HERNIA INGHINALA

Rolul nursing-ului in prevenirea bolii

Asistenta medicala are un rol important in prevenirea acestei boli, are obligatia de a sfatui pacientul sa nu amane interventia chirurgicala de a-I explica riscurile si complicatiile la care se expune amanand interventia si faptaul ca daca interventia se face in starea precoce a bolii vindecarea se va produce intr-un timp mai scurt si fara recidive. Numarul mare de cazuri de hernie inghinala, unele dintre cele mai intalnite afectiuni ale peretelui abdominal (una la 14 locuitori) care apare la toate varstele. Hernia cu sediul inghinal este cea mai frecventa, reprezentand 80% din totalul localizarilor, iar in ceea ce priveste sexual, ea apare mai frecvent la barbati si in special la varsta adulta si la batrani. Prin hernia inghinala se intelege iesirea totala sau partiala a anselor intestinale si /sau a epiploonului ,printr-un orificiu (preexistent sau creat de impulsul pe care il exercita acestea asupra peretelui abdominal inghinal) cu pastrarea integritatii invelisului cutanat. Cauzele declansarii herniei inghinale sunt de doua feluri :- Cauze predispozante ,din care fac parte factori ereditari (zone slab anatomice: fosele inghinale,

inelul femoral,inelul ombilical ).- Factori dobanditi (slabirea peretelui abdominal prin denutritie, casexie, anemie, boli de

collagen, boli hipoxiante, restrictii alimentare, sarcini repetate, interventiile chirurgicale anterioare in zonele limitrofe, regiuni inghinale).

- Factori functionali care actioneaza prin stricarea echilibrului dintre presa abdominala si presiunea intraabdominala.

- Cause determinante: principal fiind efortul fizic. Daca totusi pacientul nu a fost educat si nu a stiut sa evite formarea herniei inghinale ,el trebuie educat cum sa se ingrijeasca dupa interventia chirurgicala pentru a evita eventualele recidive. Pacientul este educat ca dupa externare sa evite efortul fizic si oboseala timp de trei luni ,sa se alimenteze conform regimului prescris cu alimente neflatulente ,usor digerabile si multe lichide pentru evitarea constipatiei deoarece aceasta poate exercita o presiune asupra plagii operatorii si provoca o vindecare defectuoasa sau o recidiva.Anatomia si fiziologia aparatului respectiv

Anatomia muschilor abdomenului Peretele abdominal este constituit din musculature abdominala , acoperita de jascia superficial a abdomenului , de un strat mai mult sau mai putin intins de tesut celulo-adipos si de piele. Muschii abdomenului sunt reuniti intr-un sistem ce realizeaza o veritabila arhitectura functionala si care asigura cel mai inalt grad de eficacitate.

Muschii care circumscriu pretele abdominal pot fi impartiti in cinci grupuri:- Anterior – format din muschiul drept abdominal si piramidal- Lateral - format din cei trei muschi lati: oblicul extern, oblicul intern si

transversul abdominal - Posterior- compus din muschiul patratul lombar si proasul mare si proasul mic. Muschiul drept abdominal Este continut intr-o teaca in interiorul careia se mai afla muschiul piramidal ,vasele epigastrice care se anastomozeaza cu vasele toracice interne si portiunile terminale ale nervilor intercostali.Este inervat de nervii intercostali VII-XII, precum si de nervii iliohipogastric si ilioinghinali.Muschiul piramidal

Este un muschi unic ,triunghiular, cu baza la pubis si varful spre linia alba ,aplicat pe muschiul drept abdominal in partea sa anterioara si inferioara ,de fiecare parte a liniei mediane ,inervatia lui este identical cu a muschiului drept abdominal.Muschiul oblic extern Este cel mai superficial sic el mai intins dintre muschii laterali ai abdomenului ,directia fibrelor sale continuand-o pe cea a intercostalilor externi si este inervat de nervii iliohipogastric ,ilioinghinali si intercostali inferiori.

Muschiul oblic intern Este situate sub muschiul oblic extern. Fibrele sale ,asemanatoare celor ale muschilor intercostali interni sunt orientate oblic in sus si inainte ,invers fata de cele ale oblicului exte

Muschiul transvers-abdominal Este un muschi lat, situate profund fata de oblicul intern, fiind compus dintr-o parte muscular si doua parti aponevrotice (anterioara si posterioara)

Muschiul patrat al lombelor Are o forma patrulatera ,se intinde intre coasta a XII-a si creasta iliaca a coxalului .Participa la formarea peretelui posterior al abdomenului si corespund planului muschilor subcostali si transvers al sternului.

Muschiul psoas Este un muschi mare ,voluminous si fusiform, prezinta un plan superficial si altul profund, intre cele doua planuri situandu-se planul lombar. Fiecare muschi lat abdominal este format dintr-o portiune muscular, continuata anterior cu cate o aponevroza. Aponevroza este un tendon, aplatizat, dens, format din tesut colagen foarte puternic, ale caror fibre sunt usor evidentiabile.Muschii si aponevrozele sunt inveliti in fascii, care reprezinta condensari ale tesutului conjunctiv.

Vascularizatia peretelui antero-lateral Peretele antero-lateral al abdomenului este irigat de doua grupuri de artere:- Un grup continua seria arterelor segmentare ale trunchiului (ultimele artere intercostale si

arterele lombare), care se distribuie partilor posterioare si laterale ale peretelui abdominal;

- Al doilea grup- artera epigastrica superioara, artera epigastrica inferioara, artera circumflexa iliaca profunda, artera epigastrica superficiala si artera circumflexa iliaca superficial are traiectul longitudinal si iriga partea anterioara a abdomenului.

Sangele venos al peretelui abdominal in sistemul can.superior ,ca. inferior si posterior de urmatoarele vene: epigastrice superioare, epigastrice inferioare , epigastrice superficiale, circumflexe iliace profunde ,circumflexe iliace superficiale ,lombare, intercostale, paraombilicale si venele parte accesorii.Canalul inghinal Se prezinta ca un traiect in peretele abdominal si este locul prin care se exteriorizeaza herniile inghinale. Directia sa este oblica ,de sus in jos si din afara inauntru, deasupra arcadei inghinale. Are un orificiu intern,unul extern si patru pereti: anterior si posterior; superior si inferior de asemenea si un continut format din cordonul spermatic la barbat (ce include canalul diferent si vasele aferente si eferente ale testiculului ) si din ligamentul rotund la femeie.- orificiul extern este superficial si se afla situate in aponevroza oblicului mare,deasupra spinei

pubelui.P rin acest orificiu cordonul spermatic se exteriorizeaza din canalul inghinal coborand in huria scrotala. Orificiul poate fi palpat la nivelul radacinii scrotului, are margini taioase, aponevrotice si in mod normal permite introducerea pulpei degetului examinator in canal.

- Orificiul intern este tapetat de peritoneul parietal abdominal si corespunde fosei inghinale externe. In acesata regiune ,peritoneul prezinta trei depresiuni(incepand de la linia mediana spre lateral) denumite si fose inghinale.Ele sunt delimitate de uraca, rest al alantoidei, de cordonul arterei ombilicale si de artera epigastrica.

Fosa inghinala externa se afla in afara arterei epigastrice si este locul prin care in marea majoritate a herniilor sacului herniar ,patrunde in canalul inghinal.Fosa mijlocie se afla medial intre artera epigastrica si cordonul arterei ombilicale, iar fosa inghinala interna intre cordonul arterei ombilicale si uraca.Peretele anterior este format de: piele, tesut celulo-adipos subcutanat, fascia de invelis a oblicului extern si aponevroza oblicului extern,aceasta din urma constituind elemental esential al peretelui anterior. Uneori in partea cea mai laterala contribuie la formarea acestui perete si fasciculele cele mai inferioare ale muschilor transvers si oblic intern, cand acesti muschi sunt foarte dezvoltati.Peretele posterior este reprezentat de fascia transversalis intarita lateral de ligamentul interforecular al lui Hesselbach si medial, in sens antero-posterior , de ligamentul reflex al lui Colles ,tendonul conjunct al lui Marton si Thomas si ligamentul lui Heule.La formarea peretelui posterior mai participa si tesutul cellular preperitoneal si peritoneul parietal ce captuseste fata posterioara a peretelui abdominal anterior.Peretele superior al canalului inghinal este format lateral de marginile inferioare ale muschilor oblic intern si transvers al abdomenului , iar medial de tendonul conjunct al lui Marton si Thomas, care rezulta din alipirea acestor margini sau de flax inghinale. Peretele inferior al canalului inghinal este reprezentat de jgheabul inghinal, pe care sta culcat, ca intr-un hamac, funiculul spermatic la barbat, respective ligamentul rotund al uterului la femeie.Tratament

Hernia se trateaza numai chirurgical. Tratamentul trebuie aplicat cat mai curand de la aparitia herniei pentru a se evita strangularea care da complicatii grave sau chiar mortale. Se face asa-numita cura operatorie a herniei. Operatia consta in incizie, gasirea sacului herniar, introducerea organelor herniate in abdomen (daca ele se gasesc in sacul herniar), rezecarea sacului herniar, sutura acestui sac la baza. Apoi pentru inghiderea locului pe unde s-a introdus hernia, cu scopul de a se evita aparitia unei noi hernia, se reface peretele abdominal (inghinal) prin care s-a proddus hernia Exista nenumarate procedee pentru refacerea peretelui canalului inghinal:

a) sutura tendonului conjunct la arcada crurala, inapoia cordonului spermatic (retrofunicular); procedeul Bassini;

b) sutura acestor elemente inaintea cordonului spermatic (prefunicular); procedeul Forgue.Aceasta varianta este mult mai rar folosita decat cea anterioara.

l) Profilaxie La externare atat medical cat si asistenta vor furniza pacientului datele necesare pentru a preveni reaparitia herniei inghinale si mai ales educatia sanitara a bolnavului. Dupa externare bolnavul va trebui sa evite eforturile fizice, constipatia si ortostatismul prelungit pe o perioada de cel putin doua luni. La bolnavii varstnici , la care conformatia peretelui abdominal este slabita se va avea in vedere evitarea complicatiilor pulmonare ce presupun accese de tuse suparatoare. Constipatia va fi prevenita printr-o alimentatie bogata in lichide. Bolnavii predispusi la aparitia de hernie vor fi educati sa evite efortul de ridicare a unor greutati mari si ortostatismul prelungit. Educatia sanitara a bolnavului cu hernie inghinala are o importanta deosebita la externarea acestuia deoarece previne aparitia de recidive urmate de complicatia acestora sau de aparitia altor zone herniare.

Prezentare caz nr.1

1. Culegerea datelorNume: RPrenume: MNationalitate: RomanaData nasterii: 02.07.1963Religia: OrtodoxaVarsta: 48 aniDomiciliu: str. Plevnei, nr.55, TulceaOcupatie: sondorConditii sociale: bune, casatorit,1 copil

2. Interpretarea datelorDate stabile:- sex masculin

- Grupa sanguina A II- RH negativ- Inaltime 1,70 m- Greutate 80 kg

Date mobile: T.A. – 130/80 mmHg Diureza- 1100 ml/zi P – 80b/min Scaun – 1-2 scaune/zi R – 18 R/min T – 36,7 C Vaz – bun Auz – bun

Antecedente heredo-colaterale: mama cardiac, tata decedat. Antecedente personale: in copilarie a avut varicela, rujeola, neaga boli transmisibile.

1. Motivele internarii: durere in regiunea inghinala dreapta exacerbata de efort fizic si ortostatism prelungit, formatiune tumorala in regiunea inghinala dreapta.

2. Istoricul bolii: boala debuteaza cu dureri in regiunea inghinala dreapta exacerbata de efort fizic si ortostatism prelungit, anxietate, insomnia.

3. Diagnostic de internare: hernie inghinala dreaptaProblemele pacientului: - insomnie

- Anxietate- Apetit scazut- Nelinistit, oboist- Dureri puternice in regiunea inghinala dreapta care cedeaza cand

pacientul se aseaza in pozitie de decubit dorsal.

Examen fizic

Sistem neuro-muscular: pacientul este bine orientat temporo-spatial, cu echilibru pastrat ,tonus muscular normal.Sistem respirator: 18 respiratii/min, toracele este simetric, nu prezinta tuse, dispnee, tipul respiratiei este costal inferior.Sistem cardio-vascular: puls regulat, bine batut, frecventa pulsului este de 80 batai/min, TA- 130/80mmHg Sistem digestiv: greutatea la internare 80kg, inaltime1,70m. Cantitatea de lichide consumate este de 1500-2000 ml/24h, iar cantitatea de lichide eliminate de 1500-1800 ml/24h. Regimul alimentar este normal, apetitul usor alterat, frecventa scaunelor 1-2/ 24h, nu prezinta greturi sau balonari. Abdomenul este normal, nu prezinta constipatie sau diaree. Ficatul si splina sunt in limite normale. Tegumente si mucoase: normal colorate, nu prezinta edeme la nivelul membrelor inferioare.Sistem emotional: pacientul este agitat, nu cunoaste interventia chirurgicala, modul de tratament, ca urmare este nelinistit si anxios. Sistem neuro-psihic: ROT normale, orientat temporo-spatial.Interpretarea datelor:

Nevoi dependente:1. Nevoia de a evita pericolele: alterarea confortului datorita formatiunii tumorale din

regiunea inghinala dreapta manifestata prin durere; anxietate moderata datorita faptului ca urmeaza interventia chirurgicala, manifestata prin neliniste.

2. Nevoia de a se misca: dificultate in a se deplasa datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin mers nesigur, pozitie antalgica

3. Nevoia de a-si proteja tegumentele: dificultate in a face ingrijirile de igiena datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin igiena deficitara.

4. Nevoia de a dormi ,a se odihni: perturbarea somnului datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin insomnie, oboseala in timpul zilei.

5. Nevoia de a invata: lipsa de cunostinte in legatura cu pregatirea preoperatorie, procedura chirurgicala, procedurilesi urmarile postoperatorii manifestata prin cerere de informatii.

Prima zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

1.de a evita pericolele

Alterarea confortului datorata formatiunii tumorale din regiunea inghinala dreapta manifestata prin durere.

Pacientul sa prezinte diminuarea durerii.

Instalez pacientul intr-un salon cu un climat optim, ii recomand repaos la pat si sa adopte o pozitie antalgica; monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in F.O.; evaluez caracteristicile durerii si administrez medicatia antialgica si antispastica prescrisa de medic si observ efectul acesteia (algifen 1g/8h,no-spa 1g/8h), pregatesc pacientul pentru examen EKG si radiografie pulmonara, pregatesc pacientul si materialele necesare recoltarii sangelui pentru bilantul preoperator.

Durerea s-a diminuat dupa administrarea medicatiei

Anxietatea moderata datorata faptului ca urmeaza sa I se efectueze interventia chirurgicala manifestata prin neliniste

Pacientul sa-si exprime sentimentele de neliniste inaintea interventiei chirurgicale

Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu, identific impreuna cu pacientul cauza anxietatii, durerea, anestezia, manifest intelegere empatica si incurajez pacientul, furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate.

In urma interventiilor acordate anxietatea a diminuat.

2.de a se misca

Dificultate in a se deplasa datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin mers nesigur, pozitie antalgica.

Pacientul sa se deplaseze cu usurinta sis a aiba o postura adecvata.

Insotesc pacientul la examenele paraclinice, sfatuiesc pacientul sa se deplaseze incet si sprijinit pentru a nu amplifica durerea; sa faca exercitii pasive si sa schimbe pozitia la fiecare doua ore.

Pacientul se deplaseaza incet dar fara ajutor

NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

3.de a-si proteja tegumentele

Dificultate in a face ingrijirile de igiena datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin igiena superficiala.

Pacientul sa poata face ingrijirile de igiena

Evaluez cu pacientul ce masuri de igiena poate indeplini si la care necesita ajutor; asist pacientul sa-si faca igiena corporala si apoi sa se imbrace; mentin interventiile si in zilele urmatoare in functie de necesitatile pacientului

Pacientul are tegumente si mucoase curate.

4.de a dormi, de a se odihni

Perturbarea somnului datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin insomnia, oboseala in timpul zilei.

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.

Inlatur stimuli auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul pacientului; administrez medicatia prescrisa de medic: fenobarbital 1f i.m. la ora 22:00 si observ efectul medicatiei asupra organismului pacientului.

Somn medicamentos

5.de a invata

Lipsa de cunostinte in legatura cu pregatirea preoperatorie, procedura chirurgicala, procedurile postoperatorii

Pacientul sa fie informat despre procedurile pre si post-operatorii, procedura chirurgicala

Explorez nivelul de cunostinte al pacientului; clarific cu pacientul conceptiile eronate; informez si explic diferitele procedure si scopul acestora; incurajez pacientul sa-si exprime eventualele nelamuriri.

Pacientul a inteles explicatiile si este putin mai linistit.

6.de a manca, a bea

Apetit scazut manifestat prin inapetenta din cauza durerii din regiunea inghinala dreapta, a insomniei si anxietatii.

Pacientul este informat ca nu mai are voie sa manance dupa ora 18:00.

Informez pacientul asupra regimului dinaintea interventiei chirurgicale; efectuez clisma evacuatorie pentru degajarea presiunii abdomenului asupra tumorii inghinale; regim igieno-dietetic.

Pacientul a colaborat si nu a mai mancat dupa ora 18:00.

A II-a zi de spitalizareNEVOIA DIAGNOSTIC DE

NURSINGOBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

1.de a se misca

Dificultate in a se deplasa, mers nesigur, pozitie antalgica.

Pacientul sa se deplaseze cu usurinta si postura adecvata.

Sfatuiesc pacientul sa faca exercitii pasive pana la deplasarea lui sala preoperatorie.

Pacientul colaboreaza si este mai linistit.

2.de a evita pericolele

Alterarea confortului datorita durerii.

Pacientul este intrebat daca durerea este la fel de vie ca pana la internare sau s-a diminuat in urma tratamentului

Pacientul este sfatuit de echipa de ingrijire sa fie linistit si este incurajat sa fie optimist si ca interventia chirurgicala se va desfasura fara problem.

Pacientul este linistit, constient si colaboreaza foarte bine.

3.de a-si proteja tegumentele

Dificultate in a face ingrijirile de igiena preoperatorii

Pacientul sa poata face ingrijirile de igiena necesare.

Ajut pacientul sa faca ingrijirile de igiena preoperatorii, il ajut la igiena corporala, epilez zona interventiei chirurgicala, il ajut sa se imbrace cu camasa pentru a fi deplasat in sala de operatie; insotesc pacientul la sala de operatie daca este nevoie si-l predau echipei de specialitate.

Pacientul are tegumente si mucoase curate.

4.de a se misca

Sensibilitate si reflexe diminuate cauzate de interventia chirurgicala; incapacitate de a se misca datorita interventiei chirurgicale manifestata prin sensibilitate si reflexe diminuate.

Pacientul sa-si recapete sensibilitatea si reflexele (cornean, de deglutitie, faringian)

Se efectueaza transportul silentios, fara zdruncinaturi de la sala de operatie la salonul din serviciul ATI si se asigura pozitia de decubit dorsal, fara perna, cu capul intors intr-o parte; salonul va fi aerisit, cu temperature optima cuprinsa intre 18-20 C; se va asigura aparat de oxigen si de aspiratie daca este cazul; supraveghez aspectul general al pacientului, coloratia pielii pentru a sesiza paloarea sau cianoza.

A III-a zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

5.de a dormi, a se odihni

Incapacitateade a-si satisface nevoia de a se odihni datorata durerii de la nivelul plagii operatorii manifestata prin insomnia.

Pacientul sa prezinte somn corespunzator calitativ si cantitativ.

Asigur un mediu de calm si siguranta, salon linistit si foarte bine aerisit; asigur confortul pacientului prin atenuarea durerii, asigurarea unei bune igiene corporale, asigurarea lenjeriei de pat curate si uscata; sfatuiesc pacientul sa-si goleasca vezica urinara inainte de culcare; ii explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului si necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul si oduhna (oboseala, stresul, cafeaua, alcoolul) administrez la indicatia medicului fenobarbital 1f im la ora 22 si observ efectul medicamentos asupra organismului pacientului.; coloratia unghiilor, starea extremitatilor, starea mucoaselor, starea de calm sau agitatie; urmaresc ritmul perfuziei si verific pozitia acului branulei in vena; linistesc bolnavul pana la trezirea lui definitive dupa anestezie, ii explic in ce sectie suntem si ca apoi vom pleca pe sectia chirurgie dup ace va avea acceptul medicului anestezist.

Pacientul prezinta treziri frecvente datorate durerii.

Pacientul sa fie linistit, sa aiba coloratie normal a tegumentelor si mucoaselor sis a se trezeasca din anestezie linistit si calm.

NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

1.de a manca, a bea

Alterarea eliminarii intestinale datorata interventiei chirurgicale manifestata prin diminuarea peristaltismului intestinal

Pacientul sa prezinte eliminare urinara si transit intestinal normal.

Urmaresc functiile vegetative ale pacientului:diureza si scaunul; urmaresc daca prima mictiune apare in primele 6-8 ore de la interventia chirurgicala; pana la ridicarea din pat deserves pacientul cu urinarul la pat; urmaresc aspectul si cantitatea de urina emisa in 24 ore; dupa perioada de pareza intestinala postoperatorie observ daca pacientul incepe sa emita gaze,acesta fiind primul semn ca peristaltismul intestinal s-a restabilit; la indicatia medicului se trece la regim hidric cu ceai neindulcit, supa strecurata de legume, apa plata aproximativ 1000 ml.

Prima mictiune apare la 6 ore dupa interventia chirurgicala; diureza 1300ml, urina normocroma; apare primul scaun de consistent pastoasa in cantitate de 200g.Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.

2.de a se misca

Discomfort abdominal datorat interventiei chirurgicale manifestat prin dureri la nivelul plagii operatorii.

Pacientul sa prezinte diminuarea durerii sis a se poata imobiliza cu ajutorul asistentei sau fara.

Incurajez pacientul sa faca exercitii de mobilizare pasive in pat pana la indicatia medicului de a se ridica in pozitie semisezanda la marginea patului si apoi in ortostatism; incurajez pacientul sa spuna daca are dureri in descrierea lor sis a sesizeze momentul de remisie sau exacerbare; urmaresc durerea, localizarea si intensitatea precum si starea de tensiune a peretelui abdominal; asigur confortul pacientului prin asezarea intr-o pozitie care sa nu deranjeze operatia; invat pacientul sa-si comprime cu palma plaga operatorie atunci cand tuseste sau isi schimba pozitia in pat; sa-si sustina locul inciziei chirurgicale in timpul exercitiilor

Dureri acute la nivelul plagiiDurerea se diminueaza dupa administrare de algifen 1f im.Pacientul prezinta dureri moderate.Pansament curat fara secretiiPlaga operatorie cu evolutie buna spre cicatrizare; Se extrag firele de sutura.

NEVOIA DIAGNOSTIC

DE NURSINGOBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

Respiratorii sau la ridicarea din pat, administrarea medicatiei antialgica si antispastica prescrisa de medic si observ efectul medicatiei asupra organismului; Efectuez toaleta plagii cu solutie de apa oxigenata si betadina si aplic pansament steril; urmaresc ca pansamentul sa se mentina curat si uscat si dupa exercitiile fizice.

3.de a invata

Cunostinte insuficiente referitor la perioada de convalescenta datorata lipsei surselor de informare manifestata prin cerere de informatii.

Pacientul sa acumuleze cunostinte suficiente cu privire la perioada de convalescent.

Completez cunostintele pacientului; stabilesc impreuna cu pacientul obiectivele educationale dandu-i informatii pertinente; sfatuiesc pacientul sa evite efortul fizic cel putin 6 luni pentru evitarea aparitiei complicatiilor; sa se prezinte la control la 30 zile de la externare; sfatuiesc pacientul sa poarte lenjerie de corp curata si il sfatuiesc sa aiba grija de pansament pentru ca acesta sa nu se dezlipeasca; pentru schimbarea pansamentului sa se prezinte la sala de pansament.

Pacientul a receptionat corect informatiile transmise.

Scopul lucrării este de optimizare a mijloacelor kinetice de profilaxie şi tratament în hernie inghinala.

Obiectivele cercetării-să stabilească care sunt exerciţiile optime din cadrul programului kinetic aplicat în conformitate cu starea pacientului (evolutivă, contextul etiopatogenic)-să stabilească indicaţiile şi contraindicaţiile aplicării programului kinetic în cadrul asistenţei medicale complexe (medicamentoase, fizicale, kinetice) a pacientului-să stabilească numărul optim al şedinţelor de program recuperator-să stabilească perioada optimă de aplicare a terapiei în urma căreia se obţine ameliorarea simptomatologiei clinice la persoanelel cu hernie inghinala; -să alcătuiască programul kinetic pe care pacientul va trebui să-l urmeze la domiciliu în condiţiile desfăşurării unui regim relativ normal de viaţă şi muncă.

Sarcinile cercetăriiStudiul bibliografic privind relaţia dintre cauzele apariţiei hernie inghinale;Studierea referinţelor legate de metodologia cercetării în activităţile de recuperare a hernie inghinala , fiind reţinute instrumentele de evaluare care se pretează a fi utilizate în programele kinetice;

Ipoteze1. Lucrarea îsi propune să demonstreze că programul kinetic profilactic propus contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii la pacientii cu hernie inghinala.2. Evaluarea completă clinică a persoanelor cu hernia inghinala , în contextul aprecierii statusului clinic şi funcţional general al pacientului, contribuie la recuperarea mai eficientă a pacientului

Metodele de cercetare folosite:Pentru realizarea sarcinilor cercetării au fost folosite următoarele metode ştiinţifice de cercetare:1. Analiza literaturii de specialitate2. Metoda observaţiei3. Observaţia pedagogică4. Ancheta

Analiza literaturii de specialitatePentru fundamentarea ştiinţifică a temei, am considerat necesară studierea literaturii de

specialitate care tratează acest subiect. Autorii studiaţi au tratat în lucrările si studiile lor probleme legate de osteoporoză şi efectele acestei afecţiuni asupra organismului uman.

Studierea bibliografiei ştiinţifico-metodice a fost o activitate care ne-a însoţit în permanenţă pe întreg parcursul cercetării, atât în etapa pregătitoare, ca suport pentru demararea în bune condiţii şi într-o direcţie corespunzătoare a acesteia, cât şi mai ales, atunci când materialul adunat a trebuit analizat şi concluzionat.

Documentele pe care le-am studiat, elaborate de autori români şi străini, clasificate după criterii bibliografice, au fost împărţite în documente ştiinţifice primare, dintre care enumerăm: manualele, îndrumarele, monografiile, rapoartele ştiinţifice, periodicele (reviste şi ziare), lucrările

prezentate la manifestări ştiinţifice, culegeri de comunicări ştiinţifice, disertaţii şi documente ştiinţifice secundare şi anume: studiile de sinteză, revistele de referate, indexurile (de nume, de autori de subiecte), cataloagele (tematice, pe subiecte), bibliografiile, dicţionarele (explicative, de termeni literari sau de specialitate).

În afară de modalităţile tradiţionale de documentare, pentru a îmbogăţi lista materialelor ştiinţifico-metodice, am utilizat computerul, prin reţeaua internet, care ne-a pus la dispoziţie o serie de lucrări de ultimă oră legate de subiectul cercetat.

Metoda observaţieiEste una dintre cele mai vechi metode de cercetare, folosită nu numai în foarte multe

domenii de cercetare. Este frecvent utilizată deoarece este cel mai uşor de aplicat din punct de vedere tehnic şi nu necesită o aparatură sofisticată.

În cazul cercetării noastre observaţia constă în urmărirea atentă intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări ale persoanelor cu osteoporoză, ca şi a contextului situaţional unde acesta se produce, în scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale manifestării acestei afecţiuni.

Cuvântul „observaţie" semnifică tocmai constatarea exactă a unui fenomen, fapt, cu ajutorul unor mijloace de investigaţie şi apoi studierea aprofundată a acestei constatări. Observatorul este doar un „fotograf al faptului, iar observaţia trebuie să redea exact natura faptului, fenomenului.Condiţiile unei bune observaţii

Există o serie de exigenţe care trebuie avute în vedere, pentru ca observaţia să se caracterizeze prin eficienţă şi obiectivitate:

a) stabilirea precisă, clară a scopului urmărit. Este necesar ca observaţia să se realizeze pe baza unui plan dinainte stabilit, în care să se menţioneze obiectivul urmărit, aspectul, latura sau comportamentul vizat;b) selectarea formelor, care vor fi utilizate, a condiţiilor şi mijloacelor necesare. Vor fi precizate cu claritate tipurile de observaţii folosite şi condiţiile de loc, timp, durată, de înregistrare a manifestărilor subiectului, aparatura folosită pentru înregistrare, elaborarea unui plan riguros al observaţiei;c) notarea imediată a observaţiilor. Pentru a se evita omisiunile sau distorsiunile este foarte important ca observaţiile să se noteze dacă este posibil chiar în timpul activităţii, dacă nu, imediat după încheierea activităţii;d) necesitatea discreţiei - în sensul că subiectul nu trebuie să-şi dea seama că este observat şi ce aspecte sunt vizate;e) să fie sistematică - urmărind fenomenul propus în planul iniţial, în pofida tentaţiei de a-şi îndrepta atenţia asupra unor aspecte mai spectaculoase;f) să fie veridică - înregistrându-se doar faptele observate şi nu supoziţiile observatorului, părerile, comentariile acestuia. Este foarte importantă constatarea tendinţei observatorului de a deforma faptele în funcţie de orizonturile, dispoziţiile mentale în care se află acesta în momentul efectuării observaţiei. Aşteptările şi anticipările observatorului induc rezultate în conformitate cu acestea.

Cercetările au demonstrat că anticipările „profetului" cresc probabilitatea ca evenimentul anticipat să se şi producă (Masling, 1959) datele reţinute să permită un minimum de cuantificare şi prelucrare statistico-matematică;h) efectuarea unui număr optim de observaţii în condiţii cât mai variate;i) posibilitatea repetării observaţiei pentru evidenţierea semnificativului, esenţialului.Avantajele observaţiei

Este vorba în primul rând de uşurinţa aplicării, economicitatea mijloacelor materiale necesare efectuării cercetării, naturaleţea şi autenticitatea fenomenelor relevante. Observaţia permite surprinderea manifestărilor comportamentale fireşti ale individului în condiţii obişnuite de viaţă. Oferă date de ordin calitativ.Dezavantajele observaţiei

Observatorul trebuie să aştepte uneori mult timp până se produce fenomenul vizat, fără a putea interveni în nici un fel. La aceasta se adaugă imposibilitatea de a izola şi controla variabilele. Mai mult decât atât, prezenţa observatorului poate determina intrarea în funcţiune a mecanismelor de apărare ale subiecţilor care modifică situaţia globală a câmpului social sau a comportamentelor celor observaţi, chiar fenomenul studiat pe ansamblu.

Metoda anchetei.În domeniul educaţiei, ancheta este considerată ca având o funcţie de acţiune, informaţiile

furnizate pregătind o decizie sau aducând elemente necesare pentru formularea unor concluzii. Fiind definită, ancheta reprezintă "un studiu extensiv destinat să cuprindă mai ales sub formă statistică, frecvenţa unor însuşiri sau variabile caracteristice (interese, opţiuni, aptitudini, opinii) la nivelul unor populaţii" (Gugiuman A. şi colab., 1993).

În lucrarea de faţă am folosit această metodă pentru a obţine într-un timp scurt un volum mare de informaţii privind patologia aparatului locomotor şi aparitiei osteoporozei.

Metodele de anchetă sunt folosite în scopul culegerii de date prin intermediul tehnicii de întrebare-răspuns. Ele presupun o bună fundamentare metodologică şi anume: stabilirea condiţiilor de folosire, alegerea eşantioanelor, aplicarea tehnicii chestionarului.

Metoda observaţiei pedagogice.Observaţia este contemplarea intenţionată a unui obiect, document, fenomen sau proces.

Cunoaşterea ştiinţifică a unei realităţi prin contemplare intenţionată şi metodică este condiţionată de prelucrarea prin raţiune a datelor obţinute.

Observaţia trebuie să fie obiectivă, continuă şi sistematică. Datele obţinute se înregistrează, se clasifică, se prelucrează şi formează concluzii.

Evaluare finalaPacientul R.M. s-a internat pe sectia chirurgie a S.J.U. Tulcea prezentand durere in zona inghinala dreapta exacerbata de efort si ortostatism prelungit; anxietate. In urma examenului clinic general, a investigatiilor si tratamentului de specialitate se constata in regiunea inghinala dreapta o formatiune tumorala de consistent elastic, reductibila in clinostatism cu diametrul de 3 cm. Este diagnosticat cu hernie inghinala dreapta si i se recomanda interventie chirurgicale. Se recomanda efectuarea explorarilor paraclinice: EKG si radiografie pulmonara. L a indicatia medicului recoltez sange pentru efectuarea examenelor de laborator si urina pentru examen sumar de urina. Administrez medicatia prescrisa: algifen 1f, No-spa 1f im.Se recomanda regim igieno-dietetic. Rezultatul analizelor de laborator la internare - hb 13.6 %

- Ht 40 %- L 5300 mm- VSH 6 mm/h- Uree sanguine 28 mg%- Glicemie 90 mg%- Creatinina 0.72 mg%- TS-2-4 ; TC-3-6; RH- pozitiv

La examenul sumar de urina se constata: albumina, glucoza, pigmenti biliari, absenta densitate urinare 1015. Sediment urinar: epitalii rare, leucocite rare.Rezultatele explorarii paraclinice:EKG- cord in limite normale, fara modificari patologice.Radiografia pulmonara- nu prezinta leziuni pulmonare.In urma investigatiilor clinice si paraclinice , cu acordul scris al pacientului se intervine chirurgical sub anestezie generala practicandu-se cura radicala a herniei inghinale. Intraoperator se administreaza parenteral glucoza 5% 500ml si Augumentin 2.2 fl I.Dupa interventia chirurgicala medical recomanda reechilibrare hidroelectrolitica cu NaCl 9% 1000ml si glucoza 5% 500ml, tratament cu algifen, no-spa si fenobarbital. Postoperator, evolutie buna la tratament cu antialgice, antispastice si sedative, regim igieno-dietetic si pansament zilnic.Pacientul la externare atinge un grad maxim de anatomie, isi poate satisface independent toate nevoile fundamentale. Se externeaza cu stare generala buna, abdomen suplu,plaga operatorie curate, afebril. La externare i s-a recomandat:Sa se prezinte la control dupa 30 de zile;Sa evite efortul fizic cel putin 6 luni pentru evitarea aparitiei complicatiilor;Regim igieno-dietetic cel putin 15 zile cu evitarea alimentelor ce produc constipatie si flatulenta;Sa se prezinte la sala de pansament ori de cate ori este nevoie sau daca pansamentul prezinta secretii sau sange.

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE

SPECIALIZARE :MASTER KINETOTERAPIE

KINETOTERAPIA IN HERNIA INGHINALA

NUME SI PRENUME : PASLARU COSMIN-MARIAN

POPA CARLIG BOGDAN

PIRVU ADELIN CONSTANTIN

PIRVU IONUT

MASTER ANUL I