oala, nici căuta cai morţi să le mâna unde nu-ţi fierbe oala, nici căuta cai morţi să le iei potcoavele, căci pentru Behere vei pierde şi pe iei potcoavele, căci pentru Behere vei pierde şi pe Mihoho. Bate fierul pânMihoho. Bate fierul pân’’e cald şi fă tot lucru la e cald şi fă tot lucru la vremea lui.”vremea lui.” (C.(C. Negruzzi)Negruzzi)

CalamburCalambur Figură cu efect umoristic, derivată prin compunere Figură cu efect umoristic, derivată prin compunere

din toate celelalte figuri care exprimă în primul rând din toate celelalte figuri care exprimă în primul rând echivocul, precum şi cele care au la bază echivocul, precum şi cele care au la bază similitudinea de sunet. similitudinea de sunet.

Ex.:Ex.:

„„Pantoful mai mic decât piciorul te strânge ... de Pantoful mai mic decât piciorul te strânge ... de pe drumuri.”pe drumuri.” (T. Mureşanu) (T. Mureşanu)

„„Ecoul repeta ce spui şi ecourile ceea ce n-ai Ecoul repeta ce spui şi ecourile ceea ce n-ai spus.”spus.” (T.(T. MureMureşşanu)anu)

„„Când doi se ceartă, al treilea ...pleacă să nu-l Când doi se ceartă, al treilea ...pleacă să nu-l pună pună martor.”martor.” (Folclor)(Folclor)

CatahrezăCatahreză

Figură retorică prin care se extinde Figură retorică prin care se extinde semnificaţia unui cuvânt dincolo de sensul semnificaţia unui cuvânt dincolo de sensul sau propriu. Apropiată de metaforă, catahreza sau propriu. Apropiată de metaforă, catahreza este frecventă în vorbirea obişnuită.este frecventă în vorbirea obişnuită.

Ex.:Ex.:

„„Înc-o sărutare / Şi pieri sub Înc-o sărutare / Şi pieri sub geana unui geana unui nor.nor.””

((Şt. O. IosifŞt. O. Iosif) )

ChiasmChiasm Înrudit cu Înrudit cu antitezaantiteza, cu , cu antimetatezaantimetateza, chiasmul , chiasmul

este o figură de stil constând în opunerea a doi este o figură de stil constând în opunerea a doi termeni, al doilea fiind inversul celui dintâi (AB-BA), termeni, al doilea fiind inversul celui dintâi (AB-BA), sau în repetare inversă a două funcţii gramaticale.sau în repetare inversă a două funcţii gramaticale.

Ex.:Ex.: „„FemeieFemeie între între stelestele şi şi steastea între între femei femei.”.”

(M.(M. Eminescu Eminescu)) „ „Când prin această lume să trecem ne e scris / Când prin această lume să trecem ne e scris /

ca ca visulvisul unei unei umbreumbre şi şi umbraumbra unui unui vis.”vis.” (M.(M. Eminescu)Eminescu)

CircumlocuţiuCircumlocuţiunene

Vezi: Vezi: perifrazaperifraza

ClimaxClimax

Figură se stil constând într-o gradaţie Figură se stil constând într-o gradaţie ascendentă, într-o enumerare ascendentă, într-o enumerare in crescendoin crescendo a a unor termeni. Sinonim unor termeni. Sinonim gradaţiegradaţie..

Ex.:Ex.:

„ „ Am sfărâmat arfa - a mea cântare Am sfărâmat arfa - a mea cântare s-a s-a înăsprit, s-a adâncit şi s-a stins.”înăsprit, s-a adâncit şi s-a stins.”

(M.(M. EminescuEminescu))

ComparaţieComparaţie

Figură de stil cu ajutorul căreia se exprimă Figură de stil cu ajutorul căreia se exprimă un raport de asemănare între două obiecte, un raport de asemănare între două obiecte, dintre care unul serveşte să evoce pe celălalt.dintre care unul serveşte să evoce pe celălalt.

Ex.:Ex.:

„„Din alb iatac de foişorDin alb iatac de foişor

Ieşi Zamfira-n pas isteţ,Ieşi Zamfira-n pas isteţ,

FrumoasăFrumoasă ca un gând răzleţca un gând răzleţ.”.”

(G. Coşbuc)(G. Coşbuc)

ConglobaţieConglobaţie

Vezi: Vezi: enumeraţieenumeraţie

ConjuncţieConjuncţie

Vezi: Vezi: sinafie, polisindet sinafie, polisindet

ContrastContrast

Vezi: Vezi: antitezăantiteză

ConversieConversie Figură care constă în inversarea termenilor unei Figură care constă în inversarea termenilor unei

sintagmsintagme, e, propoziţii sau fraze, fără a i se modifica propoziţii sau fraze, fără a i se modifica înţelesul.înţelesul.

Ex.:Ex.: „„Trigoveţii: Trigoveţii: Are dreptate ţiganulAre dreptate ţiganul! ! Ţiganul are Ţiganul are

dreptatedreptate! (...)”! (...)” Vulpoi: Vulpoi: Să trăiască căpitanul?Să trăiască căpitanul? Căpitanul să Căpitanul să

trăiască?trăiască?”” (B. P. Hasdeu) (B. P. Hasdeu) „„Eu Eu îi văd şi-i aud, îi aud şi-i văd.îi văd şi-i aud, îi aud şi-i văd.””

(B. Şt. Delavrancea)(B. Şt. Delavrancea)

CronografieCronografie

Figură de compoziţie care constă în Figură de compoziţie care constă în descrierea unor momente, arătându-se descrierea unor momente, arătându-se împrejurările în care se scurg, cu alte cuvinte, împrejurările în care se scurg, cu alte cuvinte, cadrul spaţial al trecerii unui fragment de timp, cadrul spaţial al trecerii unui fragment de timp, cum ar fi: începutul zilei, înserarea.cum ar fi: începutul zilei, înserarea.

Ex.:Ex.:

„„Noapte de vară”Noapte de vară” de G. Coşbuc de G. Coşbuc

Definiţie Definiţie ooratoricăratorică

Figură de stil care constă în definirea obiectului Figură de stil care constă în definirea obiectului cu ajutorul unor imagini poetice; în primul rând: cu ajutorul unor imagini poetice; în primul rând: omeoza sau comparaţia.omeoza sau comparaţia.

Ex.:Ex.:

„„Sănătatea e ca o iapă albă, trece dealul, Sănătatea e ca o iapă albă, trece dealul, n-o mai vezi .”n-o mai vezi .” ((FolclorFolclor) )

„„Ideea, ca şi lupta şi pâinea,-i toIdeea, ca şi lupta şi pâinea,-i tot t femeie.” femeie.” (( . Arghezi). Arghezi)

DeprecaţieDeprecaţie

Figură de stil care, la origine, constă într-o Figură de stil care, la origine, constă într-o implorare adresată zeilor pentru înlăturarea implorare adresată zeilor pentru înlăturarea unei pedepse. unei pedepse.

ExEx..::

„„Rugăciune”Rugăciune” de M. Eminescde M. Eminescuu

DerivaţieDerivaţie

Vezi : Vezi : poliptotăpoliptotă

DescripţieDescripţie

Figură de stil compoziţională şi plastici - Figură de stil compoziţională şi plastici - zantă, care constă în a înfăţişa, printr-o zantă, care constă în a înfăţişa, printr-o acumulare de epitete, metafore, un lucru, o acumulare de epitete, metafore, un lucru, o fiinţă, un tablou într-un chip sugestiv şi fiinţă, un tablou într-un chip sugestiv şi plastic. D. Se reflectă şi-ntr-o simplă frază.plastic. D. Se reflectă şi-ntr-o simplă frază.

Ex.:Ex.:

„„Hassan de mirare Hassan de mirare e negru pământ,e negru pământ,

Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.””

(G. Coşbuc)(G. Coşbuc)

DiaforăDiaforă

Repetarea unui cuvânt cu o uşoară deviere de Repetarea unui cuvânt cu o uşoară deviere de sens, utilizată mai ales în aforisme. Specia de sens, utilizată mai ales în aforisme. Specia de antanaclază.antanaclază.

Ex.:Ex.:

„„Şi-am ispăşitŞi-am ispăşit / cu suferinţi-o mie, / / cu suferinţi-o mie, / Am ispăşitAm ispăşit / / Cu câte-o bucurie.” Cu câte-o bucurie.” ((L. BlagaL. Blaga))

„„Mai bine tu Mai bine tu singursingur decât decât singursingur în doi.” în doi.”

((T. T. MuşătescuMuşătescu))

DiremăDiremă

Enunţ alcătuit din două membre, lipsit de Enunţ alcătuit din două membre, lipsit de orice verb conjugat.orice verb conjugat.

Ex.: Ex.:

„„Jos tiranii!”; Jos tiranii!”; „Afară cu sărăcia!”„Afară cu sărăcia!”

DisjuncţieDisjuncţie

VeziVezi:: asindeton.asindeton.

DisproforonDisproforon

Termen folosit de autorii latini pentu Termen folosit de autorii latini pentu denumirea aliteraţiei unor consoane greu de denumirea aliteraţiei unor consoane greu de pronunţat.pronunţat.

Ex.: Ex.:

„„Capra calcă-n piatră/ Piatra crapă-n Capra calcă-n piatră/ Piatra crapă-n patru;/ Crape capul căprii-n patru/ Cum crapăpatru;/ Crape capul căprii-n patru/ Cum crapă piatra-n patru.”piatra-n patru.” (V. Alecsandri) (V. Alecsandri)

„„Stanca sta-n castan ca Stan.”Stanca sta-n castan ca Stan.”

((FolclorFolclor))

EcthlipsăEcthlipsă

Figură ce constă în contopirea, în rostire, a Figură ce constă în contopirea, în rostire, a vocalei de la sfârşitul unui cuvânt cu vocala de la vocalei de la sfârşitul unui cuvânt cu vocala de la începutul cuvântului următor. Prin contopire dispare începutul cuvântului următor. Prin contopire dispare vocala iniţială a cuvântului următor.vocala iniţială a cuvântului următor.

Ex.:Ex.:

„„Căci întreb la ce-am începe săCăci întreb la ce-am începe să-n-ncercam cercam în luptă dreaptăîn luptă dreaptă

A turna în formă nouă limba veche şi-A turna în formă nouă limba veche şi-nnţeleaptă.”ţeleaptă.” ( (M. Eminescu)M. Eminescu)

ElipsăElipsă Figură care constă în contragerea (scurtarea) Figură care constă în contragerea (scurtarea)

enunţului prin omiterea unui cuvânt sau chiar a unei enunţului prin omiterea unui cuvânt sau chiar a unei propoziţii ce se poate deduce liber din context sau propoziţii ce se poate deduce liber din context sau situaţie. situaţie.

Ex.:Ex.: „ „Eu singur n-am cui spune cumplita mea Eu singur n-am cui spune cumplita mea

durere… Căci mi-a dat soarta amara mângâiere / O durere… Căci mi-a dat soarta amara mângâiere / O piatră să ador. / Murindului, piatră să ador. / Murindului, speranţasperanţa, turbării , turbării răzbunarearăzbunarea / Profetului / Profetului blestemulblestemul, credinţei , credinţei DumnezeuDumnezeu / La sinucid o umbră ce-i sperie / La sinucid o umbră ce-i sperie desperarea / desperarea / NimicNimic, , nimica eunimica eu.”.”

(M. Eminescu) (M. Eminescu)

EmfazăEmfază Figură care constă în a acorda unui cuvânt ori Figură care constă în a acorda unui cuvânt ori

chiar unui enunţ întreg o importanţă deosebită, chiar unui enunţ întreg o importanţă deosebită, făcându-l, graţie intonaţiei sau contextului, să spună făcându-l, graţie intonaţiei sau contextului, să spună mai mult decât exprimă sau chiar ceea ce nu exprimă.mai mult decât exprimă sau chiar ceea ce nu exprimă.

Ex.: Ex.: „„Tot ce stă în umbra Crucii, împăraţi şi regi Tot ce stă în umbra Crucii, împăraţi şi regi s-s-

adună/ Sa dea piept cu adună/ Sa dea piept cu uraganul ridicat de Semilunăuraganul ridicat de Semilună […].” […].”

„ – „ – De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti / ce priveşti / Nu e om de rând, el este Domnul Ţării Nu e om de rând, el este Domnul Ţării RomâneştiRomâneşti.”.”

(M.(M. Eminescu Eminescu))

EnumeraţieEnumeraţie Figură de stil care constă în expunerea rapidă „a Figură de stil care constă în expunerea rapidă „a

tuturor părţilor unui întreg tuturor părţilor unui întreg (a)(a) sau a tuturor sau a tuturor circumstanţelor unei acţiuni” circumstanţelor unei acţiuni” (b)(b) ca figură a insistenţei, mai ca figură a insistenţei, mai poate fi definită şi astfel: „… care constă în a descompune poate fi definită şi astfel: „… care constă în a descompune un tot în diversele sale părţi, pe care le enunţăm succesiv”, un tot în diversele sale părţi, pe care le enunţăm succesiv”, definiţie care justifică şi de ce o socotim între figurile definiţie care justifică şi de ce o socotim între figurile belşugului de expresie.belşugului de expresie.

Ex.:Ex.:

„„Nu-l speria, căpitane … Boierii sunt slabi la fire: Nu-l speria, căpitane … Boierii sunt slabi la fire:

Braţul, haina, mintea, faţa, inima, totu-i subţire.”Braţul, haina, mintea, faţa, inima, totu-i subţire.”

(B. P. Hasdeu)(B. P. Hasdeu)

EnalagEnalagăă Înlocuirea Înlocuirea unui timp, număr sau persoană cu alt unui timp, număr sau persoană cu alt

timp, număr sau persoană; figură de construcţie prin timp, număr sau persoană; figură de construcţie prin care se întăreşte semnificaţia unui enunţ. Se care se întăreşte semnificaţia unui enunţ. Se asociază adesea hipotipozei. Este, de pildă, ceea ce asociază adesea hipotipozei. Este, de pildă, ceea ce Tudor Vianu numeşte Tudor Vianu numeşte tehnica basoreliefuluitehnica basoreliefului la N. la N. Bălcescu, adică Bălcescu, adică utilizarea prezentului în locutilizarea prezentului în loc de trecutde trecut când se referă la acţiunile lui Mcând se referă la acţiunile lui Mihaiihai Viteazul Viteazul.. Păstrând formele de trecut, fireşte, pentru Păstrând formele de trecut, fireşte, pentru personajele celelalte.personajele celelalte.

EpanadiplozăEpanadiploză Figură care constă în folosirea aceluiaşi cuvânt şi la Figură care constă în folosirea aceluiaşi cuvânt şi la

începutul şi la sfârşitul unei unităţi sintactice sau metrice; începutul şi la sfârşitul unei unităţi sintactice sau metrice; astfel spus, repetiţia aceluiaşi cuvânt şi în anaforă, şi în astfel spus, repetiţia aceluiaşi cuvânt şi în anaforă, şi în epiforă, în aceeaşi propoziţie, frază sau vers: epiforă, în aceeaşi propoziţie, frază sau vers: x … x/y … yx … x/y … y..

Ex.:Ex.: „„MereuMereu se vor tot bate, tu vei dormi se vor tot bate, tu vei dormi mereumereu.”.” (M. Eminescu)(M. Eminescu) „ „Din haosDin haos, Doamne,-am apărut , Doamne,-am apărut Şi m-aş întoarce-Şi m-aş întoarce-n haosn haos, , Şi Şi din repaosdin repaos m-am născut, m-am născut, Mi-e sete Mi-e sete de repaosde repaos.”.” ((M. EminescuM. Eminescu))

EpanalepsăEpanalepsă

Figură care constă în repetarea unui Figură care constă în repetarea unui cuvânt, întreruptă, de obicei, prin interpunerea cuvânt, întreruptă, de obicei, prin interpunerea altui cuvânt sau grup de cuvinte: altui cuvânt sau grup de cuvinte: x(y)x … sau: x(y)x … sau: … x(y)x… x(y)x..

Ex.:Ex.:

„„Ninge grozav pe cîmp la abator / şi Ninge grozav pe cîmp la abator / şi sîngesînge cald cald se scurge pe canal; Plină-i zăpada de se scurge pe canal; Plină-i zăpada de sîngesînge animal / animal / şi ninge mereu pe-un trist patinoar. ”şi ninge mereu pe-un trist patinoar. ”

((G. BacoviaG. Bacovia))

EpanodăEpanodă Specie de repetiţie constând în revenirea, cu Specie de repetiţie constând în revenirea, cu

explicaţii detaliate, asupra fiecărui termen al explicaţii detaliate, asupra fiecărui termen al unei enumerări ori al unui enunţ.unei enumerări ori al unui enunţ.

Ex.:Ex.:

„„A cunoaşteA cunoaşte. . A iubiA iubi / Înc-odată, iar şi iar, / Înc-odată, iar şi iar, / / A cunoaşteA cunoaşte-nseamnă iarnă / -nseamnă iarnă / A iubiA iubi e e primăvară.”primăvară.”

((L. BlagaL. Blaga))

EpentezăEpenteză

Figură realizată prin adăugarea unui sunet Figură realizată prin adăugarea unui sunet neetimologic în mijlocul cuvântului din nevoia neetimologic în mijlocul cuvântului din nevoia unei mai bune reliefări a structurii sale unei mai bune reliefări a structurii sale silabice.silabice.

Ex.:Ex.:

„„cercerşşit”, „codobait”, „codoballtură”, „fitură”, „fittecineecine

EpifonemEpifonem Figură de insistenţă prin adaus, constând în Figură de insistenţă prin adaus, constând în

adăugarea la finele unui enunţ sau unităţi adăugarea la finele unui enunţ sau unităţi compoziţionale, a unei „exclamaţii sentenţioase”, compoziţionale, a unei „exclamaţii sentenţioase”, constituind o reflecţie lirică ce rezumă sau constituind o reflecţie lirică ce rezumă sau caracterizează ce s-a spus mai înainte.caracterizează ce s-a spus mai înainte.

Ex.:Ex.:

„„Şi te-ai dus, dulce minune,Şi te-ai dus, dulce minune,

Şi-a murit iubirea noastră,Şi-a murit iubirea noastră,

Floare-albastră! Floare-albastră!Floare-albastră! Floare-albastră!

Totuşi este trist în lumeTotuşi este trist în lume!” !” (M. Eminescu)(M. Eminescu)

EpiforăEpiforă Figură care constă în repetarea unui cuvânt Figură care constă în repetarea unui cuvânt

(grup de cuvinte) la sfârşitul unor unităţi (grup de cuvinte) la sfârşitul unor unităţi sintactice sau metrice; este inversul anaforei.sintactice sau metrice; este inversul anaforei.

Ex.:Ex.:

„„Venii târziu acasăVenii târziu acasă

Să văd ce-ai zice tu,Să văd ce-ai zice tu,

Luai puţin din masăLuai puţin din masă

Să văd ce-ai zice tuSă văd ce-ai zice tu.”.”

((Gr. VieruGr. Vieru))

EpistrofăEpistrofă Vezi: Vezi: epiforepiforăă

Epitet Epitet Figrua de stil constând in determinarea unui Figrua de stil constând in determinarea unui

substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb menit sa exprime acelea insuşiri ale obiectului menit sa exprime acelea insuşiri ale obiectului care înfăţişeaza imaginea lui aşa cum se care înfăţişeaza imaginea lui aşa cum se reflectă ea în simţirea şi fantezia scriitorului.reflectă ea în simţirea şi fantezia scriitorului.

Ex.:Ex.: „„Ochişorii lui Ochişorii lui Mura câmpului.Mura câmpului.” ” („Mioriţa”)(„Mioriţa”) „ „Ţichindeal -- Ţichindeal -- gură de aur.gură de aur.” ” (M.Eminescu)(M.Eminescu) „ „Pantalonii -- Pantalonii -- culoarea oului de raţa.culoarea oului de raţa.””

(I. L. Caragiale(I. L. Caragiale))

EpitetEpitet „„Părul Părul ce-mi ajunge la călcăie.ce-mi ajunge la călcăie.””

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

„„Cânturi Cânturi de durerede durere.”.”

((cu cu dede – – epitet metaforicepitet metaforic))

„„Cu cămaşă Cu cămaşă albă floarealbă floare.”.” (Folclor) (Folclor)

Epitet paratactic, rezultat prin asindetEpitet paratactic, rezultat prin asindet

EpitezăEpiteză Figură fonologică ce constă în adăugarea la Figură fonologică ce constă în adăugarea la

sfârşitul unui cuvânt a unui sunet sau a sfârşitul unui cuvânt a unui sunet sau a câtorva sunete.câtorva sunete.

Ex.:Ex.:

AA taia , nimănuia, cevai.taia , nimănuia, cevai.

EpizeuxăEpizeuxă Figura care constă în reluarea imediată a Figura care constă în reluarea imediată a

unui cuvânt în propoziţie sau în vers.unui cuvânt în propoziţie sau în vers.

ExEx::

„„Mircea însuşi mâna-n luptă Mircea însuşi mâna-n luptă

vijelia-ngrozitoare,vijelia-ngrozitoare,

Care vine, vine, vine, calcă totulCare vine, vine, vine, calcă totul

în picioare.”în picioare.”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

EtopeeEtopee 1.Figură de stil care constă în personificarea unor lucruri.1.Figură de stil care constă în personificarea unor lucruri.

2. Figură de compoziţie care constă în zugrăvirea caracterului sau 2. Figură de compoziţie care constă în zugrăvirea caracterului sau structurii psihice a unui personaj prin scrisori ori printr-un cuvîntare structurii psihice a unui personaj prin scrisori ori printr-un cuvîntare cel mai adesea fictive; imitarea vorbirii cuiva potrivit cu caracterul cel mai adesea fictive; imitarea vorbirii cuiva potrivit cu caracterul şi activitatea sa.şi activitatea sa.

„ „Codrule,stăpânule, Codrule,stăpânule, E. Se mai numeşte şi orice „portret moral” înE. Se mai numeşte şi orice „portret moral” în

Codrule, bătrânule,Codrule, bătrânule, opoziţie cu prosopografia sau „portretul opoziţie cu prosopografia sau „portretul fizic”.fizic”.

Mişcă-ţi tu poienileMişcă-ţi tu poienile

Şi-ţi ridică geneleŞi-ţi ridică genele

De priveşte până-n zare...” De priveşte până-n zare...”

(St. O. Iosif)(St. O. Iosif)

EufemismEufemism Figură constă în îndulcirea, prin substituire Figură constă în îndulcirea, prin substituire

sau perifrază, a expresiei unei idei, pe care sau perifrază, a expresiei unei idei, pe care respectul faţă de noi înşine şi faţă de alţii ne respectul faţă de noi înşine şi faţă de alţii ne împiedica, adesea, s-o numim cu adevăratul împiedica, adesea, s-o numim cu adevăratul său nume.său nume.

EExx..::

„„De la De la adormireaadormirea bătrânului Ştefan – bătrânului Ştefan –Voievod, părintele Moldovei, trecuseră Voievod, părintele Moldovei, trecuseră şaptezeci şi doi de ani.”şaptezeci şi doi de ani.”

(M. Sadoveanu)(M. Sadoveanu)

EurologieEurologie Figură în care, de obicei, un verb predicat, Figură în care, de obicei, un verb predicat,

repetându-se, în genere imediat, prin juxtapunere ori repetându-se, în genere imediat, prin juxtapunere ori coordonare copulativă, rezumă, pentru a nu mai fi coordonare copulativă, rezumă, pentru a nu mai fi narată, o actiune verbală îndelungată, nedefinită.narată, o actiune verbală îndelungată, nedefinită.

Ex.Ex.::

„ „ Se luptă, se luptă,Se luptă, se luptă, cât de cât să nu se deie cât de cât să nu se deie zmăul.” zmăul.” (M. Eminescu)(M. Eminescu)

„ „ Se uită Se uită la mine ,la mine ,se uită.se uită. Nu zise nimic.” Nu zise nimic.”

(Z. Stancu)(Z. Stancu)

ExclamaţieExclamaţie

Figură care constă dintr-un enunţ, în proză sau Figură care constă dintr-un enunţ, în proză sau versuri, prin care se exprimă un puternic sentiment versuri, prin care se exprimă un puternic sentiment de surpriză, de mânie, de bucurie etc.de surpriză, de mânie, de bucurie etc.

Ex.:Ex.:

„„N-avem oşti, N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un ziddară iubirea de moşie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!””

(M. Eminescu) (M. Eminescu)

„„Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezeană… curtezeană…

O, te-admir, progenitură de origine romanăO, te-admir, progenitură de origine romană!”!”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

ExpoliţiuneExpoliţiune

Figură de stil care constă în reluarea unei idei, în Figură de stil care constă în reluarea unei idei, în propoziţie sau frază, mereu cu alte cuvinte, menite s-propoziţie sau frază, mereu cu alte cuvinte, menite s-o exprime cât mai clar, mai sugestiv. o exprime cât mai clar, mai sugestiv.

Caracteristica lexicală a figurii este, de obicei, Caracteristica lexicală a figurii este, de obicei, folosirea unui adverb sau a unei locuţiuni adverbiale folosirea unui adverb sau a unei locuţiuni adverbiale prin care se anunţă reluarea ideii prin care se anunţă reluarea ideii ((ba,ba, mai bine, mai mai bine, mai bine zis, mai mult, mai degrabă etc.bine zis, mai mult, mai degrabă etc.).).

Ex.:Ex.:

„„E lung pământul, E lung pământul, ba e latba e lat.”.”

(G. Coşbuc)(G. Coşbuc)

GradaţieGradaţie Figură de stil constând în trcerea treptată,cres - Figură de stil constând în trcerea treptată,cres -

cândă sau descrescândă, de la o idee la alta.cândă sau descrescândă, de la o idee la alta. Ex.Ex.:: „„De-I suna din corn o datDe-I suna din corn o dată,ă, Ai s-aduni Moldova toatăAi s-aduni Moldova toată.. De-i suna de doua ori,De-i suna de doua ori, Îţi vin codrii-n ajutorÎţi vin codrii-n ajutor.. De-i suna a treia oară,De-i suna a treia oară, Toţi duşmanii au să piarăToţi duşmanii au să piară Din hotară în hotarăDin hotară în hotară.” .” (M.(M. Eminescu)Eminescu)

HepdiadăHepdiadă

Fidură de stil care constă în înlocuirea unui Fidură de stil care constă în înlocuirea unui substantiv însoţit de un atribut prin două substantiv însoţit de un atribut prin două substantive sau a unui atribut adjectival cu substantive sau a unui atribut adjectival cu unul substantival.unul substantival.

HifenHifen Figură de compoziţie lexicală, care constă Figură de compoziţie lexicală, care constă

din reunirea a două cuvinte în unul singur, din reunirea a două cuvinte în unul singur, pentru a se exprima o singură noţiune, cum ar pentru a se exprima o singură noţiune, cum ar fi: adverb sau prepoziţie fi: adverb sau prepoziţie substantiv substantiv (pronume) sau adjectiv: (pronume) sau adjectiv: înaintemergătorînaintemergător, , antevorbitor, antebelic, binefăcător,antevorbitor, antebelic, binefăcător, răuvoitorrăuvoitor; ; verb verb substantiv: substantiv: zgârie-nori, frige-lintezgârie-nori, frige-linte etc. etc.

Ilustrează abilitatea stilistică la nivel lexical.Ilustrează abilitatea stilistică la nivel lexical. Ex.:Ex.: „„pe de rost”, „peste tot”, „din nou”pe de rost”, „peste tot”, „din nou”

HipalagăHipalagă Figură prin care se atribuie unui obiect o Figură prin care se atribuie unui obiect o

mişcare sau însuşire ce convine, fie altui mişcare sau însuşire ce convine, fie altui obiect vecin, fie chiar subiectului uman, care obiect vecin, fie chiar subiectului uman, care se află, cu obiectul respectiv, într-o relaţie de se află, cu obiectul respectiv, într-o relaţie de contiguitate spaţială frecventă şi utilă.contiguitate spaţială frecventă şi utilă.

Ex.:Ex.: „– „– Deodată sclipi în geamuri lumina afară. Deodată sclipi în geamuri lumina afară.

Trenul se mişcase pe furiş spre câmpie. Trenul se mişcase pe furiş spre câmpie. Clădirile din preajmă începură a fugi îndărăt. Clădirile din preajmă începură a fugi îndărăt. Aparură ogoare arateAparură ogoare arate…”…”

(M. Sadoveanu)(M. Sadoveanu)

HiperbatHiperbat Figură care constă înFigură care constă în adaosul de la finele adaosul de la finele

unui enunţ (propoziţie sau frazăunui enunţ (propoziţie sau frază)) un epitet, un un epitet, un complement, o propoziţiecomplement, o propoziţie, acolo unde enunţul , acolo unde enunţul putea fi încheiat; ceea ce se adaugă produce o putea fi încheiat; ceea ce se adaugă produce o „surpriză gramatical㔄surpriză gramaticală” şi, prin aceasta, iese în şi, prin aceasta, iese în evidenţă.evidenţă.

Ex.:Ex.:

„„Fruntea Olguţei se pleacă şi mai tare, Fruntea Olguţei se pleacă şi mai tare, şişi genelegenele.” .” (I. Teodoreanu)(I. Teodoreanu)

HiperbolăHiperbolă Figură de insistenţă care constă în Figură de insistenţă care constă în

exagerarea expresiei, fie mărind, fie micşorând exagerarea expresiei, fie mărind, fie micşorând imaginea obiectului peste limitele sale fireşti. imaginea obiectului peste limitele sale fireşti.

Ex.:Ex.:

„„Frumoasă cât eu nici nu potFrumoasă cât eu nici nu pot

O mai frumoasă să-mi socot.”O mai frumoasă să-mi socot.”

(G. Coşbuc(G. Coşbuc))

HipocoristicHipocoristic

Procedeul utilizat în vorbirea alintată – cum Procedeul utilizat în vorbirea alintată – cum se vorbeşte de obicei copiilor – ori în se vorbeşte de obicei copiilor – ori în exprimarea eufemistică.exprimarea eufemistică.

Ex.:Ex.:

„„BubicoBubico! zise cucoana... Şezi ! zise cucoana... Şezi mumos,mumos, mamă.”mamă.”

((I. L. CaragialeI. L. Caragiale))

HipotipozăHipotipoză ProcedeuProcedeu ce ce sugerează prin imagini vizuale sugerează prin imagini vizuale

vii, prin aglomerare de epitete pregnante vii, prin aglomerare de epitete pregnante desfăşurarea unei acţiuni, întâmplări.desfăşurarea unei acţiuni, întâmplări.

Ex.:Ex.:

„„În goana roibului un sol, / Cu frâu-n dinţi şi-În goana roibului un sol, / Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol, / Răsare, creşte-n zări venind, / Şi n capul gol, / Răsare, creşte-n zări venind, / Şi zările de-abia-l cuprind / Şi-n urmă-i corbii zările de-abia-l cuprind / Şi-n urmă-i corbii croncănind / Aleargă stol.”croncănind / Aleargă stol.”

((G. CoşbucG. Coşbuc))

HomeoptotăHomeoptotă Figură care constă în folosirea unor membre Figură care constă în folosirea unor membre

ale frazei terminate cu acelaşi cuvânt sau ale frazei terminate cu acelaşi cuvânt sau cuvinte, cu aceleaşi silabe finale.cuvinte, cu aceleaşi silabe finale.

Ex.:Ex.: „„Bine-ar fi, dac-ar fi aşa, căci la răzbBine-ar fi, dac-ar fi aşa, căci la războioi

înapînapoioi şi la pomană nav şi la pomană navalăală, parcă nu prea vine , parcă nu prea vine la socotela socotealăală.”.” (I. Creangă) (I. Creangă)

„„Socrul roagă-n capul mesei Socrul roagă-n capul mesei Să poftească să se pSă poftească să se punăună NunNunulul m mareare, mândr, mândrulul so soareare,, Şi pe nŞi pe nunăună, mândra l, mândra lunăună.”.” (M. Eminescu ) (M. Eminescu )

IncitareIncitare Orice enunţ elemetar sau contextual prin Orice enunţ elemetar sau contextual prin

care vorbitorul ne face să simţim cum care vorbitorul ne face să simţim cum cuvintele pot dezlănţui faptele, de obicei prin cuvintele pot dezlănţui faptele, de obicei prin propoziţii imperative violente, puternic propoziţii imperative violente, puternic motivate în prealabil.motivate în prealabil.

Ex.:Ex.: „„Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptăZdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,,

Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţiCe lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!”!”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

IngambamentIngambament

(enjambement)(enjambement)

Procedeu constând în continuarea ideii poetice Procedeu constând în continuarea ideii poetice în versul următor fără a marca aceasta prin vreo în versul următor fără a marca aceasta prin vreo pauză, urmărind efecte stilistice superioare.pauză, urmărind efecte stilistice superioare.

Ex.:Ex.:

„…„…şi mutşi mut

ascult cum creşte-n trupul tău sicriul.”ascult cum creşte-n trupul tău sicriul.”

(L. Blaga)(L. Blaga)

IluzieIluzie

VeziVezi: : ironieironie

InterogaţieInterogaţie Figură de stil constând în adresarea unei Figură de stil constând în adresarea unei

întrebări unui întreg auditoriu, nu pentru a întrebări unui întreg auditoriu, nu pentru a solicita un răspuns, ci pentru a transmite în solicita un răspuns, ci pentru a transmite în direct o opinie ce trebuie subliniată.direct o opinie ce trebuie subliniată.

Ex.:Ex.: „„Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi

nişte fameni!nişte fameni! I-e ruşine oamenirii să vă zică vouă oameni.I-e ruşine oamenirii să vă zică vouă oameni.” ”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

InversiuneInversiune

Figură poetică realizată prin abaterea de la Figură poetică realizată prin abaterea de la topica propoziţiei şi, mai rar, a frazei. topica propoziţiei şi, mai rar, a frazei.

Ex.Ex.::

„„DulceDulce, ce începu, ce începu

Cântecul, l-auzi şi tu?”Cântecul, l-auzi şi tu?”

(L. Blaga)(L. Blaga)

InvocaţieInvocaţie Figură care în retorica clasică înseamnă rugăciune adresată Figură care în retorica clasică înseamnă rugăciune adresată

unei muze, unei divinităţi, pentru a-i cere inspiraţie. În unei muze, unei divinităţi, pentru a-i cere inspiraţie. În literatura română, un exemplu de I. înseamnă invocarea, mai literatura română, un exemplu de I. înseamnă invocarea, mai mult formală, a divinităţii pentru implorarea unui ajutor.mult formală, a divinităţii pentru implorarea unui ajutor.

Ex.:Ex.: „„Fă-mă,Fă-mă,DoamneDoamne,ce m-ai face,,ce m-ai face, Fă-mă cerc la poloboace,Fă-mă cerc la poloboace, Fă-mă cui şi fă-mă sfoară,Fă-mă cui şi fă-mă sfoară, Fă-mă foaie de ţigară,Fă-mă foaie de ţigară, Fă-mă să rămân surcicăFă-mă să rămân surcică Să mă târîie-o furnică,Să mă târîie-o furnică, Fă-mă la hotară semn,Fă-mă la hotară semn, Numai nu picior de lemn.Numai nu picior de lemn. Numai nu picior de lemn!”Numai nu picior de lemn!” (Gr.Vieru.„Cântecul (Gr.Vieru.„Cântecul bradului”)bradului”)

IpotipozăIpotipoză Figură de comparaţie care constă în descrierea vie Figură de comparaţie care constă în descrierea vie

aobiectului, de obicei un eveniment, o scenă, evocată cu, aobiectului, de obicei un eveniment, o scenă, evocată cu, mijloace verbale menite să o „aducă sub ochii” noştri, ca şi mijloace verbale menite să o „aducă sub ochii” noştri, ca şi când s-ar petrece aievea. când s-ar petrece aievea.

Ex.:Ex.: „„La câţiva paşi strălucea iazul; apa liniştită se întindea ca o La câţiva paşi strălucea iazul; apa liniştită se întindea ca o

mătase; spre faţa ei, sălciile îşi coborau frunzişul fraged, aruncând mătase; spre faţa ei, sălciile îşi coborau frunzişul fraged, aruncând pete de umbră, în răcoarea cărora lebedele stăteau nemişcate, ca pete de umbră, în răcoarea cărora lebedele stăteau nemişcate, ca nişte bulgări de argint. Din ascunsul grădinii răsună prelung, ca o nişte bulgări de argint. Din ascunsul grădinii răsună prelung, ca o frântură de doină voinicească, fluierul grangurilor îmbrăcaţi în pene frântură de doină voinicească, fluierul grangurilor îmbrăcaţi în pene de aur. Pe mal, înaltele şi chipeşele nalbe sfrângeau lumina în de aur. Pe mal, înaltele şi chipeşele nalbe sfrângeau lumina în potirile florilor mari, pentru ca să o reverse apoi, înflăcărată ca potirile florilor mari, pentru ca să o reverse apoi, înflăcărată ca sângele sau lucie ca gheaţa.” sângele sau lucie ca gheaţa.” (E. G(E. Gâârleanurleanu ))

În naraţiune, ipotipoza se realizează aplicându-se altă În naraţiune, ipotipoza se realizează aplicându-se altă figură, numită figură, numită enalagăenalagă, adică folosindu-se prezentul istoric , adică folosindu-se prezentul istoric sau dramatic.sau dramatic.

IronieIronie

Figură retorică prin care se enunţă cel mai adesea o Figură retorică prin care se enunţă cel mai adesea o apreciere pozitivă ori chiar o laudă simulată, pentru a se apreciere pozitivă ori chiar o laudă simulată, pentru a se înţelege că este vorba de o persiflare ori chiar de o înţelege că este vorba de o persiflare ori chiar de o batjocură, sau, de o apreciere negativă simulată în locul batjocură, sau, de o apreciere negativă simulată în locul celei pozitive, la adresa unei persoane.celei pozitive, la adresa unei persoane.

Ex.:Ex.: „„O, te-admirO, te-admir, progenitură de origine romană.” , progenitură de origine romană.” (M. Eminescu)(M. Eminescu) „ „Bogat bine şi folosBogat bine şi folos au rămas ţării şi de la au rămas ţării şi de la

Petriceicu-vodă: pradă şi foamete mare!”Petriceicu-vodă: pradă şi foamete mare!”

(I. Neculce)(I. Neculce)

LicenţăLicenţă Abaterea scriitorului de la regulile limbii Abaterea scriitorului de la regulile limbii

literare fie în intenţii stilistice, fie din nevoi literare fie în intenţii stilistice, fie din nevoi prozodice. Sinonim parezie. prozodice. Sinonim parezie.

Ex.:Ex.:

„„Făclie de veghe pe Făclie de veghe pe umezi morminte.umezi morminte.””

((M. M. EminescuEminescu))

LitotăLitotă Figură care constă în atenuarea expresiei Figură care constă în atenuarea expresiei

unei idei pentru a lăsa să se înţeleagă mai mult unei idei pentru a lăsa să se înţeleagă mai mult decât se spune.decât se spune.

Ex.:Ex.:

„… „… răutăcioasa de Măruica Săvăului, care, drept răutăcioasa de Măruica Săvăului, care, drept să vă spun, să vă spun, nu-minu-mi era urâtăera urâtă, făcea adeseori în ciuda , făcea adeseori în ciuda mea şi-mi bătea din pumni, poreclindu-mă „Ion mea şi-mi bătea din pumni, poreclindu-mă „Ion Torcălău.”Torcălău.” (I. Creangă) (I. Creangă)

„„...bucuria părinţilor ...bucuria părinţilor n-a fost proastă.n-a fost proastă.””

(I.(I. CreangCreangăă))

Eufemism şi litotăEufemism şi litotă

Sunt expresii simulate cu ajutorul cărora prin Sunt expresii simulate cu ajutorul cărora prin

eufemismeufemism se comunica o imagine placuta a unui se comunica o imagine placuta a unui obiect neplacut, iar prin obiect neplacut, iar prin litotălitotă

„ „apreciere” modestă a unui obiect sau sentiment, ca apreciere” modestă a unui obiect sau sentiment, ca să se inţeleagă o apreciere a lui superlativă. Ambele să se inţeleagă o apreciere a lui superlativă. Ambele ascund o judecată de valoare ascund o judecată de valoare pozitivăpozitivă, spre , spre deosebire de deosebire de ironieironie care ascunde una care ascunde una negativă.negativă.

Ironia, eufemismul, litotaIronia, eufemismul, litota uneori sunt uneori sunt antifraze.antifraze.

MacrologieMacrologie

Viciu de vorbire, care constă în exprimarea Viciu de vorbire, care constă în exprimarea unei idei cu cuvinte mai multe decât este unei idei cu cuvinte mai multe decât este nevoienevoie - -- pleonasm vicios.- pleonasm vicios.

MaximăMaximă (1) (1) Maxima sau sentinţa – figură de stil care constă Maxima sau sentinţa – figură de stil care constă

în a sublinia obiectul, ideea printr-un enunţ concis în a sublinia obiectul, ideea printr-un enunţ concis exprimând o reflecţie profundă şi generalizatoare exprimând o reflecţie profundă şi generalizatoare asupra lui. Maxima are această funcţie stilistică asupra lui. Maxima are această funcţie stilistică atunci când este solicitată de un context pe care ea-atunci când este solicitată de un context pe care ea-şi propune să-l lumineze.şi propune să-l lumineze.

I. Maxima poetică:I. Maxima poetică: „„De obicei, florile şi poeziile sunt vestminte deDe obicei, florile şi poeziile sunt vestminte de gală ale gală ale

minciunii.”minciunii.” (I. Minulescu) (I. Minulescu) „„Poezia e singurul copil al Adevărului cu Minciuna: are Poezia e singurul copil al Adevărului cu Minciuna: are

firea tatălui, dar se îmbracă în hainele pe care le are de la firea tatălui, dar se îmbracă în hainele pe care le are de la mamă, pentru că lumea se bucură s-o vadă astfel.” mamă, pentru că lumea se bucură s-o vadă astfel.”

(N. Iorga)(N. Iorga)

MaximăMaximă (2) (2) IIII..Maxima morală:Maxima morală:

„„Răzbunarea cea mai crudă este când Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tăuduşmanul tău

E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău.”E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău.”

(B. P. Hasdeu)(B. P. Hasdeu)

III.Maxima filozofică:III.Maxima filozofică:

„„Filozofia ederei: Numai târîndu-te te poţi Filozofia ederei: Numai târîndu-te te poţi înălţa.” înălţa.” (L. Blaga)(L. Blaga)

„„Iubirea părintescă e nesecată şi de aceea Iubirea părintescă e nesecată şi de aceea nesecată e şi răbdarea părintelui.” nesecată e şi răbdarea părintelui.” (I. Slavici)(I. Slavici)

MerismMerism

Figură care constă în enumerarea Figură care constă în enumerarea distributivă a faptelor (diversia oratorică).distributivă a faptelor (diversia oratorică).

Ex.:Ex.:

„„Picioarele de calPicioarele de cal, , gură de lupgură de lup şi şi pântece de pântece de iapăiapă îi trebuie….” îi trebuie….”

„… „…nici frumos nici frumos până la douăzeci de ani, nici până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci şi nici bogat până la cuminte până la treizeci şi nici bogat până la patruzecipatruzeci….” ….” (I. Creangă)(I. Creangă)

MetabolăMetabolă

Numele generic al figurilor constând în Numele generic al figurilor constând în schimbarea topicii obişnuite: schimbarea topicii obişnuite: inversiuneinversiune, , hiperbathiperbat, , hipalagăhipalagă..

Metaforă Metaforă (1)(1) Figură de stil care constă în denumirea Figură de stil care constă în denumirea

„obiectului” „obiectului” (lucru, fiinţă, acţiune)(lucru, fiinţă, acţiune) cu un cu un cuvânt impropriu, şi anume cu numele altui cuvânt impropriu, şi anume cu numele altui „obiect” asemănător, folosit nu ca noţiune „obiect” asemănător, folosit nu ca noţiune (sinonim)(sinonim), ci ca imagine care să evoce obiectul , ci ca imagine care să evoce obiectul asemănat asemănat (comparat).(comparat).

Ex.:Ex.:

„„El, El, munte de ommunte de om, care ar fi fost în stare , care ar fi fost în stare să spargă ziduri de piatră şi să ţie piept singur să spargă ziduri de piatră şi să ţie piept singur cu şapte, el a fugit.”cu şapte, el a fugit.” (I. Slavici) (I. Slavici)

MetaforăMetaforă (2)(2) in praesentiain praesentia: (termenul metaforizat e prezent: : (termenul metaforizat e prezent:

„lacrimă”):„lacrimă”):

Ex.: Ex.: „Acest clopot, acest zeu„Acest clopot, acest zeu

Lacrimă.”Lacrimă.” (Gr. Vieru) (Gr. Vieru)

Sinonim: Sinonim: apoziţieapoziţie

in absentiain absentia: (termenul metaforizat lipseşte: „lună”):: (termenul metaforizat lipseşte: „lună”):

Ex.: Ex.: „„Doamna mărilor şi-a nopţii Doamna mărilor şi-a nopţii varsă linişte şi varsă linişte şi somn." somn." (M. Eminescu)(M. Eminescu)

Sinonim: Sinonim: pronominaţiepronominaţie

MetaforăMetaforă Funcţii:Funcţii: - - sensibilizatoare;sensibilizatoare;

- expresivă;- expresivă;

- de potenţare a expresiei (mărire, - de potenţare a expresiei (mărire, multiplicare, întărire.);multiplicare, întărire.);

- unificatoare.- unificatoare.

MetafrazăMetafrază

Figură ce constă în înlocuirea cuvântului Figură ce constă în înlocuirea cuvântului anaforic printr-un sinonim.anaforic printr-un sinonim.

Ex.:Ex.:

„„Pădurea, mi se pare, Pădurea, mi se pare,

AAvea o melodie vea o melodie

SStrăinătrăină pentru mine, pentru mine,

NNecunoscutăecunoscută ţie.” ţie.”

((D. DeşliuD. Deşliu))

MetalogismMetalogism

Figură construită pe combinarea Figură construită pe combinarea netradiţională a unitănetradiţională a unităţţilor de vocabular, care ilor de vocabular, care îşi păstrează sensurile, dar prin conexiunea lor îşi păstrează sensurile, dar prin conexiunea lor se produce o imaginese produce o imagine: : antiteză,antiteză, oximoron, oximoron, hiperbolă, litotă, comparaţie, enumeraţie, hiperbolă, litotă, comparaţie, enumeraţie, gradaţie, paralelismgradaţie, paralelism..

MetaplasmăMetaplasmă

Schimbare survenită în forma unui cuvânt Schimbare survenită în forma unui cuvânt prin adăugarea sau prin înlăturarea unui prin adăugarea sau prin înlăturarea unui sunet; formă a cuvântului rezultată din această sunet; formă a cuvântului rezultată din această schimbareschimbare: : proteza, epiteza, epenteza, afereza, proteza, epiteza, epenteza, afereza, sincopa, apocopasincopa, apocopa..

MetatezăMetateză

Figură lingvistică în primul rând, care Figură lingvistică în primul rând, care constă în schimabrea locului unui sunet, ori constă în schimabrea locului unui sunet, ori chiar al unei silabe într-un cuvânt.chiar al unei silabe într-un cuvânt.

Ex.Ex.::

„„Peste coada-i de păr negru poart-o Peste coada-i de păr negru poart-o vînată vînată chitie”chitie” (tichie)(tichie)

(M.(M. Eminescu)Eminescu)

Metonimie Metonimie (1)(1) Figură bazată pe contiguitatea logică dintre obiecte, Figură bazată pe contiguitatea logică dintre obiecte,

constând în denumirea obiectului cu numele altuia cu care se constând în denumirea obiectului cu numele altuia cu care se află într-o relaţie logică, cum ar fi raportul dintre cauză şi efect află într-o relaţie logică, cum ar fi raportul dintre cauză şi efect sau invers. sau invers.

1. M. cauzei prin efect:1. M. cauzei prin efect: „„La noi sunt... La noi sunt... lacrimi lacrimi multe, multe.”multe, multe.” (O. Goga) (O. Goga) 2. M. efectului prin cauză2. M. efectului prin cauză:: „ „Codrul clocoti Codrul clocoti de zgomotde zgomot şi şi de armede arme şi şi de bucium.” de bucium.” (M. Eminescu)(M. Eminescu) 3.3. M. operei cu numele autoruluiM. operei cu numele autorului:: „„Aşa, în bucata d-tale am găsit, pe la început puţin Aşa, în bucata d-tale am găsit, pe la început puţin DelavranceaDelavrancea

amestecat cu amestecat cu EminescuEminescu, pe la mijloc două-trei picături de esenţă , pe la mijloc două-trei picături de esenţă CCaragialearagiale, pe la sf, pe la sfâârşit un parfum de rşit un parfum de Creangă.Creangă. – toate astea într-o – toate astea într-o soluţie slabă de retorică fină, colorată în tonul cenuşiu al prozei soluţie slabă de retorică fină, colorată în tonul cenuşiu al prozei curentecurente..”” ( (A. VlăhuţăA. Vlăhuţă) )

MetonimieMetonimie (2) (2) 4. M. conţinutul cu numele conţinătorului:4. M. conţinutul cu numele conţinătorului: „„Apoi Apoi cofiţacofiţa-ntreagă o beau.”-ntreagă o beau.” (V. Alecsandri) (V. Alecsandri) 5. M. unui produs cu numele locului din care provine:5. M. unui produs cu numele locului din care provine: „„a consuma un a consuma un CotnarCotnar, o şampanie” etc., , o şampanie” etc., 6. M. fenomenul psihic cu numele organului fizic implicat:6. M. fenomenul psihic cu numele organului fizic implicat: „„un om cu capun om cu cap”; „”; „un om de inimăun om de inimă”; „”; „X are condeiX are condei”” etc.etc. 7. M. numele unui lucru cu simbolul lui:7. M. numele unui lucru cu simbolul lui: „„Tot ce stă Tot ce stă în umbra cruciiîn umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună, împăraţi şi regi s-adună Să dea piept cu Să dea piept cu uraganuluraganul ridicat ridicat de semilună.de semilună.”” (M. Eminescu)(M. Eminescu) 8. M. concretului prin numele abstract al uneia din însuşirile 8. M. concretului prin numele abstract al uneia din însuşirile

sale:sale: „„Minciuna stăMinciuna stă cu regele la masă.” cu regele la masă.” (A. Vlăhuţă) (A. Vlăhuţă)

MitologismMitologism Denumeşte în viziunea lui Pierre Fontanier Denumeşte în viziunea lui Pierre Fontanier

„expresia fictivă, împrumutată din mitologie şi „expresia fictivă, împrumutată din mitologie şi folosită în locul expresiei simple şi obişnuite”.folosită în locul expresiei simple şi obişnuite”.

Ex.:Ex.:

„„Nu-s vindecat cu totul, Nu-s vindecat cu totul, MinervaMinerva mea. mea. Simt încă / harpiile pe frunte cu zborul lor Simt încă / harpiile pe frunte cu zborul lor nefast.”nefast.”

((I. PillatI. Pillat))

MonoremăMonoremă

Enunţ alcătuit dintr-un singur membru, cu Enunţ alcătuit dintr-un singur membru, cu caracter exclamativ (interjecţional) ori caracter exclamativ (interjecţional) ori interogativ, care nu implică nici un verb, prin interogativ, care nu implică nici un verb, prin elipsă sau subânţelegere – fiind, prin urmare, elipsă sau subânţelegere – fiind, prin urmare, asemenea unei propoziţii nominale.asemenea unei propoziţii nominale.

Ex.:Ex.:

„„Imposibil!”Imposibil!”

„ „Fără glumă!”Fără glumă!”

Nominativ eticNominativ etic Nominativul pronumelui personal, persoana Nominativul pronumelui personal, persoana

a II-a sng., „tu”, folosit în limba română într-o a II-a sng., „tu”, folosit în limba română într-o construcţie în care, ca şi dativul etic, exprimă construcţie în care, ca şi dativul etic, exprimă solicitarea interlocutorului să participe afectiv solicitarea interlocutorului să participe afectiv la ceea ce narează locutorul.la ceea ce narează locutorul.

Ex.:Ex.:

„„……nici nici tutu sat, nici sat, nici tutu târg, târg,

nici nici tutu nimica.” nimica.”

(I(I.. Creangă) Creangă)

OnomatopeeOnomatopee

Figură prin care se sugerează imaginea Figură prin care se sugerează imaginea auditivă a unei acţiuni, cu ajutorul unor sunete auditivă a unei acţiuni, cu ajutorul unor sunete cu timbru imitativ, din alcătuirea cuvântului. cu timbru imitativ, din alcătuirea cuvântului.

Ex.:Ex.:

„„Iar pupăza Iar pupăza zbârrr...zbârrr... pe-o dugheană pe-o dugheană!”!”

((I. CreangăI. Creangă))

OptaţieOptaţie

Exprimarea unei dorinţe cu ajutorul unei Exprimarea unei dorinţe cu ajutorul unei exclamaţii, adesea patetice. exclamaţii, adesea patetice.

Ex.:Ex.:

„„O, dare-ar Domnul să-mi îndrept O, dare-ar Domnul să-mi îndrept

Această mână ruptă...”Această mână ruptă...”

((G. CoşbucG. Coşbuc))

OximoronOximoron

Figură de stil constând în asocierea Figură de stil constând în asocierea ingenioasă în aceeaşi sintagmă a două cuvinte ingenioasă în aceeaşi sintagmă a două cuvinte care exprimă noţiuni contradictorii.care exprimă noţiuni contradictorii.

Ex.:Ex.:

„„Neguri albe Neguri albe strălucitstrălucite e

Naşte luna argintie...”Naşte luna argintie...”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

ParachrezăParachreză

Vezi: Vezi: aliteraţiealiteraţie

ParadigmăParadigmă

Vezi: Vezi: comparaţiecomparaţie

PParadoxaradox Figură prin care se enunţă ca adevărata o idee , aparent Figură prin care se enunţă ca adevărata o idee , aparent

contrară adevărului sau opincontrară adevărului sau opiniiei comune.ei comune.

Ex.:Ex.:

„„Nu e nimic şi totuşi eNu e nimic şi totuşi e

O sete care-l soarbe,O sete care-l soarbe,

E un adânc asemeneE un adânc asemene

Uitării celei oarbe.”Uitării celei oarbe.”

(M.(M. Eminescu)Eminescu)

„„Iar oamenii din aceste închisori erau singurii Iar oamenii din aceste închisori erau singurii oameni oameni liberi liberi din acea uriaşă din acea uriaşă închisoare.închisoare.””

(G. Bogza)(G. Bogza)

ParagogăParagogă Adăugarea unui sunet , a unei silabe la Adăugarea unui sunet , a unei silabe la

sfârşitul unui cuvântsfârşitul unui cuvânt..

Vezi: Vezi: apocopăapocopă

ParalelismParalelism

Procedeu compoziţional, frecvent în poezia Procedeu compoziţional, frecvent în poezia orientală şi în poezia populară prin care se orientală şi în poezia populară prin care se organizează simetric două şiruri de figuri organizează simetric două şiruri de figuri comparabile prin asemănare ori contrast. comparabile prin asemănare ori contrast. Şi dacă...Şi dacă..., , poezia lui Eminescu, e un exemplu de paralelism.poezia lui Eminescu, e un exemplu de paralelism.

Ex.:Ex.: „„O moarte e-un chaos, o mare de steleO moarte e-un chaos, o mare de stele,, Când viaţa-i o baltă de vise rebele;Când viaţa-i o baltă de vise rebele; O, O, moarteamoartea-i un secol, cu sori înflorit,-i un secol, cu sori înflorit, Când Când viaţaviaţa-i un basm pustiu şi urât.”-i un basm pustiu şi urât.” (M.(M. Eminescu Eminescu))

ParataxăParataxă Juxapunerea, în intenţii expresive a mai Juxapunerea, în intenţii expresive a mai

multor propoziţii, cu eliminarea elementelor multor propoziţii, cu eliminarea elementelor coordonatoare sau subordonatoare. Când coordonatoare sau subordonatoare. Când subordonarea este evidenţiată avem de-a face subordonarea este evidenţiată avem de-a face cu cu hipotaxahipotaxa..

Ex.:Ex.:

„„Gospodărie deplină, numai Glanetaşu să fi Gospodărie deplină, numai Glanetaşu să fi fost bărbat, s-o îngrijească.”fost bărbat, s-o îngrijească.”

(L(L. Rebreanu. Rebreanu))

ParezieParezie

VVezi: ezi: licenţălicenţă

ParigmenonParigmenon

Construcţie pleonastică expresivă, utilizată Construcţie pleonastică expresivă, utilizată în intenţii estetice.în intenţii estetice.

Ex.:Ex.:

„„I-aş cânta-o-ncetişor, / I-aş cânta-o-ncetişor, / Şoptind şoapteŞoptind şoapte de amor.”de amor.” (M.(M. Eminescu Eminescu) )

„…„…trec nesimţite, ca şi trec nesimţite, ca şi vremeavremea / / Ce Ce vremuieştevremuieşte-adânc în tot ce e.”-adânc în tot ce e.”

((M.EminescuM.Eminescu))

ParonomazăParonomază

Folosirea unor Folosirea unor paronimeparonime în scopul sporirii în scopul sporirii expresivităţiiexpresivităţii..

Ex.:Ex.:

„„Cine-Cine-mpartemparte parteparte-şi face-şi face.” .” (( Folclor Folclor ))

„„ÎncăperileÎncăperile gândirii mai nu pot să le gândirii mai nu pot să le încapă.încapă.” ” (M. (M. EminescuEminescu))

SinonimSinonim: : prosonomazieprosonomazie

PerifrazăPerifrază

Figură de stil care constă în a exprima în mai Figură de stil care constă în a exprima în mai multe cuvinte ceea ce s-ar putea spune (scrie) multe cuvinte ceea ce s-ar putea spune (scrie) în cuvinte mai puţine sau într-unul singur.în cuvinte mai puţine sau într-unul singur.

Ex.Ex.::

„„Eu cânt Eu cânt pe-acei ce-n jug şi chinpe-acei ce-n jug şi chin

Pe-a lor spinare ţara ţin.Pe-a lor spinare ţara ţin.””

((A. MateeviciA. Mateevici))

PerisologiePerisologie

Vezi: Vezi: tautologie, pleonasmtautologie, pleonasm

PPersonificareersonificare Figură prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor Figură prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor

obiecte neînsufleţite ori abstrobiecte neînsufleţite ori abstraacte, precum şi unor cte, precum şi unor vietăţi necuvântătoare.vietăţi necuvântătoare.

Ex.Ex.:: „„Un vUn vâânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe nt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe

geamuri. Plouăgeamuri. Plouă..”” (L. Blaga)(L. Blaga) „ „Cine-i?... Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?...Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?... Ciripesc cu glasuri miciCiripesc cu glasuri mici Cinteze şi pituliciCinteze şi pitulici..”” (G.(G. TopTopâârceanu)rceanu)

PleonasmPleonasm Figură de stil care constă în folosirea mai multor Figură de stil care constă în folosirea mai multor

cuvinte sau construcţii decât ar fi necesar pentru cuvinte sau construcţii decât ar fi necesar pentru exprimarea unor idei sau imagini, cu scopul de a exprimarea unor idei sau imagini, cu scopul de a exprima mai energic, mai convingător ideea sau exprima mai energic, mai convingător ideea sau imaginea respectivă. P. este contrariuimaginea respectivă. P. este contrariu elipsei. elipsei.

Ex.:Ex.: „„Iar Negruzzi […] Moaie pana în culoarea unor Iar Negruzzi […] Moaie pana în culoarea unor

vre mi de mult trecute, Zugrăveşte vre mi de mult trecute, Zugrăveşte din nou iarăşidin nou iarăşi pânzele posomorîte.”pânzele posomorîte.”

(M. Eminescu(M. Eminescu))

PoliptotăPoliptotă Figură care constă în repetarea aceluiaşi cuvânt Figură care constă în repetarea aceluiaşi cuvânt

sub diverse forme flexionare: x1 ... x2 ... X3.sub diverse forme flexionare: x1 ... x2 ... X3.

Ex.:Ex.:

„„Şi-mi vorbesc de Şi-mi vorbesc de ţaraţara noastră, şi-mi grăiesc noastră, şi-mi grăiesc de-al de-al ţăriiţării dor.” dor.” (B. P. Hasdeu) (B. P. Hasdeu)

„„GalbânGalbân ca făclia de ca făclia de galbânăgalbână ceară [ ... ]” ceară [ ... ]”

Groza-acum dormea.”Groza-acum dormea.” (V. Alecsandri)(V. Alecsandri)

„„TotTot ce respiră-i liber, a ce respiră-i liber, a tuturortuturor e lumea.” e lumea.”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

„„Ce va fi pe Ce va fi pe viitorviitor, , viitorulviitorul va descoperi.” va descoperi.”

(C. Mille)(C. Mille)

PolisindetPolisindet

Figură care constă în folosirea excesivă, ca Figură care constă în folosirea excesivă, ca mijloc de expresie a insistenţei, de obicei a mijloc de expresie a insistenţei, de obicei a conjuncţiei coordonatoare copulative conjuncţiei coordonatoare copulative şi.şi.

Ex.:Ex.:

„„Sunt muşterii buni, băieţi cu dare de Sunt muşterii buni, băieţi cu dare de mână, mână, şişi cântă, cântă, şişi râd, râd, şişi fac fel de fel de fac fel de fel de nebunii.”nebunii.”

(I. L. Caragiale)(I. L. Caragiale)

PortretPortret

Vezi: Vezi: etopeeetopee

ProlepsăProlepsă Prevenirea sau anticiparea unei obiecţii, Prevenirea sau anticiparea unei obiecţii,

pararea unui presupus, posibil atac. Sinonim pararea unui presupus, posibil atac. Sinonim ocupaţieocupaţie..

Ex.:Ex.: „„- A!, îmi spuneţi d-voastră - A!, îmi spuneţi d-voastră

decepţionaţi, lucrurile astea sunt foarte banale decepţionaţi, lucrurile astea sunt foarte banale şi foarte neadevărate.şi foarte neadevărate.

- Banale? Or fi, domnii mei! Dar sunt - Banale? Or fi, domnii mei! Dar sunt perfect adevărate.”perfect adevărate.”

((EE.. Ionescu Ionescu))

PronominaţiePronominaţie Figură care constă în substituirea unui Figură care constă în substituirea unui

nume propriu (denume propriu (de persoană, mai ales) cu alt persoană, mai ales) cu alt nume, tot propriu sau chiar comun, dar cu nume, tot propriu sau chiar comun, dar cu valoare de nume propriu, însoţit însă de o valoare de nume propriu, însoţit însă de o determinare care să exprime un atribut sau o determinare care să exprime un atribut sau o acţiune menită să-l evoce mai sugestiv şi mai acţiune menită să-l evoce mai sugestiv şi mai plastic (ca o definiţie poeticăplastic (ca o definiţie poetică):): BardulBardul de la de la MirceştiMirceşti --V. Alecsandri--V. Alecsandri;; PoetulPoetul ţărănimiiţărănimii -- G. -- G. CoşbucCoşbuc;; Luceafărul poezieiLuceafărul poeziei româneşti -- M. româneşti -- M. EminescuEminescu..

ProsonomasieProsonomasie

Vezi: Vezi: paronomazăparonomază

ProtezăProteză

Figură fonologică ce constă în adăugarea la Figură fonologică ce constă în adăugarea la începutul unui cuvânt a unui sunet de sprijin.începutul unui cuvânt a unui sunet de sprijin.

Ex.:Ex.:

a a sscoborî coborî ( a cobor( a coborîî ) )

ProzopopeeProzopopee

Forma de personificare prin care sunt făcute Forma de personificare prin care sunt făcute să vorbească, să acţioneze persoanele să vorbească, să acţioneze persoanele dispărute, absente, chiar moarte.dispărute, absente, chiar moarte.

Ex.:Ex.:

„ „Mamă, buna măiculiţă, din mormânt ar Mamă, buna măiculiţă, din mormânt ar tresări / Dac-ar şti că ...”tresări / Dac-ar şti că ...”

((B. P. HasdeuB. P. Hasdeu))

ProsografieProsografie

Vezi: Vezi: etopeeetopee

RepetiţieRepetiţie Figură de stil cuprinzătoare constând în Figură de stil cuprinzătoare constând în

reluarea, în intenţii expresive, a unor sunete, reluarea, în intenţii expresive, a unor sunete, cuvinte, sintagme etc.cuvinte, sintagme etc.

Ex.Ex.::

„„Ce se Ce se audeaude? Ce nu se mai ? Ce nu se mai audeaude??

Şi când se Şi când se audeaude,de ce nu s-,de ce nu s-audeaude?...?...””

(M.(M. Sorescu)Sorescu)

Repetiţie - refrenRepetiţie - refren Figură care constă în repetarea unui grup de Figură care constă în repetarea unui grup de

cuvinte (sintagmă oricuvinte (sintagmă ori enunţenunţ)) care într-o lucrare literară care într-o lucrare literară scurtă (de obicei în versuri) exprimă laitmotivul textului, ori scurtă (de obicei în versuri) exprimă laitmotivul textului, ori vrea să creeze şi să susţină atmosfera lirică a operei. Este vrea să creeze şi să susţină atmosfera lirică a operei. Este repetiţia care nu se încadrează, ca volum şi repartiţie, în nici repetiţia care nu se încadrează, ca volum şi repartiţie, în nici o schemă stereotipă, ca toate celelalte. o schemă stereotipă, ca toate celelalte.

Ex.:Ex.:

„„Venii târziu acasăVenii târziu acasă

Să văd ce-ai zice tuSă văd ce-ai zice tu,,

Luai puţin din masăLuai puţin din masă

Să văd ce-ai zice tuSă văd ce-ai zice tu.” .” ((Gr. VieruGr. Vieru))

Repetiţie sinonimicăRepetiţie sinonimică

Repetiţia ce constă în reluarea unui cuvânt Repetiţia ce constă în reluarea unui cuvânt (îmbinare de cuvinte) prin sinonimul lui.(îmbinare de cuvinte) prin sinonimul lui.

Ex.: Ex.:

„„CarbonizateCarbonizate flori, noian de flori, noian de negrunegru... ...

Sicrie Sicrie negrenegre, arse, de metal, , arse, de metal,

Vestminte funerare de Vestminte funerare de mangalmangal, ,

NegruNegru profund, noian de profund, noian de negru negru.”.”

(G. Bacovia)(G. Bacovia)

ReticenţăReticenţă Figură care constă în întreruperea bruscă şi Figură care constă în întreruperea bruscă şi

intenţionată a enunţului, lăsat astfel neterminat, fie intenţionată a enunţului, lăsat astfel neterminat, fie că vorbitorul, stăpânit de un sentiment violent nu că vorbitorul, stăpânit de un sentiment violent nu găseşte expresia cea mai potrivită, fie pentru că vrea găseşte expresia cea mai potrivită, fie pentru că vrea să evite un cuvânt prea tare; interlocutorul sau să evite un cuvânt prea tare; interlocutorul sau cititorul însă îl ghiceşte uşor, graţie contextului, iar cititorul însă îl ghiceşte uşor, graţie contextului, iar vorbitorul reuşeşte astfel să dea expresiei evitate o vorbitorul reuşeşte astfel să dea expresiei evitate o greutate mai mare în enunţ.greutate mai mare în enunţ.

Ex.:Ex.: „„Eu unul aşEu unul aş ... ... dar nu vreau să spun nimicdar nu vreau să spun nimic jignitorjignitor. Numai adversarul meu mă insultă cu . Numai adversarul meu mă insultă cu

prisosinţă.” prisosinţă.” (Demostheues)(Demostheues)

SarcasmSarcasm Gen de ironie necruţătoare, cu atât mai crudă, cu cât ea Gen de ironie necruţătoare, cu atât mai crudă, cu cât ea

cade asupra unei persoane (fiinţe) care nu se poate nici apăra, cade asupra unei persoane (fiinţe) care nu se poate nici apăra, nici răzbuna (definită lapidar: „ironie amară şi insultătoare”)nici răzbuna (definită lapidar: „ironie amară şi insultătoare”).. Când este autoironie, vizează şi o stare tristă ori chiar fatal Când este autoironie, vizează şi o stare tristă ori chiar fatal nefericită, pe care vorbitorul ţine să şi-o persifleze fără milă.nefericită, pe care vorbitorul ţine să şi-o persifleze fără milă.

Ex.:Ex.:

„„Voi sânteţi urmaşii Romei?”Voi sânteţi urmaşii Romei?” (M. Eminescu)(M. Eminescu) „„O, te-admir progenitură de origine romană.”O, te-admir progenitură de origine romană.” (M. Eminescu)(M. Eminescu)

SilepsăSilepsă

Figura de abatere gramaticală, care constă în Figura de abatere gramaticală, care constă în înlocuirea acordului gramatical cu unul logic între înlocuirea acordului gramatical cu unul logic între termenii propoziţiei.termenii propoziţiei.

Ex.:Ex.:

„„Un roiUn roi de albine de albine au zburatau zburat din tufarul acela.” din tufarul acela.”

(Gh. N. Dragomirescu)(Gh. N. Dragomirescu)

„„Toată Toată albinaalbina îşi apără căscioara şi hrana îşi apără căscioara şi hrana lorlor.” .”

(Gr. Ureche)(Gr. Ureche)

Silepsă oratoricăSilepsă oratorică Figură în care unul şi acelaşi cuvânt Figură în care unul şi acelaşi cuvânt

(substantiv, adjectiv, verb) este folosit, în (substantiv, adjectiv, verb) este folosit, în acelaşi enunţ, cu două sensuri: unul propriuacelaşi enunţ, cu două sensuri: unul propriu

şi altul figurat.şi altul figurat.

Ex.:Ex.:

„„Peşteră-ntunecată, azil al pocăinţei,Peşteră-ntunecată, azil al pocăinţei,

Unde-omeneşti Unde-omeneşti fumurifumuri ca ca fumurilefumurile pier.” pier.”

(Gr. Alexandrescu)(Gr. Alexandrescu)

„„Ce e Ce e val val ca ca valulvalul trece.” trece.” (M.Eminescu) (M.Eminescu)

SimbolSimbol Figură de stil prin care se exprimă o idee Figură de stil prin care se exprimă o idee

abstractă cu ajutorul numelui unui obiect care abstractă cu ajutorul numelui unui obiect care aparţine lumii fizice sau animale, pe baza unei aparţine lumii fizice sau animale, pe baza unei analogii uşor de sesizat: „analogii uşor de sesizat: „VulpeaVulpea”- s. al ”- s. al vicleniei; „câinele”-vicleniei; „câinele”- s. al fidelităţii; „ s. al fidelităţii; „drapeluldrapelul”- ”- s. al unei ţări etc.s. al unei ţări etc.

Ex.:Ex.:

„„Iară noi? Noi, epigonii?... Iară noi? Noi, epigonii?... Simţiri reci, Simţiri reci, harfe zdrobiteharfe zdrobite...”...”

(M.(M. EminescuEminescu))

SSiimplocmplocăă Figură care constă în împletire între anaforă şi Figură care constă în împletire între anaforă şi

epiforă, adică propoziţiepiforă, adică propoziţiileile (fraz (frazeleele) ori versu) ori versurilerile încep încep cu acelaşi cuvânt (grup de cuvinte), ca o anaforă, şi cu acelaşi cuvânt (grup de cuvinte), ca o anaforă, şi se termină cu ase termină cu altlt cuvânt (grup de cuvinte), ca o cuvânt (grup de cuvinte), ca o epiforă:x ...x / yepiforă:x ...x / y …y …y..

Ex.Ex.:: „„Vezi luminile urzindu-se, popoare de stele Vezi luminile urzindu-se, popoare de stele

apriaprinnzzâându-se şi alergndu-se şi alergâândnd pe căile fără urmă ale pe căile fără urmă ale infinitului şi infinitului şi n-auzi nimicn-auzi nimic..

VeziVezi munţii înălţându-se întunecimii de codri munţii înălţându-se întunecimii de codri crescând să-i învăluie şi crescând să-i învăluie şi n-auzi nimicn-auzi nimic.”.”

(A. Vlahuţă(A. Vlahuţă))

SinafieSinafie

Figură de stil care constă în întrebuinţarea Figură de stil care constă în întrebuinţarea repetată a aceleiaşi conjuncţii (copulative).repetată a aceleiaşi conjuncţii (copulative).

Ex.:Ex.:

„„......ŞiŞi de lună, şi de soare, de lună, şi de soare,

ŞiŞi de păsări călătoare; de păsări călătoare;

ŞiŞi de lună şi de stele, de lună şi de stele,

ŞiŞi de chipul dragei mele.” de chipul dragei mele.”

((M.M. Eminescu) Eminescu)

SinalefăSinalefă

Figură care constă în contopirea, în rostire, a Figură care constă în contopirea, în rostire, a vocalei de la sfârşitul unui cuvânt cu vocala de la vocalei de la sfârşitul unui cuvânt cu vocala de la începutul cuvântului următor. Prin contopire se începutul cuvântului următor. Prin contopire se ajunge, în general, la dispariţia uneia din cele două ajunge, în general, la dispariţia uneia din cele două vocale care se întâlnesc, dar S. se numeşte numai vocale care se întâlnesc, dar S. se numeşte numai contopirea prin dispariţia vocalei finale a primului contopirea prin dispariţia vocalei finale a primului cuvânt.cuvânt.

Ex.:Ex.:

„„Lună, tu, stăpâLună, tu, stăpân-a n-a mării...”mării...”

(M. Eminescu)(M. Eminescu)

SincopăSincopă

Figura care constă în contragerea unui Figura care constă în contragerea unui cuvânt prin eliminarea unei vocale sau chiar a cuvânt prin eliminarea unei vocale sau chiar a unei silabe din interiorul cuvântului.unei silabe din interiorul cuvântului.

Ex.:Ex.:

„„cel’lalt”, „dom’le”, „umer’le”, „tat’tău”.cel’lalt”, „dom’le”, „umer’le”, „tat’tău”.

SinecdocăSinecdocă (1)(1) Figură de substituţie, generată de principiul contiguităţii Figură de substituţie, generată de principiul contiguităţii

materiale prin care se denumeşte un obiect cu numele altuia materiale prin care se denumeşte un obiect cu numele altuia aflat într-un raport de „aflat într-un raport de „cuprindere”cuprindere” organică, cum ar fi organică, cum ar fi partea pentru întreg şi invers, specia pentru gen şi invers.partea pentru întreg şi invers, specia pentru gen şi invers.

Ex.:Ex.: Realizată prinRealizată prin:: - partea pentru întreg:- partea pentru întreg: „ „...Ca dovadă de ce...Ca dovadă de ce suflet suflet stă în stă în piepţiipiepţii unei unei rochii. ” rochii. ” (M. Eminescu(M. Eminescu)) - singularul pentru plural:- singularul pentru plural: „ „Boliac cânta Boliac cânta iobaguliobagul...” ...” (M. Eminescu)(M. Eminescu)

Sinecdocă Sinecdocă (2)(2)

- instrumentul în locul celui care îl foloseşte:- instrumentul în locul celui care îl foloseşte: „„Intrase sabia în ţară.”Intrase sabia în ţară.” (G. Coşbuc)(G. Coşbuc) - - întregul pentru parte:întregul pentru parte: „a bea un „a bea un vinvin bun”; bun”; - - genul pentru specie:genul pentru specie: „un „un muritormuritor fericit”; fericit”; - - materia pentru obiectul făcut din ea:materia pentru obiectul făcut din ea: „îmbrăcat „îmbrăcat în în

purpurăpurpură”;”; - însuşire în locul obiectului care o are:- însuşire în locul obiectului care o are: „„Ce nerăbdători şi ce plini de ei sunt tinerii de azi! Ce nerăbdători şi ce plini de ei sunt tinerii de azi!

Grozav de încrezuţi...Zboară fără să ne întrebe. Grozav de încrezuţi...Zboară fără să ne întrebe. -- -- Lasă, lasă – ar crede ei... bombănesc, foarte necăjite, Lasă, lasă – ar crede ei... bombănesc, foarte necăjite,

bărbile celebrebărbile celebre.” .” (A. Vlăhuţă)(A. Vlăhuţă)

SintezăSinteză

Vezi: Vezi: silepsa, zeugma.silepsa, zeugma.

Subiect psihologicSubiect psihologic Orice segment al propoziţiei sau frazei care, indiferent de Orice segment al propoziţiei sau frazei care, indiferent de

structură lexicală şi funcţie gramaticală, reprezentând structură lexicală şi funcţie gramaticală, reprezentând elementul cunoscut, atât vorbitorului cât şi interlocutorului, elementul cunoscut, atât vorbitorului cât şi interlocutorului, graţie contextului ori numai situaţiei. În unele condiţii, graţie contextului ori numai situaţiei. În unele condiţii, subiectul psihologic există în enunţ numai pentru vorbitor.subiectul psihologic există în enunţ numai pentru vorbitor.

Ex.:Ex.: „ „CopilulCopilul (subiect psihologic)(subiect psihologic) nostru se joacă în curte” nostru se joacă în curte” „„Copilul nostruCopilul nostru – subiect psihologic –– subiect psihologic – se joacă în curte.” se joacă în curte.” „ „Copilul nostru Copilul nostru se joacă se joacă – subiect psihologic --– subiect psihologic -- în curte.” în curte.” „ „Copilul nostruCopilul nostru se joacă se joacă în curte”în curte” – subiect psihologic.– subiect psihologic. „ „În curteÎn curte – subiect psihologic –– subiect psihologic – se joacă copilul nostru.” se joacă copilul nostru.”

Superlativ stilisticSuperlativ stilistic Figură de stil care constă în exprimarea superlativului pe Figură de stil care constă în exprimarea superlativului pe

calea substituirii construcţiei proprii – consacrate gramatical calea substituirii construcţiei proprii – consacrate gramatical – fie printr-un inedit lexical, fie, mai ales, prin construcţii – fie printr-un inedit lexical, fie, mai ales, prin construcţii străine ca structură de suprafaţă, dar apte ca structură de străine ca structură de suprafaţă, dar apte ca structură de adâncime să exprime ideea de superlativ.adâncime să exprime ideea de superlativ.

Ex.:Ex.: „„Copilul Copilul numai ochinumai ochi.”.” (I. L. Caragiale) (I. L. Caragiale)

„„Mă rog, Mă rog, foc de gerfoc de ger, era, ce să vă spun mai mult.”, era, ce să vă spun mai mult.” (I. Creangă)(I. Creangă) „„Văd poeţi ce-au scris o limbă ca Văd poeţi ce-au scris o limbă ca un fagure de miereun fagure de miere.”.” (M. Eminescu)(M. Eminescu) „„Când privesc zilele Când privesc zilele de-aurde-aur a scripturilor române, / a scripturilor române, / Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine.”Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine.”

(M. Eminescu)(M. Eminescu) „„Şi era Şi era un pui de gerun pui de ger în dimineaţa aceea…” în dimineaţa aceea…” (I. Creangă) (I. Creangă)

SuspensieSuspensie Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupând, la Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupând, la

un moment dat, enunţul, ţinteşte să aţâţe un moment dat, enunţul, ţinteşte să aţâţe curiozitatea interlocutorului (auditoriului) faţă de curiozitatea interlocutorului (auditoriului) faţă de ceea ce urmează; să-l ţină adesea în incertitudine, ceea ce urmează; să-l ţină adesea în incertitudine, pentru ca apoi, enunţul să se completeze cu altceva pentru ca apoi, enunţul să se completeze cu altceva decât s-ar fi aşteptat.decât s-ar fi aşteptat.

Ex.:Ex.: „ „Şi să gonesc într-o clipă toţi moldovenii afară!Şi să gonesc într-o clipă toţi moldovenii afară! Însă toţi! Toţi pân’la unul! Nici un om! Nici un picior.Însă toţi! Toţi pân’la unul! Nici un om! Nici un picior.

Numai pe Răzvan, el singur, l-aş lăsa Numai pe Răzvan, el singur, l-aş lăsa … … ca să-l ca să-l omoromor.”.” (B. P. Hasdeu) (B. P. Hasdeu)

TablouTablou Figură de compoziţie alcătuită din descrieri sugestive ale Figură de compoziţie alcătuită din descrieri sugestive ale

unor acţiuni, evenimente, fenomene naturale etc., încadrate în unor acţiuni, evenimente, fenomene naturale etc., încadrate în aceeaşi unitate spaţio-temporală.aceeaşi unitate spaţio-temporală.

Ex.:Ex.: „„Biserica stă tristă pe golul mal al mării – Biserica stă tristă pe golul mal al mării – O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat.Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat. Şi bârne, şi cadavre, şi semne-ale pierzăriiŞi bârne, şi cadavre, şi semne-ale pierzării Rămasere-n amestec prin mucedul nămol,Rămasere-n amestec prin mucedul nămol, Când apa se retrase lăsând iar câmpul gol.Când apa se retrase lăsând iar câmpul gol. Când trec corăbierii în dreptul ei, pe mareCând trec corăbierii în dreptul ei, pe mare. .

Fac cruce, şi cu vâsla bat apa mai grăbit…”Fac cruce, şi cu vâsla bat apa mai grăbit…” (G. Coşbuc)(G. Coşbuc)

Tautologie Tautologie (1)(1) Figură, în propoziţie şi frază, care constă în repetarea Figură, în propoziţie şi frază, care constă în repetarea

cuvântului subiect cu rol de nume predicativ sau oricărui cuvântului subiect cu rol de nume predicativ sau oricărui alt cuvânt ca termen al propriei sale determinări: alt cuvânt ca termen al propriei sale determinări: x este x x este x sau: sau: x regent x regent x regim x regim..

Ex.:Ex.: „„Crima nu e politică… Crima nu e politică… Crima e crimăCrima e crimă.” .”

(L. Rebreanu)(L. Rebreanu) „ „Şi în sfârşit, urmaşul lui Prometeu, el, omul.Şi în sfârşit, urmaşul lui Prometeu, el, omul. A prins şi A prins şi tainataina mare, mare, a tainelora tainelor, atomul.”, atomul.” (T. Arghezi)(T. Arghezi) „„PodvadaPodvada era era podvadăpodvadă … … MeremetulMeremetul era era meremetmeremet.”.” (Cam. Petrescu)(Cam. Petrescu)

Tautologie Tautologie (2)(2) „ „FemeiaFemeia tot tot femeiefemeie, zise Lăpuşneanul, zâmbind; , zise Lăpuşneanul, zâmbind;

în loc să se bucure, ea se sperie.”în loc să se bucure, ea se sperie.” (C. Negruzzi)(C. Negruzzi) „„Eu Eu îs bunîs bun cât cât îs bunîs bun, dar şi când m-o scoate , dar şi când m-o scoate

cineva din răbdări…”cineva din răbdări…” (I. Creangă (I. Creangă)) „ „De De glumeţglumeţ, , glumeţglumeţ era moş Nichifor, nu-i vorba.” era moş Nichifor, nu-i vorba.”

(I. Creangă)(I. Creangă) „„Nu-i Nu-i frumosfrumos ce-i ce-i frumosfrumos; e ; e frumosfrumos ce-mi place ce-mi place

mie.”mie.” (Folclor)(Folclor)

„ „Ţi-e Ţi-e scrisscris, ţi-e , ţi-e scris;scris; nu ţi-e nu ţi-e scrisscris, nu ţi-e , nu ţi-e scrisscris şi şi sănătate bună.” sănătate bună.” (I. Slavici)(I. Slavici)

Tautologie sinonimicăTautologie sinonimică Figură care constă în repetiţia sinonimică a Figură care constă în repetiţia sinonimică a

aceleiaşi noţiuni sau idei, adică un şir de două sau aceleiaşi noţiuni sau idei, adică un şir de două sau mai multe segmente sintactice (înmai multe segmente sintactice (în prpoziţie sau frază), prpoziţie sau frază), juxtapuse ori coordonate copulativ, care spun acelaşi lucru.juxtapuse ori coordonate copulativ, care spun acelaşi lucru.

Ex.:Ex.: „„Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frateEu ţi-s frate, tu mi-eşti frate În noi doi un suflet bate.”În noi doi un suflet bate.” (V. Alecsandri)(V. Alecsandri) „„O şterg de-acasă frumuşelO şterg de-acasă frumuşel Grivei cu mine, eu cu el.Grivei cu mine, eu cu el.”” (Şt. O. Iosif)(Şt. O. Iosif)

Tautologie gramaticalăTautologie gramaticală

Se numeşte repetarea cuvântului subiect cu Se numeşte repetarea cuvântului subiect cu funcţie de nume predicativ gramatical, însoţit funcţie de nume predicativ gramatical, însoţit însă în chip indispensabil de cel puţin un însă în chip indispensabil de cel puţin un determinant împreună cu care exprimă efectiv determinant împreună cu care exprimă efectiv predicatul logic al propoziţiei.predicatul logic al propoziţiei.

Ex.:Ex.:

„„CopilulCopilul nostru este nostru este copilulcopilul cel mai cel mai cuminte.”cuminte.”

TmezăTmeză

Despărţirea unei unităţi lexico-gramaticale Despărţirea unei unităţi lexico-gramaticale prin interpunerea unui cuvânt (unor cuvinte).prin interpunerea unui cuvânt (unor cuvinte).

Ex.:Ex.:

„„CCâând nu-şi aduc nd nu-şi aduc oamenii de semenii oamenii de semenii lor mai marilor mai mari aminte aminte..””

((T. ArgheziT. Arghezi))

TopografieTopografie Figură de compoziţie care constă în descrierea locului unde Figură de compoziţie care constă în descrierea locului unde

are loc o scenă ori se află un templu, un palat, un peisaj.are loc o scenă ori se află un templu, un palat, un peisaj. Ex.:Ex.: „„După ce ai ieşit de sub bolţile bazarului, ţi se năzare grădina cea După ce ai ieşit de sub bolţile bazarului, ţi se năzare grădina cea

mai uimitoare. mai uimitoare. Peste pajişti îşi întind ramurile copaci puternici, ca-n Peste pajişti îşi întind ramurile copaci puternici, ca-n epocile cele mai pline de vigoare de la începuturile lumii. Înaintezi de-a epocile cele mai pline de vigoare de la începuturile lumii. Înaintezi de-a lungul strlungul strâânselor canale, ocoleşti bazinele prinse în marmuri lucitoare… nselor canale, ocoleşti bazinele prinse în marmuri lucitoare… Pătrunzi în construcţiile de piatră roşie şi de marmură, printre colonade Pătrunzi în construcţiile de piatră roşie şi de marmură, printre colonade pe care le lasă deschise către exterior lipsa unui perete, ape care le lasă deschise către exterior lipsa unui perete, all porţii. Sunt porţii. Sunt hypostile, pe micile strade de marmură, făcute numai pentru odihnă, sunt hypostile, pe micile strade de marmură, făcute numai pentru odihnă, sunt încrustate motive decorative florale, făcute din pietre colorate, încrustate motive decorative florale, făcute din pietre colorate, aparţinaparţinâând varietăţilor preţioase. Pe peretele din fund al tronului înalt îşi nd varietăţilor preţioase. Pe peretele din fund al tronului înalt îşi desfac păunii cozile lor de nestemate. Pe alţi pereţi, în alte hale, curg desfac păunii cozile lor de nestemate. Pe alţi pereţi, în alte hale, curg rrââuleţe răcoroase de apă, care se scurg cu murmure dulce către grădini. uleţe răcoroase de apă, care se scurg cu murmure dulce către grădini. Parfumul, frăgezimea, splendoarea acestor locuri încParfumul, frăgezimea, splendoarea acestor locuri încâântă inima, care ntă inima, care cere clipecere clipeii să înt să întâârzie puţin.”rzie puţin.” (T. Vianu)(T. Vianu)

Zeugmă Zeugmă (1)(1) Vezi silepsă. Zeugma este o „figură de construcţie Vezi silepsă. Zeugma este o „figură de construcţie

prin subînţeles.” (Fantanier) definită de Quintilion ca prin subînţeles.” (Fantanier) definită de Quintilion ca figură prin care mai multe propoziţii sunt reunite în jurul figură prin care mai multe propoziţii sunt reunite în jurul unui singur predicat. Dicţionarele moderne o consideră unui singur predicat. Dicţionarele moderne o consideră fie sinonimă cu fie sinonimă cu silepsasilepsa (acordul logic), fie denumind (acordul logic), fie denumind orice construcţie care presupune relaţia unei părţi de orice construcţie care presupune relaţia unei părţi de propoziţie cu mai multe cuvinte deodată.propoziţie cu mai multe cuvinte deodată.

„ „Zeugma e „construcţia care constă în a nu repeta, într-Zeugma e „construcţia care constă în a nu repeta, într-un membru al frazei, un cuvânt sau un grup de cuvinte un membru al frazei, un cuvânt sau un grup de cuvinte exprimate, sub o formă identică sau analogă, într-o exprimate, sub o formă identică sau analogă, într-o propoziţie imediat învecinată, fără de care membrul propoziţie imediat învecinată, fără de care membrul incomplet ar fi neinteligibil”.”incomplet ar fi neinteligibil”.”

Zeugmă Zeugmă (2)(2)

Figură de stil prin care se unesc gramatical Figură de stil prin care se unesc gramatical două sau mai multe substantive cu un verb două sau mai multe substantive cu un verb sau cu un adjectiv care, logic, nu se referă sau cu un adjectiv care, logic, nu se referă decât la unul dintre cele două substantive.decât la unul dintre cele două substantive.

E rezultatul ce apare în urma suprimării unor E rezultatul ce apare în urma suprimării unor unităţi sintactice reclamante, celelalte unităţi unităţi sintactice reclamante, celelalte unităţi ale propoziţiei fiind combinate aberant din ale propoziţiei fiind combinate aberant din punct de vedere a normei gramaticale.punct de vedere a normei gramaticale.

ZicalăZicală

Construcţie figurată, cu structură intermediară Construcţie figurată, cu structură intermediară între locuţiune şi proverb, care se integrează într-un între locuţiune şi proverb, care se integrează într-un enunţ sau context mai larg, cu scopul de a rezuma enunţ sau context mai larg, cu scopul de a rezuma plastic conţinutul celor enunţate sau de a sugera plastic conţinutul celor enunţate sau de a sugera chiar mesajul enunţului.chiar mesajul enunţului.

Ex.:Ex.:

„„Brânză bună în burduf de câine”. „La aşa cap, aşa Brânză bună în burduf de câine”. „La aşa cap, aşa căciulă.” căciulă.”

„ „Nici lupul de bălaie, nici bălaia de lup.”Nici lupul de bălaie, nici bălaia de lup.” „ „Na, na, na, măria ta! Parcă astă grijă am eu acum? Na, na, na, măria ta! Parcă astă grijă am eu acum?

Vorba ceea: Nu-i Tanda, ci-i Manda; nu-i tei-belei, ci-i lei-Vorba ceea: Nu-i Tanda, ci-i Manda; nu-i tei-belei, ci-i lei-tei... de curmei.”tei... de curmei.” (I. Creangă)(I. Creangă)